Read Microsoft Word - dictionar_istoric_litera_c.doc text version

Prof. dr. Ioan Murariu

DIC[IONAR EXPLICATIV }COLAR DE TERMENI ISTORICI }I ARHAICI

Edi]ia a II-a, revizuit@ {i completat@

ACESTA ESTE UN FRAGMENT DIN CARTE. CARTEA POATE FI COMANDAT de pe site-ul Editura EduSoft www.edusoft.ro sau telefonic, la 0723187198, 0741638182.

Editura EduSoft Bac@u, 2006

Tehnoredactare computerizat: Ing. Constantin-Dan I. Murariu

Prof. Mihai I. Murariu Coperta: Bogdan Ptru

Imaginea de pe copert reprezint Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

MURARIU, IOAN Dicionar explicativ colar de termeni istorici i arhaici / prof. dr. Ioan Murariu. - Ed. a 2-a, rev. Bacu : EduSoft, 2006 Bibliogr. ISBN 973-87714-8-X 001.4:811.135.1'276.6:93=135.1 81'374.2:811.135.1'276.6:93=135.1 81'374.2:811.135.1'373.44=135.1

Copyright © 2006 Editura EduSoft Toate drepturile asupra prezentei ediii sunt rezervate Editurii EduSoft. Reproducerea parial sau integral a coninutului, prin orice mijloc, fr acordul scris al Editurii EduSoft este interzis i se va pedepsi conform legislaiei în vigoare.

Editura EduSoft 600065 Bacu, str. 9 Mai, nr. 82, sc. C, ap. 13 E-mail: [email protected], Web: www.edusoft.ro Tel. 0234/206090, 0723 187198, 0741 638182

ISBN 973-87714-8-X

CUVÂNT ÎNAINTE

Prima edi]ie a acestui Dic]ionar explicativ {colar de termeni istorici {i arhaici a fost tip@rit în anul 2004 la Bucure{ti de prestigioasa editur@ "VOX CART". Interesul manifestat de cititorii de toate vârstele pentru Dic]ionar m-a îndemnat s@ cercetez {i alt@ bibliografie {i s@ preg@tesc o nou@ edi]ie, mai cuprinz@toare.

Aceast@ de-a doua edi]ie con]ine un num@r de 7.640 termeni, fa]@ de 6.621 din edi]ia precedent@. Multe cuvinte din Dic]ionar sunt arhaisme, care cu secole în urm@ au p@trns în limba român@ din limbi str@ine, precum turc@, greac@ {i altele. Ele se g@sesc în cronici (letopise]e), în vechi c@r]i religioase, în legisla]ia medieval@, precum {i în documente de arhiv@, edite sau inedite. Le-am inclus numai pe cele ce au o cât de mic@ leg@tur@ cu istoria politic@, economic@, social@, fiscal@, juridic@, militar@, bisericeasc@ etc., precum {i cu via]a cotidian@ a oamenilor din veacurile trecute. În ce prive{te includerea termenilor istorici - dintre care unii au devenit sau vor deveni arhaisme - am pornit de la ideea c@ istoria, ca {tiin]@ sau ca obiect de predare în înv@]@mânt, are strânse leg@turi cu alte {tiin]e {i discipline. De aceea, Dic]ionarul cuprinde, pe lâng@ termenii de istorie propriu - zi{i (care formeaz@ marea majoritate), {i un num@r important de termeni din arhitectur@, economie, filozofie, drept, geografie, religie, mitologie, precum {i din cunoscutele {tiin]e auxiliare ale istoriei. Am dorit ca un num@r cât mai mare de arhaisme {i de termeni istorici s@ se reg@seasc@ în propozi]ii sau fraze, pe care le-am extras cu migal@ {i cu mult@ aten]ie din urm@toarele surse: toate cronicile medievale române{ti; codurile de legi române{ti de pân@ la mijlocul secolului al XIX - lea; primele trei Constitu]ii ale României; unele c@r]i religioase din Evul Mediu; câteva colec]ii de documente medievale tip@rite; numeroase documente chirilice inedite, p@strate în Direc]iile Jude]ene ale Arhivelor Na]ionale din Moldova; culegeri de documente române{ti {i str@ine pentru toate epocile istorice; etc. Dup@ fiecare citat de acest fel am men]ionat între paranteze sursa din care m-am informat, pentru ca cititorii s@ poat@ verifica, dac@ doresc. Astfel, prezentul Dic]ionar se deosebe{te de alte dic]ionare din aceea{i categorie pe care le cunosc. Am mai considerat c@ este bine ca Dic]ionarul s@ con]in@ {i scurte informa]ii despre câteva institu]ii de cultur@ foarte importante, române{ti sau str@ine, precum {i despre via]a {i activitatea unor Sfin]i, oameni de cultur@, istorici {i eroi români. Unor arhaisme sau termeni istorici nu le-am men]ionat toate sensurile pe care le au, ci numai pe cele cerute de un Dic]ionar cu acest profil. Exemple de asemenea cuvinte: ban, berbec, carte, ciubot@, condei, dobând@, furci, fus, hârtie, interven]ie, min@, plas@, sc@dere, sond@, strat, turn@tor, vânz@tor {i altele. Dic]ionarul nu este complet, iar unor termeni li s-ar putea da explica]ii mai am@nun]ite. Dar, cu toate acestea, îmi exprim convingerea c@ el poate fi folositor elevilor din gimnazii {i licee, profesorilor de istorie, studen]ilor de la facult@]ile cu profil umanist, precum {i tuturor oamenilor pasiona]i de istoria na]ional@ {i de cea universal@. Alc@tuitorul

