Read RaportStareaMediului_Cap02_Aer_200710295542324.pdf text version

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

2.. AERUL 2 AERUL

INTRODUCERE

ACIDIFIEREA. EMISII DE SO2, NOX, NH3. EMISII DE NMVOC POLUAREA CU METALE GRELE SI POLUAN I ORGANICI PERSISTEN I CALITATEA AERULUI AMBIENTAL DEPRECIEREA STRATULUI OZON STRATOSFERIC SCHIMBRI CLIMATICE DE

2.1. Introducere

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII ATMOSFERICE

Poluarea atmosferei poate fi definit ca orice schimbare în compozi ia acesteia cauzat de prezen a unei cantit i suficiente de substan e chimice care poate altera compozi ia normal a atmosferei. Poten ial, poluarea atmosferic este una dintre cele mai grave probleme ale societ ii actuale, atât din punct de vedere temporal - are efecte atât pe termen scurt i mediu cât i pe termen lung, dar i spa ial ­ mobilitatea i suprafe ele afectate sunt mari. Poluarea atmosferei afecteaz direct sntatea uman, fondul agricol i forestier în func ie de tipul de poluan i, concentra iile acestora, durata i frecven a expunerii. În prezent, cei mai importan i indicatori privind poluarea aerului sunt: · Emisii de substan e acidifiante (SO2, NOx, NH3); · Emisii de precursori ai ozonului; · Emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 i PM2.5); · Depiri ale valorilor limit în arealele urbane; · Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare i ozon; · Produc ia i consumul de substan e care depreciaz stratul de ozon. Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt determina i pe baza datelor din sistemul de monitorizare a calit ii aerului i din inventarele de emisii i au ca scop evaluarea situa iilor concrete, comparativ cu intele de calitate stabilite de reglementrile în vigoare. La nivelul anului 2006, monitorizarea calit ii aerului la nivel na ional s-a realizat atât prin prelevri manuale, urmate de analiza probelor în laborator cât i în cadrul sistemului automat. S-a monitorizat atât poluarea de fond cât i cea de impact. Sta iile pentru monitorizarea polurii de fond sunt amplasate în zone conven ionale curate, situate la altitudini cuprinse între 1.000-1.500 m i la distan e de minimum 20 km fa de centrele populate, drumuri, ci ferate, obiective industriale etc. În aceste sta ii sunt realizate msurtori continue ale ozonului de la nivelul solului, dioxidului de azot, dioxidului de carbon i ale pH-ului precipita iilor.

13

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Sistemul automat pentru monitorizarea calit ii aerului, func ional în anul 2006, a cuprins Sistemul comun de monitorizare a calit ii aerului în localit ile de la grani a româno-bulgar, dea lungul Dunrii de Jos i Sistemul automat de monitorizare a calit ii aerului în aglomerrile Bucureti, Iai, Craiova i Cluj. Sistemul comun de monitorizare a calit ii aerului în localit ile de la grani a românobulgar, de-a lungul Dunrii de Jos este alctuit din apte sisteme automate de monitorizare a calit ii aerului (14 sta ii) de tip DOAS (Differential Optical Absorption System), acoperind patru zone (orae perechi), amplasate de-a lungul celor dou maluri ale Dunrii. Fiecare din cele patru zone are în componen câte un ora din România ­ riveran Dunrii, i corespondent, oraul din Bulgaria, amplasat pe cellalt mal al Dunrii. Cele 4 zone în oglind sunt: Giurgiu ­ Ruse, Turnu Mgurele ­ Nicopole, Zimnicea ­ Svistov i Clrai ­ Silistra. DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metod optic de analiz, care se bazeaz pe absor ia radia iei luminoase de ctre poluan ii din aer. În func ie de compozi ia chimic a poluan ilor, absor ia acestora are loc la diferite lungimi de und. Spectrul de poluan i analiza i este foarte larg, cuprinzând: CO, NO2, SO2, O3, C6H6, PM10, NO, H2S, CS2, Cl2, HCl, NH3, C6H5OH, stiren, toluen i xilen. Totodat sta iile sunt dotate cu senzori meteorologici care dau informa ii privind temperatura, umiditatea relativ, radia ia solar, direc ia i viteza vântului. Datele din oraele ,,gemene" sunt verificate automat i prezentate publicului pe un ecran amplasat în centru fiecrui ora. Sistemul automat de monitorizare a calit ii aerului în aglomerarrile Bucureti, Iai, Craiova i Cluj func ioneaz de la începutul anului 2004 (Bucureti) i din 2005 în celelalte aglomerri. Datele referitoare la calitatea aerului (SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real ­ inclusiv publicului. Prin Contractul nr. 84-2005 ­ "Prevenirea catastrofelor naturale i a polurii aeruluiComponenta II-Monitorizarea calit ii aerului" Re eaua Na ional va deveni func ional în anul 2008 i va cuprinde 94 sta ii automate de monitorizare. Cunoaterea valorilor emisiilor de poluan i atmosferici la nivel na ional, reprezint un element important în definirea impactului dezvoltrii socio-economice asupra mediului i creeaz baza necesar pentru formularea politicilor de protec ie a mediului Datele care eviden iaz emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele i calcule de estimare, prezentate în "Atmospheric Emission Inventory Guidebook - 2006" ­ ultimul ghid CORINAIR aprut. Inventarul na ional de emisii de poluan i atmosferici se realizeaz cu doi ani în urma anului curent. În raport sunt prezentate datele din anul 2005, raportate ctre secretariatul CLRTAP i ctre AEM în data de 15 februarie 2007 respectând cerin ele Conven iei privind poluarea atmosferic transfrontier pe distan e lungi, din anul 1979, adoptat în România prin Legea 271/2003.

2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot i de amoniac (SO2, NOx, NH3)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezen ei unor compui alogeni care determin o serie de reac ii chimice în atmosfer, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipita iilor i al solului. Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluan i în atmosfera (SO2, NOx, NH3) care, în contact cu lumina solar i vaporii de ap

14

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

formeaz compui acizi. În timpul precipita iilor, compuii acizi se depun pe sol sau în ap. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în form uscat sau în apa de suprafa i chiar în cea subteran. Depunerile acide afecteaz apa de suprafa , freatic i solul, prejudicii importante suferind lacurile i fauna piscicol, pdurile, agricultura i animalele.

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Oxizii de sulf (dioxidul i trioxidul de sulf) rezult în principal din surse sta ionare i mobile, prin arderea combustibililor fosili. Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înbuitor i ptrunztor. Acesta este transportat la distan e mari datorit faptului c se fixeaz uor pe particulele de praf. În atmosfer, în reac ie cu vaporii de ap formeaz acid sulfuric sau sulfuros, care confer caracterul acid al ploilor. Prezen a dioxidului de sulf în atmosfer peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor, animalelor i omului. La plante, dioxidul de sulf induce în sistemul foliar, leziuni locale, care reduc fotosinteza. La om i animale, în concentra ii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar în concentra ii mai mari provoac spasm bronic. De asemenea, dioxidul de sulf produce tulburri ale metabolismului glucidelor si a proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezen a pulberilor. Alturi de arderile combustibililor fosili, o serie de ramuri industriale, industria metalurgic, în special cea neferoas, cocseriile, industria alimentar etc, polueaz atmosfera cu oxizi de sulf. O surs important în poluarea atmosferei oraelor o constituie i instala iile mici de ardere din zonele reziden iale, care folosesc combustibili fosili. Emisiile de SO2 au înregistrat în general o continu scdere în perioada 1995-2005, cu uoare creteri în anii 2001 i 2003 (figura 2.2.1.). Fig. 2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2 tone/an)

1200000

1000000

800000

600000

400000

200000

0

SO2 Plafon emisii 2010

1995

1996

1997

1998

1999 728045 918000

2000 759000 918000

2001 833711 918000

2002 771883 918000

2003 803794 918000

2004 765559 918000

2005 724309 918000

1084656 1049140 1044309 795000 918000 918000 918000 918000

La nivelu anului 2005, arderile din sectorul energetic constituie principala surs de poluare cu SO2. La acestea se altur arderile din industria de prelucrare i instala iile din zonele reziden iale. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat în figura 2.2.2

15

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig.2.2.2. Emisii de dioxid de sulf SO2, pe sectoare de activitate

1% 0% 4% 24% 0%

Arderi in energetica si industrii de tranformare Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de productie

3%

Transport 68% Alte surse mobile si utilaje Tratarea si depozitarea deseurilor

2.2.2. Emisii anuale de monoxid i dioxid de azot

Oxizii de azot rezult din procesele de ardere a combustibililor în surse sta ionare i mobile, sau din procese biologice. În mediul urban prezen a oxizilor de azot este datorat în special traficului rutier. Dintre oxizii azotului rezult în cantit i mai mari monoxidul de azot - gaz incolor, rezultat din combinarea direct a azotului cu oxigenul la temperaturi înalte i dioxidul de azot ­ gaz de culoare brun, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. În atmosfer, în reac ie cu vaporii de ap se formeaz acid azotic sau azotos, care confer ploilor caracterul acid. Oxizii de azot provoac oamenilor, animalelor i plantelor, diverse afec iuni în func ie de concentra ie. În concentra ii mari, la plante, oxizii de azot produc la nivel celular o umflare a tilacoidelor din cloroplaste, diminuând fotosinteza. La om i animale, în concentra ii mici provoac iritarea sever a aparatului respirator, cu arsuri i sufocri, tuse violent înso it de expectora ie de culoare galben. La concentra ii mari apar simptome severe de asfixiere, convulsii i blocarea respira iei. Totodat împreun cu modoxidul de carbon i cu compuii organici volatili formeaz ozonul troposferic sub inciden a energiei solare Pân în anul 1999, emisiile de NOx (figura 2.2.3.) au sczut de la valori de aproximativ 407 mii tone în anul 1995, la aproximativ 262 mii tone în 1999. Perioada anilor 1999-2002 a fost marcat de o cretere a emisiilor de NOx. În anul 2004 i 2005 emisiile de NOx au înregistrat o cretere fa de anul 2003, pe fondul creterii consumului de combustibil (conform datelor primite de la Institutul Na ional de Statistic).

16

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.2.3. Emisii anuale de oxizi de azot (tone/an)

500000 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0

NOx Plafon emisii 2010 1995 406728 437000 1996 399743 437000 1997 398255 437000 1998 314000 437000 1999 262000 437000 2000 296000 437000 2001 330464 437000 2002 384157 437000 2003 347340 437000 2004 414860 437000 2005 411554 437000

Emisiile de NOx provin îndeosebi din industria energetic, transport, arderi în industria de prelucrare, precum i din procesele de produc ie. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat în figura 2.2.4. Fig. 2.2.4. Emisii de oxizi de azot Nox, pe sectoare de activitate

Arderi in energetica si industrii de tranf ormare 10% 22% 0% 40% Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de productie Transport 5% 17% 6% Alte surse mobile si utilaje Tratarea si depozitarea deseurilor

2.2.3. Emisii anuale de amoniac

Sursa principal de amoniac în atmosfer este agricultura, iar din cadrul acesteia se detaeaz ramura zootehnic de tip intensiv, datorit dejec iilor animaliere i instala iilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitic), a acidului azotic, azotatului de amoniu i ureei. Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai uor decât aerul i foarte solubil în ap. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având ac iune local i/sau general. Ac iunea local se manifest la nivelul mucoaselor respiratorii i oculare prin lcrimri intense, conjunctivite, cheratite, traheobronite,

17

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

bronhopneumonii i reducerea schimbului gazos pulmonar. Ac iunea general se manifest prin interferarea sintezei hemoglobinei i reducerea reac iilor de oxido-reducere la nivel pulmonar. În figura 2.2.5. este artat evolu ia emisiilor de amoniac în perioada 1995-2005. Fig. 2.2.5. Emisii anuale de amoniac (tone/an)

