Read Nica_Analiza_INCD_2004.doc text version

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE

Analiza performantelor organizationale ale institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare în anul 2003

BUCURESTI martie ­ iunie 2004

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE

Avizat, SECRETAR DE STAT, Gheorghe POPA

Analiza performantelor organizationale ale institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare în anul 2003

Întocmit,

Consilier al Ministrului

Panaite NICA

1

2

Cuprins

1. Consideratii generale

1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. Principiile de efectuare si obiectivele analizei Dificultati în procesul de prelucrare a datelor si reactii la declansarea analizei Sfera de investigare Principii generale privind functionarea institutelor nationale de cercetare -dezvoltare Repartizarea geografica a institutelor nationale de cercetaredezvoltare 5 6 7 9 11

2.

Situatia economico-financiara a institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare

2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare Cheltuielile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare Salariile personalului din institutele nationale de cercetaredezvoltare si câstigurile medii ale cercetatorilor Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare 13 19 29 32 39

3. Personalul institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare

3.1. 3.2. Nivelul si structura personalului pe totalul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare Nivelul si structura personalului pe institute 45 52

4.

Dotarea institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare si parteneriatul

4.1. 4.2. 4.3. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor Spatiile de lucru si investitiile necesare pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea utilitatilor Parteneriatul în activitatea de cercetare 58 67 69

3

5. Managementul institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare

5.1. Consideratii privind importanta abilitatilor manageriale si unele limite ale metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare -dezvoltare Orientari strategice ale managementului institutelor nationale de cercetare-dezvoltare Pregatirea pentru functionare în conditiile reglementarilor Uniunii Europene prin a creditarea laboratoarelor si certificarea sistemelor de calitate 73

5.2. 5.3.

77 79

6. Rezultatele activitatii institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare

6.1. 6.2. Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare ale INCD-urilor Indicatorul global al rezultatelor pe institute nationale de cercetaredezvoltare 83 94

7.

Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare ­ dezvoltare

7.1. 7.2. Criterii si indicatori de evaluare a nivelului de performa nta organizationala a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare Indicatorul global al performantei organizationale pe institute nationale de cercetare-dezvoltare 99 103

8.

Concluzii Anexe

1 2 3 4 5 6 Indicatori economico-financiari Numarul personalului Dotarile Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare Indicatori globali Directii de cercetare

107

115 121 129 137 155 165

4

1. Consideratii generale

1.1.

Principiile de efectuare si obiectivele analizei

Analiza institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile Hotarârii de Guvern nr. 587 din 21 mai 2003 pentru aprobarea criteriilor si metodologiilor de evaluare si acreditare a unitatilor componente ale sistemului de cercetaredezvoltare de interes national, precum si de atestare a capacitatii de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare de catre unitati sau institutii, altele decât institutiile de învatamânt superior acreditate si unitatile din subordinea acestora si unitatile si institutiile aflate în subordinea sau coordonarea Academiei Române si academiilor de ramura si s-a desfasurat în perioada martie ­ iunie 2004, fiind parcurse urmatoarele faze: a. Elaborarea metodologiei de analiza si întocmirea formularelor de autoevaluare (1.03. ­ 14.03.2004); b. Transmiterea formularelor de autoevaluare la institutele nationale de cercetaredezvoltare (15.03. ­ 16.03.2004); c. Completarea formularelor de catre institutele nationale de cercetare-dezvoltare si transmiterea lor la Ministerul Educatiei si Cercetarii (16.03. ­ 10.04.2004, cu unele întârzieri pâna la 1.05.2004); d. Compatibilizarea formatelor situatiilor primite de la INCD-uri si întocmirea bazelor de date (15.04. ­ 1.05.2004); e. Prelucrarea informatiilor din situatiile de autoeva luare ale INCD-urilor si corelarea acestora cu alte informatii din analiza planului national de cercetare -dezvoltare si inovare, cu statistici ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, RENAR si cu alte date oficiale (1.05. ­ 25.05.2004); f. Validarea informatiilor si solicitarea unor informatii suplimentare pentru sustinerea situatiilor furnizate de INCD-uri (20.05. ­5.06.2004);

g. Formularea concluziilor si elaborarea materialului (26.05 ­ 15.06.2004). Obiectivele analizei au constat în: 1. Obtinerea unor informatii relevante, în baza rapoartelor de autoevaluare a institutelor nationale de cercetare, privind situatia de la sfârsitul anului 2003 pentru fiecare dintre criteriile de evaluare prevazute prin HG 587 din 21.05.2003 si anume: I. II. III. Situatia economico-financiara; Structura personalului; Competenta personalului de cercetare-dezvoltare;

IV. Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor; V. Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D; VI. Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvo ltare;

5

VII. Performante manageriale; VIII. Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare ­ dezvoltare; IX. Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare ­ dezvoltare. 2. Obtinerea unor sugestii din partea institutelor nationale de cercetare privind cuantificare a criteriilor si a indicatorilor de performanta, si estimarea pe aceasta baza a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare; 3. Formularea de propuneri de îmbunatatire a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare.

1.2. Dificultati în procesul de prelucrare a datelor si reactii la declansarea analizei

Principalele dificultati în efectuarea analizei au fost generate de: întârzieri în transmiterea informatiilor pe suport electronic; furnizarea fisierelor într-un format care a facut dificila prelucrarea datelor; completarea partiala de catre INCD-uri a unor formulare; necorelari între diverse informatii, generate de unele supraevaluari ale unor aspecte si de subevaluarea altora; înregistrarea de catre unele institute de cercetare în anii 2002 si 2003 a ,,alocatiilor de la buget pentru investitii de capital", contrar prevederilor OMFP nr. 306 /2002, în categoria venituri din activitatea de baza, ceea ce a dus la denaturarea unor indicatori economico -financiari.

În cazul constatarii unor informatii neconforme cu realitatea s-a procedat la nefolosirea acelor informatii, fie pentru institutul în cauza, fie pentru toate institutele. Este cazul informatiilor oferite pentru ,,nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilo r noi, prin comparare cu nivelul tehnic la nivel european" si al celor reprezentând sumele obtinute de institute drept ,,redevente" ca urmare a produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi realizate.

Reactiile

§

generate de declansarea analizei au fost dintre cele mai diverse:

Majoritatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au colaborat la furnizarea în termen si în mod corect a informatiilor solicitate, exprimându-si dorinta ca rezultatele studiului sa fie facute publice; reprezentantii a doua organisme care, apreciem noi, ar trebui sa fie cele mai interesate în cunoasterea situatiei (presedintele confederatiei sindicale din domeniul cercetarii si presedintele patronatului din cercetare) au fost extrem de nemultumiti atât de initierea unei astfel de analize, cât si de o serie de elemente procedurale (neexistenta aprobarii sindicatului pentru continutul formularelor de analiza, unele probleme generate de utilizarea în format electronic a unor fisiere cu format impus etc.).

§

6

1.3. Sfera de investigare

În prezenta analiza au fost luate în considerare toate cele 36 institute nationale de cercetare-dezvoltare, dintre care 17 din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii si 19 aflate în subordinea diferitelor ministere, dar în coordonarea MEC. Lista acestora si a abrevierilor folosite pe parcursul analizei este urmatoarea:

Abrevieri Denumirea institutului

INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei Nationale

101 INOE-2000 102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP 105 INMA 106 IFIN -HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP 111 ICCF Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE2000 Bucuresti Institutul National Bucuresti de Cercetare ­ Dezvoltare Turbomotoare COMOTI

Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei ­ I.G.R. Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Textile si Pielarie ­ INCDTP Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare ­ INMA (Bucuresti) Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara ,,Horia Hulubei" ­ IFIN-HH Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei ­ INFLPR Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Fizica Tehnica ­ IFT Iasi Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Fizica Materialelor ­ INCDFM Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Fizica Pamântului ­ INCDFP Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare Chimico-Farmaceutica ­ ICCF Bucuresti

112 INCEMC Timisoara Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata ­ INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR 114 St. Biologice 115 IMT 116 ICSI R. Valcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina ­ GEOECOMAR Bucuresti Institutul National Bucuresti de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Stiinte Biologice

Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Microtehnologie ­ IMT Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ­ ICSI, Râmnicu Vâlcea Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare ­ I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca

7

INCD-uri din coordonarea altor ministere

218 CEFIN 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM 229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 INCDM Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentu Mecanica Fina ­ CEFINBucuresti Institutul National de Cercetare Electrotehnica ­ ICMET Craiova ­ Dezvoltare si Încercari pentru

Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Ecologie Industriala ­ ECOIND Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier ­ IPCUP Ploiesti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare în Sudura si Încercari de Materiale ­ ISIM Timisoara Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor-INCERC Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea teritoriului URBANPROIECT Bucuresti Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii ­ INSCC Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare în Informatica ­ ICI Bucuresti Institutul National de Cercetare Stiintifica în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale-INCSMPS, Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Protectia Muncii ­ INCDPM ­ Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare în Turism­ INCDT Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Protectia Mediului ­ ICIM Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare "Delta Dunarii" ­ I.N.C.D.D.D. Tulcea Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" ­ I.N.C.D.M. Constanta Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare în Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale "Victor Babes" Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare pentru Miocrobiologie si Imunologie Cantacuzino Bucuresti Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare în Sanatate Institutul National de Cercetare ­ Dezvoltare Metale

236 INCD Metale Resurse Radioactive Resurse Radioactive

8

1. 4. Principii generale privind functionarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

În conformitate cu prevederile Legii privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, ca forma de organizare institutionala specifica, participa, alaturi de celelalte institutii la desfasurarea activitatilor de cercetare-dezvoltare, având acces atât la resursele bugetare destinate acestui scop, cât si la alte resurse puse la dispozitie direct de catre beneficiari (Figura 1.1).

Colective de cercetare din universitati

Institute si colective de cercetare ale Academiei

INCD-uri

Institute org. ca societati comerciale cu profil de cercetare

Laboratoare de cercetare din unitati economice

CNCSIS

ACADEMIA ROMÂNA CERCETARE

PNCDI

14. VIASAN

BUGETUL DE STAT PENTRU CDI

DEZVOLTARE

PROGRAMUL NUCLEU

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

............ ............ ... .......

02. AGRAL 01. AEROSPATIAL

ÎNVATAMÂNT SUPERIOR

PROGRAMUL SECTORIAL

ALTE MINISTERE

SPRIJINIREA LITERATURII

MANIFESTARI STIINTIFICE, EXPOZITII

CHELT. DE CDI ALE SECTORULUI ECONOMIC

MOBILITATI

ALTE CHELTUIELI

Figura 1.1. Sistemul cercetarii stiintifice din România 9

În scopul asigurarii desfasurarii acestor activitati, precum si a consolidarii competentei stiintifice si tehnologice în domeniile de interes national, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, calculeaza amortismente si conduc evidenta contabila în regim economic. au patrimoniu propriu si administreaza patrimoniul public si privat al statului pentru asigurarea desfasurarii activitatii. pot desfasura, în secundar, activitati comerciale si de productie, conform regulamentului propriu. sunt sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea unor investitii, dotari, aparatura, echipamente si instalatii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. administreaza, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. întocmesc anual bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil si contul de profit si pierdere, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finantelor Publice.

-

Totodata, institutele nationale de cerce tare-dezvoltare, sunt obligate: a. sa elaboreze strategii proprii; b. sa asigure monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor prevazute în planurile proprii; c. sa organizeze periodic verificari asupra activitatii economico -financiare, precum si ale performa ntelor de management al cercetarii, în scopul îmbunatatirii acestora; d. sa raporteze anual autoritatii de stat pentru cercetare -dezvoltare rezultatele, performantele stiintifice si impactul acestora în economie si în societate si sa le dea publicitatii prin orice mijloc posibil, pentru o informare cât mai larga; e. sa îsi organizeze compartimente de marketing în vederea cresterii gradului de aplicabilitate a cercetarilor finantate din fonduri publice. Conducerea institutului national se exercita de catre consiliul de administratie, format din 7 sau 9 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentatul autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare, reprezentantul organului administratiei publice coordonator al institutului national, reprezentantul Ministerului Finantelor Publice, reprezentantul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si directorul general al institutului national, care este si presedintele consiliului de administratie, precum si presedintele Consiliului stiintific al institutului national. Consiliul de administratie îsi desfasoara activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare si hotaraste în toate problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt d ate în competenta altor organe. Activitatea curenta a institutului national este condusa de directorul general, numit prin ordin al conducatorului organului administratiei publice coordonator, cu avizul autoritatii de stat pentru cercetare -dezvoltare, conform rezultatelor concursului organizat potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare si aprobate prin hotarâre a Guvernului.

10

1.5. Repartizarea geografica a institutelor nationale de cercetaredezvoltare

Analizându-se nivelul si structura unor indicatori economico -sociali în profil teritorial, precum si distributia în teritoriu a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, a veniturilor obtinute de acestea din activitatea de cercetare si a personalului din INCD-uri (tabelele 1.1, 1.2 si figura 1.2), se constata existenta unor mari decalaje, cu implicatii asupra rezultatelor si a eficientei cheltuirii fondurilor publice. Tabelul 1.1. Principalii indicatori economico-sociali în profil teritorial (nivel) si numarul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Populatie (mii pers. la 1.07.2000) Numarul mediu al salariatilor (mii pers.) 633 565 617 429 472 576 627 704 4623 PIB (miliarde lei, 1998) Venituri din activitatea de baza (mil. lei) 13455 67133 34615 105597 25133 27587 1084229 1357749 Numar mediu de personal 65 227 263 472 106 206 6103 7442 Nr. crt.

Regiuni de dezvoltare

Suprafata 2 (km )

Numar INCD-uri

1 2 3 4 5 6 7 8

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti TOTAL

3823.5 2934.3 3465.5 2399.8 2041.1 2844 2642.2 2284.7 22435.1

46850 35762 34453 29212 32034 34159 34100 1821 248391

50385.4 48959.2 49675 36101.5 34377.8 45320.3 46683.1 61784.5 373286.8

1 2 1 2 1 2 27 36

Sursa: Anuarul statistic al României, 2002, cap.

Tabelul 1.2. Principalii indicatori economico-sociali în profil teritorial (structura) si distributia teritoriala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Structura pe zone (%) pentru urmatorii indicatori: Regiuni de dezvoltare Populatie (mii pers. la 1.07.2000) 17.04 13.08 15.45 10.70 9.10 12.68 11.78 10.18 100.00 Suprafata (km2) Numarul mediu al salariatilor (mii pers.) 13.69 12.22 13.35 9.28 10.21 12.46 13.56 15.23 100.00 PIB (miliarde lei, 1998) 13.50 13.12 13.31 9.67 9.21 12.14 12.51 16.55 100.00 Numar INCD-uri Venituri din activitatea de baza (mil. lei) 0.99 4.94 2.55 7.78 1.85 2.03 79.85 100.00 Nr. crt. Numar mediu de personal 0.87 3.05 3.53 6.34 1.42 2.77 82.01 100.00

1 2 3 4 5 6 7 8

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti TOTAL

18.86 14.40 13.87 11.76 12.90 13.75 13.73 0.73 100.00

2.78 5.56 2.78 5.56 2.78 5.56 75.00 100.00

11

20 15 10 5 0

18.86 17.04 14.40 13.08

15.45 13.87 11.76 10.70

13.75 13.73 12.90 12.68 11.78 10.18 9.10

Ponderea populatiei (mii pers. la 1.07.2000) Ponderea suprafetei (km.p.) Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru

0.73 Bucuresti

18 16 14 12 10 8 Nord Est

100 80 60 40 20 1.0 0 Nord Est Sud Est Sud 0.9

13.713.5

13.1 12.2

13.313.3

Ponderea numarului mediu al salariatilor (mii pers) Ponderea PIB-ului (miliarde lei, 1998) 12.5 12.1 9.3 9.7 10.2 9.2

16.6 15.2 13.6 12.5

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucuresti

79.9 82.0

Ponderea veniturilor din activitatea de baza obtinute de INCD-uri Ponderea numarului mediu al personalului din INCD-uri

4.9

3.1

2.5

3.5

7.8

6.3

1.9

1.4

2.0

2.8

0.0

0.0 Bucuresti

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Figura 1.2. Indicatori în profil teritorial Asa cum a rezultat si din analiza Planului national de cercetare ­ dezvoltare si inovare pe anul 2003, analiza prezentata de Secretarul de Stat pe 12 mai a.c., hiper concentrarea la nivelul Bucurestiului a ofertantilor temelor de cercetare, finantate în mod prioritar de la bugetul de stat, duce la: § § neutilizarea echilibrata a potentialului de cercetare existent la nivelul tarii; neabordarea unei mari parti din problemele concrete cu care se confrunta unitatile economice si sociale din diferitele zone ale tarii si care ar putea fi solutionate prin cercetarea stiintifica; diminuarea gradului de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii stiintifice; restrângerea sferei de beneficiari si diminuarea sanselor de atragere a posibililor cofinantatori, direct interesati în aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.

§ §

Toate acestea a u efecte directe atât asupra diminuarii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare , cât si a limitarii capacitatii de atragere a fondurilor private care sa contribuie, alaturi de fondurile publice, la finantarea proiectelor complexe de cerce tare cu aplicabilitate directa.

12

2. Situatia economico-financiara a institutelor nationale de cercetare

2.1. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor

Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare se compun din: venituri din activitatea de baza, venituri din activitati conexe si alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital (figura 2.1).

Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Venituri din activitatea de baza

Venituri din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare

Venituri de la buget privind activitatea de baza

Venituri din contracte directe si alte activitati privind activitatea de baza

Instalatii de interes national

Alte venituri din activitatea de baza

(*) Temele din programele europene de cercetare -dezvoltare sunt finantate partial de la Buget. Ponderea finantarii de la buget variaza în functie de program si categoria de proiect (PC6, EUREKA, cost, NATO etc), putând ajunge pâna la 100%.

Figura 2.1. Structura veniturilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare În tabelele 2.1 ­ 2.3 sunt prezentate veniturile totale, veniturile din exploatare si veniturile din activitatea de baza (cercetare -dezvoltare) a institutelor nationale de cercetaredezvoltare, atât pe total institute, cât si cele unitare (pe salariat). Pentru asigurarea comparabilitatii, veniturile au fost exprimate atât în moneda nationala, cât si în USD.

Alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital (Conf. OMFP nr.306 / 2002

Teme din programe europene de cercetare -

Productie si desfacere

Teme din P.N.C.D.I.

Contracte directe

Program nucleu

dezvoltare (* )

Alte activitati

Închirieri

13

Tabelul 2.1. Venituri totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003

Nr. crt. Valori totale (miliarde lei) Denumirea indicatorilor 2001 Venituri totale Venituri din exploatare Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003) Cursul valutar BNR (lei / USD) 977.882 950.370 822.544 2002 1364.735 1335.308 997.848 2003 1908.933 1898.365 1336.865 2001 33.649 32.703 28.304 2002 41.286 40.396 30.187 2003 57.498 57.180 40.267 Valori totale (mil. USD)

1 2 3

4

29060.9

33055.5

33200.1

Tabelul 2.2. Structura veniturilor totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003

Nr. crt.

Denumirea indicatorilor Venituri totale Venituri din exploatare Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003)

Ponderi (%) 2001 100.00 97.19 84.11 2002 100.00 97.84 73.12 2003 100.00 99.45 70.03

1 2 3

Tabelul 2.3. Venituri unitare (pe salariat) ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003

Nr. crt. Valori unitare (mil. lei / persoana) 2001 1 2 3 Numarul personalului Venituri totale Venituri din exploatare Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003) 7461 131.066 127.378 2002 7268 187.773 183.724 2003 7033 271.425 269.923 4.510 4.383 5.681 5.558 8.175 8.130 Valori unitare (mii. USD / persoana) 2001 2002 2003

Denumirea indicatorilor

4

110.246

137.293

190.085

3.794

4.153

5.725

Dupa cum rezulta din figurile 2.2 si 2.4, în perioada 2001 ­ 2003, au crescut atât veniturile totale ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare cât si cele unitare. De mentionat este faptul ca veniturile unitare (pe salariat) din anul 2003, exprimate în USD (figura 2.4), reprezinta aproape dublul celor din anul 2001. Analizând structura veniturilor institutelor nationale de cercetare -dezvoltare (tabelul 2.4 si figura 2.5) rezulta ca în totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare -dezvoltare), ponderea veniturilor de la bugetul de stat a variat între 59,7% (în anul 2002) si 64,22% (în anul 2003). În acelasi timp, institutele de cercetare-dezvoltare au obtinut venituri si din alte activitati conexe, acestea situându-se între 14,31% (plan 2004) si 20,44%, în 2003, fata de veniturile obtinute din activitatea de baza (figura 2.5).

14

60 55

Milioane USD

57.498

57.180

2001

2002

2003

50 45 40 33.649 35 30 25 20

VENITURI TOTALE VENITURI DIN EXPLOATARE VENITURI DIN ACTIV. DE BAZA

41.286

40.396 32.703

40.267

30.187 28.304

Figura 2.2. Venituri totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (în milioane USD) în perioada 2001 - 2003

2001 100 80 2002 2003

100.00

100.00

100.00

97.84

99.45

84.11

60 40 20 0

97.19

73.12

VENITURI TOTALE

VENITURI DIN EXPLOATARE

VENITURI DIN ACTIV. DE BAZA

Figura 2.3. Structura veniturilor totale ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare în perioada 2001 - 2003

9.000 8.000

Mii USD / salariat

70.03

2001 2002 2003

8.175

8.130

7.000 5.681 6.000 5.000 4.000 3.000 2.000

VENITURI TOTALE VENITURI DIN EXPLOATARE

5.558 4.383 3.794 4.153

5.725

4.510

VENITURI DIN ACTIV. DE BAZA

Figura 2.4. Venituri unitare (pe salariat) ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003 15

Tabelul 2.4. Veniturile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare (în milioane lei)

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 VENITURI TOTALE VENITURI DIN EXPLOATARE, din care: Venituri din activitatea de baza ( recalculat pentru anii 2003 si 2004, conform OMFP nr. 306 / 2002), din care: Teme din P.N.C.S.D.I. Teme din Programul nucleu Instalatii de interes national Alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital Total venituri de la bugetul de stat Ponderea veniturilor de la bugetul de stat în totalul veniturilor din activitatea de baza Teme din programe europene de cercetaredezvoltare Contracte directe Alte venituri din activitatea de baza Venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza Ponderea venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza în totalul veniturilor din activitatea de baza Venituri din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetaredezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza 994900 61.23 113058 425093 91698 629849 830825 64.22 96808.2 305509 60587.1 462904 Venituri 2004 2234987 2224075 1624749 546003 339763 109134 2003 1908933 1898365 1293728 478616 284792 67417 2002 1364735 1335308 997848 272065 243172 50002 36440 595679 59.70 70727.8 253723 77719 402170 2001 977882 950370 822544 197903 255733 40650 13226 507511 61.70 42069.1 207646 65327 315042

14

38.77

35.78

40.30

38.30

15

232490

264422

189466

129544

16

14.31

20.44

18.99

15.75

70

61.23

60 50 40 30

64.22 59.70

61.70

38.77

40.30 35.78

38.30

20.44

20 10 0

18.99

14.31

15.75

2004

2003

2002

2001

Ponderea veniturilor de la bugetul de stat in totalul veniturilor din activitatea de baza Ponderea venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza in totalul veniturilor din activitatea de baza Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza

Figura 2. 5. Structura veniturilor dupa sursa de provenienta în perioada 2001 - 2004

16

Pe componente, principalele surse de constituire a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 au fost urmatoarele (figura 2.6): · teme din P.N.C.D.I. 37,00%; · contracte directe 23,61%; · teme din Programul nucleu 22,01%; · teme din programe europene de cercetare -dezvoltare 7,48%; · instalatii de interes national 5,21%; · alte venituri din activitatea de baza 4,68%.

40 35 30 25 20 15 10 5 0 Teme din P.N.C.S.D.I. Teme din Programul nucleu Instalatii de interes national Teme din programe europene de cercetaredezvoltare Contracte directe Alte venituri din activitatea de baza

37.00

22.01

23.61

5.21

7.48

4.68

Figura 2.6. Structura pe componente a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 Analizând cheltuielile efective de exploatare din perioada 2001 ­ 2003 si cele planificate din anul 2004 (figurile 2.7 si 2.8), rezulta ca partea cea mai însemnata (între 51,24 si 56,99%) este destinata cheltuielilor de personal. Cheltuielile materiale reprezinta între14,57 si 20,31%, în timp ce alte cheltuieli (cheltuielile de exploatare privind amortizarea

1400 1192.9 1200 1000 800 600 434.7 400 200 0 2004 2003 2002 2001 529.6 380.0 244.1 532.4 318.7 137.3 958.8 721.4 537.2 268.1 Cheltuieli materiale Cheltuieli de personal Altele

Figura 2.7. Nivelul pe componente a cheltuielilor de exploatare (în miliarde lei) în anul 2003

17

2001

14.57

56.99

28.44

2002

19.01

56.18

24.81

2003

20.31

51.24

28.45

2004 0

20.15

55.3

24.55

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de personal

Altele

Figura 2. 8. Structura pe componente a cheltuielilor de exploatare în anul 2003

si provizioanele, cheltuielile prevazute de art. 38 din Legea bugetului de stat pe anul 2004, nr. 507/2003, cheltuielile de protocol, cheltuieli de reclama si publicitate, cheltuielile cu sponsorizarea etc) se situeaza între 24,55 si 28,45%.