C

CABAL§ = interpretarea secret@ a Bibliei de c@tre evrei. CABALLEROS (sau HIDALGOS) = mica nobilime spaniol@ din secolele XVI - XVII. CABANDHA (în mitologia hindus@) = monstru. CABANI[§ = 1. Mantie de catifea, cu guler de samur, pe care sultanul o oferea unui nou domn al Moldovei sau al [@rii Române{ti; 2. Uniform@ pentru aprozi. În timpul domnului moldovean Radu Mihnea (1616 - 1619 {i 1623 - 1626), numit "Radu cel Mare" de c@tre Miron Costin, erau "cu cabani]@ cu jder {i cu hulpi îmbr@ca]i aprozii". CABOTIER = nav@ comercial@, mic@ sau mijlocie, care navigheaz@ numai de-a lungul ]@rmului. CABOTIN = vechi actor ambulant din Fran]a. CABRIOLET§ = 1. Tr@sur@ cu dou@ ro]i, la care este înh@mat un singur cal; 2. }aret@. CACIQUE (sau PAPAS) = 1. Denumire dat@ {efilor militari azteci în perioada anterioar@ {i în timpul cuceririi spaniole de la începutul secolului al XVI - lea; 2. Persoan@ care conducea un vechi ora{ aztec. CADEN[§ = 1. Mi{care ritmic@ {i uniform@; 2. Num@rul de lovituri pe care o arm@ de foc automat@ le poate trage într-un minut. CADIASCHERI = doi mari judec@tori militari din Imperiul Otoman: unul pentru partea european@, {i cel@lalt pentru partea asiatic@ a imperiului. CADÍU = vechi judec@tor turc, a c@rui sentin]@ se numea ilam. CADRILATER = regiunea din sudul Dobrogei (fostele jude]e Durostor {i Caliacra) în suprafa]@ de 7.668 km2., care în perioada 1913 - 1940 a f@cut parte din Regatul României. La 7 septembrie 1940 a intrat în componen]a Bulgariei. Atunci, în anul 1940, popula]ia Cadrilaterului era de 406.000 de locuitori. CADÚC = 1. Act (document) care {i-a pierdut puterea legal@, ca urmare a unui eveniment posterior redact@rii lui; 2. Ceva {ubred. CADUCÉU (în mitologia greac@) = sceptru purtat de zeul Hermes. Avea form@ de baston, înconjurat de doi {erpi. În vârf avea dou@ aripioare. C. A. E. R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) = organiza]ie economic@ interna]ional@ creat@ în ziua de 25 ianuarie 1949 la Moscova de c@tre U. R. S. S. împreun@ cu România, Bulgaria, Ungaria, Polonia {i Cehoslovacia. Ulterior au aderat Albania (februarie 1949), R. D. German@ (septembrie 1950) {i R. P. Mongol@ (iulie 1962). Organiza]ia a fost desfiin]at@ în ziua de 21 iulie 1991. CAFAS = balcon în unele biserici ortodoxe, amenajat pentru cor. CAFEGI - BA}§ = mic dreg@tor care îi aducea cafea domnului ]@rii, cu ocazia ceremoniilor. CAFEGÍU (sau CAHFEGÍU) = proprietarul unei cafenele. CAFFA = cetate la nordul M@rii Negre, numit@ {i Teodosia. CAFTAN = hain@ scump@ oferit@ de sultan unui nou domn numit în Moldova sau în [ara Româneasc@. "În anul 7224 <1716> ghenarie 16, purces-au Mihai Vod@ (Racovi]@ - n. n.) den [arigrad cu a triia domnie (în Moldova - n. n.), dup@ ce au îmbr@cat caftan de domnie în dzua de Cr@ciun, la viziriul; iar@ pe urm@ au luat {i cuca (o c@ciul@ de blan@ scump@ - n. n.) de la împ@ratul". (din Cronica anonim@ a Moldovei, 1661 - 1729). CAGOULE = numele unei organiza]ii fasciste din Fran]a, creat@ în anul 1936. CAGUL§ = parte a unei m@{ti folosit@ de militari pentru a fi proteja]i în caz de atac cu gaze toxice. CAI (sau CARE) DE BRANI}TE = obliga]ia pe care o aveau ]@ranii moldoveni în Evul Mediu de a c@ra fânul domnesc de la brani{ti pân@ la grajdurile domne{ti. CAI DE OLAC = obliga]ia satelor de lâng@ drumurile principale de a înlocui caii obosi]i ai curierilor domne{ti cu cai odihni]i, pentru ca ace{tia s@-{i continue drumul cu mare vitez@. CAI ÎMP§R§TE}TI = obliga]ia ]@ranilor {i or@{enilor de a asigura cu cai tr@surile dreg@torilor turci veni]i cu treburi în [@rile Române. CAÍC = mic@ ambarca]iune cu vele. CAÍD = guvernatorul unui ora{ sau provincii musulmane din nordul Africii, care avea {i îndatoriri judec@tore{ti. CAIMACAM = boier care ]inea locul domnului Moldovei sau al [@rii Române{ti când acesta lipsea din ]ar@, sau pân@ când sultanul numea un domn nou. CAIMACAM - PA}A = dreg@torul care ]inea locul marelui vizir, când acesta pleca din Istanbul.

