Read coprevistaluci Q.cdr text version

Revista Român de Studii de Intelligence

REVISTA ROMÂN DE STUDII DE INTELLIGENCE

(Continuatoare a revistei ,,Psihosociologia & mass-media")

Nr. 1-2/decembrie 2009

Bucureti - 2009 Nr. 1-2 martie ­ decembrie 2009

5

Revista Român de Studii de Intelligence Colegiul Editorial:

George Cristian MAIOR - director al Serviciului Român de Informaii, conf. univ. dr. la Academia Naional de Informaii i coala Naional de Studii Politice i Administrative senior fellow la Defence Academy Christopher DONNELLY din Regatul Unit i director al Institute for Statecraft and Governance, Oxford Ioan Mircea PACU - deputat în Parlamentul European, prof. univ. dr. la coala Naional de tiine Administrative Vasile DÂNCU - prof. univ. dr. la Universitatea din Bucureti i Universitatea BabeBolyai Gheorghe TOMA - prof. univ. dr. la Academia Naional de Informaii Cristiana MATEI - lecturer la Center for Civil-Military Relations din Monterey, SUA Cristian BARNA - conf. univ. dr. la Academia Naional de Informaii Irena DUMITRU - conf. univ. dr. la Academia Naional de Informaii Valentin Fernand FILIP - lect. univ. drd. la Academia Naional de Informaii Remus Ioan TEFUREAC - asist. univ. drd. la Academia Naional de Informaii Colectivul de redacie: Redactor-ef: lect. univ. dr. Ion IVAN Redactori: George IANCU Cristina ENACHE Sofica FILIP Sorin APARASCHIVEI Cristian NI Tiberiu TNASE Tehnoredactori: Veronica ANTONIE Dionisie BODEA

6

Nr. 1-2 martie ­ decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

CUPRINS Istoricism, legalism i teoretizare în studiul intelligence-ului - editorial ........... George Cristian MAIOR Rethinking National Security in a Globalizing World: A New Ecology - editorial .... Randolph H. Pherson Despre intelligence (I) ........................................................................................ Marius SEBE De ce Intelligence?.............................................................................................. Mariana MARINIC, Ion IVAN O încercare de definire a termenului ,,intelligence"............................................ Cristian NI ,,Interesul naional" ­ o abordare teoretic.......................................................... Irena DUMITRU Guvernare, economie i securitate. Provocri la adresa statelor naionale.......... Alexandra Sarcinschi, Cristian Bhnreanu Studiile de intelligence în viziunea european i naional................................. Mihaela STOICA 5 9 17 33 47 63

75 95

Postmodernism în informaii ­ o analiz a transformrilor i tendinelor în activitatea de informaii....................................................................................... 105 Sorin-Gabriel COZMA

Nr. 1-2 martie ­ decembrie 2009

5

Revista Român de Studii de Intelligence

Modificrile sistemului internaional. Continuitate i schimbare în activitile de intelligence...................................................................................................... 119 Karin MEGHEAN Serviciile de intelligence: de la rzboiul rece la noile provocri......................... Sorin APARASCHIVEI 131

Transformarea intelligence-ului în contextul noilor provocri ale secolului al XXI-lea.................................................................................................... 149 Tiberiu TNASE, Roxana TUDORANCEA Comunitatea Naional de Informaii ­ structur superioar de management al informaiilor pentru securitatea naional............................................................ 161 Veronica MIHALACHE Analytics for Data Deconfliction................................................................ Christopher WESTPHAL 171

GEORGE MAIOR: Noul Aliat. Regândirea politicii de aprare a României la începutul secolului al XXI -lea ­ recenzie........................................................... 187 Remus TEFUREAC

6

Nr. 1-2 martie ­ decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Istoricism, legalism i teoretizare în studiul intelligence-ului

ARGUMENT pentru Revista Român de Studii de Intelligence George Cristian MAIOR Ca profesie, intelligence-ul exist de milenii. Ca disciplin academic, de numai câteva decenii. Discrepana aceasta enorm rezid mai ales în caracterul ezoteric al domeniului. Oarecum, pare firesc ca penuria datelor despre procese i structuri care se presupun a fi secrete s nu permit o abordare ampl i cu atât mai puin tiinific a intelligence-ului. i totui, ultimii ani au relevat o tendin bidirecional interesant. Pe de o parte, este vorba despre un interes crescând al politicului i al societii, în general, pentru realitile acestei lumi a secretelor, determinat, nu în ultimul rând, de nevoia de a cunoate i controla mai bine fenomenul. Pe de alt parte, se observ i o deschidere mai mare a organizaiilor de intelligence, profund interesate de o relaie obiectiv, transparent cu beneficiarii produselor sale, dar i cu opinia public în ansamblul ei. Indiferent de motive, aceast evoluie dinspre i înspre serviciile de intelligence creeaz un flux de cunoatere, dar i un aparat metodologic critic atât de necesare eforturilor intelectuale de a studia empiric, dar i teoretic, intelligence-ul. În atare condiii, studiile de intelligence au intrat într-o nou etap, cunoscând un veritabil boom. Nici România nu a rmas datoare la acest capitol. Studierea intelligence-ului îi face loc atât între disciplinele din diverse centre universitare (fr a include aici i Academia Naional de Informaii, pentru care este chiar la raison d'être), cu atât mai mult cu cât domeniul este de o real importan pentru zona de business, cât i în dezbaterile mediatice, din ce în ce mai consistente, pe aceast tem. Ca i în cazul oricrui demers aflat într-un stadiu incipient, apar îns redundane, paralelisme, inexactiti care împiedic un efort sistematic, integrat i informat. Aceste sincope sunt favorizate i de nota sporadic în care este abordat intelligence-ul. Este un paradox c, dei avem mai bine de o sut de ani de tradiie româneasc în domeniu (primele structuri

Nr. 1-2 / decembrie 2009

5

Revista Român de Studii de Intelligence informative militare au aprut în a doua jumtate a secolului al XIX-lea, iar cele civile ctre începutul secolului al XX-lea), înc nu exist o înelegere clar i unitar a ceea ce este, ce face i cum funcioneaz intelligence-ul. De aici i acest împrumut lexical i conceptual ­ intelligence ­ care vine practic din necesitatea de a opera o distincie, anume c intelligence nu înseamn doar informaie. Preocuprile1 asupra acestui domeniu pot fi clasificate în trei mari categorii, denumite astfel: istoricist, legalist i teoretic. Primele dou sunt cele clasice pentru spaiul românesc. Cea dintâi se refer la abordrile descriptive i uneori explicative care fac referire la geneza i evoluia fenomenului. Este o abordare preponderent empiric, specific mai ales unor discipline precum istoria i jurnalismul, care apeleaz la exemple fascinante pentru publicul larg, dar care sufer din cauza caracterului secret al domeniului. Statistic vorbind, este dificil a pretinde s explici sau s prezici evoluia unui fenomen în condiiile unei insuficiene a datelor. Cu atât mai mult cu cât, de obicei, subiectele tratate se refer mai ales la eecuri ale serviciilor de intelligence, eecuri ale cror efecte sunt mai cunoscute decât cauzele i despre care nici mcar nu se tie dac sunt regula sau excepia. Aceasta nu înseamn îns c abordarea este inutil. Din contr, are rolul de a atrage atenia asupra unor sincope din interiorul sistemelor de intelligence, de a informa asupra fenomenului i, în condiiile unor completri cu date relevante, de a deveni surse explicative cu privire la existena i eficiena structurilor informative. Cea de-a doua categorie privete mai ales abordrile cu tent eticolegal i ine mai mult de domeniul filosofiei politice i al juridicului. Studierea intelligence-ului din perspectiva legalist este o consecin fireasc a instaurrii unui regim democratic. Preocuparea pentru respectarea legalitii este imperioas într-un stat de drept care protejeaz drepturile i libertile legitime ale cetenilor si. Este o dezbatere prescriptiv fundamental, printre efectele sale numrându-se i stabilirea unor limite în activitatea serviciilor de intelligence. Îns i ea are anumite carene, cu atât mai mult cu cât pleac

Prefer utilizarea acestui termen tocmai pentru a nu m referi exclusiv la demersuri avizate, ci pentru a include orice opinie care indic un oarecare interes în abordarea intelligence-ului.

1

6

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence adesea de la premisa existenei unei stri antitetice între libertate i securitate, implicit i comunitatea de intelligence, ca i cum structurile informative ar avea ca obiectiv subminarea democraiei, iar nu aprarea ei. Dup cum am artat, cele dou mari categorii enunate anterior includ dezbateri care in, atât în privina interesului provocat, cât i a metodelor de cercetare, de domenii ca istoria, jurnalismul, filosofia politic, dreptul, pe lâng care mai pot fi adugate i altele, precum tiina politic, sociologia i chiar teoria relaiilor internaionale sau, mai nou, studiile de securitate. Aceste abordri nu sunt rigide, ci se întreptrund, dând substan i farmec studierii intelligence-ului. Ce lipsete îns este o autonomie a domeniului, o abordare specific intelligence-ului, care s-i construiasc o identitate conceptual. Practic, este vorba despre o teoretizare a intelligenceului, despre formarea unei teorii care s plece de la o problem fundamental precum definiia intelligence-ului, cu propriul aparat metodologic. Un asemenea proces trebuie s fie deopotriv cuprinztor ­ în sensul includerii tuturor subiectelor conexe intelligence-ului, i selectiv ­ pentru a nu aborda teme din afara domeniului. Aceasta nu echivaleaz neaprat cu dezvoltarea unei tiine a intelligence-ului, tocmai pentru c este deja abordat, ca fenomen i ca metodologie, de alte tiine, ci mai degrab cu împrumutarea de ctre cei interesai de practica i teoria intelligence-ului a unor tehnici i principii din alte tiine care s permit studierea prin metode tiinifice. În condiiile în care contribuiile din alte tiine ar beneficia de acest reglaj fin, singularitatea studierii intelligence-ului ar deriva doar din caracterul su aplicat. Dezvoltarea unei identiti conceptuale i disciplinare a intelligenceului rezid în realizarea complementaritii dintre cele trei abordri menionate deja: istoricist, legalist i teoretic. Aceasta este i argumentarea raional pentru lansarea Revistei Române de Studii de Intelligence (RRSI) care apare din înclinaia natural a unor practicieni i cercettori în intelligence de a da coeren dezbaterilor din acest domeniu. Nu este îns un proiect editorial ,,patronat" de Serviciul Român de Informaii sau de Academia Naional de Informaii. Plecând de la premisele c reflecia colectiv este superioar celei individuale i c monopolul cunoaterii nu este nici dezirabil i nici posibil în secolul al XXI-lea, RRSI

Nr. 1-2 / decembrie 2009

7

Revista Român de Studii de Intelligence este deschis tuturor celor interesai de intelligence i mai ales celor din mediile academice, politice i jurnalistice interne i internaionale. De asemenea, RRSI îi propune s îmbine cele trei mari abordri precizate anterior. Nu îi permite s le neglijeze pe cele clasice, a cror utilitate am subliniat-o, ci s le completeze prin formularea unui cadru conceptual, a unui aparat tiinific specific intelligence-ului. Sigur, nu este vorba aici de arogarea unui statut de formator al unei teorii, cu atât mai puin al unei tiine, ci de rafinarea cunoaterii i cercetrii astfel încât s facem noi pai în construcia teoretic i disciplinar a intelligence-ului. Ca structur i coninut, Revista Român de Studii de Intelligence dedic o seciune permanent, dup cum o sugereaz i titlul publicaiei, studiilor de intelligence, din acea perspectiv trinitar: istoricist, legalist i teoretic. Mai mult, luând în considerare caracterul pluridisciplinar i complexitatea domeniului, RRSI conine i alte seciuni dedicate unor discipline crora li se subsumeaz intelligence-ul: relaiile internaionale i studiile de securitate. Ca adresabilitate, dar i în ceea ce privete proveniena contribuiilor, RRSI are o dubl int. Pe de o parte, cercuri academice, mediatice i politice a cror cercetare se vrea a fi susinut de aceast publicaie, pentru a facilita înelegerea i explicarea intelligence-ului pentru o plaj larg a celor interesai de domeniu, de la studeni pân la publicul larg. Pe de alt parte, RRSI vine în întâmpinarea cerinelor celor implicai în ciclul de intelligence, de la ofierii de informaii i pân la beneficiarii produsului lor. Oferta cu care Revista Român de Studii de Intelligence apare pe piaa publicistic se refer deci la o îmbinare constant a studiilor teoretice i empirice asupra intelligence-ului, deopotriv descriptive, prescriptive i explicative.

8

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Rethinking National Security in a Globalizing World: A New Ecology

Randolph H. Pherson Pherson Associates, LLC The concept of national security has undergone substantial change over the past two decades, and the way nation states define national security could evolve even more dramatically in the coming years. This shift has major implications for how nation states treat intelligence information and the mechanisms and strategies they adopt to both protect and disseminate critical information. Nations now must deal with a growing array of threats which argues that new approaches are needed for sharing intelligence ­ and even publicly available information ­ across nation-state boundaries. Redefining National Security Traditionally national security has been defined in terms of the interests of nation states. The primary imperative of any nation is to protect its citizens. Nation states establish their armed forces for that purpose. Intelligence services were created to collect intelligence on the intent and capabilities of potential enemies and to support military operations should a conflict break out. In this environment, the prime objective for intelligence organizations is to penetrate foreign institutions at the highest level possible in order to assess both intent and capabilities. Nation states, however, do not always operate unilaterally. Nations enter into formal alliances such as the North Atlantic Treaty Organization, to leverage the capabilities of like-minded states and provide better security for their citizens. They can also form ad hoc coalitions as was done to repel Iraqi President Saddam Hussein's incursion into Kuwait in 1990. When such alliances or coalitions are formed, agreements are often concluded to share intelligence on the adversary; this is particularly critical if joint operations are contemplated. Moreover, not all conflict, involves nation states. Computer hackers can cause major damage to a nation's infrastructure, and disease outbreaks such as HIV AIDS can devastate a population.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

9

Revista Român de Studii de Intelligence A Growing Array of Threats In recent decades and particularly with the collapse of the Soviet Union, it has become increasingly apparent that not just nation states but a much broader array of actors can threaten the citizenry. In fact, a spectrum can be established categorizing sources of threat into at least five groups: Nation States, Sub-National Actors, Organizations, Informal Networks, and Systemic Challenges. Sub-national Actors can range from ethnic groups (such as the Uighurs in China or the Kurds in Iraq, Iran and Turkey) to guerrilla movements (Tamil Tigers in Sri Lanka or the Revolutionary Armed Forces of Colombia ­ FARC) to refugee populations (in the Congo or in the states adjoining the conflict in Iraq). While described as "sub-national groups" their membership and their activities often cross national boundaries. Organizations come in many shapes and sizes including drug syndicates in Colombia and Mexico, alien smuggling groups in China, and terrorist groups with either a regional (ETA in Spain) or international (alQaeda) focus. Legal entities such as multinational firms and NonGovernment Organizations (NGOs) can take actions that would have adverse implications for national security. For example, a large company could transfer technology or withhold investments; such decisions could unwittingly ­ or wittingly ­ undercut US or European national security interests through sales of "dual-use materials" or other strategic goods to all buyers. Similarly, a large humanitarian operation could choose not to partner with the United States or the EU in providing relief supplies in a given country because of unstable political conditions. The impact of Informal Networks has grown almost exponentially in the past two decades, aided and abetted by the Internet. AntiGlobalization protesters made their first mark on the international psyche at the World Trade Organization meeting in Seattle, Washington in 1999 and in many subsequent G-8 and G-20 sessions. In China, and more recently in Iran, social networking sites such as Twitter and Facebook have been used successfully to articulate and mobilize protests. 10

Nr. 1-2 /decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Currency speculators have deepened or accelerated several international financial crises in the past decade, and computer hacking has become a serious problem for all countries and citizens of the world. On 4 July 2009 the websites of major institutions in several countries around the world were subjected to a sophisticated global attack by an unknown assailant, although many suspected the North Koreans. Individuals can also play major roles in advancing key national security interests, especially in the humanitarian arena. Witness the impact of American actors Angelina Jolie and George Clooney in calling public attention to the atrocities in the Darfur region of Sudan and the work of Irish musician Bono against the spread of AIDS and for debt relief in Africa. In an increasingly globalized world, the impact of Systemic Challenges has become much more apparent. Systemic challenges are best defined as those threats to the global system that have "no face." The threat does not emanate from a particular nation or person but from natural causes. The emergence of SARS in China in 2003 and most recently the rapid spread of H1N1 (Swine Flu) demonstrate the vulnerability of nations to the spread of infectious diseases in an increasingly globalized world. While most natural disasters are localized phenomena, the Indonesian Tsunami in 2004 demonstrated that even natural disasters can impact large portions of the globe. Global warming, rising sea levels, water shortages, and climate volatility will pose even greater problems in the years to come, suggesting that Systemic Challenges could emerge in the next decade as the subgroup of potential threats deserving the most attention and resources. New Mechanisms of Engagement When a nation state feels threatened, the classic response is to employ its military forces ­ or threaten to do so ­ in order to impose its will or defend its national interests. It has always been a simple calculus: the stronger a nation's military, the greater the likelihood that it can avoid being attacked and advance its interests globally. In recent years, however, nation states have begun to contemplate ­ and utilize ­ non-military and non-state mechanisms to advance their interests. Russia's cyber attack against Georgia is a recent example of nations using cyber as an instrument of warfare. Iran has

Nr. 1-2 / decembrie 2009

11

Revista Român de Studii de Intelligence also looked to Hezbollah to support its agenda, just as the Pakistani intelligence officials have engaged the Taliban at times to support their interests. In an increasingly globalized world, the mechanisms employed to defend a country's national interests are also becoming more nuanced to include a growing reliance on international policing and peacekeeping forces and the growth of a broad range of collaborative enterprises. Policing/Monitoring. The United Nations has been at the forefront in establishing international peacekeeping and policing entities in places such as Haiti, Somalia, and Gaza but other organizations such as the European Union (EU) in Bosnia and Herzegovina and the African Union Mission in Sudan have also played such roles. A critical monitoring and policing role is also played by institutions such as the International Monetary Fund (IMF), World Trade Organization (WTO) and the World Health Organization (WHO). International treaties (such as the Non-Proliferation Treaty (NPT) or the Kyoto Protocols to combat global warming) set standards and often contain provisions for monitoring compliance and sanctioning those who violate the rules. International legal entities, most notably the International Criminal Court (ICC), have been established to deal with behaviors of national leaders and nation states that violate international standards, for example, by committing acts of genocide. Collaboration is another often overlooked mechanism of engagement. Collaboration can take many different forms ranging from the establishment of voluntary global standards to more ad hoc, informal arrangements. The allocation of domain names on the Internet is a prime example of voluntary standard setting: a global database has been established and domain names are allocated on a first-come basis. Increasingly, non-nation state entities are taking the lead in establishing international standards, for example, to guide genetic research or to establish common internet protocols. Hundreds of ad hoc groups pop up every day on the Internet to address new issues and develop collaborative solutions to new problems. A New Ecology of National Security As the array of potential sources of threat expands and the mechanisms for dealing with the threats increase, the concept of national 12

Nr. 1-2 /decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence security becomes a much more complex phenomenon. One model for sorting out this complexity is to develop a new ecology of national security that can be illustrated by a simple 5 x 3 matrix (see Figure 1: The Expanding Concept of National Security: A New Ecology). The matrix arrays threats to national security along the vertical axis, beginning with the most traditional actor, the nation state. At the other end of the spectrum are systemic threats such as infectious diseases. The three mechanisms of engagement are listed along the top, creating a matrix with 15 distinct cells. The cells provide historic examples of how each mechanism of engagement has been employed to deal with the five categories of threat. For example, the top left cell presents the classic case of using military force to resolve nation state differences. In contrast, in the bottom right cell various actors have established collaborative work practices to deal with a systemic threat such as the outbreak of H1N1 (Swine flu). A careful examination of the matrix will reveal how the concept of national security has been transformed over the past few decades. · Classic definitions of national security focus on the potential for armed conflict involving nation states. This is represented by the top left cell. · In recent decades, the threat to the nation state has expanded to include threats posed by sub-national actors, criminal enterprises, and terrorist groups. Similarly, the use of peacekeeping and international policing has become more commonplace. This enlarged definition of national security is represented by the six cells in the top left of the matrix. · The remaining nine cells to the right and on the bottom of the matrix represent how the concept of national security is continuing to expand as the world we live in becomes increasingly globalized. Implications for Information Sharing and Collaboration Using a matrix to illustrate the concept of a new national security ecology highlights other key patterns, such as how the practice of collecting intelligence and sharing information varies dramatically from one cell to

Nr. 1-2 / decembrie 2009

13

Revista Român de Studii de Intelligence another within the matrix. In the upper left quadrant of the chart, the standard practice of nation states is to seek intelligence on their adversaries, classify it, and protect it. If, for example, an intelligence service has obtained critical threat information from a recruited source in an adversary's government, it is imperative to classify and strictly control dissemination of this information in order to protect the source and ensure that he or she can continue to report. As one moves diagonally across the matrix from the upper left to the lower right, the tendency reverses. In the bottom right cell of the matrix, almost all of the critical information usually comes from unclassified sources and the imperative for the collector, the analyst, and the policymaker is to disseminate the information to everyone as soon as possible. For example, global concerns about the potential impact of an outbreak of avian influenza (H1N5) have led to the establishment of robust networks to detect and alert the global community when any sign of an outbreak is observed. The greatest challenge comes when dealing with cells in the middle of the matrix where those working in the domestic security arena must find ways to share national security information with state, local, or provincial law enforcement officers. A good example would be efforts to detect and prevent the movement of illegal drugs across international borders. The host government intelligence service must work closely with liaison partners in countries where the drugs are produced or transshipped in order to learn about planned shipments and help limit production in producer countries. This dialogue often requires serious tradeoffs involving the protection of sources and the need to provide critical lead information to the liaison partner. Similar tensions exist in the counterterrorism arena when national security agencies acquire classified information but must sanitize it to protect sources and methods before passing it to local law enforcement agencies to enable them to deal with the potential threat. Efforts to deal with these challenges have proven difficult, if not elusive. From the perspective of national security agencies, the best solution is to require that anyone receiving sensitive information has the appropriate security clearance. From the law enforcement perspective, this solution is often unworkable given the large numbers of law enforcement officers and the need for the police officer "on the street" to possess the information, not just senior managers or analysts. 14

Nr. 1-2 /decembrie 2009

Figure 1

The Expanding Concept of National Security

Mechanisms of Engagement

Cooperation

Collaboration

(Self enforcing agreements, Voluntary standards)

Collect and Protect Conflict Use of Military Force Intelligence Secrets (Threat or use of military force

Policing / Monitoring

(Peacekeeping treaties, etc. that maintain order with penalties for non-compliance) to impose or to defend the national will)

Nation States

Source of Threat

Non State Actors

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Iraq (1990 & 2003) Afghanistan (2002) Somalia anti-piracy operations (2008-2009) EU peacekeeping in Chad and Bosnia/Herzegovina Peacekeeping Operations Non-Proliferation Treaties G-8 & G-20 Summits CSCE Istanbul Summit (1999) Biological Weapons Convention Kosovo (1998) Afghanistan (2009) Noncombatant Evacuation Operations Congo Refugees Somalia Gaza INTERPOL Security at Olympics World Trade Organization Student Riots in Greece (2009) London G-20 Protests (2009) International Currency Exchange Protocols International Criminal Court Afghanistan Drug Eradication Campaign (2003-present) Mexican & Colombian Drug Wars Pakistan ­ Osama Bin Laden Information Warfare US maritime Interception of Haitian and Cuban Immigrants Irish Peace Resolution and Implementation US State Department Relief Web INTERPOL Information Technology Working Parties International Relief (Red Cross, Oxfam, Doctors without Borders) Global Internet Virus Monitoring and Safeguards International Standards for Genetic Research Internet Domain Names H1N1 Pandemic Monitoring (2009) HIV AIDs Suppression Volcano Monitoring Montreal Protocol on CFC's World Health Organization Kyoto Protocols Asteroid Tracking Guam Brown Tree Snake Quarantine

Nation States

· Countries · Alliances · Ad Hoc coalitions

Sub-National Actors

· Ethnic Groups · Guerilla Groups · Refugees

Organizations

· Transnational criminal org. · Terrorist Groups · International businesses · NGO's

Informal Networks

Revista Român de Studii de Intelligence

· Anti-Globalization protestors · Currency speculators · Computer hackers · Migrants

Systematic Challenges

Infectious diseases Natural disasters Global warming

Classic Concept of National Security

Enlarged Focus of Past Two Decades

Gaining Importance in Globalizing World

Collect Information & disseminate broadly

15

Revista Român de Studii de Intelligence One of the most promising ways for dealing with this tension between the need to protect sensitive information and the value of disseminating it is to establish collaborative networks to bridge the gaps. To be effective, these collaborative networks should be small (usually no more than eight individuals) and based on the concepts of mutual trust, a shared mission, and mutual dependency. It is easier to maintain a high level of trust in such small cells. Individuals who belong to two or three cells are also much more efficient human sharers of information and insight. They know exactly how much information their colleagues can absorb, and what is most appropriate to share given each group's unique culture and work style. It is also helpful not to confuse information sharing with collaboration. The movement of sensitive, often classified documents needs to be highly regulated to ensure no security breaches. The collaborative sharing of insights, strategies, and concerns, however, does not require the same degree of control; it should allow for a more free flowing dialogue within established "rules of the road." Once again, the matrix helps demonstrate that the development of trusting, collaborative groups is much easier when dealing with systemic challenges or issues that are best managed through collaboration. In contrast, collaborative systems are much harder to establish and much less likely to succeed with dealing with the affairs of nations and the projection of military force as the primary means for imposing national will. It is much easier to collaborate when faced with a systemic challenge than when dealing with interstate rivalries.

Biography Randolph H. Pherson, President of Pherson Associates, teaches advanced analityc tecniques and critical thinking skills to analysts in the Intelligence Community and the private sector. He collaborated with Richards J. Heuer, Jr. in launching the Analysis of Competing Hypothese software tool; they have written a new book, "Structured Analytic Techniques for the Intelligence community". Mr. Pherson completed a 28-year carrer in the Intelligence Community in 2000, last serving as National Intelligence Officer (NIO) for Latin America. Previously, at the CIA, Mr. Pherson managed the production of intelligence analysis on topics ranging from global instability to Latin America, served on the Inspector General's staff, and developed and implemented a strategic planning process for the CIA as Chief, Strategic Planning and Management Staff under the Deputy Director for Planning and Coordination (ExDir). From 2000 to 2002, Mr. Pherson served as the Director, International Studies, for Evidence Based Research, Inc. Mr. Pherson is the recipient of both the Distinguished Intelligence Medal for his service as NIO for Latin America and the Distinguished Career Intelligence Medal. Mr. Pherson received his A.B. from Dartmouth College and an M.A. in International Relations from Yale University.

16

Nr. 1-2 /decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Despre intelligence (I)

Marius SEBE

Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract: Present developments in the intelligence realm reveal a massive reconceptualization perspective, mainly due to the `openness' paradigm identified in generic terms with OSINT. General open system theories emerging from physics some forty years ago had induced a need for new models, paradigms and settings. Such a process had begun in the EuroAtlantic area some decades ago and any nation-state depend on an integration process of the intelligence / OSINT dimension. The first step taken into account in the present paper is to search for a sound conceptual basis whose flexibility allows a coherent integration process. The present considerations take up a topic about `intelligence' with a special focus on the Romanian case. Introducere

Evoluia i dezvoltarea societii umane, a noilor teorii tiinifice i a tehnologiei informaiei au dus la modificri importante i transformri controlate i adaptative asupra domeniului intelligence, mai ales asupra proceselor i sistemelor de intelligence. Aceste evoluii au determinat i determin în continuare reaezri obligatorii în procesele de exploatare a informaiilor din surse deschise i închise, astfel încât creterea volumelor informaionale din surse deschise, dar, mai ales creterea ponderii acestora în procesele de intelligence, pân la procente neverosimile1 acum câiva ani, au determinat centrele de cunoatere statale ori corporatiste, care au anticipat valenele utilizrii cunoaterii ca pe un avantaj competitiv2, s întreprind

Referin exact asupra faptului c 95% este OSINT. Originile identificabile OSINT ale acestei idei, adoptat ca i politic de stat, sunt datorate lui Wilensky (1967) i reprezint o continuare natural a paradigmei Vannevar Bush (1945).

2 1

Nr. 1-2 / decembrie 2009

17

Revista Român de Studii de Intelligence msuri extinse i eficiente cu scopul reconceptualizrii modului de abordare a activitilor de intelligence, prin prisma a noi modele sistemice. În ultimii ani, aplicarea metodelor moderne de management al informaiei i cunoaterii i abordarea dezvoltrii prin utilizarea sistemelor deschise au devenit factori determinani ai competitivitii oricrei entiti organizaionale. În plan global s-a produs o mutaie dinspre zona geopolitic spre cea geoeconomic, abilitatea statului constând acum în gestionarea cunoaterii la nivel strategic pentru consolidarea sectorului administraiei publice, al economiei, al educaiei, al cercetrii i al bunstrii sociale. Apariia paradigmei deschiderii a determinat reconsiderri importante din partea serviciilor de informaii referitoare la capacitatea de a gestiona o ,,cultur a deschiderii" i de a valorifica rezultatele acesteia. Cutrile i eforturile cercettorilor presupun la ora actual o conjugare a eforturilor de cunoatere i exploatare a informaiilor prin proiectarea i administrarea unor capabiliti compuse din meta-reele de cercetaredezvoltare, educare i inovare, conectate prin cadre parteneriale la nivel naional i global, pe spaiul informaional, reprezentat de sursele deschise. În acest context, ar fi necesar redefinirea domeniului informaiilor prin intermediul conceptului intelligence, încercând s identificm un model evolutiv, care s exprime o viziune dinamic i sistemic a acestuia, în consonan cu evoluia i dezvoltarea noilor teorii tiinifice, restructurând procesele de intelligence prin prisma teoriilor reelelor sociale modificate sistemic prin interacia inevitabil cu tehnologiile informaionale. În acest sens, eforturile noastre trebuie s se îndrepte ctre conceptualizarea i proiectarea unui model de intelligence cu identitate i specificitate organizaionale, întrucât pe de o parte, reprezint o premis a integrrii în NATO i UE, iar pe de alt parte, constituie o premis indispensabil competitivitii. De asemenea, pentru a fi o proiecie de succes, înainte de toate trebuie s înelegem cadrul în care acionm ca juctori locali în spaiul global. În acelai timp, orice demers organizaional trebuie s ia în calcul construcia unui nou model de intelligence pornind de la concepte i nu de la crearea de structuri i reguli, fapt ce presupune un tip de hart mental apt s confere flexibilitatea cerut de adaptarea în timp real dintr-un mediu 18

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence competiional dinamic. Avem nevoie s înelegem rolurile, misiunile, componentele i funciile domeniului intelligence actual i, în special, s identificm i s separm ,,conceptual" atributele fundamentale i complementare ale activitii intelligence, vzut din punct de vedere holistic, atât la nivel naional, cât i organizaional, luând în calcul faptul c vechile principii i procese au început s se dilueze, neexistând astzi o distincie clar între: 3 · extern i intern ­ pe scurt, acest fapt este o consecin a fenomenelor legate de emergena reelelor sociale, practic, la orice nivel; se poate consulta lucrarea discursiv a lui Castells în aceast problem, între 4 · strategic i tactic ­ Un factor determinant în aceast privin îl constituie adoptarea, critica i extinderea modelelor de tip OODA (John Boyd), PDCA (W. Edwards Deming), etc., între 5 · colectare i analiz ­ conform datelor specialitilor doar 10% din informaia colectat este analizat, motiv suficient de clar i întemeiat de a sesiza c fie rmânem prizonierii unei clasificri, fie evadm în eficien; rata de multiplicare a informaiei nu o putem stvili cât vreme am adoptat globalizarea mijloacelor informaionale i libertarea de utilizare a acestora, precum i între informaii i intelligence ­ inserarea cunoaterii alturi de informaie ar conduce relativ lent la acest efect. Cu ,,moderatorul de reacie" reprezentat de concuren se cere îns un potenial de inovare adecvat i acesta nu mai permite, în fapt, viaa linitit i plcut a reducerii activitii de informaii la informaia ca produs. Este nevoie nu doar de informaia ca proces, ci de informaia ca mijloc de cunoatere i de gândire strategic. Noul model necesit o cu totul alt taxonomie de intelligence6. O scurt prezentare a acestui prim demers despre intelligence va

Manuel Castells, The Network Society. A Cross-cultural Perspective, Edward Elgar Publishing Limited, Cheltenham, UK, 2004. 4 Ciclul OODA ­ Observation, Orientation, Decision, Action (John Boyd), Ciclul PDCA ­ Plan, Do, Check, Act (W. Edwards Deming) etc. 5 John L. Petersen ­ A New, Twenty-first Century Role for the Intelligence Community, Second International Symposium: National Security & National Competitiveness ­ Open Source Solutions Proceedings, 1993, Volume I. 6 Barger, Deborah G. ­ Toward a Revolution in Intelligence Affairs, Technical Report, National Security Research Division, RAND Corporation, 2005, 110. Nr. 1-2 / decembrie 2009

3

19

Revista Român de Studii de Intelligence include o analiz succint a evoluiei domeniului ultimelor dou decenii i a ideilor exprimate mai sus pe dou paliere de interes: o scurt prezentare a situaiei actuale i necesitatea clarificrii conceptuale a domeniului intelligence, urmând ca celelalte dimensiuni necesar a fi explorate pentru a aduce contribuii relevante la construcia unui model de succes în cadrul acestuia s fie abordate în continuare, în viitorul apropiat. Situaia actual Motivaia abordrii domeniului intelligence ia natere din dorina de a sprijini i de a completa eforturile celor angajai în activitatea operativinformativ i a celor implicai în munca de cercetare tiinific a domeniului informaiilor, având în vedere c coala i sistemul românesc de informaii s-au aflat într-o perioad de tranziie, iar acum trebuie s intrm într-o etap de cutare, de adaptare i de consolidare a unui nou model al informaiilor strategice. Acest aspect al circumstanelor contemporane impune s ne (re)definim propriile concepte pentru ceea ce Alain Dewerpe numea ,,tiina politic a guvernrii", care îi bazeaz existena pe obinerea i analiza informaiilor, indiferent din ce surse ar proveni acestea, deschise, private sau închise. Prin urmare, procesul de integrare în care România se afl nu are cum s fie complet, coerent i sustenabil cât vreme aceast caracteristic sistemic nu este flexibilizat prin compatibilizarea cu complexitatea provocrilor. Fundamente controlabile i baze ad-hoc Evoluia sistemului de informaii din România s-a bazat mai mult pe aplicarea empiric a unor principii general valabile ale ,,tiinei politice a secretului de stat", specific secolului al XX-lea, Erei Industriale i ,,perioadei rzboiului rece". Tocmai din acest motiv flexibilizarea necesar adaptrii a fost pierdut în dificultile tranziiei, perioad în care nu a existat nicio preocupare pentru capitalul intelectual necesar unui asemenea demers. Aceast stare de lucruri a fost în fapt generat atât de filosofia unui mediu local, specific unei matrice socioculturale româneti, dar i a unui 20

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence mediu internaional bipolar în care concurena are actori definii, localizabili i mai ales invariani ca numr, potenial informaional i capabiliti ale capitalului uman. Aceasta a condus la un mental ce s-a educat în timp mai puin pe elaborarea i dezvoltarea unui sistem i a unei coli proprii de informaii i mai mult pe adoptarea unor soluii nelocalizate conceptual. Acesta nu a fost numai cazul rii noastre, ci al tuturor statelor-naiune mici, care nu i-au gasit miestria, timpul i tria necesare combinrii tuturor forelor, resurselor umane i de cunoatere, domeniilor tiinifice politice, economice, sociologice i militare, în vederea constituirii unei epistemologii specifice, a construciei unui edificiu pentru tiina româneasc a informaiei, fundamentat pe un vast program intelectual. Postularea cu rigiditate a influenei impuse prin bipolarism a contribuit la aceast circumstan, îns la dou decenii de la dispariia acestuia se cuvine a trece de la contientizare la construcie, la nivel sistemic, prin înelegerea necesitii unei astfel de ci i identificarea direciilor de aciune. Marile naiuni, în sensul de naiuni ce tiu s preuiasc prezentul prin prisma viitorului, stând i pe reputaia trecutului, construindu-i strategii ce le reprezint, abordeaz asemenea domenii într-o manier academic i tiinific fundamentat prin propriile valori, iar managementul entitilor combatante7 se racordeaz la demersurile teoretice printr-o relaionare mai degrab îneleapt decât deteapt ori istea. Ultima manier, corespunztoare atributelor detept i iste acioneaz pe termen scurt, iar prima aplecându-se asupra problemelor pe termen scurt cu mijloacele, viziunea i ptrunderea oferit de înelegerea proprie cunoaterii, raportat la termenul mediu i mai ales lung furnizeaz în plus orientare în

Nici nu trebuie i nici nu are de ce s stârnesc mirri sintagma ,,entiti combatante", cât vreme avem în orizontul de cunotin lucrarea lui Kotler i Singh ce reprezint, practic, una dintre primele încercri de transdisciplinarizare în domeniul intelligence-ului. Cititorul este îndemnat s se întrebe, având în vedere, pe de o parte, c respectiva lucrare a aprut în regim OSINT, iar pe de alt parte a constituit un element de baz în reconceptualizarea intelligence-ului, cât de pregtii conceptual au intrat în particular românii în tranziie. Nr. 1-2 / decembrie 2009

7

21

Revista Român de Studii de Intelligence sensul lui Boyd8; de aceea, numai dac o aplici pe prima poi s ai succes în a doua, într-o manier sustenabil, mrindu-i ansele de a înlocui accidentalul cu trstura caracteristic; R. V. Jones explica pierderea ,,rzboiului rece" de ctre rui printr-un exemplu extrem de concludent: diferena dintre cavaleria francez i clreii mameluci; doi clrei mameluci puteau învinge trei clrei napoleonieni, îns într-o btlie 1500 de mameluci nu aveau nicio ans în faa a 1000 de clrei napoleonieni9. Prima circumstan corespunde isteimii, calitilor individuale, experienei personale, etc. pe când a doua înelepciunii date de perspectiva sistemic ce nu exclude în vreun fel respectivele atribute. A extrapola îns prima circumstan în situaia în care este nevoie de a doua nu mai este deteptciune ci opusul acesteia, mai ales când se petrece la nivel de sistem. Ruii, la nivel individual, deineau cei mai buni spioni, îns americanii deineau un sistem de spionaj. Afirmaia aceasta se aplic i celor care conduc organizaiile de intelligence i celor care abordeaz strategiile numai prin prisma existenei unor organizaii, uniti etc. sau care îneleg aplicarea unor reforme numai prin intermediul schimbrilor instituionale. Într-o societate a cunoaterii nu poi ignora faptul c singurele elemente ce pot acumula cunoatere sunt oamenii, iar a avea pretenii de sustenabilitate în afara proceselor de acumulare este pur i simplu incoerent pe orice dimensiune: teoretic, aplicat, practic etc. Din acest motiv a inventa doar instituii fr mecanismele intangibile ce asigur competena (în sensul sistemic din exemplul cu mamelucii i husarii, nu doar exclusiv pe criterii de experien, isteime, caliti înnscute etc.) celor ce le formeaz este

Boyd, John ­ specialist american, fost pilot de vântoare, creatorul ciclului OODA ­ Observare, Orientare, Decizie, Aciune ­ utilizat în noile strategii militare ale rzboiului, inclusiv în Irak, dar i în strategiile corporatiste în spaiul economic global. O descriere elaborat a ciclului ,,OODA loop" i a manierei în care a gândit Boyd este analizat i poate fi gsit în lucrarea lui Frans B. Osinga, ,,Science, Strategy and War. The Strategic Theory of John Boyd", Routledge, Taylor & Francis Group, New York, 2007. 9 Jones, R. V. ­ Enduring principles. Some Lessons in Intelligence, Symposium at CIA Headquarters, 26 October 1993, https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-ofintelligence/kent-csi/pdf/v38i5a05p.pdf

8

22

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence echivalent cu o comand nul în sistem prezentat drept soluie. Pe scurt, ceea ce nu mai poate fi ignorat în actualele circumstane ine de modul în care avem în minte raportarea la capitalul uman deoarece într-un mediu concurenial cunoaterea este potenialul i resursa cheie. Vom avea în curând de pltit mai mult în contul aventurii mentale practicate în tranziie decât dac nu s-ar fi justificat neglijarea acestei10 dimensiuni a capitalului prin dificultile respectivei tranziii. Msuri i reforme interne Reformele sistemului românesc de intelligence care au avut loc în ultimii ani erau necesare i au adus schimbri destul de importante arhitecturii în cauz; arhitectura îns este doar elementul static. De aceea, unele demersuri din cadrul acestor reforme, bine intenionate de altfel, au produs puine schimbri cu adevrat semnificative în sensul necesar de altfel integrrii într-o poziie apt de potenial competitiv. Pe de o parte, acestea sau concentrat i au abordat înlocuirea unui sistem vechi cu ceva ce se dorea nou, producându-se prin prisma unei ,,imagini externe" a conceptului intelligence, fr aplicarea unui demers tiinific i identitar local; fr acest din urm aspect nu ai decât cel mult o stângace imitaie sau un element singular, iar cuvântul integrare devine gol de coninut. Pe de alt parte, orice reform, în cazul nostru de intelligence, este o abordare care din punct de vedere istoric poate s nu-i ating obiectivele scontate deoarece msurile acesteia se concentreaz în cea mai mare msur asupra soluionrii greelilor i eecurilor din trecut. Aici intervine deosebirea esenial dintre nevoia aplicrii de reforme sau de transformri. Un proces de transformare trebuie s scruteze prezentul i viitorul pentru a analiza harta cauzelor i a efectelor ce determin evoluia modelelor sistemice de intelligence, identificând schimbrile de circumstane în scopul discernerii oportunitilor prin abordarea a ceea ce va fi.

Siderant este faptul c printre primii în lume (alturi de Dewey spre exemplu) care, pe de o parte, au extins definiia capitalului în sensul paradigmei Vannevar Bush, iar pe de alt parte au introdus-o în gena sistemului educaional este Spiru Haret, în anul 1910. Altfel spus, aici nu se respect propria tradiie intelectual. Nr. 1-2 / decembrie 2009

10

23

Revista Român de Studii de Intelligence Dovada cea mai concludent a acestei stri de fapt este c nu exist nicio lucrare coerent, nici a celor care proveneau din sistemul de intelligence nici a altora, care s introduc diferena dintre reform i transformare despre care vorbim; exist îns o sumedenie de abordri ce exhib reforma, revoluia i reinventarea în toate modurile imaginabile. Motivul pentru care un astfel de punct de vedere este cel adecvat rezid în cel puin dou raiuni. Prima, este de natur identitar: în analiza lor asupra conceptului de criz, Gusti i Dumitriu au introdus într-o manier de argumentare irefutabil semnificaia diferenei în cauz11. A doua este reprezentat de faptul c respectivul demers este consonant cu direciile de dezvoltare a domeniului intelligence ca domeniu de fundamentare a securitii ca tiin a naiunii; sunt bine cunoscute atât contribuiile lui Dedijer, cât i valoarea acestora în privina construciei unui sistem naional de intelligence în sensul discutat, motiv pentru care nu mai avem s insistm aici. Din acest punct de vedere, transformrile în domeniul intelligence din România nu trebuie limitate ca scop, cunoatere i imaginaie12. Una dintre provocrile, ce se poate transforma i constitui deja într-o ameninare ori pericol iminent, pentru naiunea român, const în actualizarea viziunii liderilor i managerilor, la nivel de teorie, strategie i doctrin, prin dezvoltarea unor noi roluri i misiuni pentru domeniul intelligence, diferite de acelea în care a evoluat arhitectura noastr de informaii în trecut, cât i în ultimul deceniu i jumtate13.

Acest fapt a fost tratat în anul 1996; îns, având în vedere importana aspectului, vom reveni ulterior cu o actualizare a referinei în cauz. 12 Unul dintre primele demersuri asupra imaginaiei, ca i element conceput într-un mecanism de cunoatere aparine lui Xenopol, nu a fost vreun moment introdus acolo unde i-ar fi locul. Dei contextul contribuiilor acestuia este recunoscut ca fiind strâns legat de conceptul modern de ,,systemics". 13 Situaia nu este singular, dac avem în vedere efectul ,,Marketing Myopia", identificat de Levitt. Problema este înelepciunea de a cuta un remediu mai ales când efectele privesc o colectivitate i cu atât mai mult, cu cât individualul i-a luat de bun voie responsabiliti colective.

