Read Presiuni asupra mediului text version

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

AGRICULTURA INDUSTRIA TURISMUL ENERGIA I TRANSPORTURILE POLURI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU CONCLUZII 9.1. Agricultura

9.1.1. Interac iunea agriculturii cu mediul

Agricultura, alturi de industrie, este una dintre sursele importante de agen i poluan i, cu impact negativ asupra calit ii mediului prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. Activit ile agricole, indiferent c este vorba de pomicultur, piscicultur, zootehnie, legumicultur etc, determin apari ia unor presiuni asupra mediului. Acestea vor fi cu atât mai duntoare cu cât practicile agricole vor fi mai incorect aplicate. Arturile efectuate necorespunztor sau în perioade neadecvate, culturile improprii tipurilor de soluri, aplicrile necorespunztoare ale îngrmintelor, pesticidelor i insecticidelor, depozitrile neadecvate ale dejec iilor animaliere, toate acestea pot deveni cauze ale polurii mediului ambiant. Agricultura intensiv poate conduce la poluarea solului i a apei prin utilizarea excesiva a îngrmintelor, a pesticidelor, a apei de iriga ie necorespunztoare calitativ i cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrri. Obiective principale ale agriculturii durabile: · asigurarea creterii produc iei agricole cu luarea în considerare a conservrii i protejrii resurselor naturale regenerabile; · asigurarea cerin elor esen iale ale oamenilor în contextul dezvoltrii rurale; · protejarea snt ii oamenilor i a mediului; · asigurarea unei noi calit i a produselor folosite pentru creterea produc ie; · asigurarea conservrii i sporirii rezervelor de resurse; · asigurarea unei restructurri tehnologice i men inerea sub control a posibilelor riscuri; · asigurarea msurilor de reglementare juridic, de aplicare a cercetrii tiin ifice i dezvoltare a serviciilor de informare, instruire i formare prin dezvoltarea i

301

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

9.1.2. Evolu iile din domeniul agriculturii, estimrile noilor efective de animale i perfec ionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol 9.1.2.1. Evolu ia utilizrii solului în agricultur

tiind faptul c solul este o resurs natural, condi ionat regenerabil, el este utilizat de om în diferite domenii ale economiei, constituind principalul mijloc de produc ie în agricultur. Evolu ia utilizrii terenurilor pe categorii de folosin este redat în tabelul 9.1.1. Tabel 9.1.1. Evolu ia utilizrii terenurilor agricole pe categorii de folosin (în mii ha) Tipul de 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 folosin Suprafa a 14.730 14.856 14.852 14.836 14.717 14.711 14.420,8 14.120,5 ,7 ,8 ,3 ,6 ,4 ,6 89 86 agricol Arabil Puni Fâne e Vii Livezi

9.358, 1 3.322, 8 1.512, 0 281,1 256,7 9.381, 1 3.441, 7 1.507, 1 272,3 254,6 9.401, 5 3.421, 4 1.510, 0 267,4 252,0 9.398, 5 3.424, 0 1.513, 6 259,6 240,9 9.414, 3 3.355, 0 1.490, 4 230,5 227,2 9.421, 9 3.346, 9 1.498, 4 223,3 221,1 9.235,13 8 3.280,75 2 1.468,04 7 217,755 216,313 9.208,95 4 3.083,32 9 1.411,08 6 217,272 199,945

implementarea unor planuri i programe integrate, a unor bune practici agricolecologice valabile i a unor msuri de evaluare i monitorizare.

Comparativ cu anul 1999, suprafa a agricol total a sczut în 2006 cu 610,114 mii ha, conform datelor din Anuarul Statistic al României, edi ia 2006 (date pân în 2005) i a centralizrilor fcute pe baza datelor primite de la Agen iile Regionale pentru Protec ia Mediului. Suprafa a arabil a cunoscut o uoar scdere, lucru care s-a întâmplat i în cazul suprafa ei ocupat de fâne e i pajiti naturale, pentru vii i livezi (figura 9.1.1.). Fig. 9.1.1. Evolu ia suprafe ei agricole în perioada 1999-2006

15000,0 14800,0 14600,0 14400,0 m ii ha 14200,0 14000,0 13800,0 13600,0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 14120,6 14730,7 14856,8 14852,3 14836,6 14717,4 14711,6

14420,9

302

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 9.1.2. Evolu ia reparti iei terenurilor agricole pe tipuri de folosin e, în perioada 1999-2006

Graficul reparti iei terenurilor agricole pe tipuri de folosin e arat c suprafa a ocupat de terenurile arabile este mare (9.209 mii ha) i nu exist diferen e semnificative de la un an la altul. În 2006 fa de anul anterior se remarc o scdere a terenurilor arabile de la 9.235,1 mii ha la 9.209 mii ha. Comparând situa ia suprafe elor agricole din anul 2006 cu situa ia suprafe elor agricole din anii anteriori, se constat ca nu exista diferen e semnificative de la un an la altul, excep ie fcand doar Regiunea 5 Vest unde se înregistreaz o scadere de 399.218 ha în ultimii 2 ani. Tabel 9.1.2. Suprafa a agricol total (pe regiuni de dezvoltare) Regiunea Suprafa a agricol (ha) 2004 Regiunea 1 Nord ­ Est Regiunea 2 Sud ­ Est Regiunea 3 Sud ­ Muntenia Regiunea 4 Sud ­ Vest Regiunea 5 Vest Regiunea 6 Nord ­ Vest Regiunea 7 Centru Regiunea 8 Bucureti ­ Ilfov Total 2.130.876 2.333.499 2.448.272 1.807.794 1.892.291 2.090.349 1.892.480 115.991 14.711.552 2005 2.130.076 2.324.697 2.446.826 1.818.878 1.610.431 2.088.722 1.892.538 108.721 14.420.889 2006 1.900.347 2.324.128 2.447.394 1.858.018 1.493.073 2.064.917 1.927.352 105.357 14.120.586

Scderea fondului funciar agricol s-a datorat utilizrii unor terenuri pentru noi construc ii, ca urmare a tendin ei popula iei de a migra de la ora la sat, prin construirea de reedin e de odihn. Principalele cauze ale scderii suprafe elor agricole sunt reprezentate i de dificult ile financiare întâmpinate de agricultori.

303

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

9.1.2.2. Evolu ia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

În perioada cuprins între anii 1999-2006 au fost scoase din circuitul agricol mari suprafe e de terenuri, crora li s-a dat o nou destina ie, cum ar fi: lucrri de construc ii civile i industriale, construc ii agrozootehnice, amenajri piscicole, balastiere, amenajri împduriri etc. La nivelul României, terenurile arabile cunosc o scdere a suprafe elor, în majoritatea regiunilor. Astfel, în anul 2006, la nivelul rii, s-au scos din circuitul agricol 3.975 ha teren. În rândul jude elor, suprafa a terenurilor arabile scoase din circuitul agricol variaz astfel: suprafe ele cele mai mari au fost înregistrate în jude ule Timi (1111 ha), Giurgiu (889,31 ha), Braov (175,17 ha), Arge (161,8 ha) i Arad (125,29 ha) iar cele mai mici s-au înregistrat în jude ele Buzu (4,41 ha), Bistri a-Nsud (4,45 ha), Vaslui (5,23 ha), Tulcea (9,97 ha) i Maramure (16 ha). Poten ialele cauze ale acestor suprafe e scoase din uz sunt reprezentate de necesitatea cheltuielilor ridicate pentru înfiin area culturilor, dac anumite clase de sol cu o fertilitate sczut nu se preteaz agriculturii; o alt cauz posibil o constituie faptul c anumite pr i din terenul arabil, existent sau inclus în intravilanul localit ilor, a fost ocupat de construc ii industriale sau construc ii de locuin e; Terenurile srturoase i construirea unor platforme de depozitare a deeurilor provenite din mediul rural reprezint alte dou posibile cauze ale retragerii terenurilor arabile din circuitul agricol.

9.1.2.3. Evolu ia suprafe elor de pduri regenerate

Pentru asigurarea unei gospodriri durabile a pdurilor, un factor determinant este regenerarea acestora. În acest sens, în perioada 1999 ­ 2006, prin campania de împdurire sa parcurs cu lucrri de regenerare o suprafa total de 1.328 ha. Pe de o parte s-au regenerat natural în urma aplicrii tratamentelor cu regenerri naturale, pe de alt parte au fost efectuate lucrri de împdurire, urmare a aplicrii tierilor de refacere ­ substituiri i în plus, au fost executate i completri curente pentru culturile din anii preceden i. Tabel 9.1.3. Total suprafe e de pduri regenerate Anul 1999 2000 2001 2002 2003 Total suprafa 11.86 12.70 13.53 16.44 14.77 împdurit 3 1 9 8 2 (ha) Fig. 9.1.3. Evolu ia suprafe elor de pduri regenerate 2004 14.10 0 2005 14.26 9 2006 15.59 7

304

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

305

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Pe baza centralizrilor la nivel regional, s-a ajuns la un total al suprafe elor regenerate prin împdurire în anul 2006, la nivelul României, de 15.597 ha, ceea ce reprezint o cretere cu 1.328 ha fa de anul 2005. Maximul suprafe elor regenerate prin împdurire a fost de 16.448 ha, în 2002, dup care a urmat o scdere de 1.676 ha, ajungând în 2003 la 14.772 ha, în anul 2005 la 14.269 ha iar în anul 2006 s-a înregistrat o cretere masiv a suprafe ei împdurite. La nivelul Regiunii Gala i, fa de situa ia existent în 2005, suprafa a fondului forestier regional a înregistrat o cretere în anul 2006 ca urmare a prelurii în fondul forestier i a împduririi unor terenuri inapte folosin elor agricole. La nivelul Regiunii Piteti, în anul 2006 a fost înregistrat cea mai sczut suprafa de pduri regenerat, excep ie fcând jude ul Ialomi a, unde în anul 2006 s-a înregistrat o suprafa de 483 de ha de pduri regenerate, aceast suprafa constituind un record pozitiv la nivelul întregii regiuni. În Regiunea Craiova, defriarea ira ional a suprafe elor împdurite i în special a perdelelor de protec ie din jude ul Olt a dus la degradarea solului, existând pericolul aridizrii în special în partea de sud a jude ului. În prezent se desfoar o campanie de împdurire coordonat de Direc ia Silvic Olt, ce are ca scop preluarea unor suprafe e de teren, în vederea împduririi cu specii de arbori ce confer solului o mai mare stabilitate i crearea microclimatului oferit de pdure.

9.1.2.4. Evolu ia eptelului

Dinamica eptelului în perioada 1999-2006 este reprezentat în tabelul 9.1.4. Tabel 9.1.4. Dinamica eptelului în perioada 1999-2006

Efective de animale 1999 2000 2001 2002 2003 2004 (mii capete ) Bovine 3.051 2.870 2.800 2.878 2.897 2.808 Porcine 5.848 4.797 4.447 5.058 5.145 6.495 Ovine 8.121 7.657 7.251 7.312 7.447 7.425 Caprine 558 538 525 633 678 661 Cabaline 858 865 860 879 897 840 Psri 69.143 70.076 71.413 77.379 76.616 87.014 Albine (mii familii) 614 649 745 781 840 888 Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006 2006 - date operative(pentru albine nu exist date), Sursa MAPDR 2005 2.862 6.622 7.611 687 834 86.552 888 2006 3.061 7.095 8.565 935 939 86.148 -

306

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 9.1.4. Evolu ia eptelului în România în perioada 1999-2006

9000 8000 7000 mii capete 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline

În graficul privind evolu ia eptelului în România, în perioada 1999-2006 se observ o cretere a efectivelor de bovine, porcine, ovine, caprine i cabaline i o scdere a efectivelor de psri.

9.1.2.5. Agricultura ecologic

Agricultura ecologic constituie una din cile pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile. Planul Na ional pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, care vizeaz spa iul rural i asigur cadrul implementrii programului SAPARD, are ca obiectiv strategic, dezvoltarea durabil a sectorului agroalimentar, în strâns legtur cu protec ia mediului i conservarea resurselor naturale. România dispune de un mare poten ial natural i uman pentru practicarea agriculturii ecologice. Acest sistem de agricultur este o solu ie viabil, care rezolv impactul negativ al agriculturii asupra mediului i a calit ii produselor. În locul substan elor chimice de sintez ca fertilizan i i amelioratori ai solului, pesticide, aditivi pentru prepararea furajelor ingrediente pentru prepararea alimentelor se folosesc produse organice i minerale naturale, cuprinse în Lista produselor permise în agricultura ecologic. Din estimrile datelor statistice, se constat c suprafa a cultiat în agricultura ecologic a crescut de 6 ori în anul 2006 (aproximativ 105.000 ha) fa de anul 2000 (17.438 ha), ceea ce reprezint un procent aproximat la 0,7 % din suprafa a agricol a rii. De asemenea se constat i o cretere a efectivelor de animale (vaci de lapte, oi de lapte i gini outoare) i a produc iei de miere ecologic (de aproximativ 35 ori fa de anul 2000). Produc ia ecologic conform Ordonan ei de Urgen a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, înseamn ob inerea de produse agroalimentare fr utilizarea produselor chimice de sintez. Produc ia agroalimentar ecologic are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate i echilibrate, care asigur protejarea resurselor naturale i sntatea consumatorilor. Obictivele agriculturii ecologice sunt: · dezvoltarea produc iei i a unei pie e interne de produse agro-alimentare ecologice;

307

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· armonizarea normelor de produc ie i de inspec ie; · crearea unui disponibil pentru export, pe tipuri de produse; · includerea României pe lista rilor ter e, emis de Comisia European, care pot face export de produse agro-alimentare ecologice. Organismele modificate genetic i derivatele lor nu sunt permise în produc ia agroalimentar ecologic. Principiile de baz ale produc iei agroalimentare ecologice sunt: · eliminarea oricrei tehnologii poluante; · realizarea structurilor de produc ie i a asolamentelor, în cadrul crora rolul principal îl de in rasele, speciile i soiurile cu înalt adaptabilitate; · sus inerea continu i ameliorarea fertilit ii naturale a solului; · integrarea creterii animalelor în sistemul de produc ie a plantelor i produselor din plante; · utilizarea economic a resurselor energetice conven ionale i înlocuirea acestora în mai mare msur, prin utilizarea ra ional a produselor secundare refolosibile; · aplicarea unor tehnologii, atât pentru cultura plantelor, cât i pentru creterea animalelor, care s satisfac cerin ele speciilor, soiurilor i raselor. Metodele de produc ie ecologic utilizate în ob inerea produselor agroalimentare ecologice trebuie s îndeplineasc urmtoarele condi ii: · respectarea principiilor produc ieii ecologice; · neutilizarea de fertilizatori i amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substan e folosite în alimenta ia animalelor, substan e ajuttoare pentru pregtirea furajelor, produse pentru cur area i dezinfectarea adposturilor pentru animale i de alte produse, i folosirea numai a acelor produse permise s fie folosite în agricultura ecologic; · folosirea de semin e sau material vegetativ-sditor ob inut prin metode de produc ie ecologic. Reglementarea producerii i comercializrii produselor ecologice este dat de Legea nr. 38/2001, de Hotrârea de Guvern nr. 917/2001 iar cerin ele de inspec ie i msurile de precau ie din cadrul programului de inspec ie i înregistrare a operatorilor pe pia a produselor agroalimentare ecologice sunt precizate în Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimenta iei i Pdurilor nr. 186/2002. În cadrul acestui minister, din 2002, func ioneaz un organism de control intitulat Autoritatea Na ional a Produselor Ecologice (ANPE). În momentul actual, la nivelul jude elor din România, numrul unit ilor/ fermelor care aplic metode de produc ie ecologice este în cretere. În Regiunea 1 N-E, exist preocupri legate de dezvoltarea agriculturii ecologice prin utilizarea biofertilizatorilor i a îngrmintelor organice. La nivelul jude ului Iai agricultura ecologic se desf oar pe o suprafa 13.700 ha, reprezentând 5,34 % din suprafa a arabil. În jude ul Iai exist 4 ferme ecologice înfiin ate în comunele Rducneni, Scânteia, Rediu i Strunga. În jude ul Suceava suprafa a de teren în agricultura ecologic totalizeaz 13.172 ha. În Regiunea 2 S-E, în jude ul Brila În anul 2006 singurul productor cu fi de înregistrare pentru produse ecologice este S.C. FATTORIA S.R.L. comuna Zvoaia, certificat ecologic pentru lucern i floarea soarelui. Jude ul Gala i figureaz cu 2 operatori autoriza i (Sta iunea de CercetareDezvoltare pentru Viticultur i Vinifica ie Bujoru din localitatea Tg. Bujor i Balaban tefan din localitatea Vântori) pe lista operatorilor cu activitate agricultura ecologic, înregistra i la MAPDR în 2006.

308

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În jude ul Buzu sunt înregistrate la Autoritatea Na ional a Produselor Ecologice 3 agen i economici: SC CH Piatra Sr ii cu sediul în Bucureti, de inând 30 ha planta ii de vi de vie nobil, respectând toate cerin ele impuse de agricultura ecologic, S.C.D.V.V. Pietroasele cu sediul în comuna Pietroasele, Buzu, de ine 10ha planta ie de vie i A.F. Ioan Paul Mdlin, jude ul Buzu, de ine 3 ha de cultur ctin alb. În jude ul Vrancea s-a înregistrat la Autoritatea Na ional a Produselor Ecologice un singur productor cu o suprafa de 10 ha pe care se practic agricultur ecologic. În cadrul Regiunii 4 SV Oltenia sunt înregistra i doi agen i economici ce practic agricultura ecologic în domeniul apicol si cultura mare în Dolj. Jude ul Olt dispune de condi ii naturale i resurse favorabile practicrii agriculturii ecologice, aflându-se pe pie ele europene cu produse agroalimentare ecologice certificate. În jude ul Gorj sunt înregistrate la nivelul anului 2006 dou exploata ii agricole ecologice. În Regiunea 6 Nord-Vest, în jude ul Satu Mare, suprafa a total ocupat de culturi ecologice în 2006 a fost de 725 ha: SC Bioland SRL Culciu ­ 600 ha cereale i SA Berlapi Berveni ­ 25 ha cânep biologic. În sectorul zootehnic SC Agrotrio SRL Carei - Ferm de cretere a taurinelor pentru carne, produce furajele în sistem ecologic pe o suprafa de - 100 ha. La nivelul jude ului Maramure agricultura ecologic nu are un caracter organizat i semnificativ ca amploare. Sunt înregistra i 4 productori de produse ecologice, cu activitate în legumicultur i apicultur. În anul 2006 în jude ul Slaj au fost înregistra i 11 productori agricoli, care practic o agricultur ecologic în domeniile horticol, apicol i zootehnie. În jude ele din Regiuniea 7 Centru exist deja productori ecologici care ofer produse etichetate ecologic. În Jude ul Harghita, în anul 1999 s-a înfiin at Asocia ia Bioculturilor Harghi ene care are ca scop realizarea unor terenuri agricole destinate culturii ecologice; În Jude ul Mure s-au înregistrat în anul 2006 un numr de 421 de productori ecologici i un numr de 45 productori ecologici apicultori; În Jude ul Sibiu exist înregistra i 21 de agen i economici, care ofer produse ecologice. Aplicarea unor noi practici agricole, bazate pe cele mai avansate cunotin e tiin ifice în domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologice, este o cerin major a promovrii agriculturii durabile. De aceea, a aprut necesitatea elaborrii, dar i a implementrii a unor coduri de bun practic agricol. Însuite de fiecare productor agricol i aplicate corect, practicile agricole respective pot contribui, atât la ob inerea unor produc ii calitativ superioare i rentabile, cât i la conservarea mediului, cu limitarea consecin elor ecologice nefavorabile la nivel na ional, regional, local, pe termen scurt sau mai lung.

9.1.3. Impactul activit ilor din sectorul agricol asupra mediului

Activit ile din sectorul agricol au impact asupra mediului înconjurtor, în special asupra solului, prin srturarea i deertificarea pmânturilor din zonele irigate, prost administrate i pân la compactizarea solului datorit folosirii mainilor agricole grele i polurii prin utilizarea excesiv a pesticidelor (combaterea duntorilor) i îngrmintelor (folosite la fertilizarea solurilor). Eroziunea solului ocup detaat primul loc în ceea ce privete degradarea pmânturilor datorit punatului intensiv, prin exploatrile nera ionale ale fondului forestier i funciar (pentru mrirea suprafe elor arabile i a punilor), dar i a aplicrii unui sistem tehnologic total necorespunzator în special pe terenurile apar inând gospodriilor mici i mijlocii. Arturile pe pante, executate perpendicular pe curbele de nivel, duc la degradarea solurilor, diminuarea poten ialului de produc ie i schimbarea mediului exterior prin ravenare în urma unor ploi abundente ce pot determina scoaterea din zona agricolului i trecerea lor la terenuri neproductive, cu efecte negative asupra viitorului agricol al zonei respective.

309

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Iriga ia i drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunztoare, duc la intensificarea degradrii fizice a solului (destructurare, compactare, crustificare, eroziune eolian i hidric) i la accentuarea polurii mediului înconjurtor. Poluarea cu îngrminte este provocat de o gestionare greit a solului, caracterizat prin: · creterea terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegeta ie peren (puni, fânea ); · folosirea insuficient a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucern) în rota ia culturilor agricole; · înlocuirea i eliminarea unor culturi valoroase mai pu in rentabile, în favoarea culturilor de mare productivitate; · utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, care provoac distrugerea strii structurale a solului i intensificarea proceselor de degradare fizic. Msurile privind protec ia mediului legate de agricultur vizeaz urmtoarele aspecte: · respectarea tehnologiilor de cultur, în special de ctre marile exploata ii agricole, pentru a identifica posibilele afectri ale factorilor de mediu; · gestionarea corespunztoare a îngrmintelor chimice, a produselor de uz fitosanitar, a combustibililor; · exploatarea fermelor de animale în concordan cu tehnologiile recomandate i gestionarea deeurilor zootehnice în condi ii de impact minim asupra factorilor de mediu; · actualizarea periodic a situa iei unit ilor care desfoar activit i legate de agricultur (ferme agricole i zootehnice, unit i de comercializare a pesticidelor, prestatori de servicii cu pesticide .a.); · actualizarea situa iei referitoare la stocurile de deeuri de pesticide (pesticide expirate, neomologate, neidentificate, inclusiv ambalaje de pesticide); · gestionarea altor tipuri de deeuri produse în unit ile cu profil agricol (mijloace auto i utilaje casate, cauciucuri uzate, baterii i acumulatori uza i, uleiuri uzate .a.); · reglementarea activit ilor agricole, prin emiterea acordurilor i/sau a autoriza iilor; · eviden ierea terenurilor degradate i efectuarea lucrrilor de ameliorare a acestora, inclusiv reconstruc ia ecologic în situa iile în care se impune acest lucru. Analizând datele statistice, se pot prezenta urmtoarele concluzii: · necultivarea terenurilor agricole contribuie la ob inerea unor cantit i mai reduse de produse agricole, dar are efecte favorabile asupra refacerii, în mod izolat, a biodiversit ii i reinstalarea ecosistemelor naturale, specifice fiecrei zone; · reducerea fenomenului de ardere a vegeta iei ierboase i a miritilor pe terenurile agricole are un efect benefic asupra calit ii aerului; · reducerea semnificativ a efectivelor de animale, în special la porcine i psri, are un efect favorabil asupra calit ii factorilor de mediu, permi ând refacerea natural a zonelor afectate de dejec iile animaliere; · continu s fie o problem stocurile de deeuri de pesticide existente într-o serie de unit i agricole, din cauza lipsei fondurilor financiare necesare incinerrii acestora; · insuficient implicare a factorilor de decizie din unit ile agricole în ceea ce privete gestionarea altor tipuri de deeuri rezultate din activitatea specific; · irigarea terenurilor agricole se realizeaz pe o suprafa foarte redus, în compara ie cu suprafa a amenajat, ceea ce duce în unele zone la accentuarea fenomenului de deertificare. Utilizarea nera ional i necontrolat a îngrmintelor chimice determin acidifierea solurilor, poluarea pânzei freatice i a apelor de suprafa . Nerespectarea cu stricte e a agrotehnicii antierozionale determin degradarea accelerat a calit ii solului, iar neexecutarea lucrrilor agrotehnice în timp optim determin distrugerea structurii solurilor.

310

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Emisiile în atmosfer, ap i sol rezultate din agricultur constau, în principal, în gaz metan i amoniac, gaze rezultate din procesele de fermenta ie enteric i din dejec iile animalelor. La nivelul Regiunii 1 Nord-Est, produsele fitosanitare se folosesc în cantit i mici iar rezidurile zootehnice, sunt nesemnificative. Poten ialul productiv este afectat în propor ie de 20-100%, datorit depunerii de gunoaie menajere, moluzuri, deeuri i reziduri organice, produse reziduale ­ ape uzate, nmoluri, dejec ii, depozite de steril. Emisiile rezultate din agricultur constau în principal din gaz metan (14.338,6 t) i amoniac (5.742,3 t), gaze rezultate din procesele de fermenta ie enteric i managementul dejec iilor animalelor precum i emisiile din procese naturale. La nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia, lsarea în paragin a terenurilor arabile este un fenomen mult extins. In jude ul Dolj, S-a ajuns la cca 24.495 ha terenuri necultivate, ceea ce a dus la îmburuienarea acestor terenuri care devin, factori de proliferare a bolilor si duntorilor i la mrirea rezervei de semin e din flora slbatic, cu mari probleme de cultivare ulterioar. În cadrul jude ului Mehedin i s-au înregistrat alunecri de teren în suprafa a de 2.825 ha, terenuri poluate cu nitra i i nitri i în suprafa a de 5.001 ha. În cadrul Regiunii 6 Nord-Vest, în condi iile în care în judetul Cluj cantit ile de îngrminte chimice care se utilizeaz sunt mici, nu se poate vorbi de o poluare accentuat cu poluan i rezulta i din activita ile agricole. Cantit ile de îngrminte organice naturale nu depesc 30 t/ha, cu o administrare periodic de 4-5 ani. În jude ul Maramure, principalele emisii poluante în atmosfer, din agricultur, provin din creterea animalelor. Îngrmintele chimice s-au folosit în cantit i mici, neavând efecte de acidifiere a solului. Folosirea gunoiului de grajd a avut efect benefic în refacerea structurii solului i a microorganismelor. În jude ul Slaj predomin fermele cu numr mic de capete de animale. Reziduurile rezultate din creterea animalelor sunt depozitate pe termen scurt i sunt administrate ca îngrmânt organic pe terenurile agricole. În Regiunea 7 Centru, în jude ele Braov i Mure, s-au întocmit liste cu zonele vulnerabile i zone poten ial vulnerabile la nitra i proveni i din activit i agricole.

9.1.4. Utilizarea durabil a solului

Utilizarea durabil a solului implic anumite ac iuni pe termen lung prin care s se asigure ob inerea unor rezultate economice pozitive, în paralel cu conservarea i ameliorarea calit ii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rota ia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrrilor de îmbunt ire calitativ a solului) reprezint premizele asigurrii unei dezvoltri durabile a acestui sector. Utilizarea durabil a solului implic men inerea celor trei func ii ecologice ale acestuia: · produc ia de biomas; · filtrarea, tamponarea, transformarea materiei i a apei ptrunse în sol, pentru asigurarea circuitului acestora în natur; · habitat pentru organisme. Utilizarea durabil presupune reducerea, pân la eliminare, a impactului negativ al proceselor de degradare, creterea capacit ii de produc ie i restaurarea strii da calitate a solului. Agricultura durabil presupune utilizarea tiin ific, armonioas, a tuturor componentelor tehnologice specifice: lucrrile solului-terasarea, rota ia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor i duntorilor inclusiv prin metode biologice, creterea animalelor, stocarea, prelucrarea i utilizarea reziduurilor rezultate din activit ile agricole etc, pentru realizarea unor produc ii ridicate i stabile, fr îns a afecta mediul înconjurtor. Pentru terenurile agricole afectate de secete periodice este indicat men inerea de perdele de protec ie forestiere care constituie elemente de frânare a eroziunii.

311

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În contextul dezvoltrii durabile, se impun o serie de msuri în vederea utilizrii durabile a solului: · utilizarea de produse fitosanitare pentru combaterea bolilor, duntorilor i buruienilor, omologate, în cantit i inscrip ionate prin tehnologiile în vigoare i aplicarea acestora conform avertizrilor emise de institu iile abilitate; · interdic ia aplicrii de tratamente fitosanitare la speciile pomicole în perioada înfloritului, pentru prevenirea unor eventuale mortalit i la albine precum i la alte specii cu rol polenizator; · prevenirea degradrii solurilor i deteriorrii ecosistemelor terestre, datorate aprinderilor voite a miritilor, a vegeta iei ierboase i lemnoase, a exploatrii masei lemnoase în perioade neadecvate, a circula iei cu utilaje hipo i mecanice în perioade umede i pe linie de cea mai mare pant; · efectuarea lucrrilor de însmân ri, reînsmân ri, distrugerea muuroaielor i a vegeta iei duntoare pe terenurile ocupate cu pajiti; · diversificarea culturilor în vederea îmbunt irii i conservrii structurii solului; · ameliorarea terenurilor agricole prin aplicarea îngrmintelor organice ; · interdic ia aplicrii momelilor otrvitoare din grupele I i II de toxicitate; · prevenirea punatului abuziv pe terenurile situate în pant i în perioadele umede ale anului; · contientizarea popula iei prin mass-media, cu privire la consecin ele aprinderilor voite ale miritilor i vegeta iei ierboase asupra calit ii solului, ecosistemelor terestre i a mediului, în general. Starea mediului ambiant si utilizarea eficient a resurselor naturale influen eaz condi iile de cretere economic, nivelul i calitatea vie ii popula iei. Pentru utilizarea durabil a solului se impune implementarea folosirii ac iunilor de protec ie, ameliorare i valorificare a resurselor solului. avandu-se în vedere: · Dezvoltarea unor sisteme de agricultur care s se poat autosus ine prin conservarea resurselor i îmbunt irea continu a fertilit ii solului · Asigurarea resurselor în primul rând prin regenerarea lor intern · Respectarea înainte de toate a principiilor biologice i ecologice care se manifest în ecosistemele naturale. Una dintre direc iile de orientare a agriculturii Uniunii Europene, în contextul promovrii noului model european de agricultur, este promovarea agriculturii durabile, bazat pe o produc ie intensiv de produse competitive, dar care se afl în armonie cu mediul înconjurtor.