CAIMEÁ = 1. Scrisoare oficial@; 2. Memoriu. CAIU} = arcan cu care erau prin{i {i lega]i tinerii în trecut, pentru a fi trimi{i la oaste. CALABALÂC = 1. Bagaje multe; 2. Catrafuse. CALANTÁRIU = calendar. CALATRAVA = ordin monahalo - cavaleresc organizat în Spania în anul 1158, cu scopul ap@r@rii împotriva maurilor (arabilor). CAL§ = 1. Spa]iu într-o nav@ comercial@ în care sunt depozitate m@rfuri pentru a fi transportate; 2. Magazie pe nav@. CALÂC = sabie. CALCAN = scut de ap@rare folosit în r@zboi de pedestra{ul medieval. CALCEDON = ora{ de lâng@ Constantinopol (în Bitinia) unde în anul 451 împ@ratul Marcian a convocat al patrulea Sinod ecumenic. Au participat aproximativ 350 de episcopi, precum {i patru delega]i din partea papei. Atunci au fost comb@tute dou@ erezii: Monofizitismul {i Nestorianismul. CALCULI = unitate fiscal@ în Transilvania în timpul st@pânirii austriece. CALD (în mitologia caldeenilor) = zeul Cerului. CALDARÂMGÍU = muncitor care în trecut se ocupa cu pavarea str@zilor. CALDÁRIU = înc@pere într-o term@ (baie roman@), cu vane special amenajate pentru ap@ cald@. "CALE PRIMARE" = vizita pe care p@rin]ii miresei moldovence o f@ceau fiicei lor în ziua a treia de dup@ nunt@. (Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae). Istoricul Manolachi Dr@ghici scria în anul 1857 c@ "p@rin]ii fetei tocmai a triea zi merge s@-i vad@ pe ginerile {i pe fiica lor, care ast@ vizit@ s@ chema cale primare pentru c@ în acel drum ori împ@rt@{@ p@rin]ii de cinste, sau de mare ru{ine, dac@ fiica lor s@ g@s@ p@c@tuit@ cu cineva înaintea cununiei". CALEAP = o anumit@ cantitate de cânep@ sau de lân@ care urmeaz@ a fi toars@. În anul 1804, v@taful mo{iei Fântânele din ]inutul Bac@u a dat 10 lei la 25 de femei "ce-au torsu câte doi calepi". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, colec]ia Documente, P. IV/52). CALEA}C§ = veche tr@sur@ folosit@ de boieri la plimbare. CALEDONIA = numele vechi al Sco]iei. CALÉM = vechea denumire (din secolul al XVIII - lea) a cancelariei Divanului sau Logofe]iei din [@rile Române. CALEMCHÉRIU = denumirea unei stofe din care odinioar@ se confec]ionau turbane {i anterie. CALEMGÍU = 1. Func]ionar într-o cancelarie de demult a Imperiului Otoman, Moldovei {i [@rii Române{ti; 2. Copist de documente. CALENDAR REPUBLICAN = calendar introdus în Republica Francez@ la sfâr{itul secolului al XVIII - lea. Ziua de 21 septembrie 1792 era considerat@ ca zi de început a anului 1. CALENDARUL AZTECILOR = calendar format din 18 luni, fiecare lun@ având 20 de zile. Ultimele 5 zile din an se numeau "nemonteni" {i erau considerate nefaste. CALENDARUL GREGORIAN = sistem îmbun@t@]it de împ@r]ire a timpului, introdus de papa Grigore al XIII - lea (1572 - 1585) în anul 1582. Prin reforma calendaristic@ f@cut@ de Iulius Caesar nu s-a ajuns la o concordan]@ deplin@ între anul astronomic {i anul iulian, deoarece acesta din urm@ a r@mas mai lung decât cel@lalt cu 11 minute {i 14 secunde. Aceast@ neînsemnat@ diferen]@ face ca în 128 de ani iuliani s@ se ajung@ la un avans de o zi a calendarului iulian fa]@ de anul astronomic. În secolul al XVI - lea s-a ajuns la concluzia c@ de la Sinodul de la Niceea (325 d. Hr.) {i pân@ atunci, anul iulian a ajuns a fi în avans cu 10 zile fa]@ de anul astronomic. Din aceast@ cauz@, papa Grigore al XIII - lea a numit o comisie de savan]i {i teologi, care s@ se ocupe de reforma calendaristic@. Reforma a desfiin]at decalajul de 10 zile dintre anul astronomic {i anul iulian, ce se produsese în perioada 325 - 1582. Astfel, dup@ ziua de joi, 4 octombrie 1582, a urmat vineri, 15 octombrie. Totodat@, s-a urm@rit s@ se evite repetarea, în viitor, a diferen]ei de o zi în timp de 128 de ani iuliani, fat@ de Soare. Pentru aceasta, s-a hot@rât ca diferen]a de 3 zile, 2 ore, 53 de minute {i 20 de secunde dintre anul solar {i cel iulian în timp de patru secole, s@ fie eliminat@ numai în ce prive{te cele 3 zile, neglijându-se celelalte frac]iuni de timp. Anii seculari bisec]i, la care primele dou@ cifre, exprimând secolul, nu se vor împ@r]i exact prin 4, vor r@mâne considera]i ani comuni de 365 de zile. În felul acesta, din secularii 1600, 1700, 1800 {i 1900, numai 1600 r@mâne bisect, ceilal]i fiind ani comuni, c@ci 17, 18 {i 19 nu se împart exact prin 4. Calendarul gregorian, de{i superior celui iulian, nu este, totu{i, perfect, deoarece anul gregorian a r@mas mai lung decât anul tropic solar cu 24 de secunde. Aceasta face ca în timp de aproximativ 3.500 de ani, diferen]a s@ fie de o zi. Reforma gregorian@ a fost adoptat@ în anul 1582 de trei ]@ri catolice: Italia, Spania {i Portugalia. În 1583 a fost adoptat@ de Fran]a {i Germania (numai de catolici), iar în 1584 de Austria, Boemia {i cantoanele elve]iene. În unele ]@ri protestante - Germania, Danemarca, Norvegia - calendarul gregorian a p@truns abia dup@ anul 1700, în Anglia în 1752, iar în Suedia, în 1753. [@rile ortodoxe din sud - estul Europei au acceptat reforma gregorian@ abia la începutul secolului al XX - lea. CALENDARUL IULIAN = calendar solar, introdus la Roma în ziua de 1 ianuarie 45 î. Hr. A fost realizat din porunca lui Iulius Caesar, de la care {i-a luat {i numele. În aceast@ ac]iune, Caesar a fost influen]at de astronomul Sosigene din