18

2.2. Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

2.2.1. Veniturile din activitatea de baza si veniturile conexe

În functie de ponderea veniturilor de la buget (finantari prin Planul National de Cercetare-dezvoltare si Inovare, Programul nucleu, Instalatii de interes national) în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 (figura 2.9), institutele nationale de cercetaredezvoltare se distribuie astfel: Ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 Sub 30% Numarul institutelor 6

30,01 ­ 60% 6 60,01 ­ 80% 7 80,01 ­ 90% 8 Peste 90% 9 Alaturi de veniturile provenite de la buget, mentionate mai sus, institutele nationale de cercetare-dezvoltare mai beneficiaza de alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital. Conform Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 306/2002, acestea nu se includ în totalul veniturilor din activitatea de baza. Luând în considerare valorile medii anuale din perioada 2001 ­ 2004 a alocatiilor de la buget pentru cheltuieli de capital (în miliarde lei) si analizând modul de distribuire pe institute nationale de cercetare -dezvoltare se constata ca acestea au fost orientate în principal spre institutele la care ponderea alocatiilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza a fost cea mai mare (figura 2.10). Din acest punct de vedere situatia a fost urmatoarea: Grupe de institute în functie de ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza din anul 2003 Sub 75% 75,01 ­ 90% Peste 90% Total INCD-uri din coordonarea MEdC Numarul institutelo r care în perioada 2001 ­ 2004 au primit alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital 3 5 6 14 Ponderea alocatiilor de la buget pentru cheltuieli de capital, alocate în perioada 2001 ­ 2004, pe grupe de institute 18,05% 20,95% 61.00% 100,00%

Stimularea diferentiata a institutelor de cercetare afecteaza comparabilitatea acestora din punct de vedere al performantelor economico -financiare. S-ar impune a se clarifica si principiul de alocare : alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital se repartizeaza, în mod prioritar, spre institutele care au capacitatea de a atrage si alte fonduri din contracte directe sau din contracte europene ori spre cele care se sustin în cea mai mare parte prin alocatii de la buget? Poate fi corelat acest principiu de eficienta a cheltuirii banilor publici cu elemente de strategie a cercetarii?

19

0 235 INCD Sanatate 226 ICI 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 102 COMOTI 221 IPCUP Ploiesti 232 I.N.C.D.M. Constanta 223 INCERC 224 URBANPROIECT 222 ISIM Timisoara 225 INSCC 236 INCD Metale Resurse Radioactive 220 ECOIND 229 INCDT 228 INCDPM 107 INFLPR 103 IGR 227 INCSMPS 116 ICSI R. Valcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 104 INCDTP 106 IFIN-HH 101 INOE-2000 105 INMA 109 INCDFM 234 INCD Cantacuzino 219 ICMET Craiova 112 INCEMC Timisoara 110 INCDFP 111 ICCF 114 St. Biologice 115 IMT 218 CEFIN 113 GEOECOMAR 108 IFT Iasi 233 INCD V. Babes

10 13.07 19.45 19.45 21.35 25.17

20

30

40

50

60

70

80

90

100

86.93 80.55 80.55 78.65 74.83 71.92 69.94 63.29 60.95 60.66 46.12 41.44 39.37 37.03 35.62 29.03 24.43 24.29 22.10 19.09 18.04 17.78 16.59 15.31 12.62 12.35 11.56 6.03 6.03 5.85 5.33 5.32 Ponderea veniturilor din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza in totalul veniturilor din activitatea de baza 64.22 4.98 4.85 0.44 0.00

28.08 30.06 36.71 39.05 39.34 53.88 58.56 60.63 62.97 64.38 70.97 75.57 75.71 77.90 80.91 81.96 82.22 83.41 84.69 87.38 87.65 88.44 93.97 93.97 94.15 94.67 94.68 95.02 95.15 99.56 100.00

Ponderea veniturilor de la bugetul de stat in totalul veniturilor din activitatea de baza

VALORI MEDII

35.78

Figura 2. 9. Structura veniturilor din activitatea de baza pe institute de cercetare în anul 2003

20

Alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital (valori medii anuale pentru perioada 2001 - 2004, in mil. lei)

0 113 GEOECOMAR 110 INCDFP 116 ICSI R. Valcea 226 ICI 230 ICIM 219 ICMET Craiova 233 INCD V. Babes 101 INOE-2000 108 IFT Iasi 114 St. Biologice 115 IMT 221 IPCUP Ploiesti 105 INMA 104 INCDTP 2752.5 2575.0 2575.0 1987.5 1980.5 1565.0 1012.5 950.0 902.3 869.5 603.0 77.5 5075.0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 10425.0

Figura 2.10. Alocatii de la buget pe INCD-uri din coordonarea MedC, destinate cheltuielilor de capital (venituri medii anuale în perioada 2001 - 2004 Apreciem ca aceasta este o decizie politica de maxima importanta si ea vizeaza stabilirea fluxului de alocare bugetara: catre institutiile de cercetare cele mai performante, care la rândul lor au capacitatea de a atrage alte fonduri, sau spre acele institute pentru care surplusul de alocatii bugetare este singura cale de mentinere la un nivel de subzistenta. Alaturi de veniturile din activitatea de baza, institutele mai obtinvenituri din activitati conexe (figura 2.11). În functie de raportul procentual al acestor venituri fata de veniturile din activitatea de baza, institutele de cercetare se distribuie astfel: Nivelul procentual al veniturilor din activitati conexe Sub 5% 5,01 ­ 10% 10,01 ­ 20% 20,01 ­ 50% Peste 50% Numarul institutelor 12 6 6 6 6

Demn de remarcat este faptul ca dintre cele 12 institute care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), 9 institute obtin de la buget peste 80% din veniturile din activitatea de baza, 2 institute între 60 ­ 80% si numai un singur institut, 39,34%. 21

Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza

0 228 INCDPM 116 ICSI R. Valcea 104 INCDTP 219 ICMET Craiova 111 ICCF 222 ISIM Timisoara 105 INMA 106 IFIN-HH 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 108 IFT Iasi 233 INCD V. Babes 103 IGR 107 INFLPR 110 INCDFP 112 INCEMC Timisoara 223 INCERC 114 St. Biologice 102 COMOTI 109 INCDFM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 220 ECOIND 115 IMT 101 INOE-2000 232 I.N.C.D.M. Constanta 226 ICI 230 ICIM 221 IPCUP Ploiesti 224 URBANPROIECT 236 INCD Metale Resurse Radioactive 229 INCDT 113 GEOECOMAR 225 INSCC 227 INCSMPS 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 12.6 12.2 11.9 11.6 10.6 10.2 8.8 7.5 6.5 5.3 5.2 5.1 4.1 4.1 4.1 3.6 2.7 2.7 2.3 22.9 21.7 21.1 36.0 35.9 31.0 50.6 62.8 59.5 58.4 73.5 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 98.9

Figura 2.11. Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza în anul 2003 22

O astfel de situatie releva faptul ca strategia de baza a INCD-rilor care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de veniturile din activitatea de baza consta în obtinerea unei parti cât mai însemnate de venituri din surse bugetare pentru desfasurarea activitatii de cercetare -dezvoltare si orientarea eforturilor directe spre activitati conexe (productie si desfacere, închirieri si alte activitati). În masura în care aceste activitati conexe reprezinta valorificarea rezultatelor cercetarii, concretizate în brevete de inventii, produse noi, prototipuri si noi tehnologii, acest lucru are efecte benefice asupra cheltuirii fondurilor publice. Daca situatia este alta, atunci contribuie la diminuarea capacitatii fondurilor publice destinate cercetarii de a induce efecte reale pe plan economic.

2.2.2. Structura pe componente a veniturilor din activitatea de baza

În cadrul veniturilor din activitatea de baza provenite de la buget, partea cea mai însemnata este reprezentata de veniturile obtinute prin Planul national de cercetaredezvoltare si inovare, care are o pondere de 37%. Pe institute, ponderea acestor venituri variaza între 4,5 si 75% (figura 2.12). Pe locul al doilea din punct de vedere al contributiei la constituirea veniturilor din activitatea de baza se situeaza programul nucleu, cu o pondere medie de 22%. Pe institute, în anul 2003, veniturile provenite prin Programul nucleu au variat între 8,6 si 58,1% din totalul veniturilor din activitatea de baza. O atentie deosebita se impune a fi acordata dimensionarii pe institute a fondurilor alocate prin Programul nucleu. Fiind o continuare a programului ,,Orizont 2000", programul nucleu are ca principala functionalitate asigurarea continuitatii activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, putând fi asociat cu ceea ce numim de regula ,,finantare de baza". Din aceste considerente, un loc aparte în cadrul analizei l-au avut modalitatile de dimensionare pe institute a acestor fonduri si criteriile folosite. Dimensionarea pe institute a fondurilor din programul nucleu s-a efectuat în baza discutiilor din Comisia de Dialog Social, în care alaturi de reprezentantii Ministerului au participat reprezentantii patronatului si ai confederatiei sindicale din cercetare. Desi criteriul invocat (baza de referinta) a constat în ,,veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul precedent", situatia este departe de a valida o astfel de ipoteza. În calculul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din totalul veniturilor din activitatea de baza s -au luat în considerare numai veniturile obtinute prin P.N.C.D.I., programul nucleu, contractele directe si programele europene de cercetare-dezvoltare. Dupa cum rezulta din figura 2.14, în anul 2003, ponderea veniturilor din programul nucleu a variat între 9,07 si 59,41% din veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002. Din punct de vedere al nivelului procentual al veniturilor repartizate prin programul nucleu în anul 2003 fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002, institutele nationale de cercetare-dezvoltare pot fi grupate astfel:

23

Nivelul procentual al veniturilor prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de baza din anul precedent Sub 20% 20,01 ­ 30% 30,01 ­ 40% 40,01 ­ 50% 50,01 ­ 60% Lipsa informatii

Numarul INCD-urilor în 2003 6 7 7 8 6 2

Ca urmare a acestor mari diferente în ceea ce priveste marimea raportului procentual al veniturilor primite în anul 2003 prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare -dezvoltare din anul 2002, valoarea alocatiilor bugetare prin programul nucleu pe un salariat (în milioane lei) a variat, în anul 2003, între 4,70 si 128,32 milioane lei (figura 2.14). În anul 2004 se mentin diferentele între institute privind sumele alocate prin programul nucleu, cu precizarea ca obiectivul departamentului de cercetare este de a reduce variatiile extreme între limitele de 30 ­ 60%. Aceste variatii extrem de mari de la un institut la altul a alocatiilor de la buget pe salariat prin programul nucleu, creeaza discri minari între institute si afecteaza în mod sensibil situatia economico-financiara a acestora. În felul acesta, un institut la care ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza este de peste 80%, poate ajunge la o rata a rentabilitatii de+10%sau de -10% dupa cum se afla în categoria institutelor ,,agreate" sau ,,neagreate" de catre cei care distribuie alocatiile din programul nucleu. Apreciem ca o astfel de repartizare a fondurilor din programul nucleu pe institute aduce serioase prejudicii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare. Mai facem precizarea ca o astfel de distribuire a fondurilor prin programul nucleu a fost posibila pe fondul unei lipse de transparenta, institutele neavând nici o informatie despre fondurile alocate altor institute si elementele de referinta. Propunem ca rezultatele repartizarii pe institute a acestor alocatii din fonduri bugetare pe anii 2003 si 2004, împreuna cu elementele de referinta (veniturile din activitatea de cercetare -dezvoltare din anii 2001 si 2002) sa fie facute publice prin siteul ministerului.

24

0 235 INCD Sanatate 226 ICI 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 102 COMOTI 221 IPCUP Ploiesti 232 I.N.C.D.M. Constanta 223 INCERC 224 URBANPROIECT 222 ISIM Timisoara 225 INSCC 236 INCD Metale Resurse Radioactive 220 ECOIND 229 INCDT 228 INCDPM 107 INFLPR 103 IGR 227 INCSMPS 116 ICSI R. Valcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 104 INCDTP 106 IFIN-HH 101 INOE-2000 105 INMA 109 INCDFM 234 INCD Cantacuzino 219 ICMET Craiova 112 INCEMC Timisoara 110 INCDFP 111 ICCF 114 St. Biologice 115 IMT 218 CEFIN 113 GEOECOMAR 108 IFT Iasi 233 INCD V. Babes

baza (2003)

10 20 8.6 4.5 13.8 13.8 19.7 13.2 11.7 19.0 10.6 14.0 16.1 35.2 31.5 17.5 22.3 14.3 24.3 45.8 35.1 15.4 33.1 18.1 26.9 22.4 27.4 31.7 24.9 23.4 5.7 5.7 1.7 12.0 16.4 11.1 26.1 25.0 23.3

30

40

50

60

70

80

90

100

Pondere Program nucleu Pondere P.N.C.S.D.I. Pondere instalatii de interes national

18.7 27.0 43.1 40.6 50.0 40.4 29.8 40.6 31.1 31.5 47.8 63.9 32.7 61.1 57.3 55.7 62.7 57.4 58.1 35.8 42.8 69.2 61.6 75.0 65.5 24.0 38.2 54.6 73.6 32.4 7.6 22.6 6.3

18.8 25.0 33.1 19.7 29.5 33.0 44.9 26.4

VALORI MEDII

22.0

37.0

5.2

Figura 2.12. Ponderea veniturilor de la buget, pe componente, în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003

25

Ponderea veniturilor din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza in totalul veniturilor din activitatea de baza

0 235 INCD Sanatate 226 ICI 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 102 COMOTI 221 IPCUP Ploiesti 232 I.N.C.D.M. Constanta 223 INCERC 224 URBANPROIECT 222 ISIM Timisoara 7.60 225 INSCC 236 INCD Metale Resurse Radioactive 4.2 220 ECOIND 229 INCDT 228 INCDPM 107 INFLPR 103 IGR 227 INCSMPS 116 ICSI R. Valcea

16.95 15.56 12.46 43.55

10

20

30

40

50

60

70

80

90

86.93 77.08 77.08 33.84

25.32 21.03

37.05 50.89 46.75 56.74 60.30 53.06 43.32 37.25 22.42 32.73 37.03

2.80

7.6 6.4

22.25

6.78 3.93

20.09 15.21 9.08 18.52

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 4.4 7.8 6.8 104 INCDTP 106 IFIN-HH 101 INOE-2000 105 INMA

10.9 13.14 14.20 15.31 7.0

109 INCDFM 5.3 234 INCD Cantacuzino

12.35

0.21 219 ICMET Craiova 11.35 112 INCEMC Timisoara 110 INCDFP 111 ICCF 114 St. Biologice 115 IMT 218 CEFIN 113 GEOECOMAR 108 IFT Iasi 233 INCD V. Babes

3.84 4.85

6.03

5.8 0.21

5.35

Pondere programe europene de cercetare-dezvoltare in total venituri din activitatea de baza Pondere contracte directe in total venituri din activitatea de baza Ponderea altor venituri din activitatea de baza in total venituri din activitatea de baza

Figura 2.13. Ponderea veniturilo r din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza, pe componente, în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 26

0 225 INSCC 236 INCD Metale Resurse Radioactive 227 INCSMPS 108 IFT Iasi 218 CEFIN 113 GEOECOMAR 229 INCDT 101 INOE-2000 114 St. Biologice 115 IMT 110 INCDFP 233 INCD V. Babes 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 116 ICSI R. Valcea 109 INCDFM 112 INCEMC Timisoara 107 INFLPR 102 COMOTI 232 I.N.C.D.M. Constanta 105 INMA 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 106 IFIN-HH 220 ECOIND 103 IGR 226 ICI 222 ISIM Timisoara 228 INCDPM 230 ICIM 111 ICCF 219 ICMET Craiova 104 INCDTP 224 URBANPROIECT 223 INCERC 221 IPCUP Ploiesti 235 INCD Sanatate 234 INCD Cantacuzino

20

40

60

80

100

120

140

128.32 123.63 119.88 92.75 87.79 78.97 65.10 65.05 61.73 58.32 57.61 56.86 55.28 55.16 55.13 54.86 54.16 51.62 49.27 49.19 49.13 43.73 43.26 42.09 40.24 38.06 34.03 28.37 27.47 26.01 25.30 24.31 21.72 15.00 11.73 4.70

Figura 2.14. Venituri din programul nucleu pe un salariat (milioane lei) în anul 2003

27

0 112 INCEMC Timisoara 106 IFIN-HH 227 INCSMPS 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 108 IFT Iasi 103 IGR 110 INCDFP 233 INCD V. Babes 114 St. Biologice 111 ICCF 105 INMA 218 CEFIN 225 INSCC 236 INCD Metale Resurse Radioactive 107 INFLPR 104 INCDTP 109 INCDFM 101 INOE-2000 234 INCD Cantacuzino 116 ICSI R. Valcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 102 COMOTI 220 ECOIND 115 IMT 229 INCDT 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 226 ICI 230 ICIM 222 ISIM Timisoara 224 URBANPROIECT 228 INCDPM 221 IPCUP Ploiesti 223 INCERC 219 ICMET Craiova

10

20

30

40

50

60

70

59.41 54.48 52.06 51.29 50.83 50.14 49.43 49.08 46.68 44.38 43.85 43.51 42.59 42.05 39.68 38.56 38.53 38.12 36.91 34.03 31.53 29.16 29.01 28.96 28.85 24.69 23.22 23.22 19.74 18.11 16.61 15.14 14.61 9.07

Figura 2. 15. Ponderea veniturilor din programul nucleu din anul 2003 în totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002

28

2.3. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Nivelul si structura pe componente ale cheltuielilo r totale din institutele nationale de cercetare-dezvoltare, exprimate atât în lei cât si în USD, sunt prezentate în tabelul 2.5 si figurile 2.16 si 2.17. Tabelul 2.5.Cheltuielile institutelor nationale de cercetare- dezvoltare

Valori totale Denumirea cheltuielilor

1 2 3 4 5 6 7 CHELTUIELI TOTALE Curs mediu valutar (BNR) CHELTUIELI TOTALE Cheltuieli de personal, din care: - cheltuieli cu salariile Cheltuieli materiale Alte cheltuieli

Ponderi (%) 2003

1879795,4 40267 46,68 958805,3 703360,0 380042,7 540947,4 55,6 40,2 14,2 30,1 55,0 44,4 18,6 26,4 51,0 37,4 20,2 28,8

UM 2001

Mil. lei Lei / USD Mil. USD Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei 965288,4 28304 34,10 537172,9 388291,5 137319,5 290796,0

2002

1311452,2 30187 43,44 721438,9 582906,3 244068,2 345945,1

2001

100,0

2002

100,0

2003

100,0

(Milioane USD) 50

(Miliarde lei)

46.683 43.444

2000 1750 1500

1879.8

45

1311.5 965.3

40

1250

34.104

35

1000 750

30 2001 2002 2003

500

2001 2002 2003

Figura 2.16. Cheltuieli totale pentru cercetare ale institutele nationale de cercetaredezvoltare (milioane USD)

60 50 40 30 20 10 0 2001 CHELT. DE PERSONAL, din care: CHELT. MATERIALE 2002 2003 - cheltuieli cu salariile ALTE CHELT 14.2 18.6 55.6 55.0 51.0

40.2

30.1

44.4

26.4

37.4

28.8 20.2

Figura 2.17. Structura cheltuielilor totale în perioada 2001 ­ 2003

29

Rezulta faptul ca la nivelul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare s -a înregistrat o crestere fata de anul 2001, atât a cheltuielilor din anul 2002, cât si a celor din 2003. O crestere a cheltuielilor în anii 2001 ­ 2004 se înregistreaza si pe totalul cheltuielilor pentru cercetare la nivelul tarii, pentru toate entitatile de cercetare dezvoltare aflate în sistemul guvernamental (figura 2.18). Altfel, în anul 2004 s -a depasit maximul absolut al cheltuielilor de cercetare -dezvoltare din sectorul guvernamental,

700

Total

Milioane USD

631.3

600

617.0 526.1

Sectorul întreprinderi Sectorul guvernamental Sectorul învatamânt superior Chelt. publice (Varianta 1)

561.1 521.0

500

536.5 511.0 474.2

503.8

Chelt. publice (Varianta 2)

386.5

400

446.3 413.5 403.9

369.3

352.9

300

261.9 297.8

245.7

200

151.5

79.3 69.6

5.0

87.6

7.2

97.7

84.4

5.8

112.7 78.6

9.4 10.1

91.3

16.1

82.1

103.5 135.6

25.1

100

7.6

0

8.3

84.1

2003 2004

1993 1994

1995 1996

1997 1998 1999

2000

2001

2002

Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1 (anii 1993 ­ 2001); statistici Ministerul Educatiei si Cercetarii (2002 ­ 2004), curs oficial de schimb BNR

Figura 2. 18. Cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare (milioane USD) în perioada 1993 - 2001

900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 349.4 870.0 771.4

557.8

610.1

492.7

307.1

134.3

166.9 22.4 1993

219.2

182.2 48.4 1994

278.3 231.9

149.3 1995 183.6 96.6 1996 1997 1998 1999 193.5

272.7

157.8

332.4

189.5

195.5

2000 2001

Sectorul întreprinderi

Sectorul guvernamental

Sectorul învatamânt superior

Calculat dupa: Anuarul statistic al României, 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1 (anii 1993 ­ 2001); statistici Ministerul Educatiei si Cercetarii (2002 ­ 2004), curs oficial de schimb BNR

Figura 2. 19. Cheltuieli unitare de capital (în USD / salariat) în perioada 1993 ­ 2001

30

înregistrat în perioada 1993 ­ 2001. Aceasta crestere a cheltuielilor totale de cercetare -dezvoltare din sectorul guvernamental este însotita si de o crestere în ultimii ani a investitiilor (cheltuielilor de capital), atât în sectorul guvernamental cât si în cel al învatamântului superior (figura 2.19). Din pacate aceste cresteri ale cheltuielilor de cercetare -dezvoltare sunt însotite de reduceri drastice, an de an, ale cheltuielilor de cercetare -dezvoltare în sectorul întreprinderi. Acest lucru semnifica faptul ca sporul de cheltuieli de cercetare -dezvoltare din sectoare le guvernamentale si ale învatamântului superior nu reusesc sa atraga un surplus de fonduri din partea beneficiarilor directi ai activitatii de cercetare . Drept urmare, an de an, în totalul fondurilor de cercetare, creste ponderea fondurilor din surse bugetare si se reduce contributia agentilor economici, beneficiari ai rezultatelor cercetarii.

31

2.4.

Salariile personalului din institutele nationale de cercetaredezvoltare si câstigurile medii ale cercetatorilor

În structura cheltuielilor de exploatare, cheltuielile de personal, si în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile detin cea mai importanta pondere. Din figura 2.20 rezulta ca salariul mediu lunar în anul 2003 a variat pe institute între 15,4 si 4,97 milioane lei. În acelasi timp, câstigul mediu lunar al cercetatorilor pe institut a fost cuprins între 4,93 si 16,63 milioane lei. Distributia institutelor în functie de salariul mediu al personalului si câstigul mediu lunar al cercetatorilor a fost urmatoarea: Numarul institutelor Numarul institutelor dupa salariul mediu dupa câstigul mediu lunar al personalului lunar al cercetatorilor 7 10 10 7 1 1 5 9 8 7 3 2 2

Grupe de venit mediu lunar în anul 2003 (în milioane lei) Sub 7 7 ­ 7,99 8 ­ 9,99 10 ­ 11,99 12 ­ 14,99 Peste 15 Lipsa informatii

Total 36 36 Calculând raportul între câstigul mediu al cercetatorilor si salariul mediu pe institut se constata variatii apreciabile. Astfel, în functie de marimea acestui raport în anul 2003, institutele se distribuie astfel: Raportul între câstigul mediu al cercetatorilor si Numarul institutelor salariul mediu pe institut sub 100% 100 -110 110,01 -120 peste 120 Lipsa informatii Total 13 7 7 7 2 36

Dat fiind faptul ca cercetatorii reprezinta personalul cel mai calificat dintr-un institut, situatia pare a fi nefireasca în cazul celor 13 INCD-uri la care câstigul mediu al cercetatorilor a fost mai mic decât salariul mediu pe totalul institutului. O astfel de situatie s-ar putea explica prin ponderea mai ridicata a personalului de cercetare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica. În figura 2.21 este testata o astfel de ipoteza si dupa cum se observa, corelatia dintre raportul procentual al câstigului mediu lunar al cercetatorilor fata de salariul mediu si ponderea personalului de cercetare dezvoltare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica nu se verifica.

