Read Dialogul%20Social.%20Sindicatele%20si%20patronatele.%20Organisme%20tripartite.pdf text version

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

3/6 ·

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

Dialogul social constituie o modalitate concret de exercitare a democraiei economice i sociale, având ca participani salariaii, reprezentai de regul de sindicate, patronatul i guvernul. Instrument al dialogului social, tripartitismul a fost consacrat ca principiu de ctre Organizaia Internaional a Muncii, înc de la înfiinarea acesteia. În scopul realizrii dialogului social dintre guvern, sindicate i patronat au fost create organisme tripartite cum sunt Consiliul Economic i Social sau Comisiile consultative de dialog social. Reglementare Principalele reglementri legislative privind sindicatele sunt cuprinse în Constituie, Codul Muncii, Legea nr. 54/2003 - Legea sindicatelor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 73 din 05/02/2003, Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de munc, republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 184 din 19/05/1998. Potrivit art. 217, alin. (1) din Codul muncii, ,, sindicatele sunt persoane juridice independente, fr scop patrimonial, constituite în scopul aprrii i promovrii drepturilor colective i individuale, precum i a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale i sportive ale membrilor lor". Caracteristici ale sindicatelor Sindicatele sunt independente fa de autoritile publice, de partidele politice i de patronate. Rolul lor nu este de a apra drepturile i interesele politice ale membrilor si. Modul de organizare, asociere i gestiune al organizaiilor sindicale poate fi reglementat prin statutele proprii ale acestora, cu condiia ca statutele s fie adoptate printr-o procedur democratic, în condiiile legii. Sindicatele sunt organizaii profesionale, orice membru al

3/6

Sindicatele

SINDICATELE

DEFINIIE

CARACTERISTICI

Ediia: Februarie 2007

· 3/6

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

profesiunii având libertatea de a aparine sau de a nu aparine la un sindicat constituit, ca i de a se retrage când dorete. Membrii unui sindicat pot fi i persoane încadrate la angajatori diferii, cu condiia s fie din aceeai ramur sau profesiune. Nu pot constitui organizaii sindicale persoanele care dein funcii de conducere, funcii de demnitate public, conform legii, magistraii, personalul militar din aparatul Ministerului Aprrii Naionale i Ministerului de Interne, Ministerului Justiiei, Serviciului Român de Informaii, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Informaii Externe i Serviciului de Telecomunicaii Speciale, precum i din unitile aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizaii sindicale. Minorii se pot sindicaliza, dar cei între 15 i 16 ani au nevoie de încuviinarea prinilor pentru a deveni membrii ai unui sindicat. Sindicatele se pot asocia dup criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dup criteriul teritorial, în federaii, confederaii sau uniuni sindicale. Principalele atribuii ale organizaiilor sindicale ATRIBUII Organizaiile sindicale particip la negocierea i încheierea contractelor colective de munc, în msura în care întrunesc criteriile de reprezentativitate, astfel: - la nivel de unitate ­ numrul de membri ai sindicatului reprezint cel puin o treime din numrul salariailor unitii; - la nivel de ramur ­ sunt federaii sindicale, au independen organizatoric i patrimonial i cuprind organizaii sindicale care au, cumulat, un numr de membri cel puin egal cu 7% din efectivul salariailor din ramura respectiv; - la nivel naional ­ sunt confederaii sindicale, au independen organizatoric i patrimonial, au organizaii sindicale proprii în cel puin jumtate din numrul total al judeelor, inclusiv municipiul Bucureti, cuprind federaii sindicale reprezentative din cel puin 25% din ramurile de activitate i cuprind, cumulat, un numr de membri cel puin egal cu 5% din efectivul salariailor din economia naional.