250000

200000

150000

100000

50000

0

NH3 Plafon emisii 2010

1995 234455 210000

1996 197037 210000

1997 211000 210000

1998 196000 210000

1999 210000 210000

2000 206000 210000

2001 163985 210000

2002 156306 210000

2003 182269 210000

2004 174919 210000

2005 193760 210000

În anul 2005, cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din agricultur (79% ceea ce reprezint 153000t). Celelalte surse sunt procesele de produc ie cu o pondere de 12,28% (23777t) i tratarea i depozitarea deeurilor (8,19% reprezentând 15865t). Cantit i mici sunt generate de instala iile de ardere neindustriale i arderi în industria de prelucrare, ambele surse având o contribu ie de 0,52% la totalul na ional de emisii de amoniac. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat în figura 2.2.6. Fig. 2.2.6. Emisii de amoniac NH3, pe sectoare de activitate

0% 0% 12% 0% 0% 8% Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de productie Transport Alte surse mobile si utilaje Tratarea si depozitarea deseurilor 80% Agricultura

18

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

2.3. Emisiile de compui organici volatili nemetanici (NMCOV)

Principalele surse de emisii a COV sunt: · instala iile care intr sub inciden a directivei 1999/13/CE (COV), transpus prin Hotrârea de Guvern nr. 699/2003, privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solven ilor organici in anumite activit i si instala ii, completat i modificat prin Hotrârea de Guvern nr. 1902/2004; · instala iile care intr sub inciden a directivei 94/63/CE (COV din benzin) transpus prin Hotrârea de Guvern 568/2001, privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezulta i din depozitarea, încrcarea, descrcarea si distribu ia benzinei la terminale si la sta iile de benzin, modificat i completat prin Hotrârea de Guvern nr. 893/2005; · alte surse industriale: fabricarea de buturi alcoolice distilate, arderea combustibililor fosili i deeurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice i termice, fabricarea celulozei i hârtiei, fabricarea berii, fabricarea pâinii; · emisiile foliare ale pdurilor, agricultur, inclusiv din puni/fâne e; · sursele mobile (motoarele cu ardere intern a autovehiculelor) sunt o alt categorie important de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ i incluse în inventar din lipsa de date complete referitoare la parcul na ional auto. Fig. 2.3.1. Emisii anuale de compui organici volatili nemetanici (tone/an)

500000 490000 480000 470000 460000 450000 440000 430000

NMCOV

2002 456306

2003 482269

2004 489162

2005 456949

Analizând datele de emisii prezentate în figura 2.3.1 se constat ca la nivelul anului 2005, emisiile de compui organici volatili nemetanici au sczut cu 7% fa de anul precedent. În figura 2.3.2. sunt prezentate emisiile de compui organici volatili nemetanici, pe sectoare de activitate la nivelul anului 2005.

19

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.3.2. Emisii de compui organici volatili nemetanici NMVOC, pe sectoare de activitate

Arderi in energetica si industrii de tranformare Instalatii de ardere neindustriale 2% Arderi in industria de prelucrare 17% 1% Procese de productie Extractia si distributia combustibililor fosili Utilizarea solventilor si a altor produse Transport Alte surse mobile si utilaje Tratarea si depozitarea deseurilor Agricultura Alte surse

25%

9% 14% 0% 4% 4% 15% 9%

2.4. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb i cadmiu) i poluan i organici persisten i (POPs) 2.4.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Metalele grele sunt compui care nu pot fi degrada i pe cale natural, având timp îndelungat de remanen în mediu, iar pe termen lung sunt periculoi deoarece se pot acumula în lan ul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse sta ionare i mobile: procese de ardere a combustibililor i deeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele i traficul rutier. Metalele grele pot provoca afec iuni musculare, nervoase, digestive, stri generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfurarea normal a fotosintezei, respira iei sau transpira iei. Din datele rezultate din inventarul na ional de emisii se constat c emisiile de mercur i cadmiu au înregistrat o scdere din 1998 pân la nivelul anului 2003, dup care a urmat o varia ie în limita unor valori mici (figura 2.4.1.). Din 2003 pân în 2004 se observ o uoar cretere a emisiilor anuale de mercur cu aproximativ 550 kg iar în 2005 o scdere de 150 kg. Cea mai mare cantitate de emisii de mercur provine din industria energetic, iar procesele de produc ie sunt cele care au cea mai

20

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

mare pondere în generarea emisiilor de cadmiu. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat în figura 2.4.2. Fig. 2.4.1. Emisii de metale grele (kg/an)

14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Hg(kg) Cd(kg) 1998 7580 11158 1999 6863 11483 2000 6560 8200 2001 7080 6901 2002 5722 7207 2003 3921 3622 2004 4479 2462 2005 4326 2910

Fig. 2.4.2. Emisii de cadmiu i mercur (kg/sectoare de activitate)

2500

2000

1500 tone Cd (kg) Hg (kg) 1000

500

0 si industrii de industria de Procese de Alte surse neindustriale Instalatii de tranformare depozitarea Tratarea si prelucrare mobile si energetica Arderi in deseurilor productie Arderi in ardere utilaje

Emisiile de plumb au înregistrat o scdere în anul 2005, fa de anii preceden i, cu 64 tone fa de 2004 i cu doar 5 tone fa de 2003 (figura 2.4.3). Sectorul care genereaz cele mai multe emisii de plumb este transportul (figura 2.4.4).

21

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.4.3 Emisii de plumb (tone/an)

500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 Pb (t) 1998 440 1999 380 2000 361 2001 436 2002 266 2003 223 2004 282 2005 218

Fig. 2.4.4. Emisii de Pb, pe sectoare de activitate

Arderi in energetica si industrii de tranf ormare 0% 1% 1% 39% 23% Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de productie 36% Transport Tratarea si depozitarea deseurilor

2.4.2. Emisii de poluan i organici persisten i (POPs)

Poluan ii organici persisten i sunt substan e chimice foarte stabile, care se pot acumula în lan urile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra snt ii omului i a mediului înconjurtor. În vederea reducerii impactului asupra mediului înconjurtor, Programul Na iunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Conven iei de la Stockholm (mai 2001), un program vizând controlul i eliminarea a 12 POP (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorura i PCB; subproduse: dioxine, furani). Emisiile de poluan i organici persisten i cunosc, în general, o evolu ie ascendent pentru dioxine în anul 2005, înregistrându-se valori de 98,8 g fa de 46,1 g în anul 2004. Pentru emisiile de PCB, se constat o usoar cretere, de la 1.550 g în 2004 la 1.560 g în 2005.

22

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Principalele surse de emisie de poluan i organici persisten i sunt reprezentate de arderea deeurilor i procesele de produc ie. Emisiile i ponderea fiecrui sector de activitate în emisiile de poluan i organici persisten i este prezentat în figurile 2.4.5. i 2.4.6. Fig. 2.4.5. Emisiile de PCB (grame/an)

2000 1500 1000 500 0 1998 PCB(g) 380 1999 350 2000 250 2001 200 2002 680 2003 1760 2004 1550 2005 1560

Fig. 2.4.6. Emisiile de poluan i organici persisten i (grame/an)

350 300 250 200 150 100 50 0

Dioxine [g] 1998 301 1999 305 2000 310 2001 167 2002 58 2003 45,3 2004 46,1 2005 98,87

Fig. 2.4.7. Emisii de PCBs, pe sectoare de activitate

Arderi in industria de prelucrare

19% 0%

Procese de productie

Tratarea si depozitarea deseurilor

81%

23

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.4.8. Emisii de dioxine, pe sectoare de activitate

Arderi in industria de prelucrare

24% 34%

Procese de productie

Tratarea si depozitarea deseurilor

42%

2.5. Calitatea aerului ambiental

2.5.1. Concentra ii ale dioxidului de sulf

Concentra iile medii anuale de SO2 s-au situat în unele zone din ar peste valoarea limit zilnic pentru protec ia snt ii umane (125 µg/m3) sau cea anual pentru protec ia ecosistemelor (20 µg/m3) prevzute în Ordinul Ministerului Apelor i Protec iei Mediului nr. 592/2002. Datorit polurii istorice i a celei prezente produs de S.C. Sometra Copa Mic, zona Copa Mic ­ Media rmâne o zon critic în ceea ce privete concentra ia de SO2 în aer. Se constat o cretere a concentra iei medii anuale de SO2 în anul 2005 (21,5 µg/m3) i 2006 (Copa Mic ­ Observator ­ 30,05µg/m3 i Copa Mic Spital ­ 53,87µg/m3) fa de anul 2004 (21,05 µg/m3), depind valoarea limit anual pentru protec ia ecosistemelor. Concentra ia medie anual a depit valoarea limit pentru protec ia ecosistemelor în aproape toate punctele de monitorizare din jude ul Arge (figura 2.5.1.). Principalele activit i care genereaz concentra ii mari de SO2 sunt prelucrarea produselor petroliere (Arpechim Piteti) i procesele de prelucrare-produc ia cimentului (HOLCIM Câmpulung).

24

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.5.1. Conceantra iile dioxidului de sulf (µg/m3) în jude ul Arge în anul 2006

140,0000 120,0000 100,0000 µg/mc 80,0000 60,0000 40,0000 20,0000 0,0000

rg e -A vi co la Pi te t i- S ta di Pi on te t i-S Pi ed te t iu i- U AP ni M v. C C .B ur râ te nc a de ov A . rg e -C en tr u C t ea sc a Pi te t i- P ru nd u

B alo t e t i

Fu nd at a

M io ve ni

Br ad u

În jude ul Prahova au fost determinate concentra ii medii anuale de 20,1 µg/m3 (în punctul de la RENEL), 22,3 µg/m3 (în punctul de la Brazi) i 20,4 µg/m3 (în punctul de la Sediu A.P.M.), care depesc valoarea limit pentru protec ia ecosistemelor. Prin proiectul PHARE 2002 "Îmbunt irea re elei na ionale de monitorizare a calit ii aerului" s-au dotat cu sta ii automate patru aglomerri: Iai, Craiova, Cluj-Napoca i Bucureti. În figura 2.5.2. sunt prezentate mediile anuale ale dioxidului de sulf înregistrate cu ajutorul acestor re ele. Fig. 2.5.2. Conceantra iile dioxidului de sulf (µg/m3) în Iai, Craiova, Cluj-Napoca i Bucureti în anul 2006

140 120 100 µg /m c 80 60 40 20

C a le a B u cu r es t iu r e st i D r u m u l T ab e re i L a c u l M o rii O a n ce a T at ar e st i A . Vlaicu L ic eu l N ic o lae B a lc e sc u C e rc u l M ilit ar D e ce b al C an t e m ir M g u re le S t r. D âm b o vi a M ih a i B r av u G rig o re s cu Suburban T o m e t i Iai B er ce n i B illa P r im a rie B re as t a Is aln i a

0

C

ur te a

de A

Bucureti

Cluj Trafic

Craiova Bucureti Cluj

Craiova

Iai

Bucureti

Cluj Industrial

Craiova

Iai Bucureti Craiova Regional

Iai Bucureti Cluj

Urban concentra ia de SO2

VL

25

C opou

T it an

O

ar ja

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

2.5.2. Concentra ii ale dioxidului de azot

Datele rezultate din monitorizarea concentra iilor de dioxid de azot (NO2), în cursul anului 2006, arat c, valorile medii anuale se situeaz sub valoarea limit anual pentru protec ia snt ii umane plus marja de toleran (care a fost 53,34 µg/mc în anul 2006) dar i sub valoarea limit anual pentru protec ia ecosistemelor (30 µg/mc) stabilite prin Ordinul Ministerului 592/2002, excep ie facând municipiul Bucureti. Aici concentra ia medie anual depete cu mult valoarea limit plus marja de toleran , la sta iile de trafic Cercul Militar i Mihai Bravu i cu 0,66 µg/mc la sta ia de tip industrial Titan. Fig. 2.5.3. Conceantra iile dioxidului de azot (µg/m3) în Iai, Craiova, Cluj-Napoca i Bucureti în anul 2006

140,00 120,00 100,00 80,00

µg/mc

60,00 40,00 20,00

str,Dam bovita IS 3 Oancea IS 1 ­ Pod de Cercul Militar IS 2 Decebal Liceul Nicolae IS 5 Tomesti Primaria IS 4 Copou Drumul Calea

concentra i a medie anual valoarea limit

0,00

Mihai Bravu

Titan

Buc. Iai C rvBuc.C D lujC luj ejIai C rv Trafic U rban

Buc.