32

4 110 INCDFP 218 CEFIN 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 235 INCD Sanatate 225 INSCC 228 INCDPM 229 INCDT 236 INCD Metale Resurse Radioactive 102 COMOTI 107 INFLPR 116 ICSI R. Valcea 113 GEOECOMAR 233 INCD V. Babes 101 INOE-2000 115 IMT 114 St. Biologice 227 INCSMPS 109 INCDFM 106 IFIN-HH 232 I.N.C.D.M. Constanta 108 IFT Iasi 219 ICMET Craiova 224 URBANPROIECT 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 105 INMA 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara 226 ICI 230 ICIM 220 ECOIND 111 ICCF 223 INCERC 104 INCDTP 112 INCEMC Timisoara 234 INCD Cantacuzino 103 IGR

6

8

10

12

14

16 15.4

18 16.6

12.0 12.4 11.9 13.9 11.5 12.0 11.4 11.0 10.2 9.6 10.2 10.2 9.8 10.0 10.0 9.7 9.4 9.1 9.0 9.0 8.8 8.5 8.1 8.1 7.9 8.1 8.0 7.9 8.2 7.9 7.6 7.9 9.3 7.6 7.5 7.7 7.2 7.1 7.2 6.9 7.1 7.8 7.1 7.9 7.1 7.9 6.7 6.5 6.7 7.0 6.5 6.5 6.3 8.0 5.9 6.8 5.7 5.0 4.9 9.4 10.6 11.0

7.9

10.0 10.8 11.9

9.9

Salariul mediu lunar pe salariat, total institut (calculat) Castigul mediu lunar pe personal de cercetare- dezvoltare

16.6

Figura 2.20. Salariul mediu pe un angajat si câstigul mediu al personalului din cercetare în anul 2003 (în milioane lei)

33

160 Raportul procentual intre castigul mediu lunar al cercetatorilor si salariul mediu Ponderea personalului de cercetare dezvoltare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica

140.9

130.0

123.8

122.5

122.5

140

127.5

118.3

117.3

116.6

114.8

112.0

112.0

111.2

109.2

104.5

105.0

103.5

103.1

103.0

120

107.8

99.8

99.7

99.6

99.3

99.1

97.7

96.7

96.6

96.5

96.4

96.3

100

93.7

47.1 25.0 16.0

80 63.4 58.3 60 38.0 40 26.3 20 18.8 19.1 16.3 41.0 27.5 26.1 31.8 26.6 25.4 36.0 24.8 21.5 24.7 15.9 10.7 28.6 31.4 24.3 24.4 48.0 36.8 48.4 48.9 56.2 55.7

224 URBANPROIECT

112 INCEMC Timisoara

236 INCD M.R.Radioactive

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

232 I.N.C.D.M. Constanta

219 ICMET Craiova

113 GEOECOMAR

104 INCDTP

110 INCDFP

222 ISIM Timisoara

102 COMOTI

221 IPCUP Ploiesti

227 INCSMPS

228 INCDPM

220 ECOIND

109 INCDFM

223 INCERC

108 IFT Iasi

235 INCD Sanatate

101 INOE-2000

116 ICSI R. Valcea

114 St. Biologice

Figura 2.21. Corelatia dintre raportul procentual al câstigului mediu lunar al cercetatorilor fata de salariul mediu si ponderea personalului de cercetare dezvoltare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica 34

233 INCD V. Babes

225 INSCC

229 INCDT

218 CEFIN

111 ICCF

226 ICI

230 ICIM

115 IMT

105 INMA

103 IGR

0

77.9

Analizându-se corelatiile posibile dintre salariul mediu pe institut si diferiti factori de influenta s-au testat în mod succesiv urmatoarele ipoteze valabile pentru entitatile care functioneaza pe baza gestiunii economice si a autonomiei financiare, asa c um sunt si institutele de cercetare: a) nivelul salariului mediu pe institut este dimensionat în functie de marimea productivitatii muncii; b) nivelul salariului mediu pe institut nu se coreleaza cu productivitatea muncii dar este în raport direct cu rata rentabilitatii; c) în dimensionarea salariului mediu pe institut nu sunt respectate cele doua corelatii anterioare dar se au în vedere performantele globale ale institutului obtinute în activitatea de cercetare-dezvoltare. Dupa cum rezulta din figurile 2.15 ­ 2.17 , în baza situatiei din anul 2003, nu se verifica nici una dintre cele trei ipoteze, ceea ce ne conduce la a considera salariul mediu pe institut ca o variabila independenta, care nu depinde nici de productivitatea (veniturile institutului pe salariat), nici de situatia economico-financiara globala a institutului si nici de rezultatele obtinute. O astfel de situatie reflecta un grad apreciabil de subiectivism în modul de dimensionare a salariilor.

35

5.00 4.50 4.00 4.1 3.50 3.00 2.50 2.3 2.00 1.50 1.00 0.50 0.00 2.1 1.9 2.0 2.0 1.8 1.4 1.1 1.8 1.7 3.7 3.5 4.5

3.8 3.7 3.5 3.4 3.4 3.3 3.1 3.1 3.0 2.4 2.4 3.0 2.8 2.6 2.6 2.0 1.8 1.6 1.6 1.6 2.6 2.5 2.4 2.2 2.3 1.9 2.2 2.2 2.1 2.1

Indicile productivitatii muncii fatavaloarea Indicele productivitatii muncii fata de de valoarea minima minima pe INCD-uri; Indicele salariului mediu din INCD fata de Indicile salariului mediu fata de valoarea valoarea minima din INCD-uri minima

2.3

2.1 2.1 1.6

2.0 2.1 1.9 1.6 1.6 1.3 1.8 1.7 1.7 1.6 1.5 1.5 1.4 1.4 1.2 1.2 1.0 1.0

1.4 1.3 1.4 1.4 1.3

224 URBANPROIECT

236 INCD Metale Resurse Radioactive

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

232 I.N.C.D.M. Constanta

112 INCEMC Timisoara

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

102 COMOTI

113 GEOECOMAR

219 ICMET Craiova

110 INCDFP

228 INCDPM

104 INCDTP

220 ECOIND

223 INCERC

109 INCDFM

106 IFIN-HH

108 IFT Iasi

222 ISIM Timisoara

234 INCD Cantacuzino

235 INCD Sanatate

116 ICSI R. Valcea

233 INCD V. Babes

221 IPCUP Ploiesti

227 INCSMPS

229 INCDT

107 INFLPR

218 CEFIN

225 INSCC

230 ICIM

101 INOE-2000

111 ICCF

115 IMT

226 ICI

114 St. Biologice

Figura 2.22. Corelatia dintre salariul mediu pe institut si productivitatea muncii

105 INMA

103 IGR

36

10

20

30

40

50

60

70

0

-40

5.0

10.2

236 INCD Metale Resurse Radioactive 0.4

7.9

-30

5.7

234 INCD Cantacuzino 105 INMA 104 INCDTP 220 ECOIND 218 CEFIN 222 ISIM Timisoara 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 227 INCSMPS 219 ICMET Craiova 101 INOE-2000 110 INCDFP 116 ICSI R. Valcea 233 INCD V. Babes

232 I.N.C.D.M. Constanta 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 113 GEOECOMAR 111 ICCF 114 St. Biologice 106 IFIN-HH

-20

235 INCD Sanatate 228 INCDPM 229 INCDT 226 ICI 230 ICIM 223 INCERC

11.4

225 INSCC

7.6

224 URBANPROIECT 0.7

-10

103 IGR

56.7 21.2 20.7 16.9 14.0 14.0 13.1 12.9

11.5 10.210.2

7.0

6.2 5.4 4.8 4.2 4.1 2.2 1.8 1.5 1.2 1.1 1.0 0.8

9.4 9.0 7.1 7.5 8.1 7.9 8.8 15.4 12.0

7.1 7.1 6.5 7.2 6.3 6.7 11.9 9.1

0.4 0.3 0.3

6.7

0.3 0.2 0.2

109 INCDFM 0.2 107 INFLPR 108 IFT Iasi 115 IMT 112 INCEMC Timisoara -15.7 221 IPCUP Ploiesti -17.4

Figura 2.23. Corelatia dintre salariul mediu pe institut si rata rentabilitatii

8.1 8.0 8.1 9.7

0.2 0.1 0.1

5.9 7.2

Rentarentabilitatii Rata rentabilitatii Salariul mediu Salariul mediu

7.9 8.5

10.0

-30.0

102 COMOTI

37

10

15

20

25

30

35

40

113 GEOECOMAR

9.1

104 INCDTP

6.3

228 INCDPM

10.2

110 INCDFP

15.4

221 IPCUP

7.2 7.9

108 IFT Iasi 236 INCD Metale Resurse Radioactive

10.2

103 IGR

5.0

106 IFIN-HH

8.0

101 INOE-2000

8.8

112 INCEMC Timisoara

5.9

115 IMT 227 INCSMPS 109 INCDFM 234 INCD Cantacuzino

5.7

107 INFLPR 232 I.N.C.D.M. Constanta 219 ICMET Craiova 218 CEFIN 230 ICIM

7.1 7.1

226 ICI 235 INCD Sanatate 114 St. Biologice

0

5

36.3 33.5 28.5 25.9 24.5 24.2 23.7 22.6 22.5 22.5 22.5 21.1 20.8 20.5 20.0 19.4

9.7 7.9 7.9 12.0 11.5 8.5 8.1 8.1

19.1 18.6 17.9 16.9 16.4 15.5 15.2

8.1

105 INMA 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 229 INCDT 224 URBANPROIECT

15.1

7.2 7.5 10.2 7.6

14.4 14.3 14.1

225 INSCC 220 ECOIND

6.7

Salariul mediu

14.1

11.4

13.9

116 I.C.S.I. RM. VALCEA 102 COMOTI 111 ICCF 222 ISIM Timisoara 233 INCD V. Babes 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 223 INCERC

12.7 12.7 11.7 10.9 8.5

9.0 6.7 7.1 9.4 10.0

Figura 2.24. Core latia dintre salariul mediu pe institut si nivelul de performanta a activitatii de cercetare-dezvoltare

Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D

8.3

11.9

2.6

6.5

38

2.5. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor de cercetare-dezvoltare

Un capitol important al situatiei economico ­financiare îl reprezinta datoriile si platile restante. În acceptiunea economico-financiara, datoriile reprezinta obligatiile de plata care nu au ajuns la termenul de scadenta iar platile restante , obligatiile de plata care au depasit acest termen dar nu au fost înca achitate. Dupa cum rezulta din figurile 2.25 si 2.26, la sfârsitul anului 2003, datoriile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au reprezentat 29,8% din totalul veniturilor anuale. Platile restante înregistrate în anul 2003 au fost de 15,4% din totalul veniturilor anuale.

2500 Venituri totale anuale 2000 1500 1000 568 500 0 294 320 181 248 113 890 1019 1909 Datorii Plati restante

TOTAL INCD-uri

INCD din -uri TOTAL I (INCD-uri in coordonarea MEdC subordinea MEC)

TOTAL IIdin coordonarea INCD-uri (INCD-uri in coordonarea MEC) altor ministere

Figura 2.25. Valoarea datoriilor si a platilor restante la sfârsitul anului 2003 (în miliarde lei), comparativ cu veniturile anuale totale

40 35 30 25 20 15 10 5 0 TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri in INCD-uri din coordonarea MEdC subordinea MEC) TOTAL IIdin coordonarea INCD-uri (INCD-uri in coordonarea MEC) altor ministere 15.4 11.1 20.4 29.8 36.0

DATORII PLATI RESTANTE

24.3

Figura 2.26. Nivelul procentual al datoriilor si platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale Pe tipuri de institute, gradul de îndatorare a fost mai mare în institutele aflate în subordinea ministerului. Pe componente, cea mai mare parte a datoriilor a fost fata de furnizori (32,4%) si fata de buget: 25,3% fata de bugetul asigurarilor sociale si 16,9% fata de bugetul de stat. (figura 2.27)

39

Decontari privind contributia pentru bugetul asigurarilor pentru somaj, 2.8%

Credite bancare 0.6%

Imprumuturi pentru investitii 0.2%

Decontari cu salariatii 12.3%

Creditori 7.3% Furnizori 32.4% Decontari privind asigurarile sociale 25.3% Decontari cu bugetul statului 16.9%

Figura 2.27. Structura datoriilor la sfârsitul anului 2003 În structura platilor restante, aceleasi componente au avut cea mai mare pondere: § § § platile restante catre furnizori (32,3%); platile restante catre bugetul asigurarilor sociale (20,9%); platile restante catre bugetul de stat (19%).

Penalitati 18.2% Plati restante fata de alti creditori 3.6%

Plati restante catre furnizori 32.3%

Plati restante fata de asigurarile sociale 20.9%

Plati restante fata de bugetul asigurarilor sociale de sanatate 5.9%

Plati restante fata de bugetul de stat 19.0%

Figura 2.28. Structura platilor restante la sfârsitul anului 2003 Pe institute, situatia este extrem de diferentiata. Astfel, datoriile variaza de la echivalentul veniturilor pe 3 ani (294,1%), în cazul IGR (figura 2.29, sectiunea a), la 8,5%, în cazul INCDFM (2.29, sectiunea b). Si platile restante variaza între 274,7%, în cazul IGR, la zero, în cazul a 13 dintre cele 36 de institute.

40

0

100 294.1

200

300

400 274.7

500

600

a

103 IGR

221 IPCUP

100.6

90.4

102 COMOTI 112 INCEMC Timisoara

97.7

129.8

TOTAL DATORII (Sold la sfârsitul anului 2003) TOTAL PLATI RESTANTE

58.9

84.6

0 111 ICCF

10

20

30 57.0

40

50

60 15.7

70

80

b

113 GEOECOMAR 219 ICMET Craiova 115 IMT 101 INOE-2000 223 INCERC 108 IFT Iasi 110 INCDFP 232 I.N.C.D.M. Constanta 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 114 St. Biologice 105 INMA 106 IFIN-HH 226 ICI 230 ICIM 227 INCSMPS

47.1 41.6 40.3 33.4 32.1 31.9 30.6 30.4 29.5 26.8 26.4 26.3 25.1 25.1 24.5 24.0 24.0 20.7 20.6 20.6 18.8 17.8 17.2 15.5 14.4 13.8 12.4 11.9 11.9 11.9 8.5 4.5 11.9 3.4 4.8 0.6 9.6 16.1 10.7 9.8 9.8 6.3 4.0 4.9 6.9 10.7

2.1 20.8 17.0

236 INCD Metale Resurse Radioactive 222 ISIM Timisoara 228 INCDPM 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 224 URBANPROIECT 220 ECOIND 235 INCD Sanatate 104 INCDTP 225 INSCC 229 INCDT 107 INFLPR 116 I.C.S.I. RM. VALCEA

TOTAL DATORII (Sold la sfârsitul anului 2003) TOTAL PLATI RESTANTE

234 INCD Cantacuzino 233 INCD V. Babes 109 INCDFM

VALORI MEDII TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri din subordinea MEDC INCD-uri in coordonarea MEC) TOTALINCD-uri din coordonarea altor ministere II (INCD-uri in coordonarea MEC)

29.8 36.0 24.3 11.1

15.4 20.4

2.29. Nivelul procentual al datoriilor si platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale

41

Pe intervale reprezentând ponderea datoriilor si a platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale situatia a fost urmatoarea: Datorii la sfârsitul anului 2003 Nivel procentual fata de veniturile anuale totale Sub 15% 15 ­ 25% 25,01 ­ 30% 30,01 ­ 40% 40,01 ­ 60% 60 ­ 100% Peste 100% Numar de institute 7 10 6 6 4 1 2 Plati restante în anul 2003 Nivel procentual fata de veniturile anuale totale 0 0,5 ­ 5% 5,01 ­ 10% 10,01 ­ 20% 20,01 ­ 80% 80 ­ 100% Peste 100% Numar de institute 13 7 5 7 2 2

În cazul institutelor cu cele mai mari datorii (figura 2.30, sectiunea a), cea mai mare parte a acestora este reprezentata de decontari cu bugetul statului, cu bugetul asigurarilor pentru somaj si cu bugetul privind asigurarile sociale. Pentru celelalte institute (figura 2.30, sectiunea b), cea mai mare parte a datoriilor sunt fata de furnizori. Pentru platile restante, cea mai mare parte, cu exceptia IGR, sunt reprezentate de restantele fata de furnizori (figura 2.30, sectiunile a si b). Apreciem ca un grad de îndatorare de peste 20% din veniturile anuale este de natura sa creeze dificultati financiare serioase, ceea ce atrage de la sine aparitia platilor restante si implicit a penalizarilor.

42

0

25

50

75

100

125

150

175

200

225

250 38.1

275 30.8

300

a

103 IGR 221 IPCUP 102 COMOTI 94.5 75.9 54.3 44.0 33.8 33.1 4.6 8.2 3.9 4.8 4.0 18.3

224.5 2.7

Decontari cu bug. statului, cu bug. asig. ptr. somaj si privind asig. sociale Furnizori

112 INCEMC Timisoara 111 ICCF 219 ICMET Craiova 115 IMT

Decontari cu salariatii

Creditori, credite bancare si imprumuturi pentru investitii

0

5

10

15

20

25

30

35

40

b

113 GEOECOMAR 101 INOE-2000 108 IFT Iasi 110 INCDFP 232 I.N.C.D.M. Constanta 114 St. Biologice 105 INMA 106 IFIN-HH 226 ICI 230 ICIM 227 INCSMPS

2.3 1.7 2.6 15.0 8.6 3.6 7.7 4.0 2.3 15.6 9.0 9.0 3.7 10.1

1.5

32.2 15.6 3.1 5.8 3.5 11.3 21.4 13.6 10.4 9.6 8.9 9.6 9.6 20.7 8.5 16.1 3.7 5.3 6.7 8.1 11.8 15.9 3.6 3.3 2.0 4.3 9.7 12.1 3.0 2.1 5.2 3.8 14.6 4.6 0.9 1.0 3.9 0.9 5.1 5.1 1.6 5.4 0.0 12.2 10.1 7.2

1.0

4.4

236 INCD Metale Resurse Radioactive 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 228 INCDPM 218 CEFIN 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 224 URBANPROIECT 235 INCD Sanatate 104 INCDTP 220 ECOIND 225 INSCC 229 INCDT 107 INFLPR 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 234 INCD Cantacuzino 233 INCD V. Babes 109 INCDFM 4.5 4.1

6.2 3.1 3.4 5.8

8.1

5.6

8.8

9.3 3.4 8.3 4.4 8.9 11.9 11.2 2.2 0.8 0.5 4.4 2.2 0.3 0.9

7.1 5.4 3.3

Decontari cu bug. statului, cu bug. asig. ptr. somaj si privind asig. sociale Furnizori

Decontari cu salariatii

Creditori, credite bancare si imprumuturi pentru investitii

TOTAL / VALORI MEDII TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC) TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C) TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC) TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)

13.4 18.1 9.3 9.0

9.6

3.7 10.3

2.4 5.3 2.3

2.3 2.5

Figura 2.30. Ponderea fata de totalul veniturilor anuale a celor mai importante componente din structura datoriilor la sfârsitul anului 2003

43

a

103 IGR 102 COMOTI 221 IPCUP 112 INCEMC Timisoara

0

25

50 105.3

75

100

125 38.1

150

175

200

225

250

275

131.2 Plati restante fata de bugetul de stat si bugetul asig. sociale Plati restante catre furnizori Plati restante fata de alti creditori si penalitati

71.6 89.8 50.9

5.3

52.9 0.6

33.7

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20 2.2

22 0.4

b

219 ICMET Craiova 115 IMT 222 ISIM Timisoara 111 ICCF 234 INCD Cantacuzino 106 IFIN-HH 108 IFT Iasi 226 ICI 230 ICIM

6.5 10.7

18.3

14.9 16.1

14.8

2.1

0.9

11.9 3.2 1.1

9.0 9.0

5.9

0.9 0.9 3.6

236 INCD Metale Resurse Radioactive 223 INCERC 114 St. Biologice 0.8 101 INOE-2000 218 CEFIN 116 I.C.S.I. RM. VALCEA

6.9 4.9 4.8 4.6 4.5

Plati restante fata de bugetul de stat si bugetul asig. sociale Plati restante catre furnizori Plati restante fata de alti creditori si penalitati

0.5

232 I.N.C.D.M. Constanta 1.1 2.9 220 ECOIND 3.4

113 GEOECOMAR 1.7 228 INCDPM 0.42

TOTAL / VALORI MEDII TOTAL ITOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C) (INCD-uri in subordinea MEC)

TOTAL (INCD-uri din coord. altor TOTAL II (INCD-uriIIin coordonarea MEC) ministere)

7.1 9.8 4.6

5.0 3.5 6.3 0.2

3.4 7.0

Figura 2.31. Ponderea în totalul veniturilor a celor mai importante componente din structura platilor restante în anul 2003, neachitate la termenul de scadenta

44

3. Personalul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

3.1. Nivelul si structura personalului pe totalul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Numarul personalului din institutele nationale de cercetare -dezvoltare, atât pe total cât si pe categorii de personal este redat în tabelul 3.1. Din figura 3.1, în care este reprezentata evolutia personalului total din institutele de cercetare în perioada 2001 ­ 2003, atât pe totalul institutele cât si pe categorii (institute din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii si institute din coordonarea altor ministere), rezulta o descrestere a numarului total de personal de la 7461 în 2001, la 7260 în 2002 si 7033 în 2003.

7461

7500 7400 7300 7200 7100 7000 6900 6800

Total INCD-uri

7268 7033

2001

3800 3700 3600 3500 3400 3300 2001 2002 2003

2002

3750

2003

3759 3636

3702 3632 3579

3700 3650

3454

3600 3550 3500 2001 2002

2003

INCD -uri din coordonarea MEdC

INCD-uri din coordonarea altor ministere

Figura 3.1. Numarul total al personalului din institutele nationale de c ercetare-dezvoltare în perioada 2001 ­ 2003 O tendinta de descrestere a numarului total de personal s-a înregistrat si în perioada 1993 ­ 2001 pentru toate sectoarele de cercetare, descresterea fiind extrem de accentuata în sectorul întreprinderi, unde numarul personalului din cercetare s-a redus de la 90 876 persoane, în 1993, la 34 576 în 2001. Aceste descresteri mai rapide a numarului de personal

45

din sectorul întreprinderi din perioada 1993 ­ 2001 a dus la cresterea ponderii cercetatorilor din sectorul g uvernamental si a celor din învatamântul superior (figura 3.3).

Numarul salariatilor din cercetare la sfârsitul anului

140000 Total 118329 120000 117046 104185 100000 90876 105195 92822 90272 78308 60000 77882 68702 62832 40000 53216 39054 76744 62572 58453 89797 Sectorul întreprinderi Sectorul guvernamental Sectorul înv. superior

80000

34576

24224 24091

3229 2683

23487

3400

21351

4952

20000

18493

5627

19121

17941

5587

17563 15002

0

7844

5955

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Calculat dupa: Anuarul statistic al României, 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1

Figura 3. 2. Numarul salariatilor din cercetare în perioada 1993 - 2001

Sectorul întreprinderi Sectorul guvernamental

Structura salariatilor din cercetare

76.80 74.44 74.75 74.01

90 80 70 60 50

77.13

Sectorul învatamânt superior

69.97

69.34

62.41

20.58

20.49

8.74

10 0

1993

1994

1995

3.23

2.73

2.29

1996

4.75

1997

6.06

1998

1999

7.28

2000

9.52

20

2001

Calculat dupa: Anuarul statistic al României, 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1

Figura 3. 3. Structura salariatilor din cercetare în perioada 1993 ­ 2001

15.18

30

20.47

19.92

21.29

23.38

22.33

25.67

40

28.07

59.15

46

Tabelul 3.1. Personalul din institutele nationale de cercetare-dezvoltare

TOTAL INCD-uri 2003 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Total personal Total personal atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica Total personal de cercetare cercetator stiintific I cercetator stiintific II cercetator stiintific III cercetator stiintific asistent cercetare stiintifica Academicieni si membrii coresp. ai Academiei Române Pers. cu titlul stiintific de Doctor Îndrumatori stiintifici de doctorat Personal de cercetare pe categorii de vârsta: sub 30 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 59 ani 60 ani si peste Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica Personal de cercetare dezvoltare cu studii medii Personal administrativ cu studii superioare Personal pentru activitatea de marketing cu studii superioare Membri ai organizatiilor stiintifice si profes. de prestigiu din tara Membri organizatiilor stiintifice si profes. din strainatate Membri ai comit. de redactie a revistelor cotate ISI 7033 2949 2608 497 547 607 382 575 16 858 83 2002 7268 2966 2629 510 566 629 408 516 16 809 84 2001 7461 2870 2539 478 567 656 394 444 18 764 94 TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) 2003 3454 1736 1610 287 338 368 253 364 12 637 64 2002 3636 1773 1629 297 346 377 268 341 12 623 65 2001 3759 1736 1587 289 348 403 251 296 14 624 73 TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere) 2003 3579 1213 998 210 209 239 129 211 4 221 19 2002 3632 1193 1000 213 220 252 140 175 4 186 19 2001 3702 1134 952 189 219 253 143 148 4 140 21

430 648 680 881 266 293 1416 1277 276 109 85 1276 446 129

390 670 744 892 260 296 1484 1057 244 91 68

381 664 766 912 272 290 1574 1072 230 72 49

271 420 402 530 179 126 707 551 124 41 32 842 265 85

253 435 439 538 166 144 754 556 129 36 25

244 417 452 550 180 149 808 564 122 22 14

159 228 278 351 87 167 709 726 152 68 53 434 181 44

137 235 305 354 94 152 730 501 115 55 43

137 247 314 362 92 141 766 508 108 50 35

Pe categorii, personalul din institutele nationale de cercetare este format din: § personal atestat de cercetare; § personal atestat pentru dezvoltare tehnologica; § personal de cercetare dezvoltare cu studii medii; § personal administrativ; § personal pentru activitatea de marketing. Aceasta structura a personalului este prezentata în figurile 3.4 ­ 3.6.

47

Total personal atestat de cercetare, 2608, (46%)

Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 293, (5%)

Personal pentru activitatea de marketing, 109, (2%)

Personal administrativ, 1277, (22%)

Personal de cercetare dezvoltare cu studii medii, 1416, (25%)

Figura 3.4. Structura personalului pe total INCD-uri, în anul 2003

Total personal atestat de cercetare, 1610, 54%

Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 126, 4%

Personal pentru activitatea de marketing, 41, 1%

Personal administrativ, 551 , 18%

Personal de cercetare dezvoltare cu studii medii, 707 , 23%

Figura 3.5. Structura personalului din INCD-uri aflate în coordonarea MEd.C, în anul 2003

Personal de cercetare dezvoltare cu studii medii, 709, 27%

Total personal atestat de cercetare, 998, 37%

Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 167, 6%

Personal pentru activitatea de marketing, 68, 3%

Personal administrativ, 726, 27%

Figura 3.6. Structura personalului din INCD-uri aflate în coordonarea altor ministere, în anul 2003

48

Rezulta astfel ca pe totalul INCD-urilor, personalul de cercetare cu studii superioare reprezinta numai 46%, situatia fiind mai buna în INCD-urile din coordonarea M.Ed.C., unde acest procent ajunge la 54%, în timp ce în INCD-urile aflate în coordonarea altor ministere, ponderea cercetatorilor cu studii superioare este de numai 37%. Daca la personalul de cercetare cu studii superioare se adauga si personalul atestat pentru dezvoltare tehnologica, rezulta un procent pe total institute de 51%. Si în acest caz se mentine diferenta dintre cele doua categorii de institute: 58% pentru INCD-urile din coordonarea Ministerului si 43% pentru celelalte. Remarcam în acelasi timp, ponderea mare a personalului administrativ (22%), cu variatii între 18 si 27% între cele doua categorii de institute, precum si a personalului de cercetare cu studii medii (25%). Ca o ,,masura" a competitivitatii personalului de cercetare a unui institut pot fi considerati si indicatorii ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului de cercetare si ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului (figura 3.7).