11

24

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Aceste schimbri ar putea fi considerate drept o abordare nu tocmai adecvat, iar cea mai elocvent dovad o reprezint eecurile înregistrate de statul român, mai ales în plan economic (creterile economice nu s-au datorat unor decizii bazate pe strategie i intelligence, aa cum se întâmpl cu alte entiti organizaionale de succes, ci datorit unor conjuncturi de moment, a unor piee instabile i necontrolabile etc.). Dac este s ne referim la un aspect irefutabil al acestui context, putem aminti teoria intelligence-ului organizaional, lansat în regim OSINT în deceniul al aselea din secolul trecut i preluat drept punct de plecare în deceniul al noulea de statele europene care i-au pus problema construciei unui sistem naional de intelligence/OSINT drept baz pentru competitivitate. Un exemplu concludent îl constituie amplasarea rii noastre pe locul 54 din 57 în topul competitivitii mondiale, clasament realizat pentru 57 dintre economiile statelor lumii în World Competitiveness Yearbook 2009, cu nou locuri mai jos fa de 2008, când ne-am clasat pe locul 45. Cercettorii au analizat 57 de ri cu cele mai performante economii din lume, pe baza a patru criterii ale competitivitii: economie, eficien guvernamental, eficiena mediului de afaceri i infrastructura14. Cei ce contest respectivul rezultat, indiferent de argumentare îi pot exersa demersul i pe alte studii ce fie plaseaz mediul managerial, mediul educaional, sistemul de sntate, infrastructura de transport etc. în poziii neconfortabile. Prin urmare, pentru oricine acceseaz aceste date, indiferent cât de indulgent ar fi, concluzia comun rezid în aceea c ceva este în neregul. Sursa de provenien a efectelor, este în plan conceptual i strategic, nu acolo unde constatm toi respectivele efecte, în plan concret i operativ. Cum locul cauzei depinde mai mult ca orice de mental ­ sau de Orientare cum am spune dac l-am adopta pe Boyd ­ rezult c demersurile întreprinse pân acum sunt cel puin nepotrivite.

vezi Stress Test in Competitiveness, realizat de Institutul pentru Managementul Dezvoltrii (IMD) din Elveia, adresa internet http://www.imd.ch/news/IMD-WCY2009.cfm Nr. 1-2 / decembrie 2009

14

25

Revista Român de Studii de Intelligence Necesitatea cutrii, adaptrii i consolidrii unui model românesc de informaii presupune existena i integrarea eforturilor tiinifice în toate domeniile care contribuie la naterea i dezvoltarea ,,tiinei politice a guvernrii", dovedind numai nevoia acut a coordonrii, valorificrii i optimizrii maximale a tuturor resurselor umane ale naiunii la nivel strategic. Aceste activiti ar trebui s se desfoare în Era Informaional dup reguli, metodologii i paradigme noi, diferite de cele ale perioadelor anterioare (secolul al XX-lea, ,,rzboiul rece" etc.). Aceast stare de lucruri nu este indus de dorina de a fi la mod, ci de o cerin specific adaptrii la noi niveluri de complexitate, rezultate din evoluia sociouman. În cazul circumstanei din perioada ,,rzboiului rece" fiecare stat din Europa de Est putea sta linitit în CAER i tri cu impresia c nivelul su pe un domeniu anume este în regul. Ceea ce se omitea era standardul de comparaie, care nu viza vreun mediu competiional extern respectivului spaiu; de acolo doar se procurau produse ori frânturi din proiecte corespunztoare inovrii disruptive prin diverse mijloace. Acum, acest fapt nu doar c nu mai este posibil, dar numai cei care au tiut s îi protejeze resursele necesare concurenei ce condiioneaz respectiva transformare pot spera la un statut de pe care s aib sens a reclama un loc cât de cât comfortabil în competiie; dimensiunea sine qua non într-un astfel de proces este capitalul intelectual vzut ca resurs a economiei intangibilului, nu produsul final tranzacionat în termeni tangibili i condiionat de primul. Din acest motiv nu are sens s vorbim de revoluii, ci mai degrab de detectarea acelei cunoateri necesare pentru a face fa efectelor factorilor lateni ai evoluiei ce se acumuleaz în riscuri pe care teoriile actuale dedicate fundamentrii intelligence-ului le plaseaz în zona ,,unforeseen". Tratarea eficient a domeniului intelligence nu poate fi coerent fr delimitarea locului acestui concept în cadrul unei arhitecturi determinate nu numai de existena unei entiti instituionale, ci mai ales a unui sens adecvat pentru cuvântul organizaional. Aici este descoperirea conceptual datorat lui Wilensky care prevedea iniial o integrare sistemic între 26

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence corporativ i guvernamental în vederea asigurrii potenialului necesar avantajului competitiv. Acum, când inovarea reclam includerea în sistemul dedicat respectivului scop un rol definit pentru cunoatere, lucrurile trebuie revizuite din temelii pentru c fac parte din componente care pân acum neau permis a le menine relativ separate, iar analogiile cu strile precedente nu mai corespund acelorai funcii. Aici este nevoie îns nu doar de inovare, ci de elemente care o condiioneaz: descoperire i invenie i de aceea, acest tip de situaie este nou, pentru c face parte din actul de cercetare a unei probleme deocamdat deschise. Clarificri conceptuale Nicio construcie organizaional ori reform nu poate s treac peste identificarea conceptelor cu care opereaz i sub semnul crora exist i evolueaz. Unul dintre primii iniiatori ai fenomenului OSINT argumenta faptul c ,,erorile în definiii conduc la erori de strategie..." (R. D. Steele ­ http://www.oss.org). Ce este aici de notat rezid în aceea c un practician din domeniul informaiilor cu o carier operativ la activ vine cu o perspectiv ce spune pe scurt c dimensiunea academic trebuie integrat cu intelligence/OSINT tocmai în vederea adaptrii la noile circumstane. Pinchot afirma c "What the leaders are called upon to do in a chaotic world is to shape their organization through concepts, not through elaborate rules and structures (G & E. Pinchot ­ The End of Bureaucracy and the Rise of the Intelligent Organization, 1993)". Este i cazul nostru, mai ales pentru cei care lucreaz în domeniul informaiilor, de ceva vreme, cât i cei care acoper domeniul academic-universitar. O premis fundamental abordrii domeniului intelligence o constituie înelegerea, adaptarea, adoptarea i definirea acestui concept înc din momentul naterii literaturii de specialitate din România dedicat unei culturi intelligence/OSINT. Fr înelegere nu exist nici cunoatere, cu atât mai puin acumularea acesteia, învarea produce efecte ce sigur nimeni nu

Nr. 1-2 / decembrie 2009

27

Revista Român de Studii de Intelligence i le dorete, iar capitalul intelectual devine o himer prin migrarea celor ce individual au capacitatea de a ajunge la ea. Aici, accentul cade pe semnificaia cuvântului migrare, care nu se refer numai la componenta tangibil ci mai ales la cea intangibil. Mai exact, migrarea interesului celor cu putin de înelegere i retragerea în afara sistemului care, efectiv, ar avea nevoie de acetia este un factor intern cu mult mai grav decât prsirea ariei geografice ataate acestuia, indiferent c este vorba de o firm, o instituie ori o ar. Pentru a ne convinge de aceasta nu este nevoie de niciun demers tiinific, dac sesizm cum a czut comunismul: propriii ceteni au migrat mental altundeva cu mult înainte de 1989. În activitatea serviciilor speciale din ultimii ani se face referire, din ce în ce mai des, la conceptul intelligence, dar utilizarea acestuia ridic o serie de aspecte la care va trebui s gsim în cele din urm o soluionare, deoarece respectivul concept nu este definit nici în literatura de specialitate a vreunui serviciu de informaii din România, nici în legislaia de profil, iar în coala anglo-saxon înseamn altceva decât modul de utilizare i percepia noastr actual asupra acestuia. În viziunea15 amintitei coli, termenul se refer la ceea ce este:

· dependent

eficacitate deplin;

de surse i metode confideniale pentru a deine o

· realizat de ctre ofieri ai statului din raiuni de stat (ce primesc coordonare din partea liderilor civili i militari ai statului conceput în cadru democratic); · concentrat în plan extern, asupra strinilor ­ în mod normal alte state, dar adesea, entiti externe, corporaii sau grupuri (dac intele sale sunt interne, atunci activitatea devine o component a justiiei, a internelor sau a guvernrii);

Alegem aici, pentru simplitate, lucrarea lui Michael Warner, urmând a dezvolta acest important subiect ulterior, Warner, Michael ­ "Understanding our craft. Wanted: A definition of intelligence", din Studies in Intelligence, vol. 46, No. 3, 2002.

15

28

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence · legat de producerea i diseminarea informaiilor; · implicat în influenarea entitilor externe prin mijloace care nu au nicio legtur cu guvernul în exerciiu (dac activitile sunt deschise i declarate acestea se realizeaz sub tutela diplomaiei; în condiiile în care sunt implicate persoane în uniform, atunci aparin armatei). O concluzie a definiiilor conceptului ,,intelligence", în viziunea american, ar fi: ,,activitatea secret de stat, desfurat cu scopul înelegerii sau al influenrii entitilor externe"16. Aceast concentrare pe extern a definirii intelligence-ului are o conexiune direct cu elaborarea lucrrii ,,Strategic Intelligence for American World Policy", a lui Sherman Kent, din 1949, care, dup majoritatea indiciilor a stat la baza implementrii planurilor strategice la nivel global ale Administraiei de la Washington. În aparen, nu pare a fi mare diferen cu ceea ce s-ar putea pretinde c exist i la noi în urma reformelor întreprinse; s privim mai îndeaproape circumstanele. Faptele recente ne indic, dac urmrim a înelege evoluii, cu totul altceva. Demersul lui Warner se gsete extins i revizuit chiar în mediul american, iar aceast fapt devine o preocupare major atât în spaiul euroatlantic, cât i în rile BRIC, spre exemplu. Sub impulsul realitii, indus prin conceptul reea social, în ultimii cinci ani i plecând de la respectivul demers, în particular s-a cuplat problema cu fenomenul OSINT. Pe scurt, s-a configurat o activitate de cercetare fundamental ce confer pe deplin domeniului intelligence/OSINT un statut academic puternic, cuplat la cadrele gândirii militare. Asta dovedete existena unei coli, ca organizare instituionalizat a unui identificabil ,,intelligence capital". Aceasta este diferena major: ai nevoie de o continuitate a preocuprilor intelectuale în privina adaptrii unei definiii atât de importante, nu de o postulare, nici de

Warner, Michael ­ "Understanding our craft. Wanted: A definition of intelligence", Studies in Intelligence, vol. 46, No. 3, 2002 Nr. 1-2 / decembrie 2009

16

29

Revista Român de Studii de Intelligence definiii recursive ori de o invocare totemic, ce conduce la atitudini vecine cu religiozitatea. Am fcut acest incursiune rapid, în mod special, din mai multe motive: - avem servicii / agenii organizate dup paradigmele vechi, specifice erei industriale; exemplu: intern-extern (la fel ca i ceilali actori politici statali) dar, atenie, exist actori care deja au trecut la un tip nou de organizare, îns, numai dup ce au îneles noile concepte; - serviciile au în componen uniti care acoper atât un proces operativ-informativ, de intelligence, cât i un proces contrainformativ, de contra-intelligence; - organizarea actual a unei firave Comuniti de Informaii este posibil s nu acopere în totalitate existena unui nou model de intelligence, pe care nu l-am identificat înc, specific erei informaionale, dezvoltrii tiinifico-tehnice actuale i unei noi hri de riscuri i ameninri la adresa securitii naionale, de coaliie i globale. Un alt aspect, deloc de neglijat, în încercarea de a elabora o concepie proprie de intelligence este complexitatea fenomenului purtând aceast denumire în cadrul serviciilor speciale, dar mai ales la nivelul unei naiuni, fr statut de actor global, îns în faa provocrilor globale, cum este i naiunea român. Nu va exista o abordare de succes pentru vreo entitate statal dac nu se ajunge la esena fenomenului intelligence în cadrul acelei entiti. Din consideraiile precedente putem identifica mai multe componente, necesare unei segmentri a conceptului în discuie i fiecare dintre acestea necesit o analiz separat. Acestea corespund cu amprenta sa identitar (intelligence identitar), resorturile i mecanismele ce reprezint capitalul su (intelligence capitalizat), relaia cu unele conceptele similare din alte state ca baz de compatibilitate necesar în aliane (intelligence cooperativ / de coaliie) etc. În fine, un astfel de demers completat prin 30

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence influena teoriilor actuale asupra semnificaiei dinamice care a luat natere din necesitatea fundamentrii unei teorii a intelligence-ului impune, natural, ideea de intelligence academic. Prin urmare, menirea unui astfel de context este de a oferi un cadru de tratare pentru urmtoarele constatri: · conceptul intelligence nu exist în dicionarul limbii române i nici în arsenalul de cunoatere al serviciilor de informaii din România; acesta a fost introdus de câiva specialiti, în urm cu un deceniu, în diverse lucrri i articole, menionând necesitatea introducerii acestuia în dicionarul de specialitate al domeniului serviciilor speciale; · nu a existat i nu exist niciun demers academic i teoretic de amploare care s poteneze domeniul intelligence din România; · dup aproape dou decenii, naiunea român nu are o strategie de intelligence naional, care s sprijine eforturile de atingere a obiectivelor strategice ale unei ri care încearc s-i gseasc direcia spre asigurarea bunstrii poporului român. · nu exist niciun act normativ care s legifereze conceptele specifice domeniului serviciilor speciale într-o manier funcional i unitar pentru întreaga comunitate de intelligence i securitate naional. În concluzie, undeva în societatea româneasc trebuie s se asume efortul de reconceptualizare asupra a ceea ce înelege România prin intelligence în cadrul unei comuniti euroatlantice i a modului în care acest fapt aduce valoare respectivei comuniti. Acest aspect nu poate fi reglat de altcineva i este absolut necesar cel puin pentru procesul de integrare în care aceast ar se afl.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

31

Revista Român de Studii de Intelligence Bibliografie

V., Bush. (1945). "Science - The Endless Frontier", Transactions of the Kansas Academy of Science, vol. 48 (3). V., Bush. "As We May Think", Atlantic Monthly, July. 1945 Deborah G., Barger. (2005) "Toward a Revolution in Intelligence Affaires", Technical Report, National Security Research Division, RAND Corporation. M., Castells. (2004) The Network Society. A Cross-cultural Perspective, UK. Edward Elgar Publishing Limited, Cheltenham. P. Kotler, R. Singh. (1981). "Marketing Warfare in the 1980s", Journal of Business Strategy, 1(3). F. B. Osinga, Science, Strategy and War. The strategic theory of John Boyd. New York. (2007). Routledge, Taylor & Francis Group Michael, Warner. (2002). "Understanding our craft. Wanted: A definition of intelligence", Studies in Intelligence, vol. 46, No. 3. H. L., Wilensky. (1967). Organizational Intelligence: Knowledge and Policy in Government and Industry. New York. Basic Books. Sherman, Kent. (1949). Strategic Intelligence for American World Policy, Princeton University Press.

32

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

De ce Intelligence?

Mariana MARINIC Ion IVAN

Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract Intelligence is more than just data, information, and knowledge. Intelligence provides an accurate picture of the situation, evaluates existing conditions, vulnerabilities and opportunities, estimates possible future courses of action and assists decision process. To examine the capabilities and intentions of the adversary, an intelligence picture must provide insight as a complete entity or system, gain an appreciation of the environment, not merely as a collection of unrelated individuals knowledge or units information. This approach recognizes that the obtaining of useful product of intelligence is a team effort and requires all resources contributing actively.

Sentimentul c informaiile ar avea ceva tainic genereaz ideea c acestea reprezint obiectul de activitate numai al serviciilor speciale. Îns, la noi, ca i oriunde în lume, nu poate fi imaginat funcionarea economiei, a sntii, a învmântului, a culturii, ori a oricrui alt sector socioeconomic fr informaii. De altfel, analizând informaiile vom constata c ele sunt dominante în toate activitile economice i sociale. În ceea ce privete aspectele curente ale vieii cotidiene, ca i în munca tiinific ori în alte tipuri speciale de activiti, fiecare om comunic, voluntar ori involuntar, transmite semnificaii, dintre care multe se structureaz în uniti autonome, numite informaii. Contactul cu informaia se poate produce i involuntar, el nu este neaprat rezultatul unui proces de cutare, chiar dac percepia informaiei nu este aceeai pentru toi. Primim, culegem, prelucrm, extragem, prelevm, decelm, producem ori consumm informaii când stm de vorb cu cineva,

Nr. 1-2 / decembrie 2009

33

Revista Român de Studii de Intelligence contemplm un obiect de art, ascultm muzic ori comunicm verbal, citim sau privim ceva pur i simplu, ne gândim dac s ne aezm mai aproape ori mai departe de cineva, s atingem ceva sau pe cineva etc. În acelai timp, putem afirma c, una dintre nevoile umane fundamentale este aceea de certitudine. Desigur, fiecare dintre noi tim c nevoia de informare este preliminar lurii unei decizii. Cu siguran, resortul care declaneaz cutarea informaiei îl reprezint nevoia, devenit intelectualmente necesitate, mobilizat concret ca scop generic (obiectiv, interes etc.) i realizat ca o cutare motivat foarte solid, cci ,,informaia st la baza construciei, a schimbrii i a controlului lumii, constituindu-se astfel ca o incredibil for"1. În literatura de specialitate se gsesc mai multe definiii ale informaiei, care se refer la dou noiuni diferite. O prim categorie de definiii se refer la noiunea de informaii în sensul de date, tiri, cunotine, veti, comunicri, iar cea de a doua vizeaz sensul datelor culese de servicii speciale, în primul rând în domeniul securitii naionale, dar i în alte domenii (economic, politic etc.) i care, în alte limbi au termeni consacrai: intelligence (engl.), renseignement (fr.). Faptul c în limba român termenul ,,intelligence" nu are înc un echivalent consacrat, iar cuvântul ,,informaii" semnific dou noiuni diferite poate genera uneori interpretri greite. Terminologia este confuz i ca urmare a utilizrii termenilor transatlantici i a diferenelor de interpretare a noiunilor în sensul înelegerii lor din perspectiv militar sau civil. O prim dificultate în încercarea de a percepe semnificaia noiunii de ,,intelligence" deriv din faptul c nu exist o definiie general acceptat; sensurile variaz de la un îneles mai restrâns, i anume informaii secrete obinute prin mijloace specifice, pân la interpretri cuprinztoare precum2: - form special de cunoatere în sprijinul procesului decizional al liderilor; - activitate de culegere, analiz i interpretare a datelor, de

1 Vlduescu, tefan, Informaia de la teorie ctre tiin, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2002, p. 27. 2 Andronic, Ctlin, ,,Analiza de Intelligence ­ incertitudine i credibilitate", în revista Infosfera, anul I, nr. 2/2009, p. 44-51.

34

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence identificare a posibilelor evoluii, de diseminare a produselor ctre beneficiari, de concepere i conducere a aciunilor sub acoperire; - organizaie ca structur instituional care conduce i gestioneaz activiti specifice. Teoria intelligence-ului în formularea dat de Robert J. Sternberg comprim trei faete ale intelligence-ului ­ componena, experiena i practica ­ prin definirea drept o activitate mental îndreptat în mod deliberat scopului de adaptare, selectare i armonizare cu evenimentele lumii înconjurtoare relevante pentru propria existen concluzionând c intelligence-ul constituie modul în care individul se comport în raport cu schimbrile din mediu pe timpul vieii sale3. Conform afirmaiilor lui Charles S. Viar, oamenii îi fundamenteaz percepiile pe propriile simuri ­ vz, auz, atingere, gust i miros ­, pe judeci de valoare intuitive i predicii i nu percep unii stimuli care exced spectrului propriu de credine, sensuri i valori. Cercettorii domeniului apreciaz c numai în jur de 10% din fenomenele mediului înconjurtor sunt receptate i înregistrate de fiinele umane, îns aceasta nu înseamn c partea neperceput de noi nu exist, ci ea exist, se manifest dup propriile reguli i ne poate afecta i pe noi4. Ierarhia lui Russel Ackoff5 identific cinci paliere pentru clasificarea coninutului minii umane folosind urmtoarele noiuni: · date ­ reprezentate prin simboluri, numere, cuvinte; · informaii ­ constituite din date care sunt procesate pentru a fi utile; propoziii care furnizeaz rspunsuri la întrebrile ,,cine", ,,ce", ,,unde", ,,când"; · cunotine ­ furnizate de aplicaii ale datelor i informaiilor, rspunzând la întrebarea ,,cum";

Sternberg, Robert J., Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence, New York, Cambridge University Press, 1985, p. 45. 4 Viar, Charles S., ,,Science, Magic and Mass Manipulation", Intelligence Briefs, vol. 18, nr. 3, decembrie/2005 ­ Center for Intelligence Studies, http://www. centerforintelligencestudiers.org/ archives. 5 Ackoff, Russel Lincoln este profesor emerit în domeniul tiinei managementului la Wharton School of the University of Pensylvania; http://opim.wharton.upenn.edu, p. 1. Nr. 1-2 / decembrie 2009

3

35

Revista Român de Studii de Intelligence · înelegeri / convingeri ­ rezultate din combinarea nivelurilor anterioare, aprecieri rspunzând la întrebarea ,,de ce"; · înelepciune ­ constituit pe înelegeri, convingeri i baze de cunotine combinate i evaluate. Primele patru categorii sunt relative la trecut, artând ceea ce a fost sau ceea ce este cunoscut. Doar stadiul ,,înelepciune" se afl în relaie cu viitorul deoarece încorporeaz viziune i descriere. Folosind înelepciunea, oamenii pot crea viitorul mai degrab decât de a înelege prezentul i trecutul. Dar dobândirea înelepciunii nu este uoar, pentru aceasta oamenii trebuie s utilizeze succesiv i celelalte categorii6. Datele au existen obiectiv / tangibil, sunt indici neprelucrai, necorelai, privind o anumit situaie, un nivel anterior informaiilor primare; sunt elemente cantitative sau calitative ­ numere, valori, mrimi, relaii, intensiti i alte indicii sau elemente, exprimate prin text, imagine sau semnale, cu relevan informaional pentru fapte, evenimente sau aciuni. Datele descriu doar o parte a ceea ce se întâmpl i nu furnizeaz nici o judecat de valoare sau posibilitate de interpretare i nici o baz durabil de aciune sau hotrâre7. Datele constituie un ansamblu de caractere i simboluri ce nu au fost înc interpretate, ceva cunoscut sau presupus a fi un fapt, considerat baza unui raionament sau calcul care poate fi stocat / transmis sub form de semnale electrice, band ori disc magnetic etc. i asupra cruia pot fi executate de ctre calculatoare o serie de operaiuni. Data este brut, ea exist pur i simplu i nu are nicio semnificaie prin simpla existen. Set discret i obiectiv de observri individuale, fapte, msuri ale atributelor independente de context, cu privire la entiti (oameni, locuri, lucruri, evenimente), data constituie o informaie potenial, un fapt sau o expresie a unui eveniment fr relaionarea cu alte lucruri8.

Bellinger, Gene; Durval Castro i Anthony Milles, Data, Information, Knowledge, and Wisdom, http://www.systems_thinking.org/feedback.htm, p. 1. 7 Davenport, Thomas H.; Prusak Laurence, Working Knowledge: How Organizations Manage What They Know, Boston, Harward Business School Press, 1997, pp. 2-3. 8 Bellinger, Gene; Durval Castro; Anthony Milles, Data, Information, Knowledge, and Wisdom, http://www.systems_thinking.org/feedback.htm, p. 2.

6

36

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Datele informative reprezint o sintagm utilizat de serviciile secrete în legtur cu elemente i fapte relevante pentru securitatea naional, obinute în cadrul activitii informativ-operative i a cercetrii surselor deschise, care, evaluate, analizate i integrate, pot constitui punctul de plecare în rezolvarea unei probleme sau în luarea unei decizii. Acest ansamblu de date prezint valoare în procesul de informare i / sau decizional, amelioreaz cunoaterea persoanei-receptor astfel încât aceasta este în msur s îndeplineasc mai eficient o activitate sau s fundamenteze i s ia o decizie mai bun. Termenii informaii brute i evidene reprezint date ce pot fi relevante, frecvent utilizate ca elemente ale consumatorilor de date9. Datele constituie reprezentarea convenional-codificat a unei informaii, întrucât informaia o înelegem ca msur de organizare, ordonare, semnificaie a unui sistem / mesaj; un element de cunoatere înregistrat sub form scris, oral sau audiovizual. Acelai set de simboluri poate oscila între dat i informaie în funcie de circumstane. Datele care au dobândit îneles prin conectare relaional10 devin, prin prelucrare, informaii utile pentru a comunica o anumit semnificaie ori cunotine, idei sau concluzii. Davenport Thomas H. i Prusak Laurence formuleaz cinci modaliti11 de lucru pentru transformarea datelor în informaii: contextualizare ­ cunoaterea scopului pentru care datele au fost culese; categorizare ­ cunoaterea unitilor de analiz i a componentelor cheie ale structurrii datelor; calculare ­ datele pot fi analizate matematic i statistic; corectitudine ­ din date au fost eliminate erorile; condensare ­ datele pot fi sintetizate. Informaia presupune un nivel de înelegere i interpretare, fiind

Waltz, Edward, Knowledge Management in the Intelligence Enterprise, Boston, Artech House, 2003, p. 3. 10 Davenport Thomas H., Prusak Laurence, op.cit., p. 14. 11 Ibidem. Nr. 1-2 / decembrie 2009

9

37

Revista Român de Studii de Intelligence susceptibil a fi transmis, stocat i conservat cu ajutorul unui suport; este comunicare, dat ori mesaj care furnizeaz, direct ori indirect, unele cunotine sau semnificaii despre starea, situaia ori condiiile unor evenimente, fenomene, fapte, procese, idei, opinii etc. sociale, economice, tiinifice, tehnice, trecute, prezente sau viitoare; presupune reflectare în contiina uman a legturilor obiective cauz-efect din lumea real înconjurtoare, constând în tiri, întiinri, mesaje care prezint interes pentru primitor, în sensul c îi sporete, prin noutate, gradul de cunoatere a proceselor i fenomenelor respective. Unitatea elementar de informaie este reprezentat de o diferen perceput de receptor fa de ceea ce el cunotea; informare (orig. latin) înseamn a da o form, procesul de transformare de la ceva fr form la altceva pus într-o form. Informaia reprezint o modificare a proieciei imaginii prin informare, primirea i înelegerea mesajului. Ca rezultat al activitii de informaii beneficiarul este informat, în fond imaginea pe care el o percepe cu privire la un aspect se transform. Informaia are un rol important în procesul de analiz-decizie-aciunecontrol al oricrei organizaii. Obinerea ei presupune costuri înalte de producere comparativ cu cele relativ reduse pentru reproducere i stocare, în timp ce transferul/schimbul informaiei este facil iar consumul ei este nedistructiv. Resursele informaionale au un caracter perisabil, sunt nelimitate i pot furniza avantaj concurenial, iar accesul la resursele informaionale publice reprezint un drept al cetenilor în statele democratice. Informaia presupune: elaborare mental; transmiterea i recepionarea ei la destinatar; prelucrarea semnificaiilor receptate prin sistematizare, ordonare, ierarhizare a elementelor mesajului; adoptarea unei decizii ­ evaluare, estimare ori msurare a semnificaiilor mesajului receptat, aciunea de rspuns, elaborarea sau nu a feedbackului; continuarea procesului ­ prin conexiunea invers ­ rezultatele informrii se întorc la punctul de intrare al sistemului informaional. Informaia pentru securitate naional ­ intelligence ­ este un produs analitic, rezultat al activitii specializate de cutare, identificare, obinere, prelucrare/procesare a datelor referitoare la disfuncii, 38

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence vulnerabiliti, factori de risc, ameninri, stri de pericol la adresa principiilor i normelor politico-sociale statornicite prin Constituie. În actualul mediu geopolitic i geostrategic, date fiind ameninrile interne, externe i cele transnaionale, statul român, prin activitile de informaii, contrainformaii i securitate, protejeaz ceteanul i naiunea, contribuind la meninerea stabilitii interne i la consolidarea mediului internaional de securitate. Aceste necesiti i interese confer informaiei pentru securitate valoare de patrimoniu strategic12. Termenul ,,intelligence" se traduce i prin ,,cunotine", ,,înelepciune", iar conceptul desemneaz i serviciile/structurile de informaii formate la nivelul unui stat sau organizaii de state, precum i activitile i procesele care au loc în cadrul acestora în vederea obinerii i prelucrrii de informaii. Ca noiune ­ este asociat în mod particular relaiilor politice internaionale, aprrii, securitii naionale i secretului ­ sens în care, înelegem acel produs care are caracter secret i este realizat pe baza analizei i prelucrrii unor serii de informaii, unele secrete altele nu, care se încadreaz în categoria ,,information"13. Ca domeniu de interes guvernamental ­ este o component important a sistemului naional instituional al puterii de stat i un element fundamental în luarea deciziilor cu privire la securitatea naional, strategia de aprare i relaiile de politic extern14. Intelligence-ul rezult din culegerea, observarea, investigarea, selectarea, procesarea, evaluarea, analiza, integrarea i interpretarea informaiilor15. Termenul se afl într-o strâns legtur cu ciclul de intelligence, un proces în care informaia brut este achiziionat, transformat în intelligence i diseminat în mod corespunztor16. Se refer la un tip special de cunotine, care conin informaii strategice,

Doctrina naional a informaiilor pentru securitate, aprobat de Consiliul Suprem de Aprare a rii, Bucureti, 2004, p. 9. 13 Medar, Sergiu; Cristi Lea, Intelligence pentru comandani, Bucureti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2007, p. 29. 14 Interagency OPSEC Support Staff, Compendium of OPSEC Terms, Greenbelt, MD: IOSS, April 1991; http://www. fas.org, p. 1. 15 http://www.dtic.mil/doctrine/data/i/4850.html, p. 1. 16 Boyd, John R., The Essence of Winning and Losing, 28 June 1995, http://www.chetrichards.com/modern_business_strategy/boyd/essence/eowl_frameset.htm, p. 4. Nr. 1-2 / decembrie 2009

12

39

Revista Român de Studii de Intelligence tactice sau operaionale, necesare pentru realizarea unei misiuni i care relev puncte critice i oportuniti ce pot periclita sau asigura atingerea scopului urmrit. Adesea reprezint posibilitatea cunoaterii unor lucruri, fenomene care nu puteau fi înelese din cauza unei complexiti create în mod deliberat pentru ascunderea lor17. Nevoile specifice de intelligence rezult din necesitatea prevenirii manifestrilor surprinztoare ale mediului i avertizrii cu privire la posibile consecine, funcie de aciunile în derulare, precum i a stabilirii deciziilor referitoare la activitile pe termen mediu i lung. Procesul de intelligence presupune, întotdeauna, managementul datelor, al informaiilor i al cunotinelor pentru a realiza în secret analize prin care se descoper anumite fapte, evenimente în legtur cu care se dorea pstrarea unei discreii; înseamn cunoaterea i recunoaterea lumii din jurul nostru ­ preced deciziei i aciunii. În timp, evoluia acestui proces a cunoscut urmtoarele etape18: Pân în anul 1700 procesul de intelligence era concentrat pe culegerea informaiilor prin intermediul surselor umane sub activiti acoperite. În perioada 1700-2000 colectarea informaiilor se realiza preponderent cu ajutorul surselor tehnice prin activiti de la distan. Dup anul 2000 activitatea de intelligence a început s se realizeze prin noduri de reea utilizându-se proceduri tehnice de control al acestora. În viitor, culegerea informaiilor se va derula centrat pe cunoatere, prin activiti de control al percepiilor ­ cunoaterea comportamentului uman în scopul influenrii i determinrii deciziilor oamenilor. Din punct de vedere social, intelligence-ul poate fi definit, ca fiind procesul prin care o societate, o organizaie sau un individ acumuleaz informaii (în cel mai restrâns sens), le proceseaz, le evalueaz, le înmagazineaz i le utilizeaz pentru a aciona. Este necesar s facem o precizare care se refer la distincia dintre informaie i intelligence:

17

Waltz, Edward, Knowledge Management in the Intelligence Enterpris, Boston, Artech House, 2003, p. 2; 18 Ibidem, p. 7.

40

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence - informaia este un material neevaluat, adesea descriptiv, provenit din observaii, interceptri ale unor comunicaii, rapoarte, zvonuri sau imagini. Informaiile pot fi adevrate sau false, precise ori imprecise, confirmate sau neconfirmate, pertinente ori fanteziste. Informaiile reprezint material brut pentru cunotine; - intelligence este produsul rezultat în urma colectrii, a evalurii, i a interpretrii informaiilor. Întotdeauna produsul intelligence este confirmat din mai multe surse, de preferin într-un proces încruciat. Având în vedere aceste aspecte ce in de ,,ABC"-ul activitii de informaii, se pune întrebarea legitim: ,,Este pregtit opinia public din România s asimileze termenul intelligence în loc de informaii?" 19. Apreciem c, prin explicarea coninutului noiunilor, acest lucru este posibil, tot aa cum au fost asimilai i ali termeni foarte uzitai în prezent. De altfel, în clipa în care am vorbi despre serviciile de informaii am putea considera c produsul final al acestora este informaia, adic acel produs care, practic, nu este suficient structurat pentru a fi folosit de ctre decident. De aceea, sintagma corect ar fi cea de servicii de intelligence. Acest tip de produs de intelligence apare ca o dubl întreprindere: exprimare plus cunoatere. Pe de o parte, exprimarea este dependent de condiiile producerii ­ liberti i constrângeri ­ care îi las amprenta asupra informaiei. Pe de alt parte, destinatarii îi înglobeaz sensuri i semnificaii legate de validitate, veridicitate, legitimitate funcie de condiiile de producere, canalul de circulaie i indicaiile privind scopul mesajului. În fond, simpla informaie, mesajul, codul constituie baza fundamental a cunoaterii ca act prin care spiritul sesizeaz un obiect, o stare, un fenomen, o prezen de spirit. Acestea pot conduce de la cunoaterea comun, simpla identificare, pân la cunoaterea tiinific, înelegerea exact i complet20.

Medar, Sergiu; Cristi Lea, Intelligence pentru comandani, Bucureti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2007, p. 12. 20 Le Coadic, Yves-F., tiina informrii, Bucureti, Editura Sigma, 2004, p. 7. Nr. 1-2 / decembrie 2009

19

41

Revista Român de Studii de Intelligence Cunoaterea, fie c este vorba de simpla informare, despre evenimente politice, sociale, tiinifice, tehnologice, fie c este vorba de însuirea semnificaiei informative, presupune existena unui sistem de semne i simboluri21 strict legate de omul care este capabil s acumuleze experien, convingeri, sentimente, valori i motivaii. Cunoaterea este intuitiv, constituie baza pentru un proces care continu de-a lungul timpului, folosind reprezentri ale raionamentelor, adic generarea de cunotine noi din cunotinele, datele i informaiile existente22. Conceptul de cunoatere exprim o mulime de structuri matematice universale i eterne, legi care controleaz micarea, materia i fora, inclusiv pe cele ce determin comportamentul fiinelor vii, limbajul i raionalitatea oamenilor i este deschis unei multitudini de interpretri. El a evoluat pe msur ce noi i noi aspecte ale realitii au fost descoperite i analizate. Ca proces, cunoaterea este rezultat al învrii, implicând achiziionarea de informaii i cunotine de specialitate în scopul utilizrii lor nemijlocite, presupune existena în forme delimitate istoric, este afirmat i mediat simbolic i este dependent de anumite practici. Cunotinele sunt informaiile analizate, înelese i explicate care stau la baza realizrii prediciilor i prognozelor, furnizeaz un nivel de înelegere care include atât relaii/legturi stabile. cât i dinamice între elementele de date, precum i comportamentul trecut i viitor al modelului structural al acestora23. Cunotinele deriv din i adaug valoare informaiilor prin comparare, conectare, consecine i conversaie. Ele constau în fapte, adevruri i credine, perspective i concepte, hotrâri i ateptri,

Ibidem, p. 8. Davenport Thomas H., Prusak Laurence, op.cit., p. 14. 23 Waltz, Edward, Knowledge Management in the Intelligence Enterprise, Artech House, Boston, 2003, p.3.

22 21

42

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence metodologii i know-how care sunt acumulate i integrate în timp pentru a fi utilizate în anumite situaii specifice ori pentru a rspunde unor provocri. Cunotinele nu sunt produse ale inteligenei pur i simplu, dei ele rezid în interiorul persoanei i reprezint un mix fluid construit pe contextul informaional, introspecii i experien, furnizând un cadru conceptual pentru evaluarea i încorporarea de noi experiene i informaii. Ele îi au originea i se aplic în mintea persoanelor implicate în procesul de cunoatere24. În fond, tot ceea ce vedem i auzim nu exist cu adevrat în realitate. Culorile i sunetele pe care le percepem sunt de fapt creaii ale raiunii umane ca efort de înelegere a radiaiilor electromagnetice cu diferite lungimi de und i a vibraiilor cu anumite frecvene. Cunotinele sunt elaborate pentru a rezolva o situaie în aciune i nu sunt niciodat utilizate identic. Noi putem reprezenta cunotinele ca informaii, de exemplu, prin simboluri, dar aceste informaii nu sunt niciodat identice cunotinelor pe care le simbolizeaz. În situaii similare putem reaciona în acelai mod, amintindu-ne experiena trit i înmagazinat în informaii la care apelm, dar nu ne putem aminti identic cunotinele create în momentul experienei iniiale. Cunotinele nu pot fi reproduse identic deoarece sunt dependente de context, ceea ce afecteaz sensul i de intuiie care presupune învare25. Cunoaterea pentru securitate naional ­ knowledge intelligence ­ este un proces cognitiv complex de reflectare obiectiv, prin raportare la diferenierea original, evaluare i analiz a actelor, evenimentelor, faptelor, strilor de fapt i fenomenelor de interes i de stabilire a caracteristicilor i interaciunilor dintre acestea, desfurat de ctre personal specializat, potrivit competenelor, în scopul identificrii disfunciilor, vulnerabilitilor, factorilor de risc, ameninrilor, strilor de pericol i posibilelor agresiuni, la adresa valorilor, intereselor i necesitilor de securitate.

24 25

Ibidem, p. 7. Davenport Thomas H., Prusak Laurence, op.cit., 1997, pp. 2-3, 14.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

43

Revista Român de Studii de Intelligence Cunotinele presupun abiliti cognitive de gândire analitic pentru dobândirea de colecii corespunztoare, deterministice de informaii, astfel încât pentru a fi utile trebuie s apelm la urmtorul nivel cuprins în categorizarea aspectelor memorate ­ respectiv la înelegere. Înelegerea este un proces probabilistic, de interpolare, cognitiv i analitic. Distincia dintre înelegere i cunoatere este dat de diferena dintre a înva i a memora. Acesta este procesul prin care putem accesa cunotinele deinute i sintetiza din ele noi cunotine sau, în unele cazuri, cel puin noi informaii, pornind de la ceea ce este deja cunoscut. Înelegerea se poate construi pe baza informaiilor, a cunotinelor i a înelegerilor proprii deinute în prezent26. Înelepciunea este un proces nedeterminist, neprobabilist i de extrapolare; confer înelegere despre ceea ce înainte era de neîneles; este esena demonstraiei în filosofie; ridic probleme la care nu exist rspuns; furnizeaz discernmânt. Înelepciunea face apel la toate nivelurile anterioare de contien i în mod special la tipurile specifice ale comportamentului uman, coduri morale, etice etc. Ea revine pentru a ne furniza înelegere despre ceea ce anterior era de neîneles i, în acest fel, merge i mai departe decât înelegerea în sine. Spre deosebire de cele patru niveluri anterioare ale elementelor componente ale gândirii umane, unde se regsesc întrebri crora nu li se poate gsi uor rspuns, înelepciunea este stadiul raiunii prin care noi discernem, judecm, prin ce este bine sau ru, corect ori greit, orice problem. Rspunsul la întrebarea ,,De ce intelligence?" poate fi dat de rolul major al cunoaterii de acest tip pentru rezolvarea problemelor societii care va avea în continuare drept fundamente raionale date, informaii, cunotine, înelegerea i înelepciunea.

Bellinger, Gene; Durval Castro i Anthony Milles, Data, Information, Knowledge, and Wisdom, http://www.systems_thinking.org/feedback.htm.

26

44

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Având ca obiectiv furnizarea de cunotine corecte, relevante i utile pentru luarea deciziilor cu privire la mediul înconjurtor, intelligence-ul presupune: · evaluarea condiiilor situaiei prezente; · estimarea perspectivei posibilelor schimbri; · identificarea vulnerabilitilor i oportunitilor; · asistarea conductorilor în procesul decizional pentru desfurarea aciunilor ofensive i defensive generate de primele trei activiti. Intelligence-ul nu reprezint un alt termen pentru informaii. Informaiile sunt utilizate, prin tratare activ, pentru obinerea de intelligence care furnizeaz cunotine cu un important potenial de aciune. Totui, nu numai din motive de securitate legate de clasificarea i secretizarea produselor de intelligence, acestea sunt acoperite de un vl de mister întrucât sunt mai puin concrete decât cunotinele care presupun mai mult certitudine. Intelligence-ul nu se confund cu informaiile sau cunotinele, dei rezult din acestea, îns obinute în condiii speciale, într-un mediu ostil. În plus, presupune înelegerea informaiilor colectate, discernerea semnificaiilor corecte ale datelor, cunoaterea condiiilor prezente i înelegerea inteniilor adversarului, precum i estimarea tuturor posibilitilor i probabilitilor de evoluie.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

45

Revista Român de Studii de Intelligence Bibliografie Davenport, Thomas H.; Prusak Laurence. (1997). Working Knowledge: How Organizations Manage What They Know, Boston, Harward Business School Press. Le Coadic, Yves-F. (2004). tiina informrii. Bucureti, Editura Sigma. Sergiu, Medar; Cristi Lea. (2007). Intelligence pentru comandani, Bucureti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei. Sternberg, Robert J., (1985). Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence, New York, Cambridge University Press. Vlduescu, tefan. (2002). Informaia de la teorie ctre tiin, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic. Waltz, Edward. (2003). Knowledge Management in the Intelligence Enterprise, Boston, Artech House.

46

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

O încercare de definire a termenului ,,intelligence"

drd. Cristian NI Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract There is no single definition for intelligence, but there are several different definitions which are dependent on the interpretation of the subject or process. Therefore, we can estimate that the intelligence process is a fight not only for prevention and protection, but also for promoting State interests, for measuring and assessing strategic actions and opportunities. Generally speaking, we can define the intelligence process as an evaluation of discreet and relevant information about a state or non-state entity.

S-ar putea crede c în cazul unei activiti ce dateaz de când lumea, exist i o înelegere adecvat a substanei acesteia ­ intelligence-ul ­ ce reprezint, cu ce se ocup i cum funcioneaz. 1 Dezbaterile de la nivelul instituiilor specializate, din mediul academic, de la nivelul specialitilor din sectorul de securitate i, în special, din

O parte din abordrile conceptuale i definiiile prezentate în acest studiu este preluat din articolul lui Michael Warner, ,,Wanted: A Definition of Intelligence", în publicaia Studies in intelligence, vol. 46, nr. 3/ 2002. http://www.odci.gov/csi/studies/vol46no3/article02.html. (vezi în acest sens notele 4, 5, 14, 18, 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29). Dr. Michael Warner este istoricul-ef al Biroului Directorului Naional de Informaii, anterior ocupând o funcie similar în cadrul CIA. Printre studiile sale recente în domeniul intelligence-ului enumerm: ,,Building a Theory of Intelligence Systems", in Greg Treverton ed., ,,The State of Research in Intelligence Systems" (Cambridge, 2009); ,,Counter-intelligence: The American Experience", in Jennifer Sims and Burton Gerber, eds., ,,Rebuilding US Intelligence" (Georgetown, 2008); ,,Intelligence as Risk Shifting", in Peter Gill and Mark Pythian eds., ,,Intelligence Theory: Key Questions and Debates" (Routledge, 2008), ,,The Intelligence Community, 1950-1955", volum publicat de Departamentul de Stat pentru Relaii Externe al SUA (FRUS). Nr. 1-2 / decembrie 2009

1

47

Revista Român de Studii de Intelligence literatura de specialitate dezvoltat în jurul Comunitii de Informaii a Statelor Unite contrazic aparenta înelegere a fenomenului. Dificultatea acestui demers de definire rezid, în primul rând, în instrumentele subtile utilizate, în abilitile teoreticienilor sau ale practicienilor în domeniu ori în complexitatea subiectului ce trebuie abordat. Termenul este definit, de fiecare dat, de fiecare autor ce se raporteaz la el, iar respectivele definiii fac rareori referire una la cealalt, i, în foarte puine situaii, sunt formulate pe baza celor scrise anterior. Atâta vreme cât nu exist o reprezentare clar a ceea ce înseamn intelligence, nu se poate dezvolta o teorie explicativ a modului în care funcioneaz. Necesitatea unei teorii în acest domeniu nu este îns nou, din moment ce, în anul 1946, Sherman Kent a exprimat o opinie similar, referitoare la confuzia conceptual din domeniul intelligence-ului: ,,În condiiile date, este surprinztor faptul c nu exist mai multe puncte de vedere convergente i nu se diminueaz confuzia cu privire la sensul termenilor de baz. S-ar prea c dificultatea principal este legat de însui cuvântul intelligence, care a ajuns s semnifice atât activitatea persoanelor angrenate în acest domeniu, cât i produsul activitii lor".2 De altfel, istoricul Walter Laqueur subliniaz faptul c nimeni nu a reuit, pân în prezent, s fie artizanul unei teorii cuprinztoare, privitoare la intelligence. Definiia pe care o avanseaz el însui este cât se poate de ambigu: ,,pe de o parte, termenul ,,intelligence" se refer la o organizaie care culege informaii, iar pe de alt parte, la informaiile care au fost culese". 3 Când un termen nu poate fi definit, se impune o regândire a perspectivei. Se poate afirma c nu astfel se ajunge la esena chestiunii. Iat, îns, ce ar putea constitui o real oportunitate: o definiie centrat pe termenul ,,intelligence" ar putea fi util în elaborarea unei teorii a

Sherman Kent, ,,Prospects for the National Intelligence Service", Yale Review, 36 (Autumn 1946), p. 117. 3 Walter Laqueur, ,,A World of Secrets: The Uses and Limits of Intelligence" (New York, NY: Basic Books, 1985), p. 12.

2

48

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence informaiei, sporind, totodat, i înelegerea sferei sale semantice. În sperana c se va putea progresa în abordarea acestui subiect, încerc s prezint o serie de elemente definitorii, care se disting atât prin sursa lor, cât i prin claritate. Noiunea intelligence ­ o perspectiv multidisciplinar Dei în lumea modern nevoia de a cunoate, de a avea informaii a devenit un element primordial pentru dobândirea supremaiei la nivelul entitilor statale sau nonstatale, paradoxal, actuala ,,societate informaional" nu a reuit o definire exact tocmai a acestei activiti de intelligence, care se fundamenteaz pe INFORMAIE.4 Majoritatea oamenilor pretinde c tie ce este o informaie, dar, cu toate acestea, nu s-a ajuns la o delimitare, la o determinare i la o precizare a coninutului conceptual al informaiei, unanim recunoscute. De altfel, practica vieii sociale confirm c fiecare informaie cere o alt informaie, iar percepiile referitoare la acest fapt poart, de regul, marca uneia sau alteia dintre dimensiunile sale specifice, generând, perpetuu, necesitatea altor teoretizri i modele de abordare. Se accept c informaia este o form de exprimare simbolic a realitii. La o prim abordare i din prisma obiectivelor teoretice, termenul informaie se regsete în limba român în definiia nominal (intralingvistic), sub urmtoarele sensuri: comunicare, veste, tire care pune la curent pe cineva cu o situaie; lmurire asupra unei persoane sau asupra unui lucru; totalitatea materialului de informare i de documentare; izvoare, surse; fiecare dintre elementele noi, în raport cu cunotinele prealabile, cuprinse în semnificaia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicaie a unui instrument). 5 Termenul informaie coexist, în limbajul comun, cu termeni care pot funciona ca sinonime, precum: veste ­ cu urmtoarele înelesuri: fapt,

tefan Buzunrescu, Sociologia opiniei publice, Bucureti, Editura Enciclopedic Român, 1996, p. 44. 5 Dicionarul Explicativ al Limbii Române, Bucureti, Editura Univers Enciclopedic, 1999. Nr. 1-2 / decembrie 2009

4

49

Revista Român de Studii de Intelligence întâmplare, noutate care se aduce sau ajunge la cunotina cuiva; tire; informaie; tire ­ cu urmtoarele înelesuri: veste; informaie; noutate; zvon ­ cu urmtoarele înelesuri: tire care circul din om în om; veste care circul din om în om. În limba francez ,,informaia" (information) ­ semnific: ,,tire", publicat într-un ziar sau transmis la radio ori la televizor; tip de anchet pentru constatarea unui fapt (expresia aller aux informations); ansamblu de acte care au drept scop probarea unei infraciuni i cunoaterea autorului acesteia. Sinonime pentru ,,informaie" sunt: 1. ,,renseignement" ­ care semnific ,,indicaie", ,,lmurire", ce servete la cunoaterea unui lucru; de aici decurge construcia semantic ,,service de renseignement" (S.R.) ­ organism cu misiunea de a cuta informaii (des renseignements) despre duman, precum i aplicaia ei în practica social, prin verbul ,,renseigner", ,,se renseigner" = a se informa, a obine informaii. 2. ,,intelligence" (derivat din ,,intellection", lat. ,,intellectio") ­ semnificând ,,capacitatea de a cunoate", ,,de a înelege", ,,bun înelegere", din care s-a ajuns la sensul ,,înelegere", ,,relaii secrete", ,,informaii secrete" i la sintagma ,,service d'intelligence" (serviciu de informaii). La aceste sensuri ale intelligence-ului se mai poate aduga unul, i anume acela de informaie prelucrat cognitiv cu o anumit semnificaie pentru un beneficiar.6 În mod asemntor, în limba englez, ,,information" semnific: fapte sau cunotine care sunt furnizate ori învate; ceea ce este comunicat, exprimat sau reprezentat printr-o secven special de simboluri ori impulsuri. Ceea ce se poate observa din punct de vedere lingvistic este sinonimia dintre ,,informaie" i ,,intelligence", exprimat prin semnificaia termenilor: informaii, fapte, detalii, amnunte speciale, date, cunotine, rapoarte. Totui, pentru cei ce produc informaiile de securitate, ecuaia ,,intelligence ­ information" este prea vag pentru a putea asigura jaloanele

Ion Duvac, ,,Suport de curs intelligence-aplicaii", master ,,Studii de securitate", Facultatea de Sociologie i Asisten Social, Universitatea Bucureti, 2007.