9.2. Industria

Industria reprezint sectorul economic cu cea mai mare contribu ie la poluarea mediului, prin cantitatea mare de poluan i gazoi, solizi i lichizi eliminat în aer, ap i sol. Solul este poluat în primul rând prin depozitarea neconform a deeurilor solide rezultate din procesele productive specifice industriei, apoi indirect, prin depuneri acide i prin lucrri de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei. Ca urmare a exploatrii de ctre acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de produc ie generatoare atât de poluan i cât i de deeuri, activit ile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului. Colaborarea dintre politica industrial i mediu presupune elaborarea unui pachet de msuri care s aib în vedere urmtoarele elemente prezentate în Ordonan a de Urgen nr. 152/2005: · s se previn poluarea, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile; · s nu se produc nici o poluare semnificativ;

312

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· s se evite producerea de deeuri, iar în cazul în care se produc deeuri, ele s fie valorificate, iar dac acest lucru nu este posibil tehnic sau economic, s fie eliminate, astfel încât s se evite sau s se reduc orice impact asupra mediului; · s se utilizeze eficient energia; · s fie luate msurile necesare pentru prevenirea accidentelor i limitarea consecin elor acestora; · s fie luate msurile necesare pentru ca, în cazul încetrii definitive a activit ii, s se evite orice risc de poluare i s se readuc amplasamentul la o stare satisfctoare.

9.2.1. Poluarea din sectorul industrial i impactul acesteia asupra mediului

Activit ile industriale exercit un impact asupra tuturor factorilor de mediu, prin afectarea calit ii aerului, apelor, solului, generarea deeurilor de diverse tipuri i prin utilizarea resurselor naturale i a energiei. În acest sens este necesar reglementarea i controlul acestor activit i astfel încât s se asigure respectarea legisla iei în domeniul protec iei mediului i a principiilor dezvoltrii durabile. Impactul asupra calit ii aerului se datoreaz, in unele cazuri, modului de functionare a instalatiilor IPPC sau a depirii valorilor limit de emisie sau a valorilor de prag, stabilite pentru poluan ii specifici: pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, metale grele (ex: zinc), compui organici volatili (COV). În ceea ce privete impactul asupra calit ii apei i a solului acesta se datoreaz vechimii instala iilor, func ionrii necorespunztoare a sta iilor/instala iilor de epurare/preepurare a apelor uzate tehnologice precum i ineficien ei instala iilor de depoluare a aerului. În Regiunea 1 Nord ­ Est principalele ramuri industriale dezvoltate sunt : · industria extractiv, foarte bine dezvoltat în trecut, este mult mai slab reprezentat în prezent; · industria celulozei i hârtiei (în Suceava, Piatra Neam , Bacu); · industria energetic; · prelucrarea primar i secundar a lemnului, dezvoltat îndeosebi în zona de munte i aflat în corela ie cu suprafa a mare a fondului forestier; · industria alimentar i a buturilor (alcool, bere); · industria construc iilor de maini; · industrie uoar (textile, încl minte); · creterea psrilor pentru carne i ou (cu preponderen în jude ul Vaslui). Regiunea 2 Sud ­ Est În jude ul Brila, activitatea industrial este reprezentat de urmtoarele ramuri: producerea i furnizarea energiei electrice i termice; extragerea i eiului i a gazelor naturale precum i transportul acestora prin conducte; construc ii de utilaje i maini; construc ii i repara ii de nave maritime i fluviale; metalurgie i pofile laminate la cald; producerea de hârtie i carton; prelucrarea lemnului i fabricarea mobilei; producerea de confec ii pentru adul i i copii; fabricarea bunurilor alimentare i nealimentare. · Industria alimentar este reprezentat de fabricile productoare de preparate din carne, de prelucrare a crnii, de prelucrarea laptelui si fabricare brânzeturi i produse pe baz de lapte, acestea fiind in principal surse de emisii de poluan i în ap i generatoare de deeuri. Pentru aceste activit i, titularii au întreprins msuri care s asigure func ionarea în condi ii de siguran pentru factorii de mediu i sntatea popula iei. · Industria uoar este reprezentat de fabricile de confec ii textile i de confec ionare încl minte care sunt surse generatoare de deeuri;

313

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Industria extractiva, transport i depozitare produse petroliere este generatoare de reziduuri petroliere, motiv pentru care au fost stabilite condi ii în autoriza iile de mediu emise. În ceea ce privete depozitarea, transportul i comercializarea carburan ilor (motorin, benzin), acestea reprezint surse poten iale de emisii COV, fapt pentru care agen ii economici (5 la numr) au fost obliga i s-i doteze instala iile cu sisteme de recuperare COV (Directiva 94/63/CE). În cadrul jude ului Buzu, activitatea economic are urmtoarele tipuri de industrie: extractiv, metalurgic, energetic, materiale de construc ii, construc ii de maini i maini unelte, industria alimentar, industria chimic, petrochimic i farmaceutic, industria textil i papetrie, prelucrarea lemnului, prelucrarea sticlei etc. Dintre activit ile cu impact semnificativ asupra mediului men ionm: · topitorie pentru metale feroase (produc ia de metale sub forme primare si semifabricate), activitate cu impact asupra aerului; · produc ia de metale feroase sub forme primare, laminor la cald i aplicarea de straturi protectoare din metal topit, instala ii autorizate integrat cu programe de ac iuni, pentru care s-au elaborat i planuri de urgen intern pentru combaterea polurii accidentale; · instala ii pentru fabricarea produselor din ceramic prin ardere, în special producerea crmizilor, activitate cu impact asupra aerului i apei. · exist un depozit de deeuri tehnologice care primete nmoluri industriale; · instala ie de ardere cu capacitate de combustie mai mare de 50 MW; · un numr de 6 instala ii pentru creterea intensiv a psrilor i un abator de psri. Industria jude ului Constan a se bazeaz pe activit i ce utilizeaz tehnologii moderne de prelucrare în industria lemnului, textile, confec ii, industria alimentar, materiale de construc ii. Industria prelucrtoare este mediu dezvoltat, având profil preponderent în chimie si petrochimie. Industria chimic i petrochimic asigur prelucrarea a peste 4 milioane de tone de petrol i produse petroliere pentru a ob ine combustibili, hidrocarburi aromatice, gaze lichefiate. Prin platforma central de foraj marin amplasat în apele teritoriale ale Mrii Negre, se integreaz activitatea de foraj (extragere i ei brut i gaze naturale) cu cea de produc ie. Exploatarea zcmintelor de pe platoul continental al Mrii Negre, reprezint 10% din produc ia na ional de i ei. Principalele produse care pot fi realizate în industria chimic sunt: materiale plastice, cauciuc artificial, oxigen i azot, îngrminte chimice, biodiesel. Industria energiei electrice i termice · Industria materialelor de construc ii Aceasta asigur, în cea mai mare parte necesarul de materiale specifice: ciment, produse de balastier, confec ii prefabricate, piatr compozit din nisipuri silicioase i rini poliesterice, produse asfaltice, prefabricate, vopsele. · Construc iile navale antierele navale existente în Constanta, Midia i Mangalia pot construi nave noi pân la 250.000 tdw i pot efectua diverse lucrri de repara iila nave, repara ii motoare, proiectare, inginerie naval, opera iuni de comer exterior. · Industria alimentar Datorita poten ialului agricol i a tradi iei în domeniu, industria alimentar de ine un loc important în economia jude ului, reprezentat fiind de subramurile sale: morrit i panifica ie, vin i buturi alcoolice, lapte i produse lactate, carne i produse din carne, ulei comestibil, conserve i sucuri naturale din fructe i legume, pete, bere. · Industria textil i de confec ii reprezentativ pentru jude ul Constan a. · Industria prelucrtoare a lemnului ·

314

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Produce o varietate de modele de mobil atât pentru cas cât i pentru grdini sau birouri (mobilier pentru locuin e, birouri i gradin pentru export). · Industria celulozei i hârtiei produce i comercializeaz hârtie de scris tipar, hârtie înnobilat, hârtie auto-copiativ i hârtie pentru imprimant. · Activitatea portuar i transportul maritim În domeniul transporturilor jude ul Constan a îmbin transportul feroviar cu cel rutier, maritim i fluvial i prin conducte. Locul cel mai important în transporturile jude ului îl ocup transportul maritim, cu porturile Constan a, Mangalia i Midia. Legturile de transport sunt realizate printr-o important infrastructur, facilitând transportul oricrui gen de marf în Portul Constan a Jude ul Gala i, unul dintre cele mai mari centre industriale ale României, are ca ramuri economice principale industrie i construc ii (43%), servicii (38%) i agricultur, silvicultur i exploatri forestiere (19%). · Industria siderurgic Industria metalurgic din Gala i realizeaz 55,6% din produc ia de o el a României, 55% din cea a produc iei de laminate i 90,4% din produc ia de tabl i benzi laminate la rece. Mai mult de jumtate din produc ia metalurgic este exportat. Impactul acestei activit i asupra factorilor de mediu: emisiile în aer de SO2, NO2, CO, pulberi, apele uzate rezultate din procesul tehnologic, deeurile solide rezultate din procesul tehnologic (zgur, nisip de la formele de turnare). · Industria construc iilor i repara iilor de nave antierul Naval Gala i este lider în industria naval de mai bine de 100 de ani, fiind amplasat la malul Dunrii, între ora i Zona Liber. Activit ile sale sunt: proiectarea, construc ia, repararea i vânzarea de nave maritime i fluviale. Impactul acestor activit i asupra factorilor de mediu: evacuri ape uzate, emisii provenite de la opera iile mecanice de sablare, sudare, vopsire, finisare nave i deeurile metalice i nemetalice revalorificabile, rezultate din proceselor tehnologice. · Industria construc iilor de maini: Întreprinderea Mecanic Naval Gala i (IMNG) i Întreprinderea Mecano-Hidraulic (IMH), ELNAV i TREFO. Impactul acestor activit i asupra factorilor de mediu: deeurile metalice rezultate din produc ia de serie i poluan i specifici rezulta i în urma activit ii de acoperiri galvanice (IMH) sau turntorie. · Industria extractiv ­ este reprezentat prin societ ile care au ca obiect de activitate extragerea i eiului i/sau gazelor naturale i prin extrac ia argilei, nisipului i pietriului (balastiere). Impactul acestor activit i asupra factorilor de mediu: emisii de poluan i în atmosfer, emisii de poluan i în ape de suprafa i subterane, poluarea solului prin afectarea calit ii i schimbarea categoriei de folosin , afectarea vegeta iei, poluare fonic. · Naviga ie fluvial i activit i portuare Complexul portuar este alctuit din Portul Comercial, Portul Mineralier, Port Bazinul Nou, Port Docuri, În privin a transportului fluvial, aceasta realizeaz aproximativ 60% din volumul transportului na ional, ponderile cele mai mari fiind de inute de urmtoarele grupe: minerale brute sau prelucrate, minereuri de fier, o el, produse metalice, ciment i var nestins, materiale prefabricate pentru construc ii, cereale i combustibili solizi. În privin a traficului portuar de mrfuri, cel fluvial de ine ponderea de 80% din cantitatea total de mrfuri încrcate sau descrcate, în timp ce traficul maritim reprezint 20%. Impactul produs asupra factorilor de mediu-creterea riscurilor de accidente prin scurgerea de hidrocarburi în apele Dunãrii i în acvatoriile portuare, în timpul opera iunilor de încãrcare-descãrcare, transbordare, manipulare i transportare a produselor petroliere i petrochimice cât i manevre de aprovizionare cu combustibil la

315

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

nave, impun asigurarea cu utilaje i echipamente pentru protec ia mediului înconjurãtor i depoluarea în cazul poluãrii accidentale. Jude ul Tulcea - Principalele produse industriale fabricate în jude ul Tulcea, sunt: alumina, cramizi refractare, confec ii textile, feroaliaje, nave fluviale i maritime, agregate minerale, preparate din carne i pete. Principalele ramuri industriale din jude ul Tulcea sunt urmtoarele: · Industria extractiv Este dezvoltat, rocile bazice i granitul fiind extrase.i prelucrate în vederea ob inerii de agregate minerale pentru construc ii iar calcarul dolomitic este valorificat în industria siderurgic. Activitatea de exploatare are impact semnificativ asupra mediului, prin schimbarea topografiei zonei, prin ocuparea unor suprafe e de teren cu material steril, inducând în acelai timp modificri asupra biodiversit ii i imaginii peisagistice. · Industria metalurgic Este reprezentat prin dou unit i importante: industrie metalurgic feroas, productoare de feroaliaje; principalul factor de mediu afectat este aerul prin emisii rezultate (din pregtirea materiei prime, prelucrarea final a produselor, transportul i depozitarea materiei prime i a produselor) i industrie metalurgic neferoas, productoare de alumin calcinat, tip de activitate ce poate avea impact asupra mediului prin emisii de noxe (gaze de ardere i pulberi) în atmosfer, prin evacuare de ape tehnologice uzate, depozitare deeuri (lam rou, cruste carbonatice, crmizi refractare uzate), în situa ii accidentale. · Industria materialelor de construc ii produce si comercializeaz produse refractare bazice, mase si mortare, execut repara ii la utilaje specifice si presteaz servicii în domeniul asisten ei de specialitate, precum si activit i colaterale. Societatea a func ionat în anul 2006 la cca 17% din capacitatea proiectat. Prin natura acestei activit i, factorul de mediu afectat în cea mai mare msura este aerul datorita emisiilor de pulberi i gaze de ardere de la sursele dirijate i nedirijate. · Industria constructoare de nave Activitatea const în construc ia i repara ia navelor fluviale i maritime. Procesul de reparare a navelor poate avea impact asupra mediului prin emisii de pulberi în atmosfer (praf sablare, pulberi de grit uzat, COV solven i) i generare deeuri (ambalaje de vopseluri, zgur i resturi de electrozi din sudur, cenu zinc, ulei uzat). · Industria alimentar : Este reprezentat de dou unit i importante de industrializarea i comercializarea cãrnii i a produselor din carne, asigurarea materiei prime prin contractarea i preluarea animalelor, industrializarea, depozitarea i comercializarea produselor din carne. Tehnologia prelucrãrii ini iale a animalelor include, în general i procese mecanice sau diverse opera ii (func ie de specie), ceea ce determin activitti cu impact asupra mediului prin emisii de noxe în atmosfer, emisii de amoniac (de la centrale frigorifice), prin evacuare de ape uzate tehnologice cu încrcare organic mare, producerea de deeuri solide specifice acestor tipuri de activitate. Jude ul Vrancea Jude ul Vrancea dispune de o industrie complex i diversificat din aproape toate ramurilel: industria textil i a confec iilor 50%, industria alimentar i a buturilor 30%, produc ia de mobilier 2%, industria celulozei, hârtiei i cartonului 3%, industria de maini i echipamente 1,4%, industria de aparataj electric 2,6% etc. Activitatea industriala are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanti în aer, apa, sol prin generarea de deeuri prin consumul nera ional de energie. Un loc important in jude ul Vrancea privind impactul activit ii industriale asupra mediului, îl de in activit ile de exploatare forestiera si prelucrare material lemnos. Gestiunea necorespunztoare a deeurilor industriale este o surs semnificativ de presiune asupra mediului. Amplasamentul depozitelor pentru Focani i Odobeti

316

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

afecteaz direct cursurile de ap i creeaz impact negativ asupra apelor subterane, aerului i solului. Regiunea 3 Sud-Muntenia dispune de o industrie complex i diversificat. Exist capacit i industriale care au fost închise i care pot fi adaptate altor noi forme de activit i productive. Astfel sunt o serie de ramuri economice industriale foarte diversificate: industrie extractiv, alimentar, industria prelucrrii lemnului, industrie chimic, textil, metalurgic, constructoare de maini; în jude ul Prahova exist o activitate de tradi ie a industriei de prelucrare a petrolului. Impactul transporturilor asupra mediului este generat de emisiile din transport. Principalele noxe emise în aer sunt: monoxid de carbon CO, dioxid de sulf SO2, oxizi de azot NOx. Jude ul Arge dispune de resurse naturale bogate i variate, o importan deosebit prezentând zcmintele de crbune i i ei, calcar, argil, agregate de râu, precum i întinsele suprafe e de pduri, puni i fâne e naturale; o mare valoare economic o are poten ialul hidroenergetic din bazinele superioare i mijlocii ale râurilor Arge, Dâmbovi a, Vâlsan, Târgului i Doamnei. Domeniile prioritare în care s-a dezvoltat industria sunt: industria extractiv a petrolului i crbunelui, petrochimic, constructoare de maini, energie electric i termic, combustibili nucleari, electrotehnic i electronic, exploatarea i prelucrarea lemnului, industria por elanului i faian ei, materialelor de construc ii, textile i a produselor textile, încl mintei, alimentar i a buturilor. Jude ul Clrai Dezvoltarea industrial are efecte negative asupra mediului, dac nu se tine cont de: · utilizarea de combustibili cu con inut redus de sulf; · dotarea cu instala ii de filtrare menite s reduc emisiile de poluan i din atmosfer; · modernizarea, reabilitarea sta iilor de epurare, acolo unde se realizeaz deversri direct în ape de suprafa ; dotarea acestora cu treapta mecanic i biologic, func ie de profilul de activitate; · platforme betonate pentru depozitarea reziduurilor de orice natur. Ramura industrial cu cel mai mare impact asupra factorilor de mediu din jude ul Dâmbovi a este industria metalurgic, prin intermediul unit ilor localizate pe platformele industriale ale oraelor dâmbovi ene. Principalele ramuri industriale din judetul Giurgiu sunt: industria extractiv, industria prelucrtoare, alimentar i a buturilor alcoolice, industria pielriei i încl mintei, industria textil, industria construc iilor metalice, industria prelucrrii lemnului i a produc iei de mobilier, industria textil, industria chimic, industria metalurgic, industria construc iilor metalice, a mainilor i echipamentelor. În jude ul Giurgiu au avut loc restructurri i profilul industrial a fost în continu schimbare pentru: Combinatul Chimic Giurgiu, antierul Naval, Întreprinderea de Construc ii i Prefabricate, firmele din domeniul textil i alimentar etc. Datorit restructurrilor, pe amplasamentul Combinatului Chimic, în zona Dunreana i în antierul Naval, s-au înfiin at alte unit i industriale. În jude ul Ialomi a, unit i industriale poten ial poluatoare afecteaz factorul de mediu­aer (prin industria chimic, industria materialelor de construc ie, industria alimentar i factorul de mediu ­ ap (prin industria chimic, industria alimentar i de producere a buturilor alcoolice). Industria petrochimic reprezint o ramur de baz în economia jude ului Prahova, dispunând de multe unit i de prelucrare a petrolului la Petrobrazi, Ploieti i Câmpina. De asemenea, dou din cele mai importante uzine din Ploieti, sunt specializate în fabricarea instala iilor petroliere i a echipamentelor de foraj, i alta în fabricarea echipamentelor i instala iilor pentru industria petrochimic.

317

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Jude ul Teleorman dispune de o industrie complex i diversificat din aproape toate ramurile economiei, în care ponderea o de ine industria prelucrtoare: alimentar, maini, echipamente, aparate electrice, comunica ii, industria extractiv, chimic, textil. Industria extractiv este reprezentat de cele trei schele petroliere Videle, Poeni i Ciureti, care au generat în jude i alte activit i conexe cum sunt cele de foraj, construc ii, exploatri drumuri petroliere, grupuri industriale i sociale. Industria chimic este reprezentat de combinatul chimic de producere a îngrmintelor chimice cu azot (de la Turnu Mgurele) i a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, nitrocalcar, îngrminte lichide, îngrminte complexe. Din activitat ile desfurate pe platforma de la Turnu Mgurele, se emit în atmosfer gaze cu amoniac, oxizi de azot, protoxid de azot, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, fluor, pulberi cu efecte negative asupra calit ii atmosferei, dar i asupra calit ii solului, precum i a apelor de suprafa sau subterane. Depozitele de deeuri reprezint surse cu risc ridicat asupra calit ii solului i a apelor subterane, în special prin poluarea cu metale grele. Principalele activit i generatoare de poluan i care afecteaz semnificativ calitatea mediului la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia sunt : · industria energetic pe baz de combustibili fosili (crbune, pcur)- contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de :SO2, NOx, CO, CO2, COV, CH4, N2O, NH3, PM i metale grele; emisiile de ape de rcire cu temperaturi ridicate determin afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de ap receptoare, iar depozitele de zgur i cenu rezultate din ardere afecteaz calitatea solului i pânzei freatice. · industria extractiv - solul reprezint principalul factor ce sufer deteriorri semnificative în urma desfurrii activit ilor de extrac ie a crbunelui i formrii haldelor de steril · industria construc iilor navale si vagoane - emisii caracteristice : COV · industria chimic ­ ap grea i hârtie, carton din semiceluloza - emisii caracteristice:H2S, SO2, COV, PM, NOx si CO; · activitatea de prelucrare lemn (cherestea, mobil, parchet, plci aglomerate din lemn emisii caracteristice : COV, SO2, NOx, PM ; · industria agroalimentar (fabricarea de bere i spirt i morrit i produse de panifica ie) emisii caracteristice- COV ( etanol, acetaldehida, esteri, acizi) ; · traficul feroviar, rutier i naval - emisii caracteristice:SO2, NOx, CO, CO2, COV, N2O, PM si Pb ; de gaze care provoac efectul de ser (dioxidul de carbon, CO2, in special), accentuând extinderea deerturilor, creterea nivelului apelor stttoare (oceane i mri) · activitatea de transport, stocare i distribu ie gaze, combustibili i carburan i-emisii caracteristice: COV. Activitatile de transport sunt surse de zgomot, ce aduc diverse prejudicii persoanelor ; · depozite de deseuri menajere: emisii caracteristice :NOx, CO, CO2, COV, CH4, NH3, · industrie uoar (textile) · industria construc iilor de maini i utilaje · industria materialelor de construc ii - ciment, crmid, igl · industria tutunului Poluarea industrial este produs in principal de instala iile tehnologice cu profil chimic care au ca activitate de baz fabricarea si comercializarea de: · Produse anorganice de baz: amoniac, acid azotic; · Ingrasaminte chimice: azotat, uree (cu posibilitatea de fabricare i a ingrmintelor lichide cu azot); · Produse organice de baz: metanol · Poluarea urban se datoreaz in principal instala iilor de înclzire centralizat Aceasta a condus in timp la modificarea indicatorilor de calitate ai aerului în

318

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

zone protejate, la generarea disconfortului locuitorilor, la deteriorarea elementelor de urbanism si la favorizarea creterii sensibilitatii la diferite boli ale aparatului respirator si traficului de transit. În jude ul Olt, industria reprezint principala activitate economic, peste 66% din volumul activit ilor productive fiind realizate de circa 20% din popula ie În cadrul acesteia, cea mai dezvoltat este industria metalurgic. Pe teritoriul jude ului Olt au fost puse în evidenta i exploatate acumulri de petrol i gaze localizate în zona Bal ­ Iancu Jianu, Optai, Scorniceti, Cungrea i Verguleasa. Sectorul industrial al jude ului Olt de ine capacit i însemnate de producere utilaje pentru industria alimentar, utilaje pentru agricultur, textile, fibre i fire sintetice, tbcrie mineral, filatur de bumbac, produc ia de zahr, de conserve din legume i fructe. Principalele activit i generatoare de poluan i care pot afecta semnificativ calitatea aerului în jude ul Mehedin i sunt: · produc ia de energie pe baz de combustibili fosili (crbune, pcur) ­ emisii caracteristice: SO2, NOx, CO, CO2, COV, CH4, N2O, NH3, PM i metale grele (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn); · industria construc iilor navale i vagoane ­ emisii caracteristice COV; · industria chimic de ap grea i de hârtie i carton din semiceluloz ­ emisii caracteristice: H2S, SO2, COV, PM, NOx i CO; · activitatea de prelucrare lemn (cherestea, mobil, parchet, plci aglomerate din lemn ­ emisii caracteristice: COV, SO2, NOx, PM10; · industria agroalimentar (fabrica de bere i spirt, precum i fabrica de pâine) ­ emisii caracteristice: COV (etanol, acetaldehida, esteri, acizi); · trafic feroviar, rutier i naval ­ emisii caracteristice: SO2, NOx, CO, CO2, COV, N2O,, PM10 i Pb; · activitatea de transport, stocare i distribu ie gaze, combustibili i carburan i ­ emisii caracteristice: COV; · depozite de deeuri menajere ­ emisii caracteristice: NOx, CO, CO2, COV, CH4, NH3. Principalele ramuri industriale existente în jude ul Gorj sunt: · exploatarea crbunelui (lignit) în cadrul minelor din bazinele Rovinari, Motru, Jil ; · extrac ia petrolului i gazelor naturale în perimetrele Hurezani, icleni, Licurici, Bustuchin, Logreti, Stejari, Cpreni, Stoina, Cruet, Bâlteni, Vladimir; · producerea energiei electrice în termocentralele de la Turceni i Rovinari; · producerea energiei electrice în hidrocentrale (pe râurile: Jiu, Olte i MotruCerna- Tismana); · industria materialelor de construc ii-ciment, var, la Tg. Jiu, Tg. Crbuneti); · exploatarea i prelucrarea lemnului (cherestea, mobil, parchet, plci aglomerate din lemn la Târgu Jiu, Novaci, Baia de Fier, Tismana, Pade); · fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu); · construc ii de maini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jil ); · producerea de sticlrie de menaj (Tg. Jiu); · industrie alimentar (panifica ie, buturi, igarete etc.). Industria jude ului Vâlcea nu a suferit modificri importante în ceea ce privete diversificarea ramurilor ei sau a capacit ilor de produc ie. Rmâne preponderent industria chimic i producerea energiei electrice din surse hidro, ca ramuri majore reprezentative, extrac ia zcmintelor naturale (care au diminuat substan ial în ultimii ani ­ crbune, sare, calcar, mic ­ i de prelucrare ­ lemn, mase plastice etc). În Regiunea 5 Vest, industria este principala surs de poluare a mediului înconjurtor prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de impurit i degajate în aer i ap. O serie de industrii deverseaz ape cu un con inut mare de reziduuri,

319

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

predominant anorganice care, dac nu sunt filtrate în cadrul procesului de epurare, apele râurilor pot fi contaminate i pun în pericol fauna piscicol. Activit ile industriale desfurate în Regiunea Vest, produc presiuni asupra strii de calitate a mediului, astfel: · Industria termoenergetic este principalul poluator al atmosferei prin emisiile de gaze rezultate la arderea combustibililor solizi i lichizi i emisiile de pulberi rezultate la manipularea materiei prime i a deeurilor produse (la Arad, Rei a, Deva, Paroeni, Brad, Timioara); · Industria minier: la exploatarea i prepararea crbunelui - prin tratarea necorespunztoare a apelor reziduale sunt influen ate negativ flora si fauna acvatic (Petroani), iar prin exploatarea minereurilor ferose i neferoase, amenin area asupra mediului este reprezentat,în primul rând, de metalele grele care polueaz aerul, apa, solul i apele subterane (Brad); · Industria metalurgic prin poluarea apei, solului i aerului, se ajunge la degradarea solului, scderea calit ii apei subterane, cu impact asupra florei i faunei acvatice (Hunedoara, Clan); · Industria constructoare de material rulant feroviar este un poluator al atmosferei prin emisiile de gaze de la diverse cuptoare i cazane pentru producerea aburului, precum i cu compui organici volatili; · Industria uoar, reprezentat prin produc ia de confec ii, textile, încl minte este un poluator atât al atmosferei prin compuii organici volatili con inu i în produsele de vopsire folosite, cât i al apelor prin apele uzate evacuate, cu con inut de substan e organice, detergen i i materii în suspensie; · Produc ia de mobil i de cherestea are impact asupra mediului prin poluarea în principal a atmosferei, datorit compuilor organici volatili con inu i în produsele de vopsire sau încleiere folosite i prin prezen a pulberilor evacuate prin sistemele de exhaustare, provenite de la fazele de prelucrare a lemnului; · Extrac ia de i ei i gaze naturale are un impact asupra mediului în zona în care are loc exploatarea, prin eventualele scpri, spargeri de conducte, ac iuni ce produc poluri accidentale, dar i prin compuii organici volatili care apar la transportul prin conducte al produselor petroliere; · Industria de maini i echipamente are un impact asupra calit ii atmosferei prin emisia de gaze provenit de la arderea diferi ilor combustibili în vederea ob inerii aburului tehnologic i prin emisii de la prelucrarea metalelor; · Depozitele de deeuri industriale (halde industriale), atât ca urmare a activit ii curente, cât i ca efecte remanente (reziduuri rmase dup încetarea activit ii) reprezint o surs de poluare a solurilor. În jude ul Arad se exploateaz (la Sânpetru German, Bodrog, eitin, Zimand i imand), i ei de tip parafinos cu con inut ridicat de frac ii volatile. Activit ile industriale desfurate în cadrul jude ului Arad au impact negativ asupra mediului prin: · depozitri de deeuri industriale (halde industriale), atât ca urmare a activit ii curente, cât i ca efecte remanente (reziduuri rmase dup încetarea activit ii); · emisiilor de poluan i în atmosfer, atât gazoi, cât i sub form de pulberi; · emisiilor de poluan i proveni i din apele uzate. Economia Jude ului Cara Severin este industrial-agrar. Industria minier, bazat pe extrac ia de crbuni i metale neferoase, a înregistrat un puternic declin, un mare numr de mine fiind închise. În baza datelor ob inute prin msurtori i comparate cu valorile cuprinse în actele normative în vigoare, putem trage urmtoarele concluzii:

320

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· impactul asupra mediului cel mai puternic îl are sectorului industrial, localizat în principal in zonele urbane ale jude ului; · zonele urbane (Rei a, O elu Rou i Caransebe) sunt zone cu poluare medie, unde valoarea concentra iilor medii anuale depete limita numai la unii poluan i (pulberi în suspensie sau pulberi sedimentabile). · zonele urbane (Moldova Nou, Anina, Oravi a, Boca i Herculane) sunt zone cu poluare redus, unde valoarea concentra iilor medii anuale se situeaz în jurul valorii normei sanitare sau sub aceast valoare. Depirile sporadice înregistrate în aceste zone se datoreaz activit ilor industriale, specifice zonelor respective, cât i traficului rutier. Sectorul zootehnic reprezentat puternic în zona Boca-Berzovia este cauza principal a polurii solului, datorit depozitrii necorespunztor a dejec iilor animaliere. Pdurile reprezint o resurs natural, care ocup o suprafa de 45,6% din suprafa a jude ului, industria lemnului având un impact semnificativ asupra cursurilor de ap datorit deeurilor depozitate pe malul acestora. Jude ul Hunedoara În economia jude ului, ponderea o de ine industria din care, predominante sunt ramurile industriei miniere i metalurgice; pondere important de in i ramurile: energie electric, exploatarea i prelucrarea lemnului, materialele de construc ii, industria uoar, industria alimentar etc. Principalele produse ale industriei sunt: crbune, font, o el, laminate, energie electric, var, ciment, prefabricate din beton armat, minereu de fier, esturi mtase, confec ii tricotaje, bere, maini i utilaje pentru lucrri miniere. Jude ul Timi Industria prelucrtoare, cu principalele ramuri ale acesteia, reprezint un poten ial impact asupra factorilor de mediu: industria alimentar, industria chimic, industria textil, a pielriei i încl mintei, industria de prelucrare a lemnului i industria constructoare de maini i echipamente. Dintre sursele de poluare de tip industrial se men ioneaz: · prospectarea i exploatarea petrolului de ctre Schela petrolier Satchinez i laTimioara; · activit i industriale, din care rezult poluan i atmosferici produi de centralele electrotermice; · poluan i atmosferici proveni i de la societ i industriale cu diferite profile; · halda de zgur i cenu; · activit i agricole i de cretere a animalelor; · transportul rutier i feroviar; · gestiunea deeurilor menajere i urbane din mediu urban i rural. O mare problem de mediu o constituie depozitarea necontrolat a deeurilor în localit ile jude ului. Astfel, în unele localit i rampele de deeuri i evacuarea apelor menajere afecteaz factorii de mediu: apele de suprafa , apele subterane, aerul i solul. Caracterizarea sectoarelor industriale prezente în Regiunea 6 Nord - Vest: · extrac ia i prepararea minereurilor neferoase i de metalurgie neferoas, precum ob inerea plumbului decuprat din concentrate de sulfuri i respectiv, ob inerea cuprului electrolitic din produse secundare; prelucrarea i eiului (în zona Marghita, Suplacu de Barcu, Baia Mare, Baia Sprie, Marca). · explorarea, exploatarea i flota ia minereurilor neferoase complexe (cupru, plumb, zinc) i cu con inut de metale pre ioase (aur, argint); · industria construc iilor metalice i a produselor din metal precum i fabricarea altor produse din minerale nemetalice; · industria prelucrrilor mecanice;

321

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· activit i din sectorul prelucrrii metalelor (sârm din cupru laminat, articole de robinetrie, produc ia de evi laminate fr sudur, producerea fontei i a o elului); · acoperirea metalelor prin grunduire i vopsire; · industria uoar; · debitarea i prelucrarea lemnului, în urma creia rezult cantit i importante de rumegu, care constituie cel mai important deeu, în special în zonele montan; industria mobilei (Oradea, Beiu, tei, Salonta, Marghita, Scueni, Tileagd, Aled); · industria de maini i echipamente i produc ia de caroserii din poliesteri arma i cu fibr de sticl; · producerea sobelor de teracot; · industria minier, în special industria extractiv de exploatare a crbunelui · extrac ia materialelor de construc ii în cariere i balastiere (calcare, argil, gipsuri i tufuri vulcanice), cât i extrac ia agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa; · unit i de producere a energiei termice, în urma crora rezult emisiile de poluan i în atmosfer; din aceleai activit i apele i solul sunt poluate cu metale grele; importante-tipurile de combustibili utiliza i · fabricarea bateriilor; · industria chimic (Oradea), unde se produc pigmen i organici i anorganici, lacuri i vopsele; · fabricare i prelucrarea de produse de cauciuc, mase plastice i mase plastice cu fibr de sticl; · producerea ambalajelor din polietilen; · activit i în domeniul industriei mineralelor, precum fabricarea produselor ceramice; · fabricarea materialelor electroizolante; · industria alimentar (Oradea, Rieni, tei, Salonta) i a buturilor; · industria procesrii produselor agricole, vegetale i animale (fabrici de conserve de legume i fructe, abatoare); · industria produselor de panifica ie; · creterea psrilor; · creterea intensiv a porcilor; · extrac ie i rafinare uleiuri vegetale; · fabricarea i prelucrarea produselor textile (articole de îmbrcminte), vopsirea blnurilor, industria pielriei i încl mintei (Oradea, Beiu, Salonta, Marghita), industria confec iilor (Oradea, Beiu, Salonta, Marghita, tei); · fabricare articolelor din împletituri; · edituri, pligrafie i reproducere pe supor i a înregistrrilor. Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifest astfel: Efecte asupra apei, prin: · consumuri de ap potabil inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de ap industrial i nefiind implementate suficiente msuri de cretere a eficien ei consumului de ap; · evacuri de ap uzat industrial insuficient epurat i/sau de ape pluviale contaminate în emisari i re ele de canalizare; · scderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatri; · poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere i din subteran; · poluarea apelor de suprafa i subterane cu produse petroliere; · poluri accidentale cu produse petroliere datorit inunda iilor. Efecte asupra aerului prin:

322

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· emisii atmosferice de gaze i pulberi din procese tehnologice i de produc ie; · pulberi i gaze provenite din procese de ardere; · activit i de depozitare materii prime, materiale i deeuri; · activit ile din domeniul prelucrrii lemnului care genereaz pulberi din prelucrare, precum i deeuri de lemn i rumegu care se utilizeaz ca i combustibil în instala ii proprii; · poluarea cu hidrocarburi i gaze de ardere, în special CO. Efecte asupra solului prin: · ocuparea de suprafe e de teren cu activit i industriale; · poluarea terenurilor datorit depozitrii necorespunztoare de substan e chimice i deeuri de orice natur; · producerea de deeuri i existen a depozitelor de deeuri industriale; · efecte istorice datorate ocuprii i degradrii suprafe elor de teren, datorit lucrrilor de exploatare (cariere, halde de steril), efecte asupra morfologiei terenului datorit exploatrilor în subteran; · ocuparea terenurilor i poluarea acestora cu produse petroliere; · produc ia de deeuri periculoase (lamuri petroliere). Pe lâng acestea mai exist i efecte asupra popula iei datorit disconfortului creat de zgomot, de poluarea aerului sau de infiltrarea unor compui în pânza de ap freatic; efecte asupra vegeta iei prin poluarea atmosferic i a solului în principal i de asemenea riscuri de accidente tehnologice. La nivelul jude ului Cluj, industria extractiv produce cantit i însemnate de steril, care se depoziteaz în halde i iazuri de decantare ocupând terenuri i afectând negativ factorii de mediu i peisajul. De asemenea, din activit ile de prelucrare a lemnului rezult cantit i importante de rumegu, care constituie cel mai important deeu din zona montan. În jude ul Maramure principalele surse de poluare a mediului sunt unit ile cu profil de extrac ie i preparare a minereurilor neferoase i de metalurgie neferoas. Din activitatea specific de metalurgie neferoas se emit în atmosfer gaze cu dioxid de sulf i pulberi cu con inut de plumb, cadmiu i alte metale. La acestea se adaug poluarea provocat de pulberile cu con inut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum i emisiile de poluan i în atmosfer provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice, de la centralele termice pentru producerea cldurii i apei calde menajere i din traficul rutier. Din cauza acelorai activit i apele i solul sunt poluate cu metale grele. În zona municipiului Sighetu Marma iei i în celelalte localit i din jude , principalele surse de emisii poluante sunt constituite din unit ile de producere a energiei termice de mic capacitate. Ramurile industriale care caracterizeaz jude ul Slaj sunt: metalurgia, prelucrarea lemnului i industria construc iilor de maini; de asemenea se desfoar activit i din domeniul industriei textile i a procesrii produselor agricole. Referitor la deeurile generate din industria prelucrrii maselor plastice i a fibrei de sticl, s-au luat msuri în ultimul an pentru ca acestea s fie incinerate (cu recuperare de energie) în industria cimentului. În prezent, se asigur valorificarea deeurilor rezultate de la prelucrarea cauciuciucului, inclusiv prin incinerare cu recuperarea energiei. Nmolurile rezultate de la tratarea apelor uzate cu con inut de substan e periculoase sunt gestionate, respectându-se regimul deeurilor periculoase. Activit i extractive: O categorie de activit i industriale cu efecte semnificative asupra mediului, în special asupra solului i a apelor, sunt lucrrile de extrac ie în cariere, a crbunelui i de extrac ie a materiale de construc ii (calcar, gips i a altor agregatelor minerale din albiile râurilor). · Extrac ia i eiului (zona Marca-Lemir)

323

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Efectele cauzate de extrac ia i eiului în zona Marca se manifest asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: ocuparea terenurilor i poluarea acestora cu produse petroliere, poluarea apelor de suprafa i subterane cu produse petroliere, poluri accidentale cu produse petroliere datorit inunda iilor ­ care se manifest anual în perioadele de primvar-var, poluarea aerului cu hidrocarburi i gaze de ardere ­ în special CO, produc ia de deeuri i în special de deeuri periculoase (lamuri petroliere). Alte activit i industriale care creeaz presiuni asupra mediului Fa de categoriile de activit i men ionate mai sus, în jude ul Slaj sunt frecvente: · activit ile de prelucrare a lemnului, care nu utilizeaz solven i organici sau utilizeaz în cantit i mai mici decât pragul de consum prevzut de Directiva Consiliului nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de. compui organici volatili (COV); acestea au efecte locale asupra calit ii aerului, datorit emisiilor de pulberi i gaze · industria textil cu activit i de finisare a materialelor textile (Jibou); efectele cauzate de aceast activitate se manifest în special asupra apelor, de asemenea produc ia de deeuri constituie o presiune asupra mediului; · industria încl mintei (imleul Silvaniei), determin presiuni asupra factorilor de mediu prin produc ia de deeuri, neexistând unit i de reciclare locale; · industria procesrii produselor agricole, vegetale i animale (fabrici de conserve de legume i fructe, abatoare); presiunile se manifest în special asupra apelor, instala iile neasigurând în toate cazurile randamentele necesare de epurare. O problem reprezint i generarea de deeuri; · industria produselor de panifica ie: activit ile din acest domeniu sunt în general reglementate, problemele fiind cauzate de generarea de deeuri i ambalaje care nu sunt valorificate corespunztor în toate cazurile; Putem spune c poluarea cauzat de activit ile industriale s-a redus în cursul anului 2006, datorit impunerii legisla iei de mediu i a derulrii programelor investi ionale, atât în ceea ce privete nivelul emisiilor de poluan i în aer, cât i în ap i sol Problemele legate de gestionarea deeurilor s-au diminuat, asigurându-se implementarea sistemului de colectare selectiv, valorificare i/sau eliminare a deeurilor de produc ie. Regiunea 7 Centru este, dup Bucureti-Ilfov, a doua în ceea ce privete gradul de industrializare, fiind dezvoltate aici majoritatea activit ilor industriale: · Jude ul Alba: industria metalurgic, industria prelucrrii lemnului, industria chimic, industria alimentar, industria ceramic, por elan, construc ii, industria extractiv; · Jude ul Braov: producere, transport, distribu ie de energie electric, termic, gaze; industria alimentar i a buturilor; industria construc iilor de maini, utilaje i echipamente; industria mijloacelor de transport; industria textil, pielrie, încl minte, industria chimic; industria prelucrrii lemnului; industria construc iilor metalice i a produselor metalice, industria altor produse din minerale nemetalice i recuperarea deeurilor i resturilor de materiale reciclabile; · Jude ul Covasna: industria extractiv, mine pentru extrac ia crbunelui i industria de extrac ie a i eiului i gazelor naturale, industria de maini i aparataj electric, industria constuc iilor metalice i a produselor din metal, industria de maini i echipamente, agregate i subansamble auto, industria textil i a confec iilor, industria alimentar, industria de prelucrare a lemnului, · Jude ul Harghita: industria resurselor minerale, industria de prelucrare a lemnului, industria alimentar i a buturilor etc. · Jude ul Mure: industria extractiv a gazului metan, industria de exploatare i prelucrare a lemnului, produc ia de mobilier i

324

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

instrumente muzicale, industria chimic i produc ia de medicamente, prelucrarea cauciucului i a maselor plastice, industria alimentar, industria textil i a încl mintei, confec ii din textile, piele i blan, industria altor produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlrie, crmizi, igle, var, prefabricate pentru construc ii, alte materiale de construc ii, sticl decorativ, por elan, faian ), metalurgie, industria de maini, echipamente, aparate electrice, · Jude ul Sibiu: industria extractiv, industria energetic, construc iilor de maini, industria lemnului, industria confec iilor, industria alimentar, industria produselor primare, industria metalurgic i a construc iilor metalice, industria uoar, industria a pielriei, industria buturilor etc. Dominante în economia Regiunii 7 Centru sunt activit ile industriale, urmate de cele agro-silvice i cele de servicii. Profilul industrial al regiunii este dat de industria construc iilor de maini i a prelucrrii metalelor, chimic i a medicamentelor, a materialelor de construc ii, lemnului, extractiv, textil i alimentar. O caracteristic deosebit a economiei regionale este dat de prezen a a aproape tuturor ramurilor industriale. Astfel, industria extractiv este prezent în jude ele Alba, Harghita i Mure. În ceea ce privete industria prelucrtoare, ea este reprezentat de: industria alimentar i buturi în toate jude ele; industria tutunului în jude ul Covasna; textile i produse textile mai ales în jude ele Mure, Sibiu i Braov; confec ii din textile, blnuri i piele în toate jude ele; pielrie i încl minte în Alba, Sibiu; prelucrarea lemnului în Alba, Harghita, Mure; celuloz, hârtie i carton în Alba i Braov; chimie în Mure, Braov i Alba; alte produse din minerale nemetalice în Sibiu, Alba, Mure; metalurgie în Sibiu, Alba; construc ii metalice i produse din metal în Braov, Covasna, Sibiu, Alba; maini i echipamente în Braov; maini i aparate electrice în Mure i Braov; aparatur i instrumente medicale în Mure; mijloace de transport rutier în Braov, Sibiu, Harghita; mobilier în Alba, Harghita, Covasna etc. Regiunea 7 Centru de ine ponderi semnificative la câteva produse industriale de baz: gaze naturale extrase (49,8% din produc ia na ional, în special în jude ele Mure i Sibiu), îngrminte chimice (48,7% din produc ia rii, în jude ul Mure 48,5%), brânzeturi (26,7% în special în Sibiu, Harghita i Braov), cherestea (22,8%, în jude ele Harghita, Mure i Covasna), lapte (21,1%, în Mure, Covasna i Sibiu), zahr (19,6%, în Mure i Braov), mobilier (17,9%, îndeosebi în Mure), încl minte (17,0%, Sibiu i Braov). În Regiunea 8 Bucureti ­ Ilfov industria se remarc printr-o gam variat de produse, de la energie electric i termic, la anvelope i articole din cauciuc, acumulatori, aparate i instrumente de msurare i control, pân la utilaje de transporturi, fire i fibre artificiale, produse chimice, oxigen industrial, ambalaje pentru industria alimentar, confec ii, tricotaje, esturi, fire de in i de cânep, nutre uri combinate, mobilier i obiecte din lemn, conserve din legume i fructe, preparate din carne i lapte, buturi alcoolice, bere, buturi rcoritoare, produse de panifica ie i altele. O ramur aparte o reprezint industria cinematografic, dezvoltat mai ales de Studiourile Mediapro din oraul Buftea. Cele mai reprezentative ramuri ale industriei ilfovene sunt: industria alimentar, buturi i tutun; pielrie i încl minte; hârtie i carton; prelucrarea cauciucului i a maselor plastice. Dintre acestea, o pondere însemnat o ocup industria alimentar, a buturilor i tutunului (72,5% din valoarea produc iei totale a jude ului i o pondere de 8,0% din valoarea produc iei na ionale a ramurii respective).

325

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Gama substan elor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variat : pulberi organice i anorganice care au i continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze i vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solven i organici, funingine etc. Principalele zone de poluare ale Regiunii 8 Bucureti-Ilfov din surse fixe grupate pe platforme industriale sunt urmtoarele: Tabel 9.2.8. Zone industriale ale jude ului Ilfov

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Faur Dudesti Vitan Popesti Leordeni IMGB Progresul Militari Bneasa Pipera Obor TOTAL ZONA Suprafa Expus - Km2 6,0 12,5 1,0 2,5 1,0 6,0 8,5 1,0 2,0 3,5 44,0 Popula ia expus - loc 50,000 135,000 30,000 10,000 35,000 18,000 20,000 22,000 15,000 13,000 348,000 Principalele Procese Poluante Turntorii, combustie i construc ii Produse chimice de sintez, pesticide, raticide, pulberi de sticlrie, cauciucrie Turntorie, procese combustie transporturi Combustie, transporturi Otelrie electric, turntorii, combustie industrial, sudur etc. Construc ii, betoniere, asfal iere, combustii, etc. Metalurgie neferoas, ceramic, construc ii, transporturi Turntorie, metalurgie, transporturi Combustie industrial, industria lemnului Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrial, turntorie

În momentul de fa , toate unit ile economice de tip IPPC (puse in functiune dupa 30 octombrie 1999) sunt în proces de adaptare la cele mai bune tehnici disponibile (BAT), investind pentru modernizarea tehnicilor i a managementului, pentru eficientizarea consumurilor de resurse naturale (ap, energie, resurse minerale) i a tehnicilor de reducere a emisiilor, iar instala iile noi trebuie s fie conforme. De asemenea, pentru aceste instala ii sunt prevzute msuri pentru prevenirea riscurilor i monitorizarea factorilor de mediu în zona de amplasare.

9.2.2. Msuri i ac iuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorrii i reducerii polurii industriale

În scopul prevenirii, ameliorrii i reducerii polurii industriale, s-au întreprins urmtoarele msuri: · ac iuni de control al conformrii activit ilor desfurate cu prevederile autoriza iilor integrate/autoriza iilor de mediu emise, în scopul verificrii : · aplicrii msurilor care asigur conformarea condi iilor de operare cu ceri ele autoriza iilor integrate/autoriza iilor de mediu emise, inclusiv a msurilor de minimizare a producerii de deeuri i de utilizare eficient a energiei; · stadiului realizrii la termenele prevzute a msurilor de conformare, respectiv realizarea msurilor de retehnologizare conform cerin elor domeniului controlului polurii industriale i Directivelor IPPC, IMA, COV solven i; · modului de implementare a sistemului de management al deeurilor;

326

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

modului de func ionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluan i în mediu; · modului de aplicare a recomandrilor celor mai bune tehnici disponibile în domeniul specific de activitate; · msurilor care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra snt ii popula iei i a mediului i limitarea consecin elor acestora. În ceea ce privete impactul asupra calit ii apei i a solului, prin planurile de ac iuni (recomandri din cele mai bune tehnici disponibile - BAT) s-au prevzut investi ii pentru : · modernizarea i retehnologizarea instala iilor/sta iilor de preepurare/epurare a apelor uzate; · dotarea cu echipamente eficiente de re inere a poluan ilor specifici din apele uzate tehnologice i din emisiile în aer; · msuri de conformare referitoare la ecologizarea terenurilor poluate din incintele industriale; · msuri de minimizare a producerii de deeuri; · extinderea colectrii selective a deeurilor, inclusiv a deeurilor de ambalaje; · realizarea de amenajri specifice pentru depozitarea temporar (în cond ii de siguran pentru mediu i sntatea popula iei) în vederea eliminrii/valorificrii integrale a deeurilor periculoase generate/de inute de agen ii economici. · adoptarea unor scheme/planuri de reducere a emisiilor de compui organici volatili (COV) pentru instala iile/activit ile care intr sub inciden a Directivei COV solven i. Pentru conformarea cu prevederile legale în vigoare care transpun Directiva 94/63/CE, agen ii economici au realizat cerin ele tehnice privind echiparea instala iilor cu sisteme de recuperare COV. Conform perioadei de tranzi ie prevzut de legisla ie, urmeaz ca i ceilal i agen i economici s se doteze cu echipamente care s asigure reducerea emisiilor COV. O alta msur întreprins pentru prevenirea i reducerea polurii industriale a fost verificarea operatorilor economici la termenele scadente de realizarea a lucrrilor cuprinse în programele pentru conformare/programele de ac iuni în conformitate cu prevederile legale în comun cu Garda de Mediu locala /regional. De exemplu, situa ia în Regiunea 2 Sud-Est este urmtoarea: pentru aplicarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implic substan e periculoase (SEVESO II), s-au fcut controale în comun cu ISU Brila i CJGNM Brila conform planului de controale comune pe anul 2006, la cele 6 obiective inventariate pe teritoriul jud. Brila care desfoar activit i de fabricare a celulozei i hârtiei, producere energie termic i energie electric, depozitare GPL, transport i depozitare i ei i nu s-au constatat neconformit i. Pentru prevenirea apari iei neconformit ilor la aceste obiective s-a întocmit planul comun de inspec ii la operatorii economici tip SEVESO II pe anul 2007, împreun cu ISU Brila i CJGNM Brila. In jude ul Buzu, în cazul activit ilor autorizate integrat, s-au stabilit condi iile necesare pentru a asigura c sunt luate toate msurile preventive adecvate împotriva polurii, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile si anume: · nu este cauzat nici o poluare semnificativ; · deeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului; · energia este utilizat eficient, respectând schema comercializrii emisiilor de gaze cu efect de ser; · sunt luate msurile necesare pentru a preveni accidentele i a limita consecin ele lor; · este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condi iile anormale de func ionare;

·

327

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

în caz de încetare a activit ii vor fi luate toate msurile necesare astfel încât s se evite orice risc de poluare, i amplasamentul va fi refcut la starea ini ial; · sunt respectate principiile celor mai bune tehnici disponibile. În jude ul Constanta, industria este principal surs de poluare a mediului înconjurtor prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de poluan i solizi i lichizi degaja i în aer i ap. O serie de industrii deverseaz ape cu un con inut mare de reziduuri. · Cu privire la calitatea aerului, principalele surse de poluare le reprezint produc ia de energie electric i termic, extrac ia (din platforma continental a Mrii Negre), rafinarea i prelucrarea petrochimic a i eiului, activit ile de manipulare i depozitare a mrfurilor pulverulente vrac, industria maselor plastice, toate tipurile de transport, înclzirea casnic prin arderea combustibililor fosili; · Calitatea apelor de suprafa a este afectat de evacuri de ape uzate neepurate sau insuficient epurate; · Calitatea solului este afectat de activit ile de depozitare necorespunztoare a deeurilor pe platforme neamenajate. De asemenea, dificult i majore creeaz transportul produselor petroliere prin conducte subterane, spargerea accidental a acestora i mai ales spargerea infrac ional în scopul sustragerii de combustibil provoac poluarea solului i uneori i a apei de suprafa , punând în pericol pânza freatic. De asemenea i în Regiunea 3 Sud-Muntenia agen ii economici i consiliile locale au luat msuri i întreprins ac iuni în vederea prevenirii, ameliorrii i reducerii polurii aerului, apei, solului, precum i în ceea ce privete depozitarea deeurilor. În scopul prevenirii i reducerii polurii aerului, agen ii economici au modernizat i achizi ionat numeroase instala ii: Au fost realizate investi ii în domeniul protec iei apei, atât de ctre agen ii economici, cât i de ctre consiliile locale. A avut loc extinderea alimentrilor cu ap, sisteme noi de alimentare cu ap, realizarea canalizrilor menajere i pluviale, reabilitarea re elelor de canalizare, modernizarea re elelor de ap potabil, tratarea apei uzate, executarea de sta ii de epurare ape uzate, monitorizarea pânzelor freatice. În scopul protec iei solului au fost întreprinse ac iuni de redare a solului în circuitul agricol, lucrri pentru între inerea punilor i islazurilor, împdurirea terenurilor în pant degradate supuse eroziunilor i alunecrilor, lucrri pentru amenajarea i între inerea parcurilor i spa iilor verzi, amenajare maluri, consolidare carosabil, lucrri pentru decolmatare i repara ii rigole, ziduri de sprijin, de realizare de platforme betonate pentru depozite de deeuri. În ceea ce privete managementul deeurilor, a avut loc colectarea, transportul i evacuarea deeurilor feroase amenajarea de puncte de colectare i valorificare a DEEE,. Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia În lucrrile de modernizare efectuate la CET-urile de la Ialni a si Craiova II (la electrofiltrele la grupurile din Isalnita s-au obtinut emisii de cenusa sub normele admise de legislatia de mediu), comparabile cu emisiile de la centralele din UE. Prin specificul lor constructiv, centralele care functioneaza pe lignit au emisii reduse de NOx, iar prin reducerea consumurilor specifice se reduc i emisiile de CO2. Emisiile de SO2, se situeaza peste limitele admise de Uniunea Europeana, iar pentru reducerea acestora trebuie sa se faca investitii mari in instalatii de desulfurare. Proiectele derulate sau in curs de derulare reflect preocuparea permanent pentru creterea eficien ei, a siguran ei muncii precum si pentru mediul inconjurtor prin: · montare aparatur pentru monitorizare on-line la toate gurile de varsare in emisar; · ecologizarea instalatiilor oprite

·

328

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor achizitionarea unui sistem de aerare pentru statia de epurare; reducerea pulberilor la instala ia Uree; execu ia celulei pentru depozitarea deseurilor cu continut de azbest în interiorul depozitului de deeuri nepericuloase. Activit ile industriale desfaurate pe platforma chimica a jude ului Vâlcea sunt reglementate prin autorizatii integrate de mediu care au anexat un plan de ac iuni pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al polurii care cuprinde msurile ce vor fi intreprinse în perioada 2006 ­ 2015 în scopul reducerii, prevenirii i reducerii polurii. Benzinriile de pe raza regiunii 4 SV Oltenia au în vedere realizarea dispozitivelor de recuperare a emisiilor de COV rezultate la încrcarea-descrcarea benzinelor. O parte din ele au ob inut deja certificatul COV, iar altele sunt în curs de ob inere a certificatului. Msurile i ac iunile înteprinse în scopul prevenirii, ameliorrii i reducerii polurii industriale, la nivelul Regiunii 5 Vest : · îmbunt irea tehnologiilor existente pentru calitatea aerului, modernizarea spa iilor de desprfuire la instala iile de var, montarea de filtre cu saci la silozurile de ciment în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria cimentului · msuri tehnologice pentru reducerea emisiilor de la centralele electrotermice, centrale termice reziden iale si industriale, procesele industriale poluante; · implementarea msurilor programului de conformare privind modernizarea instala iilor de desprfuire în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgic; · eficientizarea arderilor în procesul de ob inere a energiei termice în vederea reducerii de CO2 i NOx din industria siderurgic; · propagarea pe scar larg a aplicrii i men inerii sistemelor de asigurare a calit ii i a celor de management de mediu prin investi ii pentru ob inerea certificatelor de conformitate care s contribuie substan ial la creterea competitivit ii companiilor care lucreaz în domeniile reglementate; · înfiin area schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de ser; · introducerea celor mai bune tehnici disponibile în vederea dezvoltrii fabrica iei de echipamente i utilaje specifice pentru crearea condi iilor de conformare cu cerin ele Directivei IPPC; · crearea de baze de date privind nivelul polurii, pragurile de alert, inventarul de emisii poluante; · elaborarea i punerea în aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calit ii aerului. · ac iuni legislative i stimulente economice vizând aplicarea legii, a amenzilor, taxelor i penalita ilor. Regiunea 6 Nord-Vest Strategia industrial de dezvoltare durabil trebuie s urmreasc stimularea competitivit ii i realizarea pe aceasta baz a unei creteri economice stabile i de durat, în concordant cu protec ia mediului. Pentru realizarea acestor obiective, sunt necesare urmtoarele msuri: · conturarea unei macrostructuri industriale viabile · restructurarea intrasectorial; · alinierea la standardele europene si interna ionale; · specializarea ofertei de export; · accelerarea proceselor de privatizare; · dezvoltarea serviciilor pentru produc ii, prin dezvoltarea ofertei de pachete de produse i servicii;

· · · ·

329

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

creterea poten ialului concuren ional, prin promovarea concentrrii industriale i industrial-financiare; · reducerea efectelor nocive asupra mediului prin implementarea i respectarea msurilor de conformare ce se realizeaz prin: echipri ecologice la sonde, reabilitarea canalizrilor pluviale i realizarea separatoarelor de produse petroliere, refacerea traseelor colectoarelor de gaze de combustie i transportul fluidelor, reconstruc ia ecologic a terenurilor afectate de exploatri; · valorificare deeurilor de orice fel: textile, lemnoase i rumegu i amenajarea unor rampe de depozitare corespunztoare; · închiderea de abatoare i reducerea activit ilor din domeniu; · schimbarea tehnologiei de cretere a psrilor, eliminând producerea dejec iilor în stare semisolid i astfel reducând semnificativ emisiile în sol, ape i aer; · amenajarea corespunztoare a depozitelor de dejec ii la fermele de porci; · realizarea de lucrri de modernizare a sta iilor de neutralizare a apelor uzate, a instala iilor de preepurare i realizarea lucrrilor de depoluare a solului; · monitorizarea periodic a factorilor de mediu; · montarea opritorilor de flcri cu supape de respira ie pe conductele de aerisire ale rezervoarelor de benzin (la înl imea minim de 4 metri) i a sistemelor de recuperare de vapori la pompe sau înlocuirea acestora, inclusiv montarea conductelor aferente; dotarea autocisternelor cu instala ii pentru recuperarea emisiilor de compui organici volatili; · modernizarea instala iilor de ventila ie la sec iile de corpuri abrazive; · execu ii de rigole pentru scurgerea apelor pluviale i montarea unor sisteme de msurare a debitelor evacuate; amenajri de sta ii de neutralizare i colectarea apelor neutralizate; sisteme de reten ie pentru deversrile accidentale de substan e; · etanri i capsulri de utilaje la instala iile de fabricare a crmizilor pentru reducerea emisiilor fugitive de pulberi în aer; · realizarea de modernizri/automatizri la centralele termice, înlocuirea arztoarelor, echipare pompe; · lucrri de refacere a zonelor miniere vechi; · dotarea cu filtre pentru reducerea polurii atmosferice; echipamente pentru captare i tratare emisii i respectiv reducerea consumului de solvent prin tehnici corespunztoare sau înlocuirea substan elor pe baz de solvent cu substan e pe baz de ap, sau cu substan e cu con inut mai redus de COV; · msuri pentru protec ia solului i subsolului; · dezvoltarea infrastructurii de mediu i pentru promovarea unor proiecte de investi ii la instala ii existente i de investi ii noi; · informarea publicului în cadrul procedurilor de reglementare; · contientizarea operatorilor economici în ceea ce privete obliga iile pe care le au privind încadrarea în limitele de emisii impuse i o mai bun colaborare între operatori i autoritatea de mediu, prin derularea procedurilor de autorizare a operatorilor industriali; · ac iuni de control, aplicându-se principiul ,,poluatorul pltete"; · conservarea resurselor naturale; · reconstruc ie ecologic; · modernizare sta iilor biologice de epurare a apelor uzate; · halde ecologice; · lucrri de între inere a spa iilor verzi. Regiunea 7 Centru

·

330

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Msurile i ac iunile în scopul prevenirii, ameliorrii i reducerii polurii industriale, se fac în special la marile industrii ce intr sub inciden a IPPC, COV, SEVESO II, existente în jude ele apar intoare Regiunii 7 Centru. Dintre aceste industrii, se pot aminti câteva societ i din Jude ul Alba precum: SC Saturn SA Alba Iulia, SC GHCL UPSOM Ocna Mure, SC PEHART TEC SA Petreti, SC Kronospan Sebe SA, SC Cuprumin SA Abrud, SC Stratusmob SA, SC Avia SRL Alba Iulia, SC Metalurgica SA Aiud, Filiala Roiamin Roia Montan. La nivelul Jude ului Sibiu, societatea cu mari probleme de mediu este SC SOMETRA SA.