39.57

40 35 30 25 20 15 10 5 0

TOTAL TOTAL I (INCD-uri in TOTAL II (INCD-uri in subordinea MEC) coordonarea altor ministere coordonarea MEC) coordonarea M. Ed. C. Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de Doctor in totalul cercetatorilor Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de Doctor in totalul personalului

32.90

18.44 12.20

22.14

6.17

Figura 3.7. Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în anul 2003 Situatia pare a fi alarmanta îndeosebi în cazul INCD-urile aflate în coordonarea Ministerului, unde cercetatorii cu titlul stiintific de doctor reprezinta numai 6,17% din totalul personalului. Apreciem ca si situatia medie pe totalul institutelor (12,20%) se afla în aceiasi zona. Este greu de conceput ca o echipa de cercetare formata din 20 de persoane, din care doar 2 ­ 3 sunt doctori în stiinte, poate fi realmente competitiva pe plan international, în domenii de vârf ale cercetarii fundamentale sau aplicative! Detaliind analiza numai în cadrul personalului de cercetare cu studii superioare, se constata ca ponderea cea mai însemnata o detin cei încadrati pe posturi de CS III (figura 3.8) si a caror vârsta este cuprinsa între 50 ­ 59 de ani (figura 3.9). Urmarindu-se structura pe categorii de vârsta a personalului de cercetare din România, din perioada 1995 ­ 2001 (tabelul 3.2 si figura 3.10) si comparând cu situatia din INCD-uri se constata urmatoarele: a. Structura pe categorii de vârsta a cercetatorilor din România din perioada 1995 ­ 2001 nu a suferit modificari esentiale , ceea ce permite compararea cu structura de vârsta a personalului de cercetare din INCD-uri de la nivelul anului 2003;

49

700 656 650 607 600 547 550 497 500 450 400 350 382 478 444 408 394 510 516 566 567 575 629

2003

2002

2001

cercetator stiintific I

cercetator stiintific II

cercetator stiintific III

cercetator stiintific

asistent cercetare stiintifica

Figura 3.8. Numarul personalului de cercetare, dupa postul de încadrare, pe total institute în anul 2003

35 30.3 30

25.2 29.4 31.8

25 20 15 10 5 sub 30 ani 14.8 15.0 14.4

22.3

23.3 20.7

23.4

22.3

'TOTAL INCD-uri TOTAL II(INCD-uri din coord. M.Ed.C) TOTAL (INCD-uri in subordinea MEC) TOTAL II (INCD-uri din coord.coordonarea MEC) TOTAL II (INCD-uri in altor ministere)

9.2 9.9

7.9

30 - 39 ani

40 - 49 ani

50 - 59 ani

60 ani si peste

Figura 3.9. Structura personalului de cercetare din institutele nationale de cercetaredezvoltare pe grupe de vârsta în anul 2003

35.50 32.52 32.53

40 35

34.63

1995 1997

23.03 21.81 22.69

25.82

25.46

30 25

24.62

24.73

2000 2001

14.34

12.71

15 10 5 0

12.58

20

14.33

20.41

5.92

5.52

Pâna la 30 ani

30 - 39 ani

40 - 49 ani

50 - 59 ani

60 ani si peste

Sursa: Anuarul statistic al României, 2002, cap. 7, tabelul 2.2.6

Figura 3.10. Structura cercetatorilor din România pe grupe de vârsta în perioada 1995 2001

5.14

5.73

50

Tabelul 3.2. Cercetatori pe grupe de vârsta în România

Categorii de vârsta 1 2 3 4 5 Pâna la 30 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 59 ani 60 ani si peste 1995 14.34 25.82 32.52 21.81 5.52 1996 14.62 25.80 33.66 20.69 5.23 1997 12.71 25.46 35.50 20.41 5.92 1998 13.25 25.44 34.94 21.12 5.24 1999 12.93 25.25 34.66 22.30 4.86 2000 12.58 24.62 34.63 23.03 5.14 2001 14.33 24.73 32.53 22.69 5.73

Sursa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 2.2.6

b. La nivelul tarii, grupa majoritara de vârsta a cercetatorilor a fost cea cuprinsa între 40 si 49 de ani (32,52 ­ 35,5%), în timp ce în INCD-uri ponderea acestei grupe se situeaza pe locul secund, cu numai 23,4% si variatii între cele doua categorii de INCD-uri cuprinse între 22,3 si 25,2%; c. Pe locul al doilea la nivelul tarii se situeaza grupa de vârsta 30 ­ 39 de ani, cu ponderi cuprinse între 24,62 si 25,82%. La INCD-uri a ceasta grupa se afla pe locul al treilea, având o pondere de 22,3%;

d. Pe locul al treilea la nivelul tarii si pe primul loc la nivelul INCD-urilor se situeaza grupa de vârsta 50 ­ 59 de ani. La nivelul tarii ponderea personalului de cercetare din aceasta grupa este de numai 20,4 ­ 23,03%, în timp ce în INCD-uri este de 30,3%. Toate cele trei concluzii de la punctele b ­ d reflecta o situatie dezavantajoasa a INCD-urilor în comparatie cu celelalte institutii din sistemul cercetarii stiintifice din România. * * *

Corelând aspectele mentionate mai sus, rezulta ca mare parte dintre cercetatorii din institutele nationale de cercetare -dezvoltare nu au titlul stiintific de doctor, se afla pe posturi situate pe a treia treapta din categoria personalului atestat pentru activitatea de cercetare si au vârsta cuprinsa între 50 ­ 59 de ani.

51

3.2. Nivelul si structura personalului pe institute

Situatia prezentata anterior devine mult mai nuantata în cazul analizei pe institute de cercetare-dezvoltare. Numarul total al personalului pe un institut de cercetare -dezvoltare din anul 2003 variaza între 30 si 968 persoane (figura 3.11), cea mai mare parte a INCD-urilor având între 100 si 199 de persoane: Numarul personalului total pe un institut Sub 100 100 ­ 199 200 ­ 499 500 - 1000 Numarul institutelor 8 18 8 2

Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica din anul 2003 în totalul personalului variaza între 6,1 si 75,8% (figura 3.12), cea mai mare parte a institutelor plasându-se în intervalul 6,1 ­ 40%. Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului Pâna la 40% 40,01 ­ 50% 50,01 ­ 60% 60,01 ­ 80% Numarul institutelor 11 9 9 7

Structura personalului atestat de cercetare pe grupe de vârsta în anul 2003 (figura 3.13) releva faptul ca în cea mai mare parte a institutelor, ponderea personalului de pâna la 30 de ani se situeaza într-un interval de pâna la 10%. Ponderea pers. cu vârsta de pâna la 30 de ani Pâna la 10% 10,01 ­ 20% Peste 20% Numarul institutelor 13 11 12

Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului de cercetare în anul 2003 variaza între 3,0 si 67,8%, cea mai mare parte a institutelor situându-se în intervalul 20,01 ­ 40% (figura 3.14). Ponderea personalului de cercetare cu titlul Numarul stiintific de doctor în totalul pers. de cercetare institutelor Pâna la 20% 20,01 ­ 40% 40,01 ­ 60% 60,01 ­ 70% Lipsa informatii 11 15 7 2 1

52

Total personal pe institute de cercetare în anul 2003

0 234 INCD Cantacuzino 106 IFIN-HH 107 INFLPR 223 INCERC 230 ICIM 104 INCDTP 221 IPCUP Ploiesti 109 INCDFM 226 ICI 111 ICCF 105 INMA 101 INOE-2000 218 CEFIN 114 St. Biologice 103 IGR 219 ICMET Craiova 115 IMT 102 COMOTI 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 228 INCDPM 220 ECOIND 233 INCD V. Babes 116 ICSI R. Valcea 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 222 ISIM Timisoara 110 INCDFP 224 URBANPROIECT 236 INCD Metale Resurse Radioactive 113 GEOECOMAR 235 INCD Sanatate 108 IFT Iasi 112 INCEMC Timisoara 225 INSCC 227 INCSMPS 229 INCDT 378 347 329 290 263 246 232 207 184 169 168 165 162 154 152 151 151 140 131 130 124 115 114 106 103 100 97 95 78 65 55 44 33 30 757 200 400 600 800 1000 968

Figura 3.11. Totalul personalului pe INCD-uri în anul 2003 53

0 227 INCSMPS 109 INCDFM 229 INCDT 112 INCEMC Timisoara 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 114 St. Biologice 101 INOE-2000 108 IFT Iasi 116 ICSI R. Valcea 225 INSCC 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 115 IMT 111 ICCF 107 INFLPR 106 IFIN-HH 218 CEFIN 222 ISIM Timisoara 226 ICI 230 ICIM 224 URBANPROIECT 110 INCDFP 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 103 IGR 232 I.N.C.D.M. Constanta 228 INCDPM 105 INMA 113 GEOECOMAR 102 COMOTI 221 IPCUP Ploiesti 236 INCD Metale Resurse Radioactive 233 INCD V. Babes 223 INCERC 104 INCDTP 235 INCD Sanatate 234 INCD Cantacuzino

10

20

30

40

50

60

70

80 75.8 70.7

70.0 65.5 64.3 61.8 61.2 59.2 56.9 55.6 54.5 54.3 53.9 53.1 52.1 51.1 50.0 50.0 50.0 49.5 48.0 46.6 45.2 43.2 41.2 39.3 37.0 36.8 36.4 35.4 35.1 33.1 30.5 29.3 12.8 6.1

Figura 3.12. Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului (2003)

54

Structura personalului atestat de cercetare pe grupe de varsta (2003)

0 229 INCDT 220 ECOIND 227 INCSMPS 116 ICSI R. Valcea 233 INCD V. Babes 109 INCDFM 112 INCEMC Timisoara 115 IMT 236 INCD Metale Resurse Radioactive 226 ICI 224 URBANPROIECT 225 INSCC 113 GEOECOMAR 228 INCDPM 106 IFIN-HH 107 INFLPR 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 219 ICMET Craiova 111 ICCF 101 INOE-2000 235 INCD Sanatate 104 INCDTP 105 INMA 114 St. Biologice 108 IFT Iasi 32.9 32.0 30.4 25.6 25.3 24.2 23.1 21.7 21.7 21.3 20.8 20.0 19.4 17.1 15.7 15.5 15.2 14.0 13.7 12.5 12.2 10.6 9.3 6.7 43.3 31.4 48.6 38.1 25.3 59.6 56.5 55.7 71.4 46.6 29.7 11.9 88.1 70.3 53.4 72.2 38.5 42.4 43.4 28.6 39.0 37.9 58.1 50.0 62.9 45.9 57.1 41.9 43.1 Pana la 30 ani 30 - 49 ani 50 ani si peste 37.0 31.9 25.0 28.6 48.6 47.3 51.3 50.0 53.5 49.3 56.8 75.0 48.8 51.5 32.6 60.6 52.3 52.2 41.3 46.8 54.2 51.4 31.9 35.7 33.0 34.5 31.3 36.7 29.5 12.5 10 20 30 66.7 47.9 48.0 53.6 32.6 31.6 15.2 24.6 26.1 40 50 60 70 80 30.0 19.2 20.0 15.9 90 100

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 5.7 110 INCDFP 5.4 222 ISIM Timisoara 4.8 103 IGR 221 IPCUP Ploiesti 230 ICIM 223 INCERC 102 COMOTI 218 CEFIN 232 I.N.C.D.M. Constanta 234 INCD Cantacuzino

Figura 3.13. Structura personalului atestat de cercetare, pe grupe de vârsta, în anul 2003

55

0

234 INCD Cantacuzino 114 St. Biologice 108 IFT Iasi 107 INFLPR 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 109 INCDFM 110 INCDFP 233 INCD V. Babes 226 ICI 103 IGR 113 GEOECOMAR 106 IFIN-HH 111 ICCF 227 INCSMPS 232 I.N.C.D.M. Constanta 112 INCEMC Timisoara 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 115 IMT 236 INCD Metale Resurse Radioactive 101 INOE-2000 222 ISIM Timisoara 102 COMOTI 105 INMA 223 INCERC 230 ICIM 225 INSCC 116 ICSI R. Valcea 220 ECOIND 228 INCDPM 104 INCDTP 235 INCD Sanatate 218 CEFIN 221 IPCUP Ploiesti 229 INCDT 219 ICMET Craiova 224 URBANPROIECT

TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C) TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC) TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC) TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)

1.9 2.0

10

4.1

20

30

40

50

60

70

67.8

80

37.0 33.8

60.4 59.5 58.4

30.4 30.5 36.2

56.1 51.1 43.2

15.5 13.8 8.2

41.9 41.3 40.0

17.3

40.0

14.7

35.1

18.0 8.2 21.2

30.9 28.0 27.7

11.4 16.4 10.4

27.3 27.3 26.2

11.2

26.1

6.2

25.3

14.2 8.5 4.0

25.0 24.0 22.7

8.2

21.7

6.6

17.8

8.8

16.7

9.1

15.9

8.9

15.4

9.2 5.7 3.8

15.1 13.4 12.5

Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de Doctor in totalul cercetatorilor Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de Doctor in totalul personalului

1.3

11.3

4.8

9.6

1.9 6.7

9.5

3.0

18.4

39.6

22.1

6.2

TOTAL

32.9

12.2

Figura 3.14. Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de doctor în totalul cercetatorilor / personalului (2003) 56

Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului în anul 2003 variaza între 1,28 si 36,97%, cea mai mare parte a institutelor situându-se în intervalul 5,01 ­ 10%. Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului Pâna la 5% 5,01 ­ 10% 10,01 ­ 20% 20,01 ­ 40% Numarul institutelor 8 12 10 6

Se observa ca, în analiza pe institute se mentin toate observatiile de la paragraful 3.1, punctele critice (ponderea redusa a personalului atestat de cercetare în totalul personalului, ponderea redusa a cercetatorilor cu gradul stiintific de doctor etc.) devenind si mai acute.

57

4. Dotarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare si parteneriatul

4.1. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor

Prin analiza gradului de competitivitate a dotarilor s-a urmarit identificarea urmatoarelor aspecte: a) gradul de competitivitate a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD si masura în care s-a apelat la dotarile din alte institutii de cercetare pentru obtinerea realizarilor de vârf, competitive pe plan european; b) gradul de competitivitate si accesul cercetatorilor la tehnica de calcul existenta în institut; c) accesul cercetatorilor la retelele internationale de banci de date. De mentionat este faptul ca informatiile furnizate la punctul a) si partial la punctul b) au avut la baza estimarile INCD-urilor, pe baza propriilor perceptii privind gradul de competitivitate a dotarilor si a tehnicii de calcul. Daca, în mare parte estimarile au fost realiste, se observa si unele exagerari evidente într-un sens sau altul, ceea ce a dus la aparitia unor neconcordante între gradul de competitivitate a dotarilor si proportia în care realizarile de vârf, competitive pe plan european au fost realizate folosind propriile echipamente si instalatii. Acolo unde au fost sesizate cele mai evidente necorelari s-au solicitat precizari suplimentare din partea INCD-urilor.

a) Gradul de competitivitate al dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii,

aparatura), folosite în activitatea de CD. Pentru analiza, INCD-urile au fost solicitate sa precizeze ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD, care: · se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de peste 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european. Rezultatele sunt reprezentate în figura 4.1, din care rezulta ca, pe institute, ponderea dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european variaza între zero si 85%. În continuare, INCD-urile au fost solicitate sa estimeze proportia în care realizarile de vârf ale institutului din ultimii trei ani au fost realizate folosind dotarile tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura): · existente în unitate;

58

· · ·

existente în alte institute de cercetare din tara; existente în laboratoarele universitatilor din tara; existente în laboratoare din strainatate.

Raspunsurile înregistrate au fost reprezentate grafic în figura 4.2. Analizând în mod corelativ informatiile din cele doua figuri (4.1 si 4.2) rezulta o serie de neconcordante : INCD-uri care declara ca nu dispun decât î ntr-o proportie infima de dotari la nivel competitiv, dar obtin cea mai mare parte a rezultatelor performante, care sunt competitive pe plan european prin folosirea acestei dotari (figura 4.3). Aceleasi neconcordante rezulta si din figura 4.4, în care sunt reprezentate în mod corelativ ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european si nivelul tehnic al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor noi. Se observa din aceasta figura ca unele INCD-uri declara ca nu dispun de dotari la un nivel competitiv decât într-o mica masura, dar toate rezultatele cercetarii sau majoritatea acestora (produse noi, prototipuri, tehnologii noi) constituie elemente de referinta pe plan european / international. În ceea ce priveste necorelarea dintre nivelul dotarilor existente si proportia în care realizarile de vârf au fost obtinute cu aceasta dotare, 3 INCD-uri au fost solicitate sa ofere informatii suplimentare. Daca doua institute au explicat partial aceste diferente, CEFIN a refuzat orice argumentare. Necorelarile constatate (figurile 4.3 si 4.4) ne determina sa avem unele rezerve privind credibilitatea informatiilor furnizate de catre unele INCD-uri, apreciind ca s-au manifestat doua tendinte: · · subevaluarea nivelului tehnic al dotarilor pentru a justifica necesitatea alocarii fondurilor de investitii din surse bugetare; supraevaluarea nivelului tehnic (gradului de competitivitate) al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor realizate.

b) Gradul de competitivitate si accesul cercetatorilor la tehnica de calcul existenta în institut a fost analizat prin precizarea de catre INCD-uri a ponderii tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, care: · se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european; · au un decalaj de peste 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european. În acelasi timp, s-a analizat numarul posturilor de lucru ale cercetatorilor, dotate cu PC-uri, conectate la Internet. Rezultatele sunt reprezentate grafic în figurile 4.5 si 4.6.

59

Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD

0 226 ICI 108 IFT Iasi 229 INCDT 236 INCD Metale Resurse Radioactive 116 ICSI R. Valcea 105 INMA 112 INCEMC Timisoara 227 INCSMPS 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 222 ISIM Timisoara 233 INCD V. Babes 110 INCDFP 221 IPCUP Ploiesti 224 URBANPROIECT 101 INOE-2000 102 COMOTI 115 IMT 220 ECOIND 232 I.N.C.D.M. Constanta 228 INCDPM 225 INSCC 113 GEOECOMAR 234 INCD Cantacuzino 104 INCDTP 106 IFIN-HH 223 INCERC 218 CEFIN 111 ICCF 230 ICIM 219 ICMET Craiova 103 IGR 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 114 St. Biologice 107 INFLPR 235 INCD Sanatate 0 109 INCDFM 0 15 35 se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european au un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european au un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european au un decalaj de peste 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european 66 10 20 30 40 50 60 70 80 90 15 14 20 5 10 5 211 100

85 82 80 80 78 75 75 70 70

20 22 40 30 50 30 26 25 5 5 30 25 50 40 30 35 30 20 10 30 20 10 65 20 20 19 20 31 65 10 10 50 100 50 40 25 26 20 25 15 20 30 46 57 20 12 15 30 30 30 35 29 30 40 25 30 25 12 10 30 20

5 10 4 1

10 7 3 2

60 60 50 50 48 40 40 35 35 30 30 25 15 15 15 15 12 11 10 10 10 6 5 5

10 0 20 13 10 10 10 5 20 5

15 10 5

15

10

2 3 5

40 25 18 10

Figura 4.1. Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD în anul 2003

60

Proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza ale institutului sau prin colaborare

0% 105 INMA 116 ICSI R. Valcea 219 ICMET Craiova 223 INCERC 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 220 ECOIND 236 INCD Metale Resurse Radioactive 235 INCD Sanatate 222 ISIM Timisoara 102 COMOTI 104 INCDTP 218 CEFIN 108 IFT Iasi 110 INCDFP 101 INOE-2000 229 INCDT 232 I.N.C.D.M. Constanta 230 ICIM 113 GEOECOMAR 114 St. Biologice 115 IMT 233 INCD V. Babes 112 INCEMC Timisoara 234 INCD Cantacuzino 224 URBANPROIECT 221 IPCUP Ploiesti 111 ICCF 228 INCDPM 103 IGR 109 INCDFM 106 IFIN-HH 107 INFLPR 30 65 60 60 57 50 25 10 3 10 15 20% 40% 60% 80% 100 100%

Dotari existente în propriul institut de cercetare Dotari din alte institute de cercetare din tara Dotari existente în laboratoarele universitatilor din tara Dotari existente în laboratoare din strainatate

95 90.5 90 90 90 89 85 85 85 85 85 84 80 80 80 80 80 80 80 80 80 75 75 15 20

100 100 100 100 100 100 32 2 5.5 2 5 5 5 5 10 51 5 10 8 5 1 5 5 2 10 14 15 6 5 5

20 10 10 10 10 10 5 10 10 7 3 5 5 5 5 10 5 10 10

5 5 5 5 25 10 15 10 40 40 30 30

15 5 10

Fig ura 4.2. Proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza existente în unitate sau prin colaborare

61

100 100.00 90 90.00 80.00 70.00 60.00 50.00 85 82 85 80

100 100

100 95 89 85 80 70 80 75 80 75 70 66 60 50 48 50 40 35 40 35 60 80 84 85 90

100

100

100 91 90 80 80 65 80

85 80

85

80 80 78

75 75

60 50 30 30 25 15 15 15 12 15 11

60

57

40.00 30.00 20.00 10.00 0.00 Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD, care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european Proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza existente în unitate

30 10 10 10 6 5 5 0 0

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

219 ICMET Craiova

102 COMOTI

228 INCDPM

105 INMA

116 ICSI R. Valcea

224 URBANPROIECT

113 GEOECOMAR

220 ECOIND

230 ICIM

226 ICI

115 IMT

234 INCD Cantacuzino

227 INCSMPS

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

233 INCD V. Babes

236 INCD Metale Resurse Radioactive

222 ISIM Timisoara

232 I.N.C.D.M. Constanta

114 St. Biologice

101 INOE-2000

109 INCDFM

106 IFIN-HH

223 INCERC

110 INCDFP

104 INCDTP

107 INFLPR

225 INSCC

218 CEFIN

111 ICCF

108 IFT Iasi

229 INCDT

103 IGR

Figura 4.3. Corelatia dintre ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european si proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza existente în unitate

112 INCEMC Timisoara

235 INCD Sanatate

221 IPCUP Ploiesti

62

100 90 80 70 90

100 94 93 80 80 80 65 78 75 75 70 70 66 60 90 85 80 80

100

100 95 91

100 95 90 85 80

100 95 90 80 80 90 85

100 90 85

100 95 90 85 80

100

90 80 75 75 70 70

70

60 50 40 30

60 Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza competitive pe plan internat. / european Nivelul tehnic mediu al prototipurilor

50

48.41 50 50 40 35 30 25 15 15 15 15 11 12 10 10 6 10 5 5 40 35 30

Nivelul tehnic mediu al produselor noi 20 10 0 Nivelul tehnic mediu al tehnologiilor noi

219 ICMET Craiova

228 INCDPM

105 INMA

116 ICSI R. Valcea

113 GEOECOMAR

230 ICIM

226 ICI

115 IMT

224 URBANPROIECT

234 INCD Cantacuzino

220 ECOIND

223 INCERC

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

227 INCSMPS

233 INCD V. Babes

236 INCD Metale Resurse Radioactive

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

222 ISIM Timisoara

232 I.N.C.D.M. Constanta

114 St. Biologice

101 INOE-2000

109 INCDFM

106 IFIN-HH

110 INCDFP

102 COMOTI

104 INCDTP

107 INFLPR

225 INSCC

229 INCDT

108 IFT Iasi

218 CEFIN

111 ICCF

103 IGR

Figura 4.4. Corelatia dintre ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european si nivelul tehnic al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor noi

112 INCEMC Timisoara

235 INCD Sanatate

221 IPCUP Ploiesti

63

c) Accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date a constituit o alta dimensiune a analizei, INCD-urile fiind solicitate sa estimeze ponderile pentru urmatoarele situatii: · accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este comparabil cu cel al cercetatorilor din alte institute similare din UE; · accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este la nivelul altor institute similare din tarile vecine, central si est europene; · accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este, în mod sensibil, sub nivelul cercetatorilor din alte institute similare din tarile vecine, central si est europene; · practic, cercetatorii din institut nu au acces la informatiile din retele internationale de banci de date. Aici, majoritatea INCD-urilor au declarat ca accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este la nivelul altor institute similare din tarile vecine, central si est europene. Privind accesul cercetatorilor la retelele internationale de banci de date, pentru 4 INCD-uri, care au declarat ca se afla la unnivel competitiv pe plan european, s-a solicitat lista bancilor de date la care cercetatorii au acces si cheltuielile de acces, conform evidentelor contabile. Trei dintre aceste INCD-uri au infirmat informatiile oferite initial, iar INCDDD Tulcea a refuzat sa raspunda.