6

50

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence necesare activitii lor. Este necesar aici s facem o precizare care se refer la diferena dintre informaie i intelligence. Informaia este un material neevaluat, adesea descriptiv, provenit din observaii, interceptri ale unor comunicaii, rapoarte, zvonuri sau imagini. Informaiile pot fi adevrate ori false, precise sau imprecise, confirmate ori neconfirmate, pertinente sau fanteziste, iar intelligence-ul este produsul rezultat în urma colectrii, evalurii i interpretrii informaiilor. Întotdeauna produsul de intelligence este confirmat din mai multe surse, de preferin într-un proces încruciat. 7 Pentru profesionitii din domeniul intelligence-ului, datele în sine nu reprezint informaii de securitate. Acea calitate special, îndeobte denumit ,,intelligence", rezid tocmai în modul de utilizare a datelor i informaiilor, precum i în scopul folosirii acestora. Din aceast perspectiv, conceptul intelligence reunete ,,ansamblul operaiilor de culegere, filtrare, analiz a datelor i a informaiilor i de diseminare a produselor cu valoare acionabil pentru a satisface necesitile unui consumator specific." 8 Factorii decizionali din mediul politic sunt cei ce au nevoie de informaii pe care le obin dintr-o multitudine de surse. Este oare necesar ca orice surs de informaii i orice tire de interes, legat de un fapt real, s fie inclus în categoria intelligence? În mod evident, nu aa stau lucrurile, întrucât aceasta ar însemna s echivalm activitatea media cu cea de informaii, iar pe jurnaliti cu ofierii de informaii. Exist ideea c ,,intelligence" înseamn informaie, fr a se preciza, îns, cine anume are nevoie de informaie sau, înainte de toate, de ce anume este necesar informaia. În mod sigur, ,,intelligence" include informaiile în sfera sa noional, îns are o sfer semantic mult mai cuprinztoare. De exemplu, David Kahn face o distincie folositoare între ,,intelligence-ul fizic" i ,,intellgence-ul verbal". Intelligence-ul fizic se refer la obiecte, entiti fizice. Resursele naturale, instalaiile fizice, numrul de arme

Sergiu Medar, Cristi Lea, ,,Intelligence pentru comandani", Bucureti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2007, p. 12. 8 Herbert E. Mayer, ,,Real-World Intelligence: Organized information for executives", New York, Weindenfeld/Nicolson, 1987, p. 21. Nr. 1-2 / decembrie 2009

7

51

Revista Român de Studii de Intelligence disponibile, volumul schimbului comercial sunt subiectul intelligence-ului fizic. Intelligence-ul verbal se refer la cuvinte: planuri, ordine, stri de spirit, percepii, intenii, estimri, promisiuni, motive; acestea sunt obiecte ale intelligence-ului verbal. Distincia este dat de obiectul intelligence-ului.9 În dicionarul Webster, ediia a IX­a, New Collegiate, intelligence-ul este definit astfel: ,,...informaii referitoare la un inamic sau la un posibil inamic, ori la un teritoriu; de asemenea, o agenie implicat în obinerea unor informaii de acest tip". La rândul su, Oxford English Dictionary definete termenul intelligence drept: ,,7a. Date i informaii transmise sau obinute, referitoare la evenimente; informaii, tiri, nouti, în special informaii cu relevan militar; b. O informaie sau o tire; c. Obinerea informaiilor; agenia destinat obinerii de informaii secrete; stafful, persoanele angajate în acest scop, serviciu secret; d. Un departament al unei organizaii de stat sau al unui serviciu militar ori naval al crui obiectiv este obinerea de informaii (în special prin intermediul ofierilor unui serviciu secret sau al unei reele de spioni)". 10 Dintr-o alt perspectiv, cea sociologic, în anul 1949, Sherman Kent, în Strategic Intelligence for American World Policy (Intelligence-ul Strategic pentru lumea politic american), descria Intelligence-ul drept o tiin social, care solicit o cantitate vast de informaii în scopul împiedicrii dezechilibrelor printr-un eveniment neprevzut. Formula sa impune ca Intelligence-ul s fie îneles ca un mod specific de cunoatere, împrit în trei categorii generale: elementul de baz, primar, descriptiv (,,descrierea lumii"), elementul curent narativ (,,descrierea schimbrilor de zi cu zi din lume") i elementul speculativ-evaluativ (,,predicii asupra modului în care lumea se va schimba"). 11

Frank J. Stech, ,,Political and military intention. Estimation: A taxonometric Analysis", Final report, Office of Naval Research. Department of the Navy, Maryland, november 1979, p. 9. 10 Michael Warner, op. cit. 11 Calvert Jones, ,,Intelligence Reform: The Logic of Information Sharing", in Intelligence and National Security, Vol. 22, June 2007, Number 3, pp. 384-401.

9

52

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Conform lui Sherman Kent, intelligence se poate caracteriza prin trei termeni: - intelligence-ul ca act de cunoatere (în sensul de informare asupra evenimentelor în derulare sau în perspectiva de a se derula); - intelligence-ul ca organizaie; - intelligence-ul ca activitate. Termenii folosii de Sherman Kent sunt: knowledge, organization, activity. Celebrul teoretician al domeniului descrie nu numai conceptul de intelligence, ci i modul în care serviciile de informaii colecteaz i analizeaz informaia, precum i produsul obinut la sfâritul acestei activiti i furnizat factorilor de decizie. În viziunea lui Sherman Kent, termenul de intelligence se refer la acele informaii i analize relevante pentru promovarea intereselor naionale de securitate, pentru formularea politicilor strategice în acest domeniu i pentru gestionarea ameninrilor provenind de la inamicii actuali sau poteniali.12 La rândul su, Mark Lowenthal face o descriere succint a conceptului de intelligence lansat de Sherman Kent i caracterizat prin trei faete: 1. Ca proces, intelligence-ul poate fi gândit ca reprezentând totalitatea mijloacelor prin care informaii de un anumit tip sunt solicitate, colectate, analizate i diseminate, dar i ca modalitatea prin care anumite tipuri de aciuni secrete, sub acoperire, sunt concepute (planificate) i conduse. 2. Ca produs al procesului descris mai sus, presupunând practic desfurarea propriu-zis a procesului de analiz i a operaiunilor de intelligence. 3. Ca organizare ­ organizaie, în sensul de uniti care au ca îndatorire asigurarea exercitrii în condiii optime a unor funcii (funcii ale statului în care funcioneaz structura de intelligence). Mark Lowenthal evideniaz faptul c intelligence cuprinde mai mult decât informaiile i procesarea acestora în beneficiul factorilor decizionali

12

George Cristian Maior, ,,Intelligence", în revista Intelligence, anul 5, serie nou, nr. 11,

mai 2008. Nr. 1-2 / decembrie 2009

53

Revista Român de Studii de Intelligence i al comandanilor; acest fapt este valabil chiar i în cazul în care respectivele informaii sunt, într-o anume msur, confideniale ori secrete. Definiia dat de el este aceea c: ,,Intelligence-ul reprezint procesul prin care tipuri specifice de informaii importante pentru securitatea naional sunt solicitate, culese, analizate i furnizate factorilor de decizie; produsele respectivului proces; protejarea acestor procese i a acestor informaii prin activiti contrainformative, i realizarea de operaiuni, la solicitarea autoritilor abilitate. 13 Mark Lowenthal adaug la conceptul intelligence, descris mai sus, dimensiunea de Intelligence Strategic, care contribuie la procesele i produsele de intelligence, dar i la activitatea organizaiilor de intelligence folosite de clasa politic aflat la conducere, în vederea crerii i implementrii politicii de securitate i aprare naional i a politicii externe. Intelligence-ul strategic furnizeaz avertizri asupra ameninrilor imediate la adresa intereselor naionale vitale de securitate i face estimri pe termen lung asupra ariilor i tendinelor de interes pentru oficialii guvernamentali. Abordarea interdisciplinar a intelligence-ului se axeaz pe trei componente: - ca proces, Intelligence Cycle ­ modul general acceptat de împrire a procesului de producere a intelligence-ului; - ca produs, referinele în acest sens abundând în studiu, concentrate fiind pe Produsul de Intelligence obinut: rapoarte de cercetare i analiz i tirile zilnice ­ Daily news summaries ­ the National Intelligence Daily. - ca organizaie i se refer la modalitatea de organizare (structurare) a serviciilor de informaii, dar i la relaiile (interaciunile) dintre aceste organizaii. Conform lui Thomas F. Troy, intelligence-ul reprezint în esen cunoaterea inamicului. Intelligence-ul poate fi definit ca aciunea de

13 Mark M. Lowenthal, ,,Intelligence: From Secrets to Policy" (Washington, DC: Congressional Quarterly Press, 2002 ­ second edition), p. 8.

54

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence colectare amnunit i de analiz a faptelor, un exerciiu de gândire, o prezentare clar, dintr-o lovitur. Nu este o operaiune simpl, similar cu cea pe care jurnalitii profesioniti o fac atunci când dispun de timp; este vorba despre o operaiune mai riguroas, continu i având prioritate în faa altor operaiuni. Acest fapt presupune aciunea prin care cineva vrea s fac un anumit lucru sau poate fi forat s-l fac. În ceea ce privete termenul de intelligence domestic / intern, nu s-a ajuns înc la un consens în definirea acestuia în domeniul legislativ sau în cel al politicii publice. Absena unor definiii consistente i a unei reele definite, care s pregteasc (s planifice) activitile ce ar trebui incluse în intelligence-ul intern i o clasificare a scopurilor pe care eforturile fcute de intelligence-ul intern sunt destinate s le duc la îndeplinire, s-au manifestat ca o important surs de îngrijorare fa de activitile curente. 14 Definiia pe care Treverton o d intelligence-ului intern este legat de eforturile fcute de organizaiile guvernamentale de a colecta, de a estima i de a aciona (colectarea analizarea aciunea ­ collection analysis action) pe baza informaiilor despre indivizi i organizaii din SUA sau despre persoane cu cetenie american de oriunde, activiti care nu sunt în mod necesar legate de investigarea unui act criminal survenit anterior ori de o activitate criminal specific ­ programat. Prin urmare, putem aprecia c intelligence-ul este o lupt nu numai pentru prevenire i protecie, în sens clasic, ci i ­ sau mai ales ­ pentru promovarea unor interese ale statului, sesizarea i evaluarea unor oportuniti strategice de aciune. În acest sens, este evident, aa acum afirma Treverton, c, ,,în prezent, cel care are o viziune adevrat nu este

Gregory F. Treverton, ,,Reorganizing US Domestic Intelligence, Assessing the Options", capitolul 2 ,,Defining Domestic Intelligence", pp. 15-21; În ultimii ani, termenul intelligence intern a fost uzitat ca intelligence-led policing (politica de conducere a activitii de intelligence ­ coordonator al politicii de intelligence). Definiiile intelligenceled policing variaz, dar elementele comune includ folosirea capabilitilor de colectare a informaiei, analiza i aplicarea acestor informaii în activitile de prevenire a criminalitii i în aciunile de ripost-rspuns, deci mai mult decât urmrirea în justiie a unor acte criminale survenite în trecut. Nr. 1-2 / decembrie 2009

14

55

Revista Român de Studii de Intelligence un spion de elit i cu atât mai puin un satelit impersonal, ci acea persoan pregtit s îneleag substana unor fenomene ­ un analist." 15 Intelligence-ul ­ dimensiunea de securitate Cert este c, în timp, termenul intelligence s-a conturat prin asocierea sa cu activitile secrete ale guvernelor. Abram Shulsky a remarcat exact acest aspect circumscris domeniului intelligence. El explic faptul c toate aceste activiti sunt desfurate de ctre organizaii care au un numitor comun: una dintre ,,cele mai semnificative caracteristici ale acestor organizaii... este secretizarea pe care o reclam activitile lor." Secretizarea este esenial, întrucât intelligence reprezint un segment al ,,confruntrii" permanente ce se deruleaz între naiuni. Pentru domeniul intelligence, obiectivul const în deinerea adevrului, îns cutarea adevrului ,,implic o confruntare cu un adversar uman, care are o anumit reacie." În acest fel, Shulsky evideniaz faptul c secretizarea este necesar în activitile i organizaiile din domeniul intelligence i reprezint elementul esenial al activitii informative, sens în care el afirm c ,,relaia dintre intelligence i secretizare reprezint elementul fundamental care individualizeaz intelligence-ul în raport cu alte activiti intelectuale." 16 De altfel, într-un material aprut în 1958, în ,,Studii de intelligence", o publicaie secret a CIA la vremea respectiv, sub pseudonimul R. A. Random, a fost avansat ideea c, prin însi definiia sa, intelligence conine întotdeauna un anumit procent de ,,secret": ,,Intelligence reprezint culegerea oficial, secret de informaii referitoare la alte ri i procesarea acestor informaii, necesare pentru elaborarea i implementarea politicii

Gregory F. Treverton, ,,Reshaping National Intelligence for on age of Information", Cambridge University Press, Cambridge, 2003, p. 10, apud Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt, ,,Rzboiul tcut. Introducere în universul informaiilor secrete", Iai, Editura Polirom, 2008, Cuvânt înainte de George Cristian Maior, p. 9. 16 Vezi i Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt, ,,Rzboiul tcut. Introducere în universul informaiilor secrete", capitolul 8, ,,Elemente pentru o teorie a culegerii informaiilor", Iai, Editura Polirom, 2008, pp. 255-264.

15

56

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence externe, precum i derularea de activiti acoperite în strintate, pentru promovarea implementrii politicii externe". 17 În acelai an, un ofier de contrainformaii din cadrul CIA a publicat, sub pseudonimul Martin T. Bimfort, în aceeai publicaie, un material care completeaz definiia Random: ,,intelligence reprezint culegerea i procesarea informaiilor privitoare la alte ri i la agenii acestora, ce sunt necesare unui guvern pentru politica sa extern i pentru securitatea naional, desfurarea, în exterior, de activiti ce nu le pot fi imputate, în scopul facilitrii implementrii politicii externe, precum i protecia procesului, a produsului, a persoanelor i organizaiilor angrenate în acest proces împotriva deconspirrii neautorizate". 18 Prin urmare, o definiie standard poate integra urmtoarele elemente: intelligence-ul semnific i cunoaterea, organizarea a toate activitile care rezult prin: culegerea, analiza, producia, diseminarea i exploatarea specializat a informaiilor referitoare la orice alt guvern, grup politic, partid, micare sau organizaii militare ori paramilitare ce consider c ar putea avea vreo influen asupra securitii rii respective; neutralizarea sau contracararea unor activiti similare din partea unor alte guverne, grupuri sau micri; aciunile acoperite întreprinse pentru a schimba comportamentul sau chiar componena unor astfel de guverne ori grupri. 19 Legea privind securitatea naional a SUA, din anul 1947 (National Security Act), include în noiunea ,,intelligence", atât aa-numita ,,foreign intelligence", cât i ,,counterintelligence-ul", definind astfel cele dou tipuri de intelligence care ne intereseaz: ,,sintagma «foreign intelligence» reprezint informaia referitoare la capaciti, intenii sau activiti ale altor guverne sau elemente ale acestora, organizaii ori persoane din exterior"; ,,sintagma «counterintelligence» reprezint culegerea de informaii i activitile de

H. A. Random, ,,Intelligence as a Science", din publicaia Studies in Intelligence, primvara 1958, p.76. 18 Martin T. Bimfort, ,,A Definition of Intelligence", publicaia Studies in Intelligence, toamna 1958, p. 78. 19 Roy Godson, ,,Intelligence and security", în Security Studies for the 21st Century, Brassey's 1997, p. 325. Nr. 1-2 / decembrie 2009

17

57

Revista Român de Studii de Intelligence protejare împotriva spionajului, a altor activiti de informaii, sabotaj sau asasinate dirijate de sau în folosul unor guverne strine ori factori componeni ai acestora, organizaii strine sau persoane strine, ori a unor activiti internaionale teroriste". 20 Comisiile de studiere, desemnate s controleze Comunitatea de Informaii, au folosit vreme îndelungat o terminologie similar. Grupul operativ Clark al Comisiei Hoover a decis, în anul 1955, urmtoarele: ,,Intelligence abordeaz toate aspectele ce trebuie cunoscute anterior iniierii unui anume curs al aciunii". 21 Un raport ce a avut un impact important la mijlocul anilor '90 (elaborat de Comisia Brown-Aspin) avanseaz urmtoarea definiie: ,,Comisia consider c este de preferat ca termenul ,,intelligence" s fie definit, simplu i generic, drept informaie despre ,,aspecte din exterior" ­ oameni, locuri, lucruri i evenimente ­ de care guvernul are nevoie pentru a-i exercita funciile". 22 Departamentul de Aprare al SUA, la rândul lui, ca utilizator i consumator de informaii, uziteaz urmtoarea definiie pentru termenul de ,,intelligence": 1. Produsul rezultat din colectarea, procesarea, integrarea, analiza, evaluarea i interpretarea informaiilor existente, referitoare la alte ri ori regiuni;

National Security Act, 1947, SEC. 3. [50 U.S.C. 401a] As used in this Act: (1) The term "intelligence" includes foreign intelligence and counterintelligence. (2) The term «foreign intelligence» means information relating to the capabilities, intentions, or activities of foreign governments or elements thereof, foreign organizations, or foreign persons, or international terrorist activities. (3) The term "counterintelligence" means information gathered, and activities conducted to protect against espionage, other intelligence activities, sabotage, or assassinations conducted by or on behalf of foreign governments or elements thereof, foreign organizations, or foreign persons, or inter national terrorist activities. 21 ,,Commission on Organization of the Executive Branch of the Government (the Hoover Commission)", Intelligence Activities, Iunie 1995, p. 26. Acesta a fost un raport provizoriu pentru Congres, pregtit de o echip condus de Generalul Mark Clark. 22 ,,Commission on the Roles and Capabilities of the United States Intelligence Community", în pregtire pentru secolul 21: An Appraisal of US Intelligence (the ,,Brown-Aspin Report) (Washington, DC: Government Printing Office,1995), p. 5.

20

58

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence 2. Informaii i date despre un adversar, obinute prin observare, investigare, analiz sau raionament. 23 La rândul ei, CIA avanseaz urmtorul enun: ,,într-o exprimare simpl, prin ,,intelligence" se înelege cunoaterea i cunoaterea anticipat a lumii ce ne înconjoar ­ preludiul deciziei factorilor decizionali în materie de politic din S. U. A., precum i al aciunilor desfurate de aceti decideni".24 Unul dintre primii teoreticieni în domeniu i reputatul expert analist al CIA, Sherman Kent, definete Intelligence-ul ca ,,reprezentând datele pe care civilii i militarii notri, de la nivelurile ierarhice de vârf, trebuie s le dein pentru a salvgarda bunstarea naional".25 Fostul director adjunct al CIA, Vernon Walters, furnizeaz o definiie mai detaliat: ,,Intelligence reprezint informaiile, nu întotdeauna existente în sectorul public, referitoare la efectivele, resursele, capacitile i inteniile unei ri strine care pot afecta vieile noastre i sigurana naiunii noastre".26 Un alt ofier CIA de rang înalt i prestigios comentator al problematicii conexe domeniului intelligence, Lyman Kirkpatrick, constat urmtoarele: ,,Intelligence reprezint cunoaterea ­ idealul fiind cunoaterea anticipat ­ un deziderat al naiunilor, ca rspuns la ameninrile externe, pentru protejarea intereselor lor vitale, îndeosebi bunstarea propriilor popoare".27 În sfârit, dar nu în cele din urm, într-un studiu elaborat în anul 1996 de ctre un grup independent de experi, la solicitarea Consiliului pentru Relaii

Joint Chiefs of Staff, Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, publicaii comune 1-02, 12 aprilie 2001, p. 208. 24 Central Intelligence Agency (Office of Public Affairs), ,,A Consumer's Guide to Intelligence", (Washington, DC: Central Intelligence Agency, 1999), p. VII. 25 Sherman Kent, ,,Strategic Intelligence for American Foreign Policy" (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1949), p. VII. 26 Vernon Walters, ,,Silent Missions" (Garden City, NY: Doubleday, 1978), p. 621. 27 Lyman B. Kirkpatrick, Jr., ,,Intelligence", din Encyclopedia of US Foreign Relations, Vol. 2 realizat de Bruce W. Jentelson i Thomas G. Paterson, (New York: Oxford University Press, 1997), p. 365. Nr. 1-2 / decembrie 2009

23

59

Revista Român de Studii de Intelligence Externe din SUA, se afirm c Intelligence-ul reprezint informaiile care nu sunt destinate publicului, sau analiza fcut, cel puin parial, pe baza acestor informaii, o analiz elaborat pentru factorii de decizie sau pentru alte componente ale guvernului. 28 În toate aceste definiii se pune accentul mai mult pe aspectele ,,informaionale" circumscrise domeniului intelligence decât pe aspectele ,,organizatorice", dei este vorba de puncte de vedere ale unor experi i organizaii care produc / utilizeaz informaii. Concluzii Având în vedere aceste aspecte, putem opta mai degrab ctre o descriere a conceptului sau a activitii de ,,intelligence", decât pentru o definire a acestuia. Astfel, putem spune c ,,inteligence-ul" reprezint mai mult decât o sum de informaii, acesta presupune o îmbinare de cunotine i înelesuri relevante, pentru o serie de circumstane unice, care sunt furnizate unui anumit beneficiar.29 Procesarea specific produsului de ,,intelligence" reprezint colectarea continu de informaii, verificarea i analiza acestora pentru ca rezultatul final s duc la înelegerea unei probleme sau a unei situaii în termeni acionabili care s stea la baza unui rezultat optim, potrivit cerinelor i necesitilor beneficiarului. Activitatea de ,,intelligence" reprezint în mod tradiional un atribut al organizaiilor guvernamentale servind nevoilor de fundamentare a deciziilor în planul securitii naionale, iar intelligence reprezint atât informaiile, cât i sistemul organizat de culegere i exploatare a acestor informaii, dar, în esen, este o activitate de stat care reclam secretizarea. De aceea, în sens tradiional, intelligence cuprinde sfera informaiilor de securitate, adic a celor care sunt utilizate în deciziile privind securitatea unei naiuni.

Council on Foreign Relations (Richard N. Haass, director de proiect), ,,Making Intelligence Smarter: Report of an Independent Task Force" (New York, NY: Council on Foreign Relations, 1996), p. 8. 29 Captain William S. Brei, ,,Getting Intelligence Right: The Power of Logical Procedure", Occasional Paper Number Two, Washington DC, Joint Military Intelligence College, January 1996, p. 4, apud Lisa Krizan, ,,Intelligence essentials for everyone", Joint Military Intelligence College, Washington, DC, June 1999.

28

60

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Caracteristicile noului mediu internaional de securitate, precum i noile ameninri i riscuri specifice societii globalizate, oblig comunitatea de informaii a fiecrui stat s-i asume rolul de ,,sistem de avertizare timpurie" prin identificarea i implementarea, pe de o parte, a unor noi concepte privind activitatea de intelligence i, pe de alt parte, de configurare a unor structuri instituionale de tip ,,senzori de micare" i dezvoltarea unor noi capabiliti de analiz i estimare. Intelligence-ul este solicitat, tot mai mult, s ofere nu doar produse ale procesrii informaiilor, ci i soluii acionale, în baza unor modele scientizate de proiectare a deciziilor, modele capabile s simuleze consecinele deciziilor strategice i s vizualizeze variantele benefice.30 Intelligence-ul devine tot mai mult o activitate bazat mai ales pe analiza informaiilor deschise i pe utilizarea unor specialiti din mediile academice / private în modelarea societal.31 În concordan cu aceste mutaii, un intelligence modern înseamn capacitatea de a rezolva probleme i situaii noi, de a prelucra informaii, de a colecta informaii, inclusiv de a beneficia în mod optim de informaie tiinific, tehnologic, militar, economic i politic.32 În secolul al-XXI-lea, lumea global pretinde o alt raportare la informaie. Informaia despre care vorbim aici nu este accesibil oricui. Este o informaie pe care o extrage, o administreaz i o distribuie o elit, un anumit tip de elit intelectual, o informaie care trebuie oricând s

dr. Francisc Tob, ,,Securitate naional", http://www.securitatenationala.ro/e107. Nu întâmpltor, în ultimii ani, folosirea termenului intelligence a fost integrat, în mod inovativ, i în mediul economic privat prin adaptarea modelului din sfera securitii naionale la activitile proprii de planificare strategic. Astfel, intelligence-ul competitiv sau managementul informaiilor economice a devenit o necesitate a sectorului privat, mai mult ca oricând. Transpus la nevoile strategice i tactice ale securitii naionale, intelligence-ul competitiv este gândit i coordonat pe monitorizarea competitorilor, oriunde i oricare ar fi acetia, într-un cadru specific de aciune. Aceasta implic mai multe metode tactice la nivelul de colectare a informaiei, dar, de asemenea, impune integrarea într-o infrastructur informaional, analiz i distribuire a informaiei, i, în final, calcularea deciziilor pe baza informaiilor i a analizelor obinute. 32 Ionel Nicu Sava, ,,Studii de securitate", Bucureti, Centrul Român de Studii Regionale, 2005, p. 208.

31 30

Nr. 1-2 / decembrie 2009

61

Revista Român de Studii de Intelligence reprezinte premise pentru actul politic dar, în egal msur, reprezint i un fundament în tot ceea ce înseamn fiziologia democraiilor noastre de astzi. Dinamica i ateptrile beneficiarilor se vor schimba; beneficiarul tipic al deceniului al doilea al secolului al-XXI-lea va fi reprezentat de o nou generaie de guvernani obinuii s aib sprijin instantaneu, familiarizai cu schimbrile tehnologice i nefamiliarizai cu faptul c intelligence-ul este o surs privilegiat. Asemenea beneficiari se vor atepta ca serviciile de informaii s le ofere sprijin ,,la cerere", personalizat, interactiv i se vor atepta s fie tratai ca parteneri ­ atât ca surs, cât i ca beneficiar final.33 Aceast perspectiv determin un nou tip de intelligence, util, demn de încredere, disponibil la timp i prezentat într-o form corespunztoare, ca s fac economie de resurse i s nu implice traductori de intelligence pe lâng factorii politici.34 De aceea, noile cerine ale activitii de intelligence impun reconsiderri inclusiv în ceea ce privete educaia i pregtirea profesional a ofierilor de informaii, definirea noilor atribuii i, implicit, a competenelor asumate de acetia, dezvoltarea abilitilor de management, promovarea unei culturi profesionale în care excelena este recompensat, talentul este dezvoltat, calitatea este valorificat, iar asumarea riscului legitimat.

Directorul Informaiilor Naionale (Director of National Intelligence ­ DNI) J. M. McConnell, ,,Viziunea 2015. O organizaie global i integrat de Intelligence", p. 6. 34 George Cristian Maior, ,,Cuvânt de deschidere", Masa rotund ,,Societate, democraie, intelligence", organizat de Serviciul Român de Informaii, 8 octombrie 2008.

33

62

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

,,Interesul naional" ­ o abordare teoretic

Conf. univ. dr. Irena DUMITRU Academia Naional de Infomaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract Running in the security studies is often at first marked by the concept of "national interest". National interest leads to the formulation of a national strategy and of the calculation of the power necessary to support that strategy. Although it has lain at the very heart of many analysis (including intelligence), it seems to be a difficult concept to define. The most frecquent meaning is crisp and clear: what's good for the nation as a whole. But "what's good for the nation?" And who defines the national interest? Upon reflection, one realizes how hard it is to offer a complete definition and turn "national interest" into working strategy. Even harder if considering that the concept of national interest is more often assumed than analysed in the dynamic context of domestic and international politics.

Argument Abordarea de fa are ca punct de plecare evaluarea utilizrii conceptului de ,,interes naional" în spaiul public din România. Frecvent invocat, interesul naional primete rareori conceptualizri complete, care s permit o înelegere corect a realitii pe care o desemneaz. Dimpotriv, comunicatorii spaiului public românesc apeleaz la acest concept asemenea unui passepartout, termen cruia aparent i se poate acorda o definiie unanim, ,,un dat", aparent general acceptat, care este exersat ca argument în exprimarea opiniilor.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

63

Revista Român de Studii de Intelligence Dat fiind c nu exist un standard sau o definiie unanim acceptat a conceptului, accepiunile rolului i a semnificaiei conceptului de interes naional difer de la o parte implicat la alta, dar i de la un context spaiotemporal la altul. Napoleon i-a asumat campania împotriva Rusiei în numele interesului naional al Franei, Adolf Hitler i-a justificat politica expansionist de anexare a Austriei i Cehoslovaciei invocând interesul naional al Germaniei, guvernele socialiste au fost instaurate în rile Europei de Est din considerente legate de interesul naional al Uniunii Sovietice, iar Benazir Bhutto a declarat c este interesul Pakistanului s intervin pentru destabilizarea provinciei Jammu i Kashmir. Nu în ultimul rând, în plan practic, înelegerea sau construirea unei politici coerente nu este posibil în absena unui cadru de referin. Plecând de la aceste consideraii, lucrarea îi propune s ofere o perspectiv teoretic asupra termenului de referin i o încadrare conceptual, ca rezultat al parcurgerii i radiografierii literaturii de specialitate consacrate domeniului. O perspectiv istoric asupra utilizrii conceptului ,,interes naional" Istoria ,,interesului naional", ca reper în conduita diplomatic, trimite la stadiile incipiente ale formrii statului modern, în secolele al XVIlea i al XVII-lea, la început în Italia i apoi în Anglia. Unul dintre primii teoreticieni a fost Nicolo Machiavelli a crui perspectiv ,,realist" a cltinat abordarea gânditorilor ,,idealiti". Lucrarea ,,Principele" a pregtit conturarea interesului naional ca principiu organizator al relaiilor internaionale, prin dou contribuii concrete. În primul rând, principele trebuia s tie când s foloseasc puterea. În al doilea rând, ,,prudena" era considerat un instrument în atingerea unor obiective politice specifice. Iar autoritatea dat de lege era subsidiar conceptului de interes. Dat fiind c Machiavelli era cu precdere interesat de consolidarea puterii în interiorul rii, termenul de ,,interes" a fost definit în secolul al XVI-lea ca fiind reprezentat de aspiraiile celor care sunt ghidai de calcul raional, cu obiective urmate ,,cu pruden" (Shembilku, 2004). 64

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Prin contribuia lui Duke Henri de Rohan, termenul ,,interes" a început s fie aplicat scopurilor i aciunilor statelor (Clinton, 1994). Ideea conform creia ,,principii conduc popoarele i interesul conduce principii" era dublat de convingerea c ar fi inutil ca politica extern s se bazeze exclusiv pe principii etice, dar, în egal msur, ar fi contrar propriilor obiective ca politica extern s se articuleze doar pe propriul egoism. Secolul al XVIII-lea a adus consolidarea termenului, cu accent pe interesul statului. Iluminismul a dat natere credinei într-un sistem politic ordonat în care oamenii politici acioneaz pentru a echilibra interesele diplomatice, permiând statelor s evolueze pe direcii predictibile. Europa, aa cum remarca Edmund Burke, era privit ca fiind ,,o societate federativ sau, cu alte cuvinte, ... o republic diplomatic". Conform standardelor acestei societi, interesul statului trebuia s fie formulat ca i concluzie a unei argumentaii logice, convingtoare, care s fie adaptat sistemului de stat. Un exemplu care ne poate ajuta în definirea limitelor i potenialului conceptului ,,interes" este cel al Statelor Unite ale Americii. Începuturile sale au stat sub semnul inteniei de a fonda o naiune bazat pe ,,libertate, îneleas ca egalitatea anselor i minimalizarea controlului politic". Regsim o definiie ilustrativ dat interesului naional într-unul din discursurile lui Washington: ,,Indiferent de profesia pe care o au, toi cetenii s aib certitudinea (viitorul o va dovedi cu siguran) c naiunile, asemenea indivizilor, acioneaz pentru propriile interese i nu pentru ale altora, cu excepia cazurilor când interesele proprii sunt convergente cu ale altora" (Morgenthau, 1950). Muli ani mai târziu, interesul naional a început s fie privit ca instrument de analiz. De altfel, începutul secolului al XX-lea a marcat defimarea interesului naional. Plecând de la deficienele ,,balanei de putere", preedintele Woodrow Wilson a anunat apariia unei Noi Lumi în care democraia era garantat, iar interesul naional inexistent. Îns

Nr. 1-2 / decembrie 2009

65

Revista Român de Studii de Intelligence realitile dure ale celor dou rzboaie mondiale au încurajat reîntoarcerea la interesul naional ca termen care putea fi utilizat pentru ,,a descrie, a explica i a accesa politica extern a statelor" (Morgenthau, 1951). În anul 1930, Charles Beard scrie ,,Ideea interesului naional" (Beard, 1934 apud Clinton, 1994), unul dintre primele texte care a dezvoltat conceptul interes naional i care a marcat diferenierile prin raport cu ,,interesul public" (care se refer la politica intern a statelor). Definirea conceptelor ,,interes" i ,,interes naional" Conform Dicionarului Politic, interesul este definit ca fiind ,,ceea ce conteaz, ceea ce este important", având ca resort trebuinele, nevoile unor persoane sau grupuri sociale (Tma, 1993, 133). Interesant este faptul c printre accepiunile diferite ale conceptului nu se regsete i cea a ,,interesului naional". Cu toate acestea, reinem dou definiii care se dovedesc a fi utile demersului nostru: cea a ,,interesului general" ca ,,ansamblu al intereselor comune ale diferiilor indivizi care compun o societate" i cea a ,,interesului public", definit ca ,,ansamblul intereselor care afecteaz societatea în întregime". În literatura de specialitate anglo-saxon, se regsete o distincie util prezentului demers, i anume distincia dintre ,,interesul naional" i ,,interesul public", interesul naional fiind versiunea politicii externe pentru ,,interesul public" sau ,,ceea ce este recomandabil pentru naiune" în relaiile sale cu alte state. Aadar, interesul naional are ca resort valorile care delimiteaz conduita ,,bun", recomandat, în relaiile internaionale, pe când interesul public implic palierul intern. Definirea conceptului ,,interes naional" este dificil deoarece presupune clarificarea relaiei dintre interesele particulare i interesul naional. Un al doilea obstacol este dat de bivalena vocilor care au teoretizat conceptul de-a lungul timpului: fie în sens larg (i implicit vag), fie în sens restrâns (limitându-se la anumite componente ale interesului naional). Aa cum remarca Philip W. Quigg: 66

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence ,,Oamenii vorbesc despre interes naional (...) ca i când le-ar putea furniza rspunsuri pentru cele mai nstrunice întrebri ale politicii externe. Pentru unii critici este suficient a afirma c o anumit politic nu este conform cu interesul nostru naional, este sinonim cu a afirma c respectiva politic nu este bun de nimic" (Quigg 1971 apud Clinton, 1994, 21). Mai mult, dificultatea acordrii unei definiii are ca resort i ambiguitatea termenului de ,,interes", utilizat cu varii sensuri. Prin ,,interes" înelegem (1) ,,preocuparea de a obine un avantaj, un succes, un profit", sens în care termenul poate aprea i în sintagme precum ,,grup de interese", ,,interes egoist", (2) ,,efort depus pentru atingerea anumitor scopuri" sau (3) orientare activ i durabil a cuiva spre anumite lucruri, din dorina de a le cunoate i a le înelege" (Micul dicionar academic, 2003). Clark E. Cochran sintetizeaz ilustrativ aceast ,,încrctur" terminologic susinând c ,,un copil poate s vrea s bea dintr-o sticl cu detergent lichid, dar asta nu înseamn c este în interesul lui s procedeze astfel" (Cochran, 1973, apud Clinton, 1994). Cu alte cuvinte, diversitatea semnificaiilor i dependena acestora de contexte diferite pot conduce la confuzie i ambiguitate, care se rsfrâng implicit i asupra conceptului ,,interes naional". Similar, conceptul ,,interes naional" are înelesuri diferite, care nu pot fi întotdeauna reconciliate. Mai mult, literatura de specialitate nu ofer o tipologie explicit a acestor înelesuri diferite, iar termenul ,,naional" pare s se refere atât la naiune ­ ca grup social ­ cât i la stat, ca form de organizare politic. În majoritatea cazurilor, referina se face la stat, îns acesta devine la rându-i ambigu dac lum în discuie interesele care transcend graniele unui stat. În alte abordri, ,,interesul naional" este sinonim cu cel public, ca sum a intereselor specifice ale unei societi. Spre exemplu, Beard a definit interesul naional ca fiind ,,un agregat de elemente aezate ca oule într-un co", iar elementele fiind parte a binelui comun sau public. Interesul naional nu poate fi suma intereselor individuale, ci o sintez a unor fore în

Nr. 1-2 / decembrie 2009

67

Revista Român de Studii de Intelligence interaciune, în cadrul creia se regsesc i interesele individuale (Beard, 1934 apud Clinton, 1994). Doctrina pluralist privete interesul naional ca fiind reflectarea preferinelor unor grupuri i nu a unei realiti obiective, dar nu ofer un standard obiectiv de msurare a intereselor individuale: procesul de luare a deciziilor este o negociere purtat între nevoile i doleanele unor grupuri diferite, o negociere care se poate purta cu instrumente democratice sau autoritariene. Aadar, coninutul concret al interesului naional este dat de deciziile individuale ale decidenilor i se adapteaz permanent la ,,modificrile suferite de cerinele sau aspiraiile naiunii". Stephen Krasner a propus un alt îneles al interesului naional definit ca ,,preferinele decidenilor politici" (Krasner apud Clinton, 1994, 29-30). Aadar, o variabil subiectiv, având în vedere c decidenii politici au mandate limitate, iar interesul naional sufer modificri în acord cu ideile lor sau în acord cu obiectivele punctuale ale strategiilor acestora. De unde rezult c interesul naional nu poate fi un reper în evaluarea politicii externe. Într-o alt accepiune, interesul naional depinde de tipul regimului la care se raporteaz: regimuri diferite au obiective diferite i reclam politici externe diferite care s asigure atingerea acestor obiective. Astfel, conform cu Raymond Aron, ,,the political idea of the state" reprezint unul dintre factorii determinani ai aciunilor întreprinse de stat i, totodat, un instrument de msurare a succesului sau eecului aciunilor acestuia (Aron, 1973). Totodat, exist voci care susin c interesul naional este un concept exclusivist i depit. În contextul în care statul naiune aparine trecutului, ,,interesele" sale sunt caduce: orice politic dezvoltat în termenii interesului naional va trata de pe poziii de adverse alte state, în detrimentul cooperrii. Mai mult, o asemenea strategie s-ar hrni din egoism naional, fiind o justificare a unei politici externe agresive. Acesteia trebuie s i se substituie abordrile în termenii cooperrii i interesului internaional, conform crora interesul naional se refer la obligativitatea protejrii i promiovrii binelui comun (Clinton, 1994) . 68

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence În România, Strategia de securitate naional a României (2007) este documentul în care regsim conceptualizat ,,interesul naional". Acesta este definit în strâns conexiune cu cel de ,,valori naionale": ,,Strategia de securitate naional a României urmrete promovarea, protecia i aprarea valorilor i intereselor naionale". Interesele naionale reflect percepia dominant, relativ constant i instituionalizat cu privire la valorile naionale. ,,Ele vizeaz promovarea, protejarea i aprarea ­ prin mijloace legitime ­ a valorilor prin care naiunea român îi garanteaz existena i identitatea (...)" (SSNR, 2007, 8-9), iar procesul complex de promovare i garantare a valorilor i intereselor naionale vizeaz progresul, prosperitatea i securitatea naional ale României. Prin urmare, interesele naionale trec dincolo de mutaiile minore care pot surveni în fluxul istoriei i sunt asumate oficial sau traduse în discurs ,,instituionalizat". Termenul care pstreaz un semn de întrebare este (percepia) ,,dominant" deoarece rmâne neclar dac interesul naional reflect opinia/percepia majoritii ori opinia/percepia majoritii liderilor? Sau percepia celor care se pot face auzii ca voce dominant? Legtura direct dintre interesele naionale i securitatea naional explic de ce definirea intereselor naionale este dependent de informaiile disponibile, de percepia riscurilor, de importana ataat diferitelor probleme (precum cele sociale sau economice), de relaiile cu comunitatea internaional, de relaiile dintre diferitele fore politice. Cu aceste întrebri demersul prezent se întoarce la disputa de mai sus, privitoare la cine ,,impune", care este interesul naional. În termeni constructiviti, stabilirea intereselor naionale integreaz i ,,discursul social" sau percepia actorilor sociali (i nu doar a decidenilor politicomilitari). Îns nici percepia opiniei publice, msurat pe baza sondajelor de opinie, nici definiia acordat de diferii actori sociali semnificativi nu poate fi suficient. În termenii lui Joseph Nye (2002), relevant este ,,opinia conturat în urma dezbaterilor i deliberrilor publice. Din aceste considerente, este atât de important ca liderii s se implice în promovarea unui cadru de dezbatere amplu în privina interesului nostru naional".

Nr. 1-2 / decembrie 2009

69

Revista Român de Studii de Intelligence Realism i constructivism în definirea interesului naional: material i obiectiv versus ideal i subiectiv Hans Morgenthau a fost cel care a favorizat definiia conform creia interesul naional poate fi definit în mod obiectiv, ca o constant a tuturor statelor, indiferent de ,,valorile" acestora: ,,Politica internaional, asemenea oricrei politici, este o lupt pentru putere" (Morgenthau, 1985, apud Roskin, 1994)). Aadar, regsim în aceast perspectiv un standard sau o referin de evaluare a politicii externe. De altfel, contribuia lui Hans J. Morgenthau i a colii realiste au adus cu sine i impunerea conceptului la scar global dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Acesta din urm a propus ,,o teorie realist a relaiilor internaionale", teorie fondat pe conceptul ,,interes naional". În conformitate cu Morgenthau, interesul unei naiuni este acel ,,tip de interes, cu rol hotrâtor în aciunea politic a unei anumite perioade istorice, care depinde de contextul politic i cultural în cadrul cruia este formulat politica extern" (n.a. în cauz). Definit ca putere, interesul naional este universal valabil i, asemenea puterii, ajut la identificarea adevratelor interese, existente sau dezirabile (ibid., 5). Statul are o serie de interese pe care i le definete în termeni de putere, într-un mod raional i egoist, i pe care le urmrete în scopul maximizrii puterii i securitii proprii. Prin urmare, interesul naional în paradigma realist este asimilabil acelui raison d'Etat definit de Richelieu, care susinea decizia politic i aciunea extern pe baza unor motive circumscrise interesului statului de a câtiga cât mai mult putere în sistemul internaional (Miroiu i Soare, 2006). Toate statele acioneaz în funcie de interesele pe care i le definesc singure în baza suveranitii naionale. Interesele nu se altereaz în timp i spaiu, îns atingerea lor reclam adecvarea permanent a politicii externe la circumstanele particulare în schimbare. Puterea i interesul naional reprezint principalele fore în politica internaional, fore ,,materiale" i entiti obiective. Conform acestei perspective, ideilor li se acord atenie doar în msura în care pot fi utilizate pentru a derula aciuni dictate de interese materiale (Jackson, 2006). 70

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence În aceeai accepiune, interesul naional poate fi un instrument în analiza politicii externe. Utilizarea acestui concept subliniaz ameninrile interne, dar i constrângerile externe exercitate asupra libertii de micare prin tratatele semnate sau ali factori care nu in de stat, precum poziia geografic. Mai mult, abordarea realitilor în evaluarea politicii externe se concentreaz pe securitatea naional ca punctul-cheie al interesului naional. ,,Interesul statului" i ,,interesul de securitate naional" sunt, aadar, concepte foarte apropiate. Prin comparaie, constructivismul argumenteaz c cel mai important aspect în relaiile internaionale este cel de factur social, în detrimentul celui de factur material. Realitatea social nu este obiectiv sau extern observatorului, iar sfera social i politic nu sunt entiti separate de contiina uman. Prin urmare, sistemul internaional se constituie i se construiete ca set de idei i nu ca sum a forelor materiale (prin comparaie cu perspectiva realist). Simultan, actorii internaionali exist ca actori sociali determinani prin înelesul, rolul i aciunea lor, toate concepute în interiorul i în funcie de percepia asupra coordonatelor sistemului internaional (Toderean, 2006: 159). Un rol esenial în determinarea interesului naional revine proceselor de construire a identitii proprii i de atribuire a identitii celorlali actori. Prin urmare, identitile i interesele statelor sunt create prin procese de interaciune. Dac pentru coala realist identitile i interesele sunt date, statele le cunosc i, evident, i le recunosc înaintea oricrei interaciuni, pentru Wendt tocmai interaciunea cu ceilali ,,creeaz i impune o anumit structur a identitilor i intereselor, structur care nu poate exista i nu poate genera putere în absena acestui proces" (Wendt 1992: 394). Martha Finnemore (1996) propune o perspectiv constructivist diferit, axat nu pe interaciunea social dintre state, ci pe normele existente în ,,societatea internaional" i pe modalitatea în care acestea influeneaz identitile i interesele statelor. Conform autoarei, identitile i interesele sunt definite de fore internaionale, cu alte cuvinte, prin

Nr. 1-2 / decembrie 2009

71

Revista Român de Studii de Intelligence normele care modeleaz comportamentele în societatea internaional. Aceste norme, transmise statelor prin intermediul organizaiilor internaionale, ghideaz politicile naionale ,,predând" statelor ,,lecia" intereselor adecvate. Un alt punct de vedere ilustrativ este cel propus de James Rosenau, un critic sever al interesului naional i al perspectivei obiectiviste. Principalul argument este acela c interesul naional are ca resorturi valori diferite ale unor state care urmresc scopuri diferite. Ipotezei colii obiective, conform creia ,,interesul este definit ca putere", îi lipsete metoda prin care putem msura puterea unui stat. Mai mult, msurarea puterii necesit introducerea în analiz a valorilor i a importanei componentelor puterii. Prin urmare, analitii nu pot ajunge în mod sigur la rezultate similare în ceea ce privete interesul naional al unui stat, dictat de nevoia sa de putere: este posibil s existe o ,,realitate obiectiv", îns nici predictiv, nici retrospectiv, componentele sale nu pot fi identificate (Rosenau, 1980). Concluzii ,,Interesul naional" se contureaz ca fiind o declaraie compozit, bazat pe cele mai preuite valori ale unei naiuni: libertate i securitate. Dificultatea definirii sale este în mare parte cauzat de efectele distorsionante date de ideologie, norme, cultur, valori i convingeri naionale, de mass ­ media sau de interie în formularea politicilor. Dar utilitatea acestui concept controversat rezid în aceea c ne ajut s ne ridicm întrebri importante, precum ,,cum i în ce msur permite o msur / politic sau o strategie atingerea unui anumit interes naional?" În mod concret, interesele sunt exprimate în termenii securitii fizice, ai prosperitii economice i ai suveranitii politice. Lista este dechis, fiind modelat prin dezbatere i decizie politic. Aadar, interesul naional ofer standarde obiective în relaiile internaionale i în formularea strategiilor naionale. Dincolo de dificultatea definirii conceptului în sine, este evident dificil s definim care este / ar trebui s fie interesul naional. 72

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Prin urmare, ,,binele public" poate fi definit printr-un exerciiu raional, dublat îns de evaluarea elementelor care pot asigura societii beneficiul optim. Acest exerciiu începe cu definirea principiilor i continu cu politici publice care pot facilita implementarea acestor principii. Demersul se fundamenteaz invariabil pe dou premise: anumite valori sunt mai importante decât altele i nicio societate nu manifest neutralitate valoric prin respingerea ,,binelui comun".