Ediia: Februarie 2007

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

3/6 · 3

Organizaiile sindicale reprezint salariaii în cadrul conflictelor de interese (vezi cap. 3/5). De asemenea, în cadrul conflictelor de drepturi, ele îi pot reprezenta membrii, la cererea acestora i pot formula aciuni în justiie în numele lor chiar fr un mandat expres din partea celor în cauz. Organizaiile sindicale/reprezentanii salariailor au dreptul de a fi informai i consultai de ctre angajatori: - în procesul concedierii colective; - în probleme ce privesc organizarea muncii, potrivit Codului muncii sau contractelor colective de munc aplicabile; - potrivit Legii nr. 467 din 12/12/2006 privind stabilirea cadrului general de informare i consultare a angajailor (vezi cap.4/2/2); - potrivit, Legii sindicatelor, acestea vor primi de la angajatori sau de la organizaiile acestora informaiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munc sau, dup caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiiile legii, precum i cele privind constituirea i folosirea fondurilor destinate îmbuntirii condiiilor la locul de munc, proteciei muncii i utilitilor sociale, asigurrilor i proteciei sociale. Organizaiile sindicale pot adresa autoritilor publice competente, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical i au dreptul de a fi consultate de ctre Guvern referitor la proiectele unor acte normative care privesc dezvoltarea economico-social i raporturile de munc. Constituirea sindicatelor Pentru constituirea unei organizaii sindicale este necesar un numr de cel puin 15 persoane din aceeai ramur sau profesiune. Etapele constituirii sindicatelor sunt: - elaborarea proiectului de statut i aprobarea acestuia în adunarea general a membrilor fondatori; - depunerea unei cereri de înscriere a organizaiei sindicale la judectoria în raza creia îi are sediul; CONSTITUIREA SINDICATELOR

Ediia: Februarie 2007

· 3/6

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

-

admiterea cererii i înscrierea în registrul special a hotrârii judectoreti definitive de admitere a cererii.

Organizaia sindical dobândete personalitate juridic de la data înscrierii în registrul special a hotrârii judectoreti definitive de admitere a cererii. Patrimoniul organizaiilor sindicale Organizaiile sindicale pot dobândi, în condiiile prevzute PATRIMONIUL ORGANIZAIILOR de lege, orice fel de bunuri mobile i imobile necesare realizrii scopului pentru care sunt înfiinate. Aceste bunuri SINDICALE pot fi folosite îns numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fr a putea fi împrite între acetia. Sindicatele pot primi, în condiiile prevzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privat a statului sau a unitilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de sedii proprii. Ca sedii pot folosi i imobilele din fondul locativ de stat, pltind o chirie corespunztoare sediilor partidelor. Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor, unitile în care sunt constituite organizaii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, sunt obligate s pun, cu titlu gratuit, la dispoziia organizaiilor sindicale, spaiile corespunztoare funcionrii acestora i s asigure dotrile necesare desfurrii activitii prevzute de lege. Cotizaia pltit de membrii organizaiei sindicale, în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibil din baza de calcul a impozitului pe venit. Statutul sindicatelor STATUTUL SINDICATELOR Statutul reprezint actul dup care sindicatul respectiv se înfiineaz, se conduce i îi desfoar activitatea. Statutele organizaiilor sindicale cuprind prevederi cel puin cu privire la: a) scopul constituirii, denumirea i sediul organizaiei sindicale; b) modul în care se dobândete i înceteaz calitatea de membru al organizaiei sindicale;

Ediia: Februarie 2007

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

3/6 ·

c) drepturile i îndatoririle membrilor; d) modul de stabilire i încasare a cotizaiei; e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere i de revocare, durata mandatelor i atribuiile lor; f) condiiile i normele de deliberare pentru modificarea statutului i de adoptare a hotrârilor; g) mrimea i compunerea patrimoniului iniial; h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizaiei sindicale, transmiterea ori, dup caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea c bunurile date în folosin de ctre stat vor fi restituite acestuia. Conducerea sindicatelor. Protecia liderilor sindicali. Organismele de conducere a sindicatelor sunt alese de Adunarea general iar membrii acestora trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin i s nu execute pedeapsa complementar a interzicerii dreptului de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru svârirea infraciunii. Membrilor organelor de conducere alese ale organizaiilor sindicale li se asigur protecia legii contra oricror forme de condiionare, constrângere sau limitare a exercitrii funciilor lor. În timpul mandatului i în termen de 2 ani de la încetarea mandatului nu li se poate modifica sau desface contractul individual de munc pentru motive neimputabile lor, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaiei sindicale. Aceste motive neimputabile sunt motive «pe care legea le las la aprecierea celui care angajeaz », nefiind deci vorba despre încetarea de drept a contractului. Sunt interzise, de asemenea, modificarea i/sau desfacerea contractelor individuale de munc, atât ale liderilor sindicali cât i ale membrilor sindicatului, din iniiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindical. Salarizarea liderilor sindicali poate fi fcut din fondurile sindicatului. În acest caz, pe perioada în care persoana aleas în organul de conducere este salarizat de organizaia sindical, contractul su individual de munc