C luj C rv Iai C rvBuc.Iasi C Buc.Iasi luj Industrial R egional Suburban

2.5.3. Concentra ii ale amoniacului

În ceea ce privete calitatea aerului ambiental, la nivelul întregii ri au fost fcute 28225 de determinri ale indicatorului amoniac (prelevri orare sau la 30 minute). Concentra iile medii ob inute se raporteaz la STAS 1257487 ,,Aer din zonele protejate" în care concentra iile maxime admisibile sunt 0,3 mg/m3 pentru media de 30 de minute, respectiv 0,1 mg/m3 pentru media zilnic. Pentru sta iile automate din sistemul de monitorizare a calit ii aerului la grani a dintre România i Bulgaria, raportarea valorilor msurate se face la standardul comun negociat cu partea vecina. Pentru amoniac, concentra ia maxim admisibil negociat cu partea bulgar ­ probe medii zilnice ­ este aceeai cu

26

Grigorescu

Lacul Morii

Mgurele

Dej

Breasta

Berceni

Billa

A, Vlaicu

Baloteti

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

concentra ia maxim admisibil conform STAS 12574/87. În anul 2006, au fost înregistrate depiri ale concentra iei maxime admisibile în zece localit i, frecven a depirilor fiind redata în graficul din figura 2.5.4. Fig. 2.5.4. Frecven a depirii concentra iei maxime admisibile pentru amoniac (NH3)

5,00 4,50 4,00 3,50 3,00

(%)

2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00

Sta ia "Unitatea nr.2 Pompieri" Zona Ploieti S Svineti­Centru Svineti­Socin Sta ia I.C.E.R.P. Sta ia RENEL Sta ia Meteo Sta ia "MOL" Ploieti Zona Ploieti NE Sc General nr.13 Sediu Foraj Sonde Universitate N.Blcescu Fond rural TR-T1 Iproeb SA Sediu APM Sediu APM Uzina G Vilmar TR-T2 Fond suburban

Târgu-Mure

Piatra Neam

Turnu Mgurele

Piatra Neam

Ploieti

Stolniceni Govora sat Industrial

Bistri a

SatuMare

Bacu

Ploieti Trafic

Tr N. Mgurele Balcescu

Fond urban

2.5.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimic)

Ozonul este forma alotropic a oxigenului, având molecula format din trei atomi. Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albstruie i foarte toxic. În atmosfer, se poate forma pe cale natural în urma descrcrilor electrice i sub ac iunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reac iilor unor substan e nocive, provenite din sursele de poluare terestr. Ozonul format în partea inferioar a troposferei este principalul poluant în oraele industrializate. Ozonul troposferic se formeaz din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compuii organici volatili ­ COV, monoxidul de carbon în prezen a razelor solare, ca surs de energie a reac iilor chimice. Ozonul st la baza formrii smogului (pe cale fotochimic) i are implica ii grave asupra strii de sntate a oamenilor, fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluan i ­ afecteaz sistemul respirator (dificultate respiratorie, reducerea func iilor plmânilor i astm), irit ochii, provoac congestii nazale, reduce rezisten a la infec ii. De asemenea are efecte negative asupra snt ii i productivit ii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosintez, de formare a frunzelor i de dezvoltare a plantelor. În anul 2006, determinri ale ozonului troposferic au fost fcute în Bucureti i în jude ele Suceava, Arge, Arad, Timioara, Cara Severin, Clrai, Dâmbovi a, Giurgiu, Teleorman, Satu Mare, Cluj, Iai i Dolj.

27

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În tabelul 2.5.1. sunt prezentate localit ile în care s-au înregistrat depiri ale valorii int pentru acest poluant: Tabel. 2.5.1. Localit ile în care s.au înregistrat depiri ale valorii int pentru ozon

Judet Clrai Clrai Giurgiu Giurgiu Teleorman DOLJ DOLJ DOLJ Localitate Clrai Clrai Suburban Urban (U) Turnu Mgurele Craiova Craiova Craiova Statia Chiciu DSV Str. Portului nr. 12 Publice -G2 Bul. TR-T1 Billa Isalnita Breasta Concentra ia medie 54,26 50,26 U.M. µg/m µg/m 3 µg/m 3 3 µg/m µg/m

3 3 3

Frecventa depasirii valorii int (120µg/m3)- % 0.06 1.37 1,951 0,741 1,83 8% 0,19% 0,22%

58,84 68 48 54

µg/m µg/m 3 µg/m 3

Analiza statistic a rezultatelor ob inute în anul 2006 indic faptul c nicio concentra ie medie orar nu a atins pragurile de informare sau de alert (180 µg/m3 i respectiv 240 µg/m3) stabilite prin Ordinul Ministerului Apelor i Protec iei Mediului nr. 592/2002.

2.5.5. Pulberi în suspensie (PM10 i PM2,5)

În atmosfer, alturi de gaze i vapori toxici, se gsesc pulberi în suspensie i pulberi. În func ie de dimensiunile i comportarea în atmosfer pulberile se clasific astfel: · pulberile în suspensie: · suspensii cu diametru > 10 µm, au stabilitate i putere de difuzie mic în aer; · suspensii cu diametru 10 µm ­ 0,1 µm se caracterizeaz printr-o stabilitate i putere de difuzie mai mare în aer; · suspensii cu diametru < 0,1 µm, stabilitatea i capacitatea de difuzie în atmosfer este foarte mare; · pulberi, cu diametru mai mare de 20 µm; dup ce sunt emise în atmosfer se depun. Poluarea cu pulberi a atmosferei poate avea surse naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafa a solului de ctre vânt, sau antropice: procesele de produc ie (industria metalurgic, industria chimic etc), arderile din sectorul energetic, antierele de construc ii i transportul rutier, haldele i depozitele de deeuri industriale i municipale, sisteme de înclzire individuale, îndeosebi cele care utilizeaz combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este extrem de divers. Astfel, ele pot con ine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfa i, dar i alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluan ilor organici persisten i PAH, i PCB, adsorbite pe suprafa a particulelor de aerosoli solizi). În general pulberile au o ac iune iritant a cilor respiratorii, iar ac iunea specific este legat de compozi ia lor chimic. Pulberile au stabilitate mic i se depun uor. Puterea de difuzie este redus, nu ptrund în alveolele pulmonare, deci nu sunt periculoase pentru om. Au ac iune îns asupra florei, influen ând negativ fotosinteza la plante, obtureaz ostiolele, dereglând respira ia. Plantele nu se dezvolt suficient, iar masa biologic scade.

28

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În figura 2.5.5. sunt prezentate concentra iile medii anuale de PM 10 în cele 4 aglomerri (Iai, Cluj, Craiova i Bucureti), la sta iile de trafic, de tip urban, industrial, regional i suburban. Se observ c valorile concentra iilor medii anuale depesc valoarea limit plus marja de toleran (50 µg/mc) la toate sta iile de trafic i la cele de tip industrial. Se constat de asemenea o uoar depire la sta ia de fond urban "Lacul Morii", din Bucureti i la cea de fond suburban de la Mgurele( de1 µg/mc). Fig 2.5.5. Concentra iile medii anuale de PM10 în Iai, Craiova, Cluj-Napoca i Bucureti, în anul 2006

80,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00

µg/mc

A, Vlaicu

Cercul Militar

Mihai Bravu

IS 1 ­ Pod de Piatr

Grigorescu Cluj

Dej

Billa

Liceul Nicolae Balcescu

str,Dambovita

IS 3 Oancea Tataresti

Lacul Morii

Calea Bucurestiuresti

Bucuresti

Iai Trafic

Cluj

Crv

Buc,

Cluj Urban

Dej

Bucuresti

Drumul Taberei

Cluj Industrial

Crv

Iai

Crv

Buc,

Buc,

Regional

Suburban

concentra ia de PM10

VL+MT

În figura 2.5.6 se observ c cea mai mare frecven a depirii CMA pentru pulberi în suspensie se înregistreaz la Astra Vagoane, Arad (64,73%), urmat de Uzina Electric Arad. Concentra iile mari de pulberi în suspensie se datoreaz traficului, sistemelor de înclzire proprie a locuin elor cu lemne, carbuni, motorin, activit ii de construc ii, etc. În Târgovite, concentra iile medii la pulberile totale în suspensie (TSP) în timp de 24 ore au depit CMA pe 24 ore (0,15 mg/mc) conform STAS 12574/87, în cele dou puncte de prelevare (Micro XII i sediu APM). Valorile concentra iilor medii anuale la pulberile totale în suspensie (TSP) au depit CMA anual (0,075 mg/mc) conform STAS 12574/87, în cele dou puncte de prelevare i global în zona Târgovite (0,099 mg/mc). Valoarea concentra iei medii anuale la pulberile respirabile (PM10) a depit CMA anual (46,7 g/mc) conform Ordinului 592/2002 având valoarea 75,5 g/mc în punctul de prelevare amplasat la sediul APM. Principalele surse incriminate, în aceast zon sunt: S.C. Mechel S.A., S.C. UPET S.A., S.C. Nemo S.A. i traficul rutier.

29

Mgurele

Breasta

Titan

Baloteti

Berceni

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig 2.5.6. Frecven a depairii concentra iei maxime admisibile pentru pulberi în suspensie

70,00 60,00 50,00

%

40,00 30,00 20,00 10,00

Vâl cea-Gov ora sat-Uzina G Bicaz (com, Taca)-Hamzoaia Miercurea Ciuc-Sediu APM Rei a,UCMR Deva,APM Târgovite- Sediu APM Copa Mic -Spital Astra Vagoane-Arad s tr,aguna-Arad Zona Ploieti S Zona Ploi eti NE Zona Ploieti E Zona Ploiesti E Sat

0,00

frecven a depirii valorii

Timioara, Cal,S,Vidrighin Gheorgheni- Centru ora

2.5.6. Calitatea aerului ambiental-metale grele

Prin msurtorile sistematice ale poluan ilor în zona Sibiu - Copa Mic i Baia Mare se eviden iaz depirea atât a concentra iei maxime admisibile de Pb (0,7µg/m3) i Cd (0,02 µg/m3) (conform STAS 12574/1987), cât i a valorii limite anuale de Pb din frac iunea PM10 (0,834 µg/m3) (conform Ordinului Ministerului Apelor Pdurilor i Mediului nr. 592/2002). Valorile concentra iilor de Pb din frac iunea PM10 sunt eviden iate în figura 2.5.7. pentru diferite localit i de pe teritoriul României Con inutul de Cd din TSP este mai ridicat în zona Copa Mic datorit emisiilor de poluan i de pe platforma industriala S.C. Sometra S.A. i în zona Baia Mare (Fig. 2.5.8) Fig. 2.5.7. Concentra ii de Pb din frac iunea PM10 determinate în anul 2006

3,5 3 2,5 µg/mc 2 1,5 1 0,5 0

va ea diu Se M AP iu ed -S C M AP a oc ap cu lai .V -A j De i Ba ar e aM -4 iu Sib iu ed -S . .M A.P st i ur e uc B a Tit n

c Su

i slu Va

-N luj

Pb

VL

30

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.5.8. Concentra ii de Cd din TSP în Baia Mare i Copa Mic în anul 2006

0,06 0,05 0,04 µg/mc 0,03 0,02 0,01 0 Baia Mare - 4 Baia Mare - 16 Baia Mare - 31 Copa Mic Spital Copa Mic Micsasa Media - Lab. Teritorial