Energia, alturi de mediu i societate, au fcut obiectul unor preocupri majore pe plan mondial în ultimii 25 de ani. Începând cu Raportul Brundtland al ONU (1987), care a definit conceptul de dezvoltare durabil, au urmat o serie de în elegeri interna ionale la nivel înalt, precum Conferin a de la Rio de Janeiro (1992), Protocolul de la Kyoto (1997) i Summit-ul de la Johanesburg (august 2002). Acestea au stabilit necesitatea acceptrii unor pozi ii comune privind dezvoltarea durabil, necesitatea reducerii polurii, în special a gazelor cu efect de ser etc. În acest context, Uniunea European a devenit extrem de preocupat de problemele majore pe care energia le ridic i anume: alegerea surselor de energie, securitatea furnizrii energiei, presiunea exercitat asupra mediului, func ionarea pi ei de energie. Ca urmare, în noiembrie 2000 Comisia European a elaborat "Cartea verde ­ ctre o strategie european a securit ii de alimentare cu energie". Energia este unul dintre cei mai importan i factori ce prejudiciaz mediul prin creterea emisiilor de gaze cu efect de ser, prin poluarea mediului cu hidrocarburi, prin stocarea pe termen lung a deeurilor nucleare, prin despduririle în ritm alert, precum i prin alte fenomene.

9.3. Energia

Produc ia i consumul de energie exercit presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribu ii la schimbrile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit i producerea de efecte negative asupra snt ii umane. Energia prejudiciaz mediul prin creterea emisiilor de gaze cu efect de ser, prin poluarea mediului cu hidrocarburi, prin stocarea pe termen lung a deeurilor nucleare i prin alte activit i. Conservarea i valorificarea eficient i ecologic a resurselor energetice prezint importan major. Poluarea provenit din activitatea energetic este responsabil de existen a poluan ilor în propor ie de peste 50% la emisiile de metan i monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88% din emisiile de oxizi de azot, 99% la emisiile de dioxid de carbon. Impactul asupra mediului cauzat de sursele de energie, se manifest mai intens asupra atmosferei, prin cderea ploilor acide i prin înclzirea global, efecte ce sunt provocate de folosirea pe scar larg a combustibililor fosili. Impactul variaz în func ie de tipul de energie folosit i de eficien a tehnologiilor implicate (de exemplu la centralele electrice), precum i de folosirea tehnologiilor de control al polurii (controlul emisiilor de gaze). În România, sectorul energetic a contribuit ca factor major de degradare a mediului prin dezvoltarea centralelor electrice pe crbuni inferiori. Poluarea în acest sector poate fii cauzat de procesul de produc ie a energiei primare, de transport, conversie i consum. Sectorul energetic contribuie la emisia în atmosfer a unor cantit i însemnate de dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2),

9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

331

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

oxizi de azot (NOx) i particule fine, precum i la deversarea de ape reziduale. În aceeai msur, activit ile desfurate în domeniul energetic pot avea un impact semnificativ asupra conservrii biodiversit ii i a peisajului. Sectorul energetic cuprinde urmtoarele activit i: · extrac ia i prepararea crbunelui; · extrac ia petrolului i gazelor naturale; · extrac ia i prepararea minereurilor radioactive; · industria de prelucrare a i eiului; · produc ia, transportul i distribu ia de energie electric i termic, gaze i ap cald. Unit ile de produc ie sunt: termocentralele, hidrocentralele i centrala nuclearoelectric de la Cernavod. Termocentralele reprezint sursa cea mai important, care polueaz aerul prin procesele de combustie i care genereaz emisii de gaze cu efect de ser (oxizi de azot, oxizi de sulf, CO2 afectând calitatea atmosferei). Apa cald rezultat în urma rcirii aburului în condensatoare, modific parametrii calitativi ai apelor de suprafa , cu consecin e asupra faunei i florei acvatice; depozitele de zgur i cenu afecteaz calitatea aerului din zon (prin spulberri de cenu) i a apelor subterane. Accidentele produse la termocentrale, scprile de produse petroliere, afecteaz calitatea apelor de suprafa i a solului. Hidrocentralele, modific peisajul, ecosistemele, varietatea i numrul de specii, calitatea apei (prin concentrarea în sruri, apa nefiind potabil). Construc ia unei hidrocentrale necesit eliberarea unei suprafe e mari de teren, defriri masive, deplasarea popula iei spre alte zone. Datorit excesului de umiditate atmosferic în zon se produc perturba ii climatice. Centrala nuclearo-electric de la Cernavod polueaz mediul prin debitul mare de ap necesar în sistemul de rcire i prin con inutul în radionuclizi al gazelor, lichidelor i materialelor solide evacuate. Apa cald provenit din sistemul de rcire poate provoca poluarea termic în zona de evacuare, deci o înmul ire a algelor i dispari ia unor specii. Finalizarea i punerea în func iune a Unit ii 2 de la Centrala Nuclearoelectric Cernavod va contribui semnificativ la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului. Reducerea impactului sistemelor energetice asupra mediului i implementarea normelor prevzute în acest domeniu impuse de reglementrile Uniunii Europene urmeaz s se realizeze prin: lucrri de reabilitare i modernizare, ecologizarea haldelor de zgur i cenu, monitorizarea continu a calit ii mediului în zona marilor obiective energetice, reabilitarea solurilor poluate i reintroducerea acestora în circuitul agricol, reducerea emisiilor de poluan i la rafinrii i minimizarea pierderilor, refacerea ecologic a unor zone petrolifere prin reducerea riscului în operare.

9.3.2. Consumul brut de energie

Consumul intern brut de energie reprezint cantitatea de energie rezultat prin însumarea la produc ia de energie primar (crbune net, i ei, gaze naturale utilizabile, lemne de foc, energie hidroelectric, nuclearo-electric i energie din surse neconven ionale), a produselor recuperate, a importului i a stocului la începutul perioadei de referin , din care se scad exportul, buncrajul i stocul la sfâritul perioadei de referin . Energie primar, se împarte în dou categorii importante (electric i termic). Principalii consumatori de energie electric sunt: industria, iluminatul public i popula ia. Industria de ine o pondere ridicat în totalul de consum energetic, aproximativ 60%. Datorit închiderii unor întreprinderi mari consumatoare de energie i a extinderii dotrilor cu echipamente i tehnologii noi, în industrie i construc ii s-a înregistrat o scdere a consumului de energie de la aproximativ 14.653 mii tone echivalent petrol

332

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

(tep), în anul 1996, la 10.892 mii tep în anul 2003, urmatâ de o cretere în anul 2004 la 11.285 mii tep, apoi de o scdere pân la 10.505 mii tep, în anul 2005 (tabelul 9.3.1.). Tabel.9.3.1. Consumul energetic în perioada 1999-2005 Consumul final energetic (mii tone echivalent petrol 1))

Industrie (inclusiv construc ii) Agricultur, silvicultur, pescuit 1999 8.208 464 3.139 2000 9.017 395 3.508 2001 9.351 286 3.975 2002 10.616 278 4.305 887 7.284 2003 10.892 236 4.319 1.826 7.879 2004 11.285 220 5.915 2.001 7.910 2005 10.505 203 4.244 2.095 8.055

Transporturi i comunica ii 794 812 1.629 Alte activit i 8.757 8.433 7.197 Popula ie Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006

De asemenea, consumul în agricultur, silvicultur i pescuit a sczut cu 17 mii tep fa de anul anterior, în transporturi i comunica ii a sczut cu 1.671 mii tep în timp ce la popula ie se remarc o cretere a consumului cu 145 mii tep în anul 2005 fa de anul 2004. Fig. 9.3.1. Consumul total de energie în perioada 1999-2005

12000

mii t equiv. petrol

10000 8000 6000 4000 2000 0

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Industrie (inclusiv construc ii) Transporturi i com unica ii 4) Popula ie

Agricultur, silvicultur, pescuit Alte activit i

Consumul de energie, pe locuitor, a prezentat o scdere pe sectoare de folosin , singurul domeniu unde se înregistreaz o uoar cretere, fiind cel reziden ial. Consumul de energie pe locuitor este redat în urmtorul tabel.

333

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 9.3.2. Consumul de energie, pe locuitor în perioada 1999-2005 Consumul de energie, pe locuitor (tone echivalent petrol 1)/locuitor) Consum intern brut de energie Consum final energetic Industrie (inclusiv construc ii) Agricultur, silvicultur, pescuit Transporturi i comunica ii Reziden ial i al altor activit i 1999 2000 2001 2002 2003 2004 1,628 1,621 1,694 1,674 1,796 1,800 0,365 0,021 0,140 0,425 0,402 0,018 0,156 0,376 0,417 0,013 0,177 0,394 0,487 0,013 0,198 0,375 0,501 0,011 0,199 0,447 0,521 0,010 0,273 0,457 2005 1,754 0,486 0,009 0,196 0,469

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006

Referitor la consumul intern brut de energie pe locuitor, acesta înregistreaz o uoar scdere, de la 1,8 tep/loc în 2004 la 1,754 tep/loc în 2005. De asemenea, consumul final energetic în celelalte domenii (industrie, agricultur, transporturi i reziden ial) înregistreaz scderi comparativ cu anul anterior. O viziune mai bun asupra evolu iei consumului de energie în perioada 1999-2005 o ofer figura 9.3.2 Fig. 9.3.2 Consumul de energie, pe locuitor în perioada 1999-2005

mii t equiv petrol/locuitor

2,000 1,800 1,600 1,400 1,200 1,000 0,800 0,600 0,400 0,200 0,000

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Consum intern brut de energie Consum final energetic: industrie (inclusiv construc ii) Agricultur, silvicultur, pescuit Transporturi i com unica ii 4) Reziden ial i al altor activit i

Tabel 9.3.3. Situa ia consumulul brut de energie la nivel de regiune în anul 2006: GAZE CARBUNE PCUR NATURALE Regiunea tone tone tone Regiunea 1 Nord ­ Est 2.141.606 518.708 1.656.928 Regiunea 2 Sud ­ Est 302.560 442.634 1.103.728 Regiunea 3 Sud ­ Muntenia 273.694 24.496 148.484 Regiunea 4 Sud ­ Vest 6.840.041 15.714 379.453 Regiunea 5 Vest 3.161.455 15.165 334.561 Regiunea 6 Nord ­ Vest 304.016 360.133 1.098.196 Regiunea 7 Centru 544.322 3350 1.041.320 Total 13.567.694 1.380.200 10.328.738

Surse: Agentiile Regionale i locale de protec ie a mediului

334

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

9.3.3. Generarea de energie i înclzirea la nivel de unit i administrative

Sistemul energetic din România este reprezentat de un numr mare de centrale de cogenerare a energiei pentru furnizarea cldurii i a apei calde ctre consumatori. Energia produs de centrale, este de dou tipuri: termic i electric. Generarea de energie i înclzire la nivel de regiuni este prezentat în tabelul 9.3.4.

Energia produs de centrale, este de dou tipuri: termic i electric. Generarea de energie i înclzire la nivel de regiuni este prezentat în tabelul 9.3.4. Tabel 9.3.4. Generarea de energie i înclzire la nivel de regiuni LOCALIT I LOCALIT I ÎN CARE SE ÎN CARE SE DISTRIBUIE DISTRIBUIE ENERGIE GAZE TERMICA NATURALE (NR.) (NR.) 21 21 15 8 12 2 20 99 108 61 158 31 78 102 320 858

REGIUNI

Regiunea 1 Nord ­ Est Regiunea 2 Sud ­ Est Regiunea 3 Sud ­ Muntenia Regiunea 4 Sud ­ Vest *1 Regiunea 5 Vest *2 Regiunea 6 Nord ­ Vest*3 Regiunea 7 Centru TOTAL Regiuni

VOLUMUL GAZELOR NATURALE DISTRIBUITE (MII MC) Din care Total pentru uz casnic 1.278.579 290.618 1.401.854 234.679 1.710.440 261.668 335.669 266.177 555.662 10.200.922 332.218 76.336 156.923 136.906 384.294 1.611.974

Surse: Rapoartele de Starea Mediului de la APM-uri *1 Nu de inem date de la APM Dolj, Vâlcea si Mehedin i *2 Nu de inem date de la APM Timis *3 Nu de inem date de la APM Bihor, Cluj i Satu Mare

Produc ia de energie electric în perioada 1999-2005 este reprezentat în urmtorul tabel:

335

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 9.3.5. Produc ia de energie electric Produc ia de energie electric 1999 2000 2001 2002 2003 Total (milioane kWh) 50.713 51.935 53.866 54.935 56.645 Termoelectric 32.423 37.157 38.943 38.889 43.386 Hidroelectric 18.290 14.778 14.923 16.046 13.259 Pe locuitor (kWh) 2.258 2.315 2.404 2.521 2.606

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006

2004 56.482 39.969 16.513 2.606

2005 59.413 39.206 20.207 2.748

În perioada 2000-2003, produc ia de energie electric a înregistrat o cretere fa de anul 1999, în anul 2004 a înregistrat o foarte mic scdere fa de anul anterior, ajungând la 56.482 kWh. Datorit dezvoltrii socialo-economice, în anul 2006 s-a înregistrat o cretere brusc, cu 2.931 kWh fa de anul 2005, ajungând la valoarea de 59.413 kWh. Fig. 9.3.3. Produc ia de energie electric în perioada 1999-2005

50000 45000 40000 35000 mil.KWh 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 1999 2000 2001 2002 Hidroelectric 2003 2004 2005

Termoelectric

Pe locuitor (kWh)

Analiza graficului arat c produc ia de energie termoelectric în anul 2005 înregistreaz o foarte mic scdere fa de 2004 iar produc ia de energie hidroelectric a crescut în anul 2005 fa de anul anterior.

9.3.4. Impactul consumului de energie electric asupra mediului

Energia electric este o ramur economic cu impact accentuat asupra mediului, în special, datorit faptului c cea mai mare parte din energia generat se realizeaz datorit arderii de combustibili. Impactul cel mai relevant al acestei activit i umane este cel asupra atmosferei, în urma emisiilor de gaze de combustie. Cele mai serioase probleme privind impactul consumului de energie asupra mediului sunt ploile acide, calitatea aerului, schimbrile climatice, rezervele de resurse energetice i problematica legat de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte. Presiuni asupra mediului sunt datorate producerii i consumului de energie, include generarea de deeuri miniere i nucleare. Poluarea cu petrol de la rafinriile de coast, de la platformele petroliere i de la transportul maritim a fost redus, îns continu s aib un impact semnificativ asupra mediului marin. Combustibilul nuclear uzat reprezint deeul cel mai

336

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

puternic radioactiv, în multe cazuri fiind nevoie de câteva sute de mii de ani pentru ca acestea s se dezintegreze. Sectorul energetic, pe întregul lan ­ producere ­ transport ­ distribu ie - consum, produce cca 90% din emisiile poluante din România. Principalii poluan i rezulta i din arderea combustibililor fosili cu impact asupra aerului sunt: pulberi (cenua zburtoare, particule de crbune, zgur, pmânt, funingine etc.); oxizi de sulf (SO2 i SO3); oxizi de azot (NO i NO2); oxizi de carbon; gudroane; hidrocarburi; acizi organici etc. Obiectivele principale de mediu care se regsesc în politica de energie se refer la minimizarea impactului de mediu i dezvoltarea unui sistem energetic durabil. Minimizarea impactului de mediu are trei direc ii principale de ac iune: înlocuirea energiilor poluante cu altele mai pu in poluante, introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze i creterea eficien ei energetice. Se impune necesitatea promovrii unui transfer de la energia generat în centralele pe baz de crbune i combustibil lichid, ctre sursele cu emisie mai redus de CO2 (în special gaz metan), precum i prin decarbonizarea folosirii combustibililor fosili. Schimbarea trebuie s se fac la nivelul surselor de energie regenerabile cu scopul de a ob ine 12% din produc ia de energie din aceste surse pân în 2010 (vezi ­ al 6-lea Program de Ac iune pentru Protec ia Mediului, adoptat de Uniunea European).

9.3.5. Impactul extrac iei de i ei i gaze naturale asupra mediului

Industria de extrac ie i de prelucrare a i eiului afecteaz mediul prin hidrocarburile gazoase i lichide pierdute în timpul extrac iei, transportului i depozitrii i eiului i produselor petroliere. Ac iunile cu impact major asupra mediului sunt induse de ctre principalele instala ii din fluxul de exploatare, respectiv sondele de i ei i parcurile separatoare. Factorul de mediu cel mai afectat este solul, fiind supus contaminrii în special cu ap de zcmânt. Poluarea atmosferic poate fi determinat de cazanele de abur de la parcurile de separatoare sau de la rezervoarele de stocare a i eiului Extrac ia i eiului i a gazelor naturale are un impact semnificativ asupra mediului datoritã contaminãrii solului în zonele de extrac ie, precum i datoritã gazului de zãcãmânt eliminat în atmosferã, cu posibil efect de serã. Pentru conformare cu cerin ele legale privind protec ia mediului s-au impus msuri de diminuare a pierderilor la nivelul sondelor, conductelor tehnologice, parcurilor de separatoare, rezervoarelor de depozitare si tratare i ei. S-au înlocuit astfel conductele cu grad de uzur avansat cu conducte metalice noi, conducte de polietilen de înalt densitate. Rezervele de i ei i gaze naturale în România vor cunoate o scdere, de la 452 mlrd m3 în 1994, la 272 mlrd m3 în 2020, în condi iile actuale de consum Sursele poten iale de poluare a factorilor de mediu în cazul exploatrii zcmintelor de i ei i gaze sunt prezentate în tabelul 9.3.6.

337

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 9.3.6. Surse poten iale de poluare

Surs poten ial de poluare Sonde extrac ie i ei i gaze Sonde i sta ii de injec ie ap de zcmânt Parcuri de rezervoare i separatoare Conducte de amestec i de pompare i ei, ap de zcmânt Cauze poten iale - erup ii; - incendii; - deversri accidentale de i ei i ap de zcmânt din beciul sondei. - fenomene de coroziune i uzur ce conduc la fisurarea instala iilor i deversri accidentale de ap de zcmânt. - incendii; - deversri accidentale de i ei i ap de zcmânt la vehiculare; - spargeri, fisurri decantoare ; - depozitri necontrolate de deeuri solide sau lam. - fenomene de coroziune, uzur, ce conduc la fisuri, spargeri i deversri accidentale de i ei i ap de zcmânt. - incendii; - deversri accidentale de i ei i ap de zcmânt la vehiculare; - fenomene de coroziune i uzur ce conduc la fisuri i spargeri ale instala iilor i la deversri accidentale; - spargeri sau fisurri ale decantoarelor i rezervoarelor; - depozitri necontrolate de deeuri solide sau lam. - incendii; - spargeri, fisurri ale instala iilor ce conduc la deversri de ap de zcmânt; - depozitri necontrolate de deeuri solide. - degradarea construc iei ce conduce la infiltra ii de ap de zcmânt în sol; - depozitri necontrolate de lam. Factor de mediu afectat - sol; - ape freatice i de suprafa . - sol; - ape freatice i de suprafa . - sol; - ape freatice i de suprafa . - sol; - ape freatice i de suprafa .

Sta ie de tratare i depozit i ei

- sol; - ape freatice i de suprafa .

Sta ii comprimare, uscare, msur i predare gaze Depozit lam

- sol; - ape freatice i de suprafa . - sol; - ape freatice i de suprafa .

În perioada 1990-2006, în industria gazelor naturale s-au efectuat lucrri de investi ii în domeniul protec iei mediului, determinând reducerea efectelor negative: · colectarea, transportul i injec ia apelor reziduale separate de gaze; · modernizarea echipamentelor instala iilor de foraj; · înlocuirea unor reactivi i aditivi cu toxicitate ridicat, utiliza i pentru prepararea fluidelor de foraj, cu substan e cu toxicitate redus; · utilizarea forajelor dirijate în cazul loca iilor de sond din zone protejate. La nivelul anului 2006 se constat diminuarea situa iilor de poluare accidental fa de perioada anterioar, de asemenea s-au micorat suprafe ele de teren afectate de poluare, acest lucru datorându-se i realizrii investi iilor prevzute în programele pentru conformare.

9.3.6. Energii neconven ionale

Sursele regenerabile de in un poten ial energetic important i ofer disponibilit i nelimitate de utilizare pe plan local i na ional. Aceste surse de energie asigur creterea siguran ei în alimentarea cu energie i limitarea importului de resurse energetice, în condi iile unei dezvoltri economice durabile. Aceste cerin e se realizeaz în context na ional, prin implementarea unor politici de conservare a energiei, creterea eficien ei energetice i valorificarea superioar a surselor regenerabile.

338

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Temerile legate de înclzirea planetei au schimbat percep ia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut acela c folosirea energiei nucleare i a celor regenerabile, împreun cu eficien a energetic crescut, conduc la limitarea efectului de ser al gazelor emise de combustibilii fosili. Sursele regenerabile de in un poten ial energetic important i ofer disponibilit i nelimitate de utilizare pe plan local i na ional. Dezvoltarea durabil a sectorului energetic presupune: · reducerea emisiilor din acest sector; · promovarea eficien ei energetice, utilizarea combustibililor cura i i a resurselor regenerabile de energie; · luarea în considerare, pentru dezvoltarea acestui sector, a impactului acestuia asupra mediului; · promovarea i stimularea producerii de energie din surse regenerabile; · luarea în considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice i termice în msur tot mai mare; · valorificarea energetic a deeurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de energie electric i/sau termic. Cartea Alb pentru o Strategie Comunitar a Uniunii Europene prevede creterea, pân în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie a rilor membre, pân la 12% din consumul total de resurse primare. În România ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse primare, în anul 2010, trebuie s ajung la 11%, iar în anul 2015 la 11,2%. Sursele regenerabile de in un poten ial energetic important i ofer disponibilit i nelimitate de utilizare pe plan local i na ional. Aceste surse de energie asigur creterea siguran ei în alimentarea cu energie i limitarea importului de resurse energetice, în condi iile unei dezvoltri economice durabile. Aceste cerin e se realizeaz în context na ional, prin implementarea unor politici de conservare a energiei, creterea eficien ei energetice i valorificarea superioar a surselor regenerabile. Ca surse de energie regenerabile i neconven ionale sunt: energia radia iei solare, denumit energie solar, energia hidraulic a acumulrilor de ap, exploatat în amenajri hidrotehnice, energia valurilor i a mareelor, energia geotermal, energia eolian, energia con inut în masa lemnoas i în alte materii vegetale care formeaz împreun categoria combustibilului solid, denumit biomas, energia con inut în produse secundare gazoase ob inute prin fermentare din materii reziduale organice, alctuind categoria de combustibil gazos, denumit biogas, energia con inut în produse lichide ob inute prin distilarea materiei organice fermentate, alctuind categoria de combustibil lichid, denumit alcool carburant, energia ob inut din alte surse regenerabile, neexploatate pân în prezent. Pentru România, cele mai pretabile forme de energie neconven ional sunt: energia solar, energia eolian, hidroenergia, biomasa i energia geotermal. Energia solar Poten ialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenit din radia ia solar incident în plan orizontal care, în România, este de circa 1.100 kWh/mpan. În condi iile climatice din România, un captator solar-termic func ioneaz, în condi ii normale de siguran , pe perioada martie-octombrie, cu un randament de 40-90%. Utilizarea energiei solare se regsete, în mod curent, la prepararea apei calde menajere din locuin ele individuale.

339

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În prezent, exist dou tehnologii de baz pentru producerea de electricitate din energie solar: · celulele fotovoltaice confec ionate din siliciu care transform direct energia solar în energie electric; · tehnologiile termoelectrice solare care capteaz energia solar i o folosesc pentru a produce abur, care, la rândul su, pune în micare turbina i generatorul. Cea de a treia variant este reprezentat de eleteele solare. Energia solar, în toate variantele de utilizare are i avantajul de a fi inepuizabil, cu un cost neglijabil în forma sa brut i mai ales, nepoluant, acestea fiind aspecte de mare importan pentru valorificarea ei în viitor. Datorit faptului c se întâmpin destule greut i în folosirea energiei solare, exist un numr redus de instala ii de captare i conversie a energiei solare cu produc ie de energie electric înc foarte mic i, chiar la nivelul actual, nu acoper mai mult de 2% din consumul de energie al statelor industriale dezvoltate. În România s-au identificat cinci zone geografice (zona 0 - IV), diferen iate în func ie de nivelul fluxului energetic msurat. Distribu ia geografic a poten ialului energetic solar relev c mai mult de jumtate din suprafa a României beneficiaz de un flux anual de energie cuprins între 1000 kWh/m2-an i 1300 kWh/m2-an (tabel 9.3.7). Tabel 9.3.7. Poten ialul energetic solar Zona Poten ial energetic solar înregistrat peste 1.250 kWh/mp-an 0 I II III

2

1.250 kWh/mp-an ­ 1.150 kWh/m -an

2

1.150 kWh/mp-an ­ 1.050 kWh/m -an

2

1.050 kWh/mp-an - 950 kWh/m -an Sursa: Studii de cercetare-dezvoltare ICEMENERG

Unit ile geografice ale Regiunii1 Nord-Est înregistreaz valori reduse ale radia iei solare globale: în Podiul Sucevei, între râurile Suceava i Moldova ­ 111 ­ 115 kcal/cmp/an, durata anual de strlucire a soarelui 1 800 ­ 2 000 ore; în Câmpia Moldovei, la sud de Iai ­ 117,5 kcal/cmp/an, durata anual de strlucire a soarelui 2 150 ore; în Podiul Bârladului ­ 116 ­ 120 kcal/cmp/an, durata anual de strlucire a soarelui 1 950 ­ 2 100 ore; în Culoarul Siretului, la Bacu ­ 115,86 kcal/cmp/an; în Subcarpa ii Trotuului, la Tg. Ocna ­ durata anual de strlucire a soarelui 2 057,1 ore. În Regiunea 5 Vest, jude ul Arad s-a încercat folosirea energiei solare în scopul producerii de energie termic, prin folosirea de panouri solare. Energia eolian Dei anumite tipuri de instala ii puse în micare de vânt au fost folosite de peste un mileniu pentru ridicarea apei de la adâncime, atât pentru agricultur, cât i pentru utilizarea în gospodrie, valorificarea enegiei eoliene a fost dominat în ultimele decenii de apari ia unui nou tip de instala ie: sistemele eoliano-electrice sau "fermele eoliene" ­ grupuri de turbine conectate la re eaua electric. În România s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I-V) în func ie de poten ialul energetic existent, de condi iile de mediu i topogeografice. Punerea in valoare a energiei eoliene va conduce la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile i conservarea unui nivel de calitate superioar a mediului înconjurtor.