Alexandria. Dup@ trei ani comuni de 365 de zile urma al patrulea, cu 366 de zile, numit bisect. În felul acesta era eliminat@, în mare m@sur@, diferen]a de circa 6 ore dintre anul tropic (solar) {i anul civil (calendaristic). Ziua în plus a fost intercalat@ atunci între 23 {i 24 februarie, adic@ în a {asea zi înainte de Calendele lui Martie (1 Martie). Prin urmare, ziua în plus a devenit "dies bis sextus", adic@ "înc@ o dat@ a {asea zi", de unde {i denumirea anului de "bis sextilis" ("an bisect"). Mai târziu, dup@ biruin]a Cre{tinismului, aceast@ zi bisect@ a fost pus@ la sfâr{itul lunii februarie (a 29 - a zi). CALENDARUL LUNAR ARAB (sau MUSULMAN) = calendar cu începutul la 16 iulie 622, când profetul Mahomed a fost nevoit s@ plece din ora{ul Mecca la Medina. Se bazeaz@ numai pe fazele Lunii, f@r@ a ]ine seama de mi{carea aparent@ a Soarelui. Acest calendar lunar pur a fost folosit de arabi {i de alte popoare de credin]@ musulman@ în Evul Mediu. La arabi, anul avea 354 de zile {i era împ@r]it în 12 luni lunare (luna]ii), lunile de 29 de zile alternând cu cele de 30 de zile. Exist@ o neconcordan]@ între anul lunar {i anul solar, deoarece primul este mai scurt cu 11 zile decât cel de-al doilea. Aceast@ diferen]@ face ca în timp de 33 de ani lunari, lunile {i s@rb@torile musulmane s@ se deplaseze prin toate anotimpurile. Deci, în timp de 33 de ani se produce o diferen]@ de un an fa]@ de calendarul solar (sau de 3 ani, în timp de un secol). Aceasta face ca transformarea datelor din documentele medievale turce{ti cu referire la [@rile Române în date conforme cu sistemul nostru de datare, s@ fie foarte dificil@. CALENDARUL LUNARO - SOLAR = vechi calendar ce se baza pe mi{carea de revolu]ie a Lunii {i pe mi{carea aparent@ a Soarelui. Primii care au cunoscut calendarul lunar au fost babilonienii, în urm@ cu circa cinci milenii. Acest calendar a mai fost folosit {i de evrei, fenicieni {i cartaginezi. Vechii greci au folosit {i ei la început anul lunar de 354 de zile (29,5 X 12). Pentru a pune de acord acest calendar cu mi{carea aparent@ a Soarelui, în secolul al VI - lea î. Hr. grecii au f@cut ca 3 ani din fiecare grup de 8 ani s@ aib@ câte 13 luni. Totu{i, prin aceasta nu s-a ajuns la o concordan]@ deplin@, deoarece dup@ 160 de ani (adic@ 20 de cicluri de 8 ani), începutul anului civil întârzia cu o lun@. În secolele urm@toare, înv@]a]ii greci au reu{it s@ îmbun@t@]easc@ acest calendar. CALF§ = persoan@ tân@r@, care înv@]a o meserie. CALGA = loc]iitorul {i urma{ul la conducere al unui han t@tar. În luna octombrie 1727, "Mengli Gherei era han al Crimeei, iar fratele s@u, Ad@l Gherei, era calga". (din Cronica Ghicule{tilor). CALIBRU = 1. Diametrul interior al ]evii unui tun, pistol sau pu{c@, precum {i diametrul glon]ului sau proiectilului; 2. Masa unei bombe de avia]ie, care se exprim@ în kilograme. "CALICII M§RILOR" = denumire dat@ pira]ilor olandezi care în secolul al XVI - lea luptau pentru independen]a [@rilor de Jos fa]@ de Spania. CALIF (sau PADI}AH) = {ef al califatului arab {i descendent al profetului Mahomed. CALIXTIN = curent moderat din timpul mi{c@rii husite din Cehia (1419 - 1437). Calixtinii cereau ca {i laicii, asemenea clericilor, s@ se poat@ împ@rt@{i cu pâine {i vin din calix (potir). CALLIOPE (în mitologia greac@) = numele uneia dintre cele 9 muze. Era fiica lui Zeus {i a Mnemosinei, {i mama lui Orpheus. Aceast@ muz@ era inspiratoarea poe]ilor. CALMÂ} = trib mongol din sudul Rusiei în epoca medieval@ (termen întâlnit în Letopise]ul lui Ion Neculce). CALMENAC = un fel de {coal@ în care erau preg@ti]i preo]ii azteci. CALÓ = c@l@u. CALOFIL = persoan@ care iube{te tot ce este frumos. CALÓT§ = cupol@ sau bolt@ semisferic@, întâlnit@ mai ales în arhitectura religioas@. Într-o biseric@ ortodox@ medieval@, pe calota naosului este pictat Iisus Hristos ("Pantocrator") stând pe tron {i binecuvântând cu Evanghelia în mân@, iar pe calota pronaosului este pictat@ Maica Domnului. CALPAC = c@ciul@ mare, în form@ de sfer@ sau de cilindru, purtat@ în trecut de domnii [@rilor Române sau de marii boieri. CALPACCÍU = produc@tor sau negustor de calpace. CALPACCIBA} = {eful unei bresle medievale de calpaccii. CALP§ = moned@ fals@. CALPULLI = organizare administrativ@ sub form@ de trib în fosta societate aztec@ de pe teritoriul Mexicului de azi. CALPUZAN = falsificator de bani, care în epoca medieval@ era foarte aspru pedepsit. De exemplu, legisla]ia austriac@ aplicat@ în Bucovina la sfâr{itul secolului al XVIII - lea prevedea c@ "f@c@torii de bani buni sau r@i, asupra acestora luarea averii {i arderea cu foc iaste hot@rât@". (Arhivele Na]ionale din Suceava, Colec]ia Documente, VII/6); "Oricine va face bani minciuno{i, s@ zice oricine va fi capulzan, de va face bani r@i în numele împ@ratului {i a domnului acelui loc, dintâi s@ i s@ tae capul, dup@ aceea s@-i arz@ trupul în foc, {i câte bucate va ave, toate s@ fie domne{ti (...). Cela ce va v@psi vre un fel de bani, fiind de arame s@ arate c@ iaste de aur sau de argint, sau de va v@psi argintul s@ arate c@ iaste aur, s@-l omoare". (din Pravila lui Vasile Lupu, 1646). CALPUZANLÂC = fabricarea de monede false în epoca medieval@. CALUL TROIAN = numele unui cal de lemn uria{, cu ajutorul c@ruia, conform legendei, aheii au putut cuceri cetatea Troia în al 10 - lea an de asediu.

