x

Read Limba romana: Ora de gramatica text version

LIMBA ROMÂN

( ORA DE GRAMATIC )

CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea de fa s-a nscut dintr-o experien didactic de peste 20 de ani, din dorina de a oferi celor interesai de limba român o serie de exerciii de testare i verificare a unor cunotine din acest domeniu, ea se dorete o surs de informare pentru cititorul dornic de a cunoate i de a ptrunde tainele limbii române. Culegerea noastr cuprinde o serie de exerciii din fonetic, morfologie, sintax, lexic i se adreseaz, în primul rând, absolvenilor clasei a VIII-a, care se pregtesc pentru examenul de admitere în liceu, dar i altor categorii de cititori, elevi din licee cu profil pedagogic i filologic, viitori studeni... Chiar dac lucrarea noastr nu este o descriere teoretic a faptelor de limb, avem convingerea c ea va reprezenta un mijloc de informare aprofundat i sistematizat a cunotinelor de gramatic. Recomandm cu cldur acest volum celor care doresc s-i însueasc corect normele gramaticale i exprimarea corect în limba român, dorind s asimileze noi i noi cunotine. Sperm c el va fi un sprijin pentru toi cei care simt, scriu i vorbesc limba român. La baza elaborrii acestei lucrri au stat 30 dintre "Cugetrile" lui Nicolae Iorga precum i numeroase alte exemple "culese" din comunicarea oral i scris, lucrarea fiind structurat în dou pri. În prima parte sunt cuprinse 30 de fie de lucru (fiecare cu câte 15 subpuncte pentru rezolvare, care se constituie într-o gam larg de exerciii de analiz, de recunoatere i de creaie), iar partea a doua a lucrrii cuprinde rezolvarea fielor. Mulumim anticipat i ateptm cu interes i recunotin alte sugestii i observaii pertinente din partea acelora care vor avea bunvoina s le formuleze. Mulumim Doamnei profesor universitar doctor Maria Vuliici Alexandrescu care a citit în manuscris cele 30 de fie i care a fcut utile i competente observaii.

Oradea Iunie 2002

Autorul

ABREVIERI abs. Ac. acc. act. adj. adv. afirmat. apoz. aprop. arh. art. ATR atr. atr. adj. atr. adv. atr. pron. atr. subst. atr. verb. card. c. ag. C Ag c.c.cumul. c.c.cz. CCumul. c. dir. CD c.c.de exc. CExc. c. ind. CI c.c.instr. CInstr - absolut - acuzativ - accentuat - accentuat - adjectiv - adverb - afirmativ - apoziie - (de) apropiere - arhaism - articol, articulat - atributiv - atribut - atribut adjectival - atribut adverbial - atribut pronominal - atribut substantival - atribut verbal - cardinal - complement de agent - propoziie sobordonat completiv de agent - complement circumstanial cumulativ - complement circumstanial de cauz - propoziie subordonat circumstanial cumulativ - complement direct - propoziie subordonat completiv direct - complement circumstanial de excepie - propoziie subordonat circumstanial de excepie - complement indirect - propoziie subordonat completiv indirect - complement circumstanial instrumental - propoziie subordonat circumstanial instrumental

c.c.loc CL c.c.mod CM CNS c.c. opoz. COpoz. com. comp. c.c.conces. conjug. conj. conjunct. c.c.cond. COND cond ­ opt. c.c.consec. contrag. c.c.de rel. CRel CSV c.c. sociat. Csociat c.c. scop c.c.timp CT CZ D defect. dem. dem. adj. deprt. DEX dezv.

- complement circumstanial de loc - propoziie subordonat circumstanial de loc - complement circumstanial de mod - propoziie subordonat circumstanial de mod (modal) - propoziie subordonat circumstanial consecutiv - complement circumstanial opoziional - propoziie subordonat circumstanial opoziional - comun - comparativ - complement circumstanial concesiv - conjugare - conjuncie - conjunctiv - complement circumstanial condiional - propoziie subordonat circumstanial condiional - condiional ­ optativ - complement circumstanial consecutiv - contragere - complement circumstanial de relaie - propoziie subordonat circumstanial de relaie - propoziie subordonat circumstanial concesiv - complement circumstanial sociativ - propoziie subordonat circumstanial sociativ - complement circumstanial de scop - complement circumstanial de timp - propoziie subordonat circumstanial temporal - propoziie subordonat circumstanial de cauz - dativ - defectiv - demonstrativ - demonstrativ (adjectival) - (de) deprtare - Dicionar explicativ al limbii române - dezvoltat, -

diat. distrib. egalit. EPS enclit. ex. expr. f. F fem. fig. G gen. ger. hot. ident. imp. imperf. ind. inf. infer. int. interj. intranz. invar. înt. loc. loc. adj. loc. adv. loc. conj. loc. prepoz. loc. pron. loc. subst. loc. verb.

- diatez - distributiv - egalitate - element predicativ suplimentar - enclitic - exemplu - exprimat - form - propoziie subordonat circumstanial final (scop) - feminin - figurat - genitiv - genitival ­ gerunziu - hotrât - identitate - imperativ - imperfect - indicativ - infinitiv - inferioritate - interogativ - interjecie - interjecie - invariabil - întrire - locuiune - locuiune adjectival - locuiune adverbial - locuiune conjuncional - locuiune prepoziional - locuiune pronominal - locuiune substantival - locuiune verbal

masc. m.m.ca perf. m.m.ob.posed. m.m.pos. mult. multiplcat. n. N neacc. neart. neg. nehot. nepers. nereg. nr. nume pred. numer. n. ord. part. pas. perf. comp. pers. pl. polit. pos. pos. genit. poz. pred. pred. nomin. pred. verb. PR PS pref.

- masculin - mai mult ca perfectul - mai multe obiecte posedate - mai muli posesori - multiplu - multiplicativ - neutru - nominativ - neaccentuat - nearticulat - negativ - nehotrât - nepersonal - neregulat - numr - nume predicativ - numeral - nuan - ordinal - participiu - pasiv - pefect compus - persoan (personal) - plural - politee - posesiv - posesiv genitival - pozitiv - predicativ - predicat nominal - predicat verbal - propoziie subordonat predicativ - predicativ suplimentar - prefix

prepoz. prez. proclit. pron. propoz. proven. p.s. reflex. region. rel. SB sg. subst. suf. super. superl. termin. tranz. trec. V var. verb. viit. I, II.

- prepoziie - prezent - proclitic - pronume (pronominal) - propoziie - provenit - perfect simplu - reflexiv, - - regionalism - relativ - propoziie subordonat subiectiv - singular - substantiv (substantival) - sufix - (de) superioritate - superlativ - terminaie - tranzitiv - trecut - vocativ - variabil - verbal - viitor I, viitor II

EXERCIII

FIA NR. 1 Se d textul: "Fiecare îi face despre tine icoana de care este capabil, dar de aici nu urmeaz c tu eti dator s te recunoti în toate." I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. Rescriei i numerotai predicatele, delimitai propoziiile, facei schema frazei; Marcai diftongii din text, dai exemple de alte cinci cuvinte cu diftongi ascendeni i Formulai câte trei propoziii în care cuvintele : icoan, inim, gur s fie folosite pe Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor: carte, a înva, a munci Gsii antonimele cuvintelor: capabil, îndatorat, a recunoate; Analizai morfo-sintactic pronumele fiecare, despre tine, de care, în toate i Gsii o locuiune adjectival pentru capabil i alctuii o scurt propoziie; Dai exemple de trei adjective care cer o prepoziie i sunt elemente regente pentru un Dai exemple de trei substantive defective de gen i numr; Contragei ultima propoziie din fraz; Alctuii o fraz dup schema: 1. PP; 2. ATR(1); 3. CD(2); 4. F(3); Construii trei complemente circumstaniale de timp i trei Corectai textul:

cinci cuvinte cu diftongi descendeni (alii decât cei din text); rând cu sens propriu i sens figurat; (subliniai sufixele si prefixele);

predicatele nominale este capabil i eti dator din text;

complement indirect;

5.CNS(4); complemente circumstaniale de scop exprimate prin verbe la infinitiv; Scrie-i-v tema i re transcrie-i-o i tu ca s na-i nici-o problem cu educatorii aceea. Nu trebuie s-i spun de ce n-acept vre-o greal dea lor de acum înainte! Fii atent i numai fi distrat s na-i probleme întruna din zile; XIV. Subliniai formele corecte: mi-ar place ­ mi-ar plcea; nu face! ­ nu f!; greeal ­ greal; aeaz ­ aaz; a creea ­ a crea; XV. Precizai sensurile urmtoarelor expresii: Altum silentium; Amico noli maledicere; Amore, more, ore, re probantur amicitiae.

FIA NR. 2 Se d textul: "A lsa fiului tu o motenire este ca i cum l-ai inea pe umeri, pe când alii se cznesc s se suie." I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Subliniai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; Subliniai vocalele în hiat din text i dai exemple de alte cinci cuvinte care conin Gsii sinonimele cuvintelor: a se czni, a se sui, a ine; Precizai trei valori morfo-sintactice ale lui o, exceptând-o pe cea din text; Dai exemple de cinci substantive formate prin derivare cu sufixe i prefixe i cinci Analizai verbele din textul de mai sus; Construii o fraz în care verbul a fi s fie în acelai timp element regent pentru o Alctuii propoziii în care predicatul verbal s fie exprimat prin verbele predicative: a Dezvotai în propoziii corespunztoare a lsa i tu i contragei propoziiile 2 i 4; Construii fraze în care conjuncia subordonatoare de s introduc urmtoarele cinci

vocale în hiat;

cuvinte formate prin compunere;

propoziie subordonat subiectiv i pentru o propoziie subordonat predicativ; fi, a iei, a rmâne;

tipuri de subordonate: subiectiv, predicativ, atributiv, completiv direct, completiv indirect; XI. Corectai textul: De-a fi fost eu însemi-însumi în locul lor v-a fi creiat impresia c ei v agreiaz prea mult. Efortul continu v-i sa recomandat demult timp dar voi n-ai luat aminte! Citi-tu-i-ai pe scriitori aceea care ne-au fost recomandai întruna din zile de profesorii notrii. XII. Subliniai formele corecte: nu fi suprat ­ nu fii suprat;dragele mele prietene ­ dragile mele prietene; cerul s-a înorat ­ cerul s-a înnorat; dau surorii mele ­ dau sorei mele; propriii mei ochi ­ proprii mei ochi; XIII. Construii cinci propoziii în care s avei: complement direct exprimat prin verb la infinitiv, perfect, pasiv; complement circumstanial de timp exprimat prin verb la infinitiv, perfect, activ; atribut pronominal prepoziional exprimat prin pronume personal cu prepoziie ; complement direct exprimat prin pronumele relativ ce; complement indirect exprimat prin pronumele relativ care;

XIV. Precizai felul subordonatelor: E ciudat c a plecat; El e hotrât s învee mai mult; Dac nu spune nimic înseamn c e vinovat; Dac te dojenete este pentru c ine la tine; XV. Precizai sensurile urmtoarelor expresii: Amicus optima vitae possessio; Amicus Plato, sed magis amica veritas; Amor vincit omnia.

FIA NR. 3 Se d textul: "Sunt oameni care linguesc pe omul de merit când îl recunosc, fiindc nu-l îneleg". I. II. III. gsite; IV. V. VI. text; VII. VIII. IX. X. Gsii trei conjuncii (locuiuni conjuncionale) care în contextul de mai sus ar putea Artai (în propoziii) trei valori morfologice ale verbului a fi; Formulai enunuri în care subiectul i numele predicativ s fie exprimate, pe rând, Introducei într-o propoziie un complement direct, un complement indirect i un s înlocuiasc conjuncia fiindc; Alctuii propoziii cu ortogramele: nul, nu-l, va, v-a, mai, m-ai; Analizai din text cuvintele: sunt, care, de merit, -l; Precizai alte trei funcii sintactice ale pronumelui nehotrât care, în afara celei din Subliniai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor : a cunoate, a înelege, om; Gsii antonimele cuvintelor: a lingui, de merit i alctuii propoziii cu antonimele

prin: substantiv, pronume personal, verb la supin; complement circumstanial de mod i transformai-le în propoziii subordonate corespunztoare; XI. Corectai textul:M întâlni, întruna din zile cu copii aceea a cror fapte ne-au c-am dat de gândit. Aduna-tu-s-au pe aleie toi aceea pe care i-am anunat eu însemi- însumi. Fi-i mai ateni, iar tu nu m-ai fii distrat, ca-i s-o peti când te-or întâlni ai notrii. XII. Construii cinci propoziii în care s existe : complement indirect exprimat prin verb la supin; complement circumstanial de mod - locuiune adverbial de mod; nume predicativ - substantiv în genitiv cu prepoz.; atribut adjectival ­ adjectiv relativ în nominativ; atribut adverbial ­ adverb; XIII. Precizai felul subordonatelor: În ciuda faptului c a învat, nu a reuit; Greeala lui este c nu ascult de prini; Unde a ajuns, s-a simit bine; Vorbea aa de repede, c nu-l puteai urmri; Primete ce i-am dat; XIV. Precizai sensurile expresiilor: Anni curentis; Anno Domini; Anno aetatis suae; XV. Analizai cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Faa-i roie îl trdeaz; Nu se tie nimic despre aceia; Poezia poate fi uor memorat.

FIA NR. 4 Se d textul: "Sunt muli oameni care, alergând dup o trsur, îi închipuie c fac drumul mai uor". I. frazei; II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Alctuii propoziii cu omonimele cuvintelor: care, ar, lin; Scriei trei cuvinte formate cu ajutorul sufixului ­ier i trei Gsii trei cuvinte care pot forma fiecare: un cuvânt derivat, un Analizai predicatele din textul de mai sus; Folosii în enunuri diferite adjective de întrire potrivite pe lâng Construii propoziii în care uor s fie adjectiv i adverb; lung s Construii regente potrivite, astfel încât subordonata: s citeti s Construii câte un complement circumstanial de timp, de mod, de Dezvoltai în propoziii subordonate circumstaniale de timp, de Corectai textul: Subliniai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema

neologisme terminate în ­iza; cuvânt compus i un cuvânt cu alt valoare gramatical;

pronume persoanale de persoana I singular i plural, masculin i feminin; fie adjectiv, locuiune adverbial i locuiune propoziional; fie pe rând: SB, PR, ATR, CD, CI; scop exprimate prin verbe la modul infinitiv; cauz i condiional gerunziul alergând; De-l ve-i gsii pe educatorul acela d-ii lui în grij pe chiulangii aceea. Întru cât orce moment pierdut îi creaz neplceri, nu le m-ai f nicio concesie. I-ai acele studii, ne uitând vreo clip s te pregteti întruna ca s a-i rezultate bune. XII. Construii câte un exemplu pentru fiecare dintre cerinele urmtoare: nume predicativ exprimat prin adverbul relativ cum; atribut pronominal genitival exprimat prin pronumele relativ care; predicat verbal exprimat prin locuiune verbal la timpul viitor II, diateza pasiv; complement circumstanial de timp exprimat prin substantiv în cazul genitiv cu prepoziie; complement circumstanial de cauz exprimat prin pronumele relativ care; XIII. Subliniai forma corect din urmtoarele perechi alternative: îi

place înnotul ­ îi place înotul; a ansambla ­ a asambla; cri a patru copii ­ cri ale patru copii; s-a înnorat ­ s-a înorat devreme; cri a ­ ale elevilor; XIV. Felul subordonatelor: Nefiind vremea cum ne-am ateptat, n-am mai plecat; Se sfiiete s recunoasc; Se vorbete c nu va participa; De vreme ce nu m-ai sunat, nu te-am mai ateptat; Cum deschizi ua, ptrunde frigul; XV. est; Precizai sensurile expresiilor: Ante tempus; Aperto libro; Apertum

FIA NR. 5 Se d textul: "Cine râde de toat lumea ajunge de la sine ridicol când gsete unul de care nu mai poate râde". I. frazei; II. III. IV. Alctuii trei propoziii în care cuvântul arde s aib sens figurat; Indicai variantele corecte ale cuvintelor: ridicol ­ ridicul; Dai exemple de cuvinte care s aib accent pe ultima silab (dou Subliniai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema

delicvent­ delincvent; coli ­ coale; coperi ­ coperte; asamblu ­ ansamblu cuvinte), pe penultima silab (trei cuvinte), pe antepenultima silab (trei cuvinte), pe a patra silab (dou cuvinte); V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Gsii sinonimele neologice ale cuvintelor : culme, situaie, Folosind un dicionar al limbii române explicai sensurile Construii propoziii cu un substantiv, cu un adjectiv (loc. adj.) i Construii propoziii în care: sine s fie folosit ca substantiv, iar Analizai din text: cine, toat, ajunge ridicol, unul, râde; Alctuii o fraz dup schema: 1. SB(2); 2. PP 3. PR(2); 4. CZ(3); Corectai textul : Ne mai putând s atepte sa dus la plimbare. Va spus întruna din zile c lmuri-va i pe aceea s-l însoeasc. Pare c i tu (însui- însei) le-ai spus s numai fie suprai c-or trece toate cu bine. Toi îl agreiaz fiinc sa decis s nu m-ai absenteze. XII. Construii: atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în Dativ; complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv; complement circumstanial de mod exprimat prin pronume relativ în Dativ; subordonat atributiv introdus prin adverbul relativ unde; subordonat temporal introdus prin adverbul relativ cum. XIII. Precizai felul subordonatelor: Nu se tie cine va câtiga; În ciuda învat, vârf, molipsitor, trector, întâmpltor, a alctui, sforare, a tipri cuvintelor : corigibil, fervoare, detracta i alctuii propoziii cu ele; cu o locuiune verbal din familia lexical a cuvântului a râde; apoi ca pronume; primvara s fie adverb i substantiv; dei s fie adjectiv i conjuncie;

5. CD(4); 6. T(5);

faptului c m-ai avertizat, am venit la tine; S-a adresat cui nu-i putea oferi informaii; S fi aflat despre concurs, soseam i eu; Prerea lor era c el greise; XIV. XV. Precizai sensurile expresiilor: Argumentum ab invidia; Ars Subliniai formele corecte de plural: abibilde ­ abibilduri, acolade ­ acolzi, longa, vita brevis; Ars amandi; aerodroame ­ aerodromuri, aerogare ­ aerogri, aeropoarte ­ aeroporturi.

FIA NR. 6 Se d textul: "Nu întrerupe niciodat vorba celui care se bucur i nu lsa s se reverse niciodat durerea celui întristat". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Subliniai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; Subliniai cuvintele formate prin derivare i compunere din text; Completai urmtoarele cliee frazeologice: Verba volant..., Magna ..., Non multa,...; Gsii dubletele sinonimice ale cuvintelor: a întrerupe, a se bucura, întristat; Formulai enunuri cu omofonele: niciodat, nici o dat, altdat, alt dat, vreodat, Punei urmtoarele verbe (din text): a întrerupe, a lsa, la diateza pasiv i reflexiv, Analizai substantivele i pronumele din text; Folosii într-o propoziie forma accentuat corespunztoare a lui se i artai formele Dai exemple de trei adjective fr grade de comparaie, trei adjective invariabile i Alctuii trei propoziii în care s avei predicate nominale cu verbe copulative Construii fraze în care conjuncia s s introduc subordonate diferite (subiectiv, Transcriei corect textul: Fi bun, numai fi ru, ca-i s-o peti. Creiaz-i o idee despre proprii ti amici a cror fapte nu le agreiem. M sfii s le spun totul când vzui c nu-s integrii cum trebuie s fie toi arbitrii aceia. XIII. Felul subordonatelor: Prerea lui este c a greit; Prerea c a greit nu este a mea; Ceea ce nu recunotea era c a greit ieri; C ai greit, tiam noi; Ajuns acas, i-a dat seama c greise; XIV. Construii: complement direct exprimat prin verb la gerunziu; atribut adjectival ­ relativul ce în nominativ; atribut pronominal genitival ­ relativul care; atribut substantival prepoziional în dativ; atribut verbal la infinitiv; XV. Subliniai formele corecte: noi creem-crem, fii silitor!-fi silitor!, elevii aceea-elevii aceia, el înoat-înnoat, s fii disciplinat-s fi disciplinat.

vreo dat; forma negativ;

pronumelui reflexiv în cazurile dativ i acuzativ, formele accentuate i neaccentuate. trei adjective variabile cu o terminaie; diferite; predicativ, atributiv, final, concesiv);

FIA NR. 7 Se d textul: "Ca s judeci omul, caut s-l vezi cum iubete. Nu poi grei". I. II. III. IV. V. VI. Aflai predicatele, împrii textul în propoziii i alctuii schema frazei; Gsii sinonime i antonime pentru trei cuvinte din text; Realizai derivate adjectivale i substantivale de la radicalul verbelor a judeca, a iubi, Indicai cel puin cinci cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental al Ce sens au expresiile: Errare humanum est; Veni, vidi, vici; Audiatur et altera pars; Alctuii enunuri cu omofonele: cas, ca s, oarecare, oare care, numaidecât,

alctuii propoziii cu derivatele formate; limbii române;

numai de cât; VII. Alctuii propoziii în care substantivul om s îndeplineasc urmtoarele funcii sintactice: subiect, nume predicativ, atribut apoziional; VIII. IX. X. Analizai predicatele din text; Construii enunuri în care cuvântul om s fac parte din trei locuiuni (expresii); Construii o propoziie dup schema: subiect (exprimat prin substantiv) + atribut

(exprimat prin verb la modul participiu) + complement de agent (exprimat prin substantiv) + predicat verbal (exprimat prin locuiune verbal al crei verb se afl la timpul mai mult ca perfectul, diateza activ) + complement direct (exprimat prin substantiv) + atribut (pronume demonstrativ de deprtare); XI. XII. Contragei propoziiile subordonate din textul dat; Rescriei corect textul:

V-a-i convins c no s-atept pân s-o-nopta' ca s-i re întâlnesc pe aceea.Niciun admirator nar putea renuna, i-am asigurat eu pe colegii notrii. În ziua acea n-a aprut nici un nor pe cer, iar ei sau adunat în acela loc de vreme. XIII. Analizai subordonatele din frazele de mai jos: Plecarea ei grbit de unde o întâlnise, l-a suprat; S-a plictisit s te tot caute; Se spune c i-este dor de el; S fi avut timp, te-a fi cutat; V-am vzut cum v-ai pregtit; XIV. Construii: atribut verbal la infinitiv, perfect, pasiv;complement condiional ­ verb la gerunziu, pasiv; complement direct ­ pronume relativ compus; subiectiv cerut de verb la infinitiv; predicativ cerut de verb la supin;

XV.