340

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Din studiile realizate la nivel na ional, rezult c România are un poten ial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mrii Negre, podiurilor din Moldova i Dobrogea sau în zonele montane. Pe baza evalurii i interpretrii datelor înregistrate rezult c în România se pot amplasa instala ii eoliene cu o putere total de pân la 14.000 MW, ceea ce înseamn un aport de energie electric de aproape 23.000 GWh/an. Pe baza evalurilor preliminare în zona litoralului, inclusiv mediul off-shore, pe termen scurt i mediu, poten ialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electric de 4.500 GWh/an. Pe plan mondial, energetica vântului se gsete într-o etap de ,,maturitate tehnologic" îns, în România, ponderea energiei electrice din surse eoliene în balan a energetic rmâne deocamdat sub posibilit ile reale de valorificare eficient a acestora. În Regiunea 2 Sud-Est, jude ul Constan a, sunt în procedur de reglementare proiecte de exploatare a energiei eoliene pentru urmtoarele amplasamente: Zona Mihai Viteazu; Zona Costineti; Zona Corbu; Zona Petera; Zona Valea Dacilor i un proiect în vederea ob inerii de biocombustibil. De asemnea i în jude ul Tulcea, se folosete energia eolian, având un cost de produc ie inferior tuturor celorlalte forme de energie, în condi iile în care în zon sunt 270 zile cu vânt de peste 7m/s. Prima central eolian din România, a fost inaugurat în anul 2004, în Regiunea 3, jude ul Prahova, în Parcul Industrial Crângul lui Bod, de lâng Ploieti, având o putere de maximum 700 KW. În Regiunea 5, jude ul Cara-Severin s-a derulat un proiect, în zona Semenic, cu instala ii eoliene, care a fost sistat. S-a derulat i un proiect al Universit ii Tehnice Eftimie Murgu din Rei a, proiect ce s-a materializat cu montarea unei turbine eoliene la Caransebe i a unui panou solar la Rei a. Hidroenergia În prezent, în România poten ialul hidroenergetic al apelor este de circa 40.000 GWh/an i se ob ine prin amenajri hidroelectrice i microhidrocentrale. În România exist 362 Centrale Hidroelectrice (HPP) cu o putere medie instalat de 6.120 MW, care înseamn 27,9% de capacit i totale instalate. Cea mai important hidrocentral rmâne totui Centrala Por ile de Fier I, aflat pe Dunre, i de asemenea reprezint cea mai mare central hidroenergetic din Europa. Are o capacitate instalat de 1.050 MW (doar în partea României) i are în plan creterea ei la 1.167 MW, pentru începutul anului 2006. Potrivit ultimelor estimri, poten ialul hidroelectric teoretic al României este de 70.000 GWh/an, cel efectiv este de 3.450 GWh/an, poten iale ce sunt împr ite pe diferite bazine hidrografice (Olt, Lotru, Bistri a, Some, Drgan, Arge, Dîmbovi a, Râul Târgului, Sebe, Râul Mare, Cerna, Bistra, Buzu, Motru, Dunrea) i prezint o capacitate instalat de 11.370 MW. Pe plan mondial, cderile de ap asigur, în prezent, circa o ptrime din totalul produc iei de electricitate. Îns, conflictele legate de avantajele economice i ecologice ale acestei strategii, nu sunt rezolvate. Constrângerile ecologice sunt legate de inundarea terenurilor, de distrugerea speciilor rare de plante i animale, de dislocarea popula iilor locale. În prezent, în Regiunea 1 Nord-Est poten ialul hidroenergetic al apelor este exploatat pe râurile Siret, Bistri a (Stejaru ­ 210 MW, Pîngra i ­ 23 MW, Vaduri ­ 44 MW, Piatra Nean ­ 11 MW, Vîntori ­ 13 MW, Roznov ­ 14 MW, Zneti ­ 14 MW, Costia ­ 14 MW), Uz, Prut (Stânca ­ Costeti 15 + 15 MW) prin centrale hidroelectrice i microhidrocentrale. Energia geotermal În Regiunea 5 Vest, jude ul Arad, localitatea Ndlac se folosete apa geotermal ca surs pentru producerea energiei termice. Societatea Apoterm Ndlac utilizeaz temperatura apei subterane pentru producerea agentului termic de înclzire. Resursele energetice primare existente i utilizate pe teritoriul jude ului Timi sunt apele geotermale, exploatate în cadrul centralelor termice din localit ile Sânnicolau Mare, Lovrin i Jimbolia. Forajele de ap geotermal au fost executate i apar in firmei SC Foradex SA Bucureti, care livreaz beneficiarilor i consiliilor locale ap termal.

341

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În Regiunea 6, jude ul Bihor, din punct de vedere geotermal, municipiul Oradea este împr it în 5 zone. Poten ialul geotermal al municipiului Oradea este estimat la 200 000 Gcal din care numai 65 000 Gcal este utilizat. Acest poten ial geotermal este dat de cele 13 sonde existente pe raza municipiului Oradea. Biomasa Resursele de biomas sunt reprezentate de: reziduuri din exploatri forestiere i lemn de foc, deeuri de lemn-rumegu i alte resturi de lemn, deeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vi -de-vie etc, biogaz i deeuri menajere. Cantitatea de cldur rezultat din valorificarea energetic a biomasei de ine ponderi diferite în balan a resurselor primare, în func ie de tipul de deeuri utilizat sau dup destina ia consumului final. Astfel, 54% din cldura produs pe baz de biomas se ob ine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din cldura necesar înclzirii locuin elor i prepararea hranei (mediul rural), fiind rezultatul consumului de reziduuri i deeuri vegetale. În România, consumul de biomas a înregistrat o diminuare lent în ultimii ani datorit, printre altele, extinderii re elei de distribu ie i a consumului individual de gaze naturale sau GPL. În Regiunea 6 Nord-Vest, începând cu anul 2005, S.C Electrocentrale S.A Oradea a trecut cazanul nr. 6 la func ionarea cu biomasa, respectiv porumb boabe. Aceast solu ie prezint urmtoarele avantaje: investi ie minim, reducerea poluarii, pre ul Gcal sczut. În Regiunea 2 Sud-Est, pe teritoriul jude ului Buzau, au fost identificate 2 surse de energie alternativ: · RAM Buzu CT3 Micro XIV - central cu co-generare de energie electric, cu o produc ie de 42679 Gj în anul 2006 ; · SC pentru Energie, Generare i Servicii SA Bucureti ­ punct de lucru Buzu ­ central de co-generare cu o putere de 1064 Mwel i 1082 Mwterm, care în anul 2006 a furnizat ctre SC Ursus Breweries SA ­Sucursala Buzu o produc ie de 10020 Gj energie electric i 5788 Gj energie termic. În Regiunea 7 Centru, jude ul Covasna, o ini iativ de mare importan în domeniul utilizrii resurselor regenerabile i în special al rumeguului drept combustibil, a fost implementarea unui proiect în acest sens. Proiectul a fost finalizat în oraul Întorsura Buzului prin programul RUMEGU 2000, care implic în total cinci orae din România. În jude ul Harghita func ioneaz 2 centrale termice, în localit ile Vlhi a i Gheorgheni, care folosesc drept combustibil rumegu.

9.3.7. Evolu ia energiei în perioada 1995-2006 i tendin ele generale în urmtorii ani

Obiectivul general al "Strategiei Energetice a României" este acela de a satisface cererea de energie corespunztoare unei economii moderne i unui nivel de trai civilizat, la pre ul cel mai mic, atât prin respectarea normelor de calitate i de furnizare în siguran , cât i prin diminuarea impactului asupra mediului pân la nivelurile admise în Uniunea Europeana. Luând în considerare aceste premise, apar urmtoarele obiective majore: · integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea întregului sector energetic ; · promovarea tehnologiilor curate, cu consum sczut de energie i de materiale i produse ecologice; · scderea presiunii factorilor economici asupra mediului; · casarea unit ilor vechi i cu performan e sczute; · internalizarea externalit ilor de mediu. Strategia Na ional pentru Dezvoltare Durabil prevede o serie de msuri care vor contribui la reducerea impactului asupra mediului în sectorul energetic: · reducerea emisiilor în acest sector;

342

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· promovarea eficien ei energetice, utilizarea combustibililor cura i i a resurselor regenerabile de energie; · evaluarea i luarea în considerare, la analiza solu iilor energetice, a costului impactului acestora asupra mediului; · promovarea i stimularea producerii de energie din surse regenerabile; · luarea în considerare a producerii de energie electric i cldur prin incinerarea deeurilor, cu efecte asupra reducerii polurii. Dezvoltarea durabil a sectorului energetic înseamn în mod esen ial satisfacerea necesarului de energie la un pre competitiv, în condi ii de calitate, de siguran în alimentare i de utilizare eficient a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului. Perioada 1995-2006, se caracterizeaz printr-o tendin puternic de eficientizare a consumului de energie, atât la agen ii economici productori, cât i la cei consumatori. Având în vedere tendin a creterii cererii de energie (în 2020 consumul de energie va crete cu 50 % fa de 1995), utilizarea eficient a acesteia se poate realiza prin: · creterea eficien ei energetice în toate sectoarele economiei na ionale; · promovarea de noi mecanisme financiare pentru stimularea investi iilor energetice; · introducerea tehnologiilor noi cu eficien energetic ridicat; · cooperarea interna ional în domeniul eficien ei energetice; · promovarea sistemelor de energie regenerabil i nepoluant (conform recomandrilor Protocolului de la Kyoto) i a bioenergiei; · utilizarea ra ional a resurselor materiale; · realizarea/modernizarea sta iilor de pre-epurare/epurare de ctre agen ii economici; · aplicarea recomandrilor BAT/BREF; · aplicarea de msuri coercitive agen ilor economici care nu respect prevederile legale; · dezvoltarea unui set de strategii coerente pe termen scurt i lung. Regiunea 1 Nord-Est Tabel 9.3.8. Produc ia de energie electric Regiunea 1999 2005 2006 1 Nord 3981838 3158862 3193045 3466372 3585163 3091367 3637839 Est

Sursa: Institutul Na ional De Statistic, Direc ia Regional De Statistic Neam

PRODUCTIA DE ENERGIE ELECTRIC ­ MWH ­ 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 9.3.4. Evolu ia produc iei de energie electric în Regiunea 1 Nord-Est ­MWh

4500000 4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

343

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Regiunea 2 Sud-Est Tabel 9.3.9 Evolutia consumului energetic in perioada 1999 ­ 2006

ENERGIA ELECTRIC CONSUMAT (MWH) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Regiunea 1999 2 Sud 3035844 3519398 3749072 3084118 8857124 10324663 8302393 984765 Est

Fig. 9.3.5. Evolu ia energiei electrice consumate în Regiunea 2 Sud-Est (MWh)

Evolutia energiei electrice consumate (MWh) in perioada 1995 - 2006

12000000

10000000

8000000

6000000

4000000

2000000

0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

total Regiune 2SE

Regiunea 3 Sud-Muntenia Tabel 9.3.10 Evolutia consumului energetic in perioada 1999 ­ 2006

ENERGIA ELECTRIC CONSUMAT (MWH)

Regiunea 1999 2000 3 Sud 5539740 5544850 Muntenia 2001

5680580

2002

5507350

2003

5324850

2004

4985140

2005

4889580

2006

4215590

Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Tabel 9.3.11 Evolutia consumului energetic in perioada 1999 ­ 2006

ENERGIA ELECTRIC CONSUMAT (MWH)

Regiune 1999 a 4 Sud 2544528 Vest Oltenia 2000

2082425

2001

2110581

2002

2206337

2003

2379114

2004

23826462

2005

24237578

2006

3798617

Regiunea 5 Vest Evolu ia energiei electrice si termice produs de CET Rei a, pentru perioada 19952006, este eviden iat în tabelul 9.3.9.

344

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

2006

Tabel 9.3.12. Evolu ia energiei electrice i termice produs de CET Rei a 1995-

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005 155779 62,3

Produc ie

74,382

73,038

40,581

56,356

82,152

68,821

74,778

72,299

Energie electric (GWh/an) Energie termic (mii Gcal/an)

538415

500370

561011

541963

440207

424409

359786

278620

247428

176645

Fig. 9.3.6. Energie electric produs la CET Rei a

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1995

Fig. 9.3.10. Energie termic produs la CET Rei a

600000 500000 400000

Energie electrica

300000 200000 100000 0 1995 1999 2003

Energie termica

1998 2001

2004

Tabel 9.3.13. Consumul de energie electric în jude ul Timi 1999- 2006 AGENT ECONOMIC AN 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 MWh 1011925 994701 1025177 1059273 1123305 1168763 1184945 1187593

SC DFEE Enel Electrica Banat SA

345

130442

42,247

72,82

67,90

2006

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 9.3.7. Consumul de energie electric în jude ul Timi 1999- 2006

Consumul de energie electrica

1200000 1150000 1100000 M h W 1050000 1000000 950000 900000 850000 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 ani MWh

Tabel 9.3.14. Consumurile de combustibili i produc ia de energie a S.C. Electrocentrale S.A. Deva

An 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Energie electric produs [MWh] 5.374.698 5.310.828 4.468.332 3.437.976 3.746.289 4.093.395 4.493.658 4.346.585 4.298.496 3.658.586 3.592.296 3.672.164 Energie termic produs [Gcal] 454.859 513.462 513.462 436.707 425.389 413.824 366.808 308.936 326.183 275.381 245.964 221.669 Crbune consumat [t] 3.293.292 3.287.344 2.856.920 2.132.035 2.311.430 2.658.721 2.874.968 2.771.948 2.470.778 2.132.898 2.395.269 2.217.156 Pcur consumat [t] 1.285 0 23.332 6.249 5.297 3.633 7.725 2.619 443 0 787 2.795 Gaz natural consumat [mii Nm3] 272.937 260.304 164.799 165.585 155.684 124.967 148.062 172.442 253.653 214.101 109.545 162.118

Consumurile de combustibil i produc ia de energie electric i termic a S.E. Paroeni sunt prezentate în tabelul urmtor: Tabel 9.3.15. Consumurile de combustibil i produc ia de energie a S.E. Paroeni

An 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Energie electric produs [MWh] 374.478 313.786 293.530 258.822 260.796 227.121 254.381 252.895 275.031 266.367 290.242 369.290 Energie termic produs [Gcal] 458.683 523.271 545.505 564.268 561.802 500.811 485.606 410.750 433.148 386.249 363.294 315.785 Crbune consumat [t] 456.191 438.465 409.503 275.697 498.163 327.064 354.606 319.448 341.472 344.591 324.044 397.326 Pcur consumat [t] 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Gaz natural consumat [mii 3 Nm ] 48.258 49.062 38.336 34.434 35.401 23,53 20,33 18.086 19.039 16.794 17,131 25.091

346

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Fig. 9.3.8 Evolu ia produc iei de energie elecric i termic la S.E. Paroeni în perioada 1995-2006

600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 Energie electrica [MWh] Energie termica [Gcal]

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Pentru perioada 1995 ­ 2006, la nivelul Regiunii 6 Nord ­ Vest, în jude ul Bihor, furnizarea energiei termice produs de ctre CET I pentru consumul popula iei (Tabelul 9.3.14), a sczut de la 900 000 Gcal la aprox. 550 000 Gcal. Cauzele acestei scderi sunt determinate de posibilitatea producerii energiei termice folosind i alte resurse energetice, reducerea pierderilor pe transportul conductelor i folosirea pe scar tot mai larg a centralelor de apartament. Tabel 9.3.16. Produc ia de energie termic Jude ul Anul Produc ia de energie termic (mii gcal) 2001 2168,8 2002 1315,1 2003 1319,8 2004 1502,9 2005 1942,3 2006 1489,0 Tabel 9.3.17. Produc ia de energie electric Jude ul Anul Produc ia de energie electric (mii kwh) 2001 1246494 2002 809066 2003 731597 2004 837094 2005 498600 2006 405000 Evolu ia consumului de gaze naturale i energie electric pe teritoriul jude ului Bistri a-Nsud, pentru perioada 1995 - 2006: Bihor Bihor

347

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 9.3.18. Evolu ia consumului de gaze naturale (EON GAZ ROMANIA) (mii Nmc)

1995 1789 1 1996 11849 0 1997 11890 0 1998 11948 4 1999 11744 9 2000 10780 4 2001 10581 7 2002 9895 4 2003 9590 6 2004 9630 0 2005 9618 7 2006 10267 0

Fig. 9.3.9. Evolu ia produc iei de energie, la nivelul jude ului Cluj, în tep/an

140 125 110

% 95

80 65 50 2000 2001 2002 2003 2004 2005 total 2006

energie electrica

energie termica

Se observ tendin a uor cresctoare a produc iei (totale) de energie la nivelul jude ului Cluj, chiar dac în anul 2006, valoarea ei era mai coborata decât cea din 2000,în timp ce produc ia energiei electrice a crescut. Evolu ia consumurilor de energie electric (GWh) în Regiunea 6 Nord ­ Vest în perioada 1995-2005 este ilustrat în figura 9.3.10. Fig. 9.3.10. Evolu ia consumurilor de energie electric în perioada 1995-2005

Se estimeaz c produc ia de energie electric va avea o tendin de cretere de 2-3%, în timp ce produc ia de energie termic va pstra cursul descendent din ultimii ani, în special în ceea ce privete consumul casnic, datorit trecerii de la sistemul centralizat la cel individual de înclzire. Consumul de energie electric în ultimii ani a avut o tendin uor descresctoare datorit scderii consumului industrial. Tendin ele de scdere a consumului energiei termice produs în sistemul centralizat se explic, în parte, prin orientarea unor consumatori, atât casnici, cât i industriali spre alternativa exploatrii centralelor proprii de producere a energiei termice, func ionând pe gaze sau pe GPL, cu un randament în exploatare ceva mai ridicat, iar pe de alt parte procesul de restructurare a economiei na ionale din ultimii ani are implica ii

348

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

multiple, inclusiv asupra consumurilor energetice de diverse tipuri ale agen ilor economici. Tendin e generale ale mediului în domeniul energiei: Dup participarea la Summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, România i-a sporit semnificativ msurile de solu ionare a problemelor de mediu. Acordul de Asociere între România i Uniunea European prevede ca politicile de dezvoltare în România trebuie s fie bazate pe principiul dezvoltrii durabile i c acestea trebuie s ia în considerare poten ialele efecte asupra mediului. În cadrul Planului Na ional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu, România asigur transpunerea legislativ a acestuia, în special în domeniile evalurii impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei, managementul deeurilor, controlul polurii industriale, a substan elor chimice i a zgomotului), dar i întrirea capacit ii institu ionale specifice. Dezvoltarea durabil a sectorului energetic înseamn, în mod esen ial, satisfacerea necesarului de energie la un pre competitiv, în condi ii de calitate, de siguran în alimentare i de utilizare eficient a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.

9.4. Transporturile 9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Transportul joac un rol important în dezvoltarea economico-social a unei regiuni dar totodat este unul din cei mai importan i poluatori ai mediului înconjurtor. Efectele poluan ilor proveni i de la autovehicule sunt la fel de grave ca i cele ale activit ilor industriale i acestea sunt: · poluarea legat de circula ia mijloacelor de transport, ca urmare a emisiilor de substan e poluante rezultate în urma consumului de combustibil, a zgomotului i a antrenrii particulelor de praf aflate pe carosabil; · antrenarea de pericole grave pentru om i mediu, generate de lipsa de securitate a transporturilor de persoane i mrfuri sau de con inutul mrfurilor transportate (substan e inflamabile, toxice). Traficul se face rspunztor de eliminarea în atmosfer atât poluan ilor gazoi, cât i solizi (particule), dintre care cei mai importan i sunt: monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi volatile (COV), dioxid de sulf (SO2) i compui ai plumbului (Pb). Odat ajuni în atmosfer, în func ie de condi iile meteorologice, aceti poluanti particip la o serie de reac ii fotochimice, care contribuie la formarea ozonului de atmosfer joas, una din noxele cele mai periculoase, producând dificult i de respira ie i afec iuni pulmonare. Concentra ia acestor poluan i depinde de: · intensitatea traficului i tipurile de autovehicule, respectiv numrul de porniri, numrul de sta ionri; · configura ia terenului, vânturile dominante, înl imea i omogenitatea cldirilor care-l mrginesc; · condi iile meteorologice care contribuie la dispersia poluan ilor. Dezvoltarea traficului aerian, tot mai accentuat în ultimele decenii, duce la un impact asupra mediului, mai ales prin zgomotele i vibra iile din vecintatea aeroporturilor. Transportul terestru, aerian cât i cel feroviar sunt în cea mai mare msur responsabile de poluarea fonic.

349

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Regiunea 1 Nord-Est Tabel 9.4.1. Situa ia comparativ a emisiilor din transport în 2006 fa de 2005

Regiunea 1 N-E

Poluan i SO2 (Mg) NOX (Mg) NMVOC (Mg) CH4 (Mg) CO (Mg) CO2 (Gg) N2O (Mg) Cd (kg) Cr (kg) Cu (kg) Ni (kg) Pb (kg) Se (kg) Zn (kg) TSP (Mg) An 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 Emisie 451,59 8567,14 4786,93 88,63 48876,45 927,94 26,12 4,18 3,75 117,97 4,67 1804,82 0,69 71,24 335,48

Reglementrile de mediu referitoare la vehicule i combustibili au determinat reducerea polurii pe unitatea de transport în 2006 comparativ cu anul anterior. Regiunea 2 Sud-Est În jude ul Brila emisiile totale din transport (calculate din inventarul emisiilor) se ridic la valoarea de 156.471,1 t care reprezint aproape 18.9% din emisia total de poluan i în atmosfer. În ceea ce privete traficul fluvial în Portul Constan a, acesta este de aproximativ 10 milioane tone/an i reprezint 24% din traficul total anual. La 23 de km. de municipiul Constan a se gsete Aeroportul Interna ional Mihail Koglniceanu, în perioada sezonului estival acesta asigurând legturi aeriene ctre toate oraele importante din Europa. Emisiile din trafic în jude ul Vrancea, estimate la nivelul anului 2006 sunt: 74,335 t SO2; 290,817 t NOx; 1,64 t NMCOV; 1,84 t CH4; 61,87 kg Pb; 1,38 kg Cu. Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Tabel 9.4.2 Cantit i de emisii din transporturi în jude ele Gorj i Olt, în anul 2006 Judetul Gorj Olt CO (t) 11527,76 1672,31 CO2 (103 t) 176,48 SO2 (t) 176,99 317,37 Nox (t) 1585,65 1700,16 Pulberi (t) 146,19 200,37. Cd (kg) 0,545 Pb (kg) 101 -

Regiunea 6 Nord-Vest

350

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 9.4.3. Principalele cantit i de poluan i emii din transport rutier în jude ul Maramure în anul 2006 (tone) SO2 CO2 NOX NMVOC CO TSP CH4 N2O PB CU ZN 387,6 183,3 1314,2 1730,3 1326,6 150,4 26,8 10,2 2,83 0,098 0,057 Tabel 9.4.4 Cantit i de poluan i emii din transport rutier (tone)/2006

nume grupa Transport rutier CO2 (mii t) 448.290 SO2 (tone) 2064.595 NOX (tone) 1180.952 NMVOC (tone) 10890.420 CO (tone) 15528.49 PM10 (tone) 152.076 Pb (kg) 12027.15

9.4.2. Evolu ia transporturilor i ac iuni desfurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Un sistem eficient i flexibil de transport este esen ial pentru economia i calitatea vie ii. În prezent, sistemul de transport amenin semnificativ mediul înconjurtor i sntatea uman. Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemului de transport i asigurarea func ionrii acestuia în vederea realizrii unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii, la re elele de transport na ionale i europene. În prezent, ca urmare a creterii numrului de autovehicule, precum i a calit ii precare a multora dintre acestea, transportul reprezint o surs major de poluare a mediului, cu un impact major în special asupra calit ii aerului. Problemele de mediu generate de traficul rutier sunt: · poluarea aerului cu gaze acide, substan e organice, metale toxice i cancerigene; · poluarea fonic prin vibra ii, cu efecte asupra organismelor umane i animale; · generarea de deeuri specifice fr utilizarea unor solu ii de eliminare a acestora; · poluarea solului, subsolului i apelor de suprafa cu poluan i antrena i de pe carosabil de ctre apele pluviale; · sec ionarea habitatelor naturale. Poluarea aa-numit outdoor, de la gazele de eapament i cele industriale duce, fie la cancer bronho-pulmonar, prin inducerea de celule atipice la nivelul broniilor, fie la apari ia i agravarea unor boli obstructive, ca emfizemul pulmonar, astmul bronic sau bronita cronic. Este foarte important s se realizeze o coordonare a politicilor de transport între rile dezvoltate i cele aflate în tranzi ie, în vederea reducerii costurilor externe ale transporturilor la nivel mondial. Studiile arat c 23% din emisia de carbon este generat de activit ile de transport, 80 pân la 90 de procente din aceast valoare fiind imputabile transportului rutier. O alt msur care ar putea duce la diminuarea emisiilor ar fi scoaterea din circula ie a acelor autovehicule, în special a celor de tonaj mare, care nu au motoarele dotate cu sisteme de re inere a poluan ilor. Aceast ac iune a început în anul 2005, dar cu autoturismele mai vechi de 12 ani. De asemenea, prin utilizarea autovehiculelor echipate cu sistem EURO 3 i EURO 4 (pentru îmbunt irea arderii), folosirea motorinei EURO 3 i EURO 4 conform normelor europene i prin dotarea cu convectori catalitici: · se filtreaz gazele de eapament; · se re in particulele în suspensie solid par ial i emisia de NOx; · se reduc emisiile de SO2. În acest mod se reduc, pe toat durata de func ionare a unui autovehicul, emisiile de hidrocarburi, în medie cu 87%, cele de dioxid de carbon cu circa. 85% i oxizii de

351

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

azot cu 62%. Eficacitatea acestor msuri este, îns, limitat de numrul tot mai mare de autovehicule. O problem important o constituie lipsa locurilor de parcare i amplasarea necorespunztoare a garajelor, fapt ce determin folosirea spa iilor verzi ca spa ii de parcare. Administra iile publice locale, în elaborarea planurilor de urbanism, trebuie s aib în vedere amenajarea parcrilor în aa fel încât s nu afecteze zonele verzi i s aib capacitatea de a deservi popula ia din zon. Astfel, msurile de protec ie antifonic, cu perdele verzi de protec ie a cilor rutiere i feroviare intravilane ar fi de natur s contribuie atât la reducerea disconfortului produs de zgomotul urban, cât i la ameliorarea calit ii aerului. De asemenea, dezvoltarea cii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai eficiente msuri în vederea reducerii polurii i cu ajutorul creia se pot aduce rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât i pe termen mediu. Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului, conform Planului Na ional de Ac iune pentru Protec ia Mediului, îl constituie restructurarea sistemului na ional de transport i asigurarea func ionrii acestuia, în vederea realizrii unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la coridoarele paneuropene. Politica în domeniul asigurrii unei dezvoltri durabile a sectorului transporturi are în vedere urmtoarele ac iuni generale: · reabilitarea i modernizarea infrastructurii i echipamentelor; · asigurarea interconectrii i interoperabilit ii între re elele i modurile de transport; · realizarea re elelor pan-europene de transport; · utilizarea modurilor de transport ecologic; · utilizarea de mijloace de transport performante tehnic i opera ionale pentru toate tipurile de transport; · implementarea tehnologiilor de depoluare specifice; · aplicarea msurilor preventive pentru limitarea efectelor polurii; · extinderea transporturilor combinate i intermodale. În scopul reducerii emisiilor din transporturi s-au organizat la nivelul intregii ri, în colaborare cu reprezentan ii Registrului Auto Român - ac iuni de control tehnic în trafic pentru verificarea emisiilor i s-au aplicat msuri coercitive pentru depirea limitelor admise, înnoirea parcului auto conform Programului de stimulare a înnoirii Parcului Na ional Auto. Pentru îmbunt irea infrastructurii rutiere din municipiul Constan a, se va realiza drumul de centura care va lega zona portuara de DJ223 i care va elimina efectele traficului greu pe strzile din ora. De asemenea se va îmbunt i i extinde sistemul stradal în întregul ora. În municipiul Brila este în plan realizarea unui studiu de fezabilitate privind fluidizarea circula iei. În jude ul Gala i s-a continuat ac iunea demarat la nivel na ional, de stimulare a înnoirii parcului auto. În vederea ob inerii fluidizrii traficului, au fost puse în func iune rute ocolitoare în jude ul Clrai, cele trei tronsoane i anume: Bucureti ­ Fundulea i Fundulea ­ Lehliu, Lehliu ­ Drajna, în Arge pentru diminuarea emisiilor din transportul rutier in municipiul Piteti au demarat lucrrile la centura sud de ocolire a municipiului Piteti, Coridorul IV Transeuropean. În municipiul Cluj-Napoca, s-a realizat fluidizarea traficului prin redirec ionarea circula iei pe anumite artere sau realizarea de strzi cu sens unic. Un alt exemplu este municipiul Dej, unde exist o centur de ocolire (pentru traficul greu), iar pentru prevenirea i diminuarea impactului accidentelor provocate de mijloacele de transport s-a realizat restric ionarea circula iei în zona central. Totodat, prin promovarea proiectului "Autostrada Braov ­ Oradea", care va strbate i jude ul Slaj, s-a avut în vedere reducerea impactului cauzat de traficul pe cile de transport existente prin devierea traficului de pe acestea, pe noua arter de transport.