CALUMET = lulea lung@, prin care fumeaz@ amerindienii din America de Nord. CALVÁRIU = termen prin care cre{tinii catolici denumesc crucile monumentale de lâng@ biserici, sau crucile puse la r@spântii. CALVIN = adept al Calvinismului, care este o doctrin@ religioas@ protestant@ creat@ de reformatorul francez Jean Calvin (1509 - 1564). Ideile lui principale erau urm@toarele: Reîntoarcerea la Biserica simpl@ de la începutul Cre{tinismului; reducerea Sfintelor Taine doar la Botez {i Euharistie; unii oameni sunt predestina]i la fericire, iar al]ii, la ve{nic@ pedeaps@. Calvinismul, care mai este cunoscut {i sub denumirea de Biseric@ Reformat@, s-a r@spândit în câteva ]@ri occidentale, precum {i în Transilvania, dar numai printre ungurii de acolo. CALYPSO (în mitologia greac@) = nimf@ din insula Ogygia, pe care a naufragiat Odysseus dup@ R@zboiul Troian. Îndr@gostindu-se de acesta, i-a promis nemurirea, dac@ r@mâne lâng@ ea. Odysseus a refuzat, deoarece dorea s@ se întoarc@ în Ithaca. Dup@ 7 ani (sau 10, dup@ alt@ variant@), Zeus i-a poruncit nimfei Calypso s@-i permit@ c@l@toria spre Ithaca. CAMAIEU = pictur@ în care se folose{te o singur@ culoare, dar în numeroase nuan]e. CAMARAD = 1. Coleg (tovar@{) de arme; 2. Prieten. CAMARIL§ = persoanele din anturajul unui monarh, pe care îl determin@ s@ ia decizii în favoarea lor. Acest termen a fost folosit pentru prima dat@ în timpul regelui Spaniei, Ferdinand al VII - lea (1808; 1814 - 1833). CAMAXTLI (în mitologia aztec@) = zeul Destinului. CAM§N§ = 1. Dare perceput@ de Domnie de la proprietarii de dughene. În secolul al XV - lea era pl@tit@ în pietre de cear@, iar în secolele urm@toare, în bani; 2. M@sur@ de greutate egal@ cu 1/5 dintr-o maj@, deci cu 10 - 20 de kilograme. CAM§T§ = dobând@ foarte mare, primit@ de c@m@tarii de demult pentru banii împrumuta]i. Dintr-o sam@ moldoveneasc@ din anul 1792 rezult@ c@ atunci cam@ta era de "50 lei de pung@ pe an". Tot acolo se mai men]iona c@ dobânda pe 8 luni era "din z@ce, unsprez@ce lei". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, Colec]ia de documente, III/76). CAMBUZ§ = magazie de alimente amenajat@ sub puntea unei nave. CAMELOT = negustor ambulant. CAMENAE (în mitologia roman@) = nimfe. "CAMERA ÎNSTELAT§" = denumirea unui organ de reprimare a adversarilor regilor englezi, creat în anul 1487. CAMERLING = cardinal care de]ine autoritatea Sfântului Scaun de la moartea unui pap@ {i pân@ la alegerea urm@torului. CAMILAFC§ = potcap acoperit cu un v@l negru, pe care îl poart@ c@lug@rii {i c@lug@ri]ele. CAMILAR = conduc@torul unei caravane de c@mile. CAMPAMENT = instalarea vremelnic@ pe câmp, în corturi, a unei unit@]i militare. "CAMPANIA CEA LUNG§" = denumirea campaniei militare din toamna anului 1443 purtat@ de Iancu de Hunedoara (ajutat de munteni) în sudul Dun@rii, împotriva turcilor. Atunci, oastea lui Iancu a ob]inut {ase victorii. CAMPANIFORM = denumirea unui element decorativ în form@ de clopot stilizat, întâlnit în arta bisericeasc@ medieval@. CAMPANIL§ = clopotni]@ construit@ lâng@, sau pe o biseric@, specific@ arhitecturii italiene din secolele XI - XVI. CAMPUS UNIVERSITAR = ansamblu de construc]ii (pentru înv@]@mânt, c@mine, cantine etc.) care apar]in unei (unor) institu]ii de înv@]@mânt superior {i care este amenajat pe acela{i teren, fie în interiorul, fie în exteriorul unui ora{. CAMUFLÁ (a) = a ascunde, prin diferite mijloace, trupele {i materialele de r@zboi pentru a nu fi v@zute de inamic. CANAAN (sau HANAAN, TORA, P§MÂNTUL F§G§DUIN[EI) = numele vechi al Palestinei {i al Feniciei, mai ales al regiunii din estul râului Iordan. [ar@ a lui Ham, care era al doilea fiu al lui Noe, Canaanul a fost promis vechilor evrei dup@ ce ace{tia au ie{it din robia Egiptului. CANABAE = case romane modeste, construite în jurul castrelor militare. CANAF = ciucure de m@tase aflat la cap@tul {nurului care lega sigiliul de un document medieval românesc. CANALUL DE SUEZ = canal navigabil pe teritoriul Egiptului, care une{te Marea Mediteran@ cu Marea Ro{ie. Construit în perioada 1858 - 1869 sub îndrumarea vicontelui francez Ferdinand de Lesseps (1805 - 1894), are lungimea de 161 de kilometri, l@]imea de 120 - 150 de metri, {i adâncimea de 16,5 - 17 metri. Pe canal pot naviga vase de pân@ la 150.000 de tone. Nu are ecluze. A fost na]ionalizat de egipteni (de la englezi) în anul 1956, apoi închis pentru naviga]ie în perioada 1967 - 1975, din cauza r@zboiului dintre Israel {i Egipt. Este bine s@ se mai {tie c@ prima încercare de construire a acestui canal s-a f@cut în Antichitate, în timpul faraonului Nechao (609 - 594 î. Hr.). CANALUL DUN§RE - MAREA NEAGR§ = canal navigabil construit în perioada 1975 - 1984, care scurteaz@ cu 400 de kilometri naviga]ia spre portul Constan]a {i serve{te {i la irigarea a peste 200.000 de hectare din Dobrogea. Este lung de 64,2 kilometri {i adânc de 7 metri. Are ecluze la capete (la Cernavoda {i Agigea) {i îl traverseaz@ 7 poduri. În perioada 1984 - 1987 s-a construit {i o deriva]ie de 26,6 kilometri (Poarta Alb@ - N@vodari - Midia). CANALUL KIEL = canal care asigur@ leg@tura între Marea Nordului {i Marea Baltic@, a c@rui construc]ie s-a termiat în vara anului 1895. CANALUL PANAMÁ = canal navigabil care traverseaz@ istmul Panama, unind Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. S. U. A. au construit canalul în perioada 1904 - 1914, îns@ inaugurarea oficial@ s-a f@cut în ziua de 12 iunie 1920. Canalul a fost