39

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

115 IMT 108 IFT Iasi 236 INCD Metale Resurse Radioactive 105 INMA 226 ICI 233 INCD V. Babes 116 ICSI R. Valcea 229 INCDT 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 227 INCSMPS 104 INCDTP 109 INCDFM 221 IPCUP Ploiesti 225 INSCC 101 INOE-2000 222 ISIM Timisoara 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 111 ICCF 113 GEOECOMAR 220 ECOIND 224 URBANPROIECT 230 ICIM 114 St. Biologice 234 INCD Cantacuzino 218 CEFIN 102 COMOTI 106 IFIN-HH 110 INCDFP 112 INCEMC Timisoara 232 I.N.C.D.M. Constanta 228 INCDPM 223 INCERC 103 IGR 0 107 INFLPR 0 219 ICMET Craiova 235 INCD Sanatate 20 15 20 20 40 100 50 20 40 40 35 30 30 30 30 30 60 45 70 45 60 60 65 70 60

se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european

100 90 90 85 85 85

un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european 80 un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european un decalaj de peste 20 de ani fata de cele 75 existente pe plan international / european

7 3 10 15 15 15 20 20 10 25 25 30 30 30 28 7 7 1 3 22.50 20

2.50

80 80

10

73 70 70 70 65 60 56 52.5 50 50 50 50 50 60 30 40 22.50 30 40

2

32 41

10 20 10 10

5 25 5 5 10 5

20

20 10 30

60

Figura 4.5. Ponderea tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, în anul 2003

40

Personal de cercetare si dezvoltare tehnologica la un post de lucru dotat cu PC conectate la internet

0.0 234 INCD Cantacuzino 115 IMT 108 IFT Iasi 102 COMOTI 226 ICI 113 GEOECOMAR 236 INCD Metale Resurse Radioactive 105 INMA 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 225 INSCC 227 INCSMPS 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 116 ICSI R. Valcea 218 CEFIN 110 INCDFP 230 ICIM 229 INCDT 221 IPCUP Ploiesti 101 INOE-2000 224 URBANPROIECT 223 INCERC 220 ECOIND 233 INCD V. Babes 232 I.N.C.D.M. Constanta 107 INFLPR 112 INCEMC Timisoara 106 IFIN-HH 228 INCDPM 103 IGR 222 ISIM Timisoara 104 INCDTP 111 ICCF 235 INCD Sanatate 109 INCDFM 114 St. Biologice 219 ICMET Craiova 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5

0.6 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.9 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.1 1.1 1.3 1.3 1.3 1.3 1.4 1.4 1.4 1.5 1.5 1.6 1.6 1.7 1.9 2.1 2.3 2.7 2.8 4.2

Figura 4.6. Numarul cercetatorilor la un PC conectat la Internet

41

4.2. Spatiile de lucru si investitiile necesare pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea utilitatilor

Analizând situatia medie, pe totalul INCD-urilor, a spatiilor de lucru, pe destinatii, se constata ca valorile unitare sunt urmatoarele (tabelul 4.1): 2 · birouri 6,5 m / salariat; 53,7 m2 / cercetator; · laboratoare 2 · biblioteca 1,9 m / cercetator. Tabelul 4.1. Spatiile de lucru

Spatii de lucru (în m ) destinate activitatii de CD Valori totale laboratoare (m2 / personal de cercetare si dezvoltare tehnologica) biblioteca (m2 / personal de cercetare si dezvoltare tehnologica) birouri (m 2/ salariat) birouri (m 2/ salariat) Valori unitare laboratoare (m2 / personal de cercetare si dezvoltare tehnologica) biblioteca (m2 / personal de cercetare si dezvoltare tehnologica)

2

Nr. crt.

INCD

1 2 3

TOTAL TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere)

46065 19660 26405

158348 91321 67028

5743 3752 1991

6.5 5.7 7.4

53.7 52.6 55.3

1.9 2.2 1.6

Investitiile considerate de catre INCD-uri ca fiind necesare pentru reabilitarea cladirilor si pentru îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine sunt redate în tabelele 4.2 si 4.3. Tabelul 4.2. Investitiile (în milioane lei) necesare pentru reabilitarea cladirilor (investitii si reabilitari) în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine

Investitii necesare pâna la finele anului 2005 (milioane lei)

din veniturile obtinute de institut prin valorificarea rezultatelor proprii

Investitii necesare în perioada 2006 - 2007 (milioane lei)

din veniturile obtinute de institut prin valorificarea rezultatelor proprii Total, din care:

Nr. crt.

INCD

Total, din care:

%

%

1 2 3

Total TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) TOTAL II (INCD-uri in coordonarea altor ministere)

367403 192403 175000

32386 18286 14100

8,8 9,5 8,1

387152 111052 276100

47626 25776 21850

12,3 23,2 7,9

42

Tabelul 4.3. Investitiile (în milioane lei) necesare pentru îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine

investitii necesare pâna la finele anului 2005 (milioane lei) din veniturile obtinute de institut prin valorificarea rezultatelor proprii investitii necesare în perioada 2006 - 2007 (milioane lei) din veniturile obtinute de institut prin valorificarea rezultatelor proprii 31021 20271 10750

Nr. crt.

Total, din care:

INCD

%

Total, din care:

%

1 2 3

Total TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere)

200305.5 135605.5 64700

46560.5 36920.5 9640

23,2 27,.2 14,9

158782.5 83532.5 75250

19,5 24,3 14,3

Investitii ptr. utilitati in 2005 , 200,3 M-rde lei

Investitii ptr. reabilitarea cladirilor în 2006 - 2007 , 387,2 M-rde lei

Investitii ptr. reabilitarea cladirilor in 2005 , 367,4 M-rde lei

Investitii pentru utilitati in 2006 - 2007, 158,8 M-rde lei

Figura 4.7. Investitii necesare în perioada 2005 - 2007 Rezulta ca, dupa estimarea INCD-urilor, investitiile necesare în perioada 2005­ 2007 pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine este de 1113,6 miliarde lei. Dintre acestea, 567,7 miliarde lei ar fi necesare în anul 2005 si 545,9 miliarde în perioada 2006 ­ 2007. Destinatia acestor sume ar fi: 754,6 miliarde lei pentru investitii în reabilitarea cladirilor si 359,1 miliarde lei pentru utilitati (figura 4.7). Din aceste sume, INCD-urile apreciaza ca 157,593 miliarde lei (14.15%) pot fi acoperite din resurse proprii.

43

4.3. Parteneriatul în activitatea de cercetare

În tabelul 4.4 si figurile 4.8 si 4.9 este redata structura parteneriatului intern si extern din activitatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (valori medii pentru perioada 2001- 2003). Tabelul 4.4. Structura parteneriatului în activitatea de cercetare-dezvoltare (valori medii pentru perioada 2001- 2003)

Marimi absolute

(nr. proiecte sau mil lei) Total INCD-uri din coordonarea MEdC Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Structura (%)

Total INCD-uri din coordonarea MEdC 5 Total INCD-uri din coordonarea altor ministere 6

Nr. crt.

Total INCD-uri

Specificatie

0

A

1

2

3

A

Structura proiectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din tara (valori medii pentru perioada 2001- 2003) a) dupa numarul proiectelor

1 2 3 1 2 3 B

cu alte institute de cercetare cu universitati cu unitati comerciale b) dupa valoarea proiectelor (în mil. lei) cu alte institute de cercetare cu universitati cu unitati comerciale Structura proiectelor realizate în parteneriat cu organisme C din strainatate (valori medii -D pentru perioada 2001- 2003) a) dupa numarul proiectelor cu alte institute de cercetare cu universitati cu unitati comerciale b) dupa valoarea proiectelor (în mi. lei) cu alte institute de cercetare cu universitati cu unitati comerciale

1127 570 2488 258750 98667 473794

764 410 756 123450 47024 247193

363 160 1732 135301 51643 226601

26.9 13.6 59.5 31.1 11.9 57.0

Total INCD-uri 4

39.6 21.2 39.2 29.6 11.3 59.2

16.1 7.1 76.8 32.7 12.5 54.8

1 2 3 1 2 3

405 200 116 128450 49558 57850

277 115 28 41058 14718 25288

128 85 88 87392 34840 32563

56.2 27.7 16.1 54.5 21.0 24.5

66.0 27.4 6.7 50.6 18.2 31.2

42.5 28.2 29.2 56.5 22.5 21.0

44

a) Dupa numarul proiectelor

80

b) Dupa valoarea proiectelor

Total INCD-uri

76.8

59.5

57.0

59.2

INCD-uri din coordonarea MEdC INCD-uri din coordonarea altor ministere

60

39.6

39.2

31.1

26.9

40

16.1

13.6

21.2

29.6

32.7

11.9

20

0 cu alte institute de cercetare cu universitati cu unitati comerciale cu alte institute de cercetare cu universitati cu unitati comerciale

Figura 4.8. Structura parteneriatului intern (valori medii pentru perioada 2001- 2003)

a) Dupa numarul proiectelor

Total INCD-uri

7.1

b) Dupa valoarea proiectelor

66.0

60 50 40 30 20 10 0

42.5

INCD-uri din coordonarea altor ministere

54.5

50.6

56.5

56.2

70

INCD-uri din coordonarea MEdC

11.3

12.5

27.7

27.4

28.2

29.2

21.0

22.5

24.5

31.2

16.1

cu alte institute de cercetare

cu universitati

cu unitati comerciale

6.7

cu alte institute de cercetare

cu cu unitati universitati comerciale

Figura 4.9. Structura parteneriatului extern (valori medii pentru perioada 2001- 2003) Dupa cum rezulta din tabelul 4.4 si figurile 4.8 si 4.9, tendintele generale ale orientarilor privind parteneriatul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare sunt: a. în cazul parteneriatului intern: i. orientare prioritara spre colaborarea cu unitatile comerciale (59,5% din punct de vedere al numarului proiectelor si 57% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); ii. colaborare cu alte institute de cercetare (26,9% din punct de vedere al numarului proiectelor si 31,1% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);

18.2

21.0

54.8

45

iii. colaborare relativ redusa cu universitatile din tara (13,6% din punct de vedere al numarului proiectelor si 11,9% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare). b. parteneriatul extern este relativ limitat, nereusindu-se, de exemplu, prin proiectele depuse în cadrul PC6 sa se obtina finantari nici la nivelul contributiei României la constituirea fondurilor comunitare . Pe acest fond, parteneriatul extern este caracterizat prin: i. orientare prioritara spre colaborarea cu alte institute de cercetare (56,2% din punct de vedere al numarului proiectelor si 54,5% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); ii. colaborare cu universitatile din strainatate (27,7% din punct de vedere al numarului proiectelor si 18,2% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); iii. colaborare relativ redusa cu unitatile comerciale (16,1% din punct de vedere al numarului proiectelor si 24,5% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare). La prima vedere, pentru un neavizat ar putea surprinde ponderea extrem de redusa a colaborarii INCD-urilor cu universitatile, având în vedere atât potentialul de cercetare din universitati, cât si dotarea tehnica a laboratoarelor. Prin crearea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ca urmare a unor finantari substantiale atât din surse interne, cât si externe, în unele domenii s-a achizitionat aparatura moderna si de valori apreciabile. De ce nu este folosita, prin colaborare, aceasta baza materiala existenta de catre diversele entitati din sistemul de cercetare din România? În realitate, datorita orgoliilor personale, dar si pozitiilor divergente ale grupurilor de interese, colaborarea dintre diversele categorii de entitati din cercetare este extrem de redusa, ceea ce face ca aparatura performanta, atunci când exista în tara, sa fie partial folosita si sa cautam mai degraba alte laboratoare din strainatate, cu costuri mai mari sau sa ne multumim cu folosirea aparatelor depasite. Încercarile de realizare a unor ,,punti de legatura" între diversele categorii de entitati din sistemul de cercetare românesc sunt percepute ca fiind reale amenintari pentru acele grupuri interesate în conservarea actualei atomizari. De exemplu, proiectul de lege privind consortiile universitare, document de orientare europeana, în care se puneau bazele juridice ale unei asocieri benevole dintre universitati si institute de cercetare, conc retizate în mai buna valorificare a potentialului uman, a folosirii în comun a bazei materiale si a eficientizarii resurselor financiare în scopul cresterii performantelor si competitivitatii pe plan international a cercetarii românesti a generat un val de nemultumire. Principalii ,,actori" din acest proces (presedintele patronatului din cercetare, director general al unui INCD, si liderul confederatiei sindicale din cercetare) au acuzat Ministrul educatiei si cercetarii, Secretarul de stat al departamentului de cercetare, membrii parlamentului României ca ,,intentioneaza astfel sa distruga INCD-urile, singurele institutii în care se desfasoara un proces real de cercetare". Blocajul decizional, cu largul concurs al unor grupuri interesate din departamentul de cercetare, reprezinta o alta forma de încercare a perpetuarii starii de lucruri existente. Ca urmare a acestei situatii, nu poate exista o strategie coerenta a cercetarii românesti, ceea ce duce la diminuarea potentialului de cercetare si la irosirea unei importante parti din fondurile publice destinate cercetarii.

46

Luarile recente si repetate de pozitii în mass-media ale unora dintre purtatorii de opinii ale grupurilor de interese releva faptul ca se depun eforturi deosebit de însemnate pentru accentuarea barierelor dintre categoriile de entitati din cercetare si pentru obtinerea controlului asupra mecanismelor si instrumentelor de alocare si folosire a banilor publici destinati cercetarii si dezvoltarii. Dat fiind faptul ca, atât cei implicati direct în acest proces de stopare a oricaror initiative de adaptare a mecanismelor, procedurilor si formelor organizatorice ale cercetarii românesti, cât si cei care asigura suportul logistic necesar, au un puternic impact pe plan social si politic , apreciem ca problema poate fi solutionata numai printr-o decizie politica adoptata la cel mai înalt nivel.

47

5. Managementul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

5.1. Consideratii privind importanta abilitatilor manageriale si unele limite ale metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare-dezvoltare

Managementului, în opinia lui Richard L. Daft, presupune atingerea obiectivelor organizationale într-o maniera eficace si eficienta , ca urmare a planificarii, organizarii, coordonarii si controlului resurselor. Într-o viziune asemanatoare, A.M. Hitt, R.D. Middlemist si R.L. Mathis apreciaza ca managementul reprezinta integrarea si coordonarea eficace si eficienta a resurselor în scopul atingerii obiectivelor organizationale. Managerii, ca persoane investite cu autoritate si responsabilitate decizionala privind folosirea eficienta a principalelor resurse ale organizatiei, exercita atributii de planificare, organizare, coordonare-antrenare si control, fiind situati pe diferite niveluri ale piramidei ierarhice. Avându-se în vedere trasaturile generale ale responsabilitatilor îndeplinite, managerii pot fi împartiti în trei categorii: managerii superiori (top-manageri; senior manageri); manageri mijlocii; manageri de prima linie. Pentru îndeplinirea responsabilitatilor, oricarui manager, de la directorul general pâna la seful unui compartiment, îi sunt necesare trei categorii de aptitudini: aptitudini conceptuale; aptitudini umane; aptitudini profesionale (figura 5.1).

Manageri superiori Manageri mijlocii

Aptitudini conceptuale

(Capacitate de Aptitudini orientare umane strategica) (Capacitate de a dezvolta Aptitudini relatii umane)

Manageri de prima linie

profesionale

Non ­ manageri (personal de executie)

(Cunostinte profesionale de specialitate si capacitatea de a le aplica)

Figura 5.1. Categorii de manageri si principalele aptitudini necesare

48

Aptitudinile conceptuale constau în capacitatea managerilor de a asigura orientarea strategica a organizatiei, ca un tot unitar, în acord cu misiunea si obiectivele stabilite, de a formula si implementa strategii eficiente si eficace. Aptitudinile conceptuale îi permit managerului sa: · perceapa modul în care activitatile specifice diverselor functii ale managementului se interactioneaza; · sesizeze principalele tendinte ale mediului si sa orienteze organizatia astfel încât sa poata valorifica oportunitatile si sa se protejeze de amenintari; · identifice impactul unor modificari procedurale în unele componente structurale asupra performantelor organizationale. Aptitudinile umane permit crearea unui climat favorabil cooperarii si comunicarii deschise între componentii grupurilor de lucru, precum si armonizarea intereselor individuale cu interesele de grup si cele organizationale. Un astfel de climat este propice dez voltarii unei culturi organizationale orientate spre performanta si inovare, constituind bazele ,,organizatiei care învata" (learning organization). Aptitudinile profesionale sunt date de totalitatea cunostintelor profesionale de specialitate pe care managerul este capabil sa le aplice în efectuarea unor activitati concrete sau în îndrumarea personalului din subordine, care executa aceste operatii si are nevoie de sprijinul managerului. Din figura 5.1 rezulta ca, la nivelurile ierarhice superioare, esentiale sunt capacitatea de orientare strategica a organizatiei si dezvoltarea relatiilor umane, atât în interior, cât si în raporturile acesteia cu mediul extern. La acest nivel, ,,calitatea" de a fi un bun specialist întrun domeniu sectorial nu reprezinta o g arantie a reusitei manageriale. Thomas Peters, unul dintre cei mai autorizati specialisti americani în management, afirma ca un excelent profesionist într-un domeniu anume, are toate sansele sa devina ,,un strateg incompetent". Data fiind practica organizatiilor românesti de supralicitare a celei de a treia categorii de responsabilitati ­ managerul ca specialist sectorial ­ în detrimentul primelor doua, apreciem ca majoritatea deficientelor si incapacitatea de adaptare la noile conditii de functionare ale economiei se datoreaza sistemului de promovare în functiile manageriale la nivel superior (director general). Acest lucru este evident în cazul metodologiei de organizare a concursurilor pentru postul de director general al institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (HOTARÂREA nr. 91 din 23 ianuarie 2003 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare -dezvoltare, Publicata în Monitorul Oficial cu numarul 75 din data de 5 februarie 2003). Din structura acestei metodologii pot fi identificate doua limite majore, care afecteaza accesul la functia de director general al unui INCD a acelor persoane care au abilitati manageriale si pot îndeplini în cele mai bune conditii responsabilitatile ce revin acestui post: 1. Situeaza pe prim plan abilitatile profesionale , de specialitate ; 2. Are un caracter profund nedemocratic, promovând dreptul de veto al anumitor persoane care trebuie sa faca parte din comisia de concurs. 1. În ceea ce priveste prima limita, conform anexei 1 la metodologie (Conditii de participare la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD), conditiile specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana care participa la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD sunt: a) sa fie specialist în domeniul de activitate al INCD, atestat cel putin ca cercetator principal gradul II, cu o vechime de minimum 5 ani, dovedita prin copie certificata a carnetului de munca;

49

b)

sa aiba experienta de minimum 5 ani în activitatea de conducere (laborator, sectie, departament) la o unitate de cercetare-dezvoltare; c) sa aiba participari la programe / proiecte cuprinse în planuri / programe de cercetare nationale sau internationale; d) sa cunoasca legislatia specifica domeniului cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice. Dupa cum se observa, doar una dintre cele patru conditii specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana care participa la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD are tangenta cu problematica managementului. În plus, în Art. 4 din Anexa nr 2 (REGULAMENT de desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director general la INCD), în care sunt precizate atributiile comisiei de concurs, se precizeaza: a) verifica îndeplinirea conditiilor de participare la concurs de catre candidati; b) stabileste lista candidatilor admisi pentru evaluare; c) evalueaza dosarele candidatilor si competenta profesionala a acestora pe baza de interviu; d) elaboreaza documentele finale referitoare la rezultatele concursului. În plus, în Anexa nr. 3 (Criterii de selectie), în totalul punctajului, o parte însemnata dintre criterii vizeaza numai activitatea profesionala, neavând tangenta cu responsabilitatile manageriale ale persoanei care ar urma sa îndeplineasca responsabilitatile de director general: a) vechime în domeniul de activitate al INCD; b) alte specializari; c) titluri stiintifice: doctorat în specialitati corespunzatoare; d) participare la manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale; e) participare la coordonarea programelor / proiectelor de cercetare-dezvoltare; f) lucrari publicate; g) distinctii, premii. 2. Cea de a doua limita care pare sa aiba un impact negativ chiar mai puternic decât distorsionarea criteriilor de selectie, rezulta din corelarea prevederilor Art. 3 din Regulament cu Art. 4 din Metodologia de concurs. Conform Art. 3 din Regulamentul de desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director general la INCD (ANEXA nr. 2), ,,Lucrarile comisiei de concurs sunt conduse de presedintele desemnat si se desfasoara obligatoriu în prezenta tuturor membrilor". În Art. 4 din Metodologia de concurs, se precizeaza ,,comisia de concurs este alcatuita din 5 membri, dupa cum urmeaza: a) un reprezentant al ministerului coordonator - presedinte; b) un reprezentant al autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare; c) presedintele consiliului stiintific al INCD; d) un reprezentant al Patronatului Român din Cercetare si Proiectare - P.R.C.P., din afara INCD; e) un reprezentant al Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare - Proiectare din România, din afara INCD". Conform celor prevazute mai sus, oricare dintre liderii organismelor indicate la punctele d) si e) poate bloca organizarea concursurilor de ocupare a unui post de director general de INCD prin refuzul de a desemna un membru în comisia de concurs;

50

-

oricare dintre persoanele desemnate la punctele d) si e) poate bloca desfasurarea propriuzisa a unui concurs de ocupare a unui post de director general prin refuzul de a participa la lucrarile comisiei. Prin refuzul liderului Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare - Proiectare de a desemna reprezentanti în comisiile de concurs, s-a întârziat cu câteva luni declansarea concursului pentru ocuparea postului de director general în peste 15 INCD-uri. Desemnându-se în comisia de concurs pentru ocuparea postului de director general la IFIN-HH, liderul Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare ­ Proiectare a refuzat apoi sa participe la evaluare întrucât printre candidatii înscrisi la concurs se afla si o persoana pe care nu o agrea ­ actualul director general -, desi acesta îndeplinea toate conditiile legale.

Ambele consecinte s-au manifestat în prima jumatate a anului 2004: -

-

Dat fiind cele de mai sus, datorita acestui drept de veto, exe rcitat cu regularitate, se ajunge în situatia ca un concurs sa poata fi sustinut numai atunci când se primeste acceptul liderului Federatiei Sindicatelor, validarea rezultatelor concursului si numirea directorului general putându-se face numai în aceleasi conditii. Un drept similar, prevazut în Metodologie, poate fi invocat si de presedintele Patronatului Român din Cercetare si Proiectare, el însusi director general al unui INCD. Este evident ca o astfel de procedura poate afecta în mod serios comportamentul, libertatea de actiune si deciziile ulterioare ale directorului general care a fost validat. Ca urmare a primei limite a metodologiei, generate de supradimensionarea importantei abilitatilor profesionale, concomitent cu limitarea rolului abilitatilor de orientare strategica a institutului, pot apare si unele distorsionari în practica manageriala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare: · daca un bun cercetator, din punct de vedere al cunostintelor de specialitate, datorita performantelor obtinute într-un domeniu concret de activitate a institutului este promovat în postul de director general iar acesta nu are aptitudini de dezvoltare a relatiilor umane si capacitate de orientarea strategica, daca nu este dispus sa renunte la o buna parte din preocuparile profesionale care l-au condus la obtinerea performantelor anterioare ca cercetator, are toate sansele sa devina un manager incompetent; · daca un director general, în loc sa-si puna în valoare aptitudinile conceptuale de orientare strategica a institutului, considera ca postul ocupat îi confera în mod automat si ,,autoritatea" de cel mai bun specialist, el va fi tentat sa ia o serie de decizii în domenii particulare în locul managerilor care au autoritatea adoptarii acestor hotarâri. Cel mai adesea, astfel de decizii duc la rezultate cu mult sub cele scontate iar climatul organizational tinde sa se tensioneze. * * *

În concluzie, apreciem ca metodologia de concurs, care poarta în mod pregnant amprenta anilor '80, ar trebui fundamental modificata daca dorim ca prin procedura de concurs sa poata fi selectati candidatii cei mai performanti, cu reale calitati manageriale, care ar putea asigura orientarea institutelor nationale de cercetare dezvoltare pe criterii de eficienta si performan ta.

51

5.2. Orientari strategice ale managementului institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

În scopul analizei preocuparilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare privind elaborarea unor strategii competitive care sa asigure o viziune de perspectiva privind principalele orientari ale propriei activitati în acord cu conditiile de mediu, în chestionarul transmis INCD-urilor s-au folosit urmatoarele întrebari: 1. Daca institutul si-a elaborat principalele directii de C -D pentru urmatorii patru ani (2004 - 2007), obiectivele si strategiile de realizare? 2. Daca în elaborarea principalelor directii de C -D pentru urmatorii patru ani (2004 2007) : 2.1. s-au luat în considerare nevoile concrete ale economiei? 2.2. s-au identificat si s-au luat în considera re solicitarile potentialilor beneficiari ai rezultatelor? 2.3. s-a avut în vedere potentialul de resurse umane ale institutului? 2.4. s-au evaluat resursele financiare potentiale, prin finantari de la bugetul de stat? 2.5. s-au evaluat resursele financiare potentiale ale co -finantatorilor interesati în rezultatele cercetarii? 2.6. s-au evaluat resursele financiare potentiale ce vor fi obtinute ca urmare a valorificarii rezultatelor proprii? 2.7. s-a avut în vedere nivelul relativ de performanta al institutului prin comparare cu realizarile de vârf la nivel european si tendintele de evolutie a decalajelor? 3. Daca elementele de fundamentare (studii, analize) ale principalelor directii de C -D, prevazute la punctele 2.1 - 2.7, au fost puse la dispozitia membrilor organismelor de decizie (consiliu de administratie, consiliu stiintific) înainte de definitivarea si aprobarea strategiei de dezvoltare a institutului pentru urmatorii patru ani si se regasesc ca anexe la aceasta? Conform raspunsurilor primite din partea INCD-urilor (figura 5.2 ), rezulta ca situatia este mai mult decât multumitoare.