Ediia: Februarie 2007

CONDUCEREA SINDICATELOR

6 · 3/6

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

sau, dup caz, raportul de serviciu se suspend, iar aceasta îi pstreaz funcia i locul de munc avute anterior, precum i vechimea în munc, respectiv în specialitate sau în funcia public deinut, în condiiile legii. Pe postul acesteia poate fi încadrat o alt persoan numai cu contract individual de munc pe durat determinat. Dac contractul de munc nu este suspendat, liderii sindicali lucrând nemijlocit în unitate, ei au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activiti sindicale, fr afectarea drepturilor salariale. În contractul colectiv de munc aplicabil pot fi prevzute în plus i alte msuri de protecie. Reprezentanii salariailor REPREZENTANII Reglementrile legale cu privire la reprezentanii salariailor sunt cuprinse în Codul muncii, art. 224 ­ 229. SALARIAILOR În unitile în care nu exist sindicat i care au mai mult de 20 de salariai, pentru a-i putea exercita atribuiile în domeniul raporturilor colective de munc, salariaii trebuie s îi desemneze în cadrul adunrii generale, reprezentani, alei i mandatai special în acest scop. Reprezentanii salariailor sunt alei cu votul a cel puin jumtate din numrul total al salariailor, dintre salariaii care au împlinit vârsta de 21 de ani i care au lucrat la angajator cel puin un an fr întrerupere. Durata mandatului reprezentanilor salariailor nu poate fi mai mare de 2 ani, iar numrul lor se stabilete de comun acord cu angajatorul, în raport cu numrul de salariai ai acestuia. i reprezentanii salariailor beneficiaz de msuri de protecie. Timpul alocat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit este de 20 de ore pe lun i se consider timp efectiv lucrat, fiind salarizat corespunztor. i în cazul lor se aplic aceleai interdicii privind modificarea i/sau desfacerea contractelor individuale de munc ca i în cazul liderilor sindicali. Atribuiile principale sunt: a) s urmreasc respectarea drepturilor salariailor, în conformitate cu legislaia în vigoare, cu contractul

Ediia: Februarie 2007

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

3/6 · 7

colectiv de munc aplicabil, cu contractele individuale de munc i cu regulamentul intern; b) s participe la elaborarea regulamentului intern; c) s promoveze interesele salariailor referitoare la salariu, condiii de munc, timp de munc i timp de odihn, stabilitate în munc, precum i orice alte interese profesionale, economice i sociale legate de relaiile de munc; d) s sesizeze inspectoratul de munc cu privire la nerespectarea dispoziiilor legale i ale contractului colectiv de munc aplicabil. Reprezentanii salariailor nu pot s desfoare activiti ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor.

Patronatul

Reglementare Principalele reglementri legislative aplicabile sunt cuprinse în Codul muncii, Legea nr. 356 din 10/07/2001, a patronatelor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 12/07/2001, Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de munc, republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 184 din 19/05/1998, Ordonana Guvernului nr. 26/2000 privind asociaiile i fundaiile. Potrivit Codului muncii, patronatele sunt organizaii ale patronilor, autonome, fr caracter politic, înfiinate ca persoane juridice de drept privat, fr scop patrimonial. Nu orice angajator este i patron, ci numai persoana juridic înmatriculat sau persoana fizic autorizat potrivit legii, care administreaz i utilizeaz capitalul, indiferent de natura acestuia, în scopul obinerii de profit în condiii de concuren, i care angajeaz munc salariat. Constituirea patronatelor Patronatele sunt constituite pe activiti economice i organizate pe seciuni, diviziuni, ramuri i la nivel naional. Un numr de cel puin 15 persoane juridice înmatriculate sau persoane fizice autorizate potrivit legii poate constitui un patronat. Se pot constitui patronate i cu un numr de