traversat de primul vas oceanic în ziua de 15 august 1914. Costul construc]iei s-a ridicat la 366 milioane de dolari. Canalul este lung de 81,6 kilometri, lat de 150 de metri, {i adânc de 12,5 metri, având trei perechi de ecluze. Prin acest canal pot trece nave de pân@ la 40.000 de tone. CANDIA = denumirea veche a insulei Creta din Marea Mediteran@. CANDILAPT = cleric inferior (eclesiarh, paraclisiarh) care la începutul Cre{tinismului aprindea candelele. Ast@zi se nume{te paraclisier. CANEFÓR§ = femeie tân@r@, care în Grecia {i Roma antic@ ducea pe cap un co{ cu cele necesare sacrificiilor religioase. "CANON DE OB}TE" = lege. CANONAD§ = foc de artilerie foarte puternic, executat în acela{i timp de un num@r mare de tunuri. CANONARH = c@lug@r într-o m@n@stire ortodox@. Are în grij@ slujbele religioase la stran@. CANONIER§ = mic@ nav@ militar@, folosit@ la luptele de pe fluvii sau de lâng@ ]@rmul m@rii. CANTARELLA = otrav@ folosit@ în Italia medieval@ pentru uciderea adversarilor politici. CANTARGÍU (sau CANTARAGIU) = 1. Slujba{ care în trecut cânt@rea diferite m@rfuri. Dintr-un document cu data de 24 mai 1819 rezult@ c@ un cantaragiu de sare de la Târgu Ocna primea o leaf@ lunar@ de 10 lei, fa]@ de numai 8 lei cât primea un "p@zitor". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 74/21); 2. Persoan@ care în Moldova medieval@ ob]inea prin arend@ dreptul exclusiv de a folosi cântare în iarmaroace {i târguri. CANTOR = dasc@l de biseric@. CANTOR§ = cancelarie. CAP = 1. Capitol dintr-o carte veche; 2. Comandant suprem al armatei. Regele "este capul puterii armate". (Constitu]ia României din 29 martie 1923, Titlul III, Cap. II, Sec]iunea I, Art. 88). Regele "este capul o{tirii". (Constitu]ia României din 27 februarie 1938, Titlul III, Cap. I, Art. 46). CAPAN (sau KAPAN) = 1. Pia]@; 2. Târg; 3. Cântar mare; 4. Depozit de m@rfuri; 5. Mare negustor din Imperiul Otoman. CAPAN ÎMP§R§TESC = depozit de alimente în Imperiul Otoman. CAPANLÂI (sau KAPANGÍI) = negustori turci care cump@rau produse alimentare din Moldova {i [ara Româneasc@ pentru a aproviziona Istanbulul {i cet@]ile dun@rene st@pânite de sultan. CAP§ = ac]iunea de pozi]ionare a navei, pentru a putea naviga în condi]ii nefavorabile. CAP DE BOUR = numele primelor m@rci po{tale (timbre) române{ti din Moldova (1858), din Principatele Unite (1862) {i din România (1864). Sunt considerate între cele mai vechi {i mai valoroase din lume. CAPEGÍU (sau CAPIGÍU, CAPUGÍU) = portarul (u{ierul) seraiului (palatului) sultanului. În anul 1592, fiind mazilit la sfâr{itul primei sale domnii în Moldova, pe Aron Tiranul "l-au timpinat capigii împ@r@te{ti, viind ca s@-l ia din scaun {i s@-l duc@ la împ@r@]ie". (Grigore Ureche, Letopise]ul). CAPELAN = preot care slujea într-o capel@ catolic@. CAPEL§ = 1. Mic@ biseric@ catolic@; 2. }apc@ cu cozoroc ce face parte din uniforma unor militari. CAPELINA = coif de metal care acoperea {i ceafa osta{ului medieval. CAPELMAISTRU = dirijorul unei orchestre sau al unei fanfare militare. CAPER§ = boboc al caperului, care era folosit drept condiment. În anul 1815 vornicul moldovean Vasile Roset a cump@rat dou@ ocale de capere cu suma de 4 lei {i 60 de bani. (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 258/56, p. 1). Mai târziu, în 1826, cantitatea de "100 dram<uri> caperi" (circa 320 de grame) se vindea în Moldova cu 38 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 255/53), sum@ egal@ cu pre]ul de atunci a 3 pui de g@in@. (Ibidem). CAPIGI - BA}§ (sau CAPUGI - BA}§) = 1. }eful capugiilor; 2. Trimisul sultanului în Moldova sau în [ara Româneasc@ pentru a instala sau a mazili un domn. În anul 1632 "au trimis împ@ratul capigi - ba{a, cu barat împ@r@tescu, de i-au dat domniia ]@rii (lui Matei Basarab, domnul [@rii Române{ti, 1632 - 1654, n. n.), aducându-i caftan, buzdugan, dup@ obicei". (Radu Popescu, Istoriile domnilor [@râi Rumâne{ti). În anul 1714, "ducându-l pe Basarab Vod@ (Constantin Brâncoveanu n. n.) la Constantinopol, capugi - ba{a, care-l mazilise, l-a b@gat în închisoarea celor }apte Turnuri, anume Edicule, împreun@ cu toat@ casa lui". (din Cronica Ghicule{tilor). Mai târziu, în anul 1763 Poarta Otoman@ "au orânduit {i doi capigi - ba{i ca s@ duc@ c@ftanile domnilor, îns@ unul la Moldova {i altul la Bucure{ti". (Pseudo - Enache Kog@lniceanu, Letopise]ul); 3. Trimisul sultanului pentru a încasa haraciul anual dintr-o ]ar@ româneasc@. "În martie (1664, n. n.) a sosit în ]ar@ (în Transilvania, n. n.) un capugiba{î pentru a cere plata birului ]@rii". (Georg Kraus, Cronica Transilvaniei). CAPI - OGLAN (sau OLAN) = sol trimis din Istanbul spre Moldova sau [ara Româneasc@ de c@tre un nou domn numit de sultan, pentru a anun]a apropiata lui sosire la Ia{i sau la Bucure{ti. CÁPI}TE = 1. Altar p@gân; 2. Templu primitiv, amenajat în aer liber. CAPITLU = institu]ie care conducea activitatea unei biserici sau m@n@stiri catolice. A fost organizat@ în secolul al VIII lea d. Hr., iar în secolele XII - XIII s-a generalizat în toat@ Europa catolic@. CAPITOLINUS = nume purtat de zeul Iupiter, deoarece i se construise un templu pe colina Capitoliu.