Precizai sensurile expresiilor: Ave!; Ave, Caesar, morituri te salutant!; Bene merenti.

FIA NR. 8 Se d textul: "Cel mai trist lucru în dragoste este c uneori sufletul i-l ia cine n-are nevoie de dânsul" I. II. III. IV. V. VI. VII Aflai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; De la cuvintele dragoste, tristee, suflet, realizai derivate adjectivale i verbale; Gsii cinci expresii i locuiuni în care s apar cuvântul lucru; Alctuii propoziii cu ortogramele: mai, m-ai, cor, c-or, sar, s-ar; Analizai urmtoarele cuvinte din text: cel mai trist, este, uneori, -l, de dânsul; Indicai, prin exemple, modaliti expresive de realizare a superlativului; Introducei în diferite enunuri forme ale verbului a lua, la indicativ, mai mult ca

perfectul, diateza activ, la conjunctiv, perfect, diateza activ, la condiional-optativ, perfect, diateza pasiv; VIII. IX. X. XI. Exemplificai alte trei funcii sintactice ale pronumelui cine (în afara celei din text); Punei în locul punctelor c sau cci: Au dovada...a greit; N-am plecat...ploua; Nu Construii fraze în care verbele: a fi, a rmâne, a ajunge s fie pe rând copulative, Corectai textul:

vezi...a greit?; El pretinde...n-a greit; N-am venit...nu m-ai invitat; impersonale, predicative; De cum mi-i vedea pe mine acolo, fi amabil i adreseaz-i-te în numele a lor nostri i-a lor votrii. Întâmpla-tu-s-au de atunci multe i auzi c zurbagii aceea nu ne m-ai creiaz probleme. Ne-am adresat continuu aceleeai autoriti ai crei membrii ne-au agreiat i ne agreaz continu. XII. Construii: atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal cu valoare adjectival în Genitiv; complement circumstanial de timp exprimat prin adjectiv cu prepoziie; nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în Acuzativ; complement circumstanial de cauz exprimat prin adjectiv cu prepoziie;complement circumstanial de loc exprimat prin pronume nehotrât în cazul Genitiv cu prepoziie; XIII. Felul subordonatelor: Ai carte, ai parte; Oricât m-a strdui, nu tiu unde am pus stiloul pe care mi l-ai împrumutat ieri s scriu tema; Vrei nu vrei, trebuie s-i asculi sfatul; XIV. Precizai sensurile expresiilor: Carmen saeculare; Carpe diem!; Causa finalis;

XV.

Subliniai formele corecte: aprea, apropo apare ­ ­ apropos,

ortodox ­ ortodocs, greeal ­ greal, atrium ­ atriu.

FIA NR. 9 Se d textul: " S fii mândru de ceva înseamn s recunoti c nu-l merii." I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Subliniai predicatele, împrii în propoziii textul i alctuii schema frazei; Formulai enunuri cu ortogramele: nul, nu-l, nor, n-or, mie, mi-e; Analizai urmtoarele cuvinte: s fii mândru, de ceva, nu merii; Subliniai din lista urmtoarelor adjective pe cele care nu au grad de comparaie: Construii o fraz în care verbul a însemna s fie în acelai timp element regent pentru Avem în text SB? Dar CD? Care sunt acestea?; Construii cinci fraze în care s avei urmtoarele tipuri de subordonate: cauzal, Folosii verbul a cunoate la cele patru moduri nepersonale i artai funciile Alctuii propoziii în care s avei trei verbe cu sufixele: -i, -a, -iza i trei adverbe cu Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor: mândru, a cunoate, merit; Corectai textul:

mândru, merituos, viu, principal, sensibil, perfect, rotund, venic, bun, asemenea; o subiectiv i pentru o predicativ ( alta în afara celei din textul de mai sus).

concesiv, modal, temporal, consecutiv; sintactice în aceste situaii; sufixele ­i, -ete, -î;

Întâmpinatu-i-am pe aleie pe toi aceea pe care i-am întinat, Nu-i nici-o ndejde c-am putea si învingem pe redutabili notrii inamicii; De li-i vedea pe el acolo, d-i lui în primire pe nzdrvanii aceia, poate c el îi agreiaz alt fel, de cât noi. XII. XIII. Desprii în silabe urmtoarele cuvinte: excepional, inegalitate, Felul subordonatelor: Toate câte s-au prognozat s-au realizat; subliniat, inerent, sublimare, conjuncie, punctuaie, somptuos, arctic, lincii. Mama c e mam i tot te ceart; Este foarte bucuroas, ajungând ce-a visat; E greu de spus încotro au luat-o; Unde nu a învat la român, a luat not mic; XIV. Construii: nume predicativ ­ pronume demonstrativ de identitate în genitiv; atribut pronominal ­ pronume personal în acuzativ cu prepoziie; atribut substantival în dativ cu prepoziie; atribut adjectival ­ adjectiv relativ în acuzativ; atribut verbal ­ verb la supin; XV. per se. Precizai sensurile expresiilor: Cave canem!; Causa latet; Causa

FIA NR. 10 Se d textul : "A cere cuiva s fie erou în împrejurrile josnice ale unei societi deczute este ca i cum a-i cere unui vultur închis într-o odi s zboare la o mie de metri deasupra pmântului." I. II. III. IV. V. VI. VII. Aflai predicatele, delimitai propoziiile, precizai felul lor; Desprii în silabe cuvintele: cerere, împrejurare, josnicie, societate, deczut, Gsii sinonimele neologice ale cuvintelor: a cere, împrejurare, josnic; Alctuii propoziii cu ortogramele: ale, a le, ai, a-i, la, l-a; Constuii propoziii în care s avei un substantiv i o locuiune verbal din familia Exist în text CI? Dar PR? Care sunt?; Alctuii propoziii în care substantivul erou s îndeplineasc funciile sintactice de

zburtoare, pmântului, deasupra, context, subliniat;

lexical a cuvântului a zbura;

subiect, atribut substantival prepoziional, complement direct, complement indirect, complement de agent; VIII. IX. X. Dezvoltai în propoziii subordonate corespunztoare a cere, josnice, i apoi Analizai sintactic i morfologic toate substantivele din text; Scriei pluralul urmtoarelor substantive: erou, împrejurare, societate, vultur, odi; contragei ultimele dou propoziii subordonate;

precizai alte 5 substantive care au forme numai de plural; XI. Construii enunuri în care s avei cinci prepoziii (locuiuni prepoziionale) care cer cazul genitiv (cu excepia celei din text); XII. XIII. Precizai în propoziii trei valori morfologice ale lui a ; Artai felul subordonatelor: Fr îndoial c examenul va fi greu. Fii atent s nu mai

greeti. Cunoscut fiind faptul c el întârzia, nu l-am mai ateptat. Spunându-i-se s vin repede, a alergat într-un suflet.Am aflat unde, când i cum se va desfura examenul. XIV. Rescriei corect textul: Duce-i-v ii informai c arbitri aceea sunt mai puin asprii. E o problem aceia a crei aspecte nu le-au tiut proprii ei susintori. Numai fii nepstor cas nu fi pgubit! XV. Construii enunuri în care s avei: nume predicativ exprimat prin adjectiv participial; atribut pronominal exprimat prin pronume fr prepoziie în cazul dativ; atribut adjectival exprimat prin adjectiv demonstrativ de identitate în cazul genitiv; complement

indirect exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ; complement circumstanial de loc exprimat prin pronume nehotrât în cazul genitiv.

FIA NR. 11 Se d textul: "S râzi, nu de greelile pe care nu le faci, ci de acelea pe care nu le-ai fcut niciodat, dei ai fi avut prilej s le faci". I. II. III. IV. Aflai predicatele, numerotai propoziiile, alctuii schema frazei; Dai exemple de 3 locuiuni (expresii) verbale în care s avei verbul a râde; Ce sensuri au expresiile: Errare humanum est; Ecce homo!; Editio princeps; Indicai formele corecte ale cuvintelor: greeal-greal, aaz-aeaz, delicvent-

delincvent; mtu-mtue; coaj-coaje; V. Dai exemple de cinci cuvinte cu scriere identic, dar cu accent (pronunare) diferit; VI. VII. VIII. Alctuii propoziii cu omofonele: întruna, într-una, nule, nu le, totodat, tot o dat; Gsii sinonime i omonime pentru trei cuvinte din text; Pe lâng cele cinci regente date punei cinci subordonate corespunztoare: Este uor

s...; Dorina lui este s...; Ideea c...nu este departe de adevr; A alergat atât c...; Mama c...i tot te ceart; IX. X. XI. Alctuii o fraz dup schema: PP ­ SB ­ Atr ­ CZ ­ CSV ­ T; Câte articole sunt în text: a) 1; b) 2; c) 3; Corectai textul: Mar mira si gsesec la ora aceia în acela loc pe care mi la-i

indicat tu (însui-însei), nu demult timp. Va-i convins c no s-atept pân so-nopta cas-i revd pe aceea, pe care nu-i m-ai agreem de loc. Fi încreztor, nu m-ai fii naiv cai notrii teor agreia de-acum; XII Construii: nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în acuzativ; atribut verbal la supin; atribut adjectival - relativul care în acuzativ; complement indirect în acuzativ cu prepoziie subordonat unui adjectiv ­ pronume nehotrât; complement circumstanial de mod -substantiv în acuzativ; XIII. Precizai felul subordonatelor: Cine are bani, bea i mnânc, cine nu, st i se uit; Nu-mi pas de rmâne cum este i cum a fost; Dac vrea s m pedepseasc înseamn c nu-i era indiferent c eu preferam s vorbesc cu altcineva; XIV. XV. Desprii în silabe: analfabet, anacronic, inefabil, inexact, Subliniai formele corecte de plural: baloate ­ baloturi, balsame ­ inerent, atlet, jertf, somptuos, retranspunere, exmatriculat; balsamuri, balustrade ­ balustrzi, baraje ­ barajuri, biruine - biruini.

FIA NR. 12 Se d textul: "Scrie-i crile aa, încât fiecare cititor s poat crede c le-ai scris pentru el". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. est...; IX. X. XI. XII. Analizai din text toate cuvintele în nominativ i acuzativ; Precizai câte o alt valoare morfo-sintactic pentru cuvintele: aa, fiecare (altele Dezvoltai în propoziii subordonate corespunztoare: aa, cititor, crede; Precizai felul subordonatelor: Singura lui vin este c nu poate s vin oricând Numerotai predicatele, stabilii prooziiile, facei schema; Identificai diftongii i vocalele în hiat; Precizai formele corecte: a crede - a credea; a place - a plcea; a se complace - a se Formulai propoziii în care cuvintele: a scrie i carte s fie folosite pe rând cu sens Alctuii propoziii cu ortogramele: încât, în cât, decât, de cât, ai, a-i; Explicai folosirea virgulei în fraz; Gsii câte un sinonim i un antonim pentru trei cuvinte din fraz; Completai urmtoarele cliee frazeologice: Non multa...; Sine ira...; Repetitio

complcea; creer - creier; culoar - culuar; propriu i cu sens figurat;

decât cele din text);

dorete, întrucât nu tot ce vrei, poi. La întrebarea mea dac i cum a pregtit examenul, mi-a rspuns c n-a citit prea mult . Oricât mi-a frmânta mintea, nu pot s-i rspund la întrebarea dac i unde am mai auzit de problema aceea. XIII. Construii: Complement de agent exprimat prin pronume interogativ; Complement indirect - relativul care în dativ; Subordonat atributiv introdus prin cine - complement indirect în dativ; Completiv direct introdus prin cum - complement circumstanial de mod; Predicativ introdus prin care - nume predicativ în nominativ; XIV.Corectai textul: Vorbi-i într-una cu unii dintre ei întru-cât auzii ci supr pe educatorii aceea. Dea-i fii venit, ia-i fi vzut cum tius se pregteasc, oferindu-ne ast fel un spectacol dea dreptul grozav. Fiind c na-i citit destul, fi m-ai atent de-acum înainte cas opii rezultatele ce-i ofer garania sucesului; XV. Subliniai cuvintele accentuate corect: abil ­ abil, academie ­ academie, acolo ­ acolo, adio ­ adio, acvil ­ acvil.

FIA NR. 13 Se d textul: "Bogatul este adesea un om care n-a muncit i totdeauna omul care n-a tiut s cheltuiasc". I. II. III. IV. verbale; V. Analizai din text cuvintele: este un om, n-a muncit, totdeauna, s cheltuiasc; VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. Precizai sensurile urmtoarelor expresii: Doctor honoris causa; Doctor universalis; Contragei propoziiile 4 i 5; dezvoltai în propoziii corespunztoare: bogatul i Câte complementele circumstaniale de timp sunt în text? Construii trei propoziii Construii opt propoziii subordonate diferite introduse prin c; Dai exemple de câte trei substantive, adjective, adverbe antonime; Desprii în silabe cuvintele: brancardier, acreditare, delincvent, arctic, jertf, Gsii sinonimele neologice ale cuvintelor: originalitate, urma, bnuial, a alctui, Sunt conjuncii coordonatoare adversative cuvintele din seria: a) dar, fie, deci; b) iar, Do ut des; totdeauna; cu complemente circumstaniale de timp exprimate i prin alte pri de vorbire ( precizai-le); Aflai predicatele, numerotai propoziiile, facei schema; Gsii în scurte enunuri dou funcii sintactice ale cuvintelor: om, bogat, a munci Cum se numesc urmtoarele construcii i de ce: notorietate public, a conveni de De la cuvintele: om, bogat realizai câte dou derivate substantivale, adjectivale i

(altele decât cele din text); comun acord, a crete din ce în ce mai mult;

infraciune, a ratifica, celibatar, rafinament, atlas; a însemna, a spune, declaraie, lucru, material, cale; ori, i; c) îns, ci, iar, dar; XIV. Gsii paronimele cuvintelor urmtoare i alctuii propoziii cu ele: a proveni, eminent, calitate; XV. Subliniai formele corecte: I-am transmis multe complimente-complemente; Se înealînal crezând c-l voi ajuta; A numrat pân la optsprezece-optusprezece-optîpe; Ileana însi-însui m-a sunat; Vehicolul-vehiculul s-a defectat.

FIA NR. 14 Se d textul: "Extraordinar nu este ce nu s-a fcut ci ceea ce se credea c nu se poate face". I. Aflai predicatele, delimitai propoziiile, alctuii schema frazei; II. Analizai cuvintele: nu este, nu s-a fcut, face din text; III. Dai cinci exemple de cuvinte cu litera x i cinci cuvinte cu grupul cs; IV. De ce sunt pleonastice construciile: a extermina în mas, lumea faunei, hemoragie de sânge; V. Desprii în silabe cuvintele: extraordinar, excepional, Alexandru, examen, expoziie, exotic, excomunica, extra-bugetar, expectativ, expresionism; VI. Alctuii propoziii cu ortogramele: sa, s-a, la, l-a, va, v-a; VII. Scriei cinci cuvinte derivate cu sufixul ­ar i alte cinci cuvinte în care ­ar s nu se comporte ca sufix lexical; VIII. Verbul se credea este la: a) ind. prez.; b) ind. imperf.; c) conj. prez.; IX. Gsii câte un sinonim neologic pentru cuvintele: amnunit, a uura, vin, împrejurare, farnic, judecat, deteptciune, preocupare, puternic, plan; X. Recunoatei valoarea morfologic a cuvintelor subliniate în urmtoarele enunuri: Un dar frumos se ofer frumos; Am primit în dar o carte, dar am oferit-o colegului meu; Nu am aflat de vii sau nu, ca s-mi iau cartea de citire; XI. Alctuii scurte propoziii cu enunurile: amabilitate, expansiv, facultativ; XII. Construii: atribut pronominal în dativ cu prepoziie; complement circumstanial de mod exprimat prin numeral multiplicativ; atribut adjectival - adjectiv invariabil în genitiv; complement circumstanial de cauz ­ verb la gerunziu, diatez pasiv; atribut verbal la gerunziu; XIII. Precizai felul subordonatelor: Mi se pare c nu eti de pe aici. El pare c e vinovat. Sunt bucuros c m-ai sunat; Iat c vine i el. Caut, de vrei, adevrul; XIV. Completai urmtoarele cliee frazeologice: Cave...; Citius, altius...; Nosce ...; XV. Subliniai formele corecte: batjocur ­ badjocur, bnean ­ bnan, berrie ­ bererie, besmetic ­ bezmetic, impiegat ­ impegat.

FIA NR. 15 Se d textul: "Tgduiete ce ai vzut c nu este , nu ceea ce n-ai vzut c este". I. Aflai predicatele, numerotai propoziiile, facei schema frazei; II. Alctuii propoziii cu ortogramele: ceai, ce-ai, nai, n-ai, mai, m-ai; III. Analizai din text cuvintele: ce, nu este, ceea ce, n-ai vzut; IV. Folosii la infinitiv verbele: a fgdui, a vedea pentru a ilustra funciile de subiect, nume predicativ, atribut verbal; V . Construii trei propoziii cu subiect multiplu exprimat prin diferite pri de vorbire; VI. Partea de vorbire care leag un complement de regentul su se numete: a) adv.; b) conj.; c) prepoz.; d) art.; VII. Alctuii propoziii cu complement direct exprimat prin: verb la infinitiv, gerunziu, supin; VIII. Înlocuii punctele cu subordonatele corespunztoare i precizai felul lor: Pcat c...; A ajuns de...; Felul în care...e de neimitat; Vine la ora s...; Eram atât de atent c...; IX. Introducei într-un enun câte un complement indirect, atribut substantival, complement circumstanial de scop i transformai-le apoi în subordonate corespunztoare; X. Alctuii o fraz dup schema: 1-SB (2); 2-PP; 3-PR (2); 4-CZ (3); 5-CD (4); XI. Construii: atribut pronominal exprimat prin pronume reflexiv în dativ; atribut adjectival adjectiv relativ în nominativ; complement circumstanial de timp - verb la gerunziu; predicat verbal - verbul predicativ a iei; complement circumstanial de mod ­ interjecie; XII. Precizai felul subordonatelor: Pare de necrezut cum a trecut timpul. Nici unul nu prea s fie îngrijorat. Prea c au îneles ce le-am transmis când ne-am întâlnit în casa familiei pe care o cunoteam; XIII. Desprii în silabe: dreptunghi, rescriere, intangibil, acionar, jertfit, cumsecade, somptuos, ilegal, subofier, suspensie; XIV. Alctuii enunuri cu paronimele: diferen-deferen, investi-învesti, solidar-solitar; XV. Sinonime neologice: fermector, sil, simmânt, litigiu, semeie, a spune, urm, detept, trufa, situaie.