PATRONATUL

DEFINIIE

CONSTITUIREA PATRONATELOR

Ediia: Februarie 2007

8 · 3/6

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

cel puin 5 membri în ramurile în care acetia dein peste 70% din volumul produciei. Patronatele se pot constitui în uniuni, federaii, confederaii sau în alte structuri asociative. Atribuiile principale ATRIBUIILE PRINCIPALE Atribuiile principale ale patronatelor sunt: - reprezint, promoveaz, susin i apr interesele economice, tehnice i juridice ale membrilor lor; - activeaz pentru deplina libertate de aciune a patronilor în scopul dezvoltrii i eficientizrii activitii acestora; - promoveaz concurena loial, în condiiile legii, în scopul asigurrii de anse egale fiecruia dintre membrii lor; - sunt consultate de Guvern la iniierea, elaborarea i promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economic i particip în structurile de coordonare i gestionare a programelor cu Uniunea European; - desemneaz, în condiiile legii, reprezentani la negocierea i încheierea contractelor colective de munc, la alte tratative i acorduri în relaiile cu autoritile publice i cu sindicatele, precum i în structurile tripartite de conducere i de dialog social; - asigur pentru membrii lor informaii, facilitarea de relaii între acetia, precum i cu alte organizaii, promovarea progresului managerial, servicii de consultan i asisten de specialitate, inclusiv în domeniul formrii forei de munc. Pot asigura orice alte servicii cerute de membrii lor, cu respectarea legii; - pot adresa autoritilor publice competente propuneri de legiferare în domeniile de interes patronal.

Ediia: Februarie 2007

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

3/6 · 9

Reprezentativitate La negocierea i încheierea contractelor colective de munc la nivel de unitate, patronul este reprezentat de ctre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcionare, dup caz. La nivel de grup de uniti, de ramur i la nivel naional, patronul este reprezentat de ctre asociaiile patronale legal constituite i reprezentative, potrivit Legii nr. 130/1996, îndeplinind cumulativ urmtoarele condiii: a) la nivel naional: - au independen organizatoric i patrimonial; - reprezint patroni ale cror uniti funcioneaz în cel puin jumtate din numrul total al judeelor, inclusiv în municipiul Bucureti; - reprezint patroni ale cror uniti îi desfoar activitatea în cel puin 25% din ramurile de activitate; - reprezint patroni ale cror uniti cuprind minimum 7% din efectivul salariailor din economia naional; b) la nivel de ramur: - au independen organizatoric i patrimonial; - reprezint patroni ale cror uniti cuprind minimum 10% din numrul salariailor din ramura respectiv. Îndeplinirea condiiilor de reprezentativitate se constat de ctre Tribunalul Municipiului Bucureti, la cererea asociaiei patronale. Hotrârea este supus numai recursului.

REPREzENTATIvITATE

Consiliul Economic i Social

Reglementare Este un organism tripartit, autonom, de interes public, reglementat potrivit Legii nr. 109/1997, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 141 din 07/07/1997, modificat i completat prin Legea nr. 58 din 28/02/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 21/03/2003 i

CONSILIUL EcONOmIc I SOCIAL

Ediia: Februarie 2007

0 · 3/6

Dialogul social. Sindicatele i patronatele. Organisme tripartite.

Ordonana de urgen nr. 41 din 07/06/2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 532 din 20/06/2006. Rolul Consiliului Economic i Social ROLUL CONSILIULUI EcONOmIc I SOCIAL Consiliul Economic i Social are rol consultativ în stabilirea strategiilor i politicilor economice i sociale, în aplanarea strilor conflictuale la nivel de ramur sau la nivel naional aprute între partenerii sociali, precum i în realizarea, promovarea i dezvoltarea dialogului social i a solidaritii sociale. Consiliul Economic i Social este consultat obligatoriu de ctre iniiatorii proiectelor de acte normative i ai proiectelor de programe i strategii nematerializate în proiecte de acte normative, din domeniul su de competen. Rezultatul acestei consultri se concretizeaz în avize la proiectele de acte normative i la proiectele de programe i strategii. Consiliul Economic i Social se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate public ori de patronatele i sindicatele reprezentative asupra unor stri de fapt, evoluii sau evenimente economico-sociale de interes naional. În urma acestor sesizri Consiliul Economic i Social emite puncte de vedere i recomandri. Componen cOmPONEN Consiliul Economic i Social este compus dintr-un numr de 45 de membri, numii de partenerii sociali: a) 15 membri numii, de comun acord, de confederaiile patronale reprezentative la nivel naional; b) 15 membri numii, de comun acord, de confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional; c) 15 membri numii de Guvern.

Ediia: Februarie 2007

Information

10 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

240086