CAPITÓLIU = deal din Roma antic@, pe care s-au construit templele zeilor principali Iupiter, Iunona {i Minerva ("Triada Capitolin@"). CAPITULANT = osta{ care capituleaz@ în fa]a inamicului. CAPITULARD = persoan@ care capituleaz@ u{or. CAPITULARE NECONDI[IONAT§ = form@ a capitul@rii folosit@ în secolul al XX - lea, potrivit c@reia, for]ele care înceteaz@ lupta trebuie s@ se predea înving@torului f@r@ dreptul de a pune vreo condi]ie. De exemplu, capitularea necondi]ionat@ a Germaniei în luna mai 1945. CAPITULA[II = tratate medievale încheiate între Imperiul Otoman {i [@rile Române, con]inând obliga]ii reciproce. Unii istorici sus]in c@ au existat dou@ capitula]ii cu [ara Româneasc@, în 1393 {i 1460, {i tot dou@ cu [ara Moldovei, în 1511 {i 1529 ( rev. Magazin istoric din luna martie 1975, p. 33 - 36). Al]i istorici neag@ existen]a capitula]iilor. De exemplu, Constantin Giurescu scria în anul 1908 c@ "închinarea Moldovei la turci sub Bogdan, de care vorbe{te tradi]iunea, nu se adevere{te deci prin documente, {i ea trebuie definitiv înl@turat@ din faptele istorice". Imperiul Otoman a mai acordat capitula]ii Fran]ei (1569), Angliei (1580), Olandei (1612), Austriei (1615), Prusiei (1761) {i Rusiei (1774). CAPLAN = osta{ turc ce purta pe cap un turban din piele de tigru. CAPLAN - PA}§ = comandant al osta{ilor caplani. Uneori, acesta aducea firmanul de mazilire a unui domn din Moldova sau din [ara Româneasc@. "Dac@ au mazilitu caplanu pa{a pre Dumitra{cu Vod@ la [u]ora (în anul 1675, n. n.), au venitu domnu ]erei Antonie Rusetu. Era grecu ]arigr@deanu". (Nicolae Muste, Letopise]ul). CAPORAL = grad militar care urmeaz@ celui de soldat frunta{ {i este urmat de cel de sergent. CAPSARIUS = sclavi care îi duceau la {coal@ pe copiii st@pânilor romani. CAPS§ = dispozitiv care con]ine materie exploziv@ {i este situat în partea posterioar@ a unui cartu{. CAPTIVITATEA (sau ROBIA) DIN BABILON = Cele dou@ deport@ri ale evreilor în Babilon: prima în anul 721 î. Hr. (triburile din nord), a doua în perioada 606 - 586 î. Hr., când au fost str@muta]i de Nabucodonosor. Robia israeli]ilor a luat sfâr{it în anul 538 î. Hr., când Babilonul a fost cucerit de Cirus, regele Persiei. CAPTUR§ = bunuri luate ca prad@ de r@zboi dup@ ocuparea unui teritoriu de la inamic. CAPUCHEHAIE (sau CAPICHEHAIE) = reprezentantul Moldovei sau al [@rii Române{ti la Istanbul, în timpul domina]iei politice otomane. Înainte de a domni în Moldova, Dumitra{cu Cantacuzino (1673; 1674 - 1675; 1684 - 1685) "au fostu capi-kihaie la Petriceico Vod@". (Nicolae Muste, Letopise]ul). CAPUCIN = c@lug@r care f@cea parte din ordinul franciscan auster fondat în anul 1526 de Matteo da Bascio. Numele vine de la capi{onul (it. cappucino) pe care îl purta c@lug@rul. CAPUDAN - PA}A = mare amiral în flota otoman@. În anul 1730, sultanul Mahmud I (1730 - 1754) "a dat porunc@ lui capudan - pa{a s@ preg@teasc@ un oarecare num@r de leven]i înarma]i, precum {i lui bostangi - ba{a s@ înarmeze pe bostangii ...". (din Cronica Ghicule{tilor). CAPUSÎ (sau PA}E CAPSÎ) = re{edin]a marelui vizir turc din Istanbul. CAR DE LUPT§ = denumirea veche a tancului. CARABIN§ = pu{c@ scurt@, automat@, din dotarea armatelor moderne. CARACULAC = func]ionar ata{at pe lâng@ marele vizir sau pe lâng@ chehaia vizirului. CARAGROS = moned@ de argint turceasc@. În secolul al XVIII - lea a circulat {i în [@rile Române. A existat {i un caragros nem]esc. CARAIMAN = nume pe care {i l-a luat principele Carol (viitorul rege Carol al II - lea) în ziua de 12 decembrie 1925, când a renun]at pentru a treia oar@ de a fi mo{tenitorul tronului României. CARAOLAN = negru. CARAT = unitate de m@sur@ pentru diamant, aur {i argint, care cânt@re{te 205,3 miligrame. Caratele pentru aur reprezint@ p@r]ile de aur curat din 24. CARAUL§ (sau CARAÚL, CALAÚR) = 1. Santinel@ militar@; 2. Om care p@zea ceva în epoca medieval@. La punctul 4 al unui document moldovenesc de la sfâr{itul secolului al XVIII - lea privitor la "vânzarea slujbei v@mii" se preciza c@ "dac@ s@ va g@si cu cale, s@ s@ cei de unde s@ cade, ca s@ s@ pue caraul la vama din E{i, pentru paza m@rfii". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, colec]ia Documente, P. VI/151). CARAVANSERAI = han oriental, unde poposeau caravanele de negustori. CARAVEL§ = velier cu 3 - 4 catarge {i cu suprastructura mai înalt@ la pupa {i prora. A fost folosit@ în secolele XV - XVI la marile descoperiri geografice. CARBOAV§ = 1. Moned@ ruseasc@ de demult, care a circulat {i în Moldova {i [ara Româneasc@; 2. Rubl@. Pe un osta{ rus b@trân, {efii lui "l-au slobozit din oaste cu arme cu tot, s@ se duc@ unde a vrea, dându-i {i dou@ carboave de cheltuial@". (Ion Creang@, Ivan Turbinc@). CARCER§ = închisoare într-o unitate militar@.