FIA NR. 16 Se d textul: "D fiecui ce i se cuvine, i ie ajung-i ce rmâne". I. Aflai predicatele, delimitai propoziiile, alctuii schema frazei; II. Analizai cuvintele: fiecui, ce, i; III. Alctuii propoziii cu ortogramele: cei, ce-i, ie, i-e, mie, mi-e; IV. Dezvoltai în propoziii: fiecui, ce ; V. Scriei trei locuiuni sau expresii în care s apar verbul a da; VI. Stabilii alte trei valori sintactice ale lui ce; VII. Gsii câte un verb neologic pentru expresiile verbale: a-i da arama pe fa, a face din ânar armsar, a se da pe brazd; VIII. Construii propoziii în care complementul indirect s fie exprimat prin verbe la infinitiv, gerunziu, supin; IX. Verbul "a ajunge" este predicativ în secvenele: a) A ajuns profesor; b) A ajuns devreme acas; c) Ajunge s-l priveti, ca s vezi cine este; X. Precizai valorile morfologice ale lui i în enunurile: Cine-i el ce-i spune vrute i nevruteacum?; El i-a spus ce-i de ludat în a-i demonstra calitile; D-i-i lui în primire pe aceia; XI. Construii fraze cu subordonate subiective cerute de : cu siguran, fr îndoial, este sigur; XII. Construii: completiv indirect introdus prin cum; completiv direct introdus prin relativul ceea ce, care s fie complement direct în acuzativ; consecutiv introdus prin s cu verbul la conjunctiv, perfect, pasiv; complement circumstanial de cauz-verb la gerunziu, diateza reflexiv; complement circumstanial de loc-relativul cine în genitiv; XIII. Sinonime neologice: cerere, grani, izvor, îndemânare, sfetnic, necuviin, tavan, urmare, înfumurare, puternic; XIV. De ce sunt pleonasme urmtoarele construcii: a intra înuntru, a împodobi cu ornamente, a îndruma calea; XV. Precizai felul subordonatelor: A stat acolo cât a fost necesar; Tot ce s-a prevzut s-a realizat; Este vai de cine greete!; Prându-i-se c tie, n-a mai citit!;Iat c vin i ei!.

FIA NR. 17 Se d textul: " Pentru ca s-i recunoti greeala trebuie ca sufetul tu întreg s-i fi fost superior ". I. Aflai predicatele, delimitai propoziiile, alctuii schema; II. Alctuii propoziii cu ortogramele: cas, ca s, si, s-i, ci, c-i; III. Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor: suflet, tânr; IV. Construii propoziii cu cuvintele: superior, inferior, optim; V. Formai derivate adjectivale i verbale de la substantivele: greeal, suflet i alctuii apoi propoziii cu ele; VI. Gsii cinci expresii frazeologice sinonime cuvântului suflet; VII. Care adjective din text nu au grade de comparaie? Dai exemple de alte cinci asemenea adjective; VIII. Contragei propoziiile 1 i 3 ; dezvoltai în propoziii corespunztoare greeal i întreg; IX. Construii subordonate predicative cerute de: a se face, a prea, a rmâne; X. Alctuii propoziii în care atributul adjectival s fie exprimat prin: adjectiv propriu-zis în vocativ; adjectiv pronominal posesiv în cazul genitiv; adjectiv pronominal demonstrativ în cazul dativ; adjectiv pronominal relativ în cazul nominativ; numeral cardinal cu valoare adjectival în cazul acuzativ; XI. XII. XIII. Desprii în silabe urmtoarele cuvinte: circumstanial, punctuaie, conjuncie, Gsii antonimele cuvintelor urmtoare: nocturn, legal, prudent, din când în când, Gsii sinonimele cuvintelor: vârst, btrânee, infraciune, vârf, cite, trector, ineficient, subofier, excepional, exmatriculat, îndemânatic, subiectiv, pehlivan; linitit, stabil, efemer, continuu, harnic, rural; confuz, venic, a recunoate, greeal; XIV. "Tu" (din text) este: a) atr. adj. în G; b) atr. pronom. în G; c) atr. adj. în N; d) atr. pronom. în Ac.; XV. Subliniai forma corect a cuvintelor: propriu ­ propiu, mararier ­ maralier, înnorat ­ înorat, nemaiputând ­ ne mai putând, (ei) invoc ­ invoac.

FIA NR. 18 Se d textul: " Pâinea care te satur mai bine este accea pe care ai druit-o." I. II. III. IV. V. VI. VII. sum; VIII. IX. X. Trecei urmtoarele verbe din text: a stura, a drui, la diateza pasiv i reflexiv; Dai exemple de trei substantive cu forme numai de singular i trei Gsii sinonime neologice pentru cuvintele: înverunat, a fi de Subliniai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; Cum se numesc urmtoarele construcii i de ce: scurt alocuiune, altercaie verbal, Analizai din text pronumele: care, te, aceea, pe care, o; Exist în text NP? Dar CCM? Care sunt?; Dai câte trei exemple de antonime derivate i nederivate; Construii propoziii în care cuvântul bine s fie: substantiv, iar o s fie interjecie i Ce sens au expresiile: Timeo Danaos et dona ferentis; Auri sacra fames, Cogito, ergo

a înmnunchea un buchet;

s aib valoare neutral;

cu forme de plural; acord, renunare, iscusit, adâncime mare, dezgusttor, btina, prescurtare, abinere, bogie; XI. XII. XIII. Desprii în silabe: monarh, vârstnic, scriptur, splendid, Analizai cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Am dat Precizai felul sobordonatelor: Cum ar proceda, tot nu m interregional, sublocotenent, aflux, pustnic, exclama, aptesprezece; colegilor mei un telefon; Pmântul este lucrat cu plcere; Sosirea acas m-a surprins; înduplec; Cum venir, se fcur toi o ap i-un pmânt; Ar fi bine s ne amintim cum ne-am pregtit pentru examenele ce le-am avut în var; Nu s-a tiut cum a procedat; Întrebarea este cum vor reaciona; XIV. Corectai textul: Nu m sfii s-l critic într-una tiind c nui v-a priii cei v-oi povestii; A creiat ce na m-ai creeat nimeni pe-aici i nici nu cred c v-a mai crea vreo dat; Aminti-tu- i- ai întruna din zile pe aceea a cror comportament ne-a creiat continu neplceri?; XV. Subliniai formele corecte de plural: diamante ­ diamanturi,

diminei ­ diminee, dinee ­ dineuri, divane ­ divanuri, dobânde ­ dobânzi.

FIA NR. 19 Se d textul: " Nu este greu s gseti adevrul, este greu s ai dorina de a-l gsi". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Aflai predicatele, desprii în propoziii, alctuii schema; De ce sunt pleonasme construciile: a se întrajutora reciproc, a continua s ia Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor: greu, adevr, a gsi; Gsii trei sinonime i trei antonime pentru trei cuvinte din text; Alctuii dou enunuri cu câte un derivat verbal i adjectival ale substantivului Analizai toate verbele din text; Gsii cel puin trei cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental; Ce sens au expresiile: In vino veritas; Credo quia absurdum; Crescunt anni, Subliniai formele corecte de plural: arende-arenzi, abibilde-abibilduri, aragazePrecizai trei valori morfologice ale cuvântului greu, apoi trecei-l la toate gradele de Verbul a gsi folosii-l în propoziii diferite în care s îndeplineasc funciile de

proporii, mijloace mass media;

dorin;

descrescunt vires; aragazuri; comparaie; subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanial de timp; XII. XIII. Completai spaiile libere cu articolele potrivite: locul de natere...prinilor, Adjectivul îndeplinete urmtoarele funcii sintactice: a) SB, NP, ATR; b) NP, ATR, opere...lui Eminescu, cei trei copii...vecinului, caiet...colegului, foile rupte...unei cri; CCZ; c) SB, CCM, ATR; XIV. Dezvoltai în propoziii subordonate corespunztoare: adevrul, de a gsi; XV. Construii: Predicat verbal - locuiune adverbial predicativ; Nume predicativ numeral cardinal în genitiv cu prepoziie; Atribut adjectival - adjectiv de întrire în nominativ; atribut pronominal în genitiv cu prepoziie; complement circumstanial de cauz ­ locuiune adverbial.

FIA NR. 20 Se d textul: "S tii unde eti, s descoperi ce trebuie acolo, s încerci tot ce poi încerca în vederea acelei nevoi, sunt cele trei rdcini ale înelepciunii". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Numerotai predicatele, delimitai propoziiile, alctuii schema frazei; Folosii în trei propoziii cuvintele: a descoperi, nevoie, rdcin cu sensuri figurate; De ce sunt pleonasme: amintire de neuitat, a anuna o tire, a se apleca în jos; Dai exemple de cinci cuvinte cu scriere identic (omografe) dar cu pronunare Gsii derivatele adjectivale i substantivale ale verbelor: a ti, a încerca, a Alctuii propoziii cu omonimele: lin, ras, tun; Care este echivalentul latin al expresiilor: Am venit, am vzut, am învins; Adevrul Alctuii propoziii în care cuvintele: eti, tot, trei s aib câte o alt valoare morfoDezvoltai în propoziii subordonate corespunztoare cuvintele: acolo, tot, încerca; Analizai morfo-sintactic: eti, acolo, acelei, trei, ale înelepciunii; Alctuii trei propoziii în care numeralul trei s fie complement de agent, Alctuii enunuri cu paronimele: captivat ­ captivant, cauz ­ clauz, contacte -

(accent) diferit; descoperi;

este mama virtuii; Drumul drept este drumul scurt; sintactic în afara celor din text;

complement direct, complement indirect; contracte; XIII. De la numeralul cardinal trei formai numerale: ordinal, multiplicativ, distributiv, adverbial corespunztoare i alctuii propoziii cu ele; XIV. Construii: o subordonat modal comparativ; completiv indirect subordonat unui adjectiv; complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv; atribut adjectival-adjectiv relativ în genitiv; complement circumstanial de timp-verb la infinitiv, perfect, pasiv; XV. Felul subordonatelor: E bine tiut c ai învat. E bine de tiut ce vei urma. Cine m-a pus s te susin. Ajunge s-l vezi o dat, ca s nu-l uii. A rmas bun cum îl tiam.

FIA NR. 21 Se d textul: "Cele mai bune gânduri sunt acelea pe care citindu-le i se pare c le-a spus i altul" I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. comparaie; X. XI. XII. XIII. iluzie, or - ori; XIV. XV. Desprii în silabe urmtoarele cuvinte: construcie, circumstanial, Corectai textul: S nu m-ai fi nepstor, întrucât nu v-ei avea nicio bucurie! locuiune, neîmpcat, contragere, corespunztor, funcie, neaccentuat, exemplar, cadran; Eu veni la voi acas findc m gândiii s v comunic cea ce sa întâmplat cu ei în codri aceea. Mie mii indiferent de vii s-au nu vi s rezolvm problema acea. Dezvoltai în propoziii subordonate corespunztoare urmtoarele cuvinte: cele Declinai în propoziii substantivul gând, la singular i plural,însoit de Adverbul îndeplinete urmtoarele funcii sintactice: a) Subiect, c. dir., c. Construii propoziii cu urmtoarele perechi de paronime: bard-brad, aluziemai bune, citindu-; adjectivul pronominal demonstrativ de apropiere potrivit; ind., nume pred.; b) Pred., nume pred., atr., c.c.de timp; c) C.de ag., atr., pred.; Numerotai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; Formulai propoziii în care cuvintele: a citi, a spune s fie folosite pe rând cu Alctuii propoziii cu ortogramele urmtoare: cele, ce le, mai, m-ai, sau, s-au; Analizai cuvintele aflate în cazul nominativ i acuzativ din textul de mai sus; Alctuii enunuri care s conin omonimele: mai, liliac, care; Formai adjective cu prefixele ne- , re- de la radicalul cuvintelor citire, a Alctuii propoziii în care substantivul gânduri s îndeplineasc funciile Precizai alte trei funcii sintactice ale pronumelor nehotrâte oricare i altul, Trecei adjectivul bun la toate gradele de comparaie, în propoziii scurte,

sens propriu i sens figurat;

spune i introducei-le în enunuri potrivite; sintactice de : nume predicativ, complement indirect i complement direct; pe lâng cele de nume predicativ, atribut pronominal i complement circumstanial de timp; indicai funcia lui sintactic i dai exemple de alte cinci adjective care nu au grade de

FIA NR. 22 Se d textul: "Unii scriitori când vorbesc de ali oameni parc vorbesc de sine, iar alii vorbind de sine par a vorbi de oricare-n lume". I. II. III. IV. V. VI. Aflai predicatele, delimitai propoziiile i facei schema frazei; Analizai pronumele din text; De ce sunt pleonastice construciile: monolog cu sine, direct Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor: scriitor, a vorbi, lume; Alctuii enunuri cu omonimele: car, dar, par; Construii propoziii în care substantivul scriitor s îndeplineasc

nemijlocit, notorietate public;

funciile sintactice de: subiect, nume predicativ, atribut substantival apoziional, complement de agent, complement de cauz; VII. VIII. IX. X. Ce alte valori morfologice mai pot avea de i iar, în afara celor din Folosii în propoziii verbul a vorbi la cele patru moduri Contragei propoziia subordonat 1 i dezvoltai în propoziiile Identificai atributele adjectivale exprimate prin adjective text, exemplificai-le; nepersonale i artai-i funcia sintactic ; corespunztoare vorbind i a vorbi; pronominale, apoi construii propoziii în care, prin schimbarea valorii gramaticale, s devin atribute pronominale; XI. XII. XIII. XIV. XV. Alegei forma corect: chintesen-chintezen, filosofie-filozofie, Sinonime neologice: trector, a duce, prefctorie, a da voie, a Gsii perechea potrivit pentru urmtoarele paronime i alctuii Desprii în silabe: abisal, abject, asfalta, anexare, boccea, Construii propoziii în care s avei: complement de cauz ­ a fuziona-a fusiona, excrocherie-escrocherie; escavator-excavator; istorisi, a prsi, a îndrepta, inut, a birui, apus; propoziii cu ele: enervat, solidar, corectare; cuscru, damnat, excavator, excepie, postmeridian; adjectiv ; complement de mod - verb la infinitiv; complement de scop-verb la infinitiv; subiect - verb la infinitiv, perfect, activ; complement de loc s determine verb la infinitiv.

FIA NR. 23 Se d textul: "S ajui ctre glorie pe cineva care nu este chemat pentru dânsa, este s-l urci pe cas i s-i dai drumul în jos când el nu are aripi". I. II. III. IV. diferit; V. VI. cu ele; VII. VIII. IX. X. XI. XII. Ce sens au expresiile: Sic transit gloria mundi; Salve! Salvete!; Pulchre, bene, recte!; Precizai formele corecte: înbarca ­ îmbarca, rsbate ­ rzbate, caserie ­ casierie, Declinai pronumele personal de persoana a III-a, masculin i feminin, singular i Contragei propoziiile subordonate din text; Cum se numesc construciile urmtoare i de ce: caligrafie frumoas, calitate bun, Construii: Subiect exprimat prin: pronume negativ, numeral colectiv, verb la supin; Gsii sinonimele cuvintelor: a ajuta,a chema, a urca, a da drumul, a avea; Gsii trei expresii sau locuiuni în care s apar cuvintul a da i alctuii propoziii Numerotai predicate, delimitaii propoziiile, facei schema frazei; Analizai pronumele din text; Marcai accentul corect al urmtoarelor cuvinte: arip-arip, unic-unic, simbolDai exemple de cinci cuvinte cu pronunare identic (omofone), dar cu scriere

simbol, profesor-profesor, antic-antic;

scinda ­ cinda, stampil - tampil; plural, dânsul - dânsa;

ceremonie protocolar; Atribut adjectival: verb la gerunziu acordat, adjectiv nehotrât în dativ, adjectiv propriu-zis în genitiv; Complement direct- verbe la infinitiv, gerunziu, supin; XIII. Corectai textul: Nu m sfii s-l critic dac auzi-i ca greit. Cei v-oi povestii eu însumi-însemi nul v-a încânta. A creiat ceace n-a m-ai vzut i auzit nici-un om depe aici. Fi bun i nu fii ru, întru-cât sar putea s-o peti în vre-una din zile; XIV. Desprii în silabe: acvariu, armistiiu, astmatic, butonier, breasl, bucluca, duhovnic, dictatur, insignifiant, teatru; XV. Felul subordonatelor: Plecarea ei de unde o lsase l-a suprat; tiindu-se c întârzie, nu l-am mai ateptat; Numai ce am ajuns acas, i l-am i sunat; S-a sturat s ne tot atepte; S ne atepte în fiecare zi, ne-am fi dorit.

FIA NR. 24 Se d textul: "Dintre o sut de oameni ce te vor luda, nouzeci i nou vor crede c au fost mrinimoi cu tine, iar cutare va fi sigur c printr-aceast laud distana dintre tine i el a disprut" I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. Aflai predicatele, delimitai propoziiile, facei schema frazei; Analizai pronumele personale i verbele la viitor din text; Alctuii propoziii cu ortogramele: neam, ne-am, iar, i-ar, sar, s-ar; Gsii sinonimele cuvintelor: oameni, distan, a încuviina, a luda, a disprea i Construii câte o propoziie cu un substantiv i un adjectiv, din familia lexical a Trecei adjectivele mrinimos i sigur la toate gradele de comparaie; Precizai câte o alt funcie sintactic pentru cuvintele: oameni,ce, distan (în afara Scriei formele de genitiv - dativ ale adjectivelor pronominale demonstrative de Dai exemple de cinci adjective care cer numai dativul; Alctuii propoziii în care numeralul o sut s îndeplineasc funciile sintactice de Transformai numeralul o sut în numerale: ordinal, multiplicativ, distributiv, De ce sunt pleonastice construciile: concluzie final, a conlucra împreun, a Construii: complement de loc exprimat prin pronume demonstrativ de deprtare, în

antonimele cuvintelor: sigur, a disprea, a luda, a crede, distanat; cuvintelor: a luda, a disprea;

celor din text); apropiere, masculin i feminin, singular i plural, i folosii-le în scurte propoziii;

subiect, atribut, complement de cauz; adverbial; continua mai departe; genitiv, cu prepoziie; complement de cauz s determine un adjectiv; complement condiional exprimat prin verb la gerunziu; nume predicativ - interjecie; complement de mod - locuiune adverbial; XIV. Felul subordonatelor: Bucurându-v c s-a amânat concursul, v-ai amgit; Unde tia c are not la român, n-a mai citit nimic; E prea grea problema s-o poi rezolva singur; Orice-ar face, tot nemulumii suntei; Pcatul e c ai greit; XV. Alctuii enunuri cu paronime: riguros-viguros, afluen-influen, aluzie-iluzie.

FIA NR. 25 Se d textul: "Soarele rsare nu ca s apuie, ci ca s lumineze pân apune". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Numerotai predicatele, delimitai propoziiile, alctuii schema frazei; Construii propoziii în care cuvintele a rsri, a lumina s fie folosite pe rând cu sens Dai exemple de cinci cuvinte omofone, dar nu i omografe; Contragei subordonatele din text în prile de propoziie corespunztoare; Nu au forme de plural substantivele din seria: a) soare, pmânt, astru; b) planet, Gsii trei sinonime i trei antonime pentru trei cuvinte din text; Derivai adjective i substantive de la radicalul cuvintelor rsare, lumineaz, apune i Construii propoziii în care substantivul soare s îndeplineasc funciile sintactice de Indicai modul, timpul, diateza i conjugarea verbelor din text; Felul subordonatelor: M tem c n-am s pot veni azi; Se zvonete c ne va vizita;

propriu i cu sens figurat;

eclips, lun; c) fier, oet, secar;

introducei-le în scurte enunuri; nume predicativ, atribut, complement direct, complement circumstanial de cauz i de loc;

Dac m-ai micat, am greit; Fr tine n-ar fi putut deveni ceea ce este azi; Plcerea s-i spun asta este mare; XI. Construii: atribut exprimat prin verb la infinitiv, prezent, activ; complement indirect pronume negativ în genitiv cu prepoziie; complement de timp - substantiv în acuzativ fr prepoziie; complement de loc - substantiv în dativ; nume predicativ - pronume posesiv în genitiv; XII. XIII. XIV. Sinonime neologice: vin, plângere, adânc, caraghios, cinstit, Desprii în silabe: ambiguu, realitate, inacceptabil, inerie, Corectai textul: Aduna-tu-s-au pe aleie toi aceea pe care i-am ciudat, detept, lacom, îngâmfat, molipsitor; inadmisibil, sinoptic, împrosptat, subapreciat, sanctuar, sublimare; chemat la concurs. Nu-i nici-o ndejde cam putea si învingem pe redutabili notri adversari. Auzi-i c nu le a-i mai creeat probleme i c nu le ve-i m-ai creia în viitor. XV. Subliniai formele corecte: smeu ­ zmeu, zigzag ­ zig-zag, zi-munc ­ zi munc, sdrngni ­ zdrngni, vemânt ­ vetmânt.