70 80 90 100 97.22 97.22 97.22 94.44 86.11 86.11 100.00 91.67

2.1. Nevoile concrete ale economiei 2.2. Solicitarile potentialilor beneficiari ai rezultatelor 2.3. Potentialul de resurse umane ale institutului 2.4. Resursele financiare potentiale de la bugetul de stat 2.5. Resursele financiare potentiale ale co-finantatorilor 2.6. Resursele financiare obt. prin valorific. rezult. proprii 2.7. Nivelul relativ de perf. ale rezult. 3. Elem. de fundam. ale pl. strategic. se regasesc ca anexe la acesta

Figura 5.2. Ponderea INCD-urilor care au confirmat existenta elementelor care au stat la baza elaborarii strategiilor proprii pentru perioada 2004 - 2007

52

Întrucât cu ocazia desfasurarii concursurilor pentru postul de director general, unii dintre candidati au afirmat, fie ca aceste strategii înca nu exista, fie ca acum se lucreaza la întocmirea lor, de la un numar de cinci INCD-uri, care au declarat ca au astfel de strategii, s-a solicitat în scris câte o xerocopie dupa doua dintre anexele mentionate mai sus. Un singur institut a transmis la minister un material special elaborat, ca raspuns la adresa noastra. Patru INCD-uri nu au dat curs solicitarii, acestea fiind: 105 INMA, 115 IMT, 218 CEFIN si 225 INSCC. Apreciem ca principala cauza a unei astfel de situatii decurge din procedurile directiei institutionale din cadrul departamentului de cercetare. Este cunoscut faptul ca nici o banca nu acorda credit unei societati comerciale pâna când nu îi evalueaza planul de afaceri. O procedura similara, de evalua re a strategiei de dezvoltare a unui INCD, apreciem ca ar fi necesara atunci când se aloca bani publici, de exemplu, pentru ,,programul nucleu". O alta directie de analiza a orientarii strategice a constat în identificarea celor mai importante directii de cercetare a INCD-urior. În acest sens, s-a solicitat institutelor nationale de cercetare-dezvoltare ca, în urma unei analize SWOT, sa identifice: · · Cele mai importante directii de cercetare ale institutului, în care rezultatele obtinute în anii 2001 - 2003 sunt competitive pe plan european; Principalele directii de cercetare ale institutului, în care, conform propriilor evaluari, rezultatele obtinute în anii 2001 - 2003 sunt considerate ca fiind necompetitive si în consecinta s-a hotarît sistarea lor; Principalele directii de cercetare ale institutului pâna la finele anului 2007, în care se estimeaza ca rezultatele ce vor fi obtinute vor putea fi competitive pe plan european; Principalele directii de CD propuse pentru urmatorul plan national de CD (dupa anul 2005) care sunt în acord cu necesitatile economiei nationale si la care se estimeaza ca rezultatele ce vor fi obtinute de institut vor fi competitive pe plan european.

·

·

Aceste orientari strategice de cercetarei-dezvoltare ale INCD-urilor sunt perezentate în anexa 6 si constituie o importanta baza de informatii pentru conturarea Planului National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare din România.

53

5.3. Pregatirea pentru functionare în conditiile reglementarilor Uniunii Europene prin acreditarea laboratoarelor si certificarea sistemelor de calitate

O serie de concepte, cum ar fi cele de calitate, politica în domeniul calitatii si sau managementul total prin calitate (TQM) devin tot mai utilizate atunci când se pune problema adecvarii economiei la cerintele Uniunii Europene. În contextul integrarii europene, ,,circulatia libera a marfurilor" pe piata europeana sub regimul marcajului ,,CE" de conformitate presupune respectarea unor conditii stricte care decurg din acreditarea entitatilor si certificarea sistemelor de calitate, conform SREN 150 / CEI 17025 / 2001, pentru acreditare si SREN ISO 9001/ 2001, pentru certificarea sistemelor de managementul calitatii.

Atât acreditarea cât si certificarea reprezinta elemente de baza pentru înlaturarea barierelor comerciale dintre state, constituind instrumente de realizare a încrederii si recunoasterii reciproce a calitatii produselor / serviciilor care circula liber pe piata europeana.

Pasaportul de libera circulatie a produselor economiei românesti este asigurat de testarea acestora în laboratoare acreditate. Drept urmare, rapoartele de încercari si certificatele emise de catre laboratoarele sau organismele acreditate si care opereaza în domeniile acoperite de catre Acordurile Multilaterale sunt recunoscute în întreg spatiul economic european acoperit de ILAC si IAF. Prin acreditare se atesta faptul ca organismele sau persoanele sunt competente sa efectueze sarcini specifice, demonstrând legatura dintre structura si activitatile desfasurate de laborator în domeniul în care ofera servicii. Prin certificarea conformitatii, un organism de terta parte, da o asigurare scrisa ca exista încrederea adecvata ca un produs, proces sau serviciu corespunde cu standardul sau cu un alt document normativ. În România, Asociatia de Acreditare din România ( RENAR) este recunoscuta de Guvernul României ca organism national unic de acreditare pentru structura de evaluare a conformitatii. Din 12 martie 2004 RENAR a devenit semnatar al Acordului de Recunoastere Multilaterala al Cooperarii Europene pentru Acreditare, EA, pentru domeniile: acreditarea laboratoarelor de încercari; acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii; acreditarea organismelor de certificare produs. În acest sens, RENAR acorda acreditari pentru laboratoare de încercari; laboratoare de etalonare; organisme de certificare sisteme de management al calitatii; organisme de certificare sisteme de management de mediu; organisme de certificare sisteme de management al securitatii alimentare, HACCP; organisme de certificare produs; organisme de certificare personal; organisme de inspectie. Date fiind oportunitatile ce decurg pentru INCD-uri din existenta laboratoarelor acreditate si a sistemelor de calitate certificate, s-a analizat modul în care conducerile institutelor s -au preocupat de aceste probleme, dat fiind timpul îndelungat necesitat de obtinerea acreditarii laboratoarelor sau de certificarea sistemelor de calitate. Încercând sa obtinem validarea informatiilor furnizate de catre INCD-uri, s -a solicitat confirmarea acestora de catre Asociatia de Acreditare din România (RENAR). Informatiile obtinute sunt redate în tabelele 5.1 si 5.2.

Tabelul 5.1. Numarul laboratoarelor acreditate si al centrelor de excelenta

54

Numarul de laboratoare la 1 ianuarie 2004 Nr. crt. din care, acreditate Diferente dintre sit. INCD si RENAR Total Conform verific. RENAR Denumirea INCD-urilor Conform sit. INCD

Numarul centrelor de excelenta acreditate Diferente dintre sit. INCD si MEC Conform sit. INCD Conform sit. MEC.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

101 INOE -2000 102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP 105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP 111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR 114 St. Biologice 115 IMT 116 ICSI R. Vâlcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM 229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD Met. Res.Radioactive Total

9 15 7 2 2 3 5 6 10 4 4 2 5 ..... 11 6 4 25 6 3 4 1 .... ..... 5 ..... .... 4 .... 8 15 4 10 29 .... 7 216

1 14 1 2 2 3 1 2 4 1 2 1 ...... 11 5 18 6 3 4 1 .... .... 1 .... ..... 1 .... 4 1 .... .... .... 7 96

2 1 1 1 2 3 3 1 1 1 1 17

1 14 1 1 2 1 2 4 1 2 1 11 4 16 3 4 4 7 79

2 1 6 2 1 1 2 1 3 1 1 1 1 1 1 1 26

2

1 6 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 22 4 1 1 1 1 2 -

*) Verificat expert RENAR ing. L. Avasiloaie, 31.05.2004

Tabelul 5.2. Existenta sistemelor de calitate certificate la nivelul INCD-urilor

55

Certificarea sistemelor de calitate DA / NU Nr. crt. Conform sit. INCD Conform verific. RENAR Denumirea INCD-urilor Situatii conform informatiilor INCD-urilor Data (ziua, luna, anul) si numarul de înregistrare 3.01.2003 Nr.007-C

Tipul certificarii

Institutia care a certificat sistemul SIMTEX AEROQ/OMCAS OMCAS OCS-AFER RENAR, CNCAN

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

101 INOE -2000 102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP 105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP 111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR 114 St. Biologice 115 IMT 116 ICSI R. Vâlcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM 229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 I.N.C.D.M. C -ta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD Metale Resurse Radioactive Total DA

D A D A D A D A D A D A NU NU NU D A D A NU NU NU NU D A NU D A D A D A D A D A D A NU D A D A NU D A NU D A D A D A D A NU D A 23

D A D A NU DA D A NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU D A NU D A D A D A D A D A D A NU D A D A NU D A NU NU NU D A D A NU D A 17

ISO 2001 1309001 intern certificare sistem SREN ISO 9001/2001 Acreditare Interna

06.08.2001 099/1 04.08.2003 NR.018

AQ pentru CNE Cernavoda

Autoriz. testare medicam

IRNE-SITON -RAAG Agentia Nationala a Medicamentului

1986 06.02.2004, nr. 1

Lab; Dom. Nuclear SR EN ISO 9001:2001 ISO 9001:200 ISO 9001, ISO 17025 SMQ ISO 9001 SR EN ISO 9001-2001 SMC ISO 9001

SR EN ISO 9001:2001

RENAR, CNCAN INMA-CERTSC SRAC BVQI, RENAR AEROQ Bucuresti TUV Germania QUALITAS SRAC SGS România S.A. MMSSF

cf. Anexei 1/ 24.12.2003 11.12.2002 198/1

8.09.1999/120729; 11.02.2000/136-138L

14.11.2003 12100 9782 TM/2001-11-13 RF 09.01.2004 534/1

15.12.03 EO 03/0003

OCP

6.03.2002/nr.1

Comisia Europeana SR EN ISO/CEI 17025:2001 GMP certificare produse s-a început procesul ISO 9001:2000 SRAC, RENAR 15.06.2003/004-C RENAR SVIAM / RENAR SVIAM, ANM 13.10.2003 16,02,2004 / 7711 14.04.2003/7027

*) Verificat expert RENAR ing. L. Avasiloaie, 31.05.2004

56

Se observa ca dintre cele 96 de laboratoare acreditate si 23 de sisteme de calitate certificate, declarate de catre INCD-uri, RENAR-ul a confirmat existenta numai a unui numar de 17 laboratoare si 17 sisteme de calitate certificate. În mod similar, din cele 26 de centre de excelenta declarate de INCD-uri, conform situatiilor departamentului de cercetare, au fost confirmate numai 22. Apreciem ca toate aceste situatii privind numarul laboratoarelor acreditate si a sistemelor de calitate certificate ar fi trebuit sa existe, corect evidentiate, în cadrul departamentului de cercetare din minister.

57

6. Rezultatele activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

6.1. Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare ale INCD-urilor

Pentru analiza rezultatelor activitatii de cercetare -dezvoltare din perioada 2001­ 2003 s-au avut în vedere urmatorii indicatori: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Numarul de prototipuri; Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici; Numarul de prototipuri realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea prototipurilor; Nivelul tehnic mediu al prototipurilor comparativ cu nivelul european; Numarul de produse noi; Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici; Numarul de produse noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea produselor noi; Nivelul tehnic mediu al produselor noi realizate comparativ cu nivelul european; Numarul de tehnologii noi; Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici; Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea tehnologiilor noi; Nivelul tehnic mediu al tehnologiilor noi realizate comparativ cu nivelul european; Numarul de cereri de brevete în tara; Numarul de cereri de brevete în strainatate; Numarul de cereri de brevete în UE, SUA si Japonia; Numarul de brevete acordate în tara; Numarul de brevete acordate în strainatate, din care: Numarul de brevete acordate în UE, SUA, Japonia; Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în volume; Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara si publicate în volume ; Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate; Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate si publicate în volum ; Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institutul national de cercetare-dezvoltare ; Numarul de manifestari stiintifice organizate de institutul national de cercetare dezvoltare cu participare internationala ; Numarul de articole publicate în reviste stiintifice acreditate; Numarul de carti publicate în tara; Numarul de articole publicate în strainatate ; Numarul de articole publicate în strainatate în reviste cotate ISI; Numarul de carti publicate în strainatate; Numarul de carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu.

58

Datorita informatiilor neconcludente pe care le-am obtinut, s-a renuntat la analiza a doi indicatori, pe care îi consideram ca fiind esentiali, îndeosebi pentru cercetarea aplicativa. Acestia sunt: · nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi, prin comparare cu nivelul tehnic pe plan european; · veniturile obtinute de institutele de cercetare-dezvoltare prin valorificarea prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor (redeventele). Indicatorii mentionati mai sus au fost calculati: · · în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor si pe fiecare INCD în parte; în valori unitare, la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica, pe ansamblul INCD-urilor si pe fiecare INCD în parte.

Cei mai importanti indicatori de rezultate ai activitatii de cercetare-dezvoltare din anul 2003, exprimati în valori totale si unitare, pe ansamblul INCD-urilor, sunt redati în figurile 6.1 ­ 6.5.

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 259

Numarul de prototipuri Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici Numarul de prototipuri realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH Numarul de produse noi Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici Numarul de produse noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH Numarul de tehnologii noi Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH

0 10

160

58

479

293

147

335

236

91

20

30

40

50

60

70

80

Numarul de cereri de brevete în tara Numarul de cereri de brevete în UE, SUA si Japonia Numarul de brevete acordate în tara Numarul de brevete acordate în UE, SUA, Japonia

77

4

39

5

Figura 6.1. Rezultate ale activitatii de cercetare -dezvoltare, concretizate în prototipuri, produse noi si tehnologii, exprimate în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor în anul 2003

59

0 Numarul de lucrari prez. la manif.stiintifice la nivel national si publ. în volume

200

400

600

800

1000

1200

1071

Numarul de lucrari prez. la manif. stiintifi. internationale, org. în tara si publ. în volume

815

Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif. în strainatate publ. în volum.

707

Numarul de articole publicate în tara în reviste stiintifice acreditate

708

Numarul de articole publicate în strainatate in reviste cotate ISI

842

Figura 6 .2. Rezultate ale activitatii de cercetare-dezvoltare, concretizate în numar de publicatii stiintifice, exprimate în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor în anul 2003

4.0 3.81 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0

0.18 0.31 0.06 0.06 0.06 0.06 0.00

2.71 2.16 1.41 2.28 1.78 1.38 1.51 1.24 1.24 0.84

0.08 0.14 0.18 0.04 0.04 0.04 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04

1.76 1.23 1.34

1.89 1.16

1.85 1.78

0.5 0.0

2003

2002

2001

2003

2002

2001

2003

2002

2001

Total INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Total INCD-uri

Numarul de cereri de brevete în tara Numarul de brevete acordate în tara

Numarul de cereri de brevete în strainatate Numarul de brevete acordate în strainatate

Figura 6.3. Numarul cererilor de brevete si al brevetelor acordate în anii 2001 - 2003 la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica

60

14 12 10 8 6 4 2 0 2003 2002 2001 2003 7.3 5.5 4.2 2.4 1.8 0.9 5.0 2.0 0.8 7.5 11.5

12.4 10.7 9.2 9.2 9.1 8.4 7.4 5.6 4.9 2.0 1.1 1.1 0.9 5.0

1.6

1.3

2002

2001

2003

2002

2001

Total INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Total INCD-uri

Numarul de prototipuri Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici Numarul de prototipuri realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0

18.2 15.6 11.4 12.3 10.2 6.9 4.8 4.5 2.9 2.9 12.5 10.7 8.7 7.3 15.8

17.3

16.7 13.8 10.2 14.5

8.8 5.2

9.0

9.9

4.0 2.6

3.7

2003

2002

2001

2003

2002

2001

2003

2002

2001

Total INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Total INCD-uri

Numarul de produse noi Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici Numarul de produse noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH

16 14 12 10 8 6 4 2 0 14.5

9.7

10.6

8.4 8.2

10.1

10.7

11.8

8.8 7.1 4.6

2.8 3.9 2.6

8.3

9.1

9.2

6.6

3.5

4.8

1.9

5.7

3.2 2.7

6.3

2.1

1.7

2003

2002

2001

2003

2002

2001

2003

2002

2001

Total INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Total INCD-uri

Numarul de tehnologii noi Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH

Figura 6.4. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în produse noi, prototipuri si tehnologii noi, pe ansamblul INCD-urilor, în anii 2001 - 2003

61

60 50.2 50 40 30 20 10 0 33.3 25.0 24.7 13.4 1.9 10.5 2.5 12.2 1.8 24.8 18.9 44.9 45.0

29.6

27.2 19.5

27.2

2003

2002

2001

2003

2002

2001

2003

2002

2001

Total INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Total INCD-uri

Numarul de articole publicate în tara în reviste stiintifice acreditate Numarul de articole publicate în strainatate in reviste cotate ISI

4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 2003 2002 2001 2003 2002 1.7 1.6 1.3 1.4 0.8 0.6 2.6 2.7 2.8

3.7

2.6 2.1 1.2 0.9 0.3 0.6 0.3 2.4

2001

2003

2002

2001

Total INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Total INCD-uri

Numarul de carti publicate în tara

40 35 30 25 39.5 35.4

Numarul de carti publicate in strainatate

36.5 31.6 37.7 32.5 33.1

30.2

31.1

33.2

27.4

26.4

25.1

24.8

28.0 23.4

30.7

24.7

20.9

20.4

14.1

15 10 2003 2002

2001

2003

2002

10.6

2001

15.5

20

16.2

2003

2002

2001

Total INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere

Total INCD-uri

Numarul de lucrari prez. la manif.stiintifice la nivel national si publ. în volume Numarul de lucrari prez. la manif. stiintifi. internationale, org. în tara si publ. în volume Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif. în strainatate publ. în volum.

Figura 6.5. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în publicatii stiintifice si participari la manifestari stiintifice, pe ansamblul INCD-urilor, în anii 2001 - 2003

17.9

18.2

21.9

62

Principalele concluzii privind rezultatele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare care rezulta din figurile de mai sus sunt urmatoarele: a. Numarul prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor este relativ ridicat, dar neexistenta unor informatii valide privind nivelul tehnic al acestora ca urmare a compararii cu cele mai performante produse si tehnologii existente pe plan european, nu ne permit sa evaluam impactul acestor realizari pe plan economic. Nu putem evalua cu suficienta precizie nici impactul pe planul veniturilor (redeventelor) pe care INCD-urile le -au obtinut ca urmare a valorificarii rezultatelor cercetariidezvoltarii. Dupa cum se observa din figura 6.1, gradul de valorificare la agentii economici ale ,,produselor" cercetarii-dezvoltarii este cuprins între 50 si 70%, dintre care o pondere relativ redusa, în domeniul high-tech. În privinta publicatiilor stiintifice, rezulta ca în anul 2003, la 100 de persoane din activitatea de cercetare si dezvoltare tehnologica au revenit: · · · · 24,8 articole publicate în tara; 29,6 articole publicate în strainatate, în reviste cotate ISI; 2,6 carti publicate în tara; 1,2 carti publicate în strainatate.

b.

c.

Pe tipuri de INCD-uri (din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii sau din coordonarea altor ministere), apar diferente semnificative pentru toate categoriile de rezultate. d. Probabil ca cel mai îngrijorator semnal este dat de numarul redus de brevete si în special de numarul de brevete acordate în tari din UE, SUA sau Japonia. Dupa cum rezulta din figura 6.1, numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 a fost de 4, iar al celor acordate ca urmare a unor solicitari anterioare, 5. Acesta înseamna ca numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 în tari din UE, SUA sau Japonia a fost de 1,4 la 1000 de cercetatori. În ceea ce priveste cererile de brevete în tara, rezulta ca numarul acestora a fost de numai 2,71 la 100 de cercetatori, iar brevetele acordate, 1,34 la 100 de c ercetatori. De mentionat este faptul ca acestea sunt cele mai mari valori înregistrate în ultimii trei ani. Pe institute, apar diferente apreciabile de la un INCD la altul pentru fiecare dintre indicatorii analizati mai sus (figurile 6.6 ­ 6.10). Aceste diferente pentru fiecare dintre indicatori, considerati în mod individual, pot fi explicate si prin raportul diferit de la un institut la altul între cercetarea fundamentala si cea aplicativa. Din aceste considerente, în continuare va fi abordata problema rezultatelor într-o maniera integratoare.

e.

63

0 102 COMOTI 235 INCD Sanatate 227 INCSMPS 218 CEFIN 104 INCDTP 113 GEOECOMAR 229 INCDT 108 IFT Iasi 228 INCDPM 105 INMA 219 ICMET Craiova 221 IPCUP Ploiesti 110 INCDFP 101 INOE-2000 115 IMT 116 ICSI R. Valcea 114 St. Biologice 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 112 INCEMC Timisoara 111 ICCF 226 ICI 109 INCDFM 106 IFIN-HH 222 ISIM Timisoara 234 INCD Cantacuzino 107 INFLPR 230 ICIM 225 INSCC 236 INCD M. Res. Radioactive 220 ECOIND 232 I.N.C.D.M. Constanta 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 223 INCERC 103 IGR 224 URBANPROIECT 233 INCD V. Babes

10 5.5 3.6

20

30

40

50

60

70

80

90 100 110 120 130 140 150 134.5

20.0

130.0 32.0 128.0 57.1 43.5 57.6 121.4 72.9

10.7

48.6 42.9 13.5 10.9 5.5 37.8 36.4 30.9 29.4 20.2 9.1 11.8 19.4 4.2 18.8 13.0 15.0 12.0 8.5 13.4 17.1 5.8 13.0 5.8 8.9 4.0 6.1 8.5 6.1 2.8 5.6 8.3 3.6 0.9 12.9 3.4 6.9 1.7 3.4 1.1 2.6 2.1 1.3 11.3 1.9 47.1 Numarul de prototipuri 46.5 Numarul de produse noi Numarul de tehnologii noi 48.4 33.3

50.9

1.7 5.1 1.0 1.5 2.0 0.6 3.1 8.8 1.2 2.1 6.4 1.9 0.9 23.5 23.5 116.7

Figura 6.6. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în produse noi, prototipuri si tehnologii noi, pe INCD-uri, în anul 2003

64

0.0 104 INCDTP 115 IMT 101 INOE-2000 228 INCDPM 105 INMA 112 INCEMC Timisoara 114 St. Biologice 236 INCD M. Res. Radioactive 108 IFT Iasi 116 ICSI R. Valcea 110 INCDFP 220 ECOIND 218 CEFIN 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 109 INCDFM 221 IPCUP Ploiesti 219 ICMET Craiova 106 IFIN-HH 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 111 ICCF 102 COMOTI 103 IGR 107 INFLPR 113 GEOECOMAR 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 229 INCDT 230 ICIM 232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate

2.0 1.2

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0 14.1

16.0

12.2 3.7 12.0 5.0 9.1 8.8 4.4 8.3 2.8 5.9 2.0 5.9 2.9 5.4 5.4 4.3 4.2 2.1 3.7 2.5 3.6 3.6 2.4 3.7 1.1 1.1 1.1 1.1 1.0 5.1 0.5 5.8 0.9 Numarul de cereri de brevete în tara Numarul de brevete acordate în tara

Figura 6.7. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în cereri de brevete si brevete acordate, pe INCD-uri, în anul 2003

65

0 107 INFLPR 109 INCDFM 108 IFT Iasi 106 IFIN-HH 110 INCDFP 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 101 INOE-2000 113 GEOECOMAR 235 INCD Sanatate 115 IMT 114 St. Biologice 234 INCD Cantacuzino 103 IGR 112 INCEMC Timisoara 116 ICSI R. Valcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 104 INCDTP 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 227 INCSMPS 228 INCDPM 105 INMA 111 ICCF 220 ECOIND 230 ICIM 236 INCD M. Res. Radioactive 229 INCDT 233 INCD V. Babes 225 INSCC 218 CEFIN 226 ICI 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara 102 COMOTI 219 ICMET Craiova 223 INCERC 224 URBANPROIECT 1.2

20

40 27.9

60

80

100

120 107.1 104.6

140

24.1 75.7 35.1 56.8 14.7 52.1 110.4 43.9 39.0 15.0 37.1 20.0 19.5 18.8 97.0 15.3 11.4 32.9 11.1 44.4 10.1 10.1 8.5 4.3 8.2 40.0 5.8 4.0 44.0 3.6 2.9 13.2 1.8 3.6 1.2 7.4 0.6 6.7 52.9 38.1 37.2 20.8 16.7 11.2 8.6 3.8 Numarul de articole publicate în strainatate in reviste cotate ISI Numarul de articole publicate în reviste stiintifice acreditate 36.4 47.5 68.6 115.9

Figura 6.8. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în articole publicate, pe INCD-uri, în anul 2003

66

Numarul de carti publicate in strainatate in edituri recunoscute in domeniu

(la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica )

0 235 INCD Sanatate 103 IGR 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 113 GEOECOMAR 108 IFT Iasi 110 INCDFP 228 INCDPM 109 INCDFM 106 IFIN-HH 107 INFLPR 220 ECOIND 115 IMT 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 221 IPCUP Ploiesti 101 INOE-2000 226 ICI 114 St. Biologice 225 INSCC 104 INCDTP 102 COMOTI 105 INMA 111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 116 ICSI R. Valcea 218 CEFIN 219 ICMET Craiova 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 227 INCSMPS 229 INCDT 230 ICIM 232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 236 INCD Metale Resurse Radioactive 2.1 1.8 1.7 1.6 1.5 1.2 1.2 1.2 1.1 1.0 2.9 2.7 3.8 5.7 2 4 6 8 10 10.0 12