352

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

9.4.3. Situa ia parcului auto

Dup anul 1990, numrul de autovehicule a crescut exponen ial, ceea ce a determinat i creterea cererii popula iei pentru locurile de parcare. În scopul realizrii cât mai multor locuri de parcare i garaje acoperite, s-au folosit zonele verzi i cele de recreere, zone cu un rol bine cunoscut i definit în asigurarea snt ii locuitorilor din mediile urbane. Se urmrete monitorizarea dependen ei transportului de pasageri de automobil cu ajutorul indicatorului Automobile proprietate personal pe cap de locuitor Acest indicator se calculeaz raportând numrul total anual de automobile proprietate personal la popula ia total. Tabel 9.4.5. Automobile proprietate personal pe cap de locuitor

Regiune Automobile proprietate personal pe cap de locuitor (nr. automobile la 1000 de locuitori) 2003 2004 2005 2006 72,5 76,9 80,9 168.55 169.24

Regiunea Bacu Reg Timioara-jud. 173.57 178.55 Cara Severin Sursa: Agen iile Regionale Pentru Protec ia Mediului

Tabel 9.4.6. Evolu ia parcului auto 2002-2006

REGIUNE/AN Regiunea Bacu Regiunea Gala i Regiunea PitetiI Regiunea Craiova Regiunea Timioara Regiunea Cluj Regiunea Sibiu 2002 275202 348.265 167.702 354.695 2003 289504 456.783 171.092 363.146 2004 309412 470.885 171.655 363.483 2005 444042 469.329 238.460 374.671 2006 451.786 488.689 311.362 309.800 241.996 415 .877 453.973

Surse: Agen iile Regionale Pentru Protec ia Mediului

9.5. Turismul

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabil a regiunii, investi iile din acest domeniu constituind o prioritate a comunit ii. În acest sens este prognozat o cretere a presiunii exercitate de turism pentru urmtorii ani, existând o poten ial reflectare în evolu ia calit ii factorilor de mediu. Începând cu zone de es i dealuri joase, cu podgorii renumite, pân la peisajul alpin al mun ilor, în cuprinsul regiunii se întâlnesc variate forme de relief. Acestea alctuiesc un cadru pitoresc în care se înscriu numeroase obiective turistice, dintre care unele de o deosebit valoare i de interes na ional. Ca urmare a dezvoltrii turismului, apare problema respectrii echilibrului între solicitarea turistic i capacitatea de absorb ie a acesteia de ctre mediu; factorii naturali ai mediului sunt aceia care creeaz atrac ia pentru turiti; dac îns pdurile, parcurile i rezerva iile naturale, plajele, parcurile zoologice, oglinzile de ap i chiar centrele culturale, monumentele istorice i de arhitectur sunt depite în ceea ce privete capacitatea maxim de vizitare, calitatea turistic dar i însuirile lor naturale care genereaz atrac ia, sunt deteriorate. Dezvoltarea sectorului turistic are implica ii majore asupra mediului, în special asupra habitatelor, asupra facilit ilor de transport, asupra resurselor de ap, asupra

353

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

facilit ilor de alimentare cu ap i de epurare a apelor uzate. Impactul turismului asupra mediului depinde de tipul de turism practicat, de comportamentul turitilor i de calitatea serviciilor oferite. Printre principalele forme de turism, se numr: turismul cultural, rural, de sntate, de afaceri, sportiv, de sejur i de tranzit. Se întâlnete tot mai des no iunea de ecoturism, form de turism în care principalul obiectiv este observarea i contientizarea valorilor naturii i a tradi iilor locale i care trebuie s îndeplineasc urmtoarele condi ii: s contribuie la conservarea i protec ia naturii; s utilizeze resursele umane i locale; s aib un caracter educativ, respect pentru natur ­ contientizarea turitilor i a comunit ilor locale; s aib impact nesemnificativ asupra mediului natural i sociocultural. Prin agroturism, turistul petrece un sejur într-o gospodrie agricol i poate fi implicat mai mult sau mai pu in în activit ile tradi ionale ale respectivei zone sau gospodrii (recoltarea strugurilor, mulsul oilor, culesul merelor etc.). Agroturismul se desfoar în gospodrii care se apropie cât mai mult de arhitectura i modul tradi ional de via din zon. Turismul de aventur presupune, de cele mai multe ori, vizitarea unei regiuni aproape neafectate de impactul uman, efectuarea unui efort fizic relativ mare i asumarea unor riscuri mai mari. Din aceasta categorie pot face parte schiul extrem, alpinismul, parcurgerea canioanelor sau cheilor, coborârea pe ape repezi etc. Turismul de natur presupune realizarea unei cltorii cu scopul de a observa anumite specii de animale sau plante în mediul lor natural. Turismul poate determina un impact negativ asupra mediului prin: · utilizarea intensiv a apei i terenurilor de ctre facilit ile de recreere; · furnizarea i utilizarea resurselor de energie; · modificrile cadrului natural survenite în urma construc iei infrastructurii; · poluarea aerului i depozitarea deeurilor; · compactarea i impermeabilizarea solurilor (distrugerea vegeta iei); · perturbarea faunei i a locuitorilor din zona (datorita polurii fonice). Creterea continu a numrului de turiti i dezvoltarea turismului a condus la agresarea mediul prin: · apele uzate provenite de la unit ile turistice; · poluan ii proveni i din transport (autovehicule in trecere); · emisiile de poluan i de la centralele termice; · comportamentul necivilizat fa de valorile patrimoniului. Impactul asupra s n t ii umane se manifest prin disconfort generat de poluarea zonelor naturale i anume: · disconfortul peisagistic generat de agresarea mediului natural; · disconfortul suportat de comunit ile locale supuse agresiunii unui turism neorganizat. În ciuda efectelor negative pe care le are turismul asupra mediului, nu se pot omite efectele pozitive legate de: · îmbog irea arhitectural i peisagistic; · constituirea de zone protejate; · reconstruc ia ecologic; · dezvoltarea socio-economic. În dezvoltarea turistic a României, se eviden iaz o serie de probleme strategice, cum ar fi: · promovarea insuficient a poten ialului turistic, accesul dificil la informa ie i la produsul turistic;

354

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· lipsa unui organism institu ional specializat, cu atribu ii de promovare a turismului local i cu rol integrator al tuturor celor interesa i; · investi iile reduse realizate în turism, lipsa mijloacelor financiare fa de costul ridicat al investi iei; · insuficienta valorificare a poten ialului turistic local, slaba dezvoltare a infrastructurii turistice; · nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilit i de agrement i refacere. În încercarea de a rezolva aceste probleme se impun urmtoarele obiective i msuri: · identificarea zonelor de agrement i a poten ialului acestora de sus inere a agrementulului; · promovarea unor zone de agrement urban i turistic, prin aplicarea msurilor specifice de echipare tehnico-edilitar a acestora; · asigurarea unui management corespunztor al deeurilor rezultate din activit ile de agrement; · asigurarea igienizrii periodice, prin societ i specializate, a zonelor de agrement identificate; · punerea în aplicare a unor programe de educa ie, instruire, contientizare la toate nivelurile. Regiunea 1 Nord-Est are un mare poten ial ca centru european de turism, fiind separat de Vestul Europei prin lan ul Carpatic iar o mare parte a regiunii a rmas înc neexplorat i necunoscut pentru turitii strini. Jude ele Suceava, Neam i Bacu sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoi i farmecul aparte al celebrelor mânstiri. Zona de Est ­ jude ele Botoani, Iai i Vaslui ­ îi impresioneaza vizitatorii cu variate atrac ii turistice, dintre care se remarc localit ile rurale tradi ionale, neatinse de poluare, cu biserici strvechi i multe alte loca ii interesante, încrcate de cultur i istorie. La data de 31 iulie 2004, pe teritoriu Regiunii de Dezvoltare 1 Nord-Est, se aflau 342 unit i turistice cu func iuni de cazare, cu o capacitate de cazare de 17 183 de locuri. Principalele atrac ii turistice în Regiunea de dezvoltare 1 Nord-Est: Zonele montane În Mun ii Carpa i, aflati la grani a de vest a regiunii, se pot practica o întreag gam de sporturi montane pot fi: rafting, alpinism, schi, ciclism montan, clrie. Mânstirile cu fresce exterioare Elementul specific al acestora îl constituie frescele exterioare, pictate în stil bizantin. Multe dintre aceste mânstiri sunt localizate în istoricul inut al Bucovinei (jude ul Suceava). Saline Salinele de la Târgu Ocna (Bacu) i Cacica (Suceava) sunt adevarate muzee subterane i sta iuni de tratament, fiind recomandate în special pentru tratarea afec iunilor respiratorii. Sta iunile balneare În lan ul carpatic se afl numeroase sta iuni balneare, renumite pentru izvoarele cu ap termal i mineral. Ele reprezint cea mai important surs de ape minerale din sud-estul Europei. Cele mai populare sta iuni de acest gen sunt cele din Slnic Moldova (Bacu), Vatra Dornei(Suceava) i Bl ateti (Neam ). Parcuri i rezerva ii naturale Jude ul Bacu dispune de o serie de rezerva ii i monumente ale naturii (Rezerva iile naturale Nemira, Izvorul Alb (Drmneti), Mgura Târgu-Ocna, Lacul Bltu

355

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

(Drmneti), Bucia (Mânstirea Cain), Perchiu (Oneti), Arsura (Mrgineni) i rezerva ia forestier natural RuncRacova). Arii de protec ie speciale avifaunistice În jude ul Botoani exist o rezerva ie natural forestier (Tudora) i una geologic (Stânca Costeti. În jude ul Neam exist un Parc Na ional: Bicaz/Ceahlu i o rezerva ie de zimbri: Vântori. Rezerva ia geologic de la Dealul Repedea i cea botanic din Valea Lung se gsesc în jude ul Iai. Jude ul Suceava este cel mai bogat în rezerva ii, printre acestea figurând: Raru-Giumalu, Lunca Zamostea, Sltioara, Pojorâta i Zugreni. În jude ul Vaslui exist rezerva ii forestiere la Bl eni, Bdeana, Seaca Movileni i Hârboanca-Brahaoaia, rezerva ii paleontologice la Mânza i i geologice la Nutasca-Ruseni. Lacuri - Aceast regiune are un mare numr de lacuri i iazuri, multe fiind situate în jude ele din estul regiunii (Botoani, Iai, Vaslui) i înconjurate adeseori de pduri. Regiunea 2 Sud-Est Poten ialul turistic al jude ului Brila se remarc prin existen a zonelor umede foarte asemntoare cu cele din Delta Dunrii, situate mai ales în sudul Parcului Natural Balt Mic a Brilei (Ostrovul Popa), precum i prin existen a lacurilor srate cu deosebite calit i balneoterapeutice. În ceea ce privete poten ialul balneo-terapeutic al jude ului, Lacul Srat Brila dispune de toate facilit ile necesare (cazare, tratament, plaj, bi reci). În fond forestier, primirea publicului poate fi organizat în cabane (construite cu specific vântoresc) în punctele Viioara i Camni a (O.S. Ianca), Egreta (Insula Mic a Brilei - O.S. Brila) i Gura Gârlu ei (O.S. Lacu Srat). Impactul negativ asupra mediului se manifest mai mult în cazul turismului de week-end când zonele împdurite de pe malurile Dunrii i din pdurile din jurul municipiului Brila (Lacu Srat, pdurea Stejarul, pdurea Bâsca, zona Crmidrie, Plaja Lipoveneasc, zona portului Sidex, pdurea Cravia) sunt asaltate de public i deteriorate prin accesul cu maini, realizarea vetrelor de foc i depozitarea de deeuri. La nivelul jude ului Buzãu se impun mai multe tipuri de turism: turismul de circula ie (tranzit), organizat pe traseele ce strãbat jude ul, Bucureti-Suceava, BrãilaBraov, Ploieti-Buzãu; turismul de sejur, ce poate avea mai multe componente, turism cultural i rural în pensiunile agro-turistice, turism de vânãtoare - în zona montanã, turismul de pescuit, turismul de week-end, pe trasee scurte pe vãile principalelor ape din jude etc; turismul de circuit se poate desfãura pe valea Buzãului, Slãnicului, zone în care existã i unitãti de cazare. În jude ul Constan a se pot dezvolta cu uurin o serie întreag de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihn i recreere, turismul sportiv i nautic, turismul de afaceri i turismul de croazier i de itinerar. Întrucât litoralul Marii Negre concentreaz 43% din poten ialul turistic a rii, presiunile exercitate de turism asupra mediului sunt semnificative. În sezonul estival popula ia jude ului Constan a se dubleaz, ceea ce duce la dublarea cantit ii de ap uzat menajer ce necesit epurare i la dublarea traficului ce determin implicit dublarea emisiilor din trafic i creterea nivelului de zgomot. În sta iunea Mamaia func ioneaz 8 baze nautice de agrement, 4 la Marea Neagr i 4 pe Lacul Siutghiol ce ofer turitilor o gam larg de servicii. Jude ul Gala i dispune de monumente i situri arheologice, rezerva ii naturale, numeroase monumente arhitecturale din secolele XIX - XX, biserici i ansambluri bisericeti din sec. XVIII -XIX, precum i numeroase parcuri urbane cu valoare dendrologic amenajate peisagistic. În ultima perioad s-a dezvoltat agroturismul din zonele Lieti i Nicoreti ce pune în valoare obiceiurile gospodreti i folclorice, vechi meteuguri etc.

356

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Jude ul Tulcea - bog ia i varietatea vestigiilor arheologice i a monumentelor istorice dau unicitate jude ului. Delta Dunrii, considerat un monument al naturii datorit variet ii i bog iei florei i faunei sale, ofer multiple posibilit i de practicare a turismului: de agreement, de odihn, a turismului cinegetic i de pescuit, a agroturismului. Elementele hidrografice (bl i, gârle, lacuri, mlatini etc) de care sunt legate principalele resurse naturale ­ stuful i petele, de in 4/5 din suprafa a total a deltei, restul reprezint grindurile fluviatile i maritime, câmpurile de loess, ostroavele etc. În circuitul turistic mai pot fi vzute cet ile romane, italieneti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinoge ia, Noviodonum, Halmyris, Enisala, mânstirile Niculi el, Celic, Saon. Parcul Na ional Mun ii Mcinului este situat într-una dintre cele mai remarcabile regiuni naturale ale Europei i poate fi considerat ca fiind o component cheie a motenirii naturale a României i a întregii lumi. În jude ul Vrancea cadrul natural, alctuit din trepte de mun i i dealuri subcarpatice, câmpie i lunc, este atractiv sub aspect peisagistic, completat de locurile i monumentele istorice, regiunea fiind purttoarea unui strvechi i valoros tezaur al civiliza iei i culturii populare. inutul Vrancei, o strveche vatr a etnografiei i folclorului românesc, are o multitudine de monumente ale naturii: Cascada Putnei, Rezerva ia Cheile Tii ei, Pstrvria Lepa, Schitul Lepa, Mausoleul de la Soveja, Focul viu de la Andreiau, unic în ar. Specificitatea i frumuse ea naturii, obiectivele de cultur material i spiritual existente în jude se constituie în interesante i utile obiective turistice, de agrement, odihn i tratament. Dintre acestea pot fi amintite: Lepa, Soveja, Tulnici, Nereju, Paltin, Nruja, Andreiau, Jitia. Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia: Regiunea 4 SV Oltenia prezint o multipl si divers gam de resurse si atrac ie turistice, poten ialul turistic al zonei fiind reprezentat de Fluviul Dunrea i de defileul su, de diversitatea reliefului din zona muntoas, de existen a elementelor floristice i faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezerva ii tiin ifice, de monumentele istorice, de arhitectur i art. Principalele obiective turistice severinene sunt: Ruinele podului lui Traian, Castrul Drobeta, Ruinele bisericii medievale aezat lâng castrul roman. Jude ul Olt este cunoscut pentru vântoare, practicat în pdurile Reca, Brebeni, Seaca, Teslui i Pdurea Sarului, datorit fondului cinegetic. Principala atractie turistica a judetului Vâlcea o constituie sta iunile balneoclimaterice, vestite pentru apele minerale, geotermale si frumuse ea peisajului. Obiectivele turistice reprezentative ale jude ului sunt: · Masivul Cozia - (vf. Cozia 1668 m) situat în apropierea complexului balneoclimateric Climaneti-Cciulata-Cozia; · Defileul Oltului ; · Valea Lotrului - caracterizt prin multitudinea "cataractelor" i prin boga ia folcloric a meleagurilor strbtute; · Cheile Bistri ei - (lâng Mnastirea Bistri a) cele mai înguste chei din România, se caracterizeaz în special de numeroasele guri de peteri care se vad în versan ii abrup i ai vii Bistri ei; · Piramidele de pmânt de la Goranu ; · Ruinele castrului roman Arutela de la Bivolari; · Mnastirea Horezu;

357

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

· Mnastirea Cozia reprezinta unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur din secolul XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influent bizantin în ara Romaneasc. În jude ul Gorj exist multe rute turistice alpine pedestre, trei zone pe care se practic alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier i Cheile Olte ului - Polovragi), cinci zone speologice ce reprezint cel mai mare poten ial speologic din România având peste 2.000 de peteri. Interesante sunt casele fortificate ce se gsesc numai în Oltenia numite 'Cule' (în Gorj: cula Cornoiu­Curtioara, Siacu­Slivileti si Groerea ­ Aninoasa). Principalul punct de atractie în municipiul Târgu Jiu este Complexul sculptural în aer liber al lui Constantin Brâncui. În cadrul Regiuni 4 SV Oltenia un loc distinct îl ocup rezerva iile naturale. Astfel, amintim rezerva iile botanice: Cracul Gioara, Cracul Crucii, Gura Vii-Vârciorova, Fa a Virului, Valea Oglnicului, Dealul Dohomnei, Padurea Zaval. Lacul Zton este unul dintre cele mai frumoase lacuri de origine carstic din ar, prezentând cel mai remarcabil câmp de lapiezuri din ar. Meleagurile vâlcene sunt deosebite prin cheile Bistri ei i ale Oltului, plante i animale rare în rezerva iile naturale din mun ii Coziei i din mun ii Buila- Vânturari a i mun ii Cp ânii, sunt ocrotite ca monumente ale naturii. Sate tihnite cu tradi ii pitoreti i neîntrecu i meteri populari la Horezu, Brbteti Vaideeni, la Bujoreni, Petreti, Vldeti sau Buzeti. Exist în Vâlcea peste 300 de monumente istorice i de art, de la tezaure neolitice la vestigii dacice i romane, de la Buridava i Calea lui Traian pe Valea Oltului, pstrate în Muzeul din Râmnicu Vâlcea, Govora i în complexul muzeal Mldreti. Regiunea 5 Vest: În func ie de resursele naturale i antropice existente în jude ul Arad, formele de turism practicate se pot clasifica în: turism cultural-istoric, turism balnear i curativrecreativ, turism religios, turismul rural, turism ecologic sau de agrement. Principalele destina ii turistice ale jude ului Arad sunt: Valea Mureului, Valea Criului Alb, zona montan Codru-Moma, podgoria Ardean, trandurile termale, Lunca Mureului etc. Jude ul Cara-Severin dispune de un bogat poten ial turistic. Aici pot fi practicate toate tipurile de turism: · Turismul montan­exist numeroase chei, cascade, abrupturi i stâncrii, peteri i importante zone propice practicrii sporturilor de iarn. În zona montan func ioneaz sta iunile turistice: Semenic, Trei Ape, Secu (Muntele Semenic), Poiana Mrului i Muntele Mic. · Agroturismul­exist localit i cu pensiuni turistice: Grâna, Brebu Nou, Zvoi (Poiana Ursului), Sasca Montan, Teregova, Zona Turnu Ruieni i localit i cu posibilit i de practicare a agroturismului: Verme, Berzovia, Ramna, Ocna de Fier, Dognecea, Ciudanovi a, Ciclova Român, Crbunari, Berzasca, Schievi a, Armeni, Socol, Pojejena, Prigor, Lpunicel, Bozovici, Eftimie Murgu, Mehadia. · Turismul de vântoare i pescuit sportiv În mun ii Banatului se întâlnesc majoritatea speciilor de vânat. Patrimoniul cinegetic cunoscut se compune din: cerbi, lupi, pisici slbatice, ra e slbatice etc. iar în re eaua de ape se regsesc o mare varietate de specii de peti. Pentru turismul de vântoare Direc ia Silvic Cara - Severin dispune de un numr de 12 cabane de vântoare: Poiana Mrului, Teregova, Valea Cernei, Clisura Dunrii, Cheile Nerei, Valea Mini, Semenic, Lacul Secu etc · Turismul cultural - Parcul Monumentelor de Sculptur din Grâna; · Turismul religios: Mânstirea Almj­Putna, Mânstirea Brebu, Schitul Teiu ­ Caransebe, Schitul "Sf. Iosif cel Nou de la Parto, Aezmântul monahal - social Bile Herculane, Aezmântul monahal-social Glimboca, Schitul Poiana Mrului, Aezmântul Monahal Social Ruschi a, Schitul Intrarea Maicii Domnului în Biseric­Sichevi a; Schitul Sf. Nectarie Fene.

358

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Turismul industrial i urban - Muzeul de Locomotive i Muzeul de Istorie al Banatului Montan - situate în Rei a; Muzeul de Mineralogie "Constantin Gruescu" - Ocna de Fier. · Turismul balneo-climateric - sta iunea Bile Herculane; · Turismul de croazier-se desfoar pe o lungime de 60 km. (in Defileulul Dunrii sectorul Bazia-Turnu Severin -cele dou "cazane"); · Turismul sportiv­zona montan a jude ului ofer condi ii favorabile practicrii turismului sportiv; în sezonul de iarn se pot practica "sporturile albe" (Mun ii Semenic, Muntele Mic, Lacul Crivaia, Trei Ape, Vliug) iar în sezonul de var sunt condi ii prielnice practicrii sporturilor nautice. · Speoturismul-are mari posibilit i de dezvoltare în zona carstic bn ean, unde se întânesc peste 1024 de peteri i avene, forme specifice endocarstului. Majoritatea peterilor se afl în sectorul de chei ale vilor, cu accesibilitate bun: Gaura cu Musc (Defileul Dunrii), Dubova (Cheile Nerei), Tolosu, Comarnic, Liliecilor (Cheile Caraului). · Turismul de aventur-în jude se organizeaz concursul de motociclism montan, pe potecile din Mun ii arcu i Semenic; · Turismul extrem i de escalad-Valea Cernei constituie una dintre cele mai întinse zone calcaroase din ar, având multe peteri cu pere ii abrup i Jude ul Hunedoara, de ine o bog ie folcloric i etnologic, vestigii ale trecutului, monumente istorice; Turismul montan-În Mun ii Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Por ii sau crestele Stânioara i Pintenul Slaveiului. Cabanele din Retezat i Parâng (Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seac, Valea de Peti, Montana, Brazi) Foarte valoroase sunt i lacurile de munte, de origine glaciar (în mun ii Retezat, Parâng, Godeanu, arcu i urianu) iar cascadele, repeziurile, bulboanele de la Izvorul Criului, Bulzeti, Bampotoc, Sibiel, Mun ii Retezat etc. Principalele zone turistice etno-folclorice ale jude ului Hunedoara sunt: ara Zarandului cu obiectivele turistice Muntele Gina, Muntele Vulcan (rezerva ia natural), oraul Brad (Muzeul Aurului). Valea Mureului cuprinde principalele obiective turistice: Satul Aurel Vlaicu, Oratie, Costeti, Blidaru, Graditea de Munte ­ unde se pstreaz ruinele principalei aezri a regatului dac ­ Sarmisegetusa Regia, Simeria­aici se afl un parc dendrologic. Principalul punct de interes turistic al municipiului Hunedoara îl reprezint Castelul Huniazilor, Principalele obiective turistice din zon sunt: Clan Bi (sta iunea de ape termale din anticul Aquae); Castelul Sântmrie­Orlea ce adpostete cetatea i biserica Col , Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetuza, Peterile Ciclovina, Ohaba Ponor i Tecuri ­ situate pe un versant al Mun ilor urianu, con in urme de locuire din paleolitic. Peterile prezint interes i sub aspect geologic, prin unicitatea configura iei rocilor. Turismul în jude ul Timi este reprezentat de un poten ial natural diversificat, etajat, de la Mun ii Poiana Rusc pân la Câmpia Timiului. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, fondul cinegetic i piscicol bogat, precum i varietatea elementelor de arhitectur, art popular i folclor asigur oferte de turism. Jude ul Timi adpostete câteva rezerva ii naturale, cu un mare numr de specii de plante i animale rare: la Satchinez - rezerva ie ornitologic, la Rdmneti rezerva ie paleontologic, la Bazo - parc dendrologic. Situri naturale aflate sub regim special de protec ie sunt: Lunca Pogniului, Movila Sisitak, Mlatinile Satchinez (rezerva ie ornitologic), Mlatinile Murani, Pdurea Cenad, Arboretumul Bazo (parc dendrologic), Pdurea Bistra, Pdurea Dumbrava, Pdurea - parc Buzia, Insula Mare Cenad, Insulele Igri, Srturile Dinia, Locul fosilifer Rdmneti (rezerva ie paleontologic), Pajitea cu narcise Bteti, Parcul Banloc, Lacul Surduc. ·

359

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

La cele men ionate, se adaug i alte atrac ii naturale: peteri, vulcanul noroios de tip "grifon" de la Forocici, vulcanul stins Dealul Rou, conul vulcanic umig, mlatinile, bl ile, lacurile, de la Satchinez, Murani, Surduc, Româneti, Moni a, Ianova, Dumbrvi a, Pichia, Mun ii Poiana Rusc (peste 600 m). Turismul balnear i de agrement se poate practica în oraul sta iune Buzia, municipiul Timioara, oraul Deta, dar i alte localit i cum ar fi Clacea, Teremia Mare, Lovrin etc. Regiunea 6 Nord­Vest, prezint un relief foarte variat. Pe lâng peisajele naturale, aici se întâlnete i un bogat patrimoniu arhitectural, vestigii culturale i istorice, patrimonii etnografice (arta popular, tezaur folcloric, datini i obiceiuri), artistice i nu în ultimul rând agroturism, acestea fiind puse în valoare prin dezvoltarea turismului. Principalele zone turistice din Regiunea 6 Nord ­ Vest sunt: Zone montane i complexe carstice Mun ii Rodnei cu lacurile glaciare (Lacul Iezer, Lala Mic i Lala Mare sau Turile Buhiescu); Parcul Natural Mun ii Maramureului, Cheile Turzii; Zona carstic Padi - Cet ile Ponorului, face parte din Parcul Natural al Mun ilor Apuseni i este situat în Mun ii Bihor (jude ul Bihor), Padiul, Poiana Ponor, Lumea Pierdut (cu avene, peteri, doline, izbucuri, sorburi), Cet ile Ponoruluii, Valea Galben, Groapa de la Ruginoasa; Zona Sighitelului cu Rezerva ia Valea Sighitelului; Zona Bratca ­ uncuiu - Vadu-Criului - Defileul Criul Repede defileu cu numeroase abrupturi i peteri (Petera Vadu Criului, Pestera Btrânului etc.), Petera Vântului de la uncuiu, Petera Unguru Mare, Petera Urilor de la Chicu, Ghe arul de la Vârtop, Petera Izvorul Tuoarelor, Cheile i Valea Bistri ei Ardelene). Grdini Botanice: Grdina botanic ,,Alexandru Borza", din Cluj-Napoca, i Grdina Botanic a Centrului de Cercetri Biologice Jibou. Sta iuni: Sângeorz Bi (cu izvoare de ap mineral "Hebe"), Valea Vinului (jude ul Bistri a-Nsud), Sta iunile Bora i Ocna ugatag, Sta iunea Tnad, Bile Jibou, Salina Turda; Lacuri - Colibi a, baraj artificial situat în Mun ii Bârgului, jude ul Bistri a-Nsud; Vestigii istoricei: Ruinele Cet ii Ciceului - CiceuGiurgeti, Castelul- Hotel Dracula (Mun ii Bârgului). Edificii religioase: Biserica evanghelic ­ Bistri a, Biserica "Sf. Mihail" (Cluj-Napoca), Mnstirea de la Vad ­ Ciceu (jude ul Bistri a-Nsud), Mnstirea Rohia ( ara Lpuului, jude ul Maramure), Bisericile de lemn din localit ile Rogoz, Lpu, Rzoare, Cetatea Chioarului (jude ul Maramure). Edificii culturale: Muzeul Na ional de Art (Cluj-Napoca), Muzeul Na ional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Mineralogie i Geologie (Cluj-Napoca), Muzeul Zoologic, Muzeul memorial ,,George Cobuc", (localitatea George Cobuc, Nsud), Muzeul memorial ,,Liviu Rebreanu" (Nsud), Muzeul rii Oaului din Negreti-Oa, Muzeul Etnografic al vabilor din Petreti (jude ul Satu Mare), Rezervat a Dacilor Liberi (Medieu-Aurit -jude ul Satu Mare), Castrul Roman din Turda Universul etnografic i etnofolcloric: Renumitele localit i maramureene Spân a, Moisei, Botiza, Ieud, Bârsana, Bogdan Vod, porturile i datinile specifice i nu în ultimul rând ,,Cimitirul Vesel", declarat ca sit UNESCO. ara Lpuului, ara Oaului, ara Chioarului - centre importante de interes turistic, precum i zonele naturale cu poten ial turistic foarte variat: Mun ii ibles, Mun ii Lpuului, Mun ii Preluca, Defileul Lpuului, Piemontul atra, etc.