2.6. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

În stare natural, ozonul se gsete în stratosfer în concentra ie de 0,04 ppm, la circa 10-50 km altitudine, cu un maxim între 20 i 35 km. Stratul de ozon stratosferic este definit de Conven ia de la Viena ca fiind "Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limit planetar". Scderea observat a ozonului stratosferic poate conduce la scderea temperaturilor troposferice, prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerat a fi prima cauz a rcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei. Distrugerea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme globale de mediu luate în discu ie i prezentate publicului larg din Comunitatea European. Consecin ele ireversibile ale acestui fenomen atât asupra ecosistemelor terestre, acvatice, a snt ii popula iei, cât i asupra sistemului climatic au condus la necesitatea adoptrii unor decizii importante la nivel mondial i ca urmare, în anul 1985, au fost stabilite principiile colaborrii interna ionale prvind protec ia stratului de ozon în cadrul Conven iei de la Viena, urmat de Protocolul de la Montreal cu privire la substan ele care distrug stratul de ozon, elaborat sub conducerea Programului Na iunilor Unite pentru Mediul Înconjurtor (UNEP), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Concentra ia ozonului stratosferic este afectat de o varietate mare de procese interne, cum ar fi distrugerea chimic de ctre halogeni, sau externe, de exemplu varia iile radia iei solare (în particular ale radia iei UV). Ozonul stratosferic are un rol activ în determinarea structurii termice, dinamice i chimice a stratosferei i troposferei i deci, exercit un impact direct asupra climatului. Halogenii elibera i de la sol, în pricipal sub form de clorofluorcarboni (CFCs), hidrocloro-fluorcarboni (HCFCs) i hidrocarburi de brom sunt converti i în forme active, în stratosfera medie i superioar unde contribuie la creterea nivelelor naturale de clor, distrugând ozonul. La latitudinile medii ale emisferei nordice scderea ozonului total este de aproximativ 2-4% pe decad; în ultimii ani, declinul ozonului total a fost mai lent, dar valorile msurate sunt departe de cele anterioare anului 1980. Cantit ile de clor i alte produse chimice care distrug ozonul au atins maximul în anii 1997-1998, dar se men in, totui, la valori ridicate în stratosfer. O mare parte din diferen ele interanuale recente se pot explica

din

31

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

prin variabilitatea meteorologic, dar nu este înc posibil cuantificarea exact a influen elor antropice sau naturale. Scderea preconizat a cantit ilor de clor i brom stratosferic în urmtorii 50 de ani prin implementarea total a msurilor prevzute în Protocolul de la Montreal i Amendamentele ulterioare, va conduce la creterea cantit ii globale de ozon, dei exist deosebiri în proiec iile furnizate de diferite modele globale. România este clasificat ca ar care ac ioneaz în baza Articolului 5 al Protocolului de la Montreal, paragraful 1 i i s-a acordat o perioad de gra ie de 10 ani de la aplicarea msurilor de eliminare prevzute la Articolul 2 al Protocolului, ca i rilor care au un consum anual de substan e reglementate înscrise în Anexa A, mai mic de 0,3 kg/cap de locuitor. Substan ele care depreciaz stratul de ozon vor fi tratate în capitolul 8 ,,Deeuri. Substan e i preparate chimice periculoase".

2.7. Schimbri climatice 2.7.1. Cadrul general

Schimbrile climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activit ilor umane care determin schimbarea compozi iei atmosferei globale i care se adaug la variabilitatea natural a climei, observate pe o perioad de timp comparabil. Efectul de ser se datoreaz absorb iei selective de ctre moleculele gazelor cu efect de ser (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf) a radia iei termice emise de ctre Pamânt i reemisia ei izotrop în spa iul extraatmosferic, cât i spre Pmânt. Radia ia infraroie reemis spre Pmânt contribuie la înclzirea atmosferei joase i implicit a Planetei.. Crescând concentra iile gazelor, efectul de ser se intensific, transportul de energie i umiditate în sistem se perturb, fapt care determinâ dezechilibre în sistemul climatic. Fenomenul de înc lzire global influen eaz atât sistemele fizice cât i pe cele biologice. Printre efectele directe se pot men iona: creterea temperaturii medii cu varia ii semnificative la nivel regional, reducerea volumului calotelor glaciare i implicit creterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafe elor aride, modificri în desfurarea anotimpurilor, creterea frecven ei i intensit ii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversit ii, etc. Grupul Interguvernamental privind Schimb rile Climatice (IPCC) a prezentat în prima parte a anului 2007, contributiile celor trei Gurpuri de Lucru la cel de-al

32

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Patrulea Raport Global de Evaluare (disponibil pe site-ul: www.ipcc.ch/ ), care prezint rezultatele cercet rilor tiin ifice, observa iile privind schimb rile climatice la nivel global, precum i previziunile realizate pe baza utiliz rii modelelor climatice. Concluziile principale ale acestor documente sunt urm toarele: · cei mai c lduroi 15 ani la nivel global au fost înregistra i în ultimele dou decade, anii 1998 i 2005 fiind cei mai c lduroi de pân acum; · temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape 1 grad Celsius, mai mult decât rata global de înc lzire de 0,74; · in prezent, concentra ia gazelor cu efect de ser din atmosfera dep ete cu mult valorile înregistrate în ultimii 650.000 de ani, iar previziunile indic o cretere a f r precedent; · pân în anul 2100, temperatura global va crete cu 1 pân la 6,3 grade Celsius iar nivelul apei m rii va crete cu 19 pân la 58 cm; · s-a intensificat frecven a apari iei i intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane), s-au schimbat modelele regionale climatice i de precipita ii (valuri de caldur , secete, inunda ii), iar tendin ele indic o cretere gradual în urm torii ani; · sc derea grosimii i a extinderii ghe arilor din zona artic (cu 40% în ultimii 30 de ani) i posibilitatea dispari iei complete a acestora pân în anul 2100; · retragerea ghetarilor din zone montane (Mun ii Alpi, Himalaya, Anzi) i posibilitatea dispari iei a peste 70% din ghe arii continentali; · dezvoltarea unor muta ii la nivelul biosistemelor: inflorirea timpurie a unor specii de plante, dispari ia unor specii de amfibieni, etc. Raportul recomand ca trebuie intreprinse ac iuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser , deoarece în lipsa acestor m suri creterea temperaturii globale va fi de 0,2 grade Celsius în fiecare din urm toarele trei decade. Limitarea înc lzirii globale medii la 2 o Celsius peste valoarea pre-industrial necesita o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser de cel pu in 50% fa de nivelul actual, pân în anul 2050. Estimarea impactului înclzirii globale asupra climei din România s-a realizat printr-un studiu al Academiei Române în care s-au selectat diferite Modele de Circula ie General a atmosferei care reflect cel mai bine conditiile din ara noastr. Conform rezultatelor generate de aceste modele, în condi iile de dublare a concentra iei de CO2 în atmosfer se ateapt pentru deceniile urmtoare, o cretere a temperaturii cuprins între 2,4 i 7,4 ° C. Modificrile estimate de temperatur se vor manifesta la nivel regional i local i vor influen a ecosistemele, aezrile umane i infrastructura. Variabilitatea climatic va afecta toate sectoarele economiei, va conduce la modificarea perioadelor de vegeta ie i la deplasarea liniilor de demarca ie dintre pduri i pajiti. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inunda ii, secete) îi vor putea face apari ia mai frecvent, iar riscurile i pagubele aferente pot deveni mai semnificative. Zonele afectate de secet s-au extins în ultimele decenii în România. Zonele cele mai expuse secetei se afla în sud-estul rii, dar aproape întreaga ar a fost afectat de seceta prelungit. Împreun cu inunda iile, perioadele îndelungate de secet duc la pierderi economice însemnate în

33

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

agricultur, transporturi, alimentarea cu energie, gospodrirea apelor, sntate i în activitatea din gospodrii. · Efecte asupra agriculturii Agricultura reprezint cel mai vulnerabil sector, studiile realizate evidentiind urmtoarele aspecte: o În cazul culturii de grâu, (i) o cretere a produc iei de aproximativ 0,4 ­ 0,7 t/ha, (ii) descreterea sezonului de vegeta iei cu 16-27 zile; o În cazul culturii de porumb neirigat, (i) o cretere a produc iei de boabe cuprins între 1,4 ­ 5,6 t/ha, (ii) o descretere a sezonului de vegeta ie cuprins între 2-32 zile, (iii) o descretere a perioadei de vegeta ie cuprins între 2 ­ 19 % ; valorile estimate sunt în func ie de modelul folosit; o În cazul culturii de porumb irigat, rezultatele depind de modelele folosite i de condi iile amplasamentelor alese pentru prelevarea datelor. Pentru a analiza efectele poten iale asupra productivit ii agricole la principalele culturi din România s-au utilizat mai multe modele agrometeorologice. · Efecte asupra silviculturii Din suprafa a rii, 26,7 % reprezint suprafa a acoperit cu pduri; acestea sunt distribuite neuniform pe teritoriul rii (58,5% în zona montan, 27,3% în zona deluroas i 6,7% în zona de câmpie). Suprafa a fondului forestier este de 6 366 888 ha, din care 6 249 236 ha este ocupat de pduri, iar 117 652 ha este destinat culturii silvice, produc iei i managementului. În zonele împdurite joase i deluroase se preconizeaz o scdere considerabil a productivit ii pdurilor dup anul 2040, datorit creterii temperaturilor i scderii volumului precipita iilor. · Efecte asupra gospodririi apelor Consecin ele hidrologice ale creterii concentra iei de CO2 în atmosfer sunt semnificative. Modelarea efectelor produse de acest fenomen a fost realizat punându-se accent pe principalele bazine hidrografice. Rezultatele arat efectele probabile ale modificrilor în volumul precipita iilor i în evapo-transpira ie. Debitele maxime lunare se deplaseaz din perioada primvar ­ var ctre sfâritul iernii. De asemenea, se constat c în luna septembrie are loc cea mai sczut scurgere fa de situa ia de pân acum, când, foarte frecvent, scurgerea minim se înregistreaz în sezonul de iarn. · Efecte asupra aezrilor umane Sectoarele industrial, comercial, reziden ial i de infrastructur (inclusiv alimentri cu energie i ap, transporturi i depozitarea deeurilor) sunt vulnerabile la schimbrile climatice în diferite moduri. Aceste sectoare sunt direct afectate de modificarea temperaturii i regimului precipita iilor, sau indirect prin impactul general asupra mediului, resurselor naturale i produc iei agricole. Sectoarele cele mai vulnerabile fa de efectele schimbrilor climatice sunt construc iile, transporturile, exploatrile de petrol i gaze, turismul i industriile aflate în zone costiere. Alte sectoare poten ial afectate sunt industria alimentar, prelucrarea lemnului, industria textil, produc ia de biomas i de energie regenerabil. România a ratificat Conven ia-cadru a Na iunilor Unite asupra schimbrilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 24/1994, asumându-i angajamentul pentru realizarea obiectivului acesteia: ,,stabilizarea concentra iilor de gaze cu efect de ser

34

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

în atmosfer la un nivel care s previn perturbarea antropic periculoas a sistemului climatic, nivel care trebuie realizat într-un interval de timp suficient, care s permit ecosistemelor s se adapteze în mod natural la schimbrile climatice, astfel încât produc ia alimentar s nu fie amenin at, iar dezvoltarea economic s se poat desfaura într-o manier durabil". De asemenea, Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001, asumându-i angajamente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de ser , i anume stabilirea unor msuri, inte i perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser. Astfel, valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser pentru perioada 2008 -2012 este de 8% fa de anul de baz 1989. Pentru implementarea unei ac iuni na ionale, unitare, îndreptate atât spre limitarea emisiilor de gaze cu efect de ser cât i a efectelor poten iale ale schimbrilor climatice, prin HG nr 645/2005 a fost aprobat Strategia Na ional a României privind schimbrile climatice. Documentul reprezint cadrul pentru implementarea politicilor în domeniu în perioada 2005-2007 precum i beneficiile de mediu i economice privind participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Pentru îndeplinirea obiectivelor adoptate prin Strategia na ional a României privind schimbrile climatice, prin HG nr. 1877/2005 a fost aprobat Planul na ional de ac iune privind schimbrile climatice (PNASC) pentru perioada 2005 ­ 2007, document care prevede ac iunile necesare, inclusiv sursele de finan are ale acestora i institu iile responsabile. Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC inventarul na ional al emisiilor de gaze cu efect de sera, realizat conform metodologiei IPCC i utilizând un format de raportare comun tuturor rilor. Ultimul inventar na ional al României a fost transmis în anul 2007 i con ine estimarile emisiilor de gaze cu efect de ser pentru perioada 1989-2005. Inventarul este elaborat pe baza documentului "Liniile directoare revizuite în anul 1996, privind elaborarea inventarelor na ionale de gaze cu efect de ser , elaborate de c tre IPCC", completat de Ghidul de Bune Practici i managementul incertitudinilor elaborat de IPCC (IPCC GPG) i pe baza Ghidului de Bune Practici în ceea ce privete utilizarea terenurilor, schimbarea utilizrii terenurilor i silvicultura (LULUCF GPG), elaborat de IPCC în anul 2003. 2.7.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser Conform Protocolul de la Kyoto, România s-a angajat s reduc emisiile de gaze cu efect de ser cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referin 1989. Emisiile totale de gaze cu efect de ser (fr absorb ia pdurilor) a sczut cu 45,6% în perioada 1989-2005. Bazându-ne pe aceste observa ii, exist o mare probabilitate ca România s îndeplineasc obliga iile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser în prima perioad de angajament, 2008-2012. Dup cum reiese din figura 2.7.1, declinul activit ilor economice i a consumului de energie din perioada 1989-1992 au cauzat direct scderea emisiilor totale. Pe ansamblul economiei în tranzi ie, unele industrii energetice intensive i-au redus activit ile i