Bibliografie ***Micul dicionar academic. (2003). Bucureti: Univers Enciclopedic. ***Strategia de securitate naional a României (2007), disponibil la presidency.ro Aron, Raymond. (1973). Peace and War: A theory of International Relations. N.Y. Garden City. Clinton, W. David. (1994). The Two Faces of National Interest, Louisiana State University Press Cochran, Clarke E. (1973). The Politics of Interest: Philosophy and the Limitations of the Science of Politics, în American Journal of Political Science, XVII, noiembrie. Finnemore, M. (1996). National Interests in International Society. Londra: Cornell University Press. Jackson, Robert i Sorensen, Georg. (2006). Social Constructivism în Introduction to International Relations. Theories and Approaches, Oxford University Press. Jervis, Robert, (1976). Perception and Misperception in International Politics, Princeton: Princeton University Press. Krasner, Stephen D. (1978). Defending the National Interest: Raw Materials Investments and US Foreign Policy, Princeton: Princeton University Press.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

73

Revista Român de Studii de Intelligence Miroiu, A. i Soare, S. (2006). Realismul. În Manual de relaii internaionale (coord. Miroiu, A. i Ungureanu, R. S.). Iai: Editura Polirom. Morgenthau, Hans J. (1950). The Purpose of American Politics, New York: Alfred A. Knopf. 1950 Morgenthau, Hans J. (1951). In Defence of the National Interest, New York: Alfred A. Knopf. Morgenthau, Hans J. (1985). Politics Within Nations, 6th ed, New York: Knopf. Nye Jr., Joseph S. (2002). The Paradox of American Power: Why the World's Only Superpower Can't Go it Alone,Oxford University Press. Roskin, Michael G. (1994). National Interest: from Abstraction to Strategy, disponibil la www.strategicstudies.army.mil Shembilku, Rozeta E. (2004). The "National Interest" Tradition And The Foreign Policy of Albania, disponibil la http://fletcher.tufts.edu Tma, S. (1993). Dicionar Politic. Bucureti: Editura Academiei Române. Wendt, A. (1999). Social Theory of International Politics. Cambridge: Cambridge University Press.

74

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Guvernare, economie i securitate. Provocri la adresa statelor naionale

dr. Alexandra Sarcinschi

Cercettor tiinific gradul III, Centrul de Studii Strategice de Aprare i Securitate din Universitatea Naional de Aprare ,,Carol I"

dr. Cristian Bhnreanu

Cercettor tiinific, Centrul de Studii Strategice de Aprare i Securitate din Universitatea Naional de Aprare ,,Carol I"

Abstract The modern state has existed in International Relations for over three hundred years. In the present context, the survival of the State addresses two main dimensions: the national dimension specific to the modern national state, and the institutional dimension, which includes, inter alia, issues of governance, economics and security. The authors perform in this paper a careful analysis of the relationship between these three components of the institutional dimension of the modern state's existence, focusing on the current economic and financial crisis that transcends real or symbolic borders of the States and of the international community.

Discursul tiinific asupra statului naional este centrat, în prezent, pe impactul globalizrii asupra acestuia. Pe de o parte, sunt voci care afirm c globalizarea a influenat negativ statul naional, reducându-i funciile i rolul, iar pe de alt parte, unii analiti afirm c acesta s-a adaptat provocrilor globalizrii, dimensiunea sa instituional transformându-se, dar pstrându-i eficiena. Indiferent de teoria la care aderm, statul naional se afl într-o perioad de transformare, în urma cruia unele nu vor reui s supravieuiasc. În ambele cazuri, dimensiunea naional are mai multe

Nr. 1-2 / decembrie 2009

75

Revista Român de Studii de Intelligence anse de a rezista globalizrii decât cea instituional, constituind baza pentru aceasta din urm. Problematica supravieuirii statului naional este deosebit de complex i, în principal, este centrat pe conceptul de interes naional. Pentru a o analiza, este esenial plasarea într-un context istoric ce a modelat, la momentul respectiv, imaginea decidenilor politici asupra a ceea ce se constituie în interes naional. Un punct de plecare ar putea fi constituirea unei tipologii a intereselor unui stat modern pe baza domeniilor în care acestea se manifest: interese economico-ecologice (bunstarea economic i / sau ecologic pe termen lung a populaiei) sau interesele politice i / sau de securitate (maximizarea capacitii respectivului stat de a rspunde rapid i eficient la orice provocare sau ameninare viitoare).1 Scopul acestei analize este de a evidenia principalele cauze ale eecului unor state de a realiza obiectivul lor esenial, anume supravieuirea, mai ales în contextul economico-financiar actual. În funcie de performanele proprii, adic de gradul de eficien a furnizrii de bunuri publice în cadrul celor dou dimensiuni eseniale, naional i instituional, statele cu probleme pot fi: state slabe, state care eueaz i state care colapseaz. De aici deriv o terminologie vast, care, de multe ori, este redundant: state fragile, state euate, state periculoase, state în deconstrucie2, state colapsate etc. Slbiciunea, eecul i / sau colapsul unui stat Statele slabe sunt definite drept acele state care nu au capacitatea de a furniza sau nu doresc s furnizeze unele dintre bunurile politice

Sanders, David, ,,Relaiile internaionale: neorealism i neoliberalism", în Manual de tiin politic, coord.: Robert E. Goodin i Hans-Dieter Klingemann, Editura Polirom, Iai, 2005, pp. 375-389. 2 Conceptul ,,stat în deconstrucie" nu se refer strict la deconstructivismul anilor '60-'80, promovat de Jaques Derrida, ci la noile rzboaie care genereaz procesul invers prin care statele moderne au fost construite (scderea veniturilor, creterea corupiei, privatizarea securitii i a violenei, scderea legitimitii etc.). A se vedea Farrar, J. J., Back to the Future: "Predicting the International System", în "The Brown Journal of World Affairs", Volume VI, Issue 2, Summer/Fall 1999, pp. 239-250.

1

76

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence fundamentale asociate statalitii: securitate fizic, instituii politice legitime, management economic i bunstare social.3 Ele au devenit un subiect la mod în relaiile internaionale începând cu a doua parte a anilor '90, fiind privite ca o epidemie a sistemului internaional, ale crei simptome, nscute prin combinarea unei largi varieti de factori, lsate netratate, ar putea contribui la propagarea instabilitii în regiuni vaste ale lumii. Cel mai des vehiculat scenariu era cel în care violenele dintr-un stat slab ar lua amploare afectând i statele vecine, iar comunitatea internaional ar fi nevoit s intervin.4 Acest scenariu a devenit realitate în cazul destrmrii Iugoslaviei i în cel al interveniilor militare în Orientul Apropiat. Cauzele slbiciunii difer de la stat la stat. Este evident c srcia erodeaz capacitatea statului prin degradarea capitalului uman, împiedicarea dezvoltrii instituiilor i a pieelor eficiente, crearea unui mediu favorabil guvernrii corupte, alimentarea conflictelor. Dei srcia accentueaz slbiciunea statului, slbiciunea este consecin i a deficitului altor capaciti: lipsa de legitimitate politic, lipsa de competen în guvernarea economic i în asigurarea serviciilor eseniale ctre populaie, dar i prin absena securitii evideniate prin prezena conflictului i a instabilitii. Fiecare dintre aceste probleme de capacitate pot, la rândul lor, s exacerbeze srcia.5 În ceea ce privete eecul, acesta este înregistrat atunci când statul respectiv nu poate furniza decât o cantitate foarte limitat de bunuri politice eseniale. Aceste state îi pierd treptat rolul de furnizori principali de bunuri politice în favoarea unor actori nonstatali sau chiar a unor ,,lorzi ai rzboiului". Astfel, un stat euat este o form de organizare politic lipsit de coninut, care nu este capabil sau nu dorete s îi îndeplineasc

Patrick, Stewart, "Weak States and Global Threats: Fact or Fiction?", în The Washington Quarterly, No. 29:2, Spring 2006, pp. 27-53. 4 Closson, Stacy R., The Nexus of the Weak State and International Security: It All Depends on the Location of Sovereignty, Paper presented at the British International Studies Association, 2006 Annual Conference, University of Cork, Ireland, p. 2. 5 Brainard, Lael; Derek Chollet (Eds.), Too Poor for Peace? Global Poverty, Conflict, and Security in the 21st Century, The Brookings Institution, Washington, 2007, p. 34. Nr. 1-2 / decembrie 2009

3

77

Revista Român de Studii de Intelligence obligaiile fundamentale ce-i revin ca stat-naiune în lumea contemporan. Într-un asemenea stat, instituiile sunt defectuoase, dezbaterea democratic este absent, juridicul este derivat din executiv i nu independent, cetenii tiu c nu se pot baza pe sistemul judiciar, birocraia i-a pierdut simul responsabilitii profesionale i este un factor al oprimrii cetenilor. Problema statelor euate rmâne, totui, cea a politicilor eficiente pe termen lung. Lipsa lor favorizeaz apariia conflictelor. Conform lui Robert Rotberg, în statul euat se înregistreaz un grad ridicat de tensiune intern, conflict profund i contestarea puterii de ctre diverse faciuni, iar forele militare guvernamentale sunt puse fa în fa cu grupri înarmate conduse de unul sau mai muli pretendeni la putere.6 Aceste state favorizeaz instabilitatea regional, un exemplu fiind patrulaterul conflictual Sierra Leone ­ Liberia ­ Guineea ­ Coasta de Filde. În acest sens, comunitatea internaional pune problema analizei cost-beneficiu, considerând c este mult mai avantajoas prevenirea eecului unui stat decât intervenia post factum. Totui, situaii precum cele din Afganistan sau Irak demonstreaz c este deosebit de dificil s evii eecul chiar i pentru o organizaie de anvergura Naiunilor Unite. De asemenea, în analiza sistemului internaional se opereaz i cu conceptul colaps al statului i cu trei premise de baz. Prima se refer la prbuirea instituional. William Zartman definete colapsul statului drept o situaie în care structura, autoritatea (puterea legitim), legea i ordinea politic au fost distruse i trebuie s fie reconstruite într-o form veche sau nou.7 Cea de-a doua premis pe care este construit aceast teorie este aceea c prbuirea instituional este, în general, legat de prbuirea societii. Motivul principal este acela c, într-o societate slab, exist o

Rotberg, Robert I. (ed.), When States Fail: Causes and Consequences, Princeton University Press, 2003, p. 5. 7 Zartman, William, Collapsed States: The Disintegration and Restoration of Legitimate Authority, Boulder, Lynne Rienner, 1995, apud Raeymaekers, Timothy, "Collapse or Order? Questioning State Collapse in Africa", Households în Conflict Network Working Paper 10, Brighton, 2005, p. 4.

6

78

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence instabilitate general ce alimenteaz lipsurile instituionale i slbete structurile guvernamentale. Este vorba aici despre existena unei fracturi în principiile bunei guvernri. Astfel, organizarea i alocarea bunurilor politice devin victimele ,,lorzilor rzboiului" i liderilor de grupri mafiote, care, adesea, fac apel la elementele etnice ca surs de identitate i control, în absena unui contract social care s lege cetenii de stat. Cea de-a treia premis este existena unei legturi evidente între colapsul unui stat i conflictul armat. În ri precum Somalia i Republica Democrat Congo, agenii statali naionali sunt incapabili s recâtige monopolul asupra mijloacelor forei, iar bunstarea i securitatea sunt fragmentate gradual între un anumit numr de pri conflictuale care încep s acioneze pe cont propriu. Rezultatul imediat const adesea în creterea în amploare a violenei armate, ca i în pierderea spaiului economic i politic în favoarea actorilor nonstatali (rebeli, militani etc.) care se nasc din lipsa de autoritate provocat de guvernul colapsat. În viziunea lui Robert Dorff, expert în securitate internaional la Institutul de Studii Strategice din SUA, slbirea statului, eecul statului i colapsul statului sunt pri ale unui continuum în care un anumit stadiu al eecului conduce automat la altul.8 În timp ce diferena dintre aceste stadii este, în principal, una de grad, punctul lor comun este acela c toate au aceeai origine, anume prbuirea general a corpusului de reguli formale i informale ce guverneaz o societate, însoit de dispariia autoritii formale sau a sursei sale. Guvernare, economie, securitate ­ delimitri conceptuale Slbiciunea, eecul sau colapsul unui stat sunt stabilite în funcie de trei elemente interrelaionate, cuprinzând standarde occidentale de dezvoltare: guvernarea, economia i securitatea.

Dorff, Robert, "Democratization and Failed States: The Challenge of Ungovernability", în "Parameters", Summer 1996, pp. 17-31, apud Raeymaekers, Timothy, op. cit., 2005, p. 5. Nr. 1-2 / decembrie 2009

8

79

Revista Român de Studii de Intelligence Guvernarea este, în acelai timp, cauz i consecin a eecului în sfera economic i a insecuritii. Francis Fukuyama afirma c lipsa capacitii statului în rile srace a ajuns s bântuie lumea dezvoltat dup sfâritul rzboiului rece, în anii '90, colapsul sau slbiciunea unor state provocând deja dezastre umanitare majore în Somalia, Haiti, Cambodgia, Bosnia i Heregovina, Kosovo etc.9 Momentul 11 septembrie 2001 i evenimentele ce au urmat au demonstrat c situaia din statele slabe trebuie s preocupe întreaga comunitate internaional, ca provocare de importan strategic. Fukuyama pornete de la premisa c în secolul al XX-lea, politica a fost masiv influenat de controversele privitoare la dimensiunile i puterile adecvate pentru state. Corelând-o cu afirmaia analistului conform creia reducerea dimensiunilor sectorului de stat a fost tema dominant a politicii, mai ales în ceea ce privete ,,sectoarele de stat atotcuprinztoare ale lumii comuniste"10, dar i cu cele mai noi tendine intervenioniste ce se manifest în economia mondial, suntem îndreptii s ne întrebm dac nu cumva acest discurs în favoarea reducerii rolului statului în viaa social, dei menit s introduc o nou ordine mondial, a fost sortit eecului deoarece, în cele mai multe cazuri, problema reducerii ponderii statului a surclasat-o pe cea a reconstruciei lui. Fukuyama remarc faptul c reforma de liberalizare a euat în anumite ri, absena cadrului instituional adecvat dunându-le mai mult decât le-ar fi dunat lipsa reformei. Modelul de analiz a statului propus de politologul american se bazeaz pe distincia între anvergura activitilor statului i fora instituiilor statului. Primul element se refer la diferitele funciuni i scopuri asumate de guverne, pe când, cel de-al doilea reflect posibilitatea statului de a planifica i executa politici i de a aplica legile corect i transparent. Preluând funciile statului din Raportul de Dezvoltare Mondial din anul 1997, al Bncii Mondiale, Fukuyama construiete o matrice a

Fukuyama, Francis, Construcia statelor. Ordinea mondial în secolul XXI, Bucureti, Editura Antet, 2004, p. 6 10 Ibidem, p. 12.

9

80

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence statalitii în care axa X reprezint gama funciilor statului, iar axa Y fora instituiilor statului. Gama funciilor statului cuprinde, conform prelurii din Raportul Bncii Mondiale, trei tipuri de funcii generale: minimale, plasate începând de la punctul de origine al axei X (oferirea bunurilor publice pure; aprare, lege i ordine; drepturi de proprietate; management macroeconomic; sntate public; ameliorarea echitii; protejarea sracilor); intermediare (abordarea elementelor externe; învmânt; protecia mediului; reglementarea monopolurilor; asigurri, reglementri financiare; asigurri sociale) i activiste, plasate departe de originea axei X (politic industrial, redistribuirea avuiei). Pe axa Y este plasat fora capacitilor instituionale ce reprezint capacitatea: de a formula i îndeplini politici; de a concepe i aplica legi; de a administra eficient i cu un minimum de birocraie; de a controla mita, corupia i traficul de influen; de a menine un înalt nivel de transparen i responsabilitate în instituiile guvernului; de a aplica legile. Observm c definiia dat de ctre Fukuyama forei instituionale a statului este similar cu cea a conceptului de bun guvernare, introdus în strategiile de securitate naional de la începutul anilor '90. Matricea propus de politologul american este împrit în patru cadrane, reflectând atât nivelul de dezvoltare a statului, cât i o proiecie asupra dezvoltrii sale economice. Astfel, dac un stat se deplaseaz prea mult spre originea axei i nu reuete s realizeze funciile minime, cum ar fi protecia dreptului de proprietate, va avea probleme în dezvoltarea sa economic. Un asemenea caz este Sierra Leone, aflat pe locul 222, din cele 229 de state analizate de experii CIA, în ceea ce privete produsul intern brut pe cap de locuitor.11 Sierra Leone reprezint tipul de stat fragil, sprijinit în dezvoltarea sa de fore militare i civile internaionale (în special ONU i Marea Britanie). Anii de rzboi civil (1991-2002) au lsat urme adânci în dezvoltarea capacitii instituionale a statului, guvernul fiind aproape în

CIA ­ The World Factbook 2009, Country Comparisons: GDP ­ per capita (PPP), www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2004rank.html. Nr. 1-2 / decembrie 2009

11

81

Revista Român de Studii de Intelligence întregime dependent de donaiile organizaiilor internaionale pentru a furniza populaiei serviciile de baz, în ciuda unei dezvoltri surprinztoare a sectoarelor agricol i minier. În ceea ce privete plasarea unui stat cât mai departe de originea axelor, putem vorbi despre dou cazuri, anume SUA, Frana i Japonia sau Brazilia i Turcia. SUA, afirm politologul, au un stat mai puin extensiv decât Frana, neîncercând s administreze tranziiile sectoriale prin alocarea de credite precum Japonia. În acelai timp, nici nu au pompat mari procente din PIB ctre sectoarele de stat i nu au coordonat industrii naionalizate, precum Brazilia i Turcia. Totui, dei nu exist îndoial c, la momentul publicrii crii lui Fukuyama, analiza sa este corect, situaia din momentul de fa conduce la reanalizarea plasrii acestor state în matricea statalitii, deoarece criza economic mondial a determinat statele s recapitalizeze sau s naionalizeze parial sau total anumite bnci i s configureze i s aplice planuri ample de asisten financiar pentru diverse societi private. Acesta este i cazul SUA, respectivele aciuni ale statului determinând replasarea sa mai aproape de originea axei X a gamei funciilor acestuia. Reorientarea statelor spre un nou tip de politici în funcie de contextul economico-financiar i social impus de criza mondial aduce în discuie problema guvernrii. Conform specialitilor Bncii Mondiale, guvernarea este definit ca tradiii i instituii prin care este exercitat autoritatea într-o ar.12 Aceasta include: procesul prin care guvernele sunt alese, monitorizate i înlocuite; capacitatea guvernului de a formula i implementa eficient politici; respectul cetenilor i al statului pentru instituiile care guverneaz. Banca Mondial a stabilit ase dimensiuni ale guvernrii, ce corespund acestei definiii: vizibilitate i responsabilitate (msoar respectarea drepturilor politice, civile i umane), stabilitate politic i absena violenei (msoar posibilitatea declanrii unor manifestri

Kaufmann, Daniel; Aart Kraay i Massimo Mastruzzi, Governance Matters VII: Aggregate and Individual Governance Indicators 1996-2007, The Development Research Group Macroeconomics and Growth Team & World Bank Institute Global Governance Program, varianta on-line http://ssrn.com/abstract=1148386, 2008, p. 7.

12

82

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence violente, inclusiv terorism i schimbri în guvernare), eficiena guvernrii (msoar competena administraiei i calitatea serviciilor publice), calitatea procesului normativ (msoar incidena politicilor de pia ostile), domnia legii (msoar nivelul respectrii legii, dar i posibilitatea declanrii unor aciuni violente / criminale) i controlul corupiei (msoar exerciiul public al puterii în scopuri private, inclusiv mita i corupia la nivel înalt). Este evident relaia dintre guvernare i economie, dar nu în sensul premiselor contestate de datele Bncii Mondiale. Statele cu o guvernare slab, în cele mai multe cazuri, nu reuesc s întruneasc precondiiile pentru aplicarea modelelor standard de dezvoltare economic. În general, acest tip de state sunt caracterizate de un grad ridicat de violen intern ce face i mai dificil ajutorarea lor. Cele mai grave situaii se înregistreaz în statele euate, unde eroziunea capacitii statului a atins cote înalte, perspectivele economice sunt negative, iar posibilitatea apariiei unui conflict violent este foarte mare. Situaia economic actual i mediul de securitate. Statele lumii între criza economic i cea a securitii Pentru prima oar în ultimii 50 de ani, sistemul economic capitalist a fost pus serios sub semnul întrebrii, iar criza, falimentul, reducerile i disponibilizrile predomin starea economic global. În aceste condiii, cea mai important caracteristic a lumii actuale, aflat în pragul recesiunii economice, este efortul i preocuparea marilor actori de a salva i redresa sistemul economic naional i, prin extensie, cel regional i internaional. Cele dou planuri de stimulare i relansare a economiei americane în valoare de 700 mld. dolari13 (din septembrie 2008) i 789 mld. dolari14 (din februarie 2009) vizeaz stabilizarea pieelor financiare, reduceri de taxe, cheltuieli i investiii publice, asisten social, resuscitare a

US Government, Emergency Economic Stabilization Act of 2008, 3 October 2008, www.gpo.gov/fdsys/pkg/PLAW-110publ343/pdf/PLAW-110publ343.pdf. 14 US Government, American Recovery and Reinvestment Act of 2009, 17 February 2009, www.gpo.gov/fdsys/pkg/PLAW-111publ5/pdf/PLAW-111 publ5.pdf. Nr. 1-2 / decembrie 2009

13

83

Revista Român de Studii de Intelligence industriei auto etc. Se sper c aceste msuri i planuri de contracarare a efectelor crizei i de redresare economic vor produce efecte nu doar în Statele Unite, ci în întreaga lume. Astfel, sunt ateptate efecte directe în economiile interconectate cu cea american, cu precdere cea nipon, chinez sau a zonei euro. Confruntat cu o situaie economico-financiar tot mai dificil, Uniunea European a elaborat în noiembrie 2008 un plan de redresare economic15 menit, în principal, s restabileasc încrederea în domeniul afacerilor. Planul se bazeaz pe dou elemente care se sprijin reciproc: msuri pe termen scurt pentru stimularea cererii, meninerea locurilor de munc i restabilirea încrederii; ,,investiii inteligente" pentru a determina o cretere mai important i prosperitate durabil pe termen mai lung. Se recomand un impuls financiar imediat, de aproximativ 200 mld. euro (1,5% din PIB-ul UE), i un pachet de zece aciuni prioritare, bazate pe Strategia de la Lisabona i adaptate la provocrile reale ale economiilor. De asemenea, Rusia i Japonia au adoptat mai multe seturi de msuri anticriz ce vizeaz redresarea economiilor naionale. Astfel, administraiile de la Moscova16 i Tokyo17 au alocat sute de miliarde de dolari pentru stimularea cheltuielilor guvernamentale, reluarea creditrii, susinerea sectoarelor strategice, un nivel de trai cât mai ridicat al populaiei etc. China a disponibilizat circa 586 mld. dolari18 pentru a stimula economia prin investiii în dezvoltarea infrastructurii i a bunstrii sociale. O alt realitate a zilelor noastre este accentuarea tendinei de detronare a SUA din fotoliul de lider economic mondial, ca urmare a problemelor tot mai grave cu care se confrunt mai ales dup evenimentele nefericite din 11

European Commission, A European Economic Recovery Plan, Brussels, 26 November 2008, http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/pdf/ Comm_20081126.pdf. 16 Government of Russian Federation, Anti-Crisis Programme of the Government of the Russian Federation for 2009, http://premier.gov.ru/eng/ anticrisis. 17 Prime Minister of Japan and His Cabinet, Emergency countercharge in the present economic conditions, www.kantei.go.jp/foreign/keizai/index_e.html. 18 Chinese Government, China unveils stimulus package for 10 sectors, 26 February 2009, http://english.gov.cn/2009-02/26/content_1243481.htm.

15

84

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence septembrie 2001, i creterea influenei la nivel global a rilor cu rate foarte mari de dezvoltare (China, India, Brazilia sau Rusia). Conform ultimelor cifre date publicitii de Fondul Monetar Internaional, în ultimii ani, PIB-ul realizat la nivelul Uniunii Europene l-a depit pe cel al Statelor Unite.

PIB

(mld. dolari)

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

SUA UE Global

10.642 9.387 33.187

11.142 11.431 37.301

11.868 13.180 41.974

12.638 13.775 45.385

13.399 14.676 49.115

14.078 16.939 55.270

14.441 18.388 60.917

Figura nr. 1: Situaia comparativ a PIB-ului SUA, UE i la nivel global Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 2009

Mai mult, ponderea economiei SUA la formarea PIB-ului mondial a înregistrat un nivel din ce în ce mai sczut: de la 32,07% în 2002 la 25,47% în 2007 i, chiar 23,71% în 2008. Spre deosebire, contribuia UE a urcat de la 28,29% în 2002 la peste 30% în 2007 i 2008. Totui, dincolo de aceste cifre mai mult sau mai puin relevante, nu putem s facem abstracie de faptul c puterea economic a SUA se traduce i printr-un control i influen semnificativ la nivel politic, economic i militar în multe zone ale lumii i printr-o supremaie i dominan în majoritatea ,,jocurilor" i circuitelor economice internaionale. Probabil un efect de anvergur al actualei crize economice va fi remodelarea ordinii economice internaionale i restructurarea sistemului financiar al lumii, având în vedere c: reglementrile financiarbancare i comerciale internaionale trebuie schimbate; modelul economic capitalist de liberalizare i integrare economic i-a artat limitele i vulnerabilitile; dependenele i interdependenele economico-financiare s-au accentuat; dolarul american d semne de slbiciune fa de euro, riscând s-i piard statutul de principal moned de referin la nivel global; gradul de îndatorare a economiilor dezvoltate a crescut i deficitele s-au mrit semnificativ, în special cel al SUA; Rusia dispune de imense rezerve de

Nr. 1-2 / decembrie 2009

85

Revista Român de Studii de Intelligence hidrocarburi; China i economiile emergente asiatice dispun de uriae rezerve valutare i fonduri financiare. Efectele negative ale globalizrii i criza profund a economiei mondiale duc la adâncirea tot mai periculoas a disparitilor economice între regiunile lumii. Chiar dac acum se confrunt cu probleme, statele / uniunile de state bogate (SUA, UE, Japonia) vor reui, mai devreme sau mai târziu, s îi refac bogia. În schimb, zonele în curs de dezvoltare sau subdezvoltate (Africa, Asia de Est i de Sud-Est) vor deveni tot mai srace. Astfel, creterea dominaiei economice a unor state sau organizaii / corporaii multinaionale i presiunile exercitate asupra unor zone mai puin dezvoltate sau instabile economic accentueaz problemele legate de: demografie (creterea populaiei / consumului în raport cu resursele planetei, condiiile insalubre de trai i rspândirea bolilor infecioase, urbanizarea iraional etc.), hran (srcia, foametea, consumul în exces, degradarea terenurilor cultivabile i a resurselor de ap etc.) i economie (meninerea unor modele nesustenabile de producie, instabilitate social legat de existena lipsurilor i a distribuiei inegale a resurselor etc.). Acest ansamblu de factori impieteaz procesul de dezvoltare a zonelor mai puin favorizate de creterea economiei globale din ultimii ani. Cu adevrat îngrijortor este faptul c aproape 40% din populaia cea mai srac a lumii adun doar 5% din veniturile globale, ceea ce înseamn c peste 3 miliarde de oameni triesc cu mai puin de 2,5 dolari pe zi19. Un alt raport al specialitilor de la ONU asupra distribuiei veniturilor între statele lumii demonstreaz faptul c prpastia dintre rile bogate i cele srace se adâncete tot mai mult: 3 la 1 în 1820, 7 la 1 în 1870, 11 la 1 în 1913, 35 la 1 în 1950, 44 la 1 în 1973 i 72 la 1 în 199220. În prezent, se pare c distana dintre cele dou categorii a ajuns la un raport de peste 80 la 1.

Shah, Anup, Poverty Facts and Stats, 22 March 2009, www.globalissues. org/article/26/poverty-facts-and-stats. 20 United Nations Development Programme, Human Development Report 1999, Oxford University Press, New York, 1999, p. 17 i p. 51, http://hdr.undp.org/ en/media/HDR_1999_EN.pdf.

19

86

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence În plus, Indicele de Dezvoltare Uman (IDU) ­ ia în calcul sperana de via, alfabetizarea i educaia, nivelul de trai ­, publicat anual de Programul de Dezvoltare al Naiunilor Unite21, arat c o bun parte a statelor lumii înregistreaz un grad de srcie de mare amploare i din ce în ce mai persistent. Multe ri din regiunea Asia de Est i de Sud-Est se gsesc în categoria cu IDU mediu (între 0,500-0,799), iar majoritatea statelor africane în cea cu IDU sczut (sub 0,499). Fr îndoial, aceast situaie economic dificil are ca efect i o cooperare mai strâns între actorii internaionali pentru reducerea i contracararea efectelor crizei. Puterea unei naiuni i voina de colaborare a statelor lumii poate fi msurat doar atunci când aceasta este pus în faa unei situaii dificile, precum actuala criz economic. Astfel, Summitul G20 din capitala SUA22, din 15 noiembrie 2008, a reprezentat un moment în care rile dezvoltate i în curs de dezvoltare, care genereaz 85% din PIB-ul mondial, au iniiat un proces de cooperare fr precedent pentru a gestiona problemele economiei mondiale. Aceast tendin de rezolvare concertat a continuat la întâlnirea G20 din 2 aprilie 2009 de la Londra23, când s-au fcut pai importani în ceea ce privete procesul de restructurare / întrire a arhitecturii financiare globale i de redresare a economiei mondiale. Cea mai concret aciune în acest sens s-a consemnat în luna octombrie 2008, când Rezerva Federal American (Fed) a demarat împreun cu Banca Central European i cele din Anglia, Canada, Suedia i Elveia, o aciune destinat încetinirii evoluiei crizei financiare. În acest sens, în ziua de 8 octombrie bncile respective au anunat reducerea ratelor dobânzilor de referin cu 50 puncte procentuale.

United Nations Development Programme, Human Development Indices: A statistical update 2008, 18 December 2008, http://hdr.undp.org/en/mediacentre/ news/title,15493,en.html. 22 Washington Summit, Declaration Summit on Financial Markets and the World Economy, 15 November 2008, www.g20.org/Documents/ g20_ summit_declaration.pdf. 23 G20, London Summit ­ Leaders' Statement, 2 April 2009, www.g20.org/ Documents/g20_communique_020409.pdf. Nr. 1-2 / decembrie 2009

21

87

Revista Român de Studii de Intelligence Separat, banca central a Chinei a redus i ea rata dobânzii cu 0,27%, iar banca Japoniei i-a anunat sprijinul pentru aceste aciuni de politic monetar. Reuita acestei iniiative a demonstrat o coordonare mai apropiat între bncile centrale, comparativ cu încercarea similar care a avut loc în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. O alt caracteristic ce se manifest, mai ales la nivel naional, este accentuarea protecionismului în domeniul economic, practic respins de regulile economiei de pia. Totui, intervenia statului în economie a constituit dintotdeauna o pârghie prin care guvernele diferitelor ri ale mapamondului îi protejeaz sectoarele strategice ale sistemului economic naional. inând cont de situaia actual în care condiiile economice fr precedent cer msuri fr precedent, aceast practic a devenit mult mai evident la nivelul majoritii actorilor sistemului internaional. De exemplu, Statele Unite, modelul sistemului economic capitalist, au adoptat în ultimul plan de relansare a economiei americane din februarie 2009 o msur cu vdit caracter protecionist. Clauza ,,Buy American"24 stipuleaz c fierul, oelul i alte materii prime achiziionate pentru a fi prelucrate în industrie din fondurile oferite de programul guvernamental trebuie s provin din SUA. Mai mult, naionalizarea a devenit indispensabil în anumite cazuri în care infuziile pariale de capital în anumite companii i instituii financiare nu au fost suficiente pentru a le salva de la faliment. Astfel, statul a devenit în multe ri cel mai mare proprietar de aciuni în domeniul bancar sau al afacerilor. Prin urmare, se poate spune c mecanismele economiei de pia nu au fost adaptate s fac fa la astfel de dificulti economice i financiare. În condiii de criz, sistemul financiar i, în general, economia depind înc de intervenia statului, care prin punerea în micare a unor pârghii ­ resurse, cadru legislativ, modificarea unor reguli, acces la informaii confideniale etc. ­ poate rezolva orice problem aprut.

24

US Government, op. cit., 17 February 2009, p. 303. Nr. 1-2 / decembrie 2009

88

Revista Român de Studii de Intelligence Ultima, dar nu cea din urm, tendin ce caracterizeaz mediul de securitate actual este o anumit reorientare a prioritilor de aprare i de securitate ale principalilor actori militari ai scenei internaionale. Pe fondul scderii tot mai pronunate a fondurilor pentru aprare, unele puteri militare îi revizuiesc strategiile de securitate i doctrinele militare, altele deruleaz diverse programe de reformare i transformare a organizrii i structurii forelor, a modului de aciune i a desfurrii în teatrele de operaii externe, a tehnicii, a tehnologiilor i a mijloacelor de lupt. Toate aceste aciuni sunt, desigur, subsumate procesului continuu de adaptare, profesionalizare i modernizare a puterii militare, credibil i capabil s contracareze noile ameninri la adresa securitii. Analiza participrii statelor lumii la misiuni militare peste hotare reliefeaz, cel puin conform cifrelor din anul 2008, dorina rilor lumii de a contribui la meninerea unui climat de pace i de securitate pe plan zonal, regional sau internaional. Altfel, cu puine excepii, toate rile mapamondului sunt angrenate militar în diferite operaii conduse de ONU, NATO, UE, OSCE sau de coaliie în funcie de interese i posibiliti. Dei resursele economice le-ar putea permite s-i aduc aportul la securitatea lumii, Arabia Saudit, Coreea de Nord, Cuba, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak, Iran, Israel, Mexic, Oman, Siria, Venezuela sau Vietnam refuz s participe din diverse motive, precum: probleme interne sau cu vecinii, neînelegeri ori interdicii impuse de comunitatea internaional, lipsa voinei politice, reforma sectorului de securitate, reconstrucia armatei etc. Altele sunt angrenate în diverse tensiuni, crize i conflicte interne sau cu ali actori din vecintatea apropiat, astfel încât comunitatea internaional a desfurat în ara respectiv operaii de pace, ca de exemplu în: Afganistan; Israel, Siria i Liban; Coasta de Filde; Republica Democrat Congo; Liberia; Sudan; Timorul de Est; Somalia etc. De altfel, multe dintre forele armate ale lumii au fost dezvoltate în ideea unui posibil conflict interstatal, ceea ce nu le calific pentru a desfura operaii de meninere a pcii, stabilizare sau contrainsurgen. Astfel de misiuni necesit structuri militare

Nr. 1-2 / decembrie 2009

89

Revista Român de Studii de Intelligence bine organizate, pregtite i echipate, care s fie capabile s reinstaureze buna guvernare sau domnia legii. Din punct de vedere al contingentelor care particip la misiuni peste hotare, SUA au desfurat aproximativ 177.000 de militari25 în special în operaiile din Afganistan i Irak sau cele ale Alianei Nord-Atlantice i aloc anual zeci de miliarde dolari pentru susinerea acestora. În plus, particip cu o fregat în misiunea NATO din Mediterana ,,Active Endeavour", un distrugtor, patru dragoare i Flota a 5-a în operaiile de securitate maritim din Golful Persic, Golful Oman i Oceanul Indian. De asemenea, principalul aliat al SUA, Marea Britanie, contribuie cu un total de 13.000 militari la diferitele operaii de pace, din care în jur de 8.500 la cele ale Alianei i 4.100 la cele de coaliie. Participri cu personal militar semnificativ au i celelalte puteri economice ale Europei, precum Frana (12.320 oameni), Italia (7.753), Germania (6.046). Totodat, în cadrul misiunilor ONU, se remarc contribuiile importante ale Pakistanului cu efective de 9.829 militari, ale Indiei cu 8.164 militari sau ale Bangladeshului cu 8.138 militari. Ultima intervenie din Irak, foarte costisitoare din punct de vedere al resurselor, demonstreaz c puine state din coaliia constituit la începutul aciunii au fost disponibile i capabile s participe la eforturile de stabilizare i reconstrucie pe termen lung. Astfel, numrul celor care au contribuit la fora multinaional ce a acionat în Irak s-a redus de la 33 de ri în 2003 la 17 ri la sfâritul lui 200826, pe parcurs renunând Ungaria, Republica Dominican, Honduras, Noua Zeeland, Nicaragua, Filipine, Spania, Thailanda, Norvegia, Italia, Olanda i Portugalia. Bulgaria, Tonga i Ucraina i-au retras trupele în perioada 2004-2005, dar au revenit în anul 2007. În consecin, numrul forelor desfurate s-a diminuat de la 156.654 persoane în 2003 i 173.567 persoane în 2007 la 149.213 persoane la

The International Institute for Strategic Studies, The Military Balance 2009, Routledge, Abingdon, UK, January 2009, pp. 426-440. 26 SIPRI, Multilateral Peace Missions Overview, http://conflict.sipri.org/ SIPRI_Internet.

25

90

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence sfâritul anului 2008. Probabil c pân la 31 august 2010, termenul stabilit pentru retragerea trupelor americane27, în Irak va mai rmâne doar un numr limitat de militari care s antreneze i echipeze forele irakiene. i în cadrul misiunii NATO din Kosovo, totalul trupelor s-a redus de la 42.500 persoane în anul 1999 la 14.411 persoane în 2008. Efectivele UE din operaia EUFOR Althea au sczut de la 6.610 militari în 2004 la 1.976 militari la sfâritul lui 2008. În concluzie, se poate spune c aportul rilor lumii la misiunile militare de peste hotare va continua s se diminueze, având în vedere c astfel de operaii necesit resurse considerabile.

Concluzii Aadar, întrucât eecul unui stat poate constitui o surs de insecuritate pentru o regiune i, extrapolând, pentru o mare parte a globului, organizaiile internaionale au fost preocupate de dezvoltarea unor mijloace i instrumente care s refac statul respectiv, adresându-se domeniilor în care acesta a dat gre. Interveniile de acest tip au evoluat de la aciunile din timpul ,,rzboiului rece", când trupele ONU erau desfurate pentru a separa combatanii, pentru a demilitariza anumite zone i monitoriza acordurile de încetare a focului, la refacerea societilor divizate, dezarmarea prilor în conflict, demobilizarea fotilor combatani, organizarea alegerilor, instalarea unor guverne reprezentative, promovarea reformelor democratice i a creterii economice. Unele dintre aceste operaii au reprezentat un real succes, în ciuda dezbaterilor aprinse pe care le-au nscut, interveniile militare dovedindu-se a fi cele mai eficiente mijloace de prevenire a eecului unor state i a întoarcerii societilor respective la conflict. În literatura american, aceste operaii se numesc operaii de construcie a naiunii (nation-building operations) i implic folosirea forei militare ca

The White House, Remarks of President Barack Obama ­ Responsibly Ending the War in Iraq, Camp Lejeune, North Carolina, 27 February 2009. Nr. 1-2 / decembrie 2009

27

91

Revista Român de Studii de Intelligence parte a unui efort mai larg de promovare a reformelor economice i politice, având drept obiectiv tranziia unei societi dintr-o stare conflictual într-una de pace intern i relaii bune cu vecinii.28 Obiectivul principal al unei operaii de construcie a naiunii nu este de a transforma o societate srac într-una bogat sau o autocraie într-o democraie, ci de a aduce pacea în societile conflictuale. Este evident c reformele politice i dezvoltarea economic sunt eseniale pentru atingerea acestui obiectiv, îns este nevoie de un cadru mai cuprinztor. Astfel, operaiile de acest tip se adreseaz nevoilor de baz ale unui stat, de a cror satisfacere depinde eecul sau succesul statului respectiv în perioada imediat urmtoare. Dac acestea sunt msurile luate de comunitatea internaional pentru refacerea unui stat ce a trecut printr-un conflict armat, atunci care sunt msurile ce vor fi luate în cazul unui eec ,,panic" al acestuia? Nu este absolut necesar ca eecul statului s conduc la declanarea unor conflicte violente ce necesit intervenie militar. În acest caz, organizaiile internaionale au la dispoziie o serie de instrumente, precum sanciunile i embargourile, prin care pot determina o schimbare de atitudine a guvernanilor care nu au voina de a furniza bunurile politice, sau fondurile de ajutorare umanitar multilateral, atunci când guvernanii nu au capacitatea de a furniza acelai tip de bunuri. Identificarea i corijarea elementelor problematice nu este posibil fr a identifica scopul efectiv al statului, dincolo de diversele teorii vehiculate în vasta literatur de specialitate. Fragilitatea sau slbiciunea statului, eecul sau colapsul su sunt msuri ale ceea ce nu face sau nu poate face statul în relaie cu ateptrile noastre. Unele dintre aceste ateptri sunt normative, iar altele practice, îns eficiena actului guvernrii depinde de realizarea efectiv a funciilor i a scopurilor sale, dar i de corelarea realizrii unui anumit scop cu instituia potrivit. Statele au avut întotdeauna ca principale funcii i unele de natur extern, anume aprarea teritoriului

DOBBINS, James; Seth G. JONES; Keith CRANE and Beth Cole DeGRASSE, The Beginner's Guide to Nation-Building, RAND Corporation, Santa Monica, 2007, p. xvii.

28

92

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence propriu, definirea unei comuniti politice diferite de altele, capacitatea de interaciona la nivel internaional, adic de a se defini ca entitate distinct în sistemul internaional. Pe msur ce mediul internaional se transform, trebuie s fie modificate i instituiile însrcinate cu realizarea acestor funcii. Unii experi în relaii internaionale afirm c, în acest context, statele sunt considerate fragile, euate sau colapsate, dac nu mai reuesc s satisfac ateptrile marilor actori internaionali, statali sau nonstatali. Se dorete ca statul, ca membru responsabil al comunitii internaionale, s fie capabil i doritor s implementeze normele internaionale, precum drepturile omului, protecia refugiailor, controlul granielor, regimurile de control al armelor i cele de neproliferare, precum i alte obligaii ce decurg din participarea la organizaii internaionale de tipul Organizaiei Naiunilor Unite sau a Organizaiei Mondiale a Comerului. Aadar, statul este, în prezent, supus unei presiuni duble: intern ­ de a satisface nevoile de baz ale cetenilor i instituiilor sale, i extern ­ de a face fa transformrilor ce se desfoar la nivel internaional. Globalizarea este deja cunoscut ca unul dintre factorii principali ai erodrii suveranitii statului, pieele globale, reelele transnaionale, normele internaionale i valorile cosmopolite reducând semnificativ rolul i sfera de control al / a statelor. În acest context, unii teoreticieni afirm c s-ar putea ca, în momentul de fa, limita de siguran a acestui proces s fie deja atins. Bibliografie Brainard, Lael; Derek Chollet (Eds.). (2007). Too Poor for Peace? Global Poverty, Conflict, and Security in the 21st Century. Washington: The Brookings Institution. Collier, Paul; V. L. Elliott; Havard Hegre and Anke Hoeffler; Marta Reynal-Querol and Nicolas Sambanis. (2003). Breaking the Conflict Trap: Civil War and Development Policy. Washington: World Bank and Oxford University Press. Dobbins, James; Seth G. Jones; Keith Crane and Beth Cole

Nr. 1-2 / decembrie 2009

93

Revista Român de Studii de Intelligence DeGrasse. (2007). The Beginner's Guide to Nation-Building, Santa Monica: Rand Corporation. Doornbos, Martin; Woodward, Susan; Roque, Silvia. (2006). Failing States or Failed States? The Role of Development Models: Collected Works, Working Paper No. 19, Fundacion Para Las Relaciones Internationales Y El Dialogo Exterior. Farrar, J. J. "Back to the Future: Predicting the International System", în The Brown Journal of World Affairs, Summer / Fall 1999 ­ Volume VI, Issue 2. Fukuyama, Francis. (2004). Construcia statelor. Ordinea mondial în secolul XXI, Bucureti: Editura Antet. Goodin, Robert E., Hans-Dieter Klingemann (coord.). (2005). Manual de tiin politic. Iai: Editura Polirom. Kaufmann, Daniel; Aart Kraay and Massimo Mastruzzi, Governance Matters VII: Aggregate and Individual Governance Indicators 1996-2007, The Development Research Group Macroeconomics and Growth Team & World Bank Institute Global Governance Program, varianta on-line http://ssrn.com/abstract=1148386, 2008. Patrick, Stewart, "Weak States and Global Threats: Fact or Fiction?", în The Washington Quarterly, No. 29:2, Spring 2006. Raeymaekers, Timothy, Collapse or Order? Questioning State Collapse in Africa, Households in Conflict Network Working Paper 10, Brighton, 2005. Rotberg, Robert I. (ed.). (2003). When States Fail: Causes and Consequences. Princeton University Press. The International Institute for Strategic Studies, The Military Balance 2009, Routledge, Abingdon, UK, January 2009.