360

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În cuprinsul Regiunii 7 Centru se întâlnesc variate forme de relief. Poten ialul turistic, prezent pe aproape întreaga suprafa a regiunii, este reprezentat de urmtoarele categorii de obiective: zone de mun i popula i cu pduri i lacuri glaciare; rezerva ii naturale de o mare varietate; râuri de es i de munte; zon colinar cu renumite podgorii; resurse balneo - climaterice; monumente de arheologie, arhitectur, istorie, mnstiri, biserici. Principalele atrac ii turistice ale regiunii sunt: Jude ul Alba: zone de mun i înal i (Vârful lui Ptru, urianu, Muntele Mare, Muntele Gina); rezerva ii naturale de o mare varietate (84 de rezerva ii); râurile de es (Mure, Târnave) i de munte (Sebe, Arie, Ampoi, Galda, Cetea) cu posibilit i pentru practicarea pescuitului sportiv; zona colinar cu renumitele podgorii: Jidvei, Blaj, Ighiu, Cricu; resurse balneo - climaterice în zona Ocna Mure; prezen a de mici depresiuni montane: Arieeni, Mogo, Ponor, Slciua, Întregalde, în cadrul crora se pot dezvolta complexe turistice sau se poate practica agroturismul; monumente de arheologie, arhitectur, istorie, precum: Cet ile Alba Iulia, Sebe, Aiud, cetatea dacic de la Piatra Craivii, Cpîlna, cet ile rneti Gîrbova, Cîlnic, Boz, Ssciori; mnstirea Rîme , bisericile de lemn Lupa, Gîrda de Sus; monumente memoriale la Alba Iulia, Blaj, Mirslu; arhitectura original a caselor de la Arieeni, Gîrda, Vidra, Avram Iancu, Albac, Mogo, Ponor, Râme ; portul i artizanatul de la ugag, Cpâlna, Laz, Ssciori, Gârda de Sus; târgurile i srbtorile tradi ionale din Mun ii Apuseni; alte obiective de interes turistic: muzeele Alba Iulia, Sebe, Blaj, Aiud, Lupa, biblioteca Bathaneum din Alba Iulia, muzeele etnografice steti: Lupa, Rîmetea, muzeul memorial Avram Iancu. Jude ul Braov: Tradi iile folclorice specifice, portul popular i arhitectura româneasc, ospitalitatea i buctria autentic fac din ara Bârsei o zon aparte. Dintre monumentele istorice ale oraului, care dateaz de secole, amintim: Cetatea Braovului, Bastionul estorilor, Poarta Ecaterinei, Turnul Alb i Turnul Negru, vechea i noua "Pia a Sfatului", Biserica Neagr, Biserica Bartolomeu, Biserica Sf. Nicolae din Schei, "Casa Hirscher" denumit i "Podul Negustorilor". Castele: Castelul Bran, Castelul Haller (Hoghiz), Castelul feudal de la Racos; Castelul de la Sâmbta de Sus, la 20 km de Fgra, Castelul de la Sâmbta de Jos, Cetatea de la Prejmer, Cetatea Feldioarei Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine). Sta iuni turistice: Poiana Braov situat la poalele Postvarului, se afl la o altitudine de 1.020 m, Predeal (situat la 1100 m altitudine -aezarea urban la cea mai mare înl ime din România), sta iunea Rotbav (având izvoare clorurate, iodurate, bromurate i sodice) Localitatea Zizin care se afl situat în partea de nord-est a oraului Scele, Pârâul Rece, Timiu de Sus, Timiu de Jos. Jude ul Covasna: beneficiaz de un poten ial natural deosebit de bogat i variat. Poten ialul turistic al oraului Sfântu Gheorghe Complexul turistic se afl în centrul oraului, întâlnim Muzeul Orenesc, numit "Muzeul Meteugurilor". Sta iunea de odihn i tratament Fortyogo; Poten ial peisagistic i uman deosebit de ridicat în localit ile Cernat, Dalnic, Moaca. În aceasta zon se afl lacul de agrement Pdureni; Zona Muntelui Puciosu cuprinde Bile Balvanyos situate la o înl ime de 900 m, în apropierea unui masiv vulcanic în vârful cruia se gsete lacul vulcanic Sf. Ana; Culoarul depresionar al vii Buzului, Sita Buzului - important datorit vestigiilor arheologice i ruinelor din epoca medieval. O alta zon balnear i de tratament a jude ului, sta iunea Vâlcele (ape minerale carbogazoase i ape sarate); Localitatea Ariud este un important centru arheologic. Cea mai mare sta iune aflat în nordul depresiunii este Malna-Bi aflat pe cursul râului

361

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Olt unde se gsesc ape minerale carbogazoase i feruginoase. În apropierea sta iunii, pe malul stâng al pârului Ozunca, se afl rezerva ia natural Mlatina Ozunci. Localitatea Bibor eni-izvoare carbogazoase. Pe valea pârului Hghima se întinde singura regiune carstic a jude ului Covasna, platoul carstic Godna, cu peteri care merit a fi vizitate. Jude ul Harghita: Aici exist o varietatea reliefului, peste 1000 de izvoare de ap mineral captate, mina de sare de la Praid cu calit ile curative deosebite, bioclima Borsecului, mofetele i izvoarele câtorva localit i. Cele mai frecventate zone i localit i din jude sunt: zona Bile Tunad, Lacul Rou i Cheile Bicazului, Borsec, zona Praid, Izvorul Mureului, Corund, Cristuru Secuiesc. În jude ul Harghita func ioneaz pârtii de schi la: Harghita Bi, la Bile Homorod, la Lunca de Jos, la umuleu Ciuc, la Szecseny Miercurea Ciuc, la Sânmartin, cabana Brdet. În jude ul Mure se desfoar forme variate de turism, cum ar fi: turismul sta ionar (de sejur) - culoarul Mureului i în sta iunile balneoclimaterice (Sovata); turismul balneoclimateric ­ sta iunile Sovata, Sângeorgiu de Mure, Ideciu de Jos i Jabeni a; turismul cinegetic - Mun ii Climani i Gurghiu; turismul cultural - Târgu Mure i Sighioara; turismul pentru sporturi de iarn - în sta iunea Sovata; turismul piscicol - în ariile montane i în zona iazurilor din Câmpia Transilvaniei. Jude ul Sibiu: Relieful variat i dispus în trepte, la sud i sud-vest este mrginit de Mun ii Fgra, Mun ii Lotrului, Mun ii Cindrel popula i cu pduri, puni i lacuri glaciare. Teritoriul jude ului Sibiu prezint o mare varietate de valori culturale istorice - art popular, etnografie, folclor, tradi ii, vestigii istorice. Sta iunea Pltini-în Mun ii Cindrel. Puncte de atrac ie sunt considerate i lacurile din jude , care se pot împr i astfel: glaciare, în Mun ii Fgraului (Podragul, Podragel, Bâlea, Lacul Doamnei, Lacul Avrig) i în Mun ii Cindrelului (Iezerul Mare i Iezerul Mic); srate, din Sta iunea Ocna Sibiului, artificiale, ca rezultat al ac iunii antropice, aa cum sunt: Rîura, Brdeni, Loamne, Mândra, Scel - folosite pentru piscicultur; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, cele de pe râul Sadu, de pe Cibin (de la Gura Râului), de pe Olt (ex. de la Scorei). Dintre obiectivele turistice ale Sibiului amintim: Pia a Mare sau "Ringul cel Mare", Turnul Sfatului; Podul Minciunilor, Casa Parohial i Liceul Brukenthal; Biserica Evanghelic; Pasajul Scrilor cruia i se mai spune i "Zidul cu arce"; Mitropolia Ortodox, Biserica Reformat, Biserica Catolic, Biserica Ursulinelor; Zidul Cet ii i turnurile de aprare; Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor i Turnul Dulgherilor, Turnul Pielarilor; Muzeul Brukenthal, în cadrul cruia se afl Galeria de Art cu cele dou expozi ii de baz: Pinacoteca Brukenthal i Galeria de Art Na ional, Muzeul de istorie natural; Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat într-o cldire monument istoric i arhitectonic, Muzeul Armelor i Trofeelor de Vântoare, muzeu unicat în România; Muzeul Civiliza iei Populare Tradi ionale, Municipiul Media are ca atrac ii turistice: Biserica Evanghelic "Sfânta Margareta; Fortifica ia din jurul bisericii - numit i "Castelul" ; Turnul Clopotelor; Turnul Croitorilor; Turnul Mariei; Casa memorial tefan Ludwig Roth; Pia a Regele Ferdinand; Mânstirea Franciscanilor - dateaz din sec. al XV-lea.

362

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Regiunea 8 Bucureti-Ilfov: În Regiunea 8 Bucureti-Ilfov exist, pe lang agrementul zonal (în special de week-end) i poten ial turistic. Pot fi vizitate mânstiri, biserici, vechi palate, amplasate de cele mai multe ori în zonele naturale din teritoriu. Dintre obiectivele turistice, se pot enumera: Lacul Mogooaia, Lacul Pantelimon, Lacul i Pdurea Cldruani, Mnstirea Cldruani, Mnstirea Cernica, Mnstirea Snagov, Muzeul de Art Brâncoveneasc (Palatul Mogooaia), Pdurea Bneasa, Pdurea Râioasa, Pdurea i Lacul Cernica, Pdurea i Lacul Snagov, Palatul Mogooaia. Tot aici se poate practica i turism tiin ific, fiind folosit din ce în ce mai frecvent de ctre cet eni din strintate. Practicarea turismului în imediata învecinare cu capitala rii poate constitui i o surs suplimentar de venituri pentru popula ia din mediul rural i pentru administra ia public local. Nepunerea în valoare a acestor zone turistice duce în timp la degradarea lor. Impactul turismului asupra mediului: Relieful, pdurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii, aerul sau apele minerale etc., toate componente ale mediului natural înconjurtor, se constituie în tot atâtea resurse turistice ce favorizeaz desfurarea turismului de odihn i recreere, de tratament balnear, de litoral sau cultural, drume ie montan etc. Cu cât aceste resurse sunt mai variate i complexe i, mai ales, nealterate, cu propriet i cât mai apropiate de cele primare, cu atât importan a lor pentru turism este mai mare, iar activit ile pe care le genereaz sunt mai valoroase i mai atractive, rspunzând unor motiva ii turistice foarte variate. În aceste condi ii, rela ia turism ­ mediu înconjurtor are o semnifica ie deosebit, iar ocrotirea i conservarea mediului înconjurtor, reprezint condi ia primordial de desfurare i dezvoltare a turismului; orice modificare produs acestuia aduce prejudicii importante poten ialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea calit ilor reconfortante, de odihn sau terapeutice ale resurselor sale. Dar, cu toate acestea turismul, ca orice activitate uman particip implicit la degradarea i poluarea mediului înconjurtor i a poten ialului turistic, fie prin presiunea direct a turitilor asupra peisajului, florei i faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora par ial sau total, fie prin concep ia greit de valorificare a unor zone, puncte i obiective turistice. Turismul excesiv sau prost planificat afecteaz mediul natural de destina ie, astfel: · circula ia turistic necontrolat în zone sau la obiective turistice aflate în afara traseelor marcate, în pdurile de interes social-recreativ, în special în perioadele de week-end, ducând la distrugerea vegeta iei, florei i faunei · ca urmare a creterii circula iei turistice sunt expuse i obiectivele turistice antropice (monumente, vestigii arheologice, muzee etc.), în special cele aflate în aer liber (este cazul mânstirilor din Bucovina). · lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalrii de corturi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoac inevitabil degradarea peisajului prin deeurile aruncate; · ptrunderea turismului automobilistic în locuri pân nu demult inaccesibile i în sta iunile turistice, distrugând în calea lor pajiti, flor, arbuti, , poluând râurile i lacurile etc. (Climneti-Cciulata, Bile Tunad, Vatra Dornei, Sinaia, Buteni, Predeal etc.). · dezvoltarea nesistematizat a localit ilor, proiectarea necorespunztoare a obiectivelor de investi ii cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza material turistic, realizarea de construc ii inestetice, neadaptate specificului arhitectural, etnografic sau natural al zonei turistice, ocuparea intensiv a unui spa iu cu construc ii turistice, aceast ultima situa ie putând afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv, mergându-se pân

363

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

·

·

· ·

·

·

·

la o urbanizare a sta iunii (Bile Felix, Sovata, Bran etc.), supradimensionarea sta iunilor din punct de vedere al capacit ilor de primire i tratament, comparativ cu poten ialul resurselor existente i capacitatea de suport a zonelor / sta iunilor turistice (Bile Felix, Sovata, Buzia, Vatra Dornei, Sinaia, Poiana Braov etc.). o situa ie special o au substan ele minerale balneare caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni, orice interven ie nefavorabil asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici i chimici, pe baza crora au fost declarate resurse terapeutice (Vatra Dornei, Buzia, Climneti, Sovata, Ocna Sibiului etc; în cazul nmolurilor terapeutice (Techirghiol, lacurile Negru i Ursu de la Sovata i Scelu - Gorj). În cea mai mare parte, localit ile rurale cu poten ial turistic nu dispun de mijloace de protec ie a mediului cu sta ii de epurare a apelor uzate, gropi ecologice pentru deeuri i nu s-au realizat lucrri de protec ie împotriva inunda iilor i degradrii terenurilor. construirea unor re ele marcate de poteci turistice, drumuri sau mijloace de urcat în zonele de munte, prin densitatea mare a lucrrilor ce le necesit (Mun ii Bucegi, Postvarul, Cindrel, Lotrului). turismul montan, i în special turismul pentru sporturi de iarn este tot mai mult dependent de existen a echipamentelor specifice (pârtii, instala ii de transport pe cablu, instala ii de zpad artificial) care sunt mari consumatoare de resurse economice i naturale (consum mare de ap); în zona de litoral, cu toate c riscurile poten iale de poluare i degradare a mediului sunt restrânse, ele totui exist, i anume: aglomerrile hoteliere de tip urban pe spa ii restrânse, cu toate consecin ele tehnico-edilitare, echipamente vechi, poluante, mijloace de transport i de agrement (inclusiv nautic) poluante, comer stradal, plaje i faleze neîngrijite,. În zona sta iunilor turistice de pe litoralul românesc dar i în Delta Dunrii se exercit puternice influen e asupra mediului acvatic iar o mare parte dintre acestea sunt datorate turismului; amenajarea spre vizitare a peterilor, obiective de mare atrac ie turistic, executate fr a respecta tehnica tiin ific a unor astfel de lucrri, duce la degradarea total sau par ial a acestora. Petera Muierii (Mun ii Parâng), Ialomi ei (Mun ii Bucegi) i Petera lui Ionel (Mun ii Bihor), Fiind vorba de o rela ie simbiotic, exist i efecte pozitive: · turismul este cel care impulsioneaz ac iunile de protejare a mediului, a monumentelor i a siturilor, a vie ii slbatice. Tot el unul dintre principalele motive pentru care sunt constituite parcurile na ionale i alte tipuri de arii protejate, considerate a fi deosebit de atractive pentru turiti; · îmbunt irea calit ii mediului printr-o activitate turistic controlat (numr maxim de turiti/unitatea de suprafa ) în detrimentul unor activit i industriale; · prin intermediul unor programe turistice se poate realiza educarea popula iei locale i mai ales a tinerilor, în spiritul principiilor dezvoltrii durabile; · îmbunt irea calit ii mediului prin respectarea normelor privind proiectarea i realizarea lucrrilor de investi ii (tipul de materiale folosite în construc ii, respectarea gradului de ocupare a terenului, modul de defriare a vegeta iei lemnoase).

9.6. Poluri accidentale. Accidente majore de mediu

Poluare accidental este considerat orice deversare a unor substan e nocive rezultate din activit i industriale, economice sau alte activit i, care are ca efect modificarea factorilor de mediu.

364

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În activitatea lor, agen iile locale de mediu au avut ca prioritate evitarea producerii unor accidente majore de mediu ca urmare a nerespectrii unor msuri stricte de control. Acest control a presupus nu numai inspec iile la locurile cu poten ial de accident dar i prevenirea prin m suri planificate la aa zisa ,,avarie controlat". Astfel au fost evaluate unit ile care ar putea s genereze în anumite condi ii speciale poluri accidentale. Aceast evaluare a fost actualizat periodic urmrindu-se schimbrile structurale în unit ile respective. Dezastrele i polurile accidentale pot fi provocate de fenomene naturale distructive de origine geologic sau meteorologic, tehnic sau uman. În aceast categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecrile de teren, inunda iile, accidentele chimice nucleare, avarii la conductele magistrale, incendii sau explozii, accidente majore la utilaje i instala ii tehnologice cu grad ridicat de periculozitate. Planurile de interven ie se elaboreaz pe baza unor scenarii i criterii cât mai complete astfel încât s fie perfect aplicabile în momentul producerii evenimentelor, urmrindu-se reglementarea msurilor i procedurilor de interven ie de la surs i la receptori pentru reducerea efectelor polurii i creterea gradului de siguran a mediului. Prin planul de interven ie se urmrete: · gestionarea ac iunilor de interven ie în cazul producerii unor poluri accidentale determinate de cauze materiale, tehnice sau greeli umane; · crearea unei structuri organizatorice în vederea îndeplinirii msurilor i responsabilit ilor pentru realizarea ac iunilor de interven ie, · limitarea pericolului de extindere a polurii în cazul polurilor accidentale; · punerea în aplicare a ac iunilor de interven ie în timp operativ, în mod organizat i într-o concep ie unitar. Producerea de poluri accidentale se explic prin neglijenta manifestat de unii operatori economici în respectarea proceselor tehnologice, a spargerii de conducte de transport produse petroliere, datorit furturilor de combustibil, splrii unor zone infestate cu produse petroliere, lipsei retehnologizrii proceselor tehnologice din unele unitti industriale si altele. Dintre polurile cele mai importante care s-au produs în cursul anului 2006, putem enumera:

365

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Tabel 9.6.1. Poluri accidentale în anul 2006

NR. CRT DATA/ ORA LOCALIZAREA FENOMENULUI AGENTUL POLUATOR; CAUZA POLUARII FACTORII DE MEDIU AFECTATI MODUL DE MANIFESTARE AL FENOMENULUI MASURI LUATE SANC IUNI

REGIUNEA 1 NORD-EST SC Amurco SA Bacu - umplerea unor cisterne de amoniac, activitate cu poten ial ridicat de poluare atmosferic. -Laboratorul APM Bacu a recoltat o prob de aer în zona men ionat în paralel cu SC Amurco SA Bacu -Valoarea msurat a fost de 0,694mg/mc, ce depete CMA de 0,3mg/mc, conform STAS 12574/87.

1

9.03.2006 ora 08.15

Zona Metro-Bacau, jud. Bacu.

Aer semnificativ

Miros puternic de amoniac .

Amend 7500 lei

2

01.06. 2006 ora 18.45

Municipiul Botoani

SC DRUMURI I PODURI SA Botoani

Apa

Pârâul Teascu a fost afectat de evacuarea în re eaua de canalizare oreneasc a unei cisterne de ape uzate cu con inut de produse petroliere apar inând SC DRUMURI SI PODURI SA Botoani.

- S-au executat baraje din plasa de sârm i balo i de paie pentru re inerea produsului petrolier. - S-a colectat produsul petrolier în butoaie metalice.

Poluatorul a fost amendat de CJGM Botosani cu 5 000 i de SGAJ Botosani cu 30 000

3

02.02.2006 ora 16.00

Bdul Chimiei nr. 2, Iai i zona din imediata vecintate

4

27.09.2006 ora 16.00

loc.Hui, platforma de depozitare a deeurilor

Fabrica de bere BERMAL - Fisurarea conductei de transport a amoniacului în instala tia de rcire SC PAPONI SRL Bârlad a deversat reziduuri petroliere

Aer

Miros specific de amoniac in zona

S-a intrerupt imediat func ionarea instala iei de rcire i s-au luat msuri tehnice imediate de remediere a defec iunii, oprind astfel emisia Stoparea antrenrii reziduurilor prin realizarea unor diguri de pmânt. S-a

Amend de 3000 lei

Sol

Cele circa 4 tone de reziduuri petroliere deversate pe sol

- SC PETAL SA Hui - 6000 lei, - SPLS Hui -

365

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

menajere a mun. Hui

provenite din dezafectarea unor rezervoare de combustibil apar inând SC PETAL SA Hui, direct pe sol, în zona platformei de gunoi a mun. Hui.

începuser s se scurg pe terenurile agricole, cu pericol de antrenare în caz de precipita ii în cursul de ap Lohan

impus ca msur eliminarea reziduurilor petroliere i ecologizarea zonei

1500 lei - Pentru SC PAPONI s-a facut sesizare penala si solicitare de suspend. autorizatiei de mediu

REGIUNEA 2 SUD-EST Oprieneti, în spatele parcului 15, jud. Brila Jugureanu- Cireu la 3 Km de depozitul Jugureanu spre Cireu, jud. Brila PRETROMConducta sonda 601/ i ei, CONPET ­ Jugureanu-Ciresu, conducta de 6"/ i ei 60 mp drum petrolier 493 Repararea conductei, s-a recuperat o parte din cantitatea de i ei cu vidanja, administrarea de absorbant biodegradabil. Repararea conductei, sau recuperat 800 l i ei administrarea de absorbant biodegradabil cur area zonei Colectare a 5000 l i ei în 2 gropi i transportul acestuia la Depozitul central al Schelei Berca din Stuc; Decopertarea solului afectat, tratarea acestuia cu substan e absorbante si transportul la batalul de reziduuri petroliere al Schelei Berca; S-a impus societa ii CONPET SA s aduc terenul la starea ini ial prin lucrri de decopertare i aducerea de pamânt fertil i efectuarea de analize ale solului

1

09.08.2006

sol

2

30.09.2006

sol

80 mp cultur porumb

3

20.01 2006

Conducta de transport i ei Monteoru-Berca, la 500 m de localitatea Ciobnoaia spre Merei, jud. Buzu

SC CONPET SA, punct de lucru BERCA

Instala ie artizanal pentru sustrage-rea de produs petrolier

Sol, prin scurgerea pe sol a cca 5200 l petrol pe o suprafa de cca 100mp din care 30 mp erau cultiva i cu vi de vie;

366

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

4

05.102006

Drumul european E85, între Rmnicu Srat i Buzu la cca 5 Km de Oreavu

VALEX CHIMP- R. Moldova

Accident de circula ie prin coliziunea a 2 vehicule

Sol, aer O autocistern cu benzin a luat foc

5

09.05.2006/00 ,50

Dan a70 Port C-TA

M/T Zoppun, Spargere priza fund

Acvatoriu

Pompare apa din compartimentul inundat

6

24.01.2006, orele 8,00

Comuna Independen a, jud. Constan a

S.C. PETROM S.A. Bucureti sondele 1400-1267 ctre Parcul 3 al Sec iei 3 Independen a sprtur pe conducta de transport amestec

- a fost afectata o suprafa de 50 mp categoria de folosin drumuri de exploatare i aprox. 1,5-2 mp de pune

- s-au deversat aprox. 400 litri fluid.

Dupa stingerea incendiului, amestecul format din spumogen, ap, resturi de carburant ­cca 600l- a fost transvazat în butoaie i preluat de ADP Râmnicu Sarat. Salubrizarea zonei de ctre administratorul drumului Nava Pompier 8, a ac ionat cu doua pompe submersibile de 500mc fiecare - s-a aplicat un tratament cu absorbant biodegradabil a fost colectat i vidanjat surplusul de fluid acumulat, urmând s se desfoare lucrarea de splare cu ap fierbinte a solului i transportul solului afectat la batalul de deeuri petroliere din com. Slobozia Conachi. - au fost dispuse msuri tehnologice de înlocuire a conductei fisurate i întocmirea unei situa ii a strii tehnice a conductelor pe întreg perimetrul de exploatare, pentru a se putea înlocui tronsoanele care prezint risc.

NA

Persoanele responsabile de producerea acestui eveniment de mediu, eful Parcului nr. 3 Independen a i liniorul de supraveghere a conductelor au fost sanc iona i contraven ional conform legisla iei de protec ia mediului. -a fost sanc ionat contraven ional cu amend în valoare de

7

19.05.2006

Apele Dunrii, în dreptul Milei 76 ­ mal Gala i, jud. Constan a

- nava-remorcher CALIA apar inând S.C. GILFOR S.R.L. Brila s-a scufundat în apele

apa

367

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

8

28.09.2006

Evacuri de amestec de approduse petroliere din sta ia de epurare a SC UNICOM OIL TERMINAL în fluviul Dunrea;

Dunrii, în dreptul Milei 76 ­ mal Gala i. Nava avea la bord combustibil motorin. - s-a produs o scurgere de deeuri în ap - evenimentul, accidental, s-a produs din cauza ploii abundente corelate cu defectarea pompei principale a sta iei de decantare;

15,000 mii RON administratorul S.C. GILFOR S.R.L.

apa

- s-a aplicat amend în valoare de 50,000 mii RON, conform Legii 256/2006, art. 58 ,,f" -pozarea unui dig din saci cu nisip pentru stocarea scurgerii -colectarea apelor rezultate din exfiltratii i a nmolului, depozitarea acestuia în bazinul de avarie al haldei de lam Evacuare gaz toxic Scurgeri de propilena din vagon Mortalitate piscicola Ape raspandite pe cca 2ha A fost afectata o Întocmire program de eliminare a cauzelor, blindarea conductei Colectare ape uzate in gropi Colectare ape uzate in S-a aplicat o amenda de 19500 lei RON

9

9.07.06

SC Alum SA Subtraversarea DN22 (E87) ­ lac Câla, jud. Tulcea

SC Alum Tulcea slam

apa

REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA 19.02.2006/19 1 Mioveni, jud. Arge .15 16.11.2006/22 2 Golesti, jud. Arge .15 3 04.01.2006 Valea Colceag, jud. Ialomi a Tandarei, jud. Ialomi a Regionala

Automobile Dacia SNP Petrom SC Suintest

aer sol apa

4 5

30.01.2006/14 24.03.2006/11

Ultex Tandarei SC Concept

sol sol

368

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Baraganu, jud. Ialomi a 6 7 02.01.2006/1. 30 .26.07.2006/1. 15 Gura Vitioarei, jud. Prahova SC Petrom service SC Remat Scholz SA SC Donau Chem SRL sol aer apa

suprafata de 800 mp

gropi Recuperare titei deversat, readucerea teenului la folosinta initiala -a actionat pentru stingere Supraveghere instalatii in vederea eliminarii apelor uzate

Deversare titei s-a produs un incendiu Mortalitate opiscicola

3/7500 1/7500 Amenda 40000 lei Intrunire bilaterala a comisiei hidrotehnice Romano-Sarbe . Partea sarba a remediat defectiunea si discutiile s-au finalizat intre cei doi ministrii ai mediului.

Ploiesti, jud. Prahova Dunare ,KM 591, 8 21.08.2006 Poiana, jud. Teleorman REGIUNEA 4 SUD-VEST OLTENIA

1

2.10.2006/ 18.06

Fl.Dunarea Km 846-855, jud. Mehedin i Port Gruia Romania/ port Radujecac/Serbia

Combinatul petrochimic PRAHOVO ­ SERBIA/prod petrolier /defectiune la terminalul petrolier

apa

pete discontinue pe senalul navigabil

Imprastierea de produse biodegradabile, stil Spillsorb

2

06.12.2006, ora 13.00

Fluviul Dunarea zona Portului Calafat, jud. Dolj

neidentificat

apa

Pete discontinue de produse petroliere pe o lungime de 150ml si o latime de 1520ml Aproximativ 500 l de i ei s-au scurs pe terenul învecinat în suprafa de 200 mp

Reprezentan i ai Directiei Apelor Jiu SGA Dolj au imprastiat material absorbant in zona respectiva.

3

01.06 h 14,00

Comuna Milcov, sat Milcov Vale, jud. Olt

S.C. CONPET S.A. Ploiesti ­ sector Orleti / atac la conducta de transport i ei Orleti-Poiana Lacului

Sol ­ teren arabil 150 mp

Remedierea defec iunilor tehnice, refacerea terenului afectat

369

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

4

11.09.20006 2000

Com. Bustuchin, jud. Gorj

SC Petrom SA ­ coroziunea conductei de titei

Aer Apa Sol

Evaporarea, infiltrarea si scurgerea de titei in paraul Amaradia fumul degajat masiv, cu miros specific, s-a propagat în zonele învecinate în func ie de direc ia curen ilor de aer -

Remedierea conductei si colectarea titeiului din apa contaminata

REGIUNEA 5 VEST Groapa de gunoi de pe str. Câmpul Linitii, jud. Arad Punctul de trecere a frontierei Ndlac, jud. Arad

1

11.07.2006

incendiu

aerul

stingerea incendiului

2

23.07.2006

scurgeri de mercur

solul

recuperarea mercurului scurs pe sol neutralizarea subst. acide poluante din apa existent în canalul colector, cu var

SC Ecosid SA 01.02.2006 3 ora 13 Hunedoara ­ Perimetru fostei Uzine Cccsochimice, jud. Hunedoara SC Ecosid SA Hunedoara Sol, ap - fisura unui rezervor de acid sulfuric

-acoperirea cu nisip i var a terenului contaminat în jurul rezervorului decopertarea ariei contaminate din jurul rezervorului monitorizarea continua a calit ii apei i solului prin aboratoare atestateconstruirea unei cuve de reten ie în jurul rezervorului

18.12.2006 4 ora 15,10

Valea Boholt, jud. Hunedoara

SC Apollo SA

Ap, sol

Pete de produse petroliere pe Valea boholt ­ s-a constatat c în zona platformei (rampa de maini) existau scurgeri accidentale

- stoparea scurgerii - înlturarea cantit ii de sol infestat

370

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

de uleiuri 05 iunie ora 945 02 martieora 1730 Comuna Or ioara extravilan la 500 m de Parcul de extrac ie Calacea, jud. Timi Râul Timi Grniceni, jud. Timi S.C.Petrom S.A. ­ Sucursala Timioara Sec ia Calacea ANIF Sucursala Mureul Inferior 1.colectarea i eiului deversat 2.transportarea solului poluat la depozitul de lam Turnu 1.oprire sta ie 2.baraj 3.re inere poluant 1000

5

solul

deversarea a 3 tone de i ei pe sol

6

luciul de apa

Uleiuri minerale, vaselin

REGIUNEA 6 NORD-EST SC Petrom SA, sucursala Oradea Incinta depozitului central de produse petroliere a Datorit precipita iilor au fost antrenate ape din incint, care s-au deversat prin canalizarea pluvial în emisar. Efectul acestui accident a fost poluarea râului Cisla cu suspensii i ioni de metale. Nu s-a înregistrat mortalitate piscicol i nu au fost afectate sursele din aval. Efectul avariei asupra mediului a constat în degajarea local în atmosfer a gazelor cu con inut de pulberi, plumb, cadmiu i dioxid de sulf, precum i gaze Nu a fost afectat flora i fauna în aval. A fost aplicat, de Garda Na ional de Mediu, Comisariatul Jude ean Bihor o amend de 1000 lei.

1

Martie 2006

Râul Criul Repede, în municipiul Oradea, jud. Bihor

apa

2

Martie 2006

Râul Cisla (localitatea Bora)

Avarie la sonda invers a iazului Colbu E.M. Bora Steril de flota ie (suspensii i metale). SC Romplumb SA Baia Mare Urmare a ridicrii instantanee a temperaturii în cuptorul de topire, s-au aprins sacii

Apa

Msurile luate au constat în: montarea provizorie a unei conducte pentru evacuarea apelor limpezite, obturarea sprturii din sonda invers i montarea unei noi sonde inversate pentru remedierea definitiv

3

Octombrie 2006

S-a produs o avarie la echipamentul filtrant de la sec ia Topire.

aer

Msuri întreprinse: oprirea imediat a instala iei i monitorizarea aerului

371

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

filtran i.

rezultate din arderea propriu-zis a materialului sacilor filtran i. Societatea a fost sanc ionat contraven ional de ctre Comisariatul Jude ean al GNM cu amend în valoare de 25000 lei (RON).