35

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

aceasta s-a reflectat în reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser . Emisiile au început s creasc pân în 1996, datorit revitalizrii economiei. Dup punerea în func iune a primului reactor al Centralei Nucleare Cernavod (1996), emisiile au început s scad din nou. Scderea a continuat pân în 1999. Dup 1999, tendin a de cretere reflect dezvoltarea economic din perioada 1999-2005. Tendin a emisiilor totale anuale de gaze cu efect de ser este prezentat în figura 2.7.1. Sectoarele pentru care s-au estimat nivelurile de emisii de gaze cu efect de ser sunt: sectorul energetic, procesele industriale, utilizarea solven ilor i a altor produse, agricultura, utilizarea terenurilor, schimbarea utilizrii terenurilor i silvicultura (abreviat prin LULUCF), sectorul deeuri. Fig. 2.7.1 Nivelurile emisiilor totale de gaze cu efect de ser (fr LULUCF)

Gg CO echivalent 2

300000 250000 200000 150000 100000 50000 0

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Emisii de gaze cu efect de ser

Nivel de referin

(1989)

Contributia sectoarelor la emisiile de gaze cu efect de ser, la nivelul anului 2005 precum i tendin ele acestora sunt prezentate în fig. 2.7.2. i fig. 2.7.3. Fig. 2.7.2. Contribu ia sectoarelor la emisiile totale de gaze cu efect de ser ­ în anul 2005

Energie 69%

Deseuri 5% Agricultura 13% Solventi 0%

Procese industriale 13%

36

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.7.3. Tendin ele emisiilor de gaze cu efect de ser pe sectoare, în Gg de CO2 echivalent

250.000 200.000 150.000 100.000 50.000 0 -50.000 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Energy Industrial Processes Solvent and Other Product Use Agriculture Land Use, Land-Use Change and Forestry Waste

Dup cum se poate observa, sectorul Energie este cel mai important sector in ceea ce privete emisiile de gaze cu efect de sera. Acesta este responsabil pentru o cot de 69% din emisiile totale de gaze cu efect de ser la nivel na ional, în anul 2005. Emisiile din acest sector au sc zut cu 44% fa de nivelul înregistrat în 1989 (anul de baz ). Sectorul Procese Industriale contribuie cu 13% la emisiile totale de gaze cu efect de ser. În acest sector se înregistreaz o sc dere important a cantit ii de emisii de gaze cu efect de sera pentru anul 2005, comparativ cu anul de baz (o sc dere cu 54% fa de 1989). Motivul acestei sc deri îl reprezint declinul sau încetarea anumitor produc ii. Sectorul Agricultur a înregistrat de asemenea o sc dere a nivelului emisiilor de gaze cu efect de ser. In 2005 acest nivel prezint o sc dere cu 52% comparativ cu anul de baz . In 2005, 13% din emisiile de gaze cu efect de sera provin din acest sector. Sectorul LULUCF: cantitatea de gaze cu efect de sera absorbit a crescut cu 15% în compara ie cu anul de baz . Emisiile provenite din sectorul Deeuri au crescut în perioada 1989-2005 cu 28%, iar contribu ia acestui sector la emisiile totale de gaze cu efect de ser la nivel na ional este de 5% pentru anul 2005. 2.7.3. Emisii anuale de dioxid de carbon Cel mai semnificativ gaz cu efect de ser este dioxidul de carbon (CO2). Scderea emisiilor de CO2 (de la 193,926 Gg în 1989, la 110,532 Gg în 2005) este cauzat de scderea consumului de combustibili fosili utiliza i în sectorul energetic (în special în produc ia de electricitate i cldur din sectorul public i în sectorul industrie prelucrtoare i construc ii) ca o consecin a reducerii amplorii activit ilor din aceste industrii. Nivelurile emisiilor anuale de dioxid de carbon sunt prezentate în figura 2.7.4.

37

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.7.4. Nivelurile emisiilor anuale de dioxid de carbon (Gg CO2; fr LULUCF)

250000 200000 150000 100000 50000 0

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

valoarea 2E+05 2E+05 1E+05 1E+05 1E+05 1E+05 1E+05 1E+05 1E+05 1E+05 94568 97474 1E+05 1E+05 1E+05 1E+05 1E+05

2.7.4. Emisii anuale de metan Nivelurile emisiilor de metan (CH4), care rezult în principal din activit ile de extrac ie i distribu ie a combustibililor fosili i din activit ile de cretere a animalelor, scad de-a lungul perioadei 1989-2005. Scderea este de 49,86% comparativ cu anul 1989 (figura 2.7.5.). Fig. 2.7.5. Nivelurile emisiilor de metan (Gg CO2 echivalent; fr LULUCF)

60000 50000 40000 30000 20000 10000 0

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

valoarea 51352 44690 38841 33329 31171 30159 31321 31913 28527 25787 25126 25685 25213 25777 26139 25935 25750

2.7.5. Emisiile anuale de protoxid de azot Emisiile de protoxid de azot (N2O) rezult în principal din sectorul Agricultur ­ soluri agricole i din sectorul Procese industriale ­ industria chimic. Declinul acestor activit i este reflectat în evolu ia nivelurilor emisiilor de N2O. Dintre gazele cu efect de ser, nivelul emisiilor de N2O înregistreaz cea mai semnificativ scdere (50,36% comparativ cu anul de referin ­ figura 2.7.6.).

38

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.7.6. Nivelurile emisiilor de protoxid de azot (Gg CO2 echivalent, fr LULUCF)

40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 valoarea 1989 33839 1990 29276 1991 22149 1992 20818 1993 19952 1994 19026 1995 19047 1996 18601 1997 17977 1998 16062 1999 15428 2000 15008 2001 15183 2002 14520 2003 15229 2004 16857 2005 16798

2.7.6. Ac iuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser Kyoto

2.7.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la

În vederea reducerii costurilor pentru ac iunile de limitare i diminuare a emisiilor de gaze cu efect de ser, Protocolul de la Kyoto prevede utilizarea a trei mecanisme flexibile de cooperare interna ional. Acestea sunt: (i) Implementare în comun (JI), , (ii) Mecanismul de Dezvoltare Curat (CDM), (iii) Comercializarea Interna ional a Emisiilor (IET). Aceste mecanisme sunt ,,voluntare", ceea ce înseamn c rile îi formuleaz i aplic propria politic privind utilizarea sau nu a acestora. Mecanismele JI i CDM asigur reducerea de emisii prin dezvoltarea unor proiecte specifice în rile eligibile în care condi iile de realizare sunt mai avantajoase. România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investi ii de tip Implementare în Comun prin colaborarea cu diferite state, in vederea realizarea transferului de tehnologie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser i implicit pentru eficien a energetic i imbunt irea calit ii mediului. Astfel, au fost încheiate 10 Memorandumuri de În elegere cu Elve ia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia i Fran a, Italia, Finlanda precum i cu Banca Mondial în cadrul Fondului Prototip al Carbonului (Prototype Carbon Fund). Proiectele realizate pe baza acestui mecanism favorizeaza retehnologizarea în domeniile in care se realizeaza. Lista proiectelor promovate în cadrul mecanismului de Implementare in Comun este prezentat în Tabelul 2.4.6.1. Pentru România, proiectele JI constau în ac iuni de modernizare, reabilitare, îmbun t irea eficien ei energetice i implementarea de noi tehnologii, prin : · construc ia instala iilor de cogenerare sau transformarea unor centrale termice în centrale de cogenerare; · schimbarea combustibilului în instala iile de producere a energiei sau în instala iile industriale, utilizarea combustibililor cu con inut sczut de carbon; · sisteme de înc lzire central ;

39

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· · · ·

promovarea energiei neconven ionale i construc ia instala iilor de producere a ,,energiei de tip ,,energie curat "; recuperarea metanului din depozitele de deeuri urbane; reabilitarea i eficientizara unor grupuri de termocentrale;reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser în sectoarele agricultur ,energie, transporturi; ac iuni de împ durire i/sau reîmp durire.

Tabel 2.7.1 Proiecte de tip Implementare în Comun (JI), aflate în diferite stadii de realizare NR. STADIUL DENUMIREA PROIECTULUI CRT. REALIZ RII Împ durirea unei suprafe e de 7000 ha de terenuri agricole 1. degradate Proiectul ,,Rumegu 2000" (Întorsura Buz ului, Gheorghieni, 2. Huedin, Vl hi a i Vatra Dornei) Utilizarea energiei geotermale în sistemele de înc lzire din 3. Oradea ­ zona 2 i Beiu 4. Dezvoltarea unit ilor municipale ­ sistemul de înc lzire F g ra 5. Recuperarea biogazului de la depozitele de deeuri din Focani 6. Recuperarea biogazului de la depozitul de deeuri Târgu Mure Recuperarea gazelor provenite de la depozitele de deeuri în 7. patru orae (Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sf. Gheorghe) Scrisoare de 8. Utilizarea biomasei în producerea de energie în Jude ul Neam aprobare Modernizarea a trei hidroagregate la Hidrocentrala Por ile de 9. Fier I 10. Retehnologizarea fabricilor de ciment Aled i Câmpulung 11. Reabilitarea CET Timioara Sud 12. Creterea randamentului cazanului la Holboca CET II Iai 13. Cogenerare în Municipiul Târgovite Îmbun t irea eficien ei energetice la sistemul de înc lzire 14. central din Drobeta Turnu-Severin Reabilitarea Centralei Electrice i de Termoficare CET Centru 15. Timioara Managementul consumului de energie combinat cu 16. îmbun t irea sistemului de termoficare din Rei a Înlocuirea de cazane i înc lzitoare pe amplasamentele de Scrisoare de 17. explorare i produc ie de i ei i gaze naturale ale PETROM sus inere 18. Parcuri eoliene la Petera i Valea Dacilor 19. Reabilitarea Sistemului de Termoficare în Municipiul Iai Fi de 20. Parcuri eoliene în Estul României Identificare a Proiectului