94

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Studiile de intelligence în viziunea european i naional

Mihaela STOICA Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract The changes in politics after the 9/11, Madrid and London attacks were designed to confer more transparency in what concerns intelligence and related matters. Subsequently, a growing number of universities in Europe started to develop programs to prepare students who are interested about this phenomenon. These programs on intelligence have become more diversified and society is now much more open to such knowledge.

Studiile de intelligence au reprezentat la început un fenomen de ni. Ele erau rezervate personalului militar specializat, fiind iniiate la recomandarea unor cercettori americani, pentru dobândirea avantajului strategic1. Ulterior, pe fondul încetrii ,,rzboiului rece", s-a impus o redefinire a conceptului de securitate, din perspectiva estomprii dimensiunii militare a acesteia i a emergenei noilor ameninri de ordin economic, societal, cultural sau ecologic. În acelai timp, dimensiunea naional a securitii este completat i balansat de cea internaional, în condiiile accenturii procesului de globalizare. Manifestarea noilor crize de securitate la începutul secolului al XXI-lea a validat, în cele din urm, o schimbare de paradigm care s-a tradus i prin demilitarizarea studiilor de securitate. O alt tendin major în politica statelor democratice privind activitatea de intelligence, în special dup 11 septembrie 2001 i dup

Sherman Kent, Strategic Intelligence for American WorldPolicy, Princeton, NJ., Princeton University Press, 1949. Înc din 1935, Sherman Kent1 emite ideea c intelligence-ul trebuie regândit drept domeniu academic. Nr. 1-2 / decembrie 2009

1

95

Revista Român de Studii de Intelligence atentatele din Londra i Madrid, const în efortul de sporire a vizibilitii serviciilor de informaii în cadrul guvernelor, ca rspuns la necesitatea cunoaterii la nivelul opiniei publice a specificului activitilor i metodelor informative. În acest context, studiile de intelligence, atât în America, dar i în Europa, au devenit tot mai accesibile publicului larg, ca parte a formrii culturii de securitate. În unele state, serviciile de informaii au realizat parteneriate cu universiti sau centre de cercetare pentru organizarea de cursuri, cercetri sau diverse activiti conexe pe domeniul securitii naionale, iar unele centre de studii organizeaz programe de internship, pentru atragerea studenilor din anii terminali de la diverse faculti, în scopul familiarizrii lor cu domeniul intelligence. Necesitatea apariiei studiilor de intelligence În anul 1960, CIA a regândit politica de pregtire în domeniul intelligence-ului, luând în considerare posibilitatea ca aceasta s aib loc în cadrul universitilor. Astfel, în urmtoarea perioad de timp, tot mai multe universiti au început s ofere discipline sau programe de studiu pe domeniul intelligence-ului, luând în considerare necesitatea formrii resurselor umane capabile s se adapteze rapid i eficient unui mediu dinamic i concurenial. Provocrile oferite de ,,rzboiul rece" au dus la crearea unei adevrate reele de centre de studii de securitate în America, dar i în Marea Britanie, Israel, Canada i Germania. Ulterior atentatului de la 11 septembrie 2001, în tot mai multe ri are loc o deschidere la nivel teoretic a activitilor de intelligence i sunt înfiinate centre de pregtire în domeniul securitii naionale. În Europa anului 2009 vom regsi o multitudine de programe de studiu, atât în cadrul universitilor, cât i în centre de pregtire a societii civile, la nivel guvernamental, dar i la nivelul organizaiilor de drept privat. Un obiectiv major al studiilor de securitate a fost i rmâne racordarea la realitile curente, pentru întâmpinarea cererii din partea 96

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence societii. În Spania, de exemplu, dup atentatul de la Madrid, au fost dezvoltate numeroase programe de studiu legate de domeniul intelligence. La Facultatea de tiine Juridice ­ Universitatea ,,Rey Juan Carlos" din Madrid a fost creat în anul 2005 Cátedra Servicios de Inteligencia y Sistemas Democráticos, dedicat studiilor de securitate, apoi a fost creat Máster Interuniversitario en Analista de Inteligencia, prin colaborarea cu Universitatea Carlos III i, începând din acest an, se organizeaz i prima ediie a Congresului Naional de Intelligence. Se poate observa, deci, o continu cretere a vizibilitii i accesibilitii informaiilor în ceea ce privete natura i obiectivele intelligence-ului la nivelul societii civile. Astfel, în ultimii ani au aprut numeroase studii i cercetri, menite s aduc în prim ­ plan realitile acestui domeniu, departe de imaginea creat de filmele cu James Bond. Pornind de la premisa c ,,dac savanii nu spun cetenilor ce au fcut serviciile de informaii pentru ei în trecut, de ce se ateapt ca cetenii s cread c serviciile le vor fi utile în viitor?"2, curricula academic a studiilor de intelligence are ca punct de referin ,,leciile învate" din evenimentele trecute. Astfel, includerea studiilor de gen în cadrul facultilor de tiine politice sau de istorie, devine fireasc. Cursurile de intelligence se difereniaz, de regul, în funcie de specialitatea universitii în care se desfoar; abordarea lor corespunde perspectivei programelor de baz. Astfel, dac aceste cursuri se desfoar în cadrul unui departament de relaii internaionale, ele se vor axa pe rolul intelligence-ului în contextul relaiilor politice internaionale; în vreme ce în cadrul departamentului de istorie, se va urmri evoluia istoric a activitii de intelligence i se vor analiza momente istorice determinante din acest punct de vedere etc. Programele de masterat direcionate pe relaii internaionale, în particular, tind s scoat în relief interdisciplinaritatea, integrând abordrile academice cu cele profesionale, cu discipline care converg spre specificul

E. R. May, ,,Studying and Teaching Intelligence", in Studies in Intelligence 38, no. 5 (1995): 1. Nr. 1-2 / decembrie 2009

2

97

Revista Român de Studii de Intelligence unor zone ale politicii, acestea fiind distincte de orientarea teoretic a celor mai multe programe. În acelai timp, multe studii de masterat includ anumite cursuri necesare în domeniul pentru care sunt proiectate, de exemplu, curs de analiz a metodelor, de economie sau de limbi strine. Într-una dintre primele abordri teoretice privind studiile în domeniul analizei informaiilor, Stafford Thomas identifica patru paradigme3 interpretative ale disciplinei: (1) abordarea istorico-biografic ­ axat pe experiene din trecut, cronologii evenimeniale, personaliti; (2) abordarea funcionalist ­ axat pe activiti operaionale i procese; (3) abordarea structuralist ­ axat pe rolul ageniilor i serviciilor de informaii în gestionarea politicii externe i a relaiilor internaionale; (4) abordarea politologic ­ concentrat pe dimensiunea politic a intelligence-ului, respectiv pe procesele de luare a deciziilor i de formulare a politicilor publice. Toate aceste paradigme ne sunt de ajutor pentru identificarea într-o form empiric a acestor cursuri. Dintr-o alt perspectiv, studiind programele analitice specifice universitilor din Statele Unite, Marea Britanie, Europa sau Australia, se poate constata c prototipul unui curriculum pentru disciplina studiilor de intelligence cuprinde trei elemente4: - cursuri obligatorii: cursuri în materia intelligence-ului care ofer baza conceptual necesar avansrii academice în domeniu; - cursuri complementare: cursuri ale unor discipline incluse în arii academice înrudite; - cursuri opionale: cursuri recomandate pe tematica intelligenceului care vizeaz aspecte specifice / particulare ale domeniului informativ.

Michael S. Goodman and Sir David Omand, ,,Teaching Intelligence Analysts in the UK. What Analysts Need to Understand: The King's Intelligence Studies Program", în Studies in Intelligence Vol. 52, No. 4 (Extracts, December 2008), care se regsete pe site-ul www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/csi-publications/csi-studies/studies/ vol-52-no-4/teaching-intelligence-analyst-in-the-uk.html 4 Martin Rudner, ,,Intelligence Studies in Higher Education: Capacity-building to meet societal demand", în International Journal of Intelligence and Counterintelligence, nr. 22, 2009, pp. 110-130.

3

98

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Aceast îmbinare de cursuri obligatorii, complementare i opionale asigur coerena interdisciplinar a programei studiilor de intelligence, dublat de garantarea unei flexibiliti care s atrag interesul studentului. Amestecul de cunotine de baz, cunotine specifice i cursuri opionale asigur coerena interdisciplinar a programelor de studii de intelligence. Evoluii în domeniul studiilor de intelligence din Europa În Europa, dup atentatele din Londra i Madrid, a devenit necesar cunoaterea la nivelul opiniei publice a specificului activitilor i metodelor informative. Or, maniera în care opinia public poate fi educat în materia intelligence-ului este învmântul superior, atât ca disciplin de sine stttoare, cât mai ales inserat în programa analitic a disciplinelor de studii politice i relaii internaionale. Astfel, în Europa secolului al XXI-lea vom regsi ca preocupare în cretere pregtirea în domeniul informaiilor pe diferite niveluri de studiu, de la domeniul de licen i pân la pregtirea de studii i cercetri în domeniu, realizat de universiti sau de centre de pregtire private ori guvernamentale. În paralel cu instituionalizarea emergent a studiilor de intelligence s-a manifestat o explozie a cercetrii i scrierilor academice pe tematici legate de domeniul informativ. În Marea Britanie, apariia studiilor de intelligence s-a produs dup anul 1970, dei bazele intelligence-ului modern au fost puse înc din anul 1909. Aa cum remarca Michael Goodman, ,,în timp ce intelligence-ul nu este un fenomen nou, studiile de intelligence sunt"5. Astzi, Marea Britanie este unul dintre cele mai experimentate state în pregtirea academic pe profil intelligence din Europa i are cele mai multe universiti care organizeaz cursuri de pregtire universitar i postuniversitar în domeniul intelligence. Astfel, la Universitatea Wales, gsim atât cursuri de licen, cât

Michael S. Goodman, ,,Studying and Teaching About Intelligence: The Approach in the United Kingdom", în Studies in Intelligence Vol. 50, No. 2, 1996, p. 57. Nr. 1-2 / decembrie 2009

5

99

Revista Român de Studii de Intelligence i cursuri de masterat, adresate atât începtorilor, cât i profesionitilor. Alte centre universitare care organizeaz cursuri de intelligence în Marea Britanie sunt: Cambridge, Salford, Kings College, University of London, Birmingham University, Brunel University, Edinbourgh University, Queen Mary College, Liverpool John Moores, Nottingham University, Reading University, Sheffield University, University of St. Andrews. La Brunel University6 sunt prezentate, spre exemplu, ca module de baz: conceptul intelligence ­ politici i teorii; creterea nevoii de securitate naional; intelligence-ul i ameninrile nonconvenionale; ageniile de intelligence i managementul comunitii; studii de caz: subiecte privind succesul i eroarea în intelligence; exerciii i simulri în analiza de intelligence. Totui, o privire general asupra practicilor de predare de astzi din Marea Britanie sugereaz faptul c studiile de intelligence reprezint acele discipline care, dei se pot integra uor într-o varietate de departamente universitare, nu vor fi niciodat acas în niciuna dintre ele.7 În Frana, domeniul învmântului de Intelligence în mediul academic a început s ia amploare de relativ scurt timp ­ anul 1995 când, la iniiativa Amiralului Lacoste, fost director al serviciului de informaii francez, s-a organizat în cadrul Universitii Marne-la-Vallée un Centru de studii tiinifice de aprare: Centre d'études scientifiques de defense (CESD). Platforma cursurilor de Intelligence este acoperit de dou instituii reprezentative: Centrul Francez de Cercetare a Intelligence-ului, Centre Français de Recherche sur le Renseignement (CF2R) i Centrul de analiz politic comparat, de geostrategie i relaii internaionale, Centre d'analyse politique comparée, de géostratégie et de relations internationales (CAPCEGRI). Cele dou instituii colaboreaz în organizarea unui curs în domeniu. La CF2R se desfoar un program de studiu de trei luni, care se adreseaz celor care urmeaz s îi desfoare activitatea în intelligence

6 7

http://www.brunel.ac.uk/about/acad/sss/research/centres/bciss Michael S. Goodman, op.cit., p. 58. Nr. 1-2 / decembrie 2009

100

Revista Român de Studii de Intelligence (viitori conductori sau membri ai conducerii unui serviciu de informaii, ofieri i cadre ale forelor armate, ale poliiei) sau s interacioneze cu intelligence-ul (funcionari internaionali i membri ai organismelor internaionale, diplomai, parlamentari, înali funcionari i membri ai cabinetelor ministeriale, prefeci etc.); conductori de întreprinderi de intelligence, de investigaii i economic, responsabili cu securitatea sau intelligence-ul economic incluzând i sectorul vamal; personalului care provine din lumea universitar, jurnaliti sau personal din ONG-uri care urmeaz s cunoasc mai bine domeniul informaiilor i practicile sale în vederea promovrii culturii de securitate în societatea civil În aproape toate rile din Europa de azi exist centre de pregtire în domeniul intelligence-ului, fie c sunt afiliate serviciilor sau ageniilor de securitate, fie c sunt cursuri realizate de universiti civile sau în parteneriat cu ageniile de securitate. În Germania, de exemplu, coala de Informaii BND ­ este al aptelea Departament al Serviciului Federal de Informaii (Bundesnachrichtendienst ­ BND). Aceasta face parte i dintr-o structur federal mai ampl, numit Facultatea Federal de Specialitate; coala BND apare i cu titulatura ,,Institutul pentru Tehnica Informaiilor". În Spania, cursurile se realizeaz într-un parteneriat realizat între Centrul Naional de Informaii i Universitatea ,,Rey Juan Carlos". La nivel european, dei în întârziere fa de centrele de studiu din America, se poate percepe o dezvoltare a ceea ce înseamn studii de securitate, atât în cadrul universitilor, cât i al centrelor de cercetare. Evoluia i tendinele studiilor de intelligence i securitate din România În România, implementarea unei adevrate ,,culturi de securitate" reprezint înc o provocare datorit motenirii reprezentate de imaginea public privind perioada comunist i abuzurile comise în perioada respectiv de ctre ,,Securitate" în numele siguranei naionale. Cu toate acestea, dup anul 1990 au avut loc diverse încercri de reconceptualizare a domeniului securitii i

Nr. 1-2 / decembrie 2009

101

Revista Român de Studii de Intelligence implementrii în cadrul diverselor instituii universitare sau private, ajungându-se în acest moment la o adevrat deschidere în ceea ce privete studierea intelligence-ului în tot mai multe instituii, universiti, asociaii etc. Aceast deschidere se datoreaz, în parte, i celor dou mari procese strategice ale istoriei recente ­ aderarea la structurile UE i NATO, ce au marcat în mod irevocabil destinul democratic al României. Conceptul de intelligence a cunoscut o adevrat recunoatere, odat cu apariia obligativitii de protejare a datelor din interiorul instituiilor de stat sau chiar al firmelor private. Astfel, la nivel guvernamental s-a creat Grupul interministerial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul securitii, cu responsabiliti diverse la nivel de cercetare, dezvoltare de proiecte tiinifice, acte normative i alte atribuii în domeniul securitii naionale, iar în 2001 a fost creat Asociaia Român a Industriei de Securitate (ARIS), ca structur organizat a industriei de securitate i care reunete companii i specialiti din domeniul securitii private din România. Pregtirea în domeniul informativ a cunoscut o evoluie de la cursurile de pregtire specializate de scurt durat din cadrul instituiilor în domeniu, la instituionalizarea studiilor de intelligence în cadrul academiilor sau universitilor. Datorit faptului c studiile de intelligence reprezint un punct sensibil în formarea viitoarelor resurse umane implicate în problemele de securitate, expertiza în domeniu constituie un avantaj. Astfel, vom regsi cursuri la toate nivelurile de interes axate pe domeniul intelligence, în instituii precum Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul", care pregtete atât cadrele proprii, cât i membri ai societii civile, prin cursuri de licen, masterat, doctorat i cursuri postuniversitare, Universitatea de Aprare ,,Carol I", destinat educrii universitare i postuniversitare în materia securitii naionale, aprrii, intelligence-ului militar, pregtirii personalului participant în operaiunile multinaionale i JOINT, Academia Tehnic Militar, Direcia de Informaii a Armatei, instituii cu expertiz în domeniu. Cursurile de intelligence din România au luat amploare în ultima perioad în universiti din toat ara, fiind integrate în cadrul facultilor de 102

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence informaii, de tiine politice, istorie, relaii internaionale sau chiar în curricula academic a facultilor pe domenii de tiine inginereti sau de tiine juridice. Vom regsi atât studii de licen, cât i de masterat în centre universitare precum Bucureti, Sibiu, Cluj, Iai, Craiova, Timioara. Abordrile sunt diversificate, în funcie de problematica major abordat în domeniul de baz specific studiilor. Unele organizaii, cum ar fi Fundaia EURISC ­ The European Institute for Risk, Security and Communication Management, organizeaz programe de pregtire, de cercetare sau conferine pe teme de securitate, dar i programe de internship, dedicate studenilor aflai în ultimul an la faculti cu profil de tiine politice sau economie, interesai de relaiile internaionale, de studii strategice, de relaiile dintre societatea civil i cea militar i de integrarea euroatlantic. Îns preocuprile privind fenomenul de intelligence nu se leag strict de programele universitare, existând la ora actual numeroase programe de cercetare pe domeniul securitii naionale organizate de instituii de învmânt superior, dar i organizaii nonguvernamentale din România, cum ar fi: Centrul de Studii NATO ­ S. N. S. P. A. ; Institutul pentru Studii Politice de Aprare i Istorie Militar; Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minier i Protecie Antiexploziv etc. La Universitatea Naional de Aprare ,,Carol I" funcioneaz Centrul de Studii Strategice de Aprare i Securitate având activitate de cercetare tiinific structurat pe mai multe direcii, materializate în studii variate i complexe: terorismul contemporan, dezvoltri ale securitii regionale în bazinul Mrii Negre; modaliti de gestionare i lupt împotriva riscurilor i ameninrilor asimetrice în plan regional; interesele României i Europei în asigurarea navigaiei libere pe Dunre i în asigurarea echilibrului ecologic în Delta Dunrii etc. Dei studiile de intelligence din Europa i în special din România au avut un început mai dificil, apariia lor i diversificarea rapid a acestora

Nr. 1-2 / decembrie 2009

103

Revista Român de Studii de Intelligence reprezint un semnal pozitiv pentru evoluia lor viitoare. Pentru remedierea situaiilor ce privesc raportarea intelligence-ului la valorile morale din timpul perioadei comuniste din România, dezvoltarea acestor studii poate avea efecte benefice, iar iniiativele academice ­ dar nu numai ­ în domeniu sunt privite cu mai mult deschidere. Bibliografie Michael, S. Goodman and Sir David, Omand. ,,Teaching Intelligence Analysts in the UK. What Analysts Need to Understand: The King's Intelligence Studies Program", în Studies in Intelligence Vol. 52, No. 4 (Extracts, December 2008). Claudia, Cristescu. Studiile de intelligence în învmântul universitar public. Prototipul programei analitice a studiilor de intelligence, în vol. Sesiunea de comunicri tiinifice cu participare internaional ,,Strategii XXI", Universitatea Naional de Aprare ,,Carol I", Bucureti, 09-10 aprilie 2009, pp. 790-805. Martin, Rudner. ,,Intelligence Studies in Higher Education: Capacity-building to meet societal demand", în International Journal of Intelligence and CounterIntelligence, n° 22, 2009, pp. 110-130. Sherman, Kent.(1949). Strategic Intelligence for American World Policy, Princeton, NJ: Princeton University Press. https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence Michael S. Goodman, (1996). ,,Studying and Teaching About Intelligence: The Approach in the United Kingdom", în Studies in Intelligence Vol. 50, No. 2.

104

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Postmodernism în informaii ­ o analiz a transformrilor i tendinelor în activitatea de informaii

Drd. Sorin-Gabriel COZMA Serviciul Român de Informaii Abstract The topic of this article is the security environment and its extreme changes taking into consideration geopolitical and geostrategic context caracterized by a continuous chain of crises. The author's endeavour is to define as well the post-modernism concept focusing on key-elements, each of them seen as technology levers to estimate trends in the evolutionary framework of intelligence structures.

Introducere În ultimii 15-20 de ani, serviciile secrete au fost nevoite s fac fa unei succesiuni de schimbri radicale în mediul de securitate, cele mai dramatice fiind, de departe, sfâritul ,,rzboiului rece" i atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, care au determinat schimbri importante de obiective i tipul de misiuni. În acelai timp, ,,revoluia informatic" a ridicat probleme noi legate de prelucrarea datelor, eficiena metodelor i flexibilitatea structurilor instituionale. Se poate aprecia c, în ultima decad, serviciile secrete au fost nevoite s acioneze într-un mediu din ce în ce mai haotic i puin previzibil, eforturi intense de adaptare fiind depuse atât în planul metodelor i mijloacelor, cât, mai ales, în plan conceptual. Abordarea clasic apreciaz c evoluia în activitatea de informaii este condiionat de o serie de discontinuiti, de schimbri brute (shifts) în

Nr. 1-2 / decembrie 2009

105

Revista Român de Studii de Intelligence contextul geopolitic sau în domeniul tehnologiilor, de constrângeri bugetare ori presiuni politice. În aceast viziune, având în vedere viteza cu care se deruleaz evenimentele pe plan internaional, mediul de securitate evolueaz din criz în criz, în care perioadele de rzboi rece (tensiuni politice) alterneaz sau se suprapun cu cele de pace fierbinte (rzboi economic). Dezvoltrile conceptuale de pe aceast platform teoretic pctuiesc prin lipsa de sistematizare i prin faptul c, fiind focalizate în principal pe ,,poriuni" i mai puin pe ansamblul mediului de securitate, reuesc s fie descriptive, dar prea puin predictive. Acest lucru l-a resimit din plin întreg Departamentul de analiz din BND ­ Germania, ce a fost desfiinat în totalitate în anul 1991 i reconstruit din temelii în anul urmtor pentru c, dei a evaluat corect cile de prbuire a comunismului i sfâritul ,,rzboiului rece", nu a anticipat destrmarea Uniunii Sovietice (la vremea respectiv, argumentul BND a fost c în Constituia URSS nu era prevzut posibilitatea secesiunii). Mult mai, recent, aceeai soart a împrtit-o, în anul 2006, i programul NOC (non-official covert) al CIA de edificare a unei reele de companii fantom-în Europa i alte locaii pentru a facilita intrarea în contact i, în final, penetrarea unor reele teroriste1. Ce este postmodernismul? Ce este posmodernitatea? Grosso modo, dac postmodernismul este curentul de gândire, instrumentul analitic, postmodernitatea reprezint obiectul de studiu al postmodernismului, adic modul de organizare a societii în timp i spaiu, cu relaiile complexe dintre procesele economice, politice i culturale de la sfâritul secolului trecut. Ca instrument analitic, aa cum este vzut de P. M. Rosenau, postmodernismul ,,refuz certitudinile epistemologice, respinge conveniile

Greg Miller, CIA's ambitious post-9/11 spy plan crumbles, Los Angeles Times, February 17, 2008, ,,Sub presiunea exercitat de Congres, 12 astfel de companii au fost înfiinate în perioada 2002-2004 în cadrul unui program estimat ca valoare la ,,sute de milioane de dolari". Abordarea elitist, lipsa oricrei interferene cu mediul specific i amplasarea total nepotrivit, departe de orice int de interes, au condus la lipsa de rezultate i abandonarea programului."

1

106

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence metodologice, ocolete cile bttorite ale cunoaterii, contest toate versiunile adevrului i alung recomandrile de conduit"2. J. F. Lyotard merge mai departe când afirm c abordarea postmodern a cunoaterii pune la îndoial metodele obiectiv-tiinifice i c ,,adevrul depinde de context i este determinat de cultur"3. P. Drucker consider c postmodernismul înlocuiete abordarea, specific modernismului, liniar-progresiv a evoluiei în general i a istoriei în special, cu ,,non-liniaritatea, recurena i haosul (n.n. ­ teorii despre haos)"4. În acest moment al prezentrii trebuie s fie destul de dificil de apreciat în ce msur acest concept poate contribui la descrierea i, cu atât mai mult, la modelarea unei activiti cât se poate de obiectiv-realiste i politic condiionate, cum este cea de informaii, context în care se impune trecerea în revist a câtorva elemente de interes privind postmodernitatea, concept în legtur cu care s-au impus în literatura de specialitate trei perspective generale. Prima viziune consider c nu exist, de fapt, o ruptur, o discontinuitate, o diferen de fond, de substan între modernitate i postmodernitate i c, finalmente, contemporaneitatea nu reprezint decât o subfaz a modernitii, un fel de ,,modernitate superioar", în care structurile birocratice ale statului i societii capitaliste se ,,intensific" i ,,combin" pentru a elimina ,,ultimele vestigii ale societii tradiionale". De asemenea, fenomenul actual al globalizrii nu ar reprezenta decât o accelerare i intensificare a proceselor declanate înc din cursul secolului al XVI-lea5. În concluzie, aceast viziune este liniar-evolutiv, continuu determinat i, prin urmare, reprezint o critic destul de sever a conceptului.

P. M. Rosenau, Postmodernism and the Social Sciences: Insights, Inroads and Intrusions, Princeton, UP, 1992, p. 3. 3 J. F. Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge, Manchester UP, 1994, p. 17. 4 P. Drucker, Landmarks of Tomorrow: A Report on the New ,,Post-Modern World", London, Transaction Publishers, 1996, p. 22. 5 R. Robertson, "Mapping the Global Condition: Globalization as the Central Concept", în Waters et al. 8 note 31, pp. 397-410. Nr. 1-2 / decembrie 2009

2

107

Revista Român de Studii de Intelligence Cea de-a doua perspectiv consider contemporaneitatea ca o faz de tranziie ctre era postmodern, în care coexist forme sociale de organizare specifice deopotriv perioadelor premoderne, moderne i postmoderne6. Spre deosebire de precedenta, aceast viziune recunoate posibilitatea ca schimbri sociale radicale s aib loc neuniform în spaiu i timp (discontinuiti), dar numai pe perioade suficient de mari de timp. A treia perspectiv consider c ne aflm în plin er postmodern, care marcheaz o ruptur radical fa de epoca modern a societii7. Indiferent de viziunea îmbriat, majoritatea analitilor consider c suntem în prezent martorii unor schimbri majore, economice i tehnologice, cu impact asupra structurilor sociale i indivizilor, cu fragmentarea i restructurarea sistemelor politice i economice odat cu trecerea de la producia de mas, dependena de capital i naiunile urbanizate, la puterea economic a cunoaterii i la sisteme disperse i globalizate de organizare. Peisajul contemporan este desenat de trei elemente cheie8: Postindustrialismul ­ concept ce scoate în eviden modul în care a evoluat raportul dintre volumul forei de munc i valoarea adugat în tranziia de la producia de bunuri în industrie la ,,industria" informaiei în sectorul de servicii, cu înlocuirea muncii brute i capitalului cu informaia i cunoaterea ca factori de producie, cu trecerea de la tehnologia mecanic la tehnologia informaiei, de la Rockfeller sau Vanderbilt, la Bill Gates (Microsoft) ori Larry Page i Sergey Brin (Google). Postfordismul ­ ce evideniaz declinul produciei de mas i compromiterea definitiv a idealului Taylorian, cu apariia produselor personalizate i emergena pieelor specializate (de ni), cu personal implicat atât în procesul de producie, cât i în cel de decizie.

D. Bell, The Comming of Post-Industrial Society, Basic Books, NY, 1999. P. Drucker, Landmarks of Tomorrow: A Report on the New ,,Post- Modern World", London, Transaction Publishers, 1996, p. 22. 8 A. Rathwell, Towards Postmodernism Intelligence, Intelligence and National Security, Vol. 17, No. 3 (Autumn 2002), Frank Cass, London, pp. 94-95.

7 6

108

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Globalizarea ­ concept care subliniaz faptul c, din moment ce procesele sociale, economice i informaionale au loc la scar planetar, entitile centrale din epoca modern, statele sau corporaiile pierd în bun msur controlul acestor fenomene. Este vremea pieelor integrate (fr bariere vamale), organizaiilor suprastatale (Uniunea European) i a societilor transnaionale. În general este acceptat faptul c fora motrice a acestor elemente de postmodernitate o reprezint dezvoltrile tehnologice, care influeneaz în mod hotrâtor comportamentul diferitelor entiti (state, grupuri sociale ori indivizi) în efortul de adaptare la un mediu social în schimbare, de construire a unei identiti în condiiile în care certitudini din epoca modern se dizolv i valori tradiionale sunt abandonate. Apar identitile multiple, uniunea dintre om i main i cyberspaiul ca alternativ la cartezianul mod de orientare i localizare spaiu-timp. Folosind aceste elemente pentru descrierea societii contemporane, se pot identifica cinci teme principale ale postmodernitii, astfel: Sfâritul cunoaterii exhaustive i al teoriilor grandioase. Una dintre temele principale ale postmodernismului o reprezint respingerea gândirii moderniste, preocupat de elaborarea unor teorii unificate privind societatea i cunoaterea i a apetenei pentru explicaii cuprinztoare i detaliate în ceea ce privete activitile sociale. Elementele care nu se potrivesc în imaginea de ansamblu sunt considerate excepii sau cazuri particulare menite s ilustreze imperfeciunile teoriei i motiv de continuare a eforturilor de conceptualizare. Prin contrast, postmodernismul admite discontinuitile, materia diferit, trepte (salturi de valori) în parametri, ca elemente ale aceluiai întreg, cu avantajul c permite un discurs alternativ i accesul la fragmente disparate ale aceleiai realiti. Sfâritul preocuprii pentru adevruri incontestabile. Postmodernismul refuz noiunea de adevr obiectiv, recunoscând în schimb rolul cercettorului de parte i participant în evoluia realitii studiate. În

Nr. 1-2 / decembrie 2009

109

Revista Român de Studii de Intelligence locul ,,observaiilor" privind o realitate unificat, postmodernismul furnizeaz ,,interpretri" ce in seama de structura social i lingvistic pe care se sprijin crearea cunoaterii. Absena reperelor stabile i identiti incerte. Postmodernismul pune la îndoial gândirea modernist legat de identitatea individual, considerând c schimbrile tehnologice, sociale i economice dizolv construciile moderne sociolingvistice binar-contradictorii precum brbat / femeie (postmodernismul consider persoana), om / main (resursa) sau local / global (partea din întreg). Limite fluide. La nivel conceptual, graniele bine conturate dintre teorii moderne concurente sau rivale (liberalism-marxism, determinism tehnologic-constructivism social, politic-economic etc.) devin permeabile în abordarea multiunghiular din gândirea posmodernist. La nivel empiric, practic, graniele dintre state, regiuni, culturi sau corporaii devin din ce în ce mai vagi ca rezultat al schimbrilor economice, tehnologice i sociale. Economia cunoaterii. Sunt în general acceptate emergena economiei cunoaterii i ,,demasificarea" produciei ca elemente de postmodernitate ce au condus la ,,dezorganizarea" societii contemporane prin înlocuirea structurilor ierarhice cu reele interconectate, a mass-mediei cu interactiv-media personalizate, cu apusul loialitii de tip corporatist i apariia ,,muncitorilor în cunoatere" (programatori, de exemplu) autonomi. Perspectiva analitic i cadrul conceptual oferite de postmodernism aplicate în activitatea de informaii În domeniul informaiilor, considerat ca fiind cel mai fin i sensibil dintre structurile conservator-birocratice ale statului, eforturile s-au îndreptat în direcia depirii construciilor analitice unidimensionale de tip post,,rzboiul rece" ori post-9/11 i pentru a descrie i descifra schimbrile din mediul politic-instituional, economic i social i, mai ales, pentru adaptarea rapid a proprie identiti (structur / obiective / misiuni) la aceste schimbri (cu transformri în natura cunoaterii i modul de instituionalizare a activitilor de cunoatere). 110

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Este interesant de observat cum cele cinci teme majore ale postmodernismului se reflect în schimbrile de dat recent din domeniul informaiilor9, astfel: Fragmentarea intelor, a obiectivelor i a misiunilor. Cunoaterea exhaustiv a disprut odat cu ,,rzboiul rece", iar relaxarea conceptual (abordri incrementale i liniare) în comunitatea de informaii a luat sfârit în septembrie 2001, când s-a confruntat brusc cu o realitate neliniar, dinamic i haotic, ce reclama conturarea i individualizarea cât mai clar a intelor, particularizarea obiectivelor i specializarea misiunilor (de exemplu, fragmentarea intelor: nu combaterea corupiei, ci compromiterea lui X sau destrmarea grupului Y; fragmentarea obiectivelor: nu cunoaterea anticipat etc., ci stabilirea modalitii de aciune; fragmentarea misiunilor: nu folosirea mijloacelor tehnice, ci instalarea mijlocului Z pe peretele de nord la locaia W etc.). Certitudini pariale, nu incertitudini generale. În abordarea tradiional modern, exist o realitate obiectiv care trebuie îneleas i cunoscut cât mai bine, valorificarea unui produs informaional fiind o chestiune de oportunitate condiionat de echilibrul dintre nivelul de incertitudine i nevoia de aciune. Postmodernismul nu accept noiunea de realitate obiectiv, ci interpreteaz manifestrile exterioare ale diverselor fenomene i îi ia libertatea de a destructura rezultatele în realiti paralele sau complementare i admite, prin urmare, c la o singur întrebare pot exista mai multe rspunsuri. În BND (Bundesnachrichtendienst ­ Serviciul Federal de Informaii din Germania), de exemplu, exist conceptul de gestionare a beneficiarilor, iar un întreg sector în departamentul de analiz are rolul de a descompune i modela produsul informaional în ,,felii" i ,,forme" care s poat fi asimilate de fiecare dintre beneficiari, crora, altfel, ,,realitatea obiectiv" nu le-ar fi accesibil. De asemenea, fiecare not informativ, pe lâng relatarea sursei i alte observaii, conine un segment ce cuprinde interpretarea i modul de implicare a ofierului operativ.

9

Idem, pp. 97-98.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

111

Revista Român de Studii de Intelligence Identitatea. Identitatea în domeniul informaiilor devine neclar atât la nivel micro (cadre), cât i macro (instituii). Identitatea personalului este pus la încercare din mai multe direcii, cea mai important fiind acel determinat de progresul tehnologic i de atenuarea dihotomiei om / main (în procesul de prelucrare a informaiei, de exemplu, omul nu mai poate fi separat de calculatorul lui). La nivel macro, identitatea se disperseaz prin subordonri sau coordonri multiple, participri în diverse organizaii multinaionale, cu diversificarea continu a beneficiarilor, atât pe plan naional, cât i internaional (,,noi pentru cine lucrm?"). Limite fluide. Diverse limite ale epocii moderne au devenit permeabile i stau ca mrturie în acest sens: cooperarea est-vest; transferul de tehnologii clasificate ctre sectorul privat ori, invers; externalizarea unor servicii în activitatea de informaii i colaborarea cu sectorul corporatist (în domeniul IT, de exemplu), iar modul de organizare se deplaseaz dinspre structuri naionale verticale ctre reele orizontale de cunoatere i informare. Falimentul ,,uzinei de informaii". Reprezint corespondentul în informaii al declinului produciei industriale de mas, produsele informaionale fiind din ce în ce mai puin standardizate i din ce în ce mai mult personalizate, cu apariia unor ,,piee" de ni (beneficiari inedii, precum agenii, structuri de strategie ori supraveghere i control etc.). Pentru a aprofunda aspectele anterior prezentate este util s analizm modul în care elemente de schimbare definitorii pentru postmodernitate influeneaz activitatea de informaii, fiind vorba despre revoluia informatic, ,,explozia" surselor deschise i emergena operaiunilor informaionale. Revoluia informatic. Exist analiti care consider c telematica i tehnologiile digitale vor transforma structurile sociale, economice i politice în aceeai msur în care au fcut-o în secolul trecut maina, telefonul i televiziunea. Ceea ce este sigur este c tehnologia informaiei i a comunicaiilor (ICT) are efecte profunde în planul activitii de informaii, atât din punct de vedere organizaional, cât i cultural. Structurile birocratice de informaii provin din era modern i, în general, au ca model, ,,uzina de 112

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence informaii", sunt ierarhice, suprapuse în ,,burlan", suprasaturate de middlemanageri i relativ inflexibile. În ziua de azi, ICT reclam i permite în acelai timp structuri mai plate, cu reele orizontale de activitate, mai flexibile, organizate i orientate pe obiective. Implicaiile din punct de vedere cultural sunt pe cât de profunde, pe atât de dificil de evaluat. În orice caz, pe msur ce cunoaterea devine un factor de producie tot mai important, se schimb i creeaz valori, se organizeaz structuri specializate, apare o contiin de sine i sentimentul specific de apartenen, precum i cel de recunoatere social, odat cu accesul la poziii înalte în ierarhia structurilor de informaii. ,,Explozia" surselor deschise. Importana surselor deschise (OSINF ­ Open Source Information) a crescut foarte mult în ultima perioad, ca efect al unor factori precum schimbri de natur geopolitic (statul autoritar a pierdut controlul surselor deschise) sau ,,revoluia informatic" în procesul de colectare, prelucrare i diseminare a informaiilor ori diversificarea i creterea fr precedent a numrului intelor operative, care a fcut ca bazele de date ale comunitilor de informaii s fie depite în raport cu sarcinile i misiunile. S-a ajuns în acest fel la situaia în care exploatarea surselor deschise poate oferi o baz de pornire pentru întreaga activitate de informaii i poate rspunde la multe întrebri de interes operativ. Exploatarea surselor deschise ridic probleme fundamentale legate de procesele i structurile implicate în informaii, deoarece într-un mediu OSINF se pune mereu întrebarea ce este informaia brut i care este valoarea adugat într-un produs informaional care trebuie s fie neaprat ceva mai mult decât rezultatul colaionrii. Tradiionalul compromis între oportunitate, acuratee i cuprindere necesit reconsiderare într-o er în care beneficiarul legal poate primi instantaneu rapoarte prin intermediul televiziunii prin satelit. OSINF crete suplimentar presiunea creat de ,,revoluia informatic" asupra structurilor de informaii, iar rezultatul îl reprezint, de regul, crearea unor reele orizontale, transnaionale i neclasificate, a cror eficien ridic un

Nr. 1-2 / decembrie 2009

113

Revista Român de Studii de Intelligence semn de întrebare privind integrarea pe vertical, secretizarea i compartimentarea ca principii tabu ale muncii de informaii (în perioada 2004­2007, departamentul OSINF al BND a crescut numeric de aproximativ 2,5 ori, tendine similare înregistrându-se i la CIA). Operaiunile informaionale (IO ­ Information Operations). Apar i influeneaz activitatea în aproape în toate domeniile vieii economice, politice i sociale. La fel ca i în celelalte domenii, i în informaii acest tip de operaiuni presupune eforturi sistematice, profunde i pe termen lung, cu acumulri (date, analize) de ordin psihologic, cultural i politic, derulate de cele mai multe ori în medii, comuniti ori reele noninformative, în scopul de a descrie i înelege cât mai bine intele operative (operaiuni ofensive). De asemenea, este vorba despre monitorizarea cuprinztoare i în timp real a spaiului informaional, prin posibiliti proprii sau în cooperare cu reele publice, private i transnaionale (operaiuni defensive). Elementele definitorii ale postmodernitii ca pârghii de evaluare a tendinelor i perspectivelor de evoluie în cadrul structurilor de informaii Dac din cele de mai sus se poate aprecia asupra postmodernismului ca instrument de analiz i de interpretare a schimbrilor din lumea contemporan i felul în care acestea îi las amprenta asupra activitii de informaii, este interesant de explorat posibilitile de a evalua tendine i a face previziuni pe baza temelor i elementelor definitorii ale postmodernitii. Tendinele i previziunile pot fi abordate pe dou coordonate; din punct de vedere organizatoric i în plan conceptual. O tendin vizibil pe tot mapamondul este aceea de transformare, de reform în cadrul structurilor de informaii, iar principalul obiectiv îl reprezint îmbuntirea modului de organizare a activitii, printr-o abordare de regul modern, adic tehnicist i birocratic, drept efect al aplicrii unor norme legale i pe baza concluziilor diferitelor comisii. 114

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Apetena pentru comisii, specific epocii moderne, nu va disprea prea curând (în Statele Unite, în noiembrie 2002 a fost înfiinat o comisie de evaluare a activitii în comunitatea de informaii, înainte ca precedenta, constituit imediat dup 9/11 2001, s-i fi formulat concluziile), iar soluiile vor fi, în mod previzibil, cele cu care astfel de comisii ne-au obinuit deja: înfiinarea unei noi funcii de coordonare, la un nivel superior (directori, directori executivi, consilieri pe probleme de ... etc.), rearanjarea i restructurarea unor instituii, prin modificarea unor subordonri sau coordonri, înfiinarea (integrarea) unor departamente noi etc. i acordarea de noi atribuii autoritilor competente, ca o consecin logic a precedentelor dou. În planul imediat urmtor, este de ateptat îns ca, din cauza constrângerilor bugetare i nevoii de cretere a capacitii operaionale (pentru a face fa unor ameninri i inte din ce mai diversificate i mai puin convenionale), mai mult prin management decât ca efect al unor acte legislative, procesul de reform s se orienteze spre creterea capabilitilor (în special în departamentele HUMINT), a cror lips nu poate fi compensat de organizare, indiferent cât de bine fundamentat, i eliminarea structurilor intermediare, aa-zis integratoare (,,burlane" organizatorice). Nevoia de oportunitate în aciuni va determina coborârea treptat a nivelului de decizie, creterea gradului de autonomie funcional i flexibilitate organizatoric i conceptual (echipe constituite pe obiective sau misiuni, colective de specialiti care îi pot schimba componena i lista de sarcini etc.). De aici, este previzibil apariia unor instrumente administrative noi care s permit realocarea rapid a personalului i resurselor ca rspuns la schimbrile din spaiul informaional. Creterea capabilitilor ICT la nivel de execuie (un sistem de videoconferine, de exemplu) va influena radical modul de coordonare i va da un alt îneles comunicrii pe orizontal. Nevoia de fuziune a surselor de informaii i de a separa în timp cât mai scurt informaiile foarte importante de cele importante din avalana

Nr. 1-2 / decembrie 2009

115

Revista Român de Studii de Intelligence informaional, va transforma modul de prelucrare i interpretare a datelor, prin programe expert, ageni informatici etc. i o reorientare a resurselor spre departamentele de analiz i evaluare. Relativa izolare a personalului de analiz va cunoate o diminuare prin colaborarea cu mediul academic, de afaceri, media etc. i, în general, cu toate sursele disponibile de expertiz. De asemenea, nu este departe timpul când la întocmirea produselor informaionale se va ine seama de particularitile de personalitate i abilitile cognitive ale beneficiarilor. O alt tendin o reprezint multiplicarea identitii structurilor de informaii pe msura diversificrii competenelor i misiunilor. Serviciul Român de Informaii este, de exemplu, autoritate naional în materie antiterorist i în domeniul informaiilor clasificate, este parte într-o numeroas serie de acorduri i protocoale, cu diverse sarcini i coordonri, este în membru în Conferina Central European (MEC) i întreprinde demersuri pentru a accede în Grupul de la Berna. Este de ateptat ca acest proces de multiplicare a tipului de misiuni s se diminueze, iar structurile de informaii s revin i s se concentreze pe ,,obiectul" principal de activitate. Aceast identitate multipl i complex a structurilor de informaii se transmite i personalului care se confrunt, pe de o parte, cu diversitatea misiunilor, iar pe de alta cu nevoia de specializare. Din aceast perspectiv, este posibil ca pe viitor, nivelul de acces la informaii s depeasc nivelul regulat de competen (o dezvoltare conceptual a principiului need to know), iar pe de alta, ca pregtirea din punct de vedere psihologic a cadrelor s fie sistematic, profesionalizat, proactiv i extins la toate categoriile de personal. De asemenea, ca efect al tendinei de a stabili un standard comun de securitate, cooperarea internaional va depi barierele impuse de legislaia sau de normele proprii de protecie, fiind previzibil constituirea unor structuri informative comune autonome, conectate pe orizontal la reelele naionale de informaii. În general, se poate aprecia c viitorul aparine structurilor plate i activitii în reele orizontale (prin comparaie cu construciile ierarhice, 116

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence birocratice i rigide) i msurilor simple i practice (fa de planurile grandioase i complexe de transformare din epoca modern), în scopul de a crea capabilitile de gestionare a provocrilor de securitate într-o lume dinamic, neliniar i haotic. Concluzii Elemente ale gândirii postmoderne pot constitui un instrument util în analiza, interpretarea, descrierea societii contemporane i evaluarea modului în care temele principale ale postmodernitii se regsesc în activitatea de informaii. De asemenea, postmodernismul poate fi folosit pentru evaluarea tendinelor de evoluie a modului de organizare i funcionare a structurilor de informaii. Ca rspuns la trsturile definitorii ale lumii contemporane, se poate aprecia c domeniul informaiilor se îndreapt spre instituii cu o structur cât mai plat, lucrul în reele orizontale, flexibilitate conceptual, diversificarea capabilitilor.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

117

Revista Român de Studii de Intelligence

Bibliografie selectiv A., Rathwell. Towards Postmodernism Intelligence, Intelligence and National Security, Vol. 17, No. 3 (Autumn 2002). London: Frank Cass. Greg, Miller. CIA's ambitious post-9/11 spy plan crumbles. Los Angeles Times, February 17, 2008. P. M., Rosenau. (1992). Postmodernism and the Social Sciences: Insights, Inroads and Intrusions. Princeton, UP. J. F., Lyotard. (1994). The Postmodern Condition: A Report on Knowledge. Manchester UP. P., Drucker. (1996). Landmarks of Tomorrow: A Report on the New ,,Post-Modern World". London: Transaction Publishers. R., Robertson. "Mapping the Global Condition: Globalization as the Central Concept", în Waters et al. 8 note 31. D., Bell. (1999) The Comming of Post-Industrial Society. NY: Basic Books.