FIA NR. 26 Se d textul: "Când doi oameni au aceeai idee, aceasta înseamn c nu este nici a unuia, ci a întregii societi în care triesc". I. II. III. debut; IV. V. VI. VII. VIII. Gsii sinonimele cuvintelor: început, idee, întreg, lucru, cinstit, mre, amestecat, Cutai trei expresii sau locuiuni în care apare cuvântul a tri; Alctuii propoziii în care substantivul oameni s ilustreze cinci funcii sintactice ale Sunt locuiuni conjuncionale secvenele din seria: a) pe lâng, aproape de, de pe la; Precizai alte trei funcii sintactice ale numeralului doi (în afara celei din text); bogie, real, a înapoia; Aflai predicatele, împrii în propoziii i alctuii schema frazei; Analizai: aceeai, înseamn, a societii, în care din text; De ce sunt pleonastice construciile: confident intim, a dinui permanent, primul

substantivului în acuzativ; b) pe lâng c, chiar dac, o dat ce; c) de-a dreptul, în fa, cu tot dinadinsul; IX. Precizai valoarea morfologic a verbului "a însemna" în exemplele: a) El însemna totul în caiet cu creionul; b) El însemna totul pentru ea; c) Aceasta însemna c era deosebit; X. Este locuiune adverbial secvena: a) în fa; b) în faa; c) fa de; d) a face fa; XI. Felul propoziiilor: Se grbea s termine repede de scris; Cum s-a grbit, a greit; Cum ai sunat, i-a i deschis; Se cade s le mulumim; Ei au adus dovada c sunt nevinovai; XII. XIII. XIV. XV. Desprii în silabe: inerent, funcie, inexact, inervat, ineficacitate, Gsii perechea urmtoarelor paronime: alteraie, regent, albastru Antonime: a înfiina, temporal, contestabil, cite, acord, logic, Corectai textul: Situaia a rmas aceiai întru-cât na-i depus un conjuncie, dezechilibru,somptuos, sublim, subliniind; i alctuii propoziii cu ele; ilustru, virus, valoare, scump; efort continu. La repetiii prea va-i încrezut i na-i obinut rezultatele pe care le-a-i scontat. Nu m-ai întârziai, pregti-i-v contiincios i recomanda-i-le i lor acest lucru.

FIA NR. 27 Se d textul: "Unii prieteni se mir de ce te despari pentru totdeauna de dânii în clipa când i-au dovedit c nu i-au fost niciodat prieteni". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. Subliniai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; Gsii sinonimele i antonimele cuvintelor urmtoare: prieten, a se despri, a dovedi; Alctuii familia lexical a cuvintelor: prietenie, a se despri; Construii propoziii cu câte un substantiv i un adjectiv din familiile lexicale ale Alctuii propoziii în care substantivul prieten s fie: nume predicativ, atribut, Analizai: unii, de dânii, în clipa, i-, niciodat din text; Folosii în propoziii verbul a dovedi la infinitiv, gerunziu, participiu, supin, ilustrând Precizai valoarea lui "i" din propoziia: i-am pierdut cartea; a) pron. pers. - c. Construii o fraz dup schema: PP-CD-CI-T-F; Desprii în silabe: prietenos, acvariu, armistiiu, breasl, arlechin, abracadabra, Gsii sinonimele neologice ale urmtoarelor cuvinte: oroare, Construii cinci propoziii subordonate diferite introduse prin când; Felul subordonatelor: Dac te caut mereu este ca s nu-l uii; Îi

verbelor: a se mira, a se despri; complement circumstanial de cauz, complement direct i complement indirect;

câte o funcie sintactic pentru fiecare mod; ind.; b) pron. reflex. ­ c. ind.; c) pron. pers. ­ atr. pron.; d) pron. reflex. ­ atr. pron.;

dictatur, amnar, teatru, duhovnic; oropsire, operaie, neobinuit, mustrare, piedic, urm, a rspândi, trainic, a se hotrî;

ajungea doar s ne priveasc; A ajuns de trezete admiraia tuturor; S-au descurcat cum au putut; L-am anunat c vin azi; XIV. Construii: complement circumstanial de cauz exprimat prin pronume demonstrativ de identitate, în genitiv, cu prepoziie; complement indirect ­ numeral ordinal în acuzativ; subiect ­ verb la supin; nume predicativ ­ interjecie; complement circumstanial de timp ­ locuiune adverbial; XV. Corectai textul: Rsplata v-ei avea-o neântârziat i sucesu-i va fii

de plin când te-or luda ai notri; Vorbi-i cu câiva dar m-am convins c nu ori cine poate ai lmuri exact problema; Fiind c mam convins cine-i de vin, nu-mi m-ai aduce-i explicaii inutile.

FIA NR. 28 Se d textul: " Cea mai plcut laud este aceea care pornete de la omul ce a venit s te rpuie". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Aflai predicatele, delimitai propoziiile, alctuii schema frazei; Analizai: laud, e aceea, care, te, s rpuie; Formulai cinci propoziii în care cuvântul om s fac parte din Identificai diftongii din text, subliniai vocalele în hiat, dai Contragei subordonatele din text; Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor: plcut, laud, om; Gsii trei sinonime i trei antonime pentru trei cuvinte din text; Precizai originea arhaismelor: pârclab, serdar, caimacan, cneaz, De ce sunt pleonastice construciile: dun de nisip, a ecraniza un Alctuii propoziii în care cuvintele: plcut, care, te s aib câte o Construii: atribut pronominal exprimat prin pronume relativ în

cinci expresii (locuiuni); exemple i de trei triftongi;

stolnic; film, alegeri electorale; alt valoare morfologic, în afara celor din text; genitiv; atribut - substantiv în dativ fr prepoziie; complement indirect s aib element regent o prepoziie; complement direct - numeral fracionar; complement de agent- locuiune pronominal; XII. Felul subordonatelor: Nu avem destule date ca s rezolvm situaia; i de-l rogi, nu te ajut; Tot ce s-a spus fusese realizat; Nu ar merita s te mai consumi pentru asta;A insistat s-i rezolve situaia; XIII. XIV. XV. Sinonime neologice: milos, greutate, soart, curat, obstacol, Antonime: trist, comedie, autentic, amintire, aproape, real, a urca, Omonime: baie, vie, min. înghesuial, a se vindeca, a însoi, zece zile, energie; nocturn, egal, cite;

FIA NR. 29 Se d textul: " Poate c nimeni s n-aib nevoie de tot scrisul tu, dar c fiecruia-i trebuie alt parte din el". I. II. III. IV. V. VI. Numerotai predicatele, delimitai propoziiile i alctuii schema frazei; Analizai poate, nimeni, tu, parte, din el din text; Alctuii trei enunuri cu urmtoarele trei cuvinte polisemantice: a Ilustrai alte dou valori morfologice ale lui poate; Construii fraze în care propoziiile subiective s fie cerute Alctuii propoziii cu complemente indirecte exprimate

aprinde, a aspira, a atinge;

de: se pare, zicându-se, vine; prin: verbe la infinitiv, gerunziu, supin i cu atribute adjectivale exprimate prin: adjectiv propriu-zis, numeral, adjectiv pronominal negativ; VII. VIII. IX. X. XI. Introducei în propoziii un c. dir., atr. subst. prepoz., c. ind. i Construii propoziii în care adjectivele pronominale din text s Alctuii o fraz în care: 1-PP; 2-SB(1); 3-ATR(2); 4-CD(3); Dezvoltai în propoziii corespunztoare scrisul i alt; Felul subordonatelor: Ajungând ce i-a dorit, era bucuros; Rmâne transformai-le apoi în propoziiile subordonate corespunztoare; devin pronume corespunztoare, prin schimbarea valorii gramaticale; 5-CI(4); 6-T(5);

s stabilim date excursiei; A rmas bun cum l-ai tiut; De vine atât de des înseamn c nu tea uitat; Ajunge s-l vezi o dat ca s nu-l uii; XII. XIII. Sinonime neologice: a întemnia, molipsitor, a reda, concurent, Desprii în silabe: acrobaie, ctitorie, a cultiva, alfabet, rutcios, venic, repetat, vinovat, zadarnic, mre; circumstanial, analfabet, a afecta, caracter, autoritate,sublinia; XIV. Construii: atribut adjectival exprimat prin relativul care în acuzativ; complement indirect în acuzativ cu prepoziie subordonat unui adjectiv; nume predicativ exprimat prin verb, adjectiv,adverb; XV. Omonime: lun, lac, gol.

FIA NR. 30 Se d textul: "Crezi c vine de sus gândul pe care nu-l simi cum a venit". I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. citesc; XII. Construii: complement circumstanial de scop exprimat prin substantiv în acuzativ; complement circumstanial de loc ­ pronume personal în acuzativ s determine o interjecie; complement de agent ­ pronume interogativ; complement circumstanial concesiv ­ substantiv în genitiv cu prepoziie; complement indirect ­ adjectiv cu prepoziie; XIII. XIV. XV. Sinonime neologice: amnunt, fundamental, steag, demn, Alctuii propoziii cu ortogramele: nicicum, nici cum, altdat, Subliniai formele corecte: dependena ­ dependina de un drog; a întâmpltor, greit, culme, siguran, soart, a obine; alt dat, dune, du-ne; insera ­ a însera un fragment într-un text; comportare plin de diferen ­ deferen; virtuos ­ virtuoz al pianului; pltete în numeral ­ numerar. Numerotai predicatele, delimitai propoziiile, alctuii schema Folosii în dou propoziii cuvintele gând i a veni cu sens figurat; Dai exemple de trei cuvinte cu scriere identic (omografe), dar cu Alctuii familiile lexicale ale cuvintelor: a crede, a veni, a simi; Analizai crezi, gândul, pe care, a venit din text; Dai exemple de câte trei substantive, adjective, adverbe compuse Gsii trei sinonime i trei antonime pentru trei cuvinte din text; Derivai substantive i adjective de la radicalul cuvintelor: a crede, Construii trei enunuri în care de s fie prepoziie, conjuncie, Precizai alte trei funcii sintactice ale cuvintelor: gândul, care; Felul subordonatelor: Piatra c e piatr i tot crap; Uite ce s-a frazei de mai sus;

pronunare diferit;

prin contopire;

a veni, a simi; interjecie;

întâmplat; Habar n-am cu cine a plecat; A sosit înaintea cui nici nu gândea; Mi-e drag s

REZOLVAREA EXERCIIILOR

FIA NR. 1 I. a) Predicate: 1-(îi) face -PV; 2-este capabil-PN; 3-nu urmeaz-PV; 4-eti dator-PN; b) Propoziiile: 1-Fiecare...icoana; 2-de care...capabil; 3-(dar) de aici nu urmeaz; 4-c tu eti dator; 5-s te...în toate; c) Felul lor: 1-PP; 2-ATR(1); 3-PP; 4-SB(3); 5-CI(4); II. Diftongii din text: -oa, -ea, -oa (toi trei urctori); 5 cuvinte cu diftongi ascendeni: -ia(voia), -ua(noua), -u(rou), -io(voios), -eo(deodat); 5 cuvinte cu diftongi descendeni: -ou(birou), -ii(fii), -ei(tei), -ui(sui), -oi(roi); III. Sensul propriu: Se închin mereu la icoana cea nou; Îl durea inima; Gura pctosului, adevr griete; Sensul figurat: Icoana stelei ce-a murit...; i se rupe inima vzându-l; Pe-o gur de rai...; IV. Familii lexicale: crticic, crticea, crulie, croi; învare, reînvare,învtur, învat, neînvat, reînvat, învcel, învmânt, învtor,-oare, învminte; munc, muncit, nemuncit, remuncit, muncire, muncitor,-oare, muncitoresc, muncitorete, muncitorime; V. VI. Antonime: incapabil, inapt; neobligat, nesolvabil, neîndatorat; a Analiza pronumelor din text: fiecare ­ pron. nehot., masc., sing., nu recunoate, a fi nerecunosctor; N, subiect; (despre) tine ­ pron. pers., sing., II, Ac., c. ind.; (de) care ­ pron. rel., Ac., c. ind.; este capabil ­ pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj.a IV-a, afirmat., intranz. i numele pred. capabil, expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N, grad poz.; eti dator ­ pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz. i numele pred. expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N, grad poz.; (în) toate ­ pron. nehot., pl., Ac., c. ind.; VII. VIII. IX. X. XI. Loc. adj.: în stare; El este în stare s învee mai mult; Adjectivele: capabil de, dator la, solidar cu; Substantive defective de gen i numr: aur, fier, platin, unt, fin; Contragere: ...eti dator ...a te recunoate; Fraz dup o schem dat: Mi-am luat o carte de comentarii pe

5-s( te) recunoti-PV;

care hotrâsem s-o cumpr de mult vreme ca s înv, astfel încât s nu am vreo surpriz la examen;

XII.

Construii trei c.c.timp: Plecasem înainte de a suna tu;

M-am dus acolo pân a m fi anunat; Luasem legtura cu ei înainte de a fi venit voi; trei c.c.scop: A plecat pentru a vizita oraul; A venit la bibliotec pentru a citi; S-a dus la librrie spre a-i cumpra o carte; XIII. Corectai textul : Scriei-v tema i retranscrie-i-o i tu ca s n-ai nici o problem cu educatorii aceia; Nu trebuie s-i spun de ce n-accept vreo greeal de-a lor de-acum înainte; Fii atent i nu mai fi distrat s n-ai probleme într-una din zile; XIV. Formele corecte : mi-ar plcea, nu face, greeal, aaz, a crea; XV. Sensurile expresiilor : O linite adânc; Despre un amic s nu vorbeti niciodat de ru; Prin iubire, prin comportament, prin vorbire, prin împrejurri se leag prieteniile.

FIA NR. 2 I. suie; c) Felul: 1- PP; 2 ­ PR(1); 3 ­ Opoz.(2); 4 ­ CI(3); II. III. IV. Vocale în hiat: fi-u-lui, tu o (hiat în fonetic sintactic), motenire Sinonime: a se strdui, a încerca, a se chinui; a se cra, a se Valori ale lui o (trei) : pron. pers.(Pe ea am zrit-o); adj. proven. este, pe umeri; alte 5 cuvine : a-le-e, fi-in-, po-et, con-ti-nu-u, co-or-do-na-tor; cocoa, a se ridica; a susine, a sprijini; din numer. card. (Mi-am luat o carte i dou caiete); adj. pron. nehot.(O carte e interesant, alta nu este); V. Substantive formate prin derivare: adunare, bnuial,copreedinte, hipersensibilitate, ultrademagog; prin compunere: untdelemn, vi-de-vie, portdrapel, floarea-soarelui, dreptunghi; VI. Analiza verbelor din text: a lsa: verb, inf., prez., act., conj.I, afirm., tranz., subiect; este: verb cop.,ind., prez., pers. a III-a, sing., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; ai inea: verb pred., cond.-opt., prez., pers. a II-a, sing., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., pred. verb.; se cznesc: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, pl., afirmat., intranz., reflex., conj. a IV-a, pred. verb.; s se suie: verb pred., conj., prez., pers. a III-a, pl., afirmat., intranz., reflex., conj. a IV-a, pred. verb.; VII. VIII. IX. X. Fraza: Ceea ce nu recunotea era c absentase ieri; Propoziii: El este deja în clas; A ieit pentru o mic pauz din Dezvoltare: S lai fiului tu...; ...care este al tu; Contragere: Fraze diferite (5): SB ­ Nu ar fi ru de te-ai pregti serios; PR ­ a) Predicate: 1- este-PN inc.; 2- ai inea-PV; 3-se cznesc-PV; 4-s se suie-PV; b) Propoziii: 1-A lsa...este; 2- ca i cum...umeri; 3- pe când...cznesc; 4- s se

clas; Ei au rmas la locul lor; ...este a-l inea pe umeri; ...se cznesc a se sui; Întrebarea este de învei; ATR ­ Întrebarea de învei m preocup; CD ­ Nu tiu de învei; CI ­ Hotrte-te de învei sau nu; XI. Corectai textul: De-a fi fost eu (însmi-însumi) în locul lor v-a fi creat impresia c ei v agreeaz prea mult; Efortul continuu vi s-a recomandat mai de mult timp, dar voi n-ai luat aminte; Cititu-i-ai pe scriitorii aceia care ne-au fost recomandai întruna din zile de profesorii notri?;

XII. XIII. XIV. XV.

Formele corecte: nu fi suprat, dragile mele prietene, cerul s-a Construii: Dorea i el a fi fost invitat acolo; Înainte de a fi ajuns Subordonate: SB; CI; (SB - PP - PR); (SB ­ PP - CZ); Expresii: Un prieten este cea mai bun avere a vieii; Priten mi-e

înnorat, dau surorii mele, propriii mei ochi; acolo, te-am cutat; Cartea din faa lui e a mea; tiu ce-i doreti; tiu cruia ai dat cartea;

Platon, dar mai prieten îmi este adevrul; Iubirea învinge orice.

FIA NR. 3 I. a) Predicate: 1-sunt-PV; 2- linguesc-PV; 3- recunosc-PV; 4- nu îneleg-PV; b) Propoziii: 1- Sunt oameni; 2 -care linguesc...merit; 3 ­ când îl recunosc; 4 fiindc...îneleg; c) Felul propoziiilor: 1 ­ PP; 2 ­ ATR(1); 3 ­ T(2); 4 ­ CZ(2); II. Familii lexicale: cunoatere, necunoatere, recunoatere, cunoscut, recunotin, cunotin, necunoscut, recunoscut; înelegere, neînelegere, îneles, neîneles, înelegtor, neînelegtor, înelept, înelepciune; a omeni, omenie, omenos, omenesc, omenete, neomenie, neomenos, neomenesc, neomenete, omenit, neomenit, omule, omenire; III. IV. V. Antonime: a critica(Îl critica întruna), a defima(L-a defimat Propoziii: Scorul a fost nul; Nu-l mai recunosc; Va reveni curând; Analiz: sunt: verb pred. , ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a continuu); de nimic(E un om de nimic), insignifiant(Pentru mine este insignifiant); V-a adresat numai laude; Mai vorbim noi! M-ai cutat cumva? IV-a, afirmat., intranz., pred. verb.; care: pron. rel., masc., pl., N, subiect; de merit: loc. adj., masc., sg., Ac., atr. adj.; l-: pron. pers., pers. a III-a, sg., masc., Ac., c. dir.; VI. VII. VIII. IX. Funcii sintactice: NP ­ tiu care e el; APG ­ Elevul, al crui caiet Conj. (loc. conj.): deoarece, întrucât, din cauz c; Verb pred.: Ei sunt acas; verb cop.: Ei sunt prietenii mei; verb Subiecte: Elevii se pregtesc zilnic; Eu m pregtesc zilnic; Este e pe banc, e colegul meu; AA ­ tiu care film i-a plcut;

aux.: Am fost invitat la ei acas; uor de învat; Nume predicative: Ei sunt colegii mei; Colegul meu cel mai bun este el; Lecia este de învt; X. bine; XI. Corectai textul: M întâlnii într-una din zile cu copiii aceia ale cror fapte ne-au cam dat de gândit; Adunatu-s-au pe alee toi aceia pe care i-am anunat eu (însmi, însumi); Fii mai ateni, iar tu nu mai fi distrat, c-ai so peti când te-or întâlni ai notri; XII. Construii: Se pregtete de învat; Citete din ce în ce mai bine; Cd : Dorete a înva; CD : Dorete s învee; Ci : Se gândete a înva i el; CI: Se gândete s învee i el; c.c.m: Scrie lizibil; M : Scrie cum poate el mai

Suntem împotriva lenei; Care elev înva, are rezultate bune; Sosirea acas m-a bucurat; XIII. XV. Subordonate: ATR; PR; L; CNS; CD; Analiz: i : pron. pers., pers. a III-a, sg., D, atr. pronom.; trdeaz: XIV. Expresii: În anul curent; În anul Domnului; În anul vârstei sale; verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj.I, afirmat., tranz., pred. verb.; nimic: pron. neg., N, subiect; (despre) aceia : pron. dem., de deprt., masc., pl., Ac., c. ind.; poezia : subst. com. simplu, fem., sg., N, subiect; fi memorat : verb la inf., prez., pas., conj. I, af., intranz., c. dir.