Figura 6.9. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu, pe INCD-uri, în anul 2003

67

Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif. în strainatate publ. în volum

(la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica )

0 235 INCD Sanatate 108 IFT Iasi 234 INCD Cantacuzino 110 INCDFP 233 INCD V. Babes 113 GEOECOMAR 109 INCDFM 236 INCD Metale Resurse Radioactive 115 IMT 106 IFIN-HH 116 ICSI R. Valcea 104 INCDTP 232 I.N.C.D.M. Constanta 101 INOE-2000 220 ECOIND 103 IGR 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 226 ICI 225 INSCC 114 St. Biologice 228 INCDPM 222 ISIM Timisoara 107 INFLPR 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 112 INCEMC Timisoara 111 ICCF 219 ICMET Craiova 227 INCSMPS 102 COMOTI 105 INMA 230 ICIM 221 IPCUP Ploiesti 223 INCERC 224 URBANPROIECT 229 INCDT 44.1 43.9 39.5 33.3 30.6 25.5 25.0 23.5 21.4 19.2 18.1 16.7 14.9 10.9 9.4 8.6 7.3 7.1 5.6 5.5 5.1 4.0 3.6 2.9 2.5 54.3 53.4 79.7 72.9 72.1 20 40 60 80 100 100.0 97.3 120

Figura 6.10. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare -dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate si publicate în volum, pe INCD-uri, în anul 2003

68

6.2. Indicatorul global al rezultatelor pe institute nationale de cercetare-dezvoltare

În scopul calcularii unui indicator global care sa reflecte în mod sintetic performantele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare, prin chestionarul de analiza, s-a solicitat institutelor: · sa precizeze raportul dintre cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa în totalul activitatii de cercetare -dezvoltare din anul 2003; · sa selecteze pentru fiecare dintre cele doua categorii de CD, maximum 15 indicatori pe care îi considera mai relevanti în evaluarea performantelor în cercetare; · pentru fiecare dintre indicatorii selectati pe cele doua categorii de cercetare-dezvoltare (cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa) sa acorde un numar de maximum 100 de puncte, în functie de importanta acestora în definirea performantelor în cercetare. În urma prelucrarii informatiilor furnizate, s-au obtinut coeficientii de importanta ai indicatorilor de performanta a rezultatelor cercetarii, calculati conform evaluarilor efectuate de catre INCD-uri (tabelul 6.1) si ponderea pe INCD-uri a celor doua categorii de cercetaredezvoltare (tabelul 6.2). Tabelul 6.1. Coeficientii de importanta ai indicatorilor de performanta a rezultatelor cercetarii (calculati conform evaluarilor efectuate de catre INCD-uri)

Nr. indicatorului

Importanta indicatorilor de performanta pentru:

Cercetarea aplicativa

Indicatorul

Cercetarea fundamentala

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Numarul de prototipuri realizate Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH Numarul de produse noi realizate Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH -TECH Numarul de tehnologii noi realizate Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH Numarul de cereri de brevete în tara Numarul de cereri de brevete în UE, Japonia, SUA Numarul de cereri de brevete în strainatate, în alte tari decât cele din UE, Japonia, SUA Numarul de brevete acordate în tara Numarul de brevete acordate în UE, Japonia, SUA Numarul de brevete acordate în strainatate, în alte tari decât cele din UE, Japonia, SUA Numarul de cercetatori participanti la programe de cercetare internationale Numarul total de articole publicate în tara, în reviste stiintifice acreditate de Ministerul Educatiei si Cercetarii Numarul total de carti publicate în tara, în edituri acreditate de MECT Numarul total de articole publicate în strainatate, în reviste stiintifice cotate ISI

2.23 1.47 0.95 3.02 2.70 1.44 3.40 1.53 1.18 2.12 4.24 2.12 1.38 2.76 1.38 12.60 4.60 3.62 9.21

4.31 3.69 1.30 7.39 6.78 1.78 7.01 6.68 3.02 2.51 5.02 2.51 2.48 4.96 2.48 7.70 2.59 1.76 5.19

(ki2)

69

(ki1)

Nr. indicatorului

Importanta indicatorilor de performanta pentru:

Cercetarea aplicativa Cercetarea aplicativa

Indicatorul

Cercetarea fundamentala

20 21 22 23 24 25 26 27

Numarul total de articole publicate în strainatate, în reviste stiintifice care nu sunt cotate ISI Numarul total de carti publicate în strainatate, în edituri recunoscute in domeniu Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în volumele manifestarilor stiintifice Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara si publicate în volumele manifestarilor stiintifice Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate si publicate în volumele manifestarilor stiintifice Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut, cu participare nationala Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut, cu participare internationala

TOTAL

4.60 7.24 4.02 6.50 6.50 3.32 5.86

(ki1 )

2.59 3.53 2.71 3.42 3.42 1.76 3.39

100.00

100.00

Tabelul 6.2. Ponderea cercetarii fundamentale si a cercetarii aplicative pe INCD-uri în anul 2003

Pondere

Cercetarea fundamentala

101 INOE -2000 102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP 105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP 111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR

Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti Institutul national de cercetare -dezvoltare in domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei - I.G.R. Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Textile si Pielarie - INCDTP Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare - INMA Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" - IFIN-HH Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei - INFLPR Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Tehnica - IFT Iasi Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Pamantului - INCDFP Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare Chimico Farmaceutica - ICCF Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata - INCEMC Timisoara Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina - GEOECOMAR Bucuresti

20 0 50 5 12 60 55 36 60 73.5 2.80 20 80

(gj1)

80 100 50 95 88 40 45 64 40 26.5 97.2 80 20

(gj2)

70

Simbol

Denumire institut

(ki2 )

Pondere

Cercetarea fundamentala

114 St. Biologice 115 IMT 116 ICSI R. Valcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM 229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD M.Res. Radioactive

Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Stiinte Biologice Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI, Ramnicu Valcea Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare ­ I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentu Mecanica Fina - CEFIN- Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare si Încercari pentru Electrotehnica ­ ICMET Craiova Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier ­ IPCUP Ploiesti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare în Sudura si Încercari de Materiale ­ ISIM Timisoara Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor-INCERC Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea teritoriului URBANPROIECT Bucuresti Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii INSCC Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare în Informatica - ICI Bucuresti Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale-INCSMPS, Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Protectia Muncii ­ INCDPM - Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare în Turism -INCDT Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Protectia Mediului ­ICIM Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare "Delta Dunarii" ­ I.N.C.D.D.D. Tulcea Institutul National de Cercetare -Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" ­I.N.C.D.M. Constanta Institutul National de Cercetare -Dezvoltare în Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale "Victor Babes" Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Miocrobiologie si Imunologie Cantacuz ino Bucuresti Institutul National de Cercetare -Dezvoltare în Sanatate Institutul National de Cercetare -Dezvoltare Metale Resurse Radioactive

40 10 20 40 10 0 15 2 10 29 35 0 10 30 10 30 20.3 0 15 25 18 15 0

(gj1 )

60 90 80 60 90 100 85 98 90 71 65 100 90 70 90 70 79.7 100 85 75 82 85 100

Prin luarea în considerare a coeficientilor de importanta ai rezultatelor, specifici celor doua categorii de cercetare -dezvoltare (ki1 si ki2, conform tabelului 6.1) si a ponderilor celor doua categorii de cercetare pe fiecare institut ( g j1 si gj2, conform tabelului 6.2) se determina coeficientii de importanta a criteriilor ,,i" pentru fiecare dintre institutele ,,j" (ki (j)), conform relatiei:

ki ( j) = k i1 g j1+ k i2 g j 2

(6.1)

(gj2)

71

Simbol

Denumire institut

Cercetarea aplicativa

Folosind principiile metodei utilitatii decizionale, dezvoltate de J. von Neumann si O. Morgenstern, se poate calcula indicatorul g lobal al rezultatelor obtinute de fiecare institut sub acceptie de utilitate globala Uj, folosind relatia: k i ( j ) u ij , unde: (6.2) Uj =

ki(j) - coeficient de importanta a indicatorului ,,i" pentru institutul ,,j", definit mai sus; uij - utilitatea rezultatelor obtinute pentru indicatorul ,,i" de catre institutul ,,j". Utilitatea uij se calculeaza conform relatiilor:

uij =

R j - Rmin , pentru indicatorii de maxim , Rmax - Rmin

(6.3)

uij =

Rmax - R j , pentru indicatorii de minim , Rmax - Rmin

unde:

(6.4)

R max - nivelul maxim al fiecarui indicator unitar; Rmin - nivelul minim al fiecarui indicator unitar. Efectuând calculele, prezentate în detaliu în anexa 6, se obtin indicatorii globali ai rezultatelor activitatii de cercetare -dezvoltare prezentati mai jos si reprezentati în figura 6. 11.

Denumirea institutului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 101 INOE-2000 102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP 105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP 111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR 114 St. Biologice 115 IMT 116 ICSI R. Vâlcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN

Indicatorul global al rezultatelor (Utilitati globale) 22.456 12.722 22.549 33.472 15.122 22.486 19.370 24.153 20.538 25.852 11.696 22.454 36.308 15.237 21.073 12.728 14.387 17.914 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36.

Denumirea institutului 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM 229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

Indicatorul global al rezultatelor (Utilitati globale) 18.619 13.854 24.504 10.936 2.613 14.109 14.050 16.444 20.801 28.522 14.303 16.874 8.259 19.080 8.466 19.952 15.452 23.727

232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD Met. Res.Radioactive

72

Indicatorul global al rezultatelor in anul 2003

0 113 GEOECOMAR 104 INCDTP 228 INCDPM 110 INCDFP 221 IPCUP Ploiesti 108 IFT Iasi 236 INCD Metale Resurse Radioactive 103 IGR 106 IFIN-HH 101 INOE-2000 112 INCEMC Timisoara 115 IMT 227 INCSMPS 109 INCDFM 234 INCD Cantacuzino 107 INFLPR 232 I.N.C.D.M. Constanta 219 ICMET Craiova 218 CEFIN 230 ICIM 226 ICI 235 INCD Sanatate 114 St. Biologice 105 INMA 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 229 INCDT 224 URBANPROIECT 225 INSCC 220 ECOIND 116 ICSI R. Valcea 102 COMOTI 111 ICCF 222 ISIM Timisoara 233 INCD V. Babes 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 223 INCERC 2.613 28.522 25.852 24.504 24.153 23.727 22.549 22.486 22.456 22.454 21.073 20.801 20.538 19.952 19.370 19.080 18.619 17.914 16.874 16.444 15.452 15.237 15.122 14.387 14.303 14.109 14.050 13.854 12.728 12.722 11.696 10.936 8.466 8.259 5 10 15 20 25 30 35 40 36.308 33.472

Figura 6.11. Indicatorul global al rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare în anul 2003

73

7. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetaredezvoltare

7.1. Criterii si indicatori de evaluare a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Calcularea nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile HG 587 din 21.05.2003, care stabileste urmatoarele criterii de evaluare: I. Situatia economico -financiara; II. Structura personalului; III. Competenta personalului de cercetare-dezvoltare; IV. Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor; V. Nivelul de performanta a activitatii unitatii C -D; VI. Parteneriat în activitatea de cercetare -dezvoltare; VII. Performante manageriale; VIII. Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare ­ dezvoltare; IX. Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare ­ dezvoltare. Întrucât în Hotarârea de Guvern, mentionata mai sus, nu sunt prevazute punctajele (coeficientii de importanta) pentru cele noua criterii, s-au solicitat punctele de vedere ale institutelor nationale de cercetare. În baza evaluarilor efectuate de institutele nationale de cercetare-dezvo ltare s-au determinat punctajele (coeficientii de importanta) pentru cele noua criterii, acestea fiind redate în tabelul 7.1. Cuantificarea fiecarui criteriu se poate realiza folosind o serie de indicatori dupa cum urmeaza: I Situatia economico-financiara 1. Rentabilitatea 2. Productivitatea muncii pe total personal (mii lei/persoana) 3. Nivelul procentual al datoriilor la sfârsitul anului 2003 fata de totalul veniturilor din anul 2003 4. Nivelul procentual al platilor restante fata de totalul veniturilor din anul 2003 5. Ponderea valorii temelor din programele europene de cercetare-dezvoltare si contracte directe în totalul veniturilor din activitatea de baza

74

Tabelul 7.1. Punctajele criteriilor de evaluare a nivelului de performanta organizationala ale institutelor nationale de cercetare (estimate conform HG 587 din 21.05.2003)

Cod criterii (numerotare conform HG 587 din 21.05.2003) Conform HG 135/1996 5 5 15 15 25 5 5 10 Estimate de INCD-uri conform HG 587 din 21.05.2003 8 5 17 14 30 6 6 8 6 15 100 100

75

Criteriul / indicatorul

I II III IV V VI VII VIII IX -

Situatia economico-financiara Structura personalului Competenta personalului de cercetare-dezvoltare Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor Nivelul de performanta a activitatii unitatii C -D Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvoltare Performante manageriale Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare Directiile principale de cercetare-dezvoltare si rezultatele importante obtinute în aceste directii, comparativ cu nivelul international (nu mai apare în HG 587 din 21.05.2003) TOTAL

II

Structura personalului 1. Ponderea personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului 2. Ponderea cercetatorilor stiintifici I si II în totalul personalului de cercetare 3. Vârsta medie a personalului de cercetare 4. Ponderea personalului pentru activitatea de marketing cu studii superioare în totalul personalului

III

Competenta personalului de cercetare -dezvoltare 1. Ponderea academicienilor si membrilor corespondenti ai Academiei Române în totalul cercetatorilor 2. Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de Doctor în totalul cercetatorilor 3. Ponderea cercetatorilor îndrumatori stiintifici de doctorat în totalul cercetatorilor 4. Ponderea membrilor organizatiilor stiintifice si profesionale de prestigiu din tara în totalul personalului de cercetare 5. Ponderea membrilor organizatiilor stiintifice si profesionale din strainatate în totalul personalului de cercetare 6. Ponderea membrilor comitetelor de redactie a revistelor cotate ISI în totalul personalului de cercetare

IV

Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor 1. Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD, care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european

2. Ponderea tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european 3. Personalul de cercetare si dezvoltare tehnologica la un post de lucru dotat cu PC conectate la internet 4. Accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este comparabil cu cel al cercetatorilor din alte institute similare din UE 5. Utilitatile (retele de apa, încalzire, energie, gaze) aferente spatiilor în care se desfasoara activitatea de CD sunt adecvate, fiind comparabile cu cele ale altor institute similare din tarile vecine, central si est europene (1, pentru DA, 0, pentru NU) V Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D 1. Numarul de prototipuri realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 2. Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 3. Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 4. Numarul de produse noi realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 5. Numarul de produse noi realizate si va lorificate la agenti economici la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 6. Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 7. Numarul de tehnologii noi realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 8. Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 9. Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 10. Numarul de cereri de brevete în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 11. Numarul de cereri de brevete în UE, SUA si Japonia la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 12. Numarul de cereri de brevete în strainatate, în alte tari decât UE, SUA si Japonia la 100 de cercetatori si personal d e dezvoltare tehnologica 13. Numarul de brevete acordate în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 14. Numarul de brevete acordate în UE, SUA, Japonia la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 15. Numarul de brevete acordate în strainatate, în alte tari decât UE, SUA si Japonia la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 16. Numarul de cercetatori participanti la programe de cercetare din strainatate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 17. Numa rul de articole publicate în tara în reviste stiintifice acreditate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 18. Numarul de carti publicate în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 19. Numarul de articole publicate în strainatate în reviste cotate ISI la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

76

20. Numarul de articole publicate în strainatate în reviste necotate ISI la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 21. Numarul de carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 22. Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în volume la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 23. Numarul de lucrari la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara si publicate în volume la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 24. Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate publicate în volum la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 25. Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 26. Numarul de manifestari stiintifice organizate de institut cu participare internationala la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica VI Parteneriat în activitatea de cercetare -dezvoltare 1. Ponderea numarului proiectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din tara 2. Ponderea numarului pro iectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din strainatate VII Performante manageriale 1. Ponderea laboratoarelor acreditate 2. Numarul centrelor de excelenta acreditate 3. Evaluarea investitiilor necesare în anul 2005 pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor si identificarea resurselor proprii pentru a fi utilizate 3.1. Gradul de asigurare a investitiilor pentru cladiri din surse proprii 3.2. Gradul de asigurare a investitiilor pentru utilitati din surse proprii 4. Existenta unui sistem de certificare a calitatii 5. Existenta unui sistem de evaluare a performantelor individuale ale personalului 6. Existenta unui plan strategic fundamentat VIII Sfera de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii ­ dezvoltarii 1. Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 2. Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 3. Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH IX Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare 1. Ponderea prototipurilor valorificate la agenti economici 2. Ponderea produselor noi valorificate la agenti economici 3. Ponderea tehnologiilor noi valorificate la agenti economici.

77

7.2. Indicatorul global al performantei organizationale pe institute nationale de cercetare-dezvoltare

Evaluarea nivelului de performanta din punct de vedere al criteriilor C I - CIX , descrise mai sus, se poate realiza prin metoda utilitatii decizionale, folosind relatiile 6.1 ­ 6.4. Pentru criteriile C1, C2, C3, C4, C6, C7, C8 si C9, nu s-a procedat la diferentierea importantei indicatorilor utilizati. Pentru criteriul C 5 (Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D), coeficientii de importanta ai celor 26 de indicatori utilizati si în capitolul 6, s-au calculat conform estimarilor efectuate de INCD-uri. Indicatorul global de performanta organizationala (CGj ) se poate determina în functie de indicatorii de performanta folositi în cazul celor noua criterii UC1j, ..., Uc9j , în baza relatiei:

CG j =

k

r

UC rj ,

unde:

C Gj - indicatorul global de performanta organizationala a INCD-ului ,,j"; kr - coeficientul de importanta a criteriului ,,r"; UCrj - indicatorii de performanta pentru fiecare dintre cele noua criterii, în cazul INCD-ului ,,j".

În baza calculelor prezentate în anexa 5, s-au determinat indicatorii de performanta pentru cele noua criterii si indicatorii globali de performanta organizationala pentru toate cele 36 de INCD-uri (tabelul 7.2 si figura 7.1). Precizam ca datorita inconsistentei informatiilor privind indicatorii ,,Existenta unui sistem de evaluare a performantelor individuale ale personalului" si "Existenta unui plan strategic fundamentat", acesti doi indicatori nu au fost luati în calcul pentru nici unul dintre institute.

78

Tabelul 7.2. Indicatorii de performanta pentru criteriile C1 ­ C9 si indicatorii globali de performanta organizationala C1

Nr. crt. INCD

Situatia economicofinanciara

C2

Structura personalului

C3

Competenta personalului de cercetaredezvoltare

C4

Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor

C5

Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

101 INOE -2000 102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP 105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP 111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR 114 St. Biologice 115 IMT 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 221 IPCUP 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM 229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD Metale Resurse Radioactive MAX Min

0.6815 0.6452 0.0561 0.6652 0.6241 0.6277 0.6867 0.6035 0.6199 0.6772 0.5789 0.4225 0.6690 0.5965 0.6374 0.7707 0.6358 0.6996 0.6032 0.7087 0.5489 0.8154 0.7701 0.7206 0.7994 0.8142 0.6863 0.8721 0.7761 0.8142 0.8501 0.7830 0.6305 0.6720 0.9505 0.7786 0.9505 0.0561

0.4221 0.4693 0.5280 0.2947 0.4448 0.4301 0.4329 0.4564 0.5172 0.4152 0.5371 0.5308 0.3803 0.4899 0.4993 0.4631 0.4145 0.5587 0.5410 0.5755 0.4477 0.3558 0.3687 0.2903 0.5212 0.5206 0.6812 0.6684 0.7407 0.4424 0.3580 0.2675 0.3673 0.1817 0.3690 0.4816 0.7407 0.1817

0.1440 0.3223 0.2519 0.0738 0.1715 0.2610 0.3328 0.4112 0.3976 0.3997 0.1072 0.2334 0.4785 0.3063 0.2148 0.1080 0.3128 0.0876 0.0656 0.1879 0.0775 0.1930 0.1637 0.0032 0.0829 0.2958 0.2823 0.0623 0.0280 0.0870 0.1816 0.1340 0.4131 0.4435 0.3577 0.2789 0.4785 0.0032

0.3834 0.3269 0.3160 0.4494 0.7054 0.2072 0.3393 0.5459 0.5463 0.5442 0.3308 0.5592 0.5296 0.4981 0.6671 0.6956 0.2843 0.4499 0.4299 0.3141 0.5992 0.5524 0.4027 0.3571 0.5681 0.7418 0.6723 0.4137 0.6906 0.4663 0.6803 0.4723 0.6426 0.4929 0.4001 0.7298 0.7418 0.2072

0.2246 0.1272 0.2255 0.3347 0.1512 0.2249 0.1937 0.2415 0.2054 0.2585 0.1170 0.2245 0.3631 0.1524 0.2107 0.1273 0.1439 0.1791 0.1862 0.1385 0.2450 0.1094 0.0261 0.1411 0.1405 0.1644 0.2080 0.2852 0.1430 0.1687 0.0826 0.1908 0.0847 0.1995 0.1545 0.2373 0.3631 0.0261

79

Tabelul 7.2. Indicatorii de performanta pentru criteriile C1 ­ C9 si indicatorii globali de performanta organizationala (continuare)

Indicatorul global de performanta organizationala 36.971 38.639 23.907 34.526 35.177 30.882 35.973 35.329 34.928 43.969 22.038 27.250 34.519 28.475 38.510 28.103 29.088 29.406 31.666 30.496 31.489 34.650 24.103 19.946 26.282 39.914 35.880 34.889 25.665 27.654 30.649 30.520 29.028 37.796 31.475 34.005 43.9693 19.9458 80

C6

Parteneriat în activitatea de cercetaredezvoltare

C7

Performante manageriale

C8

Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare dezvoltare

C9

Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare dezvoltare

Nr. crt.

INCD

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

101 INOE -2000 102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP 105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP 111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR 114 St. Biologice 115 IMT 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN 219 ICMET Craiova 220 ECOIND 221 IPCUP 222 ISIM Timisoara 223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM 229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD Metale Resurse Radioactive MAX Min

0.3639 0.6166 0.7604 0.5513 0.0422 0.5387 0.4912 0.2232 0.7076 0.2079 0.3889 0.4138 0.0000 0.1016 0.5021 0.3749 0.3074 0.4235 0.5527 0.1802 0.1051 0.1937 0.1785 0.5740 0.0930 0.3349 0.2000 0.2066 0.0306 0.5398 0.5796 0.7051 0.1694 0.4217 0.6655 0.2101 0.7604 0.0000

0.2524 0.1905 0.1429 0.3762 0.2862 0.2429 0.0643 0.0238 0.0476 0.0938 0.1542 0.0333 0.0238 0.0286 0.0690 0.3381 0.0774 0.2067 0.3333 0.4381 0.2143 0.3542 0.2122 0.0000 0.1714 0.2286 0.0383 0.2242 0.0408 0.0455 0.2857 0.0357 0.4286 0.1667 0.2857 0.1857 0.4381 0.0000

0.7453 0.8604 0.0000 0.1449 0.4600 0.1333 0.3611 0.3476 0.1667 0.8750 0.0000 0.0000 0.0000 0.3611 0.7251 0.0000 0.4095 0.1879 0.1362 0.4035 0.1125 0.3457 0.3333 0.0000 0.1548 0.4444 0.3229 0.0722 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.4444 0.0000 0.0000 0.8750 0.0000

0.8688 1.0000 0.0000 0.5913 0.8771 0.6583 1.0000 0.3476 0.1667 0.9167 0.2500 0.0000 0.1176 0.1481 0.4004 0.0000 0.4762 0.4400 0.8703 0.5439 0.9000 1.0000 0.3333 0.0000 0.1548 0.5944 0.4479 1.0000 0.1481 0.4000 0.3333 0.6667 0.0000 0.6667 0.0000 0.1528 1.0000 0.0000

15

110 INCDFP 226 ICI 102 COMOTI 115 IMT 234 INCD Cantacuzino 101 INOE-2000 107 INFLPR 227 INCSMPS 105 INMA 108 IFT Iasi 109 INCDFM 228 INCDPM 104 INCDTP 222 ISIM Timisoara 113 GEOECOMAR 236 INCD Metale Resurse Radioactive 221 IPCUP 219 ICMET Craiova 235 INCD Sanatate 106 IFIN-HH 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 232 I.N.C.D.M. Constanta 220 ECOIND 218 CEFIN 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 233 INCD V. Babes 114 St. Biologice 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 230 ICIM 112 INCEMC Timisoara 225 INSCC 229 INCDT 223 INCERC 103 IGR 111 ICCF 224 URBANPROIECT

20

25

30

35

40

45 43.973

50

39.967 39.105 38.540 37.796 36.988 36.098 36.047 35.459 35.337 34.979 34.889 34.656 34.650 34.543 34.005 31.902 31.878 31.475 30.963 30.872 30.660 30.496 29.477 29.214 29.028 28.532 28.152 27.707 27.250 26.333 25.665 24.221 23.979 22.038 19.946

Figura 7.1. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetaredezvoltare (conform criteriilor stabilite de HG 587 din 21.05.2003)

81

Concluzii

1. Analiza institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s efectuat în acord cu -a principiile Hotarârii de Guvern nr. 587 din 21 mai 2003 pentru aprobarea criteriilor si metodologiilor de evaluare si acreditare a unitatilor componente ale sistemului de cercetare -dezvoltare de interes national, precum si de atestare a capacitatii de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare de catre unitati sau institutii, altele decât institutiile de învatamânt superior acreditate si unitatile din subordinea acestora si unitatile si institutiile aflate în subordinea sau coordonarea Academiei Române si academiilor de ramura si s-a desfasurat în perioada martie ­ iunie 2004. Obiectivele analizei au constat în: a. Obtinerea unor informatii relevante, în baza rapoartelor de autoevaluare a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, privind situatia de la sfârsitul anului 2003 pentru fiecare dintre criteriile de evaluare prevazute prin HG 587 din 21.05.2003 si anume: situatia economico -financiara; structura personalului; competenta personalului de cercetare -dezvoltare; specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor; nivelul de performanta a activitatii unitatii C -D; parteneriatul în activitatea de cercetare -dezvoltare; performante manageriale; sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare ­dezvoltare; gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare­dezvoltare. Obtinerea unor sugestii din partea institutelor nationale de cercetare privind cuantificarea criteriilor si a indicatorilor de performanta, si estimarea pe aceasta baza a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare; Formularea unor propuneri de îmbunatatire a activitatii de cercetaredezvoltare si inovare.