118

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Modificrile sistemului internaional. Continuitate i schimbare în activitile de intelligence

Karin MEGHEAN Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract Different approaches to intelligence during the Cold War and contemporary intelligence come both from different characteristics in activity, and from various changes in the international environment. The new (kind of) intelligence is nothing but the effect of these changes and it faithfully reflects the states' capacity to adapt and develop in an external environment characterized by uncertainty. This essay reviews some of the problems intelligence services have to face both at a theoretical-doctrinal level and at a practical level. I consider these problems to be only a part of the effects triggered by the changes in the organization and functioning of the international system.

Puine generaii au avut ansa (sau ghinionul) ,,de a tri vremuri atât de interesante". Foarte rar, în istoria ultimelor patru secole, schimbrile la nivelul organizrii sistemului internaional s-au succedat cu o asemenea repeziciune i au cptat profunzimi neexperimentate pân acum i mai ales neprognozate vreodat. Cea de-a doua jumtate a secolului trecut, perioad cunoscut mai ales sub numele de ,,rzboi rece", cu toat complexitatea i mutaiile produse, cu toat teama nuclear i conflictele ideologice, cu toate revoluiile, mai marile sau mai micile conflicte izbucnite de jur împrejurul pmântului, pare astzi o scurt perioad de acalmie, o linite dinaintea furtunii. O furtun a schimbrilor la nivelul alianelor, organizaiilor, la

Nr. 1-2 / decembrie 2009

119

Revista Român de Studii de Intelligence nivelul finanelor mondiale, la nivelul mediului i al climei, al valorilor, al credinelor, al idolilor. Perioada ce a urmat ,,rzboiului rece"1 a fost foarte bine caracterizat de cuvintele lui Paul Valéry: ,,Dou lucruri amenin lumea: ordinea i dezordinea"2. O ordine, în care paradoxal, rolul i funciile organizaiilor internaionale a fost preluat deseori de ctre una dintre combatantele ,,rzboiului rece", Statele Unite, o ordine în care, legea internaional a fost deseori înclcat, o ordine sistemic a crei caracteristic principal este dezordinea, atât la nivel teoretic, cât i acional. Dezordinea sau ,,noua ordine mondial" a avut ca efect pe termen scurt creterea necesitii de redefinire a intereselor naionale cu accent pe latura lor axiologic, a politicilor de securitate i mai ales a restructurrii i modernizrii structurilor guvernamentale, statale cu responsabiliti în îndeplinirea obiectivelor de interes naional. Intelligence reprezint fr doar i poate atât surs a puterii naionale (poate una dintre cele mai importante componente intangibile ale puterii), cât i instrument al politicii externe, utilizat în vederea îndeplinirii obiectivelor de interes naional. Diferenele de abordare dintre intelligence-ul ,,rzboiului rece" i intelligence-ul contemporan nu vin atât din schimbarea caracterului actvitii (din acest punct de vedere intelligence este una dintre cele mai ,,conservatoare" arii de activitate), cât din profundele schimbri ale mediului internaional. Noul intelligence nu reprezint decât efectul acestor schimbri, dând msura adevrat a capacitilor de adaptare i sporire a puterii statelor într-un mediu exterior,

Din punctul meu de vedere, ,,rzboiul rece" nu a fost încheiat pe deplin. Strategii i decidenii lumii au respectat doar un ,,armistiiu", i-au redefinit interesele, iau reconfigurat sferele de influen i mai ales i-au reconsiderat i modernizat instrumentele, mijloacele necesare cuceririi acestor sfere de influen. Pe acelai model se înscriu i reformele serviciilor secrete; reconfigurarea intereselor naionale vitale sau dezirabile a determinat reorientarea activitii acestor servicii. Modificrile aprute în abordarea securitii naionale i contientizarea faptului c aceasta nu mai este asigurat doar de componenta militar au determinat apariia unor noi domenii de interes i linii de aciune pentru intelligence. 2 Citat disponibil pe www.world-governance.org.

1

120

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence caracterizat în general de incertitudine. ,,De la sfâritul ,,rzboiului rece", serviciile tot încearc s se reformeze, dar evenimentele se pare c au luat-o, din pcate, în mod tragic, înaintea acestor încercri marcate, impregnate de timiditate, cliee i o gândire strategic steril"3. Kenneth Waltz dezvolta remarcabil ideea numrului polilor i consecinele acestor ,,numere" asupra politicii internaionale4, argumentând c o structur bipolar este mai stabil decât o structur multipolar dominat de trei sau mai multe puteri (când se refer la bipolaritate Waltz vorbete doar despre existena a dou mari superputeri). ,,În sistemele multipolare, exist prea multe puteri pentru a permite oricreia dintre ele s traseze limite clare i fixe între aliaii i adversarii lor, i prea puine, pentru a menine efectele abandonurilor la nivel sczut. Acolo unde sunt trei sau mai multe puteri, flexibilitatea alianelor menine relaiile de prietenie i de adversitate într-o stare de mobilitate, fcând ca estimarea oricreia, cu privire la ecuaia de fore prezente sau viitoare, s fie nesigur"5. Activitile de intelligence încearc, astzi, s ofere estimri cât mai exacte referitoare la aceste ecuaii de fore, încearc s reduc starea de nesiguran caracteristic sistemului internaional actual, reprezint i acum unul dintre cele mai importante suporturi decizionale diversificându-i nu atât metodele i mijloacele, cât aria preocuprilor, ca urmare a extinderii dimensiunilor securitii naionale. Printre efectele imediate ale acestor obiective generale se numr reformele sistemelor informative, revalorizarea factorului uman (atât la nivelul surselor, cât i la cel al lucrtorilor, prin noi politici de personal), conceperea unor noi paliere de lucru pe problema intelligence atât între actorii statali, dar i între state i

George Maior, ,,Studiu introductiv" la lucrarea Serviciile de Informaii i Drepturile Omului în era terorismului global, coord. Steve Tsang, Editura Univers Enciclopedic, 2008, p. 10. 4 Kenneth Waltz, Teoria Politicii Internaionale, Editura Polirom, Iai, 2006, p. 181. 5 Ibidem. p. 229. Nr. 1-2 / decembrie 2009

3

121

Revista Român de Studii de Intelligence actori nonstatali (aici vorbim despre conexiunile6 interservicii într-o epoc în care competiia se poate face prin cooperare, iar cooperarea este de cele mai multe ori competitiv7, cât i la dezvoltarea fr precedent a intelligence-ului privat i la realizarea unor echivalene între intelligence i diplomaia clandestin sau criptodiplomaie8) i reafirmarea importanei analizelor strategice considerate a fi ,,relevante pentru trasarea unui curs raional al politicilor prin labirintul contextelor i situaiilor care structureaz realitatea în dinamica sa. Analiza strategic poate elimina subiectivismul generat de percepii sau interese imediate, de ideologii neclare, aducând la lumin în zone altfel acoperite de vlul incertitudinilor i al prejudecilor, de ceaa faptelor neconcludente (...) sau a evenimentelor minore în raport cu marile mize politice"9. ,,Simplitatea" organizrii bipolare, cunoaterea i înelegerea corect a prietenilor i a dumanilor au determinat i regulile unui ,,joc" bine i clar definit al intelligence-ului. Cunoaterea i înelegerea aciunilor desfurate în perioada ,,rzboiului rece" ofer o imagine mult mai corect asupra evoluiei i viitorului activitilor de intelligence. Studiul deciziilor politice trecute, al liniilor directoare ale politicilor externe, al metodelor utilizate de intelligence pentru sporirea influenei, puterii i capacitii de îndeplinire a

6 Se utilizeaz termenul de conexiuni pentru a defini legturile de cooperare, colaborare, în domeniul intelligence-ului la nivel internaional. Pentru cooperarea la nivel naional între diferitele agenii sau servicii secrete cu atribuii în domeniul intelligence se folosesc termenii cooperare, coordonare, integrare, termeni legai direct de conceptul comunitate de informaii. În literatura de specialitate anglo-saxon termenul utilizat pentru conexiuni este liason i este îneles ca ,,o varietate larg de forme i grade de colaborare, dincolo de graniele naionale, între servicii guvernamentale sau neguvernamentale de intelligence." (Westerfield, "America and the World of Liaison", în Intelligence and National Security, vol.11., 1996, p. 523-560 ). 7 Westerfield, op.cit., p. 552. 8 pentru detalii referitoare la utilizarea termenului diplomaie clandestin vezi Len Scott, "Secret Intelligence, Covert Action and Clandestine Diplomacy", în Intelligence and National Security, vol.19, nr. 2, 2004, pp.322-341; pentru definirea criptodiplomaiei vezi Westerfield, loc. cit. 9 George, Maior, în prefaa la A. Shulsky, G. Schmitt, Rzboiul Tcut, Editura Polirom, 2008, p. 12.

122

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence intereselor naionale, în timpul ,,rzboiului rece", constituie baza unor analize de substan asupra continuitii sau necesitii schimbrii comunitilor de informaii i activitilor specifice de intelligence. Abordarea istoric, ,,fr obsesii ancorate în trecut" i fr a rmâne ,,fixai în istorie i ideologii abstracte"10 ofer pe de o parte posibilitatea de a diferenia aspectele comune i perpetue de cele efemere i inconsecvente, dar, pe de alt parte, poate da natere distorsiunilor i erorilor de interpretare. Nu se poate întotdeauna judeca corect o decizie trecut. Studiul trecutului îi ofer uurina judecrii unui anumit gest politic, estimarea exact a efectelor unei reacii politice, dar nu trebuie uitat c analiza unei decizii trecute nu este fcut ,,la cald", sub presiunea faptelor i a timpului limitat de aciune. Perspectiva prezent ofer alte date, informaii i alte interpretri; cel mai important aspect fiind cel al posibilitii ,,judecrii" efectelor unei anumite decizii. Ce poate prea ,,politically corect" pe termen scurt se poate dovedi eroare cu efecte profunde pe termen lung. Evenimentele ultimului deceniu au readus în discursul public problematica utilitii, utilizrii i eficacitii intelligence-ului. În ultimii ani, schema, deja clasic, a ciclului intelligence: cutare colectare analiz diseminare este completat cu utilizatorul intelligence, prezent ca nod extern procesului de intelligence11, fr a se explica modul în care produsul finit de intelligence îi gsete utilitatea în procesul decizional, sau modul în care aciunea politic rezultat în urma ,,livrrii" unei anumite informaii poate declana la rîndul ei o ,,reacie" având capacitate de modificare a întregului proces de intelligence. Ca orice sistem, sistemul intelligence are nevoie de autoreglare, deci de existena unui feedback, iar acest aspect al studiului intelligence a fost superficial sau unilateral studiat. Studiul reaciilor, al deciziilor, al aciunilor politice i msura în care acestea pot modifica orice palier de lucru din cadrul ciclului

George, Maior, ,,Studiu introductiv" la lucrarea Serviciile de Informaii i Drepturile Omului în era terorismului global, coord. Steve Tsang, Bucureti, Editura Univers Enciclopedic, 2008, p. 14. 11 John A., Jenny, The need for System Analysis in the US Intelligence community, Center for International Security and Armes Control, Stanford University, 1984, p. 7. Nr. 1-2 / decembrie 2009

10

123

Revista Român de Studii de Intelligence de intelligence constituie o etap absolut necesar în încercarea de definire corect a conceptului ,,intelligence". Putem considera procesul decizional cutia neagr i intelligence unul dintre input-uri. Eficacitatea intelligence-ului este maxim atunci când produce o schimbare a output-ului (decizia i aciunea politic) în condiiile în care toate celelalte input-uri rmân nemodificate. În realitate, este foarte greu de obinut aceast stare de funcionare a unui sistem. i atunci cum msurm utilitatea, eficacitatea intelligence? De cele mai multe ori utilitatea intelligence-ului se msoar post factum. Studierea cursului evenimentelor poate dovedi dac intelligence a determinat o decizie politic având rezultat acional benefic asupra intereselor naionale. Dar oare, ceea ce pare la început o decizie ,,politically corect" bazat pe un input intelligence valoros nu se poate transforma în eec decizional i acional? În literatura de specialitate, discuiile asupra utilitii intelligence-ului i a modului în care este legat de procesul politic decizional intern sau internaional sunt de-abia la început. Faptul c, aa cum sublinia i fostul director al CIA, R. James Woosley, ,,Rzboiul rece s-a sfârit dar nu i istoria, nu i conflictele" ­ o demonstreaz realitatea de zi cu zi, iar ,,preedinii din secolul al XXI-lea, ca i predecesorii lor din perioada ,,rzboiului rece", vor continua s considere c un sistem global de informaii secrete extrem de scump este supus greelilor, dar i indispensabil"12. Pornind de cuvintele lui Richard J. Aldrich13 ,,într-o lume a ameninrilor în schimbare, comunitile de informaii trebuie s îneleag spiritul vremii; o identificare corect a acestuia este extrem de important" putem spune c spiritul acestor vremi poate fi îneles mult mai uor prin buna cunoatere i înelegere a vremurilor trecute. În ceea ce-i privete pe cei ce vor analiza i judeca mâine, schimbrile de astzi, sarcina lor este aceea de a ,,construi pe trecut, dar nu pclii de acesta, pentru a înelege

Christopher, Andrew, CIA i Casa Alb, Bucureti, Editura ALL, 1998, p. 484. Richard J., Aldrich, ,,Stabilirea prioritilor într-o lume a ameninrilor în schimbare", în Steve Tsang, Serviciile de Informaii i Drepturile Omului în era terorismului global, Bucureti, Editura Univers Enciclopedic, 2008, p. 311.

13

12

124

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence continuitatea i schimbarea".14 Pentru a-l parafraza pe un alt mare specialist al relaiilor internaionale, Joseph S. Nye (2005) trebuie cu toii s ne însuim teoriile tradiionale i apoi s le adaptm la împrejurrile existente. Extrapolând, preocuprile postmoderne în domeniul intelligence trebuie înelese, studiate, dar mai ales adaptate realitilor româneti, începând chiar cu definirea i modelarea lexical a termenului intelligence. Preocupri de actualitate În anul 1976, prim-ministrul Marii Britanii, Harold Wilson, spunea c este periculos i nefast pentru interesul general naional s se discute public despre problemele de securitate i intelligence. ,,The essential skill of a secret service is to get things done secretly and deniably"15 (Abilitatea esenial a oricrui serviciu secret const în desfurarea tuturor aciunilor în deplin secret i în afara oricror suspiciuni privitoare la posibila sa implicare). Democratizarea cvasigeneral a societii globale, urmare a stingerii conflictului ideologic dintre comunism i capitalism, a produs schimbri eseniale i la nivelul relaiei societate civil-servcii de intelligence. Din ce în ce mai des în discursul academic referitor la intelligence apar cuvintele etic i moralitate. Oliver Cromwell spunea c ,,exist ocazii deosebite în care anumii oameni sunt chemai s aduc servicii deosebite naiunii pe care o slujesc, iar în ducerea la îndeplinire a acestor servicii aceti oameni pot fi exceptai de la regulile obinuite ale moralitii".16 Pentru democraiile tinere problema eticii i a moralitii este cu atât mai complex cu cât serviciile de informaii ale acestor democraii au fost nevoite, pentru o lung perioad de timp, s lupte pentru recâtigarea încrederii populaiei, a societii civile în utilitatea i eficacitatea activitii de intelligence. Acum cinci decenii, Sherman Kent17 studia pentru prima dat, într-o

Joseph S., Nye, Descifrarea conflictelor, Bucureti, Editura Antet, 2005, ,,Prefa". John Bruce, Lockhart (fost Director SIS), "Intelligence: A British View", în British and American Approaches to Intelligence, Basinsgtoke, Macmillan, 1987, p. 46. 16 Apud Michael, Quinlan, "Just Intelligence: Prolegomena to an Ethical Theory", în Harold, Shukman, Agents for Change, London, St. Ermin's Press, 2000, pp. 61-71. 17 Sherman, Kent, Strategic Intelligence for America World Policy, Princeton NJ, Princeton University Press, 1949.

15 14

Nr. 1-2 / decembrie 2009

125

Revista Român de Studii de Intelligence manier tiinific, academic, problematica intelligence, în lucrarea ,,Strategic Intelligence for American Foreign Policy". Kent a realizat pentru prima dat (1949) o delimitare clar a palierelor de analiz a conceptului intelligence: intelligence ca form de cunoatere (apropierea dintre intelligence i epistemologie a revenit, de curând, în discursul teoretic de profil, dar de data aceasta cu accent pe activitatea de analiz i prognoz informativ18), structurile specializate care primesc, analizeaz i produc ulterior material informativ i, nu în ultimul rând, întreaga palet de activiti, mijloace i metode utilizate de ctre aceste structuri specializate. În anii '80, doi cercettori britanici, Christopher Andrew i David Dilks vorbeau pentru prima dat de intelligence ca dimensiune de sine stttoare a relaiilor internaionale subliniind obligativitatea studiului intelligence în acest context19. Andrew (1995) este de alfel i autorul a crui lucrare ,,For the President's eyes only" deschide drumul studiilor de intelligence ca parte integrant a analizelor proceselor decizionale în politica extern. Dac tiinele politice au operat schimbri importante în conceptele i doctrinele de securitate i relaii internaionale, în domeniul intelligence lucrurile au mers anevoios. Necesitatea schimbrilor radicale atât în aria conceptelor, metodelor i mijloacelor, cât i în structura organizaional este dat de caracteristicile sociale, culturale i tehnologice ale secolului al XXI-lea. Fragmentarea i diversificarea ameninrilor la adresa statului naiune, apariia unor noi competitori statali pe arena global i pericolul crescând al ameninrii actorilor nonstatali trebuie s aib ca efect atât schimbri la nivel organizaional, birocratic în serviciile secrete, cât i la nivelul percepiei populare asupra intelligence-ului i necesitii acestei arii de activitate20.

Vezi The International Journal of Intelligence and Counterintelligence, winter 2006-2007, nr. 4, articolul "The Intelligence Analyst as Epistemologist". 19 Christopher Andrew; David Dilks, The Missing Dimension: Governments and Intelligence Communities in The Twentieth Century, Urbana IL, University of Illinois Press, 1984. 20 Olivier Forcade, Sebastien Laurent, Serviciile Secrete. Puterea i Informaia secret în lumea modern, Chiinu, Editura Cartier, 2008.

18

126

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Olivier Forcade i Sebastien Laurent (2008)21, profesori de istorie, sunt printre primii europeni care încearc în lucrarea lor Serviciile secrete s demonstreze rolul serviciilor de informaii în configurarea scenei internaionale. Chiar dac în capitolul ,,Serviciile de Informaii în crizele internaionale" lipsesc rigurozitatea i subtilitile unei abordri interdisciplinare a unui subiect de o deosebit profunzime, fapt ce poate reprezenta un punct de plecare pentru studii i cercetri ulterioare. David Kahn realizeaz, în revista de specialitate Intelligence and National Security, o trecere în revist a preocuprilor franceze, germane i spaniole din domeniu22. Obinuii cu abundena studiilor anglosaxone, cu transparena i bogia datelor i informaiilor pe care aceste studii le ofer, uitm deseori faptul c pentru aceleai probleme se pot gsi metode diferite de rezolvare i c, în mod cert, pentru probleme diferite este foarte important s abordezi diferit rezolvarea. Literatura i site-urile de specialitate abund în studii, cercetri, legate de subiectul reformelor serviciilor de informaii i modele23 pentru flexibilizarea i eficientizarea intelligence-ului. Preocuparea pentru studiul academic al intelligence-ului nu este nou. De la atât de frumos intitulata carte a lui Allen Dulles24 (1963), The Craft of Intelligence, sau efortul lui Laqueur de a stabili utilitatea i limitele intelligence-ului25 i pân la noile

Olivier, Forcade; Sebastien, Laurent, Serviciile Secrete. Puterea i Informaia secret în lumea modern, Chiinu Editura Cartier, 2008. 22 David, Kahn, "Intelligence Studies on the continent", în Intelligence and National Security, vol. 23, nr. 2. aprilie, 2008, pp. 249-275. 23 Vezi modelul britanic intitulat National Intelligence Model, în studiul comandat de ctre Association of Chief Police Officers, modelul GISES, propus în International Journal of Intelligence and Counter Intelligence, GISES Model for Counteracting Organized Crime and Terrorism, nr. 3/2005 sau în aceeai revist de specialitate (nr. 2/2005) studiile intitulate: A European Union Intelligence Service for confronting Terrorism i Evaluating Intelligence. A Competency Based Model. 24 Allan, Dulles (unul dintre cei mai apreciai directori ai CIA, mai ales datorit înclinaiei sale ctre folosirea metodelor conspirative, a aciunilor acoperite i a metodelor clandestine) The Craft of Intelligence, 1963, traducere Direcia Învmânt, Departamentul Securitii Statului, 1967. 25 Walter, Laqueur, World of Secrets, The Uses and Limits of Intelligence, New York, Basic Books, 1985. Nr. 1-2 / decembrie 2009

21

127

Revista Român de Studii de Intelligence apariii editoriale (Shulsky, Schmitt, Durandin, Forcade, Laurent, 2008)26 metodele, mijloacele i activitile serviciilor de informaii au fost prezentate sub diferite forme i publicului neavizat. Necesitatea restructurrii serviciilor de intelligence i regândirii activitii specifice în funcie de noile realiti ale strii de securitate naional i internaional este tratat extensiv i în revistele de specialitate (International Journal of Intelligence and Counterintelligence, Intelligence and National Security, European Security, Jane's Intelligence)27. În sprijinul efortului de recunoatere social a intelligence-ului poate veni i cercetarea tiinific istoric. ,,Ageniile de informaii care îi ignor trecutul sunt la fel de vulnerabile ca indivizii care îi pierd memoria" scria Christopher Andrew în anul 1997. Declasificrile serviciilor de informaii i posibilitatea studierii arhivelor vor permite analize riguroase ale eficacitii i utilitii estimrilor de intelligence în decizia politic i a modului în care comunitatea de informaii a cules, prelucrat-analizat i diseminat informaiile. Pentru România, cercetarea istoric poate oferi ansa unei ,,împcri cu trecutul", ne poate înva s nu repetm greelile trecutului, ne ajut s ne revalorizm prile bune, prile de înalt profesionalism ale unei meserii ce a fost atât de blamat dup anii '90. Eforturile româneti în intelligence, academice sau din planul muncii informative de zi cu zi trebuie s porneasc în primul rând de la înelegerea clar a locului pe care îl

Abram N., Schulsky i Gary J., Schmitt, Rzboiul tcut, Iai, Editura Polirom, 2008, Catherine, Durandin ­ CIA, cinci ani de furie, Chiinu, Editura Cartier, 2008; Olivier, Forcade i Sebastien, Laurent, Serviciile Secrete. Puterea i Informaia secret în lumea modern, Chiinu, Editura Cartier, 2008. 27 Vezi pe larg articolele: International Journal of Intelligence and Counterintelligence: A new direction for theory building in Intelligence Studies (nr. 4/2006), US Intelligence Reform: Problems and Prospect nr. 2/2006, A European Intelligence Service in Confronting Terrorism, nr. 2/2005, Intelligence Reform and the Politics of Entrechment, Learning from Intelligence Failures, nr. 3/2005, Romanian Intelligence Community. From an Intstrument of Dictatorship to Serving Democracy, nr. 4/2007, Intelligence and National Security: Intelligence Sector and Information flows in CFSP, nr. 1/2006, The study of Intelligence in Theory and Practice, nr. 2/2004, Objective Intelligence or Plausible Denial: An Open Source Review of Intelligence Methods and Process, nr. 5/2006, Intelligence Crises Security. Lessons of History, nr. 5/2006.

26

128

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence ocupm pe scena global. Trebuie s ne fixm, ca naiune, interese naionale vitale pe termen lung i nu dezirabile în funcie de contextele internaionale de moment. Interesele naionale i politica extern a României trebuie gândite pe termen lung, astfel încât intelligence-ul românesc s poat aciona fr a mai

suferi modificri de form i de fond odat la câiva ani.

Trebuie s fim contieni de faptul c exist un intelligence al marilor puteri, menit a susine eforturile acestor puteri de maximizare a influenelor globale, i exist un intelligence al ,,restului lumii". Statele ce nu se înscriu în lista ,,actorilor principali" trebuie s evite, cu dibcie, vasalitatea în intelligence, vasalitate care în timp poate duce la erodarea capacitii de îndeplinire a obiectivelor de interes naional. ,,În faa unui context strategic care poate suferi modificri brute, a unei lumi în care efectele globalizrii se traduc printr-o continu schimbare a parametrilor politici, economici, sociali i de securitate la care ne raportm, noua fa a serviciilor de informaii (...) este una maleabil, una care se poate modela de la sine, cu uurin, în funie de misiunile i rolurile ce îi sunt atribuite"28 În momentul în care nu se va mai alege soluia celui mai mic numitor comun, critica constructiv nu va mai fi întâmpinat cu suspiciune iar opinia alternativ nu va mai fi considerat ,,deviant" (câteva dintre capcanele gândirii de grup29), atunci putem spune cu adevrat c intelligence-ul românesc a evoluat fiind capabil de flexibilitate i adaptabilitate sporit. O alt condiie esenial a modernizrii, care de

George, Maior, ,,Studiu introductiv" la lucrarea Serviciile de Informaii i Drepturile Omului în era terorismului global, coord. Steve Tsang, Bucureti, Editura Univers Enciclopedic, 2008, p. 11. 29 În 1983 Irving, Janis (Groupthink: Psychological studies of policy decisions and fiascoes) eticheta procesul lurii deciziilor sub influena conformitii atitudinale gândire de grup - group think i susinea ideea conform creia cu cât este mai puternic sentimentul de ,,esprit de corp" ­ (identificare la toate palierele cognitiv, axiologic, atitudinal, comportamental cu grupul de apartenen) cu atât este mai mare pericolul ca orice punct de vedere individual critic s fie înlocuit cu gândirea de grup ce poate, la rândul ei, din cauza absenei punctelor de vedere divergente s duc la decizii iraionale sau unilaterale. Capcanele gândirii de grup au fost menionate i de Richard J., Aldrich în S., Tsang, Op.cit. p. 328. Nr. 1-2 / decembrie 2009

28

129

Revista Român de Studii de Intelligence aceast dat nu ine de servicii, ci de factori legislativ-politici, este legislaia. Coperarea i competiia, performana i recunoaterea social nu se pot obine în condiiile unor legi de acum 18 ani. În cazul României, modelarea i adaptarea de la sine va fi posibil atunci când structura ierarhic, birocratic greoaie va renuna la prejudeci i stereotipii i va lsa locul celei în care stimularea creativitii i nivelul de implicare personal vor crete, expertiza i analiza specializat vor fi însoie de pregtire practic i teoretic de înalt nivel intelectual. O alt problem ce constituie, în opinia mea, o piedic în calea flexibilizrii i capacitii sporite de adaptare a serviciilor este cea a rivalitii30 dintre mediile academice (cercetarea tiinific) i profesionistul în intelligence, rivalitate ce nu face decât s încetineasc procesul de modificare a mentalitilor, de îmbuntire a calitii dezbaterilor de profil. Indiferent de controverse, abordri conceptuale diverse, mutaii de fond i de form în activitatea de intelligence, asupra unui singur aspect sunt de acord profesionitii intelligence, istoricii, politologii, sociologii i decidenii politici: deinerea informaiilor de valoare este la fel de important ca acum dou mii de ani; schimbrile rapide, profunde i fr sfârit ale peisajului global necesit flexibilitate, acuratee, capacitate sporit de previzionare, aciune i mai ales structuri capabile s fac fa noilor cerine în intelligence. Abordarea academic a intelligence-ului, utilizarea modelelor de cercetare tiinific specifice tiinelor sociopolitice pot reprezenta, dac nu un sprijin pentru activitatea de zi cu zi, mcar un fundament necesar al schimbrilor doctrinare i al reducerii gradului de birocratizare ineficient a activitii serviciilor de intelligence. Un veteran al comunitii informative americane declara: ,,...ageniile trebuie s-i canalizeze atenia mai puin ctre cutarea brut a informaiilor i mai mult ctre ceea ce înseamn o informaie cu adevrat." 30 Dar ce înseamn o informaie (intelligence) cu adevrat?

Loch K., Johnson "The CIA's Weakest Link: Forget James Bond. What Our Intelligence Agencies Need are More Professors", în Washington Monthly iulie-august 2001, p. 6.

30

130

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Serviciile de intelligence: de la rzboiul rece la noile provocri

Sorin APARASCHIVEI Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract During the Cold War the international intelligence and security architecture was very similar to a dual monolithical structure ­ corresponding to East and West blocs, reluctant to any changes. Starting with 1989, intelligence and security agencies were in a position to adapt themselves to a reform process, prioritizing the parliamentary oversight and improving their efficiency. September 11, 2001 and the subsequent "war on terrorism" as proclaimed by U.S. president George W. Bush have utterly transformed the role and standing of intelligence in world politics. This article has the purpose to underline the most important steps in intelligence services' reform process as well as the challenges they are confronting.

Activitatea serviciilor de intelligence s-a schimbat fundamental în ultimii 20 de ani. La sfâritul secolului al XX-lea, arhitectura de securitate i intelligence se prezenta ca un set instituional foarte rigid, imun la transformri, având la baz o ideologie monolitic a confruntrii, care a funcionat în toat perioada ,,rzboiului rece". Dou au fost schimbrile spectaculoase care au reconfigurat concepia privind activitatea i organizarea intelligence-ului dup anul 1989. Prima dintre acestea a fost dispariia aproape complet a distinciei între ameninrile interne i cele externe ­ a modului de confruntare dintre acestea; cea de-a doua se refer la integrarea i implicarea aproape în întregime a instituiilor de ordine public, la toate nivelurile guvernmântului, în activitile de securitate naional.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

131

Revista Român de Studii de Intelligence Toate acestea au drept rezultat final mutarea centrului de greutate de la intelligence-ul tactic i strategic la acela centrat pe nevoile interne ale comunitii, crescând astfel ponderea evalurilor intelligence-ului generat de factorii interni1. În acest context, prin dezideratele lor i prin implicaii, Strategiile de securitate au devenit o constant în viaa comunitilor democratice. Intelligence-ul occidental în perioada ,,rzboiului rece" În anii 1960, intelligence-ul occidental s-a concentrat pe ameninrile venite din partea Uniunii Sovietice, pe posibilitatea purtrii unui rzboi în vestul Europei i pe sprijinirea unui eventual conflict în sud-estul Asiei. Ameninrile respective furnizau cadrul în care erau colectate i analizate informaiile de ctre diversele organizaii de intelligence. Sarcinile principale ale serviciilor de intelligence aveau un pronunat caracter militar; de exemplu, în SUA, 80% din bugetul alocat intelligenceului era destinat ageniilor din cadrul Departamentului Aprrii2. Erau executate activiti de monitorizare, de supraveghere radar, signal intelligence, recunoatere aerian i marin. De asemenea, organismele de poliie securitar deveniser agenii de contraspionaj de prim rang între instituiile statului democratic, fiind responsabile cu monitorizarea i investigarea crimelor împotriva securitii statului (spionajul, infiltrarea, subversiunea, sabotajul, propaganda comunist). Prin anii 1970, poliia de securitate a început s-i concentreze eforturile i asupra activitilor contrateroriste (de exemplu, Faciunea Armat German, Organizaia pentru Eliberarea Palestinei, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, Armata Republican Irlandez). Schimbrile rapide i dramatice în politica i securitatea european de la sfâritul anilor 1980 i începutul anilor 1990 au avut efect i în redefinirea activitii, a obiectivelor i a instituiilor de intelligence. Apariia

Kevin A., O'Brien, The Changing Security and Intelligence Landscape in the 21st Century; aprut la: International Centre for the Study of Radicalisation and Political Violence (ICSR), King's College London, octombrie, 2008, pp. 2-4. 2 James Jay, Carafano, An Agenda for Responsible Intelligence Reform, 13 mai 2004, http://www.heritage.org/research/homelandsecurity/em931.cfm, p. 1.

1

132

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence unor noi domenii de interes a scos în eviden faptul c în majoritatea statelor occidentale sistemele naionale de intelligence deveniser demodate, fiind incapabile s fac fa eficient noilor provocri: criza petrolului, transferul tehnologiilor, problema refugiailor i a migraiei ilegale. Angrenate în disputa informativ cu Estul comunist, organizaiile occidentale de intelligence deveniser o problem delicat i în interiorul democraiilor liberale. Modalitile de culegere a informaiilor, în special cele tehnice, au generat discuii aprinse privind rolul serviciilor de intelligence în aprarea democraiilor, a statului de drept i a respectrii drepturilor omului. În ochii opiniei publice, instituiile de intelligence deveniser de necontrolat. Constant, aa numitele ,,scandaluri de intelligence" învrjbeau climatul politic i credibilitatea democratic din Marea Britanie, Germania de Vest, Frana sau statele scandinave3. Despre o eventual colaborare instituional a organizaiilor de intelligence din cele dou blocuri politico-militare adverse (Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord i Organizaia Tratatului de la Varovia), evident c nu putea fi vorba în aceast perioad de aprig tensiune. Inclusiv modul de abordare a relaiilor interagenii era diferit. În timp ce serviciile de informaii ale statelor aliate NATO colaborau condiionat i voluntar pe picior de egalitate, serviciile de informaii ale statelor Alianei Tratatului de la Varovia erau supuse unei stricte subordonri fa de KGB. În general, se poate afirma c în aceast perioad metodele i etica ,,rzboiului rece" au contribuit din plin la discreditarea, în rândul publicului, a tuturor aspectelor intelligence-ului. Stigmatizarea serviciilor a încetat la începutul anilor 1990, prin creterea interesului manifestat de ctre sectorul companiilor private, al bncilor i al instituiilor publice, care au contientizat mai eficient rolul intelligence-ului competitiv. Unul dintre analitii de marc ai intelligence-ului competitiv, Stevan Dedijer, considera c Europa, fie face ,,business intelligence", fie nu va exista4.

Dr. Wilhelm, Agrell, Intelligence in an Age of Transition - The Case of Sweden, Lund University, Sweden; în lucrarea National Security and Future, 2000, pp. 15-24. 4 Pe larg în: Dedijer, S. and Jequier, N (1987), Intelligence for Economic Development: on Inquiry into the Role of the Knowledge Industry, Oxford:Berg. Nr. 1-2 / decembrie 2009

3

133

Revista Român de Studii de Intelligence În SUA, dou evenimente majore au marcat politica i infrastructura de intelligence. Primul, a constat în dezvoltarea mijloacelor tehnice de colectare a informaiilor, precum avioanele spion U-2 i sateliii de recunoatere foto de tip CORONA. Datorit acestora, intelligence-ul american a jucat un rol important în Criza rachetelor din Cuba, a obinut informaii extrem de importante privind localizarea bazelor militare adverse, a platformelor industriale i a silozurilor de rachete deinute de Organizaia Tratatului de la Varovia. În acelai timp, resursele alocate HUMINT-ului au sczut semnificativ. Poate cea mai dramatic reducere a înregistrat-o zona intelligence-ului din surse deschise, care nu interesa în mod deosebit factorul militar, deoarece rapoartele acesteia se refereau la ameninri de natur cultural, economic, politic, social. Al doilea eveniment major al perioadei, a fost extinderea numrului de agenii de informaii, din nevoia guvernului de a face fa afluxului uria de date i informaii provenit din intelligence-ul tehnologic. Rezultatul, a fost o comunitate de informaii destul de pestri, integrarea activitilor de intelligence devenind o problem din ce în ce mai greoaie pentru factorul de decizie5. Legea Securitii Naionale, din anul 1947, acorda directorului CIA unele responsabiliti privind coordonarea intelligence-ului din SUA, dar în realitate acesta nu avea un control direct asupra resurselor, a personalului sau a bugetului acestor agenii, situaia fiind agravat i de rivalitatea duntoare dintre acestea. Prin Decretul nr. 12 333, din timpul preedintelui Ronald Reagan, s-a dorit o delimitare mai coerent a atribuiilor i a responsabilitilor membrilor comunitii de informai. Pentru prima dat, rolul i misiunile serviciilor de informaii erau clar definite, dar cu toate acestea nu a fost

James Jay Carafano, The Case for Intelligence Reform: A Primer on Strategic Intelligence and Terrorism from the 1970s to Today, 24 iulie 2004, http://www.heritage.org/research/nationalsecurity/hl845.cfm, p. 2.

5

134

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence rezolvat satisfctor problema controlului direct asupra tuturor elementelor intelligence-ului naional. FBI, Departamentul de Stat, Trezoreria, Agenia de Securitate Naional îi menineau în continuare controlul asupra propriilor bugete, a personalului i a resurselor. Din acest motiv, poate cea mai cerut reform dup Decretul nr. 12 333 a fost crearea unui Directorat al Intelligence-ului Naional, care s impun un control direct asupra întregii comuniti de informaii. Susintorii argumentau c prin existena acestuia se va permite directorului CIA s concentreze, s integreze i s coordoneze mai eficient comunitatea de informaii. Tranziia serviciilor din statele ex-comuniste dup anul 1989 Reforma sectorului de securitate i intelligence din spaiul ex-comunist nu poate fi urmrit i tratat separat, în afara contextului politic, economic i social existent aici. Reorganizarea i restructurarea serviciilor speciale s-a înscris ca una dintre prioritile societii de tip democratic. Elitele intelectuale, societatea civil în general, cereau cu tenacitate curarea i împrosptarea sectorului de securitate i intelligence, bnuit înc de exercitarea vechilor practici comuniste, multe dintre aceste state având la guvernare fore politice de sorginte comunist i dup anul 1989. Greutile tranziiei economice, haosul social i confuzia politic deveniser probleme ale rilor comuniste, membre înc ale Organizaiei Tratatului de la Varovia, dar care visau s adere la NATO. Germania de Est declanase procesul de reunificare, Iugoslavia era zdruncinat de naionalism, Cehoslovacia era în proces de separare, URSS era în plin dezintegrare, mcinat de lupte interne pentru putere etc. Iniial, raportându-se la instabilitatea general din regiune, unele guverne au considerat c reforma serviciilor speciale nu constituie o prioritate, în condiiile în care acestea i-au asigurat deplina fidelitate a acestora, excepie fcând doar înlocuirea frecvent a directorilor, pe motiv de ... ,,neîncredere politic".

Nr. 1-2 / decembrie 2009

135

Revista Român de Studii de Intelligence Îns, amânarea reformelor nu putea dura la nesfârit. Evoluiile democratice, transformrile economice i sociale, aciunile de integrare euroatlantic, noile ameninri i necesiti de securitate au fcut ca valul reformelor s cuprind i domeniul intelligence-ului, proces complex a crui desfurare a însemnat6: · Adoptarea unui nou cadru legal privind funcionarea activitilor de securitate-intelligence a fost cea mai important dintre prioriti. Noile legi ar fi trebuit s fie expresia general a standardelor europene, s fie în armonie cu Convenia European privind Drepturile Omului. Cum o singur lege ar fi fost insuficient, a fost nevoie de un întreg pachet de acte normative pentru a umple vidul legislativ care a dus la funcionarea defectuoas a structurilor de intelligence. · Trecerea de la democraia popular i partidul unic (partidul stat) la democraia liberal pluripartidist, de la un sistem economic etatist la un sistem economic al economiei de pia concureniale, a marcat o nou provocare pentru ageniile de intelligence i securitate. Obiectivele, sarcinile i responsabilitile acestora s-au schimbat radical i fundamental, în condiiile în care parte din personalul acestor agenii era specializat pe spionaj militar, economic i poliia politic, pe clivajul politico-economic dintre societatea închis i cea deschis. · Sarcinile, atribuiile i competenele profesionale ale serviciilor de intelligence ar fi trebuit s fie bine definite de ctre lege i, pe cât posibil, foarte detaliat. Era în interesul societii ca serviciile s funcioneze foarte bine, fr suspiciunea svâririi unor abuzuri. · Un imperativ democratic era stabilirea i implementarea unui sistem coerent de control civil asupra ageniilor de securitate i intelligence. În fruntea acestui mecanism trebuia situat controlul parlamentar, de regul printr-o comisie special a parlamentului.

A se vedea i studiul: Amb. Kalman Kocsis, Reform in intelligence and security services in transition countries; http://se2.dcaf.ch/serviceengine/FileContent?serviceID=21&fileid=D89AE93521ED-340C-659F-98E27349F5AD&lng=en.

6

136

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence · Controlul executivului asupra serviciilor de intelligence era, de asemenea, esenial. Ageniile de securitate i intelligence sunt parte organic a ramurii executive, de unde-i primesc sarcinile i unde dau socoteal pentru aciunile lor. Conform Recomandrii 1402 (1999), a Consiliului Europei, trebuia numit un ministru rspunztor de activitatea serviciilor speciale. Recomandare foarte important, deoarece are în vedere faptul ca efii serviciilor s posede doar atribuii profesionale, iar nu politice, deci acetia nu pot fi persoane politice. · Ageniile sunt înarmate, iar prin mijloace secrete pot penetra drepturi sau spaii private care in de drepturile individuale ale omului i ale ceteanului. Toate aceste activiti trebuie s fie supuse unui strict control judiciar. · Dei sunt numeroase statele ex-comuniste care au devenit membre ale Uniunii Europene, aici nu existau norme europene general acceptate privind numrul i structura ageniilor de securitate i intelligence. Exist state care au intelligence intern separat de cel extern, în altele avem o singur organizaie care se ocup de ambele domenii, altele cumuleaz atribuiile civile cu cele militare etc. De exemplu, în Ungaria exist cinci agenii, în timp ce în Bosnia i Heregovina avem doar una. Opinia general ar fi c, un serviciu de dimensiuni mai mici ar fi mai uor de controlat, dei se consider c o astfel de structur ar fi un obstacol pentru o funcionare eficient. · Se impune ca serviciile de intelligence s fie bine delimitate i din punct de vedere instituional, pentru a preîntâmpina orice amestec sau abuz al puterii politice. · Ageniile au fost nevoite s treac printr-un amplu proces intern de democratizare. Erau necesare planuri i programe care s duc la transparena public a acestor structuri, s permit ocuparea prin concurs a diferitelor poziii din cadrul acestora. Astzi, ca un serviciu de informaii s posede un web site pare ceva firesc, în urm cu 15-20 de ani subiectul era tabu. · Ieirea statelor ex-comuniste din izolarea ideologic, participarea la procesul de globalizare i contactul cu noile ameninri de tip global, a fcut necesar cooperarea internaional între ageniile de intelligence. Ele au început s fie, gradual, acceptate în cadrul diferitelor cluburi internaionale de

Nr. 1-2 / decembrie 2009

137

Revista Român de Studii de Intelligence intelligence, membrii i conductorii acestora fiind supui unor practici i influene pozitive care au dus la schimbarea mentalitilor serviciilor. · În exercitarea atribuiilor i îndeplinirea sarcinilor, ageniile de intelligence nu pot funciona eficient dac nu au i sprijinul politic i social; devenit foarte important în condiiile în care statele foste comuniste au motenit o atmosfer de neîncredere fa de activitatea serviciilor din partea publicului, a presei, a propriilor politicieni i a partenerilor externi. Obinerea încrederii i a sprijinului din partea societii este cea mai grea sarcin, pentru o agenie aflat în plin proces de tranziie. Se mai poate constata c, au fost state precum Cehoslovacia, Ungaria i Polonia care i-au transformat radical organizaiile de intelligence. Altele, precum cele baltice i-au reconstruit serviciile de la zero. Toate, au beneficiat de un sprijin consistent i din partea Occidentului. În schimb, în statele din SudEstul Europei reforma sectorului de securitate i intelligence a decurs mult mai anevoios, asistena i expertiza occidental lipsind aproape total. Din perspectiva tuturor acestor trsturi specifice, se poate conchide c procesul de reform a sectorului de securitate i intelligence din statele ex-comuniste, din perioada anilor 1989-2001, a fost axat pe întrirea controlului civil i supravegherea democratic, pe reducerea rolului ageniilor de intelligence în domeniile non-intelligence i pe asigurarea respectului pentru drepturile civile. Cum s-a schimbat contextul de securitate? Diversificarea ameninrilor Conceptul tradiional de autoaprare avea la baz ameninrile reprezentate de invazii. Dup ,,rzboiul rece", mediul de securitate a devenit unul al frontierelor deschise în care aspectele interne i cele externe sunt legate în mod indisolubil. Fluxul comerului i al investiiilor, dezvoltarea tehnologiei i rspândirea democraiei au generat libertate i prosperitate pentru multe persoane. Noile ameninri la adresa securitii civilizaiei europene sunt 138

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence identificate ca fiind: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în mas, conflictele regionale, eecul statelor i criminalitatea organizat7. Spre deosebire de vechile ameninri din timpul ,,rzboiului rece", foarte clar definite, nici una dintre ameninrile noi nu este pur militar i niciuna nu poate fi abordat numai prin mijloace militare. Pentru a fi combtute, fiecare dintre acestea necesit o combinare de instrumente în care prima linie a aprrii se va afla adesea peste hotare. Formele tradiionale de diviziune a muncii în serviciile de intelligence, mandatul i responsabilitile acestora au devenit mai puin relevante în faa ameninrilor transnaionale. Unele din recentele evoluii sunt rezultatul unor schimbri reale, pe când altele se poate s fi existat dintotdeauna i s fi devenit doar acum relevante pentru serviciile de informaii. Toate au îns efect asupra operaiunilor majoritii serviciilor de informaii. În acelai timp, conflictele i rivalitile ,,tradiionale" între state, ca i pstrarea stabilitii interne, rmân prioriti pentru serviciile de informaii din orice ar8. Evoluii i transformri în cadrul organizaiilor de intelligence dup anul 2001 Paii fcui de reforma intelligence-ului s-au dovedit a nu fi deajuns. Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au scos în eviden carenele sistemului de securitate, eecurile i frustrrile sale. Opinia public, profund nemulumit, a exercitat o presiune uria asupra guvernanilor în vederea restructurrii domeniului securitii naionale. De data aceasta, reforma s-a concentrat pe eficacitatea i coordonarea funcional a organizaiilor de intelligence, pe angrenarea tuturor factorilor instituionali statali. S-a decis c e necesar sporirea

7 Strategia European de Securitate, Consiliului European, Bruxelles, din 12 decembrie 2003. 8 Provocri actuale pentru serviciile de informaii, seria DCAF Backgrounders, disponibil la: www.dcaf.ch, p. 6.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

139

Revista Român de Studii de Intelligence comunicrii i colaborrii între organizaiile de intelligence la nivel naional i internaional. Ramificaiile acestei decizii sunt foarte largi, implicând înfiinarea unor baze de date comune, crearea unor organisme de intelligence comune, inventarea unor noi forme instituionale de colaborare i chiar contopirea unor instituii9. În Statele Unite, Congresul a aprobat Legea privind Reforma Intelligence-ului i Prevenirea Terorismului. Msura poate fi considerat o încununare a eforturilor de întrire a comunitii de intelligence, în condiiile în care era evident c SUA aveau nevoie de o mai bun diseminare a informaiei la toate nivelurile guvernamentale. Dup luarea în calcul a mai multor proiecte, factorii decizionali americani au propus: · Unificarea la nivel naional a capabilitilor care s asigure rapida îmbuntire a culegerii informaiilor din toate sursele i accesul la produsul de intelligence în timp util i la toate nivelurile de decizie; · Crearea unui departament pentru securitatea naional ca unic integrator al intelligence-ului naional; · Întrirea controlului asupra imigraiei i a activitilor de splare a banilor. Preedintele SUA a numit un Director pentru Intelligence-ul Naional, iar Congresul a trebuit s se asigure c ageniile de intelligence vor lucra mai bine în viitor i va spori colaborarea între serviciile militare. S-a adugat o mai mare unitate a efortului, serviciile de intelligence au fost reformate, atribuiile CIA fiind extinse prin includerea Ageniei de Securitate Naional i a Ageniei Naionale de Intelligence Geospaial. Profesorul Thomas Bruneau consider c în procesul de transformare a intelligence-ului american c au existat cinci etape: adoptarea unei noi baze legale pentru intelligence, coordonarea comunitii de intelligence de ctre civili (transparen democratic), subordonare i rspundere în faa preedintelui (eful executivului), supravegherea i controlul parlamentar

Larry L., Watts, Intelligence Reform in Europe's, Emerging Democracies Studies in Intelligence, Vol. 48, No. 1, 2004, pp. 2-4.