FIA NR. 4 I. a) Predicate: 1-sunt - PV; 2-îi închipuie - PV; 3- fac ­ PV; b) Propoziii: 1 - Sunt...oameni; 2 - care...îi închipuie; 3 ­ c fac...uor; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ ATR(1); 3 ­ CD(2); II. Omonime: Care e vinovatul? Care cu poveri de munc Vin încet i scârâind...; Ar mai trebui s ne vedem! Un ar de pmânt era puin pentru bunici; A prins un lin în râul ce curge lin la vale; III. IV. Cuvinte cu ­ier: balastier, betonier, butonier; neologisme Cuvinte: frumos, alb, verde; derivate: frumusee, albea, terminate în ­iza: contientiza, electriza, favoriza ; verzeal;cuvinte compuse: Ft-Frumos, Alb-ca-Zpada,Verde Împrat; cuvinte cu alt valoare gramatical: Un dar frumos se druiete frumos(adj. ­ adv.); Albul ne încânt(subst.); Rochia e alb(adj.); Verdele câmpului se pierde în zare(subst.); Câmpul e verde(adj.); V. Analiza predicatelor din text: sunt: pred. verb., expr. prin verb pred., ind., prez., pl., pers. a III-a, act., conj. a IV-a, afirmat., intranz.; îi închipuie : pred. verb. expr. prin verb pred., ind., prez., pers. a III-a, pl., reflex., conj. a IV-a, afirmat., tranz.; fac : pred. verb. exprim. prin verb. pred., ind., prez., pers. a III-a, pl., act., conj. a III-a, afirmat., tranz.; VI. VII. Enunuri potrivite: Eu însumi mi-am fcut tema; Eu însmi te-am Propoziii: Mersul tu uor îl admira; Nu este uor s obii rezultate vzut; Noi înine v-am ateptat; Noi însene le-am povestit totul; bune; E lung pmântul, ba e lat...;Privete în lung i-n lat; De-a lungul drumului erau pomii înflorii; VIII. SB : E bine s citeti; PR : Problema e s citeti zilnic; ATR : Problema s citeti m preocup; CD : Înva s citeti cursiv; CI : Gândete-te s citeti toat bibliografia indicat; IX. X. XI. C.c.timp: Înainte de a sosi tu, am sosit i eu; c.c. mod: A plecat T: Când alergi repede, ajungi devreme; CZ: Cum alergi repede, ai Corectai textul: De-l vei gsi pe educatorul acela, d-i-i lui în fr a se uita înapoi; c.c. scop: Citete pentru a ti; obosit; COND: Dac alergi repede vei câtiga concursul;

grij pe chiulangiii aceia; Întrucât orice moment pierdut îi creeaz neplceri, nu le mai face nici o concesie; Ia-i acele studii, neuitând vreo clip s te pregteti întruna, ca s ai rezultate bune; XII. Construii: El este cum este; Prinii ai cror copii înva sunt mândri; Voi fi fost anunat i eu de vei veni; A sosit la coal înaintea colegilor; Am aflat din cauza cruia ai lipsit; XIII. Forme corecte: îi place înotul, a asambla, cri a patru elevi, s-a înnorat devreme, cri ale elevilor; XIV. Subordonate: PR; CI; SB; CZ; T; XV. Expresii latineti: Înainte de vreme; Deschizând (la întâmplare) cartea; Este clar.

FIA NR. 5 I. râde; c) Felul lor: 1 ­ SB(2); 2 ­ PP; 3 ­ T(2); 4 ­ ATR(3); II. III. IV. Sensuri figurate: Arde de nerbdare s te vad; Îi ardeau clcâiele Variante corecte: ridicol, delincvent, coli, coperte, ansamblu; Cuvinte accentuate pe ultima silab: caiet, cadou; pe penultima: dup ea; Îl arde sufletul s te întâlneasc; a) Predicate: 1-râde-PV; 2-ajunge ridicol-PN; 3-gsete-PV; 4-nu poate-PV; b) Propoziii: 1 ­ Cine...lumea; 2 ­ ajunge...ridicol; 3 ­ când...unul; 4 ­ de care...

mas, fi, carte; pe antepenultima: binele, culegere, cellalt; pe a patra silab: ferfeni, lapovi; V. VI. Sinonime neologice: apogeu, ocazie, erudit, pisc, contagios, Sensurile cuvintelor: corigibil: care se poate corija (a se corecta, a efemer, ocazional, a elabora, efort, a edita; se îndrepta): Este un om corigibil; detracta: a denigra, a defima pe cineva: În ultima vreme a fost denigrat mereu; fervoare: ardoare, înfocare, pasiune: Muncete cu fervoare pentru a obine numai rezultate bune; VII. Substantiv: râs, râdere: Râsul îi trdeaz, de fapt, nelinitea; adjectiv(loc. adj.): A ajuns de râsul lumii ; locuiune verbal: îi râde-n barb, îi râde inima, îi râde-n sine: Îi râdea inima de bucurie pentru cele întâmplate; VIII. Substantiv: În sinea lui se gândea c procedase corect; pronume: Lauda de sine nu miroase-a bine; adverb: Primvara se întorc psrile cltoare; substantiv: Primvara a sosit pe neateptate; adjectiv: Codrii dei mrginesc satul nostru; conjuncie: Dei a plouat, am mers la teatru; IX. Analiz: cine: pron.rel., N, subiect; toat: adj. pron. nehot., fem., sg.,Ac., atr. adj.; ajunge ridicol: pred. nomin., format din verb. cop. a ajunge, ind., prez., pers. a III-a, sg.,act., conj. a III-a, afirmat., intranz., i numele pred. ridicol, expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N; unul: pron. nehot., masc., sg., Ac., c.dir.; râde: verb la inf., prez., act., conj. a III-a, afirmat., intranz., c. dir.; X. XI. Fraz: Dac nu zice nimic înseamn c a greit întrucât a aflat c Corectare: Nemaiputând s atepte, s-a dus la plimbare; V-a spus voi erai acas când v-a cutat el ;

într-una din zile c lmuri-i-va i pe aceia s-l însoeasc; Pare c i tu însui-însi le-ai spus s nu mai fie suprai, c-or trece toate cu bine; Toi îl agreeaz, fiindc s-a decis s nu mai absenteze; XII. Construii: Dau colegului meu o carte; Împotriva cui te-ai ridicat?; tiu conform cruia ai procedat; Întrebarea unde ne vom opri ne preocup; Cum m-ai sunat, i-am rspuns; XIII. XIV. XV. Subordonate: SB; ATR; CI; COND.; PR; Argument pornit din ur; Arta e îndelungat, viaa e scurt; Arta Forme corecte: abibilduri, acolade, aerodromuri, aerogri,

de a iubi; aeroporturi.

FIA NR. 6 I. PV; b) Propoziii: 1 ­ Nu întrerupe...celui; 2 ­ care se bucur; 3 ­ (i) nu lsa; 4 ­ s se reverse...întristat; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ ATR(1); 3 ­ PP; 4 ­ CD; II. III. IV. V. Cuvinte derivate: reverse, întristat; compus: niciodat; ...scripta manent; ...cum laude; ...sed multum; a se opri, a înceta; a se minuna, a se extazia; jignit, ofensat; Niciodat nu m-a minit; Nici o dat nu este mai important pentru a) Predicate: 1- nu întrerupe-PV; 2 ­ se bucur-PV; 3-nu lsa ­PV; 4- s se reverse-

ea ca data zilei de natere; Altdat era mai ospitalier; Alt dat important este i 1 Iunie; Vai certat vreodat?; Cunoti vreo dat mai important decât data de 24 Ianuarie în istoria noastr?; VI. VII. A nu fi întrerupt, a nu se întrerupe; a nu fi lsat, a nu se lsa; Analiz: vorba: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., Cd; celui: pron.

dem. de deprt., masc., sg., G, Atr.pron.genit.; care: pron. rel., N, subiect; durerea: subst. com. simplu., fem. sg., N, subiect; VIII. IX. X. XI. Ac. ­ (pe, cu, la, de, de la) sine, se, se-, -se, s-, -s-; (E împcat cu Optim, maxim, inferior; cumsecade, perspicace, tenace; limpede, El a ajuns profesor; Ea este student; Ei au rmas aceiai; SB ­ E bine s învei; PR ­ Datoria noastr e s învm; ATR ­ sine însui, de-acum); D ­ sie, siei, îi, i, -i, i-, -i-; moale, mare;

Problema s învm ne st în atenie; F ­ A venit la facultate s învee; CSV ­ S învei continuu, i tot ar mai trebui s citeti înc; XII. Transcriei corect textul : Fii bun, nu mai fi ru, c-ai s-o peti. Creeaz-i o idee despre propriii ti amici ale cror fapte nu le agrem; M sfiii s le spun totul când vzui c nu-s integri cum trebuie s fie toi arbitrii aceia; XIII. XIV. Subordonate: PR; ATR; (SB ­ PP - PR); CD; CI; Construii: De departe vezi albind...; tiu ce carte-i place; Caietul

ale crui foi s-au rupt era al lui; Învarea conform orarului d satisfacii; Dorina de a-i vedea e mare; XV. Forme corecte: crem, fii silitor!, elevii aceia, el înoat, s fii disciplinat!

FIA NR. 7 I. a) Predicate: 1 ­ s judeci ­ PV; 2 ­ caut ­ PV; 3 ­ s vezi ­ PV; b) Propoziii: 1 ­ Ca s judeci omul; 2 ­ caut; 3 ­ s-l vezi; 4 ­ cum iubete; 5 ­ Nu poi grei; c) Felul lor: 1 ­ F(2); 2 ­ PP; 3 ­ CD(2); 4 ­ PRED. SUPL.(3); 5 ­ PP; II. III. Sinonime: a judeca ­ a condamna; om ­ persoan, ins; a vedea ­ a Derivate adjectivale: judecat, nejudecat (El e omul judecat pentru privi, a se uita, a zri; Antonime: a iubi ­ a urî; a grei ­ a îndrepta; a cuta ­ a ignora; fapta comis); iubit (Omul iubit n-a dezamgit-o niciodat); Derivate substantivale: judecat (Teme-te de judecata de apoi); iubire (Iubirea lui e venic); IV. V. VI. A judeca, omul, a cuta, a vedea, a iubi; A grei este omenete; Am venit, am vzut, am învins; S fie O cas ca a lui mai rar!; Ca s vizitezi oraul îi trebuie o zi

4 ­ iubete ­ PV; 5 ­ nu poi ­ PV;

ascultat i cealalt parte; întreag; Un oarecare mi s-a adresat necuviincios; Oare care a fost acela?; Numaidecât l-am i pedepsit; S-a împrumutat numai de cât a avut nevoie; VII. VIII. Subiect ­ Omul muncitor este ca pomul roditor; Nume pred. ­ El Analiz: s judeci: pred. verb. expr. prin verb pred., conj., prez., este un om adevrat; Atr. apoz. ­ El, omul acela, este vecinul meu; pers. a II-a, sg., act., conj.I, afirmat., tranz.; caut: pred. verb. exprim. prin verb pred., imp., pers. a II-a, sg., forma afirmat., tranz., act., conj.I; s vezi: pred. verb. exprim. prin verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, afirmat., tranz.; iubete: pred. verb. expr. prin verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz.; nu poi: pred. verb. exprim. prin verb pred., ind., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, forma neg., tranz.; IX. X. XI. XII. Om de omenie, om cu scaun la cap, un om i jumtate: El e om de Elevul premiat de profesor bgase de seam nemulumirea 1 ­ Pentru a judeca...; 3 ...a-l vedea; 4 - ...iubind; V-ai convins c n-o s-atept pân' s-o-nnopta ca s-i reîntâlnesc pe omenie; E un om cu scaun la cap, calculat; E un om minunat, un om i jumtate; acelora;

aceia; Nici un admirator n-ar putea renuna, i-am asigurat eu pe colegii notri; În ziua aceea n-a aprut nici un nor pe cer, iar ei s-au adunat în acelai loc devreme;

XIII. XIV.

ATR; CI; SB; COND.; PRED. SUPL.; Construii: Dorina lui de a fi fost invitat era mare; Fiind apreciat,

vei înva i mai bine; tiu ceea ce vrei; A se spune c n-ai învat e o greeal; De devenit ce-i doreti nu e greu; XV. S fii sntos; S fii sntos, împrate, cei care vor muri te salut!; Celui ce merit;

FIA NR. 8 I. a) Predicate: 1 ­ este ­ PN inc.; 2 ­ ia ­ PV; 3 ­ n-are nevoie ­ PV; b) Propoziii: 1 ­ Cel mai trist...este; 2 ­ c uneori...ia; 3 ­ cine n-are nevoie de dânsul; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ PR(1); 3 ­ SB(2); II. III. IV. V. Derivate adjectivale: îndrgostit, întristat, însufleit; derivate A avea de lucru, mân de lucru, a da de lucru, lucru de mân, Mai m-ai întrebat asta!; Cânt-n cor, c-or vrea, c nu!; Sar aa de Analiz: cel mai trist: adj., propr.-zis, var., cu dou termin.,neutru, verbale: a se îndrgosti, a se întrista, a (se) însuflei; lucru de nimic; sus, încât s-ar prea c-s uori ca pana!; sg., N, atr.adj., superlat. rel.; este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; uneori: adv. de timp, nehot., c.c.t, fr grad; -l: pron. pers., pers. a III-a, sg., Ac., c.dir.; de dânsul: pron. pers., pers. a III-a, sg., Ac., c.ind.; VI. VII. VIII. IX. X. Era extraordinar de frumoas; Era frumoas foc!; Era Luasem cu mine i cartea aceea; S fi luat i caseta era i mai bine; NP ­ tiu cine eti; Atr. pron. ­ Nu tiu al cui copil s-a rtcit; Au dovada c a greit; N-am plecat de-acas cci ploua; Nu vezi Verbe copulative: El este silitor; A rmas neschimbat; A ajuns frumoooas! Era frumoas, frumoas! Era frumoasa frumoaselor!; A fi fost luat de-ai lor de mai întârziam; Cd ­ tiu pe cine atepi; Ci ­ tiu de cine te fereti; c a greit? El pretinde c nu a greit; Nu am venit cci nu m-ai invitat; profesor; Verbe impersonale: Era s nu te mai recunosc; Rmâne s ne mai vedem; Ajunge s-l vezi o dat!; verbe predicative: El este în clas; A rmas acas cu prinii; A ajuns la coal devreme; XI. De cum m-i vedea pe mine acolo, fii amabil i adreseaz-i-te în numele alor notri i-alor votri. Întâmplatu-s-au de-atunci multe i auzii c zurbagiii aceia nu ne mai creeaz probleme; Ne-am adresat continuu aceleiai autoriti ai crei membri neau agreat i ne agreeaz continuu; XII. Construii: Crile celor doi elevi sunt pe mas; Te tiu de mic; Florile sunt pentru ai mei; De flmând ce era, nici nu te vedea bine!; S-a oprit în faa unora;

XIII. XIV. XV.

(COND - PP); (CSV ­ PP ­ CD ­ ATR - F); (CSV­CSV­PP-SB); Cântec secular; Triete ziua!; Cauza final; Aprea, apropo, ortodox, greeal, atrium-atriu.

FIA NR. 9 I. a) Predicate: 1 ­s fii mândru ­ PN; 2 ­ înseamn ­ PN inc.; 3 ­ s b) Propoziii: 1 ­ S fii mândru de ceva; 2 ­ înseamn; 3 ­ s recunoti; 4 ­ c nu-l merii; c) Felul lor: 1 - SB(2); 2 - PP; 3 - PR(2); 4 - CD(3); II. III. Meciul s-a terminat nul; Nu-l mai recunosc; Nici un nor nu-i pe Analizai: s fii mândru: pred. nomin., format din verb. cop. a fi, cer; N-or aprea curând; Mie mi-e dor de ei; conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., i nume pred. mândru, expr. prin adj., propr.-zis, var., cu dou termin., masc., sg., N; de ceva: pron. nehot., Ac., c.ind.; nu merii: verb pred., ind., prez., pers. a II-a sg., act., conj. I, forma neg., tranz., pred. verb.; IV. V. VI. VII. Viu, principal, perfect, rotund, venic, asemenea; Dac nu recunotea însemna c era aa; Avem o SB (1): S fii mândru de ceva; i o CD (4): c nu-l merii; CZ: Cum n-ai fost atent, te-ai lovit; M: A rmas bun cum îl tiam;

recunoti ­ PV; 4 ­ nu merii ­ PV;

T: Am ajuns când ai sunat tu; Cond.: Ai carte, ai parte; F: Am venit la teatru s vd acest spectacol; VIII. Inf.: Dorina de a cunoate cât mai multe e mare (Atr. verbal); gerunziu: Numai cunoscând bine problema, o vei putea rezolva corect (compl. cond.); participiu: Tema cunoscut în clas te va bucura (atr. adj.); supin: De cunoscut aceast specie nu e uor (Sb.); IX. X. Verbe: a sri, a ara, a igieniza; adverbe: furi, brbtete, târâ; Mândru: a se mândri, mândree, mândrie; a cunoate: recunoate,

cunoatere, recunoatere, cunoscut, necunoscut, recunoscut, necunoatere, recunotin, recunosctor, nerecunosctor; merit: a merita, merituos, meritat, nemeritat; XI. Întâmpinatu-i-am pe alee pe toi aceia pe care i-am întiinat; Nu-i nici o ndejde c-am putea s-i învingem pe redutabilii notri amici; De l-i vedea pe el acolo, d-i-i lui în primire pe nzdrvanii aceia, poate c el îi agreeaz altfel decât noi; XII. XIII. XIV. Ex-cep-i-o-nal, in-e-ga-li-ta-te, sub-li-ni-at, i-ne-rent, su-bli-maATR; CSV; PR; CD; CZ; Construii: Cartea e a acelorai; Florile de la ei m-au bucurat; re, con-junc-i-e, punc-tu-a-i-e, somp-tu-os, arc-tic, linc-ii;

Mersul potrivit orarului e respectat; Am aflat ce carte preferi; Dorina lui de învat e mare; XV. Pzete-te de câine!; Cauza (motivul) este ascuns; Cauz prin sine.

FIA NR. 10 I. PV; b) Propoziii: 1 ­ s fie erou...deczute; 2 ­A cere cuiva...este; 3 ­ ca i cum ai cere...într-o odi; 4 ­ s zboare... pmântului; c) Felul lor: 1 ­ CD (2); 2 ­ PP; 3 ­ PR (2); 4 ­ CD (3); II. III. IV. festiv; V. VI. VII. Substantive: zbor, zburare, zburatul; loc. verb.: a-i lua zborul, a se Nu avem nici o CI; avem o PR (3): ca i cum ai cere unui vultur SB: Eroul acela va fi nemuritor; ASP: Titlul de erou e o înalt opri din zbor; (Zborul deasupra mrii era lin; S-au oprit din zbor pe acoperiul casei mele); închis într-o odi; cinste; CD: Am cunoscut un erou al zilelor noastre; CI: Ne gândim cu recunotin la eroul necunoscut; C.Ag.: Pmântul nostru a fost aprat de eroii neamului românesc; VIII. IX. S ceri cuiva...; împrejurri...care sunt josnice; este...a cere; a-i cere...a zbura; Analiz: erou: subst. com. simplu, masc., sg., N, nume pred.; în ce-re-re, îm-pre-ju-ra-re, jos-ni-ci-e, so-ci-e-ta-te, de-c-zu-t, zbu a solicita; circumstan; degradant; Ale lui eau crile; A le ascunde adevrul nu e bine; Ai luat parte la r-toa-re, p-mân-tu-lui, dea-su-pra, con-text, sub-li-ni-at; a) Predicate: 1 ­ s fie erou ­ PN; 2 ­ este ­ PN inc.; 3 ­ ai cere ­ PV; 4 ­ s zboare ­

acea ceremonie?; A-i lua aprarea mi se pare un lucru corect; L-a dus i pe el la spectacolul

împrejurrile: subst. com. simplu, fem., pl., Ac., c.c.timp; ale unei societi: subst.com. simplu, fem, sg., G, atr. subst. genit., art. pos. genit. i art. hot. enclit.; unui vultur: subst. com. simplu, masc., sg., D, c. ind., art. nehot.proclit.; într-o odi: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.loc, prepoz. simpl, art. nehot. proclit.; de metri: subst. com. simplu, masc., pl., Ac., atr. subst. prepoz., neart., prepoz. simpl de; deasupra pmântului: subst. com. simplu, neutru, sg., G, c.c.loc, art. hot. enclit., prepoz. deasupra; la o mie: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.loc, art. nehot. o i prepoz. simpl la; X. grâne; XI. Asupra, împotriva, contra, în spatele, de-a lungul; Asupra satului se abate furtuna; Oamenii lupt împotriva furtunii; Contra furtunii nu te poi pune; În spatele colii este un teren frumos; De-a lungul strzii sunt muli pomi; Eroi, împrejurri, societi, vulturi, odie; icre, zori, ale, câli,

XII. XIII. XIV.

Art. pos. genit.: Cartea este a elevului; adj. dem.: Casa a nou este SB; CI; ATR; SB; (CD ­ CD - CD); Ducei-v i informai-i c arbitrii aceia sunt mai puin aspri; Este

impuntoare; prepoz.: Miroase a primvar;

o problem aceea ale crei aspecte nu le-au tiut propriii ei susintori; Nu mai fi nepstor ca s nu fii pgubit!; XV. Construii: Maria e plecat de acas; Mâinile-i tremurau de emoie; Cartea aceluiai elev m intereseaz; Am aflat cu care ai discutat; În faa unora se deschidea o privelite minunat!