REGIUNEA 7 CENTRU profil de activitate: prelucrare celuloz i hârtie/ - Deversare necontrolat de ape uzate cu con inut de fibr celulozic Deraierea i rsturnarea a dou vagoane cistern încrcate cu îngrminte chimice pe baz de azot în stare lichid

1

15.10.2006 ora 12

SC Pehart Tec SA PetretiRâul SebePetreti, jud. Alba

apa

- poluare accidental cu suspensii. -nu s-a înregistrat mortalitate piscicol.

-sistarea imediat a evacurii de ape uzate -controlul evacurilor de ap.

2

26.02.2006 ora 15:00

În zona haltei CFR Ormeni, jud. Braov

sol

Deversarea încrcturii (cca. 60 tone) pe rambleul cii ferate i pe partea dreapt a terasamentului

Prelevri de probe i monitorizarea apelor subterane

3

11.10.2006 Ora 10:30

Râul Olt în zona conductei de evacuare ape din sta ia de epurare a SC Viromet amonte 100 m de podul pe DC 82 dintre localit ile Corbi i Feldioara. jud. Braov

SC Viromet SA Victoria i SC Purolite SRL Victoria

apa

Ape cu con inut mare de substan e organice, alcaline, cu miros de amine, specific apelor reziduale evacuate de SC Purolite SRL Victoria, provenite din sta ia de epurare a SC Viromet SA Victoria

În urma analizei polurilor accidentale repetate cu ape uzate insuficient epurate, sau stabilit urmtoarele msuri: realizarea unui studiu, privind încrcarea organic maxim care poate fi epurat în sta ie, reanaliza contractul de epurare ape uzate dintre SC Viromet SA Victoria i SC Purolite Victoria i revizuirea autoriza iilor de func ionare.

- G.N.M ­ Comisariatul Jude ean Braov a aplicat o amend contraven ional în valoare de 50000 lei pentru SC Viromet SA Victoria i 25000 lei pentru SC Purolite SRL

372

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Victoria Operator economic din municipiul Sf. Gheorghe / evacuarea for at a apei uzate în amestec cu produse petroliere din sta ia de epurare în râul Olt SC Comat SA Buzu - gaze rezultate din incendierea sulfului Neidentificat

4

2006

Râul Olt, jud. Covasna

apa

Mortalitate piscicol (75-100 kg pete)

5

09.02

SC Spirt Amidon SA Sînsimion, jud. Harghita

aer

Degajare de gaze

Interven ia ISU pentru stingerea incendiului Investiga ie, analize în vederea identificrii sursei

60.000

Târnava Mare aval Micsasa, jud. Sibiu REGIUNEA 8 BUCURETI-ILFOV 6 06.11.2006 ora 10 1 24.05.2006 ora 1000 Str. Brauner (teren viran; în spatele STITEH; Bucureti Univeritatea Politehnica BucuretiFacultatea de Chimie ­Corp A1

apa

Mortalitate piscicol

Deeuri baterii auto tocate (aprox.30 gramezi) U.P.B.-Facultatea de Chimie ­Corp A1; recipient de sticla deteriorat (25l) cu HCl concentrat

sol

Apele pluviale de pe terenul în panta s-au scurs în subsolul STITEH Nor de gaze albicios, iritant, greu de respirat

Curatarea zonei afectate

GNM Bucureti

2

23.11.2006 ora 1530

aer

Stoparea scurgerilor de gaz prin utilizare de carbonat de sodiu i nisip; izolarea recipientului deteriorat

GNM Bucureti

373

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

9.6.1. Poluri accidentale cu impact major asupra mediului

Deversrile unor substan e nocive rezultate din activit i industriale, economice sau alte activit i, au ca efect modificarea calit ii factorilor de mediu. În marea majoritate a cazurilor, polurile accidentale au avut urmatoarele cauze: · accidente auto rutiere; · avarii la conductele de transport i ei i produse petroliere; · atacuri frauduloase la conducte în vederea sustragerii produselor petroliere; · depasiri ale concentratiilor maxime admise în cazul unor emisii în atmosfera datorita activitatii unor agenti economici ale caror instalatii tehnologice functioneaza necorespunzator. În cursul anului 2006, au fost inregistrate i gestionate de catre comisarii Grzii Na ionale de Mediu 205 poluri accidentale, în urma carora au fost aplicate 76 amenzi în valoare de 1.692.150 RON, în special în sectorul de extractie i prelucrare i ei (SC Petrom OMV SA), dintre care amintim: · Comisariat Regional Arge, În data de 06.01.2006 a avut loc o avarie la conducta magistrala de transport i ei, traseul Valcele ­ MTT Merisani, din cauza starii avansate de coroziune a acesteia, scurgandu-se cca. 600 litri produs petrolier în parâul Valea Bratia ; au fost luate masuri operative de stopare a polurii prin oprirea pomparii i localizarea polurii. A fost aplicata o sanctiune contraventionala în valoare de 7.500 RON. În data de 12.02.2006 la Schela Petrol Gaesti, sat Ciolcesti, com. Leordeni s-a produs o avarie la conducta transport i ei i apa sarata dintre Parc 23 Bagati ­ Ciolcesti ; s-au scurs cca 1,6 tone i ei i apa sarata afectand parâul Glambocata pe o lungime de 1 km. S-au amenajat baraje din paie i Spill ­ Sorb i s-a vidanjat i eiul colectat. Avaria a fost remediata. În data de 24.10.2006 ora 9.45, în com. Leordeni, sat Circesti, jud. Arges, la Sec ia 4 Leordeni (Unitatea de Produc ie Petroliera Targoviste), s-a produs o avarie la conducta de pompare fluid petrolier ( i ei i apa sarata); datorita uzurii avansate a conductei; cantitatea de poluant evacuat a fost de cca. 990 litri (720 litri i ei i 270 litri apa sarata). Factorii de mediu afecta i au fost parâul Sabar pe o lungime de cca. 2000 m i sol (teren arabil în suprafa a de 200 mp). S-au luat masuri imediate prin oprirea pomparii, delimitarea zonei afectate, montarea de sarniera i executarea e baraje din baloti de paie în albia râului pentru blocarea scurgerii, precum i vidanjarea produsului petrolier. S-a cuponat conducta i s-a degajat solul afectat, recuperandu-se produsul petrolier. S-a aplicat o amenda în valoare de 100.000 RON. În august 2006 - poluarea accidentala a râului Slanic. S-a aplicat SC Petrom SA Schela Targoviste o ameda în valoare de 70.000 RON; În octombrie 2006 - poluare accidentala produsa în padurea Priseaca ­ Targoviste. A fost aplicata SNP PETROM ZONA DE OPERARE BAICOI ­ pentru nerefacerea terenului în urma unei polurii accidentale produsa o amenda de 50.000 RON. Ooctombrie 2006- poluarea a cca 1500 mp teren agricol com. Valea Mare, sat Saru Deal, ca urmare a spargerii accidentale a conductei transport i ei Ø 10 3/4".A fost aplicata SC Conpet SA Ploieti Regionala Arges Sector Siliste amenda de 40.000 RON. · Comisariatul Regional Bucureti La Rafinria Vega Ploieti - poluare a solului în suprafa de 600 mp drum neasfaltat (str. Poieni ei i Gârlei) ca urmare a deversrii apelor uzate preepurate încrcate cu produs petrolier i a apelor pluviale din canalizarea industrial a rafinriei spre Sta ia de epurare a rafinriilor Corlteti, datorit creterii debitelor la ploile toren iale din data de 28.08.2006; s-a depoluat zona afectat cu materiale absorbante; sa aplicat sanc iune contraven ional în valoare de 15.000 RON. La SC Conpet SA Ploieti - poluare sol în suprafa de 1700 mp teren arabil arat i pune în comuna Brcneti ca urmare a spargerii conductei de transport i ei Ø 12"

374

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

9 Mai Import, prin efrac ie; suprafa a de teren care urmeaz a fi ecologizat este mai mare decât suprafa a msurat la momentul polurii (500 mp din care: 400 mp teren arat i 100 mp pune) ca urmare a extinderii polurii datorit migrrii i eiului pe orizontal odat cu dezghe area terenului; s-a ob inut acord de mediu pentru lucrrile de ecologizare; Poluare sol în suprafa de 50 mp teren arabil (mirite la data polurii) în Municipiul Ploieti, zona Hipodrom, ca urmare a spargerii conductei de transport i ei Ø 12" Cartojani-Ploieti, prin efrac ie; s-a depoluat zona afectat cu materiale absorbante; în cazul nerealizrii produc iei agricole din anul 2007 se va acorda despgubire financiar. Poluare sol în suprafa de 50 mp teren necultivat în comuna Filipetii de Pdure, ca urmare a deversrii de i ei i ap din haba sondei 64 AR; s-a depoluat zona afectat cu materiale absorbante; s-a aplicat sanc iune contraven ional în valoare de 30.000 RON; · Comisariatul Regional Cluj, Comisariatul Judetean Maramures În data de 13.06.2006, un autotrailer a ag at i a rupt conducta de hidrotransport steril de flota ie, conduct apar inînd CNMPN REMIN SA ­ UP Flota ia Central. Urmare a incidentului, din conduct s-a scurs zestra conductei de pe un tronson de cca 2 km. La momentul incidentului în conduct se vehicula ap industrial, dar, întrucât în conductele de hidrotransport rmâne în permanen o cantitate mic de steril, prin evacuarea lor în pîrîul Craica s-a produs o colora ie specific de culoare gri. S-a aplicat o sanc iune contraven ional de 2.000 RON angajatului firmei care s-a fcut vinovat de cauz În luna octombrie 2006 s-a aplicat o sanctiune contraventionala în valoare de 50.000 RON societatii SC ROMPLUMB SA, Baia Mare, pentru neanuntarea eliminarii accidentale în atmosfera de gaze tehnologice cu pulberi cu continut de plumb i cadmiu provenite de la cuptorul de topire i gaze cu pulberi provenind de la deteriorarea sacilor filtranti din modulul de purificare Dalamatic de la topire · Comisariatul Regional Gala i, Comisariatul Judetean Gala i În perioada 16-27 ian. 2006 au avut loc 4 (patru) poluri accidentale: În noaptea de 22/23.01.2006, orele 23,00 i în ziua de 23.01.2006, orele 11,00 au avut loc în perimetrul de extrac ie din com. Independen a, jud. Gala i apar inând S.C. PETROM S.A. Bucureti ­ Suc. Brila, 3 (trei) evenimente de mediu: Conducta de transport fluid între Parcul nr. 5 apar inând Sec iei nr. 3 i depozitul de tratare primar a i eiului a fost fisurat datorit neaten iei unui excavatorist care spa un an pentru îngroparea conductei de transport amestec de la sonda 1360 Independen a spre Parcul nr. 3; s-au scurs aprox. 50 l fluid care s-a colectat în an ; nu a fost afectat nici o suprafa de teren; s-a intervenit imediat ­ s-a vidanjat fluidul, s-a aplicat tratament cu absorbant i a fost îndeprtat stratul de sol din an i transportat la batalul de reziduuri al societ ii; Spargerea unui ventil de sec ionare între conductele de pompare fluid Parc 6 spre depozitul central i conducta de pompare Parc 11 spre depozitul central la Sec ia de produc ie nr. 3 Independen a, a produs scurgerea unei cantit i de aprox. 80 l i ei care a umplut cminul vanelor i a deversat, afectând aprox. 18 mp pune; s-a efectuat vidanjarea fluidului din cmin, tratarea cu absorbant a solului afectat, cur area terenului i transportul solului la batalul de deeuri al societ ii; Conducta de transport amestec a sondelor 951+993 spre Parcul nr. 3 a cedat presiunii foarte mari din sistem i a produs deversarea unei cantit i de 200 l fluid, care a afectat aprox. 10-12 mp teren; s-au aplicat tratamente cu absorbant, s-a cur at terenul iar solul infestat a fost transportat la batalul de deeuri. Aceste evenimente s-au produs datorit gradului mare de uzur a conductelor (peste 30 ani) i creterii presiunilor în sistem din cauza condi iilor meteo (temperaturile de -20oC au dus la creterea vâscozit ii i eiului i implicit la creteri mari de presiuni în sistem). Au fost stabilite msuri tehnologice cu termene (cuponri, înlocuiri de vane i conducte cu grad mare de uzur) pentru ca asemenea evenimente s fie prevenite.

375

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

Toate persoanele vinovate de producerea acestor poluri accidentale au fost sanc ionate contraven ional conform legisla iei de protec ia mediului. În data de 24.01.2006, orele 8,00, s-a produs o sprtur pe conducta de transport amestec de la sondele 1400-1267 ctre Parcul 3 al Sec iei 3 Independen a, apar inând S.C. PETROM S.A. Bucureti. S-au deversat aprox. 400 litri fluid, care a afectat o suprafa de 50 mp ­ categoria de folosin drumuri de exploatare ­ i aprox. 1,5-2 mp de pune. S-a intervenit, aplicându-se tratament cu absorbant biodegradabil. A fost colectat i vidanjat surplusul de fluid acumulat, urmând s se desfoare lucrarea de splare cu ap fierbinte a solului i transportul solului afectat la batalul de deeuri petroliere din com. Slobozia Conachi. Situa ia este accidental, ieri noapte înregistrânduse 27oC în perimetrul de extrac ie ­ fapt ce a condus la creterea gradului de vâscozitate a i eiului i a dublrii presiunii în sistem. Au fost dispuse msuri tehnologice de înlocuire a conductei fisurate i întocmirea unei situa ii a strii tehnice a conductelor pe întreg perimetrul de exploatare, pentru a se putea înlocui tronsoanele care prezint risc. Persoanele responsabile de producerea acestui eveniment de mediu, eful Parcului nr. 3 Independen a i liniorul de supraveghere a conductelor au fost sanc iona i contraven ional conform legisla iei de protec ia mediului. În data de 19.05.2006, nava-remorcher CALIA apar inând S.C. GILFOR S.R.L. Brila s-a scufundat în apele Dunrii, în dreptul Milei 76 ­ mal Gala i. Nava avea la bord combustibil motorin (nu se cunoate starea santinei). S-a produs o scurgere de deeuri în ap, iar persoanele fizice au respectat reglementrile în vigoare în cazul polurii apelor navigabile de ctre nave. A fost sanc ionat contraven ional cu amend în valoare de 15.000 RON administratorul S.C. GILFOR S.R.L. În data de 26.06.2006, orele 04,00 a avut loc o poluare accidental cu produse petroliere în zona adiacent Parcului de depozitare nr. 5 apar inând Sec iei de exploatare nr. 2 Independen a, jud. Gala i a S.C. PETROM S.A. ­ Suc. Brila. Aceasta s-a datorat spargerii conductei de transport i ei cu diametrul de 6 oli care fcea legtura între Parcul nr. 5 i Parcul nr. 12 Independen a. A fost afectat o suprafa de aprox. 12 mp de teren arabil (cultur de grâu); s-au scurs aprox. 150 l fluid, o parte infiltrându-se în sol (pe o adâncime de aprox. 0,30 cm), iar o alt parte s-a scurs pe versant. Au fost dispuse msuri de remediere a conductei, oprirea pomprii, refacerea calit ii solului afectat i stabilirea pagubelor produse societ ii agricole FURNICA din com. Independen a. · Comisariatul Judetean Buzau În data de 20.01.2006 a avut loc constatarea unei poluri accidentale pe conducta de i ei Monteoru Berca ce apartine societatii SC COMPET SA Ploieti regionala Muntenia ca urmare a unei deversari pe sol pe o suprafa de 100 mp a unei cantitati de 5200 litri, datorate existentei i defectarii unei instalatii artizanale de sustragere i ei; În data de 26.05.2006 în localitatea RM Sarat în urma unei coleziuni între 2 autovehicule s-au deversat pe carosabil i solul aferent bitum fierbinte, au fost luate toate masurile privind colectarea bitumului de pe asfalt, transportarea la halda de gunoi a SC Rafinaria Venus Oil Reg SA. · Comisariatul Judetean Tulcea În data de 09.07.2006, S.C. ALUM S.A. TULCEA a la conducta ce transporta lam la halda, în zona de subtraversare DN-22 au aparut exfiltratii, amestec apa-namol afectind o suprafa de cca.10 -15 mp. Au fost dispuse urmatoarele masuri: Pozarea unui dig provizoriu din saci cu pamânt pentru stocarea scurgerii. Au fost colectate apele rezultate din exfiltratii i refulate în bazinul de stocare a haldei de lam.Au fost recoltate probe de apa i sol, de reprezentantii A.P.M. Tulcea. Avaria a fost remediat în data de 10.07.2006. Conducerea SC. ALUM SA a angajat forta de munca i utilaje pentru remedierea avariei i refacerea ecologica a zonei. În 26.08.2006, ­ la pompa 559/7 au fost inregsitrate probleme de debit care au dus la ruperea cuplajului periflex, dar i probleme la pompa 559/5 de la filtrare alba toate aceste ducand la deversarea de solu ie de aluminat. Societatea a luat masuri imediate în

376

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

vederea neutralizarii, dar dozarea de acid a depasit limitele admise, constatndu-se astfel depasiri ale indicatorilor la apele uzate evacuate în punctul Ovoid, motiv ppenrtu care societatea a fost sanc ionata contraventional în valoare de 35.000 RON. S.C. PRO-FINI S.R.L. Bucureti: · Comisariatul Rezerva iei Biosferei Delta Dunarii Duminic 15.10.2006 în jurul orelor 11:00 a fost semnalat o poluare cu produse petroliere. Inspectoratul Jude ean al Poli iei de Frontier Naval Tulcea a fost sesizat de partea ucrainian despre existen a unei pete de hidrocarburi la Mm 44. Poluarea a fost sesizat de pilotul navei Sormovski 3054 sub pavilion rusesc. Comisie format din Cpitnia Tulcea, IJPFN Tulcea, GNM - Comisariatul RBDD ne-am deplasat pe Dunre din Portul Tulcea pân la Mm 45,5 pentru verificarea sesizrii. Pata de hidrocarburi a fost observat în Portul Industrial Tulcea, în apropierea malului stâng. Pata de hidrocarburi se întindea pe o distan de cca 200m lungime i maxim 50 m l ime fiind sub form de iriza ii dispersate. Iriza iile sunt slabe i sunt dispersate de valuri. Nu se observ depuneri pe maluri. Sursa acestor iriza ii este necunoscut. La orele 15 nava care a patrulat în portul Tulcea nu a mai semnalat iriza iile · Comisariatul Regional Suceava, Comisariatul Judetean Vaslui În data de 19.06.2006 personalul angajat al SC REMAT SA Vaslui a descarcat 5 transformatoare electrice din care unul s-a spart iar uleiul continut de acesta a fost deversat pe platforma betonata ulterior ajungand în reteaua de canalizare pluviala, fapt ce a generat poluarea râului Bârlad cu o cantitate necuantificat de uleiuri minerale (circa 200 litri au fost deversa i pe platforma betonata ). S-a intervenit cu materiale absorbante pentru colectarea uleiurilor, reteaua de canalizare pluviala a fost obturata iar SGA Vaslui a intervenit în aval pentru eliminarea uleiurilor din râul Barlad. SC REMAT SA Vaslui în calitate de persoana juridica a fost sanc ionata cu amenda în valoare de 75.000 RON pentru folosirea transportul i manipularea de deseuri, respectiv transformatoare electrice cu continut de uleiuri minerale fara asigurarea conditiilor de evitare a polurii indirecte a apelor de suprafa incalcandu-se astfel prevederile Legii nr.107/1996 modificata, completata i aprobata de Legea 310/2004 i Legea 12/2006, art.87, pct 15 ­ art.88 alin 1 lit a; · Comisariatul Regional Timis, Comisariatul Judetean Cara Severin Poluarea repetat a atmosferei cu fum provenit de la arderea deeurilor în depozitele urbane ale localit ilor din jude ul Cara-Severin în mod deosebit cele ale municipiilor Rei a i Caransebe; Poluarea accidental a Râului Sebe aval uzina electric Turnu Ruieni cu ulei provenit în urma inundrii rezervoarelor de ulei aflate la subsolul centralei. · Comisariatul Judetean Hunedoara În data de 21.05.2006, la SC ELECTROCENTRALE SA Deva s-a produs un incident ce a constat în deversarea în Râul Mure de deeuri de produse petroliere (ulei uzat) provenite din cminul de preaplin al vechiului bazin de neutralizare. Agentul economic a fost sanc ionat contraven ional conform OUG 195/2005 cu amenda în valoare de 40.000 RON. S-au stabilit msuri de eliminare urgent atât a cauzelor cât i a efectelor care au generat incidentul. În data de 26.02.2006, pe platforma industrial a SC ECOSID SA Hunedoara, sa fisurat rezervorul metalic suprateran de acid sulfuric, cauza fiind gradul avansat de uzur. S-a estimat c s-au scurs pe sol cca. 500 kg acid sulfuric. S-au impus urmtoarele msuri agentului economic: monitorizarea continu a sursei de poluare, eliminarea efectelor prin neutralizarea acidului scurs pe sol, executarea în cel mai scurt timp a unei cuve betonate în jurul rezervorului pentru preluarea altor scurgeri i identificarea unor solu ii privind eliminarea întregii cantit i de acid sulfuric aflat în rezervor. · Comisariatul Regional Valcea, Comisariatul Judetean Dolj În data de 31.05.2006, cand de pe haldele de depozitare zgura i cenusa apartinand SE CRAIOVA II i SE ISALNITA, jud. Dolj, datorita vântului puternic au fost

377

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

antrenate cantitati insemnate de pulberi, afectand asezari umane i cai de comunicatie. Fata de cele constatate s-au aplicat societatilor în cauza amenzi în cuantum de 80.000 RON pentru fiecare în parte; · Comisariatul Judetean Olt În data de 05.06.2006 ca urmare a unui furt de i ei de la sonda ce apartine Schelei de Extractie Dragasani Sectia Babeni, jud. Olt a SC Petrom SA, s-a evacuat în careul de foraj cca 800l i ei pe o suprafa de aprox. 1200 mp, i ei care parte din el a fost preluat de apele din precipitatii i deversat pe terenurile agricole limitrofe. Datorita neanuntarii la timp a polurii produse, SC Petrom SA a fost sanc ionat cu suma de 50.000 RON conform L 265/2006 art. 96, alin. 1, pct. 3. Masuri: Interventia imediata asupra conductei pentru eliminarea scurgerilor, decopertarea solului în vederea ecologizarii zonei afectate;

9.6.2. Poluri cu efect transfrontier

Pentru activit ile ce se desfoar pe teritoriul României, care pot avea efecte semnificative pe teritoriul altor ri, se aplic prevederile Conven iei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 22/2001. Conform Conven iei de la Espoo, o evaluare a impactului asupra mediului este necesar i în cazul unei poluri transfrontiere majore, la ea participând toate rile afectate. În cadrul promovrii dezvoltrii economico-sociale, s-a ajuns la concluzia c problemele de mediu trebuie integrate în planificarea i dezvoltarea regional. Aceasta tinde s fie un domeniu primordial pentru cooperarea transfrontalier, deoarece problemele de mediu, poluarea aerului i a apelor, precum i impactul principalelor proiecte de infrastructur din regiunile de frontier nu se limiteaz strict la nivelul grani elor na ionale. Strategiile i activit ile din regiunile transfrontaliere trebuie s recunoasc interdependen ele dintre mediu, dezvoltarea economic i alte activit i de dezvoltare, cum ar fi dezvoltarea turismului. Astfel, importan a unei strategii comune este vital pentru maximizarea activit ilor i minimalizarea pericolelor. Considera iile asupra eficien ei scot în eviden nevoia unei abordri strategice bazate pe evaluarea problemelor i a poten ialului, identificând priorit ile transfrontaliere i adoptând o perspectiv pe termen lung. O problem cheie este integrarea cert a aspectelor de mediu în luarea de decizii i în managementul proiectelor de dezvoltare. Datorita amplasarii judetului Mehedinti, la granita cu doua state, Serbia si Bulgaria si avand ca vecinatate imediata fluviul Dunarea, exista posibilitatea producerii de poluari cu efect transfrontier. Pe parcursul anului 2006, se pot evidentia doar doua situa ii în care polurile au detertminat efect transfrontalier: · Poluarea din data de 2.10.2006 pe fluviul Dunarea ­ zona localitatii Gruia ­ Romania, port Radujevac ­ Serbia. S-a procedat la intrunirea expertilor Comisiei Hidrotehnice Romano-Sarbe, care a stabilit cu certitudine ca: "din obiectivul SEPARATOR API al Terminalului Combinatului Petrochimic de la PRAHOVO ­ Serbia, pentru epurarea apelor uleioase din locul de incarcare/descarcare, a fost scapata in fluviul Dunarea, o cantitate nedeterminata de apa si materii uleioase". Pe teritoriul judetului Mehedinti, sa actionat cu substante biodegradabile de tip Spillsorb, pentru minimalizarea daunelor. Pata poluanta insa a tranzitat si alte judete in drum spre varsare si a afectat in mod firesc si partea bulgareasca a fluviului in aval de producerea fenomenului. Datorita amplorii fenomenului, finalizarea legala a situatiei s-a facut la nivel de guverne (Ministrii ai Mediului) ai tarilor implicate. · Poluarea din data de 16.11. 2006, ca urmare a unei explozii produse la Combinatul Petrochimic Pancevo ­ Serbia. Acest incident a fost urmat de

378

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

eliberarea in atmosfera de gaze toxice provenite din evaporarea si arderea benzenului si a derivatilor acestuia.A.P.M. Mehedinti a trecut imediat la monitorizarea continua a calitatii aerului in zona judetului, la indicatorii :TSC, amoniac, Nox, NO2, cu raportare la ANPM (inclusiv pe perioada noptii). Nu au fost semnalate depiri.

9.6. Concluzii

Politica Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurtor, aa cum se regsete în Tratatul Comunit ii Europene, este orientat spre atingerea unei dezvoltri durabile prin includerea protec iei mediului în politicile sectoriale comunitare. Atingerea acestui obiectiv presupune introducerea unor standarde de mediu ridicate i respectarea câtorva principii foarte importante, precum: ,,poluatorul pltete", ,,rspunderea poluatorului pentru paguba produs", combaterea polurii la surs i împr irea responsabilit ilor între to i operatorii economici i actorii locali ­ la nivel local, regional i na ional. În ara noastr, dup participarea la Summit-ul de la Rio de Janiero i o dat cu aderarea la Uniunea European, contientizarea problemelor legate de mediu a crescut în mod semnificativ i au fost luate msuri pentru combaterea acestor probleme. Mai mult, Acordul de Asociere între România i UE prevede c politicile de dezvoltare în România trebuie s se fundamenteze pe principiul dezvoltrii durabile i s ia în considerare întotdeauana poten ialele efecte ale acestora asupra mediului înconjurtor. Toate activit ile din domeniile: agricultur, industrie, energie, transport i turism exercit presiuni asupra factorilor de mediu. Cel mai semnificativ impact îl au industria i transporturile: în special extrac ia i transportul produselor petroliere precum i a substan elor chimice. În agricultur, respectarea Codului Bunelor Practici Agricole reprezint punctul de pornire pentru aplicarea msurilor ecologice care s conduc la dezvoltarea comunit ilor rurale în strâns corelare cu protejarea mediului înconjurtor. Utilizarea biomasei rezultat din agricultur ca surs regenerabil de energie este important i din punct de vedere al contribu iei la reducerea emisiilor rezultate. Men inerea terenului în bune condi ii pentru practicarea agriculturii dar i pentru dezvoltarea diverselor ecosisteme specifice, include respectarea standardelor pentru protejarea solului prin men inerea structurii i con inutului în substan e organice i conservarea biodiversit ii. Impactul produs asupra factorilor de mediu de activit ile industriale (poluarea aerului cu poluan i gazoi: SO2, NOx, pulberi în suspensie rezultate de la instala iile mari de ardere, poluarea solului prin afectarea calit ii, afectarea vegeta iei; crearea de disconfort zonelor locuite - poluare fonic; generarea de deeuri) poate fi limitat prin efortul conjugat al tuturor factorilor de decizie i execu ie din domeniu. În ce privete impactul asupra mediului produs de activitatea în energetic, cele mai serioase probleme se refer la ploile acide, calitatea aerului, a apei, schimbrile climatice, calitatea combustibililor i rezervele de resurse energetice. Msurile de stimulare a creterii eficien ei energetice la nivel na ional se regsesc în Legea 56/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficient a energiei. Cartea Verde a Energiei este primul studiu energetic cu adevrat important realizat dup anii '70 în spa iul european i reprezint baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunit ilor Europene. Scopul su a fost s aten ioneze asupra strii actuale a sectorului energetic, precum i a implica iilor i consecin elor consumului de energie asupra economiei i mediului înconjurtor. Transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante i particule ultrafine produse de motoarele pe benzin sau motorin , a solului prin depunerea de substan e chimice, precum i a apelor, prin p trunderea noxelor în cursurile de suprafa sau subterane. Din punct de vedere al polurii sonore, contribu ia cea mai mare în cazul oraelor i municipiilor o au autovehiculele cu motoare cu ardere

379

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

intern. Continuarea programului de stimulare a înnoirii parcului auto i impunerea de inerii normelor tip Euro (I-IV) la înmatricularea vehiculelor, au urmrit îmbunt irea strii tehnice a parcului auto, reprezentând primii pai în ameliorarea polurii atmosferice generat de trafic. Factorii decizionali în dezvoltarea turismului trebuie s aib în vedere evolu ia durabil a acestuia sub aspect ecologic, viabil i rentabil sub aspect economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru comunitatea local. Pentru aceasta este nevoie ca turismul s integreze mediul natural, cultural i uman i s respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destina ii turistice.

380

Information

Presiuni asupra mediului

81 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

712693