2.

b.

c.

3. Principalele dificultati în efectuarea analizei au fost generate de: a. întârzieri în transmiterea informatiilor pe suport electronic; b. furnizarea fisierelor într-un format care a facut dificila prelucrarea datelor; c. completarea partiala de catre INCD-uri a unor formulare; d. necorelari între diverse informatii, generate de unele supraevaluari ale unor aspecte si de subevaluarea altora; e. distorsionari ale unor indicatori economico -financiari ca urmare a înregistrarii în situatiile financiare a unor venituri sau cheltuieli în alte capitole decât cele prevazute de lege. 4. Reactiile generate de declansarea analizei au fost dintre cele mai diverse: a. Majoritatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au colaborat la furnizarea în termen si în mod corect a informatiilor solicitate, exprimându-si dorinta ca rezultatele studiului sa fie facute publice; reprezentantii a doua organisme care, apreciem noi, ar trebui sa fie cele mai interesate în cunoasterea situatiei (presedintele confederatiei sindicale din domeniul cercetarii si presedintele patronatului din cercetare) au fost extrem de nemultumiti atât de initierea unei astfel de analize, cât si de o serie de elemente procedurale (neexistenta aprobarii sindicatului pentru continutul formularelor de analiza, unele probleme generate de utilizarea în format electronic a unor fisiere cu format impus etc.).

b.

82

5.

Sfera de investigare : au fost luate în considerare toate cele 36 institute nationale de cercetare -dezvoltare, dintre care 17 din coordonarea Ministerului E ducatiei si Cercetarii si 19 aflate în coordonarea altor ministere. Discrepante privind distributia în teritoriu a fondurilor bugetare destinate cercetarii-dezvoltarii. Analizându-se distributia în teritoriu a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, precum si a veniturilor obtinute din surse bugetare pentru activitatea de cercetare, se constata existenta unor mari decalaje, cu implicatii asupra rezultatelor si a eficientei cheltuirii fondurilor publice. Asa cum a rezultat si din analiza Planului national de cercetare­dezvoltare si inovare pe anul 2003, analiza prezentata de Secretarul de Stat pe 12 mai a.c., hiper concentrarea la nivelul Bucurestiului a ofertantilor temelor de cercetare care atrag peste 80% din totalul fondurilor bugetare ale României destinate cercetarii-dezvoltarii, duce la: a. neutilizarea echilibrata a potentialului de cercetare existent la nivelul tarii; b. neabordarea unei mari parti din problemele concrete cu care se confrunta unitatile economice si sociale din diferitele zone ale tarii si care ar putea fi solutionate prin cercetarea stiintifica; c. diminuarea gradului de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii stiintifice; d. restrângerea sferei de beneficiari si diminuarea sanselor de atragere a posibililor cofinantatori, direct interesati în aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice. Toate acestea au efecte directe atât asupra diminuarii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare, cât si a limitarii capacitatii de atragere a fondurilor private care sa contribuie, alaturi de fondurile publice, la finantarea proiectelor complexe de cercetare cu aplicabilitate directa. Aceleasi disproportii în profil teritorial, prin concentrarea zonala a fondurilor de cercetare din surse bugetare , în mod prioritar, la nivelul Bucurestiului se constata si pentru celelalte entitati din sistemul cercetarii (universitati, societati comerciale cu activitate predominanta de cercetare etc). Analizând-se Planul National de CercetareDezvoltare si Inovare, s-a constatat ca în cele mai multe programe, majoritatea regiunilor de dezvoltare nu sunt prezente nici sub raportul resurselor umane, nici a veniturilor din surse bugetare si nici a beneficiarilor cercetarii. În cazul unora dintre cele 14 programe ale PNCDI, echipele de evaluatori sunt selectate numai din Bucuresti, ceea ce poate conduce la: probleme de incompatibilitate a evaluatorilor; evaluarea reciproca a ofertelor de proiecte; serioase probleme de credibilitate privind corectitudinea competitiilor de proiecte. Acest lucru a fost posibil pe fondul insuficientei promovari a obiectivelor programelor în teritoriu si a unor decizii care au vizat tocmai reducerea numarului de ofertanti potentiali. Trebuie sa mentionam aici ca, la initiativa Comisiei de dialog social, ,,Actiunile suport" de la nivelul programelor, singurele surse din care se putea face promovarea în teritoriu a obiectivelor programelor, au fost eliminate. Aceasta s-a corelat cu prelungirea timp de 3 ­ 4 luni a dezbaterilor din cadrul aceleiasi comisii pentru elaborarea pachetelor de informatii destinate competitiilor de proiecte, concomitent cu reducerea perioadei de depunere a proiectelor la circa o luna. În felul acesta, sansele de realizare si de depunere în termen a proiectelor de catre cei care obtineau informatiile numai pe cale oficiala, din site -urile programelor, au fost extrem de limitate. Transparenta limitata privind rezultatele competitiilor de proiecte a fost o alta cauza majora a celor mentionate mai sus. Aceste deficiente constatate în derularea PNCDI impun o serie de masuri:

6.

83

a.

b.

c.

d. e.

largirea bazei de selectie a evaluatorilor si aplicarea unor proceduri care sa previna aparitia problemelor de incompatibilitate a evaluatorilor sau la evaluarea reciproca a ofertelor de proiecte; asigurarea unei transparente reale atât la nivelul programelor, privind rezultatele competitiei de proiecte, cât si la nivelul autoritatii de stat pentru cercetare prin publicarea pe site-ul ministerului a situatiilor privind repartizarea fondurilor publice pe programe si beneficiari, dar si a situatiilor comparative privind rezultatele obtinute; reconceperea sistemului informatic prin asigurarea unor baze de date care sa permita elaborarea unor situatii complexe, flexibile privind costurile si rezultatele cercetarii; atragerea în structurile decizionale ale cercetarii a tuturor factorilor interesati si îndeosebi a agentilor economici (cofinantatorilor); elaborarea noului PNCDI, care va începe din anul 2005, într-o conceptie matriciala, care sa aiba în vedere atât structurarea pe teme , asa cum sunt acum cele 14 programe, cât si în profil teritorial, care sa ia în considerare necesitatile concrete ale zonei, care pot fi solutionate prin cercetaredezvoltare. Fondurile alocate din surse bugetare ar urma sa fie distribuite pe cele doua linii (un studiu distinct urmeaza a fi întocmit pentru conturarea acestei conceptii care ar putea sta la elaborarea noului PNCDI).

7.

Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor pe total INCD-uri. Dupa cum rezulta din analiza, în perioada 2001 ­ 2003, au crescut atât veniturile totale ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare cât si cele unitare. De mentionat este faptul ca veniturile unitare (pe salariat) din anul 2003, exprimate în USD, reprezinta aproape dublul celor din anul 2001. Din structura veniturilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare rezulta ca în totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), ponderea veniturilor de la bugetul de stat a variat între 59,7% (în anul 2002) si 64,22% (în anul 2003). În acelasi timp, institutele de cercetare-dezvoltare au obtinut venituri si din alte activitati conexe, acestea situându-se între 14,31% (plan 2004) si 20,44%, în 2003, fata de veniturile obtinute din activitatea de baza. Pe componente, principalele surse de constituire a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 au fost: teme din PNCDI (37,00%); contracte directe (23,61%); teme din Programul nucleu (22,01%); teme din programe europene de cercetare-dezvoltare (7,48%); instalatii de interes national (5,21%); alte venituri din activitatea de baza (4,68%). Analizând cheltuielile efective de exploatare din perioada 2001 ­ 2003 si cele planificate din anul 2004, rezulta ca ponderea cea mai însemnata au avut-o cheltuielile de personal (51,24 - 56,99%) si cheltuielile materiale (14,57 - 20,31%).

8.

Alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital. Alaturi de veniturile provenite de la buget, mentionate mai sus, institutele nationale de cercetare-dezvoltare mai beneficiaza de alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital. Analizând modul de distribuire pe institute nationale de cercetare -dezvoltare se constata ca acestea au fost orientate în principal spre institutele la care ponderea alocatiilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza a fost cea mai mare. Stimularea diferentiata a institutelor de cercetare a afectat comparabilitatea acestora din punct de vedere al performantelor economico-financiare. S-ar impune a se clarifica si principiul de alocare: alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital se repartizeaza, în mod prioritar, spre institutele care au capacitatea de a atrage si alte fonduri din contracte directe sau din contracte europene ori spre cele

84

care se sustin în cea mai mare parte prin alocatii de la buget? Poate fi corelat acest principiu de eficienta a cheltuirii banilor publici cu elemente de strategie a cercetarii? Apreciem ca aceasta este o decizie politica si ea vizeaza stabilirea fluxului de alocare bugetara: catre institutiile de cercetare cele mai performante, care la rândul lor au capacitatea de a atrage alte fonduri, sau catre institutele aflate în dificultate, pentru care surplusul de alocatii bugetare este singura cale de mentinere la un nivel de subzistenta. 9. Veniturile din activitati conexe . Alaturi de veniturile din activitatea de baza, institutele mai obtin venituri din activitati conexe. Dintre cele 12 institute care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), majoritatea obtin de la buget peste 80% din veniturile din activitatea de baza. O astfel de situatie releva faptul ca strategia de baza a acestora consta în obtinerea unei parti cât mai însemnate de venituri din surse bugetare pentru desfasurarea activitatii de cercetare-dezvoltare si orientarea eforturilor directe spre activitati conexe (productie si desfacere, închirieri si alte activitati). În masura în care aceste activitati conexe reprezinta valorificarea rezultatelor cercetarii, concretizate în brevete de inventii, produse noi, prototipuri si noi tehnologii, acest lucru are efecte benefice asupra cheltuirii fondurilor publice. Daca situatia este alta, atunci contribuie la diminuarea capacitatii fondurilor publice destinate cercetarii de a induce efecte reale pe plan economic. 10. Veniturile provenite din alocatii bugetare, repartizate INCD-urilor prin Programul nucleu au variat între 8,6 si 58,1% din totalul veniturilor din activitatea de baza. Fiind o continuare a programului ,,Orizont 2000", programul nucleu are ca principala functionalitate asigurarea continuitatii activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, putând fi asociat cu ceea ce numim de regula ,,finantare de baza". Dimensionarea pe institute a alocatiilor bugetare, repartizate prin programul nucleu s-a efectuat în baza discutiilor din Comisia de Dialog Social, în care alaturi de reprezentantii Ministerului au participat reprezentantii patronatului si ai confederatiei sindicale din cercetare. Conform legii, baza de referinta în repartizarea acestor fonduri de la buget o constituie ,,veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul precedent (veniturile obtinute prin PNCDI, programul nucleu, contractele directe si programele europene de cercetare -dezvoltare)". În realitate, în anul 2003, p onderea veniturilor din programul nucleu a variat pe INCD-uri între 9,07 si 59,41% din veniturile din activitatea de cercetare -dezvoltare din anul 2002. Ca urmare a acestor mari diferente în ceea ce priveste marimea raportului procentual al veniturilor primite în anul 2003 prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002, valoarea alocatiilor bugetare prin programul nucleu pe un salariat (în milioane lei) a variat de la un INCD la altul între 4,70 si 128,32 milioane lei. În anul 2004 se mentin diferentele între institute privind sumele alocate prin programul nucleu, cu precizarea ca obiectivul departamentului de cercetare este de a reduce variatiile extreme între limitele de 30 ­ 60%. Aceste variatii extrem de mari de la un institut la altul a alocatiilor de la buget prin programul nucleu, creeaza discriminari între institute si afecteaza în mod sensibil situatia economico-financiara a acestora . În felul acesta, un institut la care ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza este de peste 80%, poate ajunge la o rata a rentabilitatii de

85

+10% sau de -10% dupa cum se afla în categoria institutelor ,,agreate" sau ,,neagreate" de catre cei care distribuie alocatiile din programul nucleu. Apreciem ca o astfel de repartizare a fondurilor din programul nucleu pe institute aduce serioase prejudicii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare. Mai facem precizarea ca o astfel de distribuire a fondurilor prin programul nucleu a fost posibila pe fondul unei lipse de transparenta, institutele neavând nici o informatie despre fondurile alocate altor institute si elementele de referinta. Propunem ca rezultatele repartizarii pe institute a acestor alocatii din fonduri bugetare pe anii 2003 si 2004, împreuna cu elementele de referinta (veniturile din activitatea de cercetare -dezvoltare din anii 2001 si 2002) sa fie facute publice prin site -ul ministerului. 11. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare. La nivelul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare s-a înregistrat o crestere fata de anul 2001, atât a cheltuielilor din anul 2002, cât si a celor din 2003. O crestere a cheltuielilor în anii 2001 ­ 2004 se înregistreaza si pe totalul cheltuielilor pentru cercetare la nivelul tarii, pentru toate entitatile de cercetare -dezvoltare aflate în sistemul guvernamental. Altfel, în anul 2004 s-a depasit maximul absolut al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental, înregistrat în perioada 1993 ­ 2001. Ace asta crestere a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental este însotita si de o crestere în ultimii ani a investitiilor (cheltuielilor de capital), atât în sectorul guvernamental cât si în cel al învatamântului superior. Din p acate aceste cresteri ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt însotite de reduceri drastice, an de an, ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în sectorul întreprinderi. Acest lucru semnifica faptul ca sporul de cheltuieli de cercetare-dezvoltare din sectoarele guvernamentale si ale învatamântului superior nu reusesc sa atraga un surplus de fonduri din partea beneficiarilor directi ai activitatii de cercetare . Drept urmare, an de an, în totalul fondurilor de cercetare, creste ponderea fondurilor din surse bugetare si se reduce contributia agentilor economici, beneficiari ai rezultatelor cercetarii. 12. Salariile personalului din institutele nationale de cercetare si câstigurile medii ale cercetatorilor. În structura cheltuielilor de exploatare, cheltuielile de personal, si în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile detin cea mai importanta pondere. Salariul mediu lunar în anul 2003 a variat pe institute între 15,4 si 4,97 milioane lei. În acelasi timp, câstigul mediu lunar al cercetatorilor pe institut a fost cuprins între 4,93 si 16,63 milioane lei. Dat fiind faptul ca cercetatorii reprezinta personalul cel mai calificat dintr-un institut, situatia pare a fi nefireasca în cazul unor INCD-uri la care câstigul mediu al cercetatorilor a fost mai mic decât salariul mediu pe totalul institutului. Analizându-se corelatiile posibile dintre salariul mediu pe institut si diferiti factori de influenta (marimea productivitatii muncii; rata rentabilitatii; performantele globale ale institutului) s-a constatat ca nici una dintre acestea nu se verifica. O astfel de situatie reflecta un grad apreciabil de subiectivism în modul de dimensionare a salariilor. 13. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor de cercetare. În acceptiunea economico-financiara, datoriile reprezinta obligatiile de plata care nu au ajuns la termenul de scadenta iar platile restante, obligatiile de plata care au depasit acest termen dar nu au fost înca achitate.

86

La sfârsitul anului 2003, datoriile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au reprezentat 29,8% din totalul veniturilor anuale. Platile restante înregistrate în anul 2003 au fost de 15,4% din totalul veniturilor anuale. Pe institute, situatia este extrem de diferentiata. Astfel, datoriile variaza de la echivalentul veniturilor pe 3 ani (294,1%), în cazul IGR, la 8,5%, în cazul INCDFM. Platile restante variaza între 274,7%, în cazul IGR, la zero, în cazul a 13 dintre cele 36 de institute. În cazul institutelor cu cele mai mari datorii, cea mai mare parte a acestora este reprezentata de decontari cu bugetul statului, cu bugetul asigurarilor pentru somaj si cu bugetul privind asigurarile sociale. Pentru celelalte institute, cea mai mare parte a datoriilor sunt fata de furnizori. Pentru platile restante, cea mai mare parte, cu exceptia IGR, sunt reprezentate de restantele fata de furnizori. 14. Numarul si structura personalului. Numarul personalului din institutele nationale de cercetare-dezvoltare înregistreaza o descrestere de la 7461 în 2001, la 7260 în 2002 si 7033 în 2003. O tendinta de descrestere a numarului total de personal s-a înregistrat si în perioada 1993 ­ 2001 pentru toate sectoarele de cercetare, descresterea fiind extrem de accentuata în sectorul întreprinderi, unde numarul personalului din cercetare s-a redus de la 90 876 persoane, în 1993, la 34 576 în 2001. La nivelul INCD-urilor, personalul de cercetare cu studii superioare reprezinta numai 46% din totalul personalului, situatia fiind mai buna în INCD-urile din coordonarea M.Ed.C., unde acest procent ajunge la 54%, în timp ce în INCD-urile aflate în coordonarea altor ministere, ponderea cercetatorilor cu studii superioare este de numai 37%. Analizând mai în detaliu, se constata ca cea mare parte dintre cercetatorii din institutele nationale de cercetare -dezvoltare nu au titlul stiintific de doctor, se afla pe posturi situate pe a treia treapta din categoria personalului atestat pentru activitatea de cercetare si au vârsta cuprinsa între 50 ­ 59 de ani. 15. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor. Pe institute, ponderea dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european variaza între zero si 85%. Analizându-se în mod corelativ informatiile furnizate de INCD-uri privind gradul de competitivitate a dotarilor si cooperarea dintre diferite entitati de cercetare pentru obtinerea unor rezultate performante, la nivel european s-au constatat o serie de necorelari, care se datoreaza, fie subevaluarii nivelului tehnic al dotarilor pentru a justifica necesitatea alocarii fondurilor de investitii din surse bugetare , fie supraevaluarii nivelului tehnic (gradului de competitivitate) al prototipurilor, produse lor noi si al tehnologiilor realizate. 16. Parteneriatul în activitatea de cercetare. Tendintele generale ale orientarilor privind parteneriatul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare sunt: c. în cazul parteneriatului intern: orientare prioritara spre colaborarea cu unitatile comerciale (59,5% din punct de vedere al numarului proiectelor si 57% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); colaborare cu alte institute de cercetare (26,9% din punct de vedere al numarului proiectelor si 31,1% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); colaborare relativ redusa cu universitatile din tara (13,6% din punct de vedere al numarului proiectelor si 11,9% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare).

87

d.

parteneriatul extern este relativ limitat, nereusindu-se, de exemplu, prin proiectele depuse în cadrul PC6 sa se obtina finantari nici la nivelul contributiei României la constituirea fondurilor comunitare.

La prima vedere, pentru un neavizat ar putea surprinde ponderea extrem de redusa a colaborarii INCD-urilor cu universitatile, având în vedere atât potentialul de cercetare din universitati, cât si dotarea tehnica a laboratoarelor. Prin crearea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ca urmare a unor finantari substantiale atât din surse interne, cât si externe, în unele domenii s-a achizitionat aparatura moderna si de valori apreciabile. De ce nu este folosita, prin colaborare, aceasta baza materiala existenta de catre diversele entitati din sistemul de cercetare din România? 17. Orgolii personale sau interese divergente privind accesul la fondurile publice? Colaborarea dintre diversele categorii de entitati din cercetare (INCD-uri, institute de cercetare ale Academiei, universitati) este extrem de redusa , ceea ce face ca aparatura performanta, atunci când exista în tara, sa fie partial folosita. Din aceleasi cauze pot apare necorelari privind tematica de cercetare si abordari paralele ale acelorasi teme, finantate din bani publici. Încercarile de realizare a unor ,,punti de legatura" între diversele categorii de entitati din sistemul de cercetare românesc sunt percepute ca fiind reale amenintari pentru acele grupuri interesate în conservarea actualei atomizari. Blocajul decizional, cu largul concurs al unor grupuri interesate din departamentul de cercetare, reprezinta o alta forma de încercare a perpetuarii starii de lucruri existente. Ca urmare a acestei situatii, nu poate exista o strategie coerenta a cercetarii românesti, ceea ce duce la diminuarea potentialului de cercetare si la irosirea unei importante parti din fondurile publice destinate cercetarii. Luarile recente si repetate de pozitii în mass-media ale unora dintre purtatorii de opinii ale grupurilor de interese releva faptul ca se depun eforturi deosebit de însemnate pentru accentuarea barierelor dintre categoriile de entitati din cercetare si pentru obtinerea controlului asupra mecanismelor si instrumentelor de alocare si folosire a banilor publici destinati cercetarii si dezvoltarii. Dat fiind faptul ca, atât cei implicati direct în acest proces de stopare a oricaror initiative de adaptare a mecanismelor, procedurilor si formelor organizatorice ale cercetarii românesti, cât si cei care asigura suportul logistic necesar, au un puternic impact pe plan social si politic, apreciem ca problema poate fi solutionata numai printr-o decizie politica adoptata la cel mai înalt nivel. 18. Metodologia de concurs pentru postul de director general. Majoritatea deficientelor si incapacitatea de adaptare la noile conditii de functionare ale economiei se datoreaza sistemului de promovare în functiile manageriale la nivel superior (director general). Acest lucru este evident în cazul metodologiei de organizare a concursurilor pentru postul de director general al institutelor nationale de cercetare-dezvoltare. Din structura acestei metodologii pot fi identificate doua limite majore , care afecteaza accesul la functia de director general al unui INCD a acelor persoane care au abilitati manageriale si pot îndeplini în cele mai bune conditii responsabilitatile ce revin acestui post: · subevaluarea abilitatilor manageriale prin punerea pe prim plan a performantelor profesionale, de specialitate; · caracterul profund nedemocratic, generat de dreptul de veto conferit anumitor persoane care trebuie sa faca parte din comisia de concurs.

88

Cea de a doua limita pare sa aiba un impact negativ chiar mai puternic decât distorsionarea criteriilor de selectie. Dat fiind cele de mai sus, datorita acestui drept de veto, exercitat cu regularitate, se ajunge în situatia ca un concurs sa poata fi sustinut numai atunci când se primeste acceptul liderului Federatiei Sindicatelor, validarea rezultatelor concursului si numirea directorului general putându-se face numai în aceleasi conditii. Este evident ca o astfel de procedura poate afecta în mod serios comportamentul, libertatea de actiune si deciziile ulterioare ale directorului general care a fost validat. 19. Rezultatele activitatii de cercetare -dezvoltare ale INCD-urilor. Datorita informatiilor neconcludente pe care le -am obtinut, s-a renuntat la analiza a doi indicatori, pe care îi consideram ca fiind esentiali, îndeosebi pentru cercetarea aplicativa. Acestia sunt: nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi, prin comparare cu nivelul tehnic pe plan european; veniturile obtinute de institutele de cercetare -dezvoltare prin valorificarea prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor (redeventele). Principalele concluzii privind rezultatele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt urmatoarele: a. Numarul prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor este relativ ridicat, dar neexistenta unor informatii valide privind nivelul tehnic al acestora ca urmare a compararii cu cele mai performante produse si tehnologii existente pe plan european, nu ne permit sa evaluam impactul acestor realizari pe plan economic. Nu putem evalua cu suficienta precizie nici impactul pe planul veniturilor (redeventelor) pe care INCD-urile le-au obtinut ca urmare a valorificarii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii. b. Gradul de valorificare la agentii economici ale ,,produselor" cercetariidezvoltarii este cuprins între 50 si 70%, dintre care o pondere relativ redusa, în domeniul high-tech. c. În privinta publicatiilor stiintifice, rezulta ca în anul 2003, la 100 de persoane din activitatea de cercetare si dezvoltare tehnologica au revenit: 24,8 articole publicate în tara; 29,6 articole publicate în strainatate, în reviste cotate ISI; 2,6 carti publicate în tara; 1,2 carti publicate în strainatate. d. Probabil ca cel mai îngrijorator semnal este dat denumarul redus de brevete si în special de numarul de brevete acordate în tari din UE, SUA sau Japonia. Numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 a fost de 4, iar al celor acordate ca urmare a unor solicitari anterioare, 5. Acesta înseamna ca numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 în tari din UE, SUA sau Japonia a fost de 1,4 la 1000 de cercetatori. În ceea ce priveste cererile de brevete în tara, rezulta ca numarul acestora a fost de numai 2,71 la 100 de cercetatori, iar brevetele acordate, 1,34 la 100 de cercetatori. De mentionat este faptul ca acestea sunt cele mai mari valori înregistrate în ultimii trei ani. e. Pe institute, apar diferente apreciabile de la u n INCD la altul pentru fiecare dintre indicatorii analizati mai sus. Aceste diferente pentru fiecare dintre indicatori, considerati în mod individual, pot fi explicate si prin raportul diferit de la un institut la altul între cercetarea fundamentala si cea aplicativa. Din aceste considerente, în lucrare a fost conceput un sistem de evaluare a rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare într-o maniera integratoare . O astfel de procedura a fost dezvoltata si pentru calcularea unui indicator global al performantei organizationale prin luarea în considerare a celor noua criterii prevazute de HG 587 din 21.05.2003.

89

Information

Nica_Analiza_INCD_2004.doc

115 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

810678