FIA NR. 11 I. a) Predicate: 1 ­ s râzi ­ PV; 2 ­ nu faci ­ PV; 3 ­ nu ai fcut ­ b) Propoziii: 1 ­ S râzi...ci de acelea; 2 ­ pe care nu le faci; 3 ­ pe care nu ...niciodat; 4 ­ dei ai fi avut prilej; 5 ­ s le faci; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ ATR(1); 3 ­ ATR(1); 4 ­ CSV(3); 5 ­ CI(4); II. III. IV. V. VI. A râde în hohote, a râde cu gura pân la urechi, a fi de râsul A grei e omenete!; Iat omul!; Cea dintâi ediie; Greeal, aaz, delincvent, mtu, coaj; Companie ­ companie, acele ­ acele, copii ­ copii, arin ­ arin, barem ­ barem; El vorbete întruna; Într-una din zile te voi cuta; Rezultatele au curcilor;

PV; 4 ­ ai fi avut prilej ­ PV; 5 ­ s faci ­ PV;

fost declarate nule; Nu le mai facei atâtea favoruri!; Totodat a mers i pân la el; Tot o dat important e i ziua mea de natere; VII. VIII. IX. X. XI. Sinonime: a râde ­ a se bucura (a se amuza); greeal ­ eroare; ...s învei(SB); ...s mearg la mare(PR); ...micarea e Pcat c n-ai venit la noi în ziua când te-am ateptat, fiindc timpul Un singur articol: greelile (le ­ art. hot. enclit.); M-ar mira s-i gsesc la ora aceea în acelai loc pe care mi l-ai niciodat ­ nicicând; omonime: care, ai, dei; sntoas(ATR); ...c abia mai sufla(CNS); ...este mam(CSV); era frumos, dei apruser i câiva nori când ai aprut tu;

indicat tu, nu de mult timp; V-ai convins c n-o s-atept pân' s-o-nnopta ca s-i revd pe aceia, pe care nu-i mai agrem deloc; Fii încreztor, nu mai fi naiv, c-ai notri te-or agrea de-acum; XII. XIII. XIV. XV. Banii sunt de la ai mei; Maina de scris e nou; tiu care carte ai (SB ­ PP ­ PP ­ SB ­ PP - PP); (PP ­ CI ­ PR - PR); (SB ­ CD ­ an-al-fa-bet, a-na-cro-nic, i-ne-fa-bil, in-e-xact, i-ne-rent, a-tlet, Baloturi, balsamuri, balustrade, baraje, biruine; comentat-o; Cartea e util pentru oricare; Înva cu plcere; PP ­ PR ­ SB - CD); jert-f, somp-tu-os, re-trans-pu-ne-re, ex-ma-tri-cu-lat;

FIA NR. 12 I. a) Predicate: 1 ­ scrie-i ­ PV; 2 ­ s poat ­ PV; 3 ­ ai scris ­ PV; b) Propoziii: 1 ­ Scrie-i crile aa; 2 ­ încât fiecare...crede; 3 ­ c le-ai scris pentru el; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ CNS(1); 3 ­ CD(2); II. III. IV. V. Diftongi: poa-t, le-ai; vocale în hiat: scri-e, crile aa, (hiat în A crede, a plcea, a se complcea, creier, culoar; Sens propriu: Îi scrie zilnic temele; A citit cu plcere aceast Ploua aa de tare, încât credeam c vine potopul; În cât timp v fonetic sintactic), fi-e-care;

carte; Sens figurat: Pe faa lui este scris uimirea; Îi joac ultima carte; facei temele?; Decât s alergi, mai bine ai înva; De cât ai nevoie s-i cumperi aceast carte?; Ai o or la dispoziie pentru a-i arta c a greit; VI. VII. sta); VIII. IX. ...sed multum; ...et studio; ...mater studiorum; Analiz: crile: subst. com. simplu, fem., pl., Ac., c.dir., art. hot. Virgula desparte aici o subordonat consecutiv de regenta ei; Sinonime: a scrie: a nota (a însemna, a marca); cititor: lector; a

putea: a reui; antonime: cititor-analfabet, a putea- a nu putea(a nu reui), a scrie-a nu scrie(a

enclit.; fiecare: adj. pron. nehot., masc., sg., N, atr. adj.; cititor: subst. com. simplu, masc., sg., N, subiect; le-: pron. pers., pers. a III-a, pl., fem., Ac., c.dir.; pentru el: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., Ac., c.ind.; X. XI. XII. XIII. Aa om mai rar! (adj. ­ atr. adj.); Fiecare e stpân pe soarta sa; Scrie...cum e mai bine; Cine citete...s poat...; S poat...s (PP ­ PR ­ CD ­ T ­ CZ - ATR); (ATR ­ ATR ­ PP - CD); (CSV Construii: De cine ai fost anunat?; Ai scris cruia i-ai promis; (pron. nehot. - subiect); cread; ­ PP ­ CD ­ ATR - ATR); Întrebarea cui îi vei rspunde m preocup; Nu ne-a spus cum s-a pregtit; Problema este care este vinovatul; XIV. Vorbii întruna cu unii dintre ei, întrucât auzii c-i supr pe

educatorii aceia; De-ai fi venit, i-ai fi vzut cum tiu s se pregteasc, oferindu-ne astfel un spectacol de-a dreptul grozav!; Fiindc n-ai citit destul, fii mai atent de-acum înainte ca s obii rezultatele ce-i confer garania succesului; XV. Abil, academie, acvil, acolo, adio.

FIA NR. 13 I. a) Predicate: 1 ­ este un om ­ PN; 2 ­ n-a muncit ­ PV; 3 ­ n-a b) Propoziii: 1 - Bogatul este...om; 2 ­ care n-a muncit; 3 ­ (i) totdeauna (este) omul; 4 ­ care n-a tiut; 5 ­ s cheltuiasc; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ ATR(1); 3 ­ PP; 4 ­ ATR(3); 5 ­ CD(4); II. Omul bun e ca pomul copt (SB); Despre omul bun vorbeti numai de bine (CI); El este un om bogat (Atr. adj.);El este bogat sufletete (NP); Datoria de a munci ne revine (Atr. verbal); A munci e o cinste (SB); III. Sunt construcii pleonastice, deoarece: notorietate îns. "faptul de a fi cunoscut de mult lume"; a conveni îns. "a cdea de acord cu cineva"; a crete îns. "a se mri treptat, a deveni mai mare"; IV. V. Derivate substantivale: omenie (omenire), bogie; adjectivale: Analiz: este un om: pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., omenos (de omenie), bogat; verbale: a omeni, a (se) îmbogi; prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz. i numele pred. un om expr. prin subst. com. simplu, masc.,sg., N, art. nehot. un; n-a muncit: verb pred., ind., perf. comp., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, neg., intranz., pred. verb.; totdeauna: adv. de timp, c.c.timp, fr grad; s cheltuiasc: verb pred., conj., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; VI. dai; VII.Contragei: omul...netiutor; n-a tiut ...a cheltui; Dezvoltai: Cine este bogat...; oricând a dorit; VIII. C.c.timp: adesea, totdeauna; alte c.c.timp: În vara aceasta voi Expresii latineti: Doctor în semn de cinstire; Savantul universal; Îi dau ca s-mi

tiut ­ PV; 4 ­ s cheltuiasc ­ PV;

merge la mare (subst.); Am sosit acas înaintea lui (pron. pers.); Sosind acas, te-am sunat (gerunziu); IX. Subordonate: SB: Se tie c învei zilnic; PR: A ajuns c nu-l mai cunoteam; ATR: Problema c nu vei veni m-a pus pe gînduri; CD: tiu c vei veni; CI: Sunt sigur c nu m vei dezamgi; CZ: Te-ai lovit c n-ai fost atent; CSV: Piatra c e piatr i tot crap; CNS: Mergea aa de repede c abia-l urmam; X. Substantive: adevr ­ minciun, erou ­ la, zi ­ noapte; adjective:

bun­ ru, frumos ­ urât, mare ­ mic; adverbe: aici ­ acolo, sus ­ jos, ieri ­ azi; XI. XII. XIII. Bran-car-di-er, a-cre-di-ta-re, de-linc-vent, arc-tic, jert-f, in-frac Autenticitate, descendent, suspiciune, a crea, a nota, a comunica, Seria c): îns, ci, dar, iar; i-u-ne, a ra-ti-fi-ca, ce-li-ba-tar, ra-fi-na-ment, a-tlas; depoziie, obiect, concret, alee; XIV. Provine dintr-o familie numeroas; Îl previne zilnic s n-aib probleme; El e un elev eminent; Pericolul era iminent pentru ei; Este un obiect de calitate; Atitudinea lui de caritate ne-a impresionat; XV. Complimente, se înal, optsprezece, însi, vehiculul.

FIA NR. 14 I.a) Predicate: 1 ­ extraordinar nu este ­ PN; 2 ­ nu s-a fcut ­ PV; 3 ­ este extraordinar ­ PN; 4 ­ se credea ­ PV; 5 ­ nu se poate ­ PV; b) Propoziii: 1 ­ Extraordinar nu este; 2 ­ ce nu s-a fcut; 3 ­ este extraordinar; 4 ­ceea ce se credea; 5 ­ c nu se poate face; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ SB(1); 3 ­ PP; 4 ­ SB(3); 5 ­ SB(4); II. Analiz: nu este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; nu s-a fcut: verb pred., ind., perf. comp., pers. a III-a, sg., refl., conj. a III-a, neg., intranz., pred. verb.; face:verb, inf., prez., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., subiect; III.Ax, xerox, extraordinar, coexisten, examen; cocs, cocserie, vacs, rucsac, facsimil; IV.A extermina îns."a ucide, a masacra în mas"; faun îns."totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epoc geologic"; hemoragie îns. "scurgere abundent de sânge"; V.Ex-tra-or-di-nar, ex-cep-i-o-nal, A-le-xan-dru, e-xa-men, ex-po zi-i-e, e-xo-tic, ex-co-mu-ni-ca, ex-tra-bu-ge-tar, ex-pec-ta-ti-v, ex-pre-si-o-nism; VI.Mama sa s-a suprat c n-a învat; i totui, l-a luat la teatru; Nu v-a spus de va veni i el?; VII.Cuvinte derivate: acar, cizmar, argintar, blnar, pantofar; mrar, amar, bazar, arar, aadar; VIII. IX. X. XI. XII. b) ind. imperf.; Detaliat, a facilita, culp, circumstan, ipocrit, raiune, Adjectiv i adverb; substantiv i conjuncie; conjuncie i prepoziie; D dovad de mult amabilitate în ceea ce ne privete; El este un Construii: Reuita datorit lor ne-a bucurat; Câtig îndoit în

inteligen, ardoare, durabil, proiect;

tip expansiv; Cursul acesta e facultativ; ultimul timp; Ideea acestui om cumsecade m pune pe gânduri; Fiind împins, s-a lovit; Pomii atârnând de roade ateapt culegtorii; XIII. XIV. XV. Subordonate: SB; PR; CI; CD; COND; ...canem; ...fortius;...te ipsum!; batjocur, bnean, berrie, bezmetic, impiegat.

FIA NR. 15 I. a) Predicate: 1 ­ tgduiete ­ PV; 2 ­ ai vzut ­ PV; 3 ­ nu este ­ b) Propoziii: 1 ­ Tgduiete; 2 ­ ce ai vzut; 3 ­ c nu este; 4 ­ nu tgdui; 5 ­ceea ce n-ai vzut; 6 ­ c este; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ CD (1); 3 ­ CD (2); 4 ­ PP; 5 ­ CD (4); 6 ­ CD (5); II. III. De nu bei dimineaa ceai, nu se tie ce-ai face toat ziua; N-ai ce s Analiz: ce: pron. rel., N, subiect; nu este: verb pred., ind., prez., faci dac nu tii s câni la nai; M-ai anunat c-n mai vii pe la mine; pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, neg., intranz., pred. verb.; ceea ce: pron. rel. compus, N, subiect; n-ai vzut: verb pred., ind., perf. comp., pers. a II-a, sg, act., conj. a II-a, neg., tranz., pred. verb.; IV. Nu e bine a fgdui ce nu poi face (subiect); E bine a-i vedea lipsurile (subiect); Problema este a-i fgdui mcar (nume pred.); Dorina mea este a-l vedea fericit (nume pred.); Ideea de a-i fgdui sprijin nu-i d pace (atr. verb.); Gândul de a-l vedea cât mai curând îl nelinitea (atr. verb.); V. VI. VII. VIII. IX. Ai notri i ai votri plecaser devreme; Eu i colegul meu am C) prepoz.; S învei a înva nu e greu; Are de învat zilnic; Aud plouând; ...c nu înva ­ SB; ...de râd colegii de el ­ PR; ...cum ne Eti dator a înva zilnic (a înva ­ c. ind.); Eti dator s învei ajuns din timp la coal; Al doilea i al treilea din rând erau nite necunoscui pentru noi;

PV; 4 ­ nu tgdui ­ PV; 5 ­ n-ai vzut ­ PV; 6 ­ este ­ PV;

povestete el ­ ATR; ...s-i viziteze rudele ­ F; ...c nu puteam grei - CNS; zilnic (CI); Carnetul de elev e oglinda acestuia (de elev - ASP); Carnetul care aparine elevului e oglinda acestuia (ATR); Vine la bibliotec pentru a se pregti zilnic (pentru a se pregti - CCScop); Vine la bibliotec s se pregteasc (F); X. XI. lipa!; XII. Subordonate: SB; PR; (PP ­ SB ­ CD ­ T -ATR); Dac v scrie înseamn c nu v-a uitat întrucât astfel încearc s Construii: Ochii-i negri d-arunca...; N-am tiut ce gânduri te fie mai aproape de voi; frmânt; Întorcându-se acas, te-a sunat; A ieit în ora invitat de prieteni; El merge lipa-

XIII.

Drept-unghi, re-scri-e-re, in-tan-gi-bil, ac-i-o-nar, jer-fit, cum-se

ca-de, somp-tu-os, i-le-gal, sub-o-fi-er, sus-pen-si-e; XIV. E o mare diferen între ei, parc n-ar fi frai; Manifest o atitudine de deferen fa de ea; Am investit mult la banca aceea; A fost învestit director un unchi deal lui; Totdeauna a fost solidar cu ei; Triete de mult timp solitar; XV. Divin, oroare, sentiment, conflict, mreie, a comunica, amprent, inteligent, seme, ocazie.

FIA NR. 16 I. a) Predicate: 1 ­ d ­ PV; 2- se cuvine - PV; 3 ­ ajung-i ­ PV; 4 b) Propoziii: 1 ­ D fiecui; 2 ­ ce i se cuvine; 3 ­ (i) ie ajung-i; 4 ­ ce rmâne; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ CD (1); 3 ­ PP; 4 ­ SB (3); II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. aezat; XIII. Solicitare, limit, surs, abilitate, consilier, indecen, plafon, consecin, vanitate, redutabil; XIV. Sunt pleonasme pentru c: a intra îns. "a trece din afar înuntru"; a împodobi îns. "a decora, a gti, a înfrumusea, a ornamenta"; a îndruma îns. "a arta cuiva drumul"; XV. Subordonate: T; ATR; CI; SB; CD. Analiz: fiecui: pron. nehot., D, c.ind.; ce: pron. rel., N, subiect; i: pron. pers., pers. a III-a, sg, D, neacc., c.ind.; Pe cei de colo, de ce-i critici?; ie nu i-e team de ceea ce s-ar D...cui i se cuvine; i se cuvine...ceea ce e important; A da din mâini, a da din col în col, a da drumul; NP: Am aflat ce-ai devenit; AA: Cunosc ce spectacole îi plac; CD: A se demasca, a exagera , a se corecta; Se gândete a-i revizui comportarea; S-a plictisit privind; S-a Secvena b) : A ajuns devreme acas; -i : verb cop.; -i : pron.pers. în D; i- : pron. pers. în D; -i : verb Cu siguran c ne vom revedea; Fr îndoial c nu este el Se gândete cum s procedeze; tiu ceea ce ai vzut acolo; Este putea întâmpla?; Mie mi-e team, îi spun drept!;

­ rmâne ­ PV;

tiu ce i-ai cumprat;

sturat de ateptat;

cop.; -i : pron. pers. în D; -i : pron.pers. în D; -i : pron.pers. în Ac.; vinovat; Este sigur c i-a fcut tema; prea grea problema s fi fost rezolvat de tine; Lovindu-se n-a mai venit; tiu în faa cui te-ai

FIA NR. 17 I. a) Predicate: 1 ­ s-i recunoti ­ PV; 2 ­ trebuie ­ PV; 3 ­ s fi b) Propoziii: 1 - Pentru ca...greeala; 2 ­ trebuie; 3 ­ ca sufletul tu...superior; c) Felul lor: 1 - F (2); 2 ­ PP; 3 ­ SB (2); II. Ca s ai o cas trebuie s trudeti; Trebuia s-i fi spus c ai si o s întârzie; C-i spui, c nu-i spui, el merge pe aceleai ci; III. Suflet: sufleel, însufleit, neînsufleit, însuflei, sufletete, însufleire, reînsufleire, reînsufleit, reînsuflei; tânr: tineree, întineri, întinerit, reîntinerit, întinerire, reîntinerire, reîntineri, tinerel, tineric, tineresc, tinerete; IV.Omul e o fiin superioar; Produsele muncii sale sunt de o calitate inferioar; Au condiii optime de lucru; V.Derivate adjectivale: greit , însufleit; verbale: a grei, a însuflei; Propoziii: Tema era greit în totalitate; Imaginile însufleite parc ale desenelor îl impresionau; A grei e omenete...; Însufleete-i eroii benzilor tale desenate!; VI.A-i trage sufletul, a se duce într-un suflet, a pune suflet, a-i pierde sufletul, a-l durea sufletul; VII. Întreg, superior; alte adjective: minim, extrem, interior, rotund, egal; VIII.Pentru a-i recunoate greeala...trebuie; trebuie...a fi superior; s recunoti...ce ai greit; sufletul...care este întreg; IX. X. El s-a fcut ce i-a dorit; El prea c nu e în apele lui; A rmas cum îl tiai; Harnice elev, cinste ie!; Prinii colegului meu sunt oameni de

fost superior ­ PN;

omenie!; Am dat acestor colegi a ans; N-am vzut care elevi au intrat; I-am vzut pe cei doi colegi ai ti la teatru, XI. XII. XIII. XIV. XV. Cir-cum-stan-i-al, punc-tu-a-i-e, con-junc-i-e, in-e-fi-ci-ent, sub Diurn, ilegal, imprudent, deseori, agitat, instabil, peren, intermitent, lene, urban; Etate, senectute, delict, apogeu, lizibil, efemer, neclar, etern, a identifica, eroare; C) atr. adj. în N; Propriu, mararier, înnorat, nemaiputând, (ei ) invoc. o-fi-er, ex-cep-i-o-nal, ex-ma-tri-cu-lat, în-de-mâ-na-tic, su-bi-ec-ti-v, pe-hli-van;

FIA NR. 18 I. PV; b) Propoziii: 1 ­ care te satur mai bine; 2 ­ Pâinnea...este aceea; 3 ­ pe care ai druit-o; c) Felul lor: 1 ­ ATR (2); 2 ­ PP; 3 ­ ATR (2); II. Se numesc pleonasme pentru c: alocuiune îns."scurt cuvântare ocazional"; altercaie îns."schimb dur de cuvinte între dou persoane"; înmnunchea îns. "a strânge, a lega în mnunchi"; III. Analiz: care: pron. rel., N, subiect; te: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., neacc., c. dir.; aceea: pron. dem. de deprt., fe., sg., N, NP; pe care: pron. rel., Ac., c. dir.; o: pron. pers., pers. a III-a, fem. sg., Ac., neacc., c.dir.; IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Exist un NP: aceea i un CCM: mai bine; Antonime derivate: accesibil ­ inaccesibil; cinstit ­ necinstit; Subst.: i-oi face i eu un bine cândva; interj.: O, ce bine-mi pare Expresii: M tem de greci i când ofer (fac) daruri; Afurisit Diat. pasiv: a fi sturat, a fi druit; diat. reflex.: a se stura, a se drui; Singularia tantum: azur, argint, aur; pluralia tantum: anale, zori, Bucegi; Energic, asentiment, abandonare, abil, abis, oribil, autohton, Mo-narh, vârst-nic, scrip-tu-r, splen-did, in-ter-re-gi-o-nal, subAnaliz: am dat: verb pred., ind., perf. comp., pers. I, sg., act., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; mei: adj. pronom. pos., masc., pl., D, atr. adj.; este lucrat: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg, pas., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; cu plcere: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.de mod, neart., prepoz. simpl; acas: adv. de loc, atr. adv., fr grad; m-: pron. pers., pers. I, sg., Ac., neacc., c. dir.; XIII. XIV. CSV; T; (PP ­ SB ­ CD - ATR); SB; PR; Nu m sfiii s-l critic întruna tiind c nu-i va prii ce-i voi povesti; a) Predicate: 1 ­ satur ­ PV; 2 ­ este aceea ­ PN; 3 ­ ai druit ­

înfrunzit ­ desfrunzit; nederivate: adevr ­ minciun; aici ­ acolo; a urca ­ a coborî; c te vd!; val. neutral: A luat-o la fug vzându-l!; (blestemata) foame de aur; Cuget, deci exist;

abreviere, renunare, opulen; lo-co-te-nent, a-flux, pust-nic, ex-cla-ma, ap-te-spre-ze-ce;

A creat ce n-a mai creat nimeni pe-aici i nici nu cred c va mai crea vreodat; Amintitu-i-ai într-una din zile pe aceia al cror comportament ne-a creat continuu neplceri?; XV. Diamante, diminei, dineuri, divane i divanuri, dobânzi.