40

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

2.7.6.2. Participarea României la implementarea schemei comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser

de

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser, reglementat prin Directiva 87/2003/CE (schema EU-ETS), se aplic în România începând cu 1 ianuarie 2007, data ader rii României la Uniunea European . Cadrul de reglementare pentru stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisiii de gaze cu efect de ser este reprezentat de H.G. nr. 780/2006 care transpune Directiva 87/2003/CE i Directiva 101/2004/CE, care o amendeaza pe aceasta. Pentru punerea în aplicare a prevederilor H.G. nr.780/2006 au fost aprobate o serie de acte normative subsecvente (OM 1008/2006, OM 1175/2006 i OM 85/2007). Schema EU ETS se aplic numai pentru emisiile de CO2 i reprezint un mecanism care are ca scop limitarea, eficient din punct de vedere tehnic i economic, a emisiilor de gaze cu efect de ser. Func ionarea schemei se bazeaz pe tranzac ionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser care au fost alocate operatorilor care de in instala ii în care se desfoar activit i reglementate de H.G. nr. 780/2006 , în msura în care acetia respect prevederile privind limitele pentru emisiile de CO2. Un certificat de emisii de gaze cu efect de ser reprezint titlul care confer unei instala ii dreptul de a emite o ton de dioxid de carbon echivalent într-o perioad definit, valabil pentru îndeplinirea scopului HG nr. 780/2006 i transferabil în condi iile prevzute de acest act normativ. Pentru implementarea H.G. nr. 780/2006 a fost elaborat Planul Na ional de Alocare (disponibil pe site-ul www.eu-ets.ro) prin care Guvernul României stabilete numrul de certificate de emisii de gaze cu efect de ser pe care inten ioneaz s le aloce la nivel na ional, pentru perioada 2007-2012, inclusiv reparti ia acestora pentru instala iile în care se desfoar una sau mai multe din activit ile prevzute în HG nr. 780/2006. De asemenea, NAP descrie metodologia i principiile pe baza crora se face alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Planul Na ional de Alocare a fost elaborat în mod transparent, metodologia i principiile aplicate fiind supuse comentariilor publicului pe o perioada de 30 de zile, conform legislatiei in vigoare, începând cu data de 29 august 2006. Prin NAP au fost identificate 247 instala ii care îsi desfoar activitatea în urmtoarele sectoare: energie, rafinare produse petroliere, produc ie i prelucrare metale feroase, ciment, var, sticl, ceramic, celuloz i hârtie. Alocarea num rului de certificate de emisii de gaze cu efect de ser la nivel de sectoare s-a realizat pe baza proiec iilor emisiilor de gaze cu efect de ser, luând în considerare creterea produc iei sectoarelor/subsectoarelor care intr sub inciden a HG nr. 780/2006. Planul Na ional de Alocare este supus analizei Comisiei Europene, devenind opera ional numai dup notificarea din partea Comisiei Europene cu privire la aprobarea acestuia i aprobarea ulterior, printr-o hotrâre a Guvernului României. Informa iile referitoare la implementarea Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emsii de gaze cu efect de ser în Romania, sunt puse la dispozi ia tuturor factorilor interesa i pe site-ul special creat: www.eu-ets.ro. 2.8. Zone afectate i zonele cu risc de poluarea atmosferic

Zona afectat sau zona fierbinte este zona pe teritoriul creia se înregistreaz depiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fa de normele standardizate, producându-se

41

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

deteriorri grave ale strii mediului cu o serie de consecin e asupra snt ii oamenilor, economiei i capitalului natural al rii. În zonele industrializate, din cauza emisiilor mari în atmosfer a noxelor specifice fiecrui tip de industrie, apar zone cu risc de poluare atmosferic. Zonele afectate de poluarea atmosferic i zonele cu risc de poluare atmosferic sunt: Regiunea Nord-Est În Regiunea 1 Nord-Est, zonele cu risc de poluare atmosferic sunt localizate în vecintatea marilor platformelor industriale. Principalii poluatori din Regiunea 1 nord-Est sunt eviden ia i în tabelul 2.8.1. Tabel 2.8.1. Surse locale de poluare atmosferic la nivelul regiunii Nord-Est

JUDE SURSELE LOCALE DE POLUARE TIPUL DE ACTIVITATE CONFORM OUG 195/2005

S.C Amurco SRL Bacu SC CET SA Bacu Bacu SC Agricola Interna ional Bacu SC Chimcomplex SA Oneti SC Rafo SA Oneti SC Carom SA Oneti Boto ani SC Termica SA Botosani SC "CET IASI" SACET I i II SC Fortus SA IASI SC Euro casting SA SC Mittal Steel SA IASI SC Ceramica SA SC Sayegh Conex Paint SA Miroslava SC Antibiotice SA SC Moldomobila Romania SA IASI S.C.TERMICA S.A. Suceava

-producere i distribu ie energie termic; de substan e chimice anorganice -producere de energie electric i termic -industrie alimentar -fabricare i comercializare produse chimice organice i anorganice -rafinare produse petroliere i prelucrare gaze -fabricare de cauciuc sintetic i produse petrochimice -instalatii de ardere cu termica nominala > 50 MW -producere energie -metalurgie -metalurgie -metalurgie -produc ie ceramic -industria chimic -industria farmaceutic -industria mobilei -industria energetic -instala ii de ardere cu o putere termic nominal mai mare de 50MW -instala ii industriale pentru producerea de: celuloz din lemn sau din alte materiale fibroase, hârtie i carton (capacitate de produc ie > 20 t/zi) putere

PRINCIPALII POLUAN I ATMOSFERICI

pulberi, NH3, CO, CO2, N2O, NOx, SO 2 pulberi, SO2, CO, CO2, NOx, COV, CH4, N2O, As, Cd, Cr, Hg, Ni, Zn, Pb NH3, CH4, SO2, CO2, CO, COV, NOx, N2O SO2, CO2,NOx, CO, COV, N2O, CH4, Cl2, HCl pulberi, CO2, CO, N 2O, CH4, COV, SO2, NOx pulberi, CO2, CO, N 2O, CH4, COV, SO2, NOx SO2, NO2, SO2, NO2, PM10 SO2, NO2, CO, PM10, metale SO2, NO2, CO, PM10, metale SO2, NO2, CO, PM10, metale, HCl, ZnO pulberi, SO2, NO2, CO COV, PM10 pulberi, SO2, NO2, CO, COV pulberi, SO2, NO2, CO, COV pulberi, SO2, metale grele NOx, CO,

Iai

S.C.AMBRO S.A

pulberi, SO2, NOx, CO, H2S, mercaptani

42

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Atât pentru municipiul Bacu cât i Oneti, zonele afectate sunt platforma industrial Bacu Sud i valea Trotuului (zona platformei industriale Oneti-Borzeti) în timpul apari iilor cu frecven relativ redus a inversiunilor termice în special în perioada sezonului rece. Datele rezultate din monitorizarea calit ii aerului în jude ul Suceava indic municipiul ca afectat sub aspectul polurii aerului cu mercaptani (frecven a depirilor de 65%) i pulberi în suspensie PM10 (frecven a depirilor de 27,82%), la nivelul anului 2006. La nivelul jude ului Vaslui nu putem vorbi despre zone afectate din punct de vedere al polurii atmosferei. În timp s-au înregistrat depiri la indicatorul PM10 ­ în punctul de monitorizare din incinta sediului Agen iei pentru Protec ia Mediului (frecven a depirilor de 39,73%), iar cauza acestor depiri este traficul intens din aceasta zon. Regiunea Sud-Est La nivelul judetului Brila în anul 2006, nu s-au semnalat zone afectate sub aspectul polurii atmosferei. Cantitatea cea mai mare a emisiilor de poluan i în atmosfer este rezultat din arderea combustibililor fosili în sectorul energetic, iar cele doua instala ii mari de ardere din acest sector din jude sunt amplasate la distan foarte mica una de cealalt în aceeai zon suburban a oraului Brila. Ca urmare, zona Chiscani ar putea fi considerat o zona cu risc sub aspectul polurii atmosferice, deoarece msurtorile realizate cu aparatura actual, la punctul de prelevare al re elei de monitorizare aflat chiar în zon nu au relevat depiri ale valorilor limit. Explica ia poate fi dat de parametrii meteo, vânturile dominante putând purta aceste emisii la mari distan e fa a de punctele de generare. În jude ul Buzu nu se poate spune c exist zone afectate de poluarea atmosferic, dar exist o zon cu risc unde ar putea aprea poluri accidentale de scurt durat, în municipiul Buzu, în cartierul Pot, care se învecineaz cu zona industrial a municipiului. Începând cu luna august 2006 s-au fcut determinri de pulberi în suspensie ­ PM10 în aceast zon i s-au înregistrat depiri ale valorilor limit admise. Analizînd rezultatele monitorizrii imisiilor la principalele surse de emisii din zon, s-a observat c nu s-au înregistrat depiri ale valorilor limit admise la emisii. În concluzie, cauzele înregistrrii depirilor la pulberi în suspensie ­ PM10 nu se cunosc cu exactitate, urmând ca APM Buzu s continue investiga ile. La nivelul judetului Constan a zone cu risc de poluare atmosferic sunt: · Zona central a aglomerrii Constan a, dup cum reiese din evaluarea preliminar a calit ii aerului, realizat prin modelare de ctre INCDIM Bucureti. · Zona adiacent Termoelectrica S.A. CET Palas, prin emisii caracteristice instala iilor mari de ardere (NOx, SO2, PM10) · Zona adiacent LAFARGE ROMCIM Medgidia, în special prin poluare cu pulberi fine, cantit i mari în intervale scurte de timp, datorit opririi electrofiltrelor. · Zona Port Constan a, în zona operrii cu produse petroliere, pulverulente vrac, prin emisii de pulberi. Principalii operatori de astfel de substan e sunt: MINMETAL S.A. i SICIM S.A., CHIMPEX, SA, COMVEX SA. · Zona Rompetrol Nvodari ­ rafinare i petrochimie, prin emisii de gaze CO, SO2, H2S, hidrocarburi volatile. · Zona Oil Terminal, Depozit Nord i Depozit Port Constan a ­ stocare i transport produse petroliere, prin emisii de hidrocarburi volatile datorate atât pierderilor accidentale cât i polurii freaticului. · Msuri pentru reducerea impactului s-au luat prin investi iile prevzute in programele de conformare în derulare. La nivelul judetului Gala i: în anul 2006 nu s-au semnalat existen a zonelor afectate de poluarea atmosferic. Zonele cu risc de poluare atmosferic la nivelul jude ului Gala i sunt în sectorul industrial: zonele limitrofe platformei industriale unde este amplasat cel mai mare

43

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

combinat siderurgic S.C. MITTAL STEEL S.A., care detine 9 instalatii IPPC, SC ELECTROCENTRALE S.A care detine 3 instalatii IMA de unde ar putea aprea poluri accidentale cu amoniac, fenoli, dioxid de azot, dioxid de sulf, PM10 etc. Surse poten iale de poluare pe tipuri de activit i: · Industria siderurgic · Cuptoare producere cocs ­ grupa SNAP 010406: CH4, CO, CO2, N2O, NMVOC, NOx, SO2; · Instalatii de aglomerare - grupa SNAP 030301: As, Cd, CH4, CO, Cu, DIOX, Hg, NMVOC, NOx, Pb, SO2, Pulberi, Zn; · Producerea varului ­ grupa SNAP 030312: CH4, CO, CO2, NMVOC, NOx, SO2, Pulberi; · Incarcarea cuptorului (furnalului) cu suflanta de aer - grupa SNAP 040202: Cd, Ni, Pb, Pulberi, Zn; · Evacuarea fontei brute (turnare) - grupa SNAP 040203: As, Cd, Cr, Cu, Hg, PAH, Pb, Pulberi, Zn; · Cuptoare cu insuflare de oxigen pt. producerea otelului (convertizoare o el) grupa SNAP 040206: As, Cd, Cr, Cu, Hg, PAH, Pb, Zn; · Laminoare - grupa SNAP 040208: CH4, CO, Cr, Ni, NMVOC, NOx; · Locomotive - grupa SNAP 080203: Benzo(a), Benzo(b), Cd, CH4, CO, Cr, Cu, Fluoranthe, N2O, NH3, Ni, NMVOC, NOx, PAH, Se, SO2, Pulberi, Zn; Alte surse: · Sectorul energetic · Arderi în energetica i industrii de transformare ­ grupa SNAP 01: SO2, NOx, CH4, NMVOC etc. · Extrac ia i distributia combustibililor fosili ­ grupa SNAP 05: NMVOC, CH4 · Trafic rutier ­ grupa SNAP 07: NMVOC, SO2, NOx, pulberi în suspensie · Alte surse mobile ­ grupa SNAP 08: SO2, NOx, Pulberi, Poluarea în jude ul Gala i provine în special din creterea cantit ii de oxizi de fier, metale neferoase i pulberi provenite din siderurgie. La nivelul jude ului Tulcea în anul 2006 nu s-au semnalat zonele afectate de poluarea atmosferic. În condi iile producerii unor avarii la instala iile unit ilor - zona industrial Tulcea vest poate deveni oastfel de zon. Pe platforma industrial Tulcea vest îi desfasoar activitatea principalele unit i industriale poten ial poluatoare a atmosferei: · SC Alum SA Tulcea - cu profil de activitate metalurgie neferoas, prin activitatea desfurat genereaz o serie de noxe care afecteaz calitatea mediului înconjurator. Un poten ial poluator al mediului îl reprezint instala ia de ob inere a aluminei calcinate, prin emisii de pulberi, oxizi de sulf i oxizi de azot în atmosfer. În ceea ce privete procesul de calcinare, acesta genereaz gaze arse încrcate cu pulberi de alumin. Concentra ii crescute de pulberi apar la func ionarea în avarie a unei linii de calcinare, când electrofiltrul re ine cca 10% din pulberea de Al2O3, restul fiind evacuat în atmosfer. Pentru limitarea evacurilor de NOx în atmosfer, unitatea a achizitionat echipamente de monitorizare on-line a emisiilor la courile de evacuare de la CET i calcinare; · SC Feral SRL - amplasat în zona de vest a municipiului Tulcea, societatea are un impact negativ asupra calit ii atmosferei oraului prin noxele evacuate constituite din pulberile eliberate de gazele tehnologice eliminate la co, pulberi ce con in i metale grele. Unitatea este alcatuit din Sec iile de Feroaliaje I i II. Profilul de activitate este producerea de feroaliaje. Emisiile de noxe în atmosfer au loc datorit disfunc ionalit ilor la instala iile de epurare existente i evacurii de noxe la dearjare prin luminatoarele sec iilor. Pentru limitarea evacurilor de noxe în atmosfer, unitatea a realizat investi ii de mediu, respectiv ­ o instala ie