9

140

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence (legislativ) i pregtirea profesional a intelligence-ului10. Transformarea nu a fost limitat doar la SUA i aliaii tradiionali, ea include din ce în ce mai mult i parteneri netradiionali, de exemplu, noile democraii care recunosc în noile ameninri natura lor transnaional. În final, s-a impus necesitatea unui management al informaiei de intelligence prin relaionarea obligatorie interagenii, intraagenii, intraguvernamental i internaional. Implicarea diversificat i tot mai profund a altor organizaii statale în activiti de intelligence s-a instituionalizat în ri precum Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia, Olanda sau Germania, unde serviciile de intelligence colaboreaz intens cu forele de poliie la contracararea potenialelor ameninri din cadrul comunitii, în rolul lor dual de meninere a securitii i a ordinii publice. Din ce în ce mai mult, organizaiile de intelligence sunt nevoite s intervin direct în cadrul comunitii pentru a stopa terorismul i radicalismul; ele vegheaz la relaia acesteia cu vecinii, monitorizeaz relaiile de afaceri i industria, activitatea guvernmântului local i instituiile societii civile. În Marea Britanie, serviciul de poliie joac un rol important în sprijinirea celor patru piloni ai Strategiei de lupt contraterorist (CONTEST) ­ protecie, prevenire, pregtire i urmrire. Întrucât poliia are o mai bun cunoatere a strzii, a comunitii i a vecinilor, a interaciunilor zilnice, s-a considerat c eecul de intelligence este mai puin probabil dac exist o colaborare mai strâns între poliie i ageniile de intelligence. De aceea, în Marea Britanie, dar i în alte democraii occidentale au crescut continuu responsabilitile poliiei în materie de securitate naional, în parteneriat cu celelalte agenii de securitate. Nu numai c a fost construit o nou relaie de conlucrare între instituiile de ordine public i serviciile speciale, dar s-a construit i o nou relaie de încredere reciproc între comunitatea de intelligence i parteneri

Bruneau, Thomas C. (2008), Democracy and Effectiveness: Adapting Intelligence for the Fight Against Terrorism, International Journal of Intelligence and Counterintelligence, 21:3, pp. 448 - 460. Nr. 1-2 / decembrie 2009

10

141

Revista Român de Studii de Intelligence nontradiionali, precum sectorul privat i autoritile locale. Avem de-a face cu o ,,spargere a monopolului" intelligence-ului guvernamental, care acum s-a mutat spre sectorul privat, cu beneficii în planul securitii naionale11. Referitor la reforma intelligence-ului militar, a controlului i supravegherii democratice a acestuia, profesorul Thomas Bruneau a atras atenia c sectorul reprezint i în prezent o preocupare minor a majoritii guvernelor, din cauz c organismele civile nu sunt pregtite s o fac i nici nu au resursele necesare. În prezent, militarii înc dein ponderea în domeniul intelligence-ului, chiar în democraii foarte consolidate precum Frana i Statele Unite. Frana, abia recent i doar marginal, a încercat s scoat informaiile externe de sub autoritatea complet a militarilor, iar în SUA i dup recomandrile ,,Comisiei Naionale 9/11", din anul 2004, cele mai importante componente ale sectorului de intelligence au revenit tot militarilor. i în viitor, aproximativ 80% din fondurile alocate intelligenceului american se vor duce la Agenia Naional de Informaii (DIA), Agenia Naional de Securitate (NSA), Oficiul Naional de Recunoatere (NRO), Agenia Naional de Intelligence-Geospaial (NGA) i la celelalte agenii din cadrul organizaiilor militare12. O alt latur a transformrilor din sectorul de intelligence se refer la politica de resurse umane i de instruire a personalului. Globalizarea, diversificarea ameninrilor i viteza cu care acestea acioneaz, necesitile tot mai mari de abiliti i cunotine înalt-tehnologizate (IT), au provocat o adevrat falie în schimbul de generaii i în specializarea forei de munc. Se afirm c nu exist agenie de intelligence care s nu fie afectat de procesul de întinerire, în prezent peste jumtate dintre angajaii serviciilor de intelligence au vârsta sub 40 de ani13. Recrutarea masiv a ,,GenerationY" a schimbat brutal, nu gradual, personalul ageniilor de intelligence, lipsa

Kevin A., O'Brien, op. cit., p. 4. Bruneau, Thomas C., op.cit., pp. 457-458. 13 Kevin A., O'Brien îl citeaz pe: Jonathan Evans, Address to the Society of Editors by the Director General of the Security Service (5 November 2007): www.mi5.gov.uk/output/Page562.html.

12 11

142

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence experienei cognitive influenând negativ activitile i produsul de intelligence. De cealalt parte, exist destui manageri din vechea generaie care nu manifest o prea mare înelegere a noilor tehnologii informaionale, percepând IT-ul ca prea sofisticat. Se adaug problema prsirii sistemului în favoarea celui privat. Dup recrutri laborioase i deprinderea tainelor intelligence-ului într-o agenie guvernamental, tinerii sunt atrai de sectorul privat unde beneficiile sunt mai generoase. Astfel, tensiunea dintre generaii, integrarea ,,Generation-Y" i retenia acesteia constituie alte preocupri importante ale intelligence-lui actual. Argumente privind nevoia unor schimbri în politicile actuale de intelligence naional Într-un recent studiu asupra politicii de intelligence din unele democraii consacrate, realizat pentru Departamentul Securitii Naionale din SUA, se susine c pentru sporirea eficienei organizaiilor i a activitilor de intelligence sunt necesare unele schimbri. Problemele la care factorii de decizie vor trebui s avanseze soluii sunt urmtoarele14: Dificulti în capacitatea de a identifica ameninri individuale provenite din cadrul unei naiuni cu o populaie diversificat etnic. Terorismul va fi mereu o ameninare provenit din partea unui grup mai mic sau mai numeros de indivizi, situaie în care structurile de intelligence trebuie s fie capabile s depisteze orice semnal, fie i minor, privind comportamente amenintoare. Exist îngrijorarea c efortul intelligence-ului naional din SUA i din alte state, aa cum este el constituit astzi, nu este suficient pentru a detecta toate ameninrile la adresa securitii; în condiiile în care se constat un dezechilibru evident între capacitatea de culegere i cea de analiz a informaiilor.

14 Brian A., Jackson (editor), Considering the Creation of a Domestic Intelligence Agency in the United States, Lessons from the Experiences of Australia, Canada, France, Germany, and the United Kingdom, Published 2009 by the RAND Corporation, pp. 6-8.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

143

Revista Român de Studii de Intelligence · Nevoia unei suficiente adaptabiliti pentru a rspunde ameninrilor dinamice. Cele mai multe organizaii teroriste au demonstrat c îi pot schimba rapid comportamentul, îi pot adapta i readapta tacticile, în faa unor presiuni contrateroriste. Pentru a fi agile i eficiente, ageniile de intelligence trebuie s fie capabile s fac acelai lucru. De aceea, organizaiile cu birocraie extins trebuie s fac frecvent schimbri pentru a-i optimiza abilitile ­ incluzând i obiectivele societale ale controlului intelligence-ului. · Problemele cooperrii interagenii. În SUA exist sute de organizaii independente, entiti guvernamentale i nonguvernamentale, care în mod normal nu sunt asociate misiunilor de securitate, dar care dein informaii ce pot indica activiti cu privire la ameninri. Totui, implicarea dezorganizat a prea multor factori în activiti de intelligence poate duce la creterea riscului ca informaia s fie fragmentat, duplicat i ineficient. · Diferene privind modalitile în care opereaz instituiile de ordine public i organizaiile de intelligence. În foarte multe state, activitile de prevenire a terorismului sunt repartizate între diferite organizaii de ordine public i securitate i ageniile de intelligence. Cum aceste organizaii prezint culturi instituionale i prioriti diferite, este destul de anevoios ca acestea s acioneze eficient i unitar în prevenirea terorismului. Se argumenteaz c este nevoie de o delimitare legislativ mai clar privind sarcinile de intelligence pentru fiecare organizaie în parte, dei în unele cazuri analizarea informaiilor are de câtigat de pe urma cunotinelor i experienei altor instituii ale statului care, la rândul lor, pot beneficia de expertiza specific a ageniilor. · Îngrijorare privind efectele activitilor de intelligence asupra persoanelor private i a libertilor civile. Activitile de intelligence care necesit intruziunea statului în viaa privat a individului sporesc semnificativ temerea c efectele acestor activiti sunt un atentat la libertatea individului i a naiunii, în general. Foarte muli oameni i-au pus întrebri 144

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence despre tipul, modalitatea i cantitatea de informaii pe care le culeg guvernele, sub motivul aprrii securitii naionale. O alt preocupare este legat de perioada de timp în care guvernul are dreptul de a stoca aceste informaii, certitudinea distrugerii acestora la expirarea duratei de stocare i modalitatea în care statul poate fi tras la rspundere în caz de abuz. La rândul su, Centrul de la Geneva pentru controlul democratic al forelor armate (DCAF) consider c exist câteva domenii principale în care serviciile de informaii trebuie s îi modifice viziunea: colectarea i utilizarea informaiei, coordonarea i cooperarea la nivel naional între serviciile de informaii i cu ali actori din sectorul de securitate, schimbul de informaii cu organizaii internaionale i cu alte ri, acceptabilitatea public i rspunderea democratic. Centrul de la Geneva consider c prioritile actuale ale intelligence-ului trebuie s fie:15 · constituirea la nivel naional a unei reele unitare în materie de informaii, având capaciti optime de colectare; · întrirea expertizei, a metodelor i practicilor analitice în toate ageniile de informaii i încurajarea unei atitudini deschise i creative; · eliminarea piedicilor din calea schimbului de informaii cu serviciile similare în general i cu partenerii i punerea în practic a politicilor care reflect ,,nevoia de a împrti" toate datele, în locul atitudinii ,,fiecare pentru sine"; · folosirea progresului tiinific i tehnic, în special în tehnologia informatic, pentru a menine i a extinde capacitatea de a face fa noilor ameninri; · crearea unei ,,comuniti" a serviciilor, în care productorii de informaii, clienii i partenerii s poat interaciona rapid i sigur pentru evaluarea informaiei, atât la nivel internaional, cât i naional; · extinderea capacitilor tehnologice pentru a gestiona volumul crescând de semnale interceptate; · concentrarea eforturilor de colectare a informaiilor pe probleme de care ageniile din sectorul privat nu se ocup în mod corespunztor, fie pentru c sunt neprofitabile, fie prea costisitoare din punct de vedere

DCAF Backgrounders, Provocri actuale pentru serviciile de informaii, disponibil la: www.dcaf.ch, p. 6. Nr. 1-2 / decembrie 2009

15

145

Revista Român de Studii de Intelligence tehnologic, fie pentru c îi expun pe cei implicai la riscuri inacceptabile din punct de vedere legal; · elaborarea de noi norme de bun practic democratic, consacrate prin legislaie, pentru a face fa provocrilor pe care le constituie progresul tehnologic i ameninrile în continu schimbare. Concluzie Se poate susine cu trie c înc este nevoie de reform în intelligence. Problemele i ameninrile cu care se confrunt zilnic lumea, indic faptul c procesul transformrii i adaptrii intelligence-ului nu s-a încheiat. Globalizarea, internaionalizarea ameninrilor, rapiditatea i continua diversificare a acestora conduc la ideea unui intelligence dinamic aflat într-o continu schimbare. Majoritatea guvernelor s-au adaptat situaiei, desfurând eforturi atât în direcia controlului civil, cât i a sporirii eficacitii ageniilor de intelligence, ca prim i major barier împotriva oricror ameninri.

146

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Bibliografie Agrell, Wilhelm. (2000). Intelligence in an Age of Transition - The Case of Sweden, Lund University, Sweden; în lucrarea National Security and Future, pdf, hrcak.srce.hr/file/28772. Brian A. Jackson, editor (2009). Considering the Creation of a Domestic Intelligence Agency in the United States, Lessons from the Experiences of Australia, Canada, France, Germany, and the United Kingdom, RAND Corporation, pdf, http://www.rand.org/pubs/monographs/ MG805/. Bruneau, Thomas C. (2008). Democracy and Effectiveness: Adapting Intelligence for the Fight Against Terrorism, International Journal of Intelligence and CounterIntelligence, pdf, www.ccmr.org/public/ library_file_proxy.cfm/lid/5585. Carafano, James Jay. (mai 2004). An Agenda for Responsible Intelligence Reform, disponibil la: http://www.heritage.org/research/ homelandsecurity/em931.cfm. Carafano, James Jay. (iulie 2004). The Case for Intelligence Reform: A Primer on Strategic Intelligence and Terrorism from the 1970s to Today, disponibil la: http://www.heritage.org/research/nationalsecurity/ hl845.cfm. Dedijer, S. and Jequier, N (1987), Intelligence for Economic Development: on Inquiry into the Role of the Knowledge Industry, Oxford: Berg., www.dmu.ac.uk/.../1987%20ci%20Scholarship_tcm6-49800.pdf. Kalman, Kocsis, Reform in intelligence and security services in transition countries; disponibil la: http://se2.dcaf.ch/serviceengine/FileContent? serviceID=21&fileid=D89AE935-21ED-340C-659F98E27349F5AD&lng=en.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

147

Revista Român de Studii de Intelligence O'Brien, Kevin A. (2008). The Changing Security and Intelligence Landscape in the 21st Century; aprut la: International Centre for the Study of Radicalisation and Political Violence (ICSR), King's College London, http://scribd.com/doc/16073471/The-ChangingSecurity-and-Intelligence-Landscape-in-the-21st-Century-byKevin-OBrien. Treverton, Gregory F. (2008). Reorganizing U.S. Domestic Intelligence - Assessing the Options, RAND Corporation, http://www.rand.org/pubs/ monographs/M6767/. Watts, Larry L. (2004). Intelligence Reform in Europe's, Emerging Democracies Studies in Intelligence, Vol. 48, No. 1, https://www.cia.gov/ library/...intelligence/.../v48i1a02p. pdf.

148

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Transformarea intelligence-ului în contextul noilor provocri ale secolului al XXI-lea

Dr. Tiberiu TNASE Roxana TUDORANCEA Academia Naional de Informaii Abstract The 9/11 events have placed intelligence issues on the forefront of public and international affairs. Intelligence communities are facing a double challenge: on the one hand, the globalization environment, the current context of increased uncertainty and a changed perception of security risks, and, on the other hand, the national debate on this topic and the internal priority of reform promotion. Nowadays, the major reason of, worldwide intelligence and security services is that of offering timely and anticipative assessments in order to defend and promote the national interest. The presence of a new type of threats, besides terrorism and organized crime, strains intelligence services to cope with new challenges, in order to provide the political and military decision-makers with the intelligence products needed to counter these threats.

Secolul al XXI-lea este marcat de transformri profunde ale mediului de securitate. Lumea devine tot mai complex i interdependent, iar fenomenul globalizrii se afirm tot mai mult ca fiind ireversibil. Apariia unei economii globale, puternic interconectat, reconfigureaz sistemul alianelor internaionale, accelereaz adoptarea tehnologiilor i d amploare dezvoltrii unor noi centre economice; noul mediu ofer noi oportuniti dar dezvolt i semnificative riscuri pentru securitatea internaional. Instabilitatea regional rezultat în urma rspândirii fundamentalismului religios, migraii masive de populaii i competiia pentru resursele naturale, alturi i de ali factori, vor fi coordonatele care vor defini noi cerine pentru serviciile de informaii i securitate.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

149

Revista Român de Studii de Intelligence Despre intelligence1 s-a vorbit, se vorbete i se va vorbi foarte mult de unde i importana deosebit a dezbaterilor, studiilor i articolelor din acest domeniu pentru securitatea global, regional i naional. Dezbaterile survenite în ultimii ani în cele mai reprezentative comuniti de intelligence pe marginea schimbrilor realizate i a implementrii lor, pe subiecte controversate sau pe tema exclusiv a imaginii intelligence-ului contemporan, au evideniat c este esenial s se îneleag natura i limitrile domeniului intelligence ­ mai concret, ce poate sau nu s fac inteligence-ul. O clarificare i o înelegere a fenomenului asigur i o prefigurare corespunztoare a ateptrilor avute de la intelligence ori poate preîntâmpina aa-numitele ,,eecuri" de intelligence sau imaginea sceptic asupra evoluiei intelligence-ului în ansamblu. 2 În acest context, problema transformrii intelligence-ului 3 suscit un interes deosebit din partea specialitilor / profesionitilor, atât din punct de vedere al cercetrii cât i pentru pregtirea / instruirea i educaia de intelligence, producând dezbateri interesante i utile în cadrul unor simpozioane, sesiuni de comunicri, mese rotunde. Prin urmare, transformarea implic schimbri la nivelul doctrinelor, strategiilor i politicilor de intelligence, în vederea adaptrii activitii de

Conceptul ,,intelligence" este unul dintre conceptele complexe în sensul în care poate fi utilizat din cel puin trei perspective, i anume: proces, organizaie i produs. Intelligence-ul din perspectiva procesului ­ poate reprezenta ,,ansamblul operaiilor de culegere, filtrare, analiz a datelor i informaiilor i de diseminare a produselor de intelligence cu valoare acionabil pentru a satisface necesitile unui consumator specific. Mark Lowental, Intelligence: from secret to policy, Washington DC: Congressional Quaterly Press, 2002. 2 În studiile realizate în lumea academic american aceast imagine sceptic ar putea fi redat prin ideea c orice tip de îmbuntiri ar surveni, sunt inevitabile i anumite forme de eec în procesul de intelligence. Len Scott& R. Gerald. Hughcs, "Intelligence in the Twenty-First Century: Change and Continuity or Crisis and Transformation?", în Intelligence and National Security, Vol. 24, No.1, 6-25, February 2009, p. 24. 3 Transformarea reprezint un proces ce trebuie s rspund, în primul rând, nevoii de remodelare a naturii schimbtoare a cooperrii i colaborrii, în contextul unor noi provocri la adresa securitii globale, regionale i nationale. A. K. Cebrowski, Military Transformation: A Strategic Approach, Office of Force Transformation, Washington DC, în Defense AT&L, mai-iunie 2004, p. 8.

1

150

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence informaii la provocrile actuale, cât i la cele viitoare. Procesul de transformare presupune fixarea contextului i coordonatelor cadrului de analiz: mediul de securitate fluid i tot mai schimbtor în faa noilor provocri; acestea sunt generatoare de vulnerabiliti, riscuri i ameninri provocate de fenomenul rapidei globalizri. Întregul proces trebuie s aib în vedere, în primul rând, necesitatea protejrii interesului naional i funcionarea flexibil i eficient a serviciilor de informaii în contextul noilor provocri de securitate ­ criza economic i financiar, pandemiile sau schimbrile climaterice, precum i consecinele acestora. Noile provocrii pentru intelligence Fenomenul de globalizare prezent în toate domeniile, inclusiv în cel al securitii, cu efecte pozitive i negative aduce cu sine unele aspecte, aparent contradictorii, eseniale pentru securitatea statelor i comunitii internaionale. Fragmentarea i integrarea, localizarea i internaionalizarea, centralizarea i descentralizarea sunt doar câteva dintre situaiile care pot genera insecuritate. Economia global, marcat de influena crescând a unei clase mijlocii, sprijinit de adoptarea rapid a noilor tehnologii, va redefini parametri sociali i de securitate dintre rile dezvoltate i cele în curs de dezvoltare. Multe dintre societi se vor bucura de binefacerile unui astfel de progres, în vreme ce un recul poate aprea din partea celor ale cror ateptri nu se materializeaz sau care nu au acces la resurse ori tehnologii.4

Se preconizeaz ca cererea de petrol din Asia s se dubleze pân în 2020, în condiiile în care OPEC va conta pân în 2025 cu 50% din producia mondial de petrol. Cererea pentru petrolul african va crete i ea, schimbând semnificativ economia unor zone. Activitatea industrial a lumii în dezvoltare va crea importante evaluri ale climatului i securitii globale. În regiunea Arctic, aa-numita calot de ghea s-a redus cu 40% fa de anul 1979, creând noi dispute teritoriale. Lipsa de ap potabil, nontoxic va deveni, de asemenea, un motiv major de îngrijorare. Pân în anul 2025, în aproximativ 54 de ri, care gzduiesc aproape jumtate din populaia globului, aprovizionarea fa de cererea de ap va deveni insuficient. SUA, Defense Intelligence Strategy ­ martie 2008, la http://www. defenselink.mil/pubs. Nr. 1-2 / decembrie 2009

4

151

Revista Român de Studii de Intelligence Problemele referitoare la resurse eseniale pot provoca aciuni regionale i vor amenina stabilitatea internaional, creând un important domeniu al resurselor asupra crora profesionitii din informaii vor trebui s se concentreze. În acest context, problema resurselor energetice i a asigurrii securitii acestora a cptat noi dimensiuni. Securitatea energetic este o preocupare alimentat de ameninarea terorismului, instabilitatea în unele ri exportatoare, curente naionaliste, teama de conflicte i rivaliti pentru resurse, de nevoia fundamental a rilor de energie pentru a-i alimenta creterea economic i în special datorit pieei tot mai concureniale a petrolului. În acelai context, se mai poate afirma noua anxietate din cauza incertitudinii existenei unor resurse pentru a satisface cererile energetice în deceniile care vor urma. Astfel, într-o lume în care interdependena sporete, securitatea energetic va depinde mult de modul în care rile îi gestioneaz relaiile dintre ele. Srcia extrem i extins în mod necontrolat ca urmare a epuizrii resurselor sau a utilizrii lor ineficiente precum i deficitul de democraie persistent înc în multe state provoac turbulene regionale i derapaje cu consecine imprevizibile. Adâncirea polarizrii sociale i economice cu efecte catastrofale între state i regiuni, implicarea insuficient i aciunea asimetric a organizaiilor internaionale, precum i incapacitatea de a se plia fenomenului globalizrii ar putea conduce la accentuarea instabilitii globale.5 Dezvoltarea unor noi structuri de securitate impune întrirea instrumentelor de cooperare regional pentru a reduce sau chiar anula ameninrile existente i a le preveni pe cele în curs de apariie. Din aceast perspectiv, alianele i înelegerile regionale vor rmâne trsturi ale politicii

,,Din punct de vedere economic, globalizarea se va realiza într-un ritm mult mai accelerat, având în vedere progresele realizate de instituiile internaionale numeroase existente i perspectiva dezvoltrii lor". Cristian Bhnreanu, Resursele energetice i mediul de securitate la începutul secolului XXI, Editura Universitii Naionale de Aprare ,,Carol I", Bucureti, 2006.

5

152

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence internaionale viitoare, chiar dac ele se vor adapta noilor circumstane.6 Profesionitii din domeniul securitii, intelligence i counterintelligence vor trebui s cumuleze avantajele tiinifice, educative i comerciale pentru a anihila abilitatea adversarilor de a dobândi i folosi capabiliti pentru atacurile cibernetice. Astzi, globalizarea înseamn i accelerarea vitezei dezvoltrii tehnologice, care va continua din ce în ce mai mult s ptrund în rile în curs de dezvoltare. În vreme ce pentru multe dintre acestea, procesul ofer noi oportuniti, interconectarea prin Internet a sistemelor crete riscul apariiei unor atacuri cibernetice împotriva sistemelor de securitate ale statelor i organizaiilor naionale i internaionale. Dezvoltarea de noi maini microelectromecanice, descoperirile nanotehnologiei, armele bio, capabilitile superautomatizate i inteligena artificial vor avea aplicabilitate în domeniile securitii, intelligence-ului i aprrii. Aceste descoperiri, în timp, pot s îmbunteasc sprijinul operaional al serviciilor de informaii, al forelor armate i de securitate, dar ele pot, în acelai timp, s se constituie în noi ameninri. O alt provocare pentru serviciile de informaii i securitate va fi reprezentat de evoluiile estimate în privina migraiei populaiei spre zonele urbane: pân în anul 2020 dou treimi din populaia globului vor migra ctre zonele urbane. Creterea masiv a populaiei i migraia acesteia ctre zonele urbane vor crea noi cerine de locuine, infrastructur, asisten medical, educaie i locuri de munc. În acelai timp, fenomenul va amplifica climatul de nesiguran din unele regiuni, în rile dezvoltate tendina îmbtrânirii populaiei va conduce la reducerea populaiei active, în rile în curs de dezvoltare înregistrându-se, fenomenul opus ­ de întinerire a populaiei. 7 Ameninarea tulburrilor sociale transnaionale reprezint o alt

Grigore Alexandrescu, Ameninri la adresa securitii, Bucureti, Editura UNAP, 2004. 7 SUA, Defense Intelligence Strategy ­ martie 2008. Nr. 1-2 / decembrie 2009

6

153

Revista Român de Studii de Intelligence provocare pentru multe organizaii, implicit pentru cele de Intelligence. În multe regiuni, provocrile asimetrice influeneaz modul în care naiunile îi configureaz forele de aprare i de securitate, îi administreaz afacerile interne i îi stabilesc alianele. Comunitatea internaional este într-un moment de schimbare considerabil8, iar evoluiile noului context internaional ­ generate de schimbrile politice, economice i sociale cu care se confrunt aceasta ­, au dat un impuls puternic activitii de crim organizat i au consolidat organizaiile acesteia.9 În prezent se poate constata, din evalurile serviciilor de informaii, c aceste organizaii criminale transnaionale amenin: - suveranitatea naional i autoritatea statelor; - valorile democratice i instituiile publice; - economiile naionale, care au devenit o ameninare global la adresa securitii internaionale. Crima organizat reprezint un element deosebit de important în logistica terorismului, care prin amploarea evoluiei sale a atins cote îngrijortoare, alarmante chiar, mai ales în acest început de secol i de mileniu. Existena acestor tipuri de ameninri prezentate anterior impune adaptarea serviciilor de informaii la noile provocri, astfel încât serviciile / ageniile de intelligence s fie capabile s furnizeze factorilor de decizie politic i militar informaiile necesare lurii deciziilor corespunztoare. Creterea importanei actorilor de securitate nonstatali este identificat, de asemenea, între ameninrile asimetrice ale secolului

Ibidem. Putem meniona în acest sens: dezvoltarea economic i militar a Chinei (PIB-ul Chinei, cu o cretere estimat la 8% pe an, este ateptat a fi al doilea dup cel al SUA), revitalizarea forei militare ruseti (cheltuielile pentru aprare din perioada 2001-2007 s-au mrit de patru ori, existând declaraii cu privire la intenia de a fi înlocuite 45% din echipamentele militare pân în anul 2015) sunt factorii predominani ai marilor actori statali din ultimele decenii. Lrgirea Uniunii Europene la 27 de ri membre poate oferi prilejul ascensiunii unei importante i noi identiti strategice regionale. 9 Emil Hedeiu, Evoluii legate de fenomenul crimei organizate transfrontaliere în spaiul rilor uniunii europene, pp. 295-310.

8

154

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence al XXI-lea. Aceste aciuni se pot concretiza în ameninri brutale sau ameninri nonviolente din partea unor organizaii nonstatale, cu nivel tehnologic sczut, precum i ameninri mixte, din partea unor organizaii nonstatale, cu nivel tehnologic ridicat.10 Direciile de aciune în transformarea serviciilor de informaii Una dintre raiunile existenei serviciilor de informaii i securitate ­ servicii de intelligence ­ din întreaga lume este aceea de a pune la dispoziia decidenilor politici, evaluri obiective, oportune i anticipative, care s constituie un instrument de clarificare i optimizare a deciziei politice în sensul aprrii i promovrii intereselor naionale. Transformarea serviciilor de informaii, recunoscute pentru tendinele conservatoare determinate i de asigurarea unei stabiliti de funcionare a sistemelor, a fost impus de motive diferite, precum: caracterul transnaional al noilor ameninri11, presiunile unor factori politici care au adus în discuie statu-quo-ul serviciilor de informaii, în noile condiii ale mediului politic i dezvoltrii noilor tehnologii informaionale12, aspect care a determinat i impulsionat diversificarea i specializarea serviciilor de informaii. Amplificarea ameninrilor, impune luarea unor msuri preventive, motiv pentru care o entitate statal are nevoie de informaii, care s-i

Ameninri violente care, în general, nu vin din partea unui stat, ci din partea bandelor de teroriti i de crim organizat transnaional. Indicii privind o astfel de ameninare sunt extrem de dificil de detectat în absena unei reele umane de informaii, infiltrat în asemenea medii. Ameninarea este aleatorie, are obiective militare evidente i vizeaz populaia i prosperitatea statelor. Ameninrile mixte cu un potenial tehnic sczut sunt generate de probleme nerezolvate în timp i de necesiti legitime ale unor largi grupuri de populaie care intr în confruntri cu state sau cu alte grupuri de populaie, cauza fiind, în esen, hran i ap. Pentru a face fa unor astfel de ameninri este nevoie de personal pregtit, provenind din culturi diferite i de translatori pentru limbile acelor grupuri. Ultimul tip de ameninri este cel mai complex, putându-se identifica anumite capabiliti sponsorizate deliberat de state pentru a lovi în infrastructura statelor considerate inamice, iar pe de alt parte, sunt utilizate mijloace utile în vederea desfurrii spionajului economic. Defense Intelligence Strategy, martie, 2008 la http://www.defenselink.mil/pubs. 11 Raport prezentat de ctre directorul CIA la 28 ianuarie 1998 în faa Comitetului pentru Informaii al Senatului. 12 Parlamentul European, Evaluarea Opiunilor tiinifice i tehnologice, aprilie, 1999, pp. 18-20. Nr. 1-2 / decembrie 2009

10

155

Revista Român de Studii de Intelligence permit luarea unor decizii bine documentate. Astfel, existena unei susinute activiti de informaii (,,intelligence") este vital pentru securitatea rii, mai ales în condiiile în care forele armate, în accepiunea clasic, se reduc. Unii analiti apreciaz structurile de intelligence ca formând a patra categorie de fore armate, alturi de cele terestre, aeriene i navale.13 Intelligence-ul este necesar pentru descoperirea inteniilor agresive ale unui adversar i în definirea acestora, cum ar fi o agresiune indirect sau pregtirea pentru urmtorul pas în intensificarea ameninrii. Cu alte cuvinte, este nevoie de intelligence eficace pentru a preveni ameninrile. În aceste condiii, una dintre direciile de aciune în transformarea serviciilor de intelligence s-a concretizat în eforturile statelor de a perfeciona i lrgi cadrul legal de organizare i funcionare a acestor structuri i de a le asigura suportul financiar pentru o funcionare mai eficient. Acest efort reformator s-a intensificat i s-a concretizat în adoptarea de reglementri, politici de securitate, strategii i planuri de aciune. La rândul lor, serviciile / ageniile de intelligence, au elaborat, adoptat i implementat o serie de msuri care s asigure eficien i adaptarea structurilor, metodelor i mijloacelor, în funcie de noua configuraie a ameninrilor. În interiorul comunitilor de intelligence, procesul de reform a angrenat proceduri de management specifice i a fcut apel la resurse bugetare consistente i la alocarea lor eficient.14 O important direcie de aciune s-a concretizat prin apariia unor noi structuri care s faciliteze procesul de centralizare i coordonare a comunitilor de informaii. Reformele structurale, efective, de sus în jos, au reprezentat un prim pas ctre îmbuntirea calitii intelligence-ului, atât timp cât a fost depit pericolul de a vedea restructurarea ageniilor ca pe un remediu universal, ca soluia la problemele din intelligence.

Ionel Bucuroiu, Serviciile de informaii În secolul XXI i problemele de securitate în Pulsul geostrategic, nr. 30, iunie 2008, Braov. 14 The Changing Face of Intelligence: NATO Advanced Research Workshop ­ Report, The Pluscarden Programme for the Study of Global Terrorism and Intelligence, St Antony's College, Oxford: 9-10 December 2005.

13

156

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence La nivelul comunitilor de intelligence s-a impus necesitatea existenei unor structuri centralizate. În acest proces pot fi realizate formule comparative între comuniti, axate pe cadrul general istoric, evoluia comunitilor în direct legtur cu ameninrile la care au fost supuse, cu meniunea c diverse state au rspuns în moduri diferite la acelai tip de ameninri; cazul comunitii americane de intelligence servete ca model, dar este i unul de extrem complexitate. 15 Fr îndoial c acest proces de transformare structural a fost unul complex i anevoios, supus dezbaterii publice i nelipsit de contestri; au exprimat opinii exprimate de aa-ziii ,,sceptici", prin care se afirm neîncrederea în acest tip de schimbri, considerându-se c noile structuri create ar face s creasc i mai mult complexitatea birocratic.16 O direcie de aciune prioritar a urmrit dezvoltarea capabilitilor de culegere de informai, înnoirea mijloacelor i a metodelor de culegere a datelor, precum i a tehnicilor de operare cu echipamentele deinute de serviciile de informaii i de securitate. În contextul actual, reprezentat de tehnologiile avansate, nu a fost neglijat aspectul obinerii de informaii prin surse umane. Factorii de decizie au nevoie, mai mult ca oricând, de accesul la mecanismele subtile ale

În SUA acest fenomen a reprezentat ,,o lecie timpuriu învat dup 9/11 ,,a necesitii"; Legea privind reforma serviciilor de informaii i prevenirii / combaterii terorismului din 2004 (IRTPA) a instituit dou structuri organizatorice eseniale comunitii de informaii actuale: funcia de Director al Serviciilor Naionale de Informaii (Director of National Intelligence) ­ funcie de coordonare a ageniilor americane de informaii i Biroul Directorului Serviciilor Naionale de Informaii (ODNI), cruia îi era conferit capacitatea de realizare a viitorului proces reformator; pe acelai plan se poate situa i constituirea ulterioar a Department of Homeland Security (DHS). Len Scott& R.Gerald. Hughcs, art. cit, pp. 9-11. 16 S-a mers pân la a se identifica o aa-numit ,,predispoziie" prezent în comunitatea contemporan de intelligence american, i anume, accea de a rspunde ,,eecurilor de intelligence" cu reforme. Ibidem, p. 11, apud Richard C. Betts, Fixing Intelligence, Foreign Affairs, 81/1, (Jan. ­ Feb. 2002), pp. 43-59. Reformerii americani sar axa, potrivit acestei opinii, pe principiul ,,fixing the machine". Schimbri au fost implementate i în Marea Britanie, ele au avut îns o amploare mult mai redus; au reinut atenia apariia Joint Terrorism Analysis Centre, gzduit de Security Service ( MI5) i prin instituirea unei structuri noi Proffesional Head of Intelligence Analisys, apud Peter Hennessy, From Secret State to Protective State, în The New Protective State: Government, Intelligence and Terrorism ( London: Continuum Books 2007), pp. 1-41. Nr. 1-2 / decembrie 2009

15

157

Revista Român de Studii de Intelligence politicii internaionale, respectiv, s cunoasc convingerile, procesele de gândire, inteniile, vulnerabilitile adversarilor politici, iar aceste date sunt mai nuanat culese de sursele umane; faptul c în rzboiul drogurilor i terorism, tehnologia de spionaj nu este înc suficient de bine adecvat a resuscitat interesul pentru HUMINT; elementul uman s-a dovedit precumpnitor pentru funcionarea oricrui serviciu de informaii atât în domeniul informaiilor, cât i al unor operaiuni speciale, având costuri incomparabil mai mici decât cele alocate mijloacelor electronice. Pornind de la aceast tendin se poate identifica o alt direcie urmat în procesul de transformare la nivelul comunitilor de intelligence, aceea de a îmbunti calitatea i activitatea resurselor umane 17. Acest fapt a presupus o focalizare a ateniei pe atitudini i pe planul individual în interiorul ageniilor de intelligence, prin îmbuntirea recrutrii i pregtirii personalului care s participe ca un întreg la crearea unei culturi de încredere, integritate, pstrarea tradiiilor, combinat cu identificarea capacitii de a gândi creativ.18 O direcie bine definit a transformrii din Intelligence este reprezentat de trinomul cooperare ­ conlucrare ­ colaborare19, care exprim modaliti concrete prin care serviciile de informaii i securitate acioneaz în vederea realizrii unor obiective comune prin încheierea acordurilor bilaterale i multilaterale, elaborarea unor instrumente regionale i internaionale care s prevad msuri eficiente, imediate i de perspectiv pentru combaterea ameninrilor globale. Necesitatea cooperrii în domeniul serviciilor de informaii a fost reliefat o dat în plus de contientizarea faptului c nicio agenie de informaii nu poate face fa de una singur aciunilor organizaiilor

Astfel, Noua strategie francez urmrete îmbuntirea procedurilor de promovare în carier, recrutarea de noi specialiti (ingineri, lingviti, informaticieni), precum i recompensarea angajailor preocupai de perfecionarea profesional, dar i crearea unor noi structuri cu responsabiliti în domeniul educaiei de intelligence, printre care i o Academie de Informaii, http://www.premier- ministre.gouv.fr/IMG/pdf/livre _ blanc _ tomel jlartie2.pdf. 18 The Changing Face of Intelligence: NATO Advanced Research Workshop ­ Report. 19 Vezi Doctrina Naional a Informaiilor pentru Securitate, adoptat în edina Consiliului Suprem de Aprare din 23 iunie 2004, p. 19.

17

158

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence teroriste i exploziei mondiale informaionale, deoarece fluxul de informaii din toate domeniile a determinat crearea unei liste impresionante de nevoi în domeniul culegerii de informaii. Astfel, a devenit tot mai necesar stabilirea unor mecanisme eficiente de gestionare i evaluare colectiv a informaiilor. Cooperarea în domeniul intelligence-ului impune o etap nou în conlucrarea dintre serviciile de informaii: deplasarea centrului de greutate dinspre schimbul de informaii cu caracter de generalitate spre cooperarea pe cazuri i aciuni punctuale, ca modalitate de valorificare optim a potenialului oferit de partenerii implicai. Într-o asemenea logic, apare necesar identificarea celor mai bune modaliti de utilizare i direcionare a resurselor umane, logistice i financiare de care dispune comunitatea informativ, în vederea preîntâmpinrii unor derapaje nedorite. Una dintre cele mai vizibile i semnificative schimbri din ultimii ani a survenit în relaiile bilaterale i multilaterale dintre intelligence i serviciile de securitate. Acest fapt a fcut posibil apariia unor noi oportuniti, dar în egal msur i apariia unui numr mai mare de provocri de înfruntat. Rolul i natura colaborrii intelligence în contextul globalizrii (incluzând, totodat, i sugestia c însui domeniul intelligence s-a globalizat) reprezint în perioada actual una dintre ,,motenirile" momentului 9/11. Legturile multilaterale tradiionale au fost intensificate, în mod deosebit în lupta împotriva terorismului. Relaiile speciale, de genul SUA ­ Marea Britanie sau SUA ­ Israel s-au intensificat i s-au pus bazele unor parteneriate speciale (de exemplu: SUA ­ Australia). Efortul comun al rilor, guvernelor, organizaiilor internaionale i serviciilor de informaii s-a concentrat pe aciuni de cooperare în vederea unei abordri coordonate, de transmitere reciproc a informaiilor. 20 Mediul internaional de securitate este deosebit de fluid i dinamic

Astfel, dintre obiectivele urmrite de US Intelligence Comunity, cu precdere menionm constituirea unei fore integrate de informaii, care s soluioneze ameninrile la adresa rii, cu respectarea legilor americane, a dreptului la intimitate i a libertilor civile, Strategia Naional de Informaii ­ Transformare prin integrare i inovaie, octombrie 2005. Nr. 1-2 / decembrie 2009

20

159

Revista Român de Studii de Intelligence caracterizat de complexitate, reprezentând evoluia de ansamblu a cadrului politic i economic rezultat în urma evoluiei internaionale din ultimele decenii ale acestui secol. Forele implicate, complexe i puternic interrelaionate, vor transforma societile i vor redimensiona prioritile, strategiile i metodele domeniului informaii necesare pentru a întâmpina cerinele unice ale dinamicii secolului al XXI-lea. Provocrile actuale din mediul de securitate ca i altele noi ce vor urma în întreaga lume vor schimba peisajul geopolitic pe care profesionitii din domeniul informaiilor îl analizeaz în mod curent. Aceast accelerare fr precedent a schimbrilor i adâncire a decalajului dintre cei dintâi i cei din urm poate amenina fragila guvernare a instituiilor. Confruntai cu acest cadru asimetric i dinamic, profesionitii din domeniul informaiilor vor fi chemai s evalueze mediul de securitate marcat de competiia regional, economic, a resurselor, dar i de cea ideologic. În acest sens va fi necesar s se adopte msuri mai radicale pentru a putea transforma serviciile de informaii în câteva direcii eseniale: · modificarea mai rapid a cadrului legal i nu post factum în urma unei agresiuni; · explorarea conceptelor, strategiilor, politicilor i tehnologiilor de intelligence pentru a rspunde cerinelor beneficiarilor i ameninrilor concertate; · integrarea strategiilor din domeniul securitii naionale; · accelerarea formelor de cooperare interagenii / servcii i între state; eficientizarea activitii tuturor serviciilor i capabilitilor lor puse la dispoziie prin i de comunitile de informaii pentru a satisface necesarul ,,schimbtor" al utilizatorilor de informaii pentru securitate. Aceasta va însemna o abordare planificat a transferului de cunotine, asigurându-se o continuitate a seturilor de date formale i informale, care nu vor fi pierdute odat cu plecarea unor angajai i venirea altora.

160

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Comunitatea Naional de Informaii ­ structur superioar de management al informaiilor pentru securitatea naional

Lector univ. drd. Veronica MIHALACHE Academia Naional de Informaii ,,Mihai Viteazul"

Abstract This article tackles with the recent changing and improvement in the Romanian National Intelligence Community and their implications for intelligence. The National Intelligence Community represents a step forward for the Romanian intelligence management. It was meant to bring coherence in intelligence activity, to improve the cooperation between national intelligence agencies, the production of intelligence reports and the flow of tactical intelligence, and also to assure the efficacy of strategic intelligence. I consider that an authority over the existing intelligence agencies will bring improved intelligence sharing (by promoting interagency communication and cooperation), which is likely to be a major accomplishment for intelligence reforms over the next decade.

Introducere Înfiinarea Comunitii naionale de informaii ­ ,,prim aliniament de lupt împotriva noilor riscuri de securitate i de eficientizare a activitilor specifice"1 ­ a constituit o msur deosebit de util, pentru c permite planificarea i coordonarea unitar a activitii serviciilor de informaii, optimizarea procesului de diseminare a produsului informativ i eliminarea redundanelor i suprapunerilor de competene.

Raportul Consiliului Suprem de Aprare a rii privind activitatea pe anul 2005, disponibil pe www.presidency.ro Nr. 1-2 / decembrie 2009

1

161

Revista Român de Studii de Intelligence Acest proiect ambiios s-a concretizat prin Hotrârea Consiliului Suprem de Aprare a rii nr. 146 din 18 noiembrie 2005 privind unele msuri de organizare i coordonare unitar a activitilor de informaii pentru securitatea naional. Decizia constituirii Comunitii naionale de informaii a fost luat în sensul eficientizrii activitii serviciilor de informaii i a cooperrii între ele, pentru a îndeplini misiunea de identificare ­ independent, în comun i preventiv ­ a factorilor de risc la adresa intereselor fundamentale naionale i pentru a informa oportun i mai eficient decidenii politici, militari i alte organe abilitate de lege, în vederea adoptrii msurilor de contracarare a acestor factori. Trebuie amintit c în tradiia serviciilor de informaii româneti a existat o structur cu rol de management al informaiilor, denumit, Oficiul de Centralizare a Informaiilor, care a funcionat în perioada interbelic asemenea unui ,,adevrat laborator de culegere, verificare, procesare i utilizare a informaiilor"2. De ce este nevoie de Comunitatea naional de informaii? În sistemul securitii naionale3 al României, componentele sale dein o poziie i un rol deosebit de importante, corespunztoare misiunii / misiunilor specifice i conforme legislaiei în vigoare. Instituiile cu competene în domeniul aprrii, ordinii publice i securitii naionale i-au creat, în decursul existenei lor, o personalitate absolut distinct, ce acioneaz i reacioneaz la provocrile mediului internaional de securitate, cât i la vulnerabilitile interne specifice sistemului. Existena i proliferarea riscurilor i ameninrilor asimetrice, de natur militar i nonmilitar actuale, cât i statutul actual al României de ar membr în structurile europene i euroatlantice au impus racordarea, armonizarea i,

Troncot, Cristian (2008). România i frontul secret (1859-1945). Bucureti: Editura Elion, p. 267. 3 Definit în Doctrina Naional a Informaiilor pentru Securitate, p. 12, ca: ,,ansamblul organelor autoritilor publice cu statut autonom, precum i cu alte instituii învestite legal s desfoare activiti de informaii, contrainformaii i de securitate".