FIA NR. 19 I. a) Predicate: 1 ­ nu este greu ­ PN; 2 ­ s gseti ­ PV; 3 ­ este b) Propoziii: 1 ­ Nu este greu; 2 ­ s gseti adevrul; 3 ­ este greu; 4 ­ s ai dorina de a-l gsi; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ SB (1), 3 ­ PP; 4 ­ SB (3); II. Sunt pleonasme pentru c: întrajutora îns. "a se ajuta unul pe cellalt"; a lua proporii îns. "a se dezvolta, a crete foarte mult"; mass media îns. "mijloace de comunicare în mas"; III. IV. V. VI. Greu: greutate, a îngreuna, îngreunat; adevr: a (se) adeveri, Sinonime: greu ­ dificil, a gsi - a afla, adevr ­ realitate; Derivate verbale i adjectivale: a dori, dorit (nedorit). E un lucru Analiz: nu este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. adevrat, neadevrat, neadevr; a gsi: gsire, gsit, negsit, regsit, gsitor; antonime: greu ­ uor, a gsi ­ a nu afla, adevr ­ minciun; bun a dori s citeti acea carte; Era dorit de colegi în mijlocul lor; a IV-a, neg., intranz., pred. nomin. inc.; s gseti: verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; s ai : verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, afirmat., tranz., pred. verb.; VII. VIII. IX. X. A fi, a gsi, adevr; În vin se afl adevrul; Cred, pentru c e absurd; Cresc (trec) anii, Arenzi i arende, abibilduri, aragazuri; Subst.: Greul abia începe; adj.: Este greu exerciiul pentru tine!;

greu ­ PN; 4 ­ s ai ­ PV;

descresc (scad) puterile;

adv.: Este greu s rzbeti în via! Poz.: greu; comp. de superiorit.: mai greu; de egalit.: tot aa de (la fel de) greu; comp. de inferiorit.: mai puin greu; superl. rel.: cel mai greu; superl. abs.: foarte greu; XI. SB: Nu este greu a gsi timp pentru lectur; NP: Dorina mea este de a gsi cât mai muli prieteni; CD: Dorete a gsi adresa ta pe internet; CI: Se gândete a-i gsi cât mai muli prieteni; CCT: Gsindu-i adresa, te-am sunat; XII. Locul de natere a prinilor; opere ale lui Eminescu; cei trei copii ai vecinului; caiet al colegului; foile rupte ale unei cri;

XIII. XIV. XV.

B) : NP, ATR, CCZ; S gseti...ce e adevrat; S ai dorina...s-l gseti; Construii: Fr îndoial c examenul va fi greu; Suntem

împotriva celor doi care nu înva; Ei înii au ceva de spus în aceast problem; Cartea din faa lui e a mea; De aceea s-a lovit, c n-a fost atent.

FIA NR. 20 I. a) Predicate: 1 ­ s tii ­ PV; 2 ­ eti ­ PV; 3 ­ s descoperi ­ PV; b) Propoziii: 1 ­ S tii; 2 ­ unde eti; 3 ­ s descoperi; 4 ­ ce trebuie acolo; 5 ­ s încerci tot; 6 ­ ce poi...nevoi; 7 ­ sunt...înelepciunii; c) Felul lor: 1 ­ SB (7); 2 ­ CD (1); 3 ­ SB (7); 4 ­ CD (3); 5 ­ SB (7); 6 ­ ATR (5); 7 ­ PP; II. III. Mi-am descoperit o nou vocaie; De voie, de nevoie, i-am urmat Sunt pleonasme pentru c: amintire îns."un semn c cineva (ceva) sfatul; Rdcinile învturii sunt amare...; n-a fost dat uitrii"; a anuna îns."a aduce la cunotin, a vesti, a întiina"; a se apleca îns."a se îndoi, a se înclina"; IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Cânt ­ cânt,vesel ­ vesel, acele ­ acele, colonie ­ colonie, Derivate adj.: tiut (netiut); încercat (neîncercat); descoperit Am prins un lin în râul acela lin; Bunicul are barba ras; Acest Veni, vidi, vici; Veritas mater virtutis; Via recta, via brevis; Eti nerbdtor s afli rezultatul examenului (verb cop. ­ nume pred.); S m fi anuat i tot nu veneam (adv.); Trei au plecat, cum s-a înserat (numer. card. - subiect); ...unde e necesar ; ...ce e folositor ; ...s încerci ; Analiz: eti: verb pred., ind., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a arin ­ arin; (redescoperit); deriv. subst.: tire, încercare, descoperire; câine e de ras; Doarme tun!; Am vzut la Muzeul de istorie i un tun al otirii române;

4 ­ trebuie ­ PV; 5 ­ s încerci ­ PV; 6 ­ poi ­ PV; 7 ­ sunt rdcini ­ PN;

IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; acolo: adv. de loc, c.c.de loc, fr grad; acelei: adj. pron. dem. de deprt., fem., sg., G, atr. adj.; trei: numer. card., val. adj., fem., pl., N, atr. adj.; ale înelepciunii: subst. com. simplu, fem., sg., G, atr. subst. genit., art. pos. genit. i art. hot.; XI. XII. C. ag.: A fost ludat de cei trei; CD: Pe cei trei i-am mai întâlnit; Romanul acela captivant l-a captivat încât nici nu m-a auzit CI: Despre cei trei am discutat cu voi; întorcându-m; Ei au luptat pentru o cauz dreapt; Din acea clauz a contractului nu rezultau acele date; În urma mai multor contacte au fost semnate acele contracte; XIII. Al treilea, întreit, câte trei, de trei ori; Al treilea din stânga este

vecinul meu; Prinii lui câtig acum întreit; Se îndreptau spre clas câte trei; De trei ori i-a repetat poezia, XIV. Construii: Alearg de parc ar fi fost urmrit; Cartea este util cui înva; Asupra cui ai ridicat mâna?; tiu ale cror elevi sunt crile astea; Am plecat înainte de a fi fost sunat de tine; XV. Subordonate: SB; CD; CI; (SB - CNS); M.

FIA NR. 21 I. PV; b) Propoziii: 1 ­ Cele mai bune...acelea; 2 ­ pe care...se pare; 3 ­ c ...i altul; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ ATR (1); 3 ­ SB (2); II. III. IV. El citete multe poezii; Ea citete în lun i-n stele; Ne spune c Cele mai frumoase poezii sunt acelea ce le reii mult timp; Spune Analiz: cele mai bune: adj. propr.-zis, var., cu dou termin., nu-i vinovat; Le spune ca din carte; mi dac mai m-ai sunat?; Au mers la film sau s-au dus la teatru? neutru, pl., N, atr. adj., superl. rel.; gânduri: subst. com. simplu, neutru, pl., N, subiect, neart.; acelea: pron. dem. de deprt., neutru, pl., N, nume pred.; pe care: pron. rel., Ac., c. dir., cu prepoz.; le: pron. pers., pers. a III-a, pl., Ac., c. dir., neacc.; altul: pron. nehot., masc., sg., N, subiect; V. VI. În luna mai, mai este liliacul înflorit; La cderea nopii am vzut Necitit, recitit; nespus, respus; Lecia necitit nu-i aduce o not liliacul zburând; Care a vzut la ar care trase de boi?; bun, pe când cea recitit îi d satisfacii; Un lucru nespus la timp îi poate crea neplceri, iar cel respus te poate pune pe gânduri adesea; VII. VIII. Acestea sunt gândurile mele pentru viitor; N-am discutat vreodat Subiect: Oricare poate lua not mare; Altul s-a dus cu prietenii despre gândurile lor viitoare; i-am citit din priviri gândurile; lui; atr. adj.: Oricare elev citete aceast carte; Alt elev a citit-o pe aceea. C. ind.: Despre oricare ai vorbi, auzi lucruri bune; Cu altul am discutat eu despre examen; IX. Elevul bun înva bine (atr.adj.); El este mai bun la învtur (nume pred.); El este la fel de bun ca i colegii lui (nume pred.); Elevul mai puin bun la învtur se strduiete i el de-acum (atr.adj.); Cei mai buni elevi au multe satisfacii (atr. adj.); Pe cei foarte buni îi apreciem (atr. adj.); fr grade: interior, inferior, principal, rotund, viu; X. XI. Gândurile...care sunt cele mai bune; i se pare...când le citeti; Sg.: N ­Ac.: acest gând; G ­D: acestui gând; pl.: N ­Ac.: aceste a) Predicate: 1 ­ sunt acelea ­ PN; 2 ­ se pare ­ PV; 3 ­ a spus ­

gânduri; G ­D: acestor gânduri;

XII. XIII.

B) pred., nume pred., atr., c.c. de timp; Bardul de la Mirceti e un mare poet al nostru; Bradul fanic

strjuiete cabana; Face aluzie la faptul c ai lipsit ieri; Era o iluzie de-a lui dac se gândea c ei se vor îndrepta; Am venit la tine, or tu nu erai acas; Ori va fi frig, ori va fi cald; XIV. XV. Con-struc-i-e, cir-cum-stan-i-al, lo-cu-i-u-ne, ne-îm-p-cat, con S nu mai fii nepstor, întrucât nu vei avea nici o bucurie; Eu tra-ge-re, co-res-pun-z-tor, func-i-e, ne-ac-cen-tu-at, e-xem-plar, ca-dran; venii la voi acas, fiindc m gândii s v comunic ceea ce s-a întâmplat cu ei în codrii aceia; Mie mi-i indiferent de vii sau nu vii s rezolvm problema aceea.

FIA NR. 22 I. a) Predicate: 1 ­ vorbesc ­ PV; 2 ­ vorbesc: - PV; 3 ­ par a vorbi ­ PN; b) Propoziii: 1 ­ când ...oameni; 2 ­ Unii scriitori...de sine; 3 ­ (iar) alii...în lume; c) Felul lor: 1 ­ T (2); 2 ­ PP; 3 ­ PP; II. III. Analiz: de sine: pron. reflex., Ac., c. ind.; alii: pron. nehot., Sunt pleonasme pentru c: monolog îns."vorbire cu sine însui"; masc., pl., N, subiect; de oricare: pron. nehot., Ac., c. ind.; nemijlocit îns."direct, pe cale neocolit"; notorietate îns."reputaie, faim, faptul de a fi cunoscut de mult lume"; IV. Scriitor: scriitoare, a scrie, scriitur, scriitoricesc, scris, nescris, rescris, scriitorime; a vorbi: vorbire, vorbit, nevorbit, vorbitor, -oare, vorbre, -ea, vorbrie, vorbuoar, vorbuli; lume: lumete, lumesc, nelumit; V. Eu car ce-i mai uor, cci în car sunt alte poveri; Am primit un dar, dar l-am oferit, la rândul meu, altcuiva; Un par ici, altul colea, par nite sulie singuratice; VI. Subiect: Scriitorul acesta ne este cunoscut; nume pred.: Creang este un mare scriitor al nostru; atr. subst. apoz.: Creang, scriitorul moldovean, ne-a încântat copilria; c. de ag.: Locurile copilriei au fost evocate de muli scriitori români; c.c.de cz.: Din cauza acestui scriitor, n-am luat not mare, necitindu-l; VII. VIII. De: conj.: De voi nu m vrei, eu v vreau; interj.: De, aa e vara!; am venit s te vd!; A vorbi corect nu e uor (subiect); Vorbind prea multe, pierzi încrederea lor (c.c.de cz); Lecia vorbit întruna se înva mai uor (atr. adj.); Lecia de vorbit îmi trdeaz emoia (atr. verb.); IX. X. XI. XII. XIII. XIV. Vorbind de alii...; ...când vorbesc de sine; par...s vorbeasc; Unii i alii: atr. adj.; Prerea unora conteaz mult, iar prerea Chintesen, filozofie, a fuziona, escrocherie, excavator; Efemer, a transporta, duplicitate, a permite, a relata, a Muchiul i-a fost inervat; Triete solitar de când îl tiu; Pentru A-bi-sal, ab-ject, as-fal-ta, a-ne-xa-re, boc-cea, cus-cru, dam-nat, Iar: adv.: Iar

altora nu ne intereseaz întotdeauna;

abandona, a corecta, alur, a cuceri, vest; aceast colectare de materiale am depus eforturi mari;

ex-ca-va-tor, ex-cep-i-e, post-me-ri-di-an; XV. vreme. Construii: Bolnav, n-a venit la coal; A pornit fr a se grbi; Se pregtete pentru a reui; E bine a fi citit aceast carte; Pân a ajunge acolo, mai este

FIA NR. 23 I. a) Predicate: 1 ­ s ajui ­ PV; 2 ­ nu este chemat ­ PV; 3 ­ este ­ PN inc.; 4 ­ s b) Propoziii: 1 - S ajui...cineva; 2 ­ care...dânsa; 3 ­ este; 4 ­ s-l urci pe cas; 5 ­ (i) s-i dai...jos; 6 ­ când el nu are aripi; c) Felul lor: 1 ­ SB (3); 2 ­ ATR (1); 3 ­ PP; 4 ­ PR (3); 5 ­ PR (3); 6 ­ CZ (5); II. Analiz: pe cineva: pron. nehot., Ac., c. dir.; care: pron. rel., N, subiect; pentru dânsa: pron. pers., pers. a III-a, fem., sg., Ac., c. ind., cu prepoz.; -l: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., Ac., c. dir.; -i: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., D, c. ind., neacc.; el: pron. pers., pers. a III-a, masc., sg., N, subiect; III. IV. V. VI. Arip, unic, simbol, profesor, antic; Într-una, întruna, odat, o dat, cândva, când va, încât, în cât, altfel, alt fel; A sprijini, a apela, a se înla, a elibera, a poseda; A da din mâini, a da din col în col, a da târcoale; Întruna da din

urci ­ PV; 5 ­ s dai drumul ­ PV; 6 - nu are ­ PV;

mâini ca s fie îneles; Da din col în col s-i afle locul; Da târcoale în jurul blocului, cci nu gsea adresa indicat; VII. VIII. IX. X. XI. Astfel trece (se duce) gloria (faima) lumii; S fii sntos! S fii Îmbarca, rzbate, casierie, scinda, tampil; Sg.: N ­ Ac.: dânsul, dânsa; G ­ D: dânsului, dânsei; pl.: N ­ Ac.: A ajuta ; pe cel nechemat; a-l urca ; a-i da drumul ; nefiind Se numesc pleonasme cci: caligrafie îns. "arta i deprinderea de a scrie frumos"; calitate îns."însuire bun, caracteristic pozitiv"; iar ceremonie este sinonim cu protocol; XII. Construii: Nimeni nu alearg; Amândoi lucreaz; Este uor de învat; Mâna-i tremurând îi trda vârsta; Am dat altui elev cartea; Carnetul elevului studios e de admirat; Poate înva zilnic; Aud cântând; Am de învat; XIII. Nu m sfiii s-l critic dac auzii c-a greit; Ce-i voi povesti eu însumi ­ însmi nu-l va încânta; A creat ceea ce n-a mai vzut i auzit nici un om de pe aici; Fii bun i nu fi ru, întrucât s-ar putea s-o peti în vreuna din zile; XIV. Ac-va-riu, ar-mis-ti-iu, ast-ma-tic, bu-to-ni-e-r, breas-l, bu-clusntoi!; Frumos, bine, corect;

dânii, dânsele; G ­D: dânilor, dânselor; înaripat (neputând zbura);

ca, du-hov-nic, dic-ta-tu-r, in-sig-ni-fi-ant, tea-tru; XV. Subordonate: ATR; SB; T; CI; CD.

FIA NR. 24 I. a) Predicate: 1 - vor luda ­ PV; 2 ­ vor crede ­ PV; 3 ­ au fost b) Propoziii: 1 ­ ce te vor luda; 2 ­ Dintre o sut...vor crede; 3 ­ c au ...cu tine; 4 ­ (iar) cutare va fi sigur; 5 ­ c...a disprut; c) Felul lor: 1 ­ ATR (2), 2 ­ PP; 3 ­ CD (2); 4 ­ PP; 5 ­ CI (4); II. Analizai: vor luda: verb pred., ind., viit.I, pers. a III-a, pl., act., conj.I, afirmat., tranz., pred. verb.; vor crede: verb pred., ind., viit.I, pers. a III-a, pl., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., pred. verb.; cu tine: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., c. ind., acc., cu prepoz.; va fi: verb cop., ind., viit.I, pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; dintre tine: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., atr. pron., acc., cu prepoz.; (dintre) el: pron. pers., pers. a III-a, sg., masc., Ac., atr. pron., acc.; III. IV. V. Ne-am dus în vizit la un neam de-al nostru; I-ar spune s-i vad Sinonime: ini, deprtare, a aproba, a elogia, a pieri; antonime: Substantive: laud (ludare), dispariie; adjective: ludat de-ale lui, dar iar se supr; De nu sar atent, s-ar putea s-o pesc; incert, a aprea, a critica, a nu crede (neîncreztor), apropiat; (neludat), disprut; Lauda de sine nu miroase-a bine; Dispariia lui ne-a pus pe gânduri; La pomul ludat s nu te duci cu sacul; Animalul disprut de la grdina zoologic a fost salvat; VI. Pozitiv: mrinimos, sigur; comp. de super.: mai mrinimos, mai sigur; comp. de egalit.: la fel de (tot aa de) mrinimos, la fel de (tot aa de ) sigur; comp. de infer.: mai puin mrinimos, mai puin sigur; superl. rel.: cel mai mrinimos, cel mai sigur; superl. abs.: foarte mrinimos, foarte sigur; VII. VIII. Subiect: Oamenii acetia ne fac cinste; atr. adj.: Am aflat ce cadou G ­D, masc., sg.: acestui; fem., sg.: acestei; masc., fem., pl.: ai primit; c. dir.: Am parcurs o distan mare pân aici; acestor; Cartea acestui elev e nou; Am dat acestei eleve o floare; Ale acestor elevi (eleve) sunt manualele; IX. X. XI. XII. Anterior, favorabil, prielnic, propice, util; Subiect: O sut de muncitori au protestat; atr.: Bancnota de o sut Al o sutlea, însutit, câte o sut, de o sut de ori; Sunt pleonastice deoarece: concluzie îns. "ultima parte a unei

mrinimoi ­ PN; 4 ­ va fi sigur ­ PN; 5 ­ a disprut ­ PV;

nu mai este valabil; c.c.de cauz: Din cauza sutei nu te-am mai sunat;

expuneri, a unei opere" ; a conlucra este sinonim cu a colabora ; a continua îns. "a duce mai departe un lucru început"; XIII. Construii: S-a aezat în faa aceluia; Frunzele palide de soare se aterneau pe jos; Învând continuu, reueti; Este vai de omul lene!; Se îndreapt spre coal încet-încet; XIV. Subordonate: CI; CZ; CNS; CSV; PR; XV. Se pregtete riguros pentru examen; Copacul îngrijit crete viguros; E o mare afluen de oameni la aceast expoziie, A avut o mare influen asupra mea; Fcea numeroase aluzii la adresa lor; Nu-i fcea iluzii în ceea ce-l privete.