44

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

de epurare a gazelor arse la cuptorul din FERO I si cuptorul din FERO II, instala ie de captare a gazelor arse la orificiul de dearjare la cuptorul IV din sec ia FERO II, filtre de re inere a emisiilor la courile de evacuare ale instala iilor de epurare la cuptoarele I i II din Fero I. La nivelul jude ului Vrancea sub aspectul polurii aerului nu sunt înregistrate zone cu risc de poluare; nu s-au înregistrat depiri sistematice ale indicatorilor de calitate ai aerului fa de normele standardizate. Regiunea Sud-Muntenia Poluarea de fond este reprezentat de poluarea existent în zone asupra crora nu se manifest direct influen e de la diferite surse de poluare. Poluarea de impact este reprezentat de poluarea datorat emisiilor de gaze i particule rezultate în urma ac iunilor umane. Principalii poluatori sunt gazele cu efect de ser, substan ele acidifiante, substan ele care distrug stratul de ozon, metalele grele i poluan ii organici persisten i, compuii organici volatili, particulele fine etc. În Regiunea Sud Muntenia, zonele afectate de poluarea atmosferic sunt: Câmpulung (jude ul Arge), Clrai (frecven a depirilor la poluan ii monitoriza i de sub 1%), Oltenita, Tamadau Mare, Stefan cel Mare (jude ul Clrai), Târgovite (frecven a depirilor la PM10 de 69,11%, TSP 36,81% i pulberi 16,66%), Fieni (frecven a depirilor la pulberi 16,66%), Doiceti (jude ul Dâmbovi a) (frecven a depirilor la TSP 1,99%), Slobozia (frecven a depirilor la PM10 de 69%, NH3 66% i pulberi 2%), ndrei, Urziceni (jude ul Ialomi a), Ploieti (frecven a depirilor la NO2 de 15,235%, NH3 3,324% i H2S 1,108%), Câmpina, Comarnic, Azuga (jude ul Prahova), Turnu Mgurele (frecven a depirilor la NO2 de 0,95%, PM10 12,85%, NH3 0,48% i H2S 0,08%). În jude ul Giurgiu nu exist zone zone afectate de poluarea atmosferic. Regiunea Sud-Vest Oltenia În judetul Dolj exista mai multe de zone afectate de poluarea atmosferic si anume: Platforma industriala Isalnita (Doljchim si CET I Isalnita) emite o serie de poluan i în atmosfer (oxizi ai sulfului i azotului, monoxid i dioxid de carbon, compui organici volatili, pulberi), genereaz volume mari de ape uzate industriale i produce cantit i mari de deeuri (cenu i sterilul provenite de la termocentral). La cele doua halde de cenu: cea de la Ialni a i cea de la Valea Mânstirii se produc spulberri de praf în condi ii de vânt uscat. Platforma industrial de la Podari are un impact mai sczut asupra mediului. Platforma de sud-est (Electroputere, M.A.T., Reloc, I.U.G.) genereaz în atmosfer emisii de poluan i i zgomot. Traficul auto i feroviar produce emisii de poluan i chimici, pulberi i zgomot, cele mai afectate artere fiind: N. Titulescu, Calea Bucureti i B-dul Decebal În zona Calafat i Bileti nu avem zoneafectate de poluarea atmosferic. Centrala nuclear de la Kozlodui reprezint un potential pericol de poluare radioactiv în caz de accident. Pân în prezent nu au fost semnalate depiri. În zona limitrof fluviului Dunarea, vara au loc antrenri de pulberi de pe solurile nisipoase, instabilizate. În jude ul Gorj pot fi nominalizate ca zoneafectate, zonele de influen ale marilor poluatori, respectiv: · Rovinari ­ poluan i proveni i de la SC Complexul Energetic Rovinari SA i exploatrile miniere (frecven a depirilor la indicatorul pulberi în punctele de prelevare situate în aceast zon variaz în intervalul 16,7­ 100%); · Zonele limitrofe exploatrilor miniere de carier, respectiv: Roiu a (depiri la indicatorul pulberi ­ frecven a depirilor variaz în intervalul 75­ 100%), Timieni, Mtsari, Pinoasa, Jil ; · Turceni - poluan i proveni i de la SC Complexul Energetic Turceni SA (frecven a depirii la indicatorul pulberi variaz în intervalul 0 ­ 16,7%). În ceea ce privete polurile accidentale cu impact major asupra mediului în majoritatea cazurilor, acestea s-au produs din cauza avariilor/defec iunilor tehnice/atacurilor la conductele de

45

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

transport i ei/produse petroliere, apar inând societ ilor comerciale cu profil de activitate în domeniul exploatrii/transportului produselor petroliere. Ca surse tipice cu posibil potential de poluare în jude ul Mehedin i se pot considera ROMAG PROD, prin emisiile de H2S si ROMAG TERMO, care prin cantitatile de CO2, SO2, NOx, pulberi în suspensie eliberate în atmosfer au o contributie esen ial în totalul noxelor din jude . Pe aria jude ului Mehedin i nu s-au consemnat zone afectate de poluarea atmosferic. Pe aria jude ului Vâlcea sursele locale de poluare sunt: · platforma Chimic Rm. Vlcea Oltchim, USG, CET, Vilmar; · depozitul de zgur i cenu al CET Govora; · centrele urbane i na ionale al CET Govora; · zona industrial a SC Elvila Sucursala Carpatina din Rm. Valcea; · exploatrile de crbune de suprafa de la Berbeti Alunu; · exploatarea de calcar de la Bistri a. La nivelul jude ului Gorj agen ii economici cu un impact semnificativ asupra mediului i poluan ii emii de acetia în urma desfurrii activit ilor economice sunt prezenta i în tabelul 2.8.2. Tabel 2.8.2. Surse locale de poluare atmosferic la nivelul jude ului Gorj

Jud. Denumirea operatorului S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. Activitatea industrial conform OUG 152/2005 Principalii poluan i genera i în aer pulberi, SO2, NOx, CO2, CO, CH4, N2O, NMVOC, metale grele pulberi, SO2, NOx, CO2, CO, CH4, N2O, NMVOC, metale grele

-instala ii de ardere cu o putere termic nominal mai mare de 50 MW -instala ii de ardere cu o putere termic nominal mai mare de 50 MW -instala ii pentru producerea varului în cuptoare rotative i în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de produc ie mai mare de 50 tone/zi -instala ii pentru fabricarea produselor ceramice -instala ii chimice destinate fabricrii explozibililor -instala ii pentru creterea intensiv a psrilor sau a porcilor având o capacitate mai mare de 40000 locuri pentru psri -instala ii pentru creterea intensiv a psrilor sau a porcilor având o capacitate mai mare de 2000 locuri pentru porci -instala ii pentru creterea intensiv a psrilor sau a porcilor având o capacitate mai mare de 40000 locuri pentru psri -instala ii chimice pentru producerea de substan e chimice organice de baz cum ar fi hidrocarburi

S.C. SIMCOR VAR S.A. Oradea ­ punct de lucru Tg. Jiu S.C. MACOFIL S.A. Tg. Jiu S.C. SADU S.A Bumbeti-Jiu S.C. AVI INSTANT S.R.L. Tg.Jiu S.C. SUINPROD S.A. Bumbeti-Jiu S.C. ASSANI IMPEX S.R.L. S.C. ARTEGO S.A. Tg. Jiu

pulberi, CO2, CO, SO2, NOx, NMVOC, CH4 pulberi, CO2, CO, SO2, NOx , NMVOC, CH4 pulberi, NOx, SO2, NMVOC pulberi, CH4, NH3, N2O

Gorj

pulberi, CH4, NH3, N2O

pulberi, CH4, NH3, N2O pulberi, CO2, CO, NH3, NMVOC, NOx, hidrocarburi

46

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Regiunea Vest Materializarea polurii produse de aceti operatori o constituie valorile mari ale concentra iilor de pulberi în suspensie i care au fost determinate cu ocazia monitorizrii calit ii aerului sau ca rspuns la sesizri din partea popula iei deranjate. O alt surs de poluare, men ionat de toate A.P.M.-urile o constituie traficul rutier. Alturi de poluarea aerului, nivelul zgomotului este mult mrit din aceast cauz. Rezolvarea acestei probleme este de competen a primriilor i a poli iei, pentru c o prim rezolvare ar fi devierea traficului greu, cu evitarea centrului localit ilor i a zonelor de locuin e. În faza urmtoare se impune construirea de centuri de circula ie, pentru a se impune circula ia pe la periferia oraelor, în zone mai pu in populate. Totodat trebuie amintite problemele cauzate de haldele de deeuri menajere (Rei a, Caransebe, Boca ­ jude ul Cara-Severin, Par a - jude ul Timi) sau industriale (halda de cenu CET Timioara) unele chiar radioactive (Ciudanovi a, jude ul Cara Severin). În jude ul Cara Severin exist problemele create de exploatarea crbunelui, de prezen a sta iilor de mixturi asfaltice. Regiunea Nord-Vest inând cont de informa iile de la nivelul jude elor situa ia zonelor afectate de poluarea atmosferic în regiunea 6 Nord-Vest, se prezint astfel: · Jude ul Bihor: · Zonele afectate de poluarea atmosferic sunt situate în apropierea unor artere rutiere intens circulate, intersec ii majore, halde de deeuri industriale, depozite de gunoaie menajere necontrolate, ferme de animale; · Jude ul Bistri a-Nsud: · Pe baza datelor de monitorizare a calit ii aerului, în jude ul Bistri a-Nsud nu s-au semnalat zone afectate de poluarea atmosferic, valorile medii anuale pentru to i indicatorii monitoriza i situându-se sub valorile limit admise de legisla ia în vigoare; · Jude ul Cluj: · Monitorizarea realizat de Laboratorul Agen iei pentru Protectia Mediului Cluj a permis stabilirea zonelor afectate de poluarea atmosferic în judetul Cluj, în anul 2006. Aceste zone sunt reprezentate de zonele industriale din jude ul Cluj unde îi desfoar activitatea societ i poluatoare cum ar fi: S.C. Sanex S.A. Cluj - Napoca (evacueaz în atmosfer pulberi i în suspensie, precum i gaze de ardere), S.C. Somes S.A. Dej ­ reprezint cea mai important surs de poluare a atmosferei din municipiul Dej valorile concentra iilor de pulberi sunt cuprinse între 20,1 i 38,4 g/mp/lun depind astfel concentra ia maxim admis 17 g/mp/lun, conform STAS 12574/87; S.C. Casirom S.A. Turda i SC Holcim SA Turda din municipiul Turda. În municipiul Câmpia - Turzii, cea mai important surs de poluare a atmosferei este S.C.Mechel SA Campia ­ Turzii; · i zonele cu trafic aglomerat sau greu; · Jude ul Maramure: · Zona Baia Mare i perimetrele limitrofe, datorit activit ii de metalurgie neferoas i iazurilor de decantare din care ajung în atmosfer cantit i apreciabile de pulberi cu con inut de metale grele, mai ales plumb i cadmiu, sunt considerate zone afectate de poluarea atmosferic (atât datorit activit ilor curente, dar mai ales a celor istorice). Din anul 2000 S.C. Romplumb S.A. Baia Mare este sursa care determin major nivelul concentra iilor de plumb (frecven a depirilor de pân la 77,8%) i cadmiu