2

162

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence implicit, plierea misiunilor instituiilor cu atribuii în domeniul securitii naionale la realitatea existent, printr-o serie de determinri4: · o cretere i o diversificare a activitilor / misiunilor specifice tuturor acestor instituii; · o extindere a competenelor deja statuate i reglementate juridic, cum ar fi cele care decurg din Normele privind protecia informaiilor clasificate ale Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord în România (H.G. nr. 353 din 15 aprilie 2002); · elaborarea unor documente-cadru (Strategia de securitate naional a României, Doctrina naional a informaiilor pentru securitate, Strategia naional de prevenire i combatere a terorismului etc.), ce vin s statueze i s direcioneze activitile componentelor sistemului securitii naionale, în conformitate cu interesele i obiectivele politicii de securitate a României; · înfiinarea Comunitii naionale de Informaii, structur comun de colectare i sintetizare a informaiilor provenite pe flux informaional de la instituiile amintite mai sus. Ca atare, apare i nevoia identificrii unor repere, a unor parametri5 care s permit o bun funcionare a componentelor sistemului securitii naionale a României: · specializarea ­ reflect o diviziune clar a misiunilor, a competenelor, a sarcinilor, a atribuiilor generale i specifice ale activitii de informaii desfurate de fiecare din componentele sistemului. Conform legislaiei în vigoare, exist o serie de organe administrative autonome i structuri departamentale de informaii care, de-a lungul timpului, nu au ezitat s se concureze i s poarte un rzboi surd între ele, rezultând suprapuneri sau paralelisme între competenele acestora, ori, cel mai grav, neconcordana informrilor ctre beneficiar. Înfiinarea Comunitii

Chi, Ioan; Liteanu, Traian; Petrescu, Stan; Rizea, Marian; Rotaru, Nicolae; Stoica, Constantin i Mihalache, Veronica (2007). Raport de cercetare, în Elaborarea unui instrument decizional destinat optimizrii capabilitilor pentru aciuni specifice de nivel tactic din domeniul aprrii i securitii naionale. Bucureti: Editura ANI, p. 60. 5 Ibidem, pp. 60-61. Nr. 1-2 / decembrie 2009

4

163

Revista Român de Studii de Intelligence naionale de informaii nu numai c reprezint un filtru al informaiilor provenite de la servicii, ci asigur i colaborarea între instituiile i structurile abilitate s desfoare activiti în domeniul securitii naionale. Dat fiind dinamica mediului internaional de securitate, ar fi de bun augur o delimitare a competenelor fiecrui serviciu în parte, o specializare pe domenii, pentru a fi soluionat gama extins a ameninrilor la adresa securitii naionale; · standardizarea ­ proces prin care se stabilesc regulile i procedurile de desfurare a misiunilor structurilor cu atribuii în domeniul securitii naionale. Prin regulile i restriciile impuse, acest parametru este în strâns dependen de urmtorul; · formalizarea ­ proces de oficializare, prin documente scrise, a regulilor, a procedurilor, a instruciunilor din cadrul structurii abilitate s desfoare activiti specifice de informaii. Instituiile actuale elaboreaz i reactualizeaz documente de planificare strategic a valorificrii resurselor informaionale, anual sau ori de câte ori este nevoie. · modul de executare a controlului ­ este tiut faptul c la nivel naional exist nenumrate pârghii de control (parlamentar, judectoresc, civil, prin Avocatul Poporului etc.), îns, în contextul existenei unei structuri ierarhic superioare, precum Comunitatea Naional de Informaii ­ cu rol de coordonare a activitii de informaii ­ controlul administrativ exercitat de aceasta trebuie s aib ca efect urmrirea strict i riguroas a realizrii obiectivelor, îndrumarea direct, operativitatea în comunicarea pe vertical etc. De asemenea, acest tip de control trebuie s se efectueze asupra fondului i nu asupra formei. Una dintre prioritile Consiliului Suprem de Aprare a rii a reprezentat-o modernizarea serviciilor de informaii i creterea eficienei acestora pentru prevenirea i avertizarea oportun asupra riscurilor i ameninrilor la adresa intereselor naionale ale României. În acest context, în cadrul su, s-a hotrât crearea Comunitii naionale de informaii care reprezint ,,reeaua funcional a autoritilor 164

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence publice din sistemul securitii naionale, bazat pe unitatea de scop, obiective i strategie i asigurat prin informaiile furnizate de Serviciul Român de Informaii, Serviciul de Informaii Externe, Direcia General de Informaii a Aprrii i Direcia General de Informaii i Protecie Intern din Ministerul Administraiei i Internelor"6. Comunitatea de informaii, precizeaz în continuare Raportul CSAT, va asigura ,,o funcionare în parteneriat instituionalizat a serviciilor de informaii i securitate, care îi pstreaz atribuiile i misiunile specifice, concomitent cu o mai bun coordonare a activitii de informaii la nivelul strategic. Se va permite îndeplinirea misiunilor specifice, respectiv, funcionarea independent a elementelor acesteia, concomitent cu constituirea la nivel naional a unor capaciti de analiz a informaiilor care vor fi folosite în comun. Aceste msuri vor permite asigurarea interoperabilitii i utilizarea tuturor oportunitilor deschise de era informaional". Elemente de tradiie româneasc în domeniul managementului informaiilor ,,[...] Trebuie s facem ceva armonios în stat, pentru c aa cum este acum, este un adevrat haos, care ne cost bani i ajungem i la efecte contrare celor pe care le urmrim prin aceste informaii"7, hotra generalul Ion Antonescu, exprimându-i nemulumirea fa de sistemul de informare operativ curent, total dezorganizat. Devenise imposibil pentru conductorul statului s poat consulta numrul foarte mare de buletine i rapoarte informative provenite de la ministerele de Interne, de Rzboi, de Justiie, Parchetele de Judecat, Marele Stat Major, de Siguran, Prefectura Poliiei Capitalei, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Direcia Justiiei Militare, Direcia Închisorilor i SSI. Este momentul în care Eugen Cristescu, din ordinul lui Antonescu, organizeaz Serviciul de Centralizare a Informaiilor la Preedinia Consiliului

6 7

Raportul Consiliului Suprem de Aprare a rii privind activitatea pe anul 2005, pp. 4-5. Troncot, Cristian, op. cit., p. 266.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

165

Revista Român de Studii de Intelligence de Minitri, dup modelul Centralei de Coordonare i Verificare a Informaiilor de pe Continent, pe care a aflat-o de la Amiralitatea Englez, în timpul studiilor la Londra8. Iat, deja, un prim element de continuitate, crearea unui organism specializat în analiza i sinteza informaiilor, subordonat principalului utilizator, conductorul statului. Necesitatea organizrii acestui sistem general de centralizare i exploatare a informaiilor rezult din avantajele enunate de directorul general al SSI: ,,1) serviciile de informaii activau paralel pe teren, fiecare dup puterea i specialitatea sa, trgându-se maximum de informaii; 2) nu se produceau imixtiuni sau înclcri de atribuii, având o compartimentare clar; 3) se putea înlesni colaborarea între efii de autoriti, iar nu furturi de informaii de la un serviciu de informaii la altul între agenii subalterni; 4) se înltura cercul vicios informativ, când acelai informator ddea aceeai informaie la mai multe servicii, deoarece, prin comparaie, era uor de descoperit; 5) se obinea o centralizare i o eviden a tuturor problemelor, informând mai complet conducerea Statului, care îi putea dirija msurile de ansamblu i de detaliu în perfect cunotin de cauz, putând s aprecieze i separat activitatea fiecrui serviciu; 6) în total s fac un control asupra întregii viei a statului"9. Un alt element de continuitate îl reprezint faptul c la baza activitii de informaii a SSI stau principii fundamentale care se regsesc i în actualitate, i anume: legalitatea i echidistana politic. De altfel, ele rezult din condiiile puse de Eugen Cristescu generalului Ion Antonescu în momentul acceptrii funciei de director general al SSI: ,,1) fr legionari în SSI; 2) activitatea SSI s se desfoare pe baza unei legi organice"10. Actualmente, activitatea de informaii desfurat de componentele Comunitii naionale de informaii se fundamenteaz pe principiile: a) legalitii, potrivit cruia cutarea, culegerea i valorificarea informaiilor se execut potrivit competenelor legale determinate, numai în legtur cu fapte, împrejurri sau situaii cu potenial de ameninare la adresa securitii

8 9

Idem. Ibidem, p. 267. 10 Ibidem, p. 391.

166

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence naionale prevzute de lege; b) obiectivitii, potrivit cruia fiecare component este obligat s furnizeze informaii impariale, echidistante i independente de orice imixtiuni politice, raportate la criteriile de stabilire a adevrului; c) neutralitii i al echidistanei, potrivit crora conduita profesional a personalului entitilor componente ale Comunitii naionale de informaii se situeaz în afara oricror ingerine de natur a favoriza ori discrimina persoane sau organizaii în exercitarea drepturilor legale ale acestora; d) oportunitii informrii, potrivit cruia informarea factorilor prevzui de lege s primeasc informaii necesare fundamentrii deciziilor ce privesc securitatea naional sau aplicarea legii se realizeaz pe baz de informaii exacte, corecte i transmise în timp util, astfel încât s permit adaptarea msurilor de prevenire, contracarare sau înlturare a strilor de pericol sau a ameninrilor; e) planificrii, al anticiprii i al previziunii, potrivit crora resursele informaionale necesare se planific, creeaz i gestioneaz astfel încât s se asigure evitarea surprinderii strategice fa de orice ameninri interne sau externe; f) cooperrii i al colaborrii, potrivit crora componentele Comunitii naionale de informaii iniiaz i dezvolt protocoale, programe i operaiuni de coordonare a eforturilor informative ­ naionale sau împreun cu cele ale statelor aliate ­ i de promovare a culturii de securitate în parteneriat cu autoriti sau instituii publice ori organizaii de drept privat; g) transparenei, potrivit cruia, în legtur cu activitatea Comunitii naionale de informaii, orice autoritate sau persoan realizeaz consensul asupra necesitii pstrrii secretului cu privire la informaiile referitoare la surse, operaiuni, metode i mijloace; identitatea personalului operativ i informaiile deinute; orice referiri legate de informaii, de la obinere, evaluare i pân la valorificarea cu titlu de confidenialitate a acestora de ctre guverne sau servicii strine; h) proteciei surselor i mijloacelor, potrivit cruia componentele Comunitii naionale de informaii îi garanteaz reciproc deplina protecie a surselor de informaii i secretul operaiunilor desfurate11.

Hotrârea CSAT nr. 146 din 18.11.2005 privind unele msuri pentru organizarea i coordonarea unitar a activitilor de informaii pentru securitatea naional. Nr. 1-2 / decembrie 2009

11

167

Revista Român de Studii de Intelligence În ceea ce privete structura, modul de funcionare i atribuiile Serviciului pentru Centralizarea Informaiilor remarcm i alte asemnri cu actuala comunitate de informaii. Personalul Serviciului pentru Centralizarea Informaiilor era compus din ofieri i civili specializai în materie12. Oficiul pentru Informaii Integrate este alctuit din ofieri analiti i civili provenii de la Serviciul Român de Informaii, Serviciul de Informaii Externe, Direcia General de Informaii a Aprrii i Direcia General de Informaii i Protecie Intern din Ministerul Administraiei i Internelor. La acelai Serviciu, se fcea o operaie de triaj a tirilor, apoi de verificare i completare între ele i se redactau apoi buletine zilnice sau rapoarte speciale pentru conductorul Statului i primulministru13. Conform art. 5 alin. (2) din Hotrârea CSAT, Oficiul este structura care planific nevoile de informaii pentru securitate naional i elaboreaz Buletinul Informaiilor Naionale de Securitate i alte produse analitice integrate, destinate membrilor CSAT i altor utilizatori ai informaiilor de securitate, stabilii potrivit legii. Când era nevoie a se discuta asupra problemelor de ordine intern, se convocau la Preedinie, sub conducerea Conductorului Statului sau a lui Mihai Antonescu, Conferinele de ordine intern, o dat sau de dou ori pe lun, unde participau: ministrul de Interne, sub-secretarul de stat al Poliiilor, directorul general al Siguranei, prefectul Poliiei Capitalei, un reprezentant al Jandarmeriei i eful Serviciului Special de Informaii14. În prezent, conform art. 2, art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) i alin. (2) i art. 6 alin. (1) i alin. (2) din Hotrârea CSAT se pot convoca urmtoarele structuri din cadrul Comunitii Naionale de Informaii: - Comitetul coordonator pentru Comunitatea naional de informaii cu urmtoarea componen: consilierul prezidenial pentru securitate naional; directorul Serviciului Român de Informaii; directorul

12 13

Troncot, Cristian, op. cit., p. 266. Idem. 14 Idem.

168

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence Serviciului de Informaii Externe; ministrul Aprrii Naionale; ministrul Afacerilor Externe; ministrul Administraiei i Internelor; ministrul Justiiei; consilierul Primului ministru pentru probleme de securitate; - Consiliul operativ al Comunitii naionale de informaii cu urmtoarea componen: consilierul primului ministru pentru probleme de securitate; adjunctul directorului Serviciului Român de Informaii; adjunctul directorului Serviciului de Informaii Externe; directorul general al Direciei Generale de Informaii a Aprrii; directorul general al Direciei Generale de Informaii i Protecie Intern din Ministerul Administraiei i Internelor; - Consiliul consultativ al Comunitii naionale de informaii, care se compune din preedini ai comisiilor parlamentare, reprezentani ai ministerelor i serviciilor cu atribuii în domeniu i care nu sunt reprezentate în Consiliul Suprem de Aprare a rii, ai ageniilor guvernamentale i ai altor autoriti care pot sprijini realizarea securitii naionale. Concluzii Fr îndoial, noile ameninri la adresa securitii interne i internaionale impun reconceptualizarea activitii de intelligence, dublat, firesc, de procesul continuu de adaptare, reformare i transformare a instituiilor care compun Comunitatea Naional de Informaii i de adecvare a cadrului legislativ, astfel încât activitile de management al informaiilor pentru securitate naional s devin o cerin fundamental în reducerea constant i semnificativ a vulnerabilitilor. Implementarea unei structuri integratoare, la nivel naional, de culegere, analiz, evaluare i valorificare a informaiilor de interes strategic permite gestionarea performant, unitar i coerent a tuturor domeniilor i structurilor de informaii, devenind o component a conducerii strategice i specializate a securitii naionale. De aceea, consider c se impune o reproiectare normativ i organizatoric a Comunitii, având în vedere faptul c cel puin una dintre componentele sale, i anume Serviciul Român de Informaii, parcurge un proces intern de reform i modernizare instituional. Cu alte cuvinte, modificarea unui element al sistemului ar

Nr. 1-2 / decembrie 2009

169

Revista Român de Studii de Intelligence presupune modificarea sistemului. De asemenea, este nevoie de mult mai mult decât luarea în discuie doar a unor msuri de organizare i coordonare unitar a activitilor de informaii pentru securitatea naional, i acestea adoptate cu ceva timp în urm, ci a tuturor msurilor care pot flexibiliza i optimiza cadrul de aciune al Comunitii, tocmai în sperana c înfiinarea acesteia nu va rmâne doar un proiect ambiios. Nu în ultimul rând, este productiv s exploatm ceea ce a fost inedit i valoros în intelligence-ul românesc i, deopotriv, s adaptm la specificul naional anumite particulariti conceptuale ori legislative ale structurilor similare ce se regsesc în alte democraii actuale.

Bibliografie Troncot, Cristian. (2008). România i frontul secret (1859-1945). Bucureti: Editura Elion. Marin, Ionel. (2004). Comunitatea de informaii ­ soluia problemelor de securitate. Bucureti: Editura ANI. Tru, Meda (coord.) (2007). Elaborarea unui instrument decizional destinat optimizrii capabilitilor pentru aciuni specifice de nivel tactic din domeniul aprrii i securitii naionale. Grant de cercetare tiinific. Bucureti: Editura ANI. Hotrârea CSAT nr. 146 din 18.11.2005 privind unele msuri pentru organizarea i coordonarea unitar a activitilor de informaii pentru securitatea naional, disponibil pe www.presidency.ro. Raportul Consiliului Suprem de Aprare a rii privind activitatea pe anul 2005, disponibil pe www.presidency.ro. Strategia de securitate naional a României, aprilie 2006, disponibil pe www.presidency.ro. Doctrina naional a informaiilor pentru securitate naional, disponibil pe www.presidency.ro. 170

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Analytics for Data Deconfliction

Christopher WESTPHAL

Visual Analytics, Inc www.visualanalytics.com Abstract This paper introduces a refactoring of the concept called "deconfliction" as it applies to analytical and data repositories deployed throughout the law enforcement and intelligence communities. The goal is to seamlessly and automatically identify similar targets of interest (e.g., people, places, etc.) from the queries and reports being generated by the analysts, agents, and end-users operating these systems. The similarities represent the underpinnings for a number of requirements, including more efficient utilization of resources, improved analytical support mechanisms, a foundation for information sharing functions, as well as internal controls to help minimize abuses related to data privacy concerns. The application of data deconfliction is quickly becoming a mainstream capability and closely parallels the adoption of more information exchange standards. This paper discusses several methods and issues related to the emergence of data deconfliction activities.

Introduction The content of database systems is expanding in near exponential rates and their utilization by different consumer groups is steadily increasing due to the advent of more open standards, web services, and other access protocols / interfaces. Commonplace today are wireless handheld devices which allow police officers to easily run field checks looking for potential criminals, license plate readers (mobile or fixed position) that constantly scan for stolen or unregistered vehicles, and various biometric sensors used for facial recognition, speaker identification, or even thermal body scans for

Nr. 1-2 / decembrie 2009

171

Revista Român de Studii de Intelligence exposing disease signatures. All of these touch points are accessing various repositories looking for specific types of values or results ­ which then determine some type of appropriate action or follow-up. The byproduct of these interactions, whether successful or not, are the trail of queries (i.e., the logs) and values used to access the respective systems. These logs are traditionally used for administrative functions to convey system usage statistics as well as to provide basic audit-level detail. Essentially, the log files represent their own independent data source that reflects the interests of the community they serve. Related commercial examples of how log files can be exploited include Google Trends or Yahoo Buzz List which are used to show popular search terms and help highlight new trends and domains of interest. These types of applications, albeit higher level aggregations and abstractions of the specific query instances, represent how insight into the utilization of log data can help improve the overall offerings, results, and experiences realized by their end-user communities. The same can be said for law enforcement and intelligence applications. Consider a patrol officer running the license plate of a vehicle that was pulled over for a moving violation infraction (e.g., speeding); the queries posed to the system include the plate, which in turn results in the identification of the registered owner along with an address. This type of information is typically cross-referenced with other sources to expose outstanding warrants and criminal histories. In this case, the information returned does not indicate a high-level threat. However, several days earlier, the same plate was checked within the vicinity of a gang-related hit resulting in the shooting deaths of several persons. At this time, the correlation among the data sources has not been established because the "checks" often do not become part of a permanent record and the officer is exposed to an extended level of risk due to this type of oversight. All of the interactions with a database create an audit trail which has not traditionally been considered a mainstream source for incorporation into the analytical process or for information sharing purposes. The use of data 172

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence deconfliction techniques to help identify similar targets can improve officer safety as well as provide more accurate results. This type of offering provides contextual awareness for analysts or agencies for information sharing purposes to help identify and coordinate analytics among seemingly disparate investigations. Deconfliction There is actually no recognized or official entry in the dictionary1 for the word "deconfliction," which one could reasonably consider a type of antonym for confliction. As such, new approaches, concepts, and methods typically take liberties to coin new terms, especially in technology-related industries. For our purposes, the word deconfliction is defined as a means or a process used to identify potentially similar interests, whether they are events, actions, or data values. Typically, within the realm of law enforcement, the term deconfliction is used in the context of "officer safety event deconfliction." Different law enforcement agencies with active operations could potentially interfere with each other, especially when they are on the same target or collocated in the same area (e.g., neighborhood or building). For these situations, there may be different types of events, including surveillance, undercover operations (e.g., drug buys), knock-and-talks (e.g., parole violation checks), or actions, such as raids or sweeps, that could potentially compromise the operations and potentially result in a dangerous condition for the officers involved. Fortunately, there are real-world systems (e.g., RISSafe2) that are designed to help mitigate conflicts and notify any involved agencies about potential overlap when these types of situations exist. These systems have been instrumental in helping to reduce risk, which can potentially compromise operations, and worse, result in injury or loss of life to law

1 2

http://www.merriam-webster.com/dictionary/deconfliction http://www.riss.net/rissafe.aspx

Nr. 1-2 / decembrie 2009

173

Revista Român de Studii de Intelligence enforcement officers and / or operatives. To properly operate, the systems require each operation to be reported to a centralized monitor where it is reviewed for conflicts. If it is deemed that an operation might be in jeopardy, the concerned parties are promptly notified. Of course, this only works if there is full compliance by all participating agencies ­ and not all agencies or organizations necessarily contribute or document all of their ongoing activities to support these types of systems. It is not a perfect process, but it does effectively address a critical need, especially within the law enforcement community. This same concept can also be applied to analytical and information sharing systems under an extended definition of "data deconfliction" where the utilization of the accounting logs for an analysis become a foundation of data that is integrated into the overall system thereby identifying areas of interest, common targets, and potential system abuses. Simply, if one user queries "William Washington" and another user also queries the same name or even a slight variation such as "Bill Washington," then the system would identify a probable match and generate the appropriate notifications. There are a number of government and commercial systems that have active monitoring processes to control (via security protocols) or oversee who accesses their systems. Depending on the organization, the data can be stored as "primary entities," commonly referred to as a Master Name File. Systems that utilize such approaches, where each record correlates to a single and distinct entity (e.g., a person), include, for example, phone subscribers, driver's licenses, passports, and tax revenue databases. Access to high-profile accounts, such as celebrities and politicians, can be more closely scrutinized. A prime example of this occurred during the 2008 elections in the United States, there were several incidents3 where unofficial access to specific candidate's passport records4 was detected. The individuals

Vijayan, Jaikumar, "FAQ: The passport breach: What exactly is in those records?" Computerworld, March 21, 2008. 4 AP Press "Passport files of candidates breached: Records of Clinton, McCain, Obama inappropriately accessed, officials say" March 21, 2008, http://www.msnbc.msn.com/id/23736254/

3

174

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence involved in initiating the queries were identified and properly disciplined. However, when such a degree of representation is not available (e.g., a master name), an agency must rely on other methods from which to track their interactions with the data sources. In a majority of agencies, the database logs are merely used to capture and encode basic operations such as invalid login attempts, expired passwords, transaction logs for loading new information, and other administrative actions. Often, due to performance reasons, the queries generated by the associated analytical software are not stored in the database logs. In these cases, the agencies rely on the internal logging and auditing capabilities of the respective analytical and reporting software to reconstruct the content of the database results. Analytical Approaches Law enforcement investigation techniques have traditionally been more reactive in nature and are typically in response to a crime that has already been committed. As more and more intelligence is incorporated into their business processes, law enforcement personnel are now able to act in a more proactive fashion and are therefore more capable of preempting or circumventing crimes from occurring in the first place. The process of incorporating more proactive analytics into daily operations has become the foundation for the success associated with intelligence-led policing programs5. The use of data deconfliction techniques for reactive analytics is fairly straight forward. Generally there are only a limited number of target entities (e.g., people, places, events etc.) related to these types of analytics. The nature of a reactive investigation typically has a starting point and expands outwards based on the volume of data related to the designated targets ­ thus, each query has well defined and specific values used to access the underlying data. For example, the following represents an

Peterson, Marilyn, "Intelligence-Led Policing: The New Intelligence Architecture" prepared by the International Association of Chiefs of Police under cooperative agreement number 2003­DD­BX­K002 awarded by the Bureau of Justice Assistance, Office of Justice Programs, U.S. Department of Justice , September 2005 (NCJ 210681) Nr. 1-2 / decembrie 2009

5

175

Revista Român de Studii de Intelligence example of a standard SQL query used to access information on a specific person from a designated source: SELECT qrysubjects.ALIAS, qrysubjects.SBJDOB, qrysubjects.ETHNIC, qrysubjects.SBJEYES, qrysubjects.GENDER, qrysubjects.SBJHAIR, qrysubjects.SBJFNAM, qrysubjects.SBJLNAM, qrysubjects.SBJMNAM, qrysubjects.SBJSNAM, qrysubjects.RACE, qrysubjects.WEAPONS, qrysubjects.TATTOOS, qrysubjects.NARRATIVE FROM qrysubjects WHERE qrysubjects.SBJLNAM = `SMITH' AND qrysubjects.SBJFNAM = `JOHN' AND qrysubjects.SBJDOB = {ts '1970-01-14 00:00:00'} This SQL statement clearly shows that the request is for a SUBJECT with a last name of SMITH, first name of JOHN, and a date of birth equal to 01/14/1970. In this example, a single SUBJECT is returned from the source; however, one must be aware that even very specific queries may actually return multiple results, especially when dealing with a common name. For deconfliction purposes, other analysts making queries with matching (or similar) values would be flagged. Expanding the relationships associated with this SUBJECT shows there are a number of associated entities, entirely based on the source(s) accessed, and in this case include other subjects, phones, identification numbers, addresses and case references as shown in Figure 1.

176

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

Figure 1. First Level Expansion from Target Entity

Each one of the entities returned by this first-level expansion will also be included within the query logs and subject to their own deconfliction process. Therefore a match can occur on virtually any type of entity, as long as the values are consistent in the underlying query structures. Furthermore, some places "simulate" a deconfliction by incorporating their existing caseor records-management system as one of the primary sources queried. Therefore, whether a match was encountered in the log files or through prior case matches, the analyst can be notified by defining a special icon that differentiates the entity from a normal result. In Figure 2 below, the SUBJECT shown at the 10:00 position is marked with a red-exclamation point to signify there is an existing case (or potential inquiry by another analyst) on this particular entity.

Nr. 1-2 / decembrie 2009

177

Revista Român de Studii de Intelligence

Figure 2. Entity Deconfliction Depicted With Special Icon

Reactive queries are generally utilized by subscription-based services6 where a pre-defined target entity is submitted to the system for matching purposes. There are usually some types of mandatory values or fields associated with interacting with these services that include, for example, the first and last names along with a residence state. Multiple results are possible; however, the specific details are only presented for a selected entity. If the service is made available with the analytical tool, then the query can be recorded and treated just like any other log entry. However, if the query is done manually through an alternative interface, then that level of detail will be lost unless there are other protocols or write-backs built into the analytical tool to document this process. When the types of queries posed to the system are more proactive or strategic in nature, the process of identifying similar or like-entities can be

6

Includes offerings by Lexis/Nexis, Acxiom, Factiva and other subscription-based Nr. 1-2 / decembrie 2009

services.

178

Revista Român de Studii de Intelligence compounded. This is due in part to the overhead involved with transforming the query into tangible entities. Thus, a query such as "show all ADDRESSES from a specific ZIP Code" (query structure shown below) may return hundreds or thousands of results, and depending on the analytical system, can be represented as an aggregated value or as individual entities. SELECT qrysubjects.ADDRESS, qrysubjects.CITY, qrysubjects.STATE, qrysubjects.ZIPCODE FROM qrysubjects WHERE qrysubjects.CITY = 'FREDERICK' AND qrysubjects.STATE = 'MD' If the results are defined as entities, then the process is identical to what was described previously. An example of this output is shown in Figure 3 where addresses involved in prior queries are shown with red question marks. However, if the results are merely aggregates (e.g., counts of results), there is no way to convey that an entity has been previously observed in other queries based merely on the query submitted. Depending on the source being queried, large volumes or batch-type queries may not be supported, thereby excluding them from consideration from the data deconfliction process. This naturally brings up the related discussion of object-oriented versus record-oriented approaches as they apply to deconfliction purposes. Some analytical tools are exclusively focused on depicting the records returned from a query where every row represents a unique instance of a result (e.g., transactional focus). These types of systems tend to cluster, or aggregate, row counts based on a common field value (e.g., a breakdown of incident types by date and region). In these instances, the application of data

Nr. 1-2 / decembrie 2009

179

Revista Român de Studii de Intelligence deconfliction proves to be difficult because there are no target values from which to perform the matches since all rows are treated equally. In an object-oriented approach, a series of field values uniquely defines the objects (e.g., entities). When the combination of values is encountered in the data, the object is considered to be an equivalent. Thus, objects representing, say, a SUBJECT, might be constructed from a combination of: 1) first name, last name, and middle name or 2) first name, last name, and date of birth or 3) first name, last name, and ZIP Code. Each different combination of values will affect how the system behaves and produce different results depending on the collection and content of the underlying data.

Figure 3. Depiction of Proactive Query Results

Additionally, how the deconfliction was defined will prove valuable to those involved, especially as it relates to the approach used to establish a 180

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence positive match. If a result is encountered based on an explicit query performed from a reactive search, then it should be viewed in a higher regard because it was of particular interest to another analyst. Conversely, a result from a proactive search may merely be due to a wide net being cast looking for potential targets of interest. Not until the analyst has narrowed down the focus of the proactive set to a few specific entities (e.g., made it reactive) would the degree of interest be increased. Additionally, another dimension to factor into the deconfliction process is the timeframe in which the queries are / were performed in the context of the analysis. Thus, an analyst that targeted an entity from, say, three years ago might not truly have much of any impact on the deconfliction process for one that more recently queried on the same entity. The overall process should take this into consideration. Matching Values Using an object-oriented approach for representing data provides for the most direct method of matching values. The most simplistic is considered to be an equivalence match; where all of the components for the queried entity (e.g., first name, last name etc.) have the same values as those stored in the log files. It is assumed, by the time the results are logged, that there have been some basic value transformations, a certain degree of data clean-up, and an overall disambiguation of the values. Additionally, the model used to represent the data as an object will have standardized the mapping to the raw table and field values associated with each source. Essentially, in its most fundamental form, the logs are merely just another data source that has been incorporated into the overall analytic process. Needless to say, the quality of the underlying data will have an impact on the overall matching capabilities used for the data deconfliction

Nr. 1-2 / decembrie 2009

181

Revista Român de Studii de Intelligence purposes. Many times, there will be variations, aliases, or other types of fuzzy values that won't necessarily match using equivalence. The amount of up-front emphasis placed on the overall entity resolution will determine how accurately the matches for data deconfliction will be performed. Care must be taken not to generalize too much with respect to how the matches occur; overgeneralization will result in too many false positives and diminish the value of the deconfliction process. Of course, certain types of objects including, for example, addresses, phone numbers, identification numbers, vehicles, and accounts are fairly easy to standardize. Generally, these types of objects are considered unique7 with respect to the real-world counterparts they represent because there can only be one of them in existence. Thus, matches within this class of objects are considered very reliable; however, care must be taken to incorporate the timeframes that the data was deemed valid as to avoid situations where reissued values could potentially cause a situation. The names of people and organizations are where most of the matching problems are encountered since they are not unique and can represent numerous real-world entities. Although detailing the techniques used for fuzzy matching are outside the scope of this manuscript, there are a variety of approaches that can be used to expose similar or like names using a combination of aliases, transformations, phonetics, and transpositions. To streamline the matching process and depending on the analytical tools being used, the resolved entity values could be written directly to the log files. This would require a single comparison to a single field value ­ speeding up the overall process. It also introduces one final point based on the anonymization of the data. Encapsulating the value of the entity into a hash value or

Westphal, Christopher "Data Mining for Intelligence, Fraud & Criminal Detection: Advanced Analytics & Information Sharing Technologies" CRC Press, December 2008. pp. 4250.

7

182

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence encrypted format allows for matching without disclosing the raw details of the object. This can be an attractive option, especially when operating in a federated search space, where multiple agencies and users are sharing data across a wide range of activities. Reporting There are a number of factors to consider when detecting and reporting matches within disparate queries. Often there may be sensitivities associated with the nature of the suspects being evaluated or reviewed that could range from internal checks (e.g., inspector general / internal affairs) up to national security concerns. There are even special cases, including data related to grand jury cases, which must managed according to specific protocols. Depending on the type of data deconfliction reports that are desired, there can be different types of notifications and / or matches reported including, for example, explicit, silent, management, or special purpose(s). Other types of reports could also be defined, but for brevity, not all are covered here. Explicit deconflictions would provide feedback directly to the analysts working on their individual cases. Thus, an alert would be generated and delivered via the analytical environment (e.g., a tool, portal or through e-mail) to notify the involved parties. Typically, this type of unrestrictive or unbounded type of alert would be most favorable within a single agency focused on a common task, for example, Financial Intelligence Units (FIU) detecting money laundering operations or a Special Investigative Units (SIU) combating insurance fraud. Each analyst is committed to furthering the objectives of the agency and collaborative work products are encouraged to help expose larger networks of criminal behaviour. Silent deconflictions or hits are implemented in several government systems including Treasury Enforcement Communications System (TECS),

Nr. 1-2 / decembrie 2009

183

Revista Român de Studii de Intelligence the National Crime Information Center (NCIC), and the Automated Case Support System (ACS). These types of matches occur based on the usage and utilization of the system (based on master name lists), except that when a match is encountered, the notification is sent to a designated individual, and not the originator of the request. Usually these are assigned for more sensitive types of data, which could include notifying a case agent or senior management that access to sensitive data has occurred or was attempted (based on security levels). Management reviews on data deconflictions can also be presented in reports or dashboards where the details can be aggregated to show the level of overlap or commonality among different requests. This can help with both strategic and tactical planning purposes, support more focused targeting objectives, and show where investigative overlaps occur across different organizations, especially for federated searches involving multiple agencies. Ultimately, it will help to bridge different cases that might have appeared unrelated ­ thereby helping to manage the risk associated with examining and pursuing larger case loads. Conclusion This paper provides a high-level overview of how data deconfliction can be incorporated into standard analytical systems to improve the general understanding of potential common targets across different investigations. The actual implementation, optimization, and accuracy of the results produced by such systems will vary depending on the underlying infrastructure and analytical approaches used by the respective agencies. Simply, the log files (or even case files) act as additional data sources that are incorporated into the overall analytical process. Detecting matches among the entities contained within these log files potentially represents a 184

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence common target or interest among the different users or agencies. The concept of data deconfliction has long been an area of interest within the law enforcement and intelligence communities. As more and more analytical systems are incorporating the ability to provide proactive data requests, the utilization of data deconfliction methods becomes even more important. Although multi-source data integration has made tremendous strides over the past several years, especially with the introduction of certain representation standards8, there is still as lot of work to be done with respect to how the content or value is represented. Matching like or similar values can be challenging, especially when dealing with near real-time environments. The outputs, reports, or notifications of potential matches are also an area that requires further development particularly when multiple sources and agencies are involved. Determining how someone should be notified, how often, and in what manner is still a very personalized dimension that is heavily based on the sensitivity of the data, the role of the analyst, and the charter of the agency. More common standards will evolve as the deconfliction capability becomes a more mainstream feature. Ultimately, the ubiquitous capability to monitor, track, and correlate data for linking cases and investigations together will be commonplace among our analytical systems. Data deconfliction will provide support for constructing larger-sized cases, enhanced investigations using reactive analytics, and supply additional insights for exposing proactive targets.

NIEM ­ National Information Exchange Model ­ is one such example of defining structural equivalence among different data sources. Nr. 1-2 / decembrie 2009

8

185

Revista Român de Studii de Intelligence

Biography Mr. Westphal is co-founder and CEO of Visual Analytics Inc. (VAI), a provider of visualization software, information sharing systems, and advanced analytical training. His clients include federal and state / local law enforcement including fusion centers, all major intelligence agencies, the US Department of Defense, and international Financial Intelligence Units (FIUs). Mr. Westphal has authored numerous publications and several books including Data Mining for Intelligence, Fraud & Criminal Detection: Advanced Analytics & Information Sharing Technologies (Westphal, CRC Press, 2008); Data Mining Solutions: Methods and Tools for Solving Real World Problems (Westphal / Blaxton, Wiley, 1998); and Readings in Knowledge Acquisition: Current Practices and Trends (McGraw/Westphal, Ellis Horwood Limited, 1990). He also authored the "Analyzing Intelligence Data: Next Generation Technologies for Connecting the Dots" chapter in Net-Centric Approaches to Intelligence and National Security (Ladner/ Petry, Springer 2005).

186

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

GEORGE MAIOR: Noul Aliat. Regândirea politicii de aprare a României la începutul secolului al XXI -lea

- recenzie Remus Ioan TEFUREAC O simpl analiz istoric ne arat c naiunea român a fost mobilizat în adâncimea structurilor sale sociale de trei mari proiecte de societate: construcia statului românesc modern, proiectul unionist i procesul de aderare i integrare a României în structurile euroatlantice. Fiecare dintre aceste proiecte a fost generat i animat de elite politice i intelectuale, beneficiind de efortul unor lideri excepionali care au avut inteligena s valorifice optim contextele geopolitice favorabile ale timpului. Despre rolul elitelor politice în configurarea i dezvoltarea primelor dou mari proiecte româneti de societate se vorbete la superlativ în manualele de istorie. Mai puine lucruri se spun îns despre elitele politice i tehnocrate care, în mai puin de dou decenii, au fcut posibil ultimul mare proiect de societate ­ aderarea i integrarea României în structurile euroatlantice. În vâltoarea politic, ne lsm uneori furai de dispute politice minore cantonate în mize frivole i pierdem din vedere marile procese strategice la care lum deja parte, graie muncii susinute a unor lideri tineri, cu solid baz profesional, acei ,,tehnocrai" serioi care ne reprezint interesele i câtig victorii pentru România. ,,Noul Aliat" este cronica de substan a unui asemenea tehnocrat care, într-o manier tcut, sistematic, departe de orice efuziuni populist-publicitare, i-a pus amprenta asupra aderrii României la NATO, una dintre cele dou dimensiuni ale ultimului mare proiect românesc. Lucrarea lui George Maior este o demonstraie intelectual care surprinde cu exactitate ce se ascunde în spatele discursului i al rezultatului. Studiul debuteaz cu un bagaj teoretic i de viziune solid, dar concentrat, care sintetizeaz provocrile lumii postmoderne în noul mediu al securitii

Nr. 1-2 / decembrie 2009

187

Revista Român de Studii de Intelligence internaionale. Stilul pragmatic al autorului este evideniat prin intrarea rapid pe teritoriul concret al tranziiei României de la modernitate la postmodernitate strategic, cu aplicaii directe în ceea ce privete momentele eseniale care au marcat procesul aderrii României la NATO. Nu lipsete nici conceptul de securitate structurat în zona strategic a Mrii Negre, dar prezentat într-o viziune extins a regiunii, legat de Balcani, de Caucazul de Sud sau de Orientul Apropiat i Mijlociu. Un capitol consistent este dedicat transformrii sectorului de securitate naional, partea hard a reformei armatei române, cu tot ce a presupus i presupune ea, de la relaia civili-militari, reducerea efectivelor i profesionalizarea acestora, la diplomaia aprrii. În fine, un astfel de studiu nu se putea încheia altfel decât prin prezentarea unei viziuni asupra a ceea ce urmeaz: politica i strategiile de securitate de mâine, rolul NATO în dezolvatrea politicilor de securitate colectiv, locul României în noua arhitectur i adaptarea concret la noile provocri prin reforma forelor armate ­ sistemul de valori, politica de înzestrare i resursele care asigur în final trecerea de la armata de aprare la armata de securitate. Meritul lui George Maior este c, prin ,,Noul Aliat" ne prezint fundamentele deciziilor strategice din trecutul apropiat, din prezent i din viitor, într-o viziune integrat care ne arat c pilonul ,,Securitate" al celui de-al treilea mare proiect românesc ­ integrarea euroatlantic ­ a fost ridicat, dar el trebuie în continuare consolidat i finisat. În paginile crii identificm o busol exact care poate ghida fr probleme marile decizii privind politica de aprare a României la începutul secolului al XXI-lea. George Maior ne spune, prin aceast lucrare, c al treilea mare proiect nu sa încheiat. Dimpotriv, el abia acum se dezvolt. Am fcut primii pai, am aderat la NATO, la UE, dar adevrata sarcin este dat de modul în care vom ti s valorificm oportunitatea istoric a integrrii euroatlantice pentru a construi o ar mai sigur, mai democratic, modern i prosper, un veritabil pilon de stabilitate regional. Este o provocare pentru urmtorii 20 de ani, demn de un mare proiect de societate, conceput de noi i implementat împreun cu aliaii notri.

188

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

GEORGE MAIOR: Noul Aliat. Regândirea politicii de aprare a României la începutul secolului al XXI -lea

- recenzie Remus Ioan TEFUREAC O simpl analiz istoric ne arat c naiunea român a fost mobilizat în adâncimea structurilor sale sociale de trei mari proiecte de societate: construcia statului românesc modern, proiectul unionist i procesul de aderare i integrare a României în structurile euroatlantice. Fiecare dintre aceste proiecte a fost generat i animat de elite politice i intelectuale, beneficiind de efortul unor lideri excepionali care au avut inteligena s valorifice optim contextele geopolitice favorabile ale timpului. Despre rolul elitelor politice în configurarea i dezvoltarea primelor dou mari proiecte româneti de societate se vorbete la superlativ în manualele de istorie. Mai puine lucruri se spun îns despre elitele politice i tehnocrate care, în mai puin de dou decenii, au fcut posibil ultimul mare proiect de societate ­ aderarea i integrarea României în structurile euroatlantice. În vâltoarea politic, ne lsm uneori furai de dispute politice minore cantonate în mize frivole i pierdem din vedere marile procese strategice la care lum deja parte, graie muncii susinute a unor lideri tineri, cu solid baz profesional, acei ,,tehnocrai" serioi care ne reprezint interesele i câtig victorii pentru România. ,,Noul Aliat" este cronica de substan a unui asemenea tehnocrat care, într-o manier tcut, sistematic, departe de orice efuziuni populist-publicitare, i-a pus amprenta asupra aderrii României la NATO, una dintre cele dou dimensiuni ale ultimului mare proiect românesc. Lucrarea lui George Maior este o demonstraie intelectual care surprinde cu exactitate ce se ascunde în spatele discursului i al rezultatului. Studiul debuteaz cu un bagaj teoretic i de viziune solid, dar concentrat, care sintetizeaz provocrile lumii postmoderne în noul mediu al securitii

Nr. 1-2 / decembrie 2009

187

Revista Român de Studii de Intelligence internaionale. Stilul pragmatic al autorului este evideniat prin intrarea rapid pe teritoriul concret al tranziiei României de la modernitate la postmodernitate strategic, cu aplicaii directe în ceea ce privete momentele eseniale care au marcat procesul aderrii României la NATO. Nu lipsete nici conceptul de securitate structurat în zona strategic a Mrii Negre, dar prezentat într-o viziune extins a regiunii, legat de Balcani, de Caucazul de Sud sau de Orientul Apropiat i Mijlociu. Un capitol consistent este dedicat transformrii sectorului de securitate naional, partea hard a reformei armatei române, cu tot ce a presupus i presupune ea, de la relaia civili-militari, reducerea efectivelor i profesionalizarea acestora, la diplomaia aprrii. În fine, un astfel de studiu nu se putea încheia altfel decât prin prezentarea unei viziuni asupra a ceea ce urmeaz: politica i strategiile de securitate de mâine, rolul NATO în dezolvatrea politicilor de securitate colectiv, locul României în noua arhitectur i adaptarea concret la noile provocri prin reforma forelor armate ­ sistemul de valori, politica de înzestrare i resursele care asigur în final trecerea de la armata de aprare la armata de securitate. Meritul lui George Maior este c, prin ,,Noul Aliat" ne prezint fundamentele deciziilor strategice din trecutul apropiat, din prezent i din viitor, într-o viziune integrat care ne arat c pilonul ,,Securitate" al celui de-al treilea mare proiect românesc ­ integrarea euroatlantic ­ a fost ridicat, dar el trebuie în continuare consolidat i finisat. În paginile crii identificm o busol exact care poate ghida fr probleme marile decizii privind politica de aprare a României la începutul secolului al XXI-lea. George Maior ne spune, prin aceast lucrare, c al treilea mare proiect nu sa încheiat. Dimpotriv, el abia acum se dezvolt. Am fcut primii pai, am aderat la NATO, la UE, dar adevrata sarcin este dat de modul în care vom ti s valorificm oportunitatea istoric a integrrii euroatlantice pentru a construi o ar mai sigur, mai democratic, modern i prosper, un veritabil pilon de stabilitate regional. Este o provocare pentru urmtorii 20 de ani, demn de un mare proiect de societate, conceput de noi i implementat împreun cu aliaii notri.

188

Nr. 1-2 / decembrie 2009

Revista Român de Studii de Intelligence

INSTRUCIUNI PENTRU AUTORI Misiune i coninut. Revista Român de Studii de Intelligence (RRSI) este dedicat studiilor de intelligence i disciplinelor tiinifice conexe, cu scopul de a facilita crearea unui forum de dezbatere pentru mediile profesional, academic, politic i public. RRSI este o publicaie nepartizan i non-profit care nu pledeaz în favoarea sau împotriva vreunei poziii, responsabilitatea pentru ideile prezentate aparinnd în exclusivitate autorilor. Pregtirea materialelor pentru publicare. Toate textele propuse spre publicare în paginile RRSI trebuie transmise în format fizic i electronic pe adresa Centrului de Cercetri tiinifice al Academiei Naionale de Informaii ,,Mihai Viteazul": os Odi nr. 20, sector 1, Bucureti, [email protected] Textul trebuie redactat cu caractere Times New Roman de mrimea 12, dublu spaiat. Prima pagin trebuie s conin titlul lucrrii i afilierea autorului (nume i prenume, titlu tiinific, apartenea la o instituie/asociaie/organizaie, acolo unde este cazul, precum i adresa pentru coresponden). Toate referinele bibliografice trebuie precizate (parentetic, note de subsol, etc.) Autorii sunt responsabili pentru obinerea oricrei permisiuni referitoare atât la publicarea unor materiale din alte surse, cât i la respectarea oricror restricii sau proceduri care in de locurile de munc unde activeaz sau au activat. Odat publicat, materialul intr în proprietatea RRSI, iar fiecare autor primete câte un exemplar al numrului RRSI în care i-a fost publicat contribuia. Politica de evaluare. RRSI accept doar editoriale, articole i recenzii care nu au fost anterior publicate. Editorii i redactorii RRSI selecteaz materialele transmise de autori i, acolo unde este cazul, le amelioreaz prin dialog constructiv, doar cu acceptul acestora din urm, asigurând astfel corectitudinea i valoarea tiinific a materialelor ce urmeaz a fi publicate. Evaluarea calitii academice a materialelor se face în anonimat ("blind review"), corespondena dintre evaluatori i autori realizându-se doar prin intermediul e-mailului [email protected] RRSI garanteaz c lucrrile c lucrrile nu sunt respinse/modificate pentru c ideile exprimate sunt contrarii altor studii publicate anterior sau poziiilor evaluatorilor, ci doar în cazul în care nu fac dovada cercetrii tiinifice. RRSI asigur confidenialitatea pentru materialele respinse de la publicare, precum i pentru modificrile aduse acestora.

Nr. 1-2 martie ­ decembrie 2009

5

Information

coprevistaluci Q.cdr

193 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

75461