FIA NR. 25 I. a) Predicate: 1 ­ rsare ­ PV; 2 ­ nu s apuie ­ PV; 3 ­ s lumineze ­ PV; 4 ­ apune ­ PV; b) Propoziii: 1 ­ Soarele rsare; 2 ­ nu ca s apuie; 3 ­ (ci) ca s lumineze; 4 ­ pân (ce) apune; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ F (1); 3 ­ F (1); 4 ­ T (3); II. III. IV. V. VI. VII. Soarele rsare dis-de-diminea; A rsrit în viaa lui pe Totodat, tot o dat, numai, nu mai, apune, a pune, totuna, tot una, cas, ca s; Rsare...nu pentru a apune; ci pentru a lumina (pentru luminarea); C) fier, oet, secar; Sinonime: a rsri ­ a se ivi, a apune ­ a asfini, a lumina ­ a Adjective: rsrit (nersrit), (i)luminat (neluminat), apus; Subst.: neateptate; Soarele lumineaz cu putere în zilele de var; Crile i-au luminat viaa;

S lumineze...pân la apus;

strluci; antonime: a rsri ­ a apune, a lumina ­ a întuneca, apune ­ rsare; rsritul, lumin, apusul; Soarele rsrit vestete o nou zi; Rsritul soarelui anun o nou zi; Oraul (i)luminat ne îndeamn s-l vizitm; Lumina soarelui e binefctoare; Soarele apus ne mân spre case; Apusul soarelui ne adun spre case; VIII. Strlucirea este a soarelui abia ivit; Razele soarelui înclzesc cu putere; Vzând soarele strlucind s-a luminat la fa; Din cauza soarelui nu te-am observat; Pân la soare este o cale lung; IX. X. XI. votri; XII. XIII. XIV. Culp, reclamaie, abis, hilar, onest, straniu, inteligent, avar, seme, contagios; Am-bi-gu-u, re-a-li-ta-te, in-ac-cep-ta-bil, i-ner-i-e, in-ad-mi-si Adunatu-s-au pe alee toi aceia pe care i-am chemat la concurs; Rsare: ind., prez., act., conj. a IV-a; s apuie: conj., prez., act., Subordonate: CI; SB; CZ; PR; ATR; Construii: Dorina de a-l revedea este mare; Nu se pronunase conj. a III-a; s lumineze: conj., prez., act., conj.I; apune: ind., prez., act., conj. a III-a;

împotriva nici unuia; Vara aceasta merg la mare; Stai locului!; Lupta este împotriva alor

bil, si-nop-tic, îm-pros-p-tat, sub-a pre-ci-at, sanc-tu-ar, su-bli-ma-re; Nu-i nici o ndejde c-am putea s-i învingem pe redutabilii notri adversari; Auzii c nu leai mai creat probleme i c nu le vei mai crea în viitor; XV. Zmeu, zigzag, zi-munc, zdrngni, vemânt.

FIA NR. 26 I. a) Predicate: 1 ­ au ­ PV; 2 ­ înseamn ­ PN inc.; 3 ­ nu este a b) Propoziii: 1 ­ Când...idee; 2 ­ aceasta înseamn; 3 ­ c nu este...unuia; 4 ­ (ci) (este)...societi; 5 ­ în care triesc; c) Felul lor: 1 ­ T (2); 2 ­ PP; 3 ­ PR (2); 4 ­ PR (3); 5 ATR (4); II. Analiz: aceeai: adj. pron. dem. de identit., fem., sg., Ac., atr. adj.; înseamn: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. I, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; a societi: subst. com. simplu, fem., sg., G, nume pred., art. pos. genit.; în care: pron. rel., Ac., c.c. de loc, cu prepoz.; III. Construciile sunt pleonasme,cci: confident este sinonim cu intim; a dinui îns. "a continua s existe, a dura, a persista"; debut îns. "începutul, primele manifestri într-o activitate, profesie"; IV. V. VI. Debut, opinie, deplin, travaliu, onest, imens, eterogen, abunden, A tri de azi pe mâine, a tri cu chiu cu vai, a tri pân la adânci Nume pred.: Crile sunt pentru oameni; atr. subst. prepoz.: Crile veridic,a returna; btrânee; de la oameni sunt pentru oameni; c.c. de loc: Când am ajuns la oamenii aceia era noapte; c. dir.: Pe oamenii aceia i-am ascultat; c. ind.: Am discutat despre oamenii aceia; VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. XIV. XV. B) pe lâng c, chiar dac, o dat ce; Subiect: Doi înva, al treilea scrie; nume pred.: Crile sunt pentru A) verb pred.; b) verb cop.; c) verb cop.; A) în fa; Subordonate: CI; CZ; T; SB; ATR; I-ne-rent, func-i-e, in-e-xact, i-ner-vat, in-e-fi-ca-ci-ta-te, con Între cei doi a avut loc o altercaie; Evenimentul a avut loc recent; A desfiina, atemporal, incontestabil, necite, dezacord, ilogic, Situaia a rmas aceeai întrucât n-ai depus un efort continuu; La

nici unuia ­ PN; 4 ­ (este) a societi ­ PN; 5 ­ triesc ­ PV;

cei doi; c.c. de cauz: Din cauza celor doi am întârziat;

junc-i-e, dez-e-chi-li-bru, somp-tu-os, su-blim, sub-li-ni-ind; Acest vas decorativ este din alabastru; insignifiant, antivirus, nonvaloare, ieftin;

repetiii prea v-ai încrezut i n-ai obinut rezultatele pe care le-ai scontat; Nu mai întârziai, pregtii-v contiincios i recomandai-le i lor acest lucru.

FIA NR. 27 I. a) Predicate: 1 ­ se mir ­ PV; 2 ­ te despari ­ PV; 3 ­ au dovedit b) Propoziii: 1 ­ Unii...se mir; 2 ­ de ce te despari...în clipa; 3 ­ când i-au dovedit; 4 ­ c nu i-a fost...prieteni; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ CI (1); 3 - ATR (2); 4 ­ CD (3); II. III. IV. Sinonime: amici, a se împrtia, a demonstra; antonime: Prieten: prietenie, a se împrieteni, prietenos, prietenete, Substantive: mirare, desprire; adjective: mirat, desprit dumani, a se aduna, a nu demonstra; neprietenos, împrietenit; a se despri: desprire, desprit, nedesprit, despritor; (nedesprit) ; I se citea pe fa mirarea ce-l cuprinsese ; La desprire i-au dat lacrimile; Era mirat c nu-l ateptase nimeni la gar; Era desprit (nedesprit) acum de cei dragi; V. Este un bun prieten al meu; Ajutorul de la un prieten este de nepreuit; Din cauza acestui prieten, am ajuns mai târziu; Pe prietenul acesta nu-l pot abandona; Am discutat cu prietenul meu despre întâmplarea aceea; VI. Analiz: unii: adj. pron. nehot., masc., pl., N, atr. adj.; de dânii: pron. pers., pers. a III-a, masc., pl., Ac., c. ind., cu prepoz.; în clipa: subst. com., simplu, fem., sg., Ac., c.c. de timp, art. hot. enclit. a, prepoz. simpl în; i-: pron. pers., II, sg., D, c. ind., neacc.; niciodat: adv. de timp, c.c. de timp, fr grad de comp.; VII. Atr. verb.: Dorina de a dovedi c nu e vinovat e mare; c.c.cz.: Dovedind c nu eti vinovat, ai câtigat simpatia lor; atr. adj.: Faptul dovedit e recunoscut mai oor; subiect: Nu e greu de dovedit dumanul; VIII. IX. X. XI. XII. cartea; C) pron. pers. ­ atr. pron.; El dorete s vorbeasc despre ce a realizat, când a venit la noi s Pri-e-te-nos, ac-va-riu, ar-mis-ti-iu, breas-l, ar-le-chin, a-bra-ca Repulsie, exploatare, aciune, straniu, moral, obstacol, amprent, SB: Se tie când va veni; PR: Întrebarea este când va veni; ATR.:

­ PV; 4 ­ nu au fost prieteni ­ PN;

ne revedem; da-bra, dic-ta-tu-r, am-nar, tea-tru, du-hov-nic; a iradia,durabil, a se decide; Faptul când va sosi m intereseaz; CD: tiu când va sosi; CI: Se gândete când îi va restitui

XIII. XIV. XV.

Subordonate: (SB ­ PP - F); SB; PR; M; CD; Construii: Din cauza acelorai, am întârziat; Am vorbit despre al Rsplata vei avea-o neîntârziat i succesu-i va fi deplin când te-or

doilea; Nu este greu de învat; Este vai de elevul lene; Din când în când te-am mai sunat; luda ai notri; Vorbii cu câiva, dar m-am convins c nu oricine poate a-i lmuri exact problema; Fiindc m-am convins cine-i de vin, nu-mi mai aducei explicaii inutile.

FIA NR. 28 I. a) Predicate: 1 ­ este aceea ­ PN; 2 ­ pornete ­ PV; 3 ­ a venit b) Propoziii: 1 ­ Cea mai...aceea; 2 ­ care...de la omul; 3 ­ ce a venit; 4 ­ s te rpuie; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ ATR (1); 3 ­ ATR (2); 4 ­ F (2); II. Analiz: laud: subst. com., simplu, fem., sg., N, subiect, neart:; este aceea: pred. nomin. format din verb. cop. a fi, ind., prez., III, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz. i nume pred. aceea, expr. prin pron. dem. de deprt., fem., sg., N; care: pron. rel., N, subiect; te: pron. pers., II, sg., Ac., c. dir., neacc.; s rpuie: verb pred., conj., prez., III, sg., afirmat., tranz., act., conj. a III-a, pred. verb.; III. IV. Ca de la om la om, a fi omul lui Dumnezeu, din om în om, un om Diftongi: ­ea, -ai, -ea; hiat: a-u, laud este (-e: hiat în fonetic i jumtate, a face pe cineva om; sintactic), este aceea (e-a), la omul (a-o), ce a (e-a); triftongi: lupoaic (oai), vreau (eau), Ioan (ioa); V. VI. Aceea...pornit; omul...venit; a venit...pentru a te rpuie; Plcut: a plcea, plcere, neplcut, neplcere; laud: a luda,

PV; 4 ­ s rpuie ­ PV;

ludat, neludat, reludat, ludare, ludros; om: a omeni, omenie, omenos, omenire, omenit, omenete, omenesc, neomenie, neomenos, neomenit, neomenesc, neomenete, omule, omuor; VII. VIII. IX. Sinonime: plcut ­ frumos, laud ­ elogiu, a veni ­ a sosi; Pârclab (magh.), serdar (turc), caimacan (turc), cneaz (rus), Sunt pleonasme pentru c: dun îns. "movil mic de nisip format antonime: plcut ­ dizgraios, laud ­ critic, a veni ­ a pleca; stolnic (slav); de vânt în zonele nisipoase" ; a ecraniza îns. "a turna un film pe baza unui scenariu " ; electoral îns. "privitor la alegeri, în vederea alegerilor"; X. XI. Adv.: Este plcut s memorezi poeziile; adj. pron. rel.: Am aflat Construii: Prinii ai cror copii înva sunt fericii; Preot care elev a întârziat; pron. refl.: Te-ai descurcat i singur în situaia aceea; deteptrii noastre...; Este vai de voi de nu învai! i-a luat doar o jumtate de pâine; Este ludat mereu de nu tiu cine;

XII. XIII. XIV. neclar; XV.

Subordonate: CNS; CSV; ATR; SB; CI; Caritabil, dificultate, destin, purificat, baraj, busculad, a se Vesel, tragedie, fals, uitare, departe, ireal, a coborî, diurn, inegal, Vara mergem adesea la baie; În baie lucreaz muli mineri; Vie de

cicatriza, a conduce, decad, dinamism;

vrea s m vad; Înc-i vie pasrea ce-a prins-o ieri; În min lucreaz muli mineri; Avea o min trist din cauza celor întâmplate.

FIA NR. 29 I. a) Predicate: 1 ­ poate ­ PV; 2 ­ s n-aib nevoie ­ PV; 3 ­ poate b) Propoziii: 1 ­ Poate; 2 ­ c nimeni...tu; 3 ­ (dar) poate ­ PP; 4 ­ c fiecruia...din el; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ SB (1); 3 ­ PP; 4 ­ SB (3); II. Analiz: poate: adv. pred., pred. verb.; nimeni: pron. neg., N, subiect; tu: adj. pron. pos., neutru, sg., Ac., atr. adj.; parte: subst. com. simplu, fem., sg., N, subiect, neart.; din el: pron. pers., III, sg., masc., Ac., atr. pron. prepoz.; III. Fiind frig în cas, mama a aprins focul; S-a aprins în el flacra studiului; A aspirat prin cas; Aspir la mai mult în via; L-am atins din greeal i-a czut; Atinge-m cu altceva mai bun!; IV. V. VI. Verb la mod pred.: El poate înva i singur; verb la mod nepred.: Se pare c vremea se îndreapt; Zicându-se c el e vinovatul, au Se gândete a renuna la idee; S-a plictisit privind pe fereastr; S-a A putea citi aceast carte nu e greu; greit; Îmi vine s-mi iau câmpii!; sturat de ateptat; Elevii silitori sunt apreciai continuu; Cei doi elevi nu sunt vinovai; Cartea nici unui elev nu e pe mas; VII. Poate înva zilnic; Poate s învee zilnic; Carnetul de elev este al meu; Carnetul care este al elevului este pe banc; Am discutat despre întâmplarea de ieri; Am discutat despre ce s-a întâmplat ieri; VIII. IX. X. XI. XII. XIII. XIV. Totul îmi folosete în via; Ai ti sunt intransigeni cu tine; Alii Este bine s-i revezi oraul în care ai aflat c te-ai decis s urmezi S n-aib nevoie...de ceea ce ai scris; partea...care îl intereseaz; Subordonate: PR; SB; M; (SB ­ PP - PR); (PP ­ SB - CNS); A încarcera, contagios, a expune, emul, maliios, etern, frecvent, A-cro-ba-i-e, cti-to-ri-e, a cul-ti-va, al-fa-bet, cir-cum-stan-i-al, Construii: tiu care carte i-o doreti; Cartea este necesar pentru sunt mai înelegtori; facultatea când vei deveni student;

­PV; 4 ­ trebuie ­ PV;

culpabil, inutil, colosal; an-al-fa-bet, a a-fec-ta, ca-rac-ter, a-u-to-ri-ta-te, sub-li-nia;

aceia; Datoria noastr este de a înva; El este silitor; Nu este bine cum ai procedat. XV. A fcut curenie lun!; În aceast lun lum vacan; Am luat lac pentru parchet; În acest lac pescuiam adesea; Sun a gol! A primit un nou gol!

FIA NR. 30 I. a) Predicate: 1 ­ crezi ­ PV; 2 ­ vine ­ PV; 3 - nu simi ­ PV; 4 ­ b) Propoziii: 1 ­ Crezi; 2 ­ c vine de sus gândul; 3 ­ pe care nu-l simi; 4 ­ cum a venit; c) Felul lor: 1 ­ PP; 2 ­ CD (1); 3 ­ ATR (2); 4 ­PRED. Supl. (3); II. III. IV. Mi-a trecut prin gând s te sun; M bate gândul s te vizitez; Vino i tu pe la noi!; Vino-i în fire pân nu este prea târziu!; Cânt ­ cânt, era ­ era, mân ­ mân; A crede: credin, crezmânt, credincios, necredincios, credul,

a venit ­ PV;

încredinat, credibil, credibilitate, încrezut, încreztor, încredere, necrezut, necredin; a veni: venire, venit, neavenit, revenit; a simi: simire, simit, nesimit, resimit, simitor, nesimire; V. Analiz: crezi: verb pred., ind., prez., II, sg., act., conj. a III-a, afirmat., tranz., pred. verb.; gândul: subst. com. simplu, n., sg., N, subiect, art. hot. enclit.; pe care: pron. rel., Ac., c. dir.; a venit: verb pred., ind., perf. comp., III, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. verb.; VI. VII. VIII. IX. X. Câmpulung, untdelemn, botgros; cumsecade, Sinonime: a crede ­ a fi de acord, a veni ­ a sosi, a simi ­ a Substantive: credin (încredere), venire, simire; adjective: crezut A citit un roman de aventuri; De nu vii, plec; De, aa este el!; Nume pred.: Acesta era un gând ascuns al lui; c.c.de cauz: Din binevoitor,binefctor; careva, oricare, fiecine; percepe; antonime: a crede ­ a nu crede, a veni ­ a pleca, a simi ­ a ignora; (necrezut), venit (revenit), simit (resimit);

cauza gândului ascuns a suferit mult; c. dir.: Avea un gând al lui ce nu-l mrturisea; subiect: Care a învat, a reuit; nume pred.: tiu care este vinovatul; atr. adj.: N-am aflat care film i-a plcut cel mai mult; XI. XII. XIII. Subordonate: CSV; CD; CI; T; SB; Construii: Am plecat la vântoare; Hai la noi!; De cine ai fost Detaliu, cardinal, drapel, onest, fortuit, eronat, pisc, certitudine,

invitat?; În ciuda ploii, tot a venit; Din rou s-a fcut galben; destin, a dobândi; XIV. Nu înva nicicum; Nici cum am procedat eu nu i-a convenit;

Altdat era mai sritor; Alt dat important pentru el este i 4 iunie; Du-ne i pe noi s desenm acele dune. XV. Dependena de un drog, a insera un fragment, comportare plin de deferen, virtuoz al pianului, pltete în numerar.

BIBLIOGRAFIE 1. Gh., Alexandrescu, Latine dicta. Citate i expresii latineti, Bucureti, Editura Albatros, 1992; 2. M.,Vuliici, Alexandrescu, Sintaxa limbii române, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest, 1995; 3. G., Angelescu, Dicionar de pleonasme, Bucureti, Editura Coresi, 1995; 4. M., Avram, Gramatica pentru toi, Bucureti, Editura Academiei, 1986; 5. G., Beldescu, Ortografia în coal, Bucureti, EDP, 1973; 6. I., Berg, Dicionar de cuvinte, expresii, citate celebre, ediia a II-a, revizuit i adugit, Bucureti, Editura tiinific, 1969; 7. M., Buc, O., Vineler, Dicionar de antonime al limbii române, Bucureti, Editura Enciclopedic, 1990; 8. Gh., Bulgr, Limba român. Fonetic, Lexic, Morfologie, Sintax, Stilistic, Bucureti, Editura Vox, 1995; 9. Gh., Bulgr, N., Felecan, Dicionar de omonime, Bucureti, Editura Vox, 1996; 10. F., Ciobanu, L., Sfîrlea, Cum scriem cum pronunm corect. Norme i exerciii, Bucureti, Editura tiinific, 1970; 11. S., Constantinescu, Dicionar de cuvinte derivate al limbii române, Bucureti, Editura Niculescu, 1998; 12. Dicionar enciclopedic ilustrat, Bucureti, Chiinu, Editura Cartier, 1999; 13. Dicionarul explicativ al limbii române, Bucureti, Editura Academiei, 1984; 14. FL., Dimitrescu, Dicionar de cuvinte recente, Bucureti, Editura Albatros, 1972; 15. G., Duda, A., Gugui, M., J., Wojicicki, Dicionar de expresii i locuiuni ale limbii române, Bucureti, Editura Albatros, 1985; 16. S., Drincu, Semnele ortografice i de punctuaie în limba român. Norme i exerciii, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1983; 17. N., Felecan, Dicionar de paronime, Bucureti, Editura Vox, 1995; 18. Gramatica limbii române, vol. I ­II, Ediia a II-a revzut i adugit, Tiraj nou, Bucureti, Editura Academiei, 1966; 19. Al., Graur, Capcanele limbii române, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1976; 20. Al., Graur, Dicionar de cuvinte cltoare, Bucureti, Editura Albatros, 1978;

21. Al., Graur, Dicionar al greelilor de limb, Bucureti, Editura Academiei, 1982; 22. V., Guu, Romalo, Corectitudine i greeal, Bucureti, Editura tiinific, 1972; 23. Th., Hristea, (coord.), Sinteze de limba român, Bucureti, Editura Albatros, 1984; 24. I., Iordan, V., Guu, Romalo, Al., Niculescu, Structura morfologic a limbii române contemporane, Bucureti, 1967; 25. N., Iorga, Cugetri, Ediie îngrijit i prefaat de B. Theodorescu, Editura Tineretului, (f.a); 26. Îndreptar ortografic, ortoepic i de punctuaie, Ediia a II-a, Bucureti, Univers enciclopedic, 1996; 27. Fl., Marcu, Dicionar uzual de neologisme, Bucureti, Editura Saeculum I.O, 1997; 28. Fl., Marcu, C., Maneca, Dicionar de neologisme, Ediia a III-a, Bucureti, Editura Academiei, 1986; 29. N., Mihescu, Cum e corect?, Bucureti, Editura I. Creang, 1973; 30. N., Mihescu, Norme gramaticale i valori stilistice, Bucureti, EDP, 1978; 31. E., Munteanu, L., G., Munteanu, Aeterna latinitas, Mic enciclopedie a gândirii europene în expresie latin, Iai, Editura Polirom, 1996; 32. G., G., Neamu, Elemente de analiz gramatical, 99 de confuzii / distincii, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1989; 33. M., Nica, S., Cureteanu, Predarea ortografiei în gimnaziu, Bucureti, EDP, 1980; 34. L., Seche, M., Seche, I., Preda, Dicionar de sinonime, Bucureti, Editura Academiei, 1982; 35. V., erban, Fonetica, Timioara, Editura Augusta, 1997; 36. D., N., Uritescu, R., U, Uritescu, Aspecte ortografice controversate, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1986;

Information

Limba romana: Ora de gramatica

103 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

121284