47

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

(frecven a depirilor de pân la 37,4%) din aer, indicatori la care se înregistreaz frecvente depiri, fapt demonstrat prin compararea valorilor înregistrate în perioadele de func ionare i de sta ionare a agentului economic. Deasemenea puncte critice le constituie instala iile de ardere termic industrial sau pentru înclzire, instala ii de preparare a mixturilor asfaltice, instala ii cu emisii de COV; · Jude ul Satu Mare: · În jude ul Satu Mare, zona afectat de poluarea atmosferic este zona industrial. Influen major a avut activitatea desfurat de societatea SAMOBIL SA, societate care în data de 01.12.2006 i-a întrerupt activitatea; · Jude ul Slaj: · În jude ul Slaj nu au fost înregistrate zone afectate de poluarea atmosferic. Regiunea Centru În jude ul Alba nu sunt zone afectate de poluarea atmosferic, deoarece nu exist surse majore de poluare a aerului care s determine existen a acestor zone. Având în vedere diversitatea ramurilor industriale i a numeroilor agen i economici care îi desfoar activitatea in jude ul Braov, se pot distinge urmtoarele zone afectate de poluarea atmosferic: · Zona central a jude ului format din municipiul Braov împreun cu localit ile învecinate: Scele, Cristian, Codlea. · Zona central-nordic a jude ului cu localit ile Hoghiz, Raco, Rupea. · Zona central-vestic a jude ului cu localit ile Fgra i Victoria. Pentru indicatorul "pulberi", zonele cele mai afectate sunt: · Zona Hoghiz, care prezint situa ii critice permanente datorit agentului economic SC Lafarge Ciment (România) SA; · Zona Braov, care prezint situa ii critice accidentale, în apropierea agen ilor economici "Temelia" i "Prescon", de intoare ale carierelor "Rsritul" i "Stejeri". Pentru indicatorul Nox, NH3, NO2, SO2 ­ semnalm urmtoarele zone: · Zona Fgra-Victoria, unde activeaz agen ii economici "Nitramonia" din Fgra i "Viromet" ," Purolite" din Victoria; · Zona Braov, cu agen ii economici "Roman", "C.E.T." i "Tractorul". Pentru indicatorul NOx din arderea combustibililor, se semnaleaz sursele mobile de poluare ­ în special în municipiul Braov ­ reprezentate de traficul rutier, poluatoare cu monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC), oxizi de azot i sulf (NOx, SOx), cu particule i plumb. În jude ul Covasna nu exist zone afectate de poluarea atmosferic, neexistând instala ii de ardere mai mari de 50 MW. În ceea ce privete jude ul Harghita depiri semnificative ale indicatorului "pulberi" (frecven a depirilor atingând pragul de 37,65%) exist în: · Zonele de activitate industrial, SC Exploatarea Minier Harghita SA MiercureaCiuc (zona industrial vest Miercurea-Ciuc) i punct de lucru Volobeni, în Gheorgheni, la Odorheiul Secuiesc, în jurul carierelor din Chileni i Sândominic. · Haldele de steril rmase dup exploatrile miniere i explorri geologice de la SC Blan SA (Sântimbru), Jolotca, Borsec, Tulghe, Heveder, Belcina, Cianod i iazurile de decantare neacoperite cu vegeta ie din cauza antrenrii de vânt a pulberilor în atmosfer.

48

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Pentru pulberi cantit ile maxime lunare au depit concentra ia maxim admis în 40 cazuri (16,95% din totalul de 236 msurtori), în punctele de control cu trafic intens de circula ie i în zone industriale. Cele mai mari valori msurate în localit ile jude ului sunt: · Miercurea Ciuc (12 depiri ­ 58,5055 g/mp/lun în mai); · Gheorgheni (9 depiri ­ 73,0287 g/mp/lun în august); · Odorheiul Secuiesc (5 depiri ­ 32,9782 g/mp/lun în iunie); · Cristuru Secuiesc (4 depiri ­ 23,1722 g/mp/lun în septembrie); · Volobeni (3 depiri ­ 36,8889 g/mp/lun în septembrie); · Chileni (3 depiri -- 86,6363 g/mp/lun în septembrie); · Vlhi a 3 depiri ­ 20,8553 g/mp/lun în mai); · Sândominic (1 depire ­ 74,6178 g/mp/lun în mai). Msuri i propuneri pentru reducerea polurii aerului de la haldele de steril: · punerea i men inerea sub control a surselor de poluare existente; · utilizarea corect a instala iilor de depoluare existente (fabrici de mobil, uzine metalurgice); · impunerea autocontrolului emisiilor pentru surse cu rol determinant asupra calit ii aerului; · eliminarea emisiilor necontrolate i accidentale; · amplasarea noilor obiective poten ial poluatoare ale aerului în afara zonelor de locuit; · eliminarea din trafic a autovehiculelor vechi a cror emisii de NOx constituie o surs de poluare a atmosferei; · msuri referitoare la înclzirea locuin elor care în prezent utilizeaz sisteme proprii prin folosirea combustibililor solizi - se propune înlocuirea combustibililor solizi, unde este posibil, cu gaze naturale; · reducerea etapizat i progresiv a emisiilor în corela ie cu progresul tiin ific i tehnic în domeniu precum i în func ie de disponibilit ile financiare ale fiecrui agent economic. În jude ul Mure în cursul anului 2006, în municipiul Târgu Mure, în 92 de zile s-au înregistrat depiri ale valorii limit zilnice pentru protec ia snt ii umane la indicatorul pulberi în suspensie. Depirile de concentra ii s-au produs în primul rând datorit traficului rutier. Urbanizarea, creterea numrului de vehicule cu motor i dezvoltarea economic rapid contribuie la crearea unei probleme crescânde de poluare în majoritatea centrelor urbane în dezvoltare. Calitatea aerului este monitorizat numai la nivelul municipiului Târgu Mure. În anul 2006, în municipiul Târgu Mure, s-au consemnat 7 depiri (0,95%) ale concentra iile maxime admise de prevederile STAS 12574/87 la indicatorul NH3 pe probe medii de 24 de ore. Sursa polurii a constituit-o S.C. Azomure S.A., depirea datorându-se ce ii persistente care a defavorizat dispersia amoniacului. Pe aria jude ul Sibiu agentul poluator din zona Copa Mic este SC SOMETRA SA societate cu profil metalurgie neferoas. Impactul negativ al emisiilor de SO2 i pulberi cu con inut de metale grele este semnificativ asupra tuturor factorilor de mediu din zon. Msurtorile sistematice efectuate de APM Sibiu în perioada 1996­2006 eviden iaz gradul de poluare produs de agentul economic sus men ionat. Din prezentarea evolutiv a calit ii aerului în cele dou sta ii de monitorizare în care au fost înregistrate depiri (în perioada 1996-2006) se constat urmtoarele: · Valorile medii anuale de SO2 se situeaz sub limita CMA (conform STAS 12574/1987) în toat perioada, valorile cele mai ridicate fiind înregistrate în anul 2000, urmate de o scdere în perioada 2001 ­ 2005. Frecven a depirilor la valorile medii lunare variaz între 0% si 13,6% (13,6% reprezentând frecven a maxim în anul 2000). · Valorile medii anuale la pulberi în suspensie înregistreaz un vârf care depete limita CMA (conform STAS 12574/1987) în anul 1998 urmat de o scdere în intervalul 1999-2006. Frecven a depirilor valorilor maxime lunare variaz între

49

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

0,97% i 39,7% (39,7% reprezint frecven a maxim înregistrat în 2005). Fluctua iile în intervalul 1996­2003 sunt nesemnificative fa de creterea înregistrat în intervalul 2003-2005. · Concentra iile de plumb i cadmiu din pulberile în suspensie se men in la cote ridicate care depesc limitele CMA (conform STAS 12574/1987) la probele de 24h Valorile medii anuale cele mai ridicate sunt înregistrate în anul 2003 atât la con inutul de Pb cât i la cel de Cd din pulberile în suspensie. Frecven a depirilor con inutului de Pb (la valori maxime lunare) a variat între 24% i 92% (92% reprezentând frecven a maxim în 2003) iar la con inutul de Cd între 40,7% i 95,7% (95,7% reprezentând frecven a maxim în 2003). · Valorile medii lunare la pulberile nu au înregistrat depiri ale CMA (conform STAS 12574/1987) în tot intervalul 1996-2006. Prezentarea evolutiv a frecven ei dep irilor CMA la indicatorii monitoriza i (m sur a impactului asupra zonelor devenite astfel critice) pe perioada 1996-2006,se reg sete în reprezent rile grafice de mai jos: Fig. 2.8.1. SO2 - frecventa depasirilor

100 90 80 70 60 % 50 40 30 20 10 0

Observator Spi tal 1996 3,31 5,21 1997 0,84 8,06 1998 0,28 1,48 1999 2,79 2,58 2000 9,3 13,65 2001 4,14 5,48 2002 0,63 1,37 2003 0,56 1,37 2004 0,56 2,46 2005 0,84 0 2006 3,67 11,52

Fig. 2.8.2. Pulberi in suspensie - frecventa depasirilor

100 90 80 70 60 % 50 40 30 20 10 0

Observ ator Spital 1996 0,57 2,81 1997 3,81 8,47 1998 14,92 5,09 1999 7,12 8 2000 5,74 5,83 2001 3,29 1,47 2002 4,63 1,52 2003 4,29 1,38 2004 28,41 1,15 2005 39,73 0,52 2006 27,9 0,97

50

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 2.8.3. Pb din pulberi in suspensie - frecventa depasirilor

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Observ ator Spital

%

1996 70,77 55,34

1997 79,18 66,53

1998 81,49 64,67

1999 77,81 65,71

2000 77,05 67,22

2001 68,77 34,81

2002 51,54 24,01

2003 92,02 85,4

2004

2005

2006

55,77

52,33

63,64

Fig. 2.8.4. Cd din pulberi in suspensie - frecventa depasirilor

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Observ ator Spital

%

1996 66,19 40,73

1997 83,28 63,31

1998 82,87 68,86

1999 80,55 72,86

2000 86,07 81,11

2001 82,19 54,87

2002 76,54 61,09

2003 95,71 88,15

2004

2005

2006

72,31

60,62

75

Concluziile privind evolu ia nivelului de poluare a aerului în perioada 1996-2006 i nominalizarea cauzelor care au generat creteri sau scderi ale concentra iilor poluan ilor analiza i: · în perioada 2001-2005 scderea valorilor concentra iei de SO2 s-au datorat reducerii activit ii agentului economic, modificrii compozi iei materiei prime utilizate i îmbunt irii sistemului de control al procesului de aglomerare; · scderea valorilor concentra iei medii anuale la pulberile în suspensie în intervalul 2001-2006 se datoreaz acelorai cauze men ionate anterior; · creterea semnificativ a frecven ei depirilor la pulberile în suspensie în perioada 2003-2005 se datoreaz uzurii avansate a instala iilor de la Sec ia Aglomerare, deselor opriri ­ porniri ale instala iei, ocazie cu care s-a utilizat un ,,by ­pass" , fr trecerea gazelor prin sistemele de desprfuire; · fluctua ia valorii concentra iilor de Pb i Cd în pulberi are drept cauz compozi ia diferit a materiei prime utilizate în procesele de produc ie; Regiunea Bucureti-Ilfov Conform Ordinului de Ministru nr. 1273/2005 i Ordinului Ministrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 745/2002, în aglomerarea Bucureti zonele unde nivelurile concentra iilor unuia sau mai multor poluan i sunt mai mari decât valorile limit pentru poluan ii prevzu i de Ordinul Ministrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 592/2002, sunt;

51

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· · ·

Zona central (Calea Vcreti, oseaua Mihai Bravu, oseaua tefan cel Mare, Bd. Nicolae Titulescu, Bd. Vasile Milea, Str. Progresului, oseaua Olteni ei) pentru dioxid de azot i pulberi în suspensie. Zona periferic (delimitat de liniile de centur) pentru dioxid de azot i pulberi în suspensie. Zona exterioar (dincolo de linia exterioar de centur) pentru pulberi în suspensie.

52

Information

Aer

40 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

742754