"CARE DE OASTE" = obliga]ie a domnilor Moldovei {i [@rii Române{ti de a asigura care de transport pentru nevoile armatei otomane în secolele XVII - XVIII. CARE MOC§NE}TI = care de transportat pe{te în epoca medieval@, trase de 6 boi. CARETA} = persoan@ care f@cea ori vindea carete. CARET§ = veche tr@sur@ de lux, acoperit@. CARGAS = m@sur@ de greutate folosit@ de aztecii din Mexic pân@ la cucerirea spaniol@ din secolul al XVI - lea. Era egal@ cu greutatea pe care un aztec o putea duce în spinare. CARGOBOT (sau CARGOU) = nav@ comercial@ care transport@ m@rfuri pe distan]e mari. CARIATIDE = sculpturi feminine în pozi]ie vertical@, care sus]in acoperi{ul unui edificiu în locul coloanelor. Sculpturile masculine cu acela{i rol se numesc atlan]i. CARIC = înc@rc@tur@ pe o corabie. CARIERISM = tendin]@ de a parveni în via]@, folosind orice fel de mijloace. CARIPI[I (sau CARIPI) = 1. Osta{i turci din epoca medieval@; 2. Ieniceri care formau garda sultanului turc. CARLING§ = parte a avionului unde se afl@ pilotul {i aparatele de comand@ necesare zborului. CARMANGERIE = 1. M@cel@rie; 2. Abator; 3. Meserni]@. CARMELI[I = ordin c@lug@resc înfiin]at în Palestina de cruciatul Bertold din Calabria pe la mijlocul secolului al XII lea. Membrii ordinului tr@iau solitar pe Muntele Carmel. Ordinul a fost mutat în Europa în anul 1245. În 1562 a fost reorganizat în Spania de c@tre Thereza d' Avila {i Jean de la Croix. CARMEN = poezie de dragoste (în Imperiul Roman). CARNA (în mitologia roman@) = zei]a S@n@t@]ii, protectoare a organelor interne ale corpului omenesc. CARNUS (în mitologia greac@) = preot c@ruia zeul Apollo i-a dat puterea profe]iei. CARÓN sau CHARÓN (în mitologia greac@) = b@trânul barcagiu al Infernului care trecea sufletele mor]ilor pe malul cel@lalt al Styxului, primind de la acestea câte o moned@ (obol). CARONAD§ = tun cu ]eava scurt@, amplasat pe vechile cor@bii de r@zboi. CARPÁTOS = numele antic al Mun]ilor Carpa]i. CART = serviciu permanent f@cut în schimburi la bordul unei nave de c@tre membrii echipajului. "CARTA ATLANTICULUI" = document anglo - american pe care l-au semnat Churchill {i Roosevelt în insulele Newfoudland din Oceanul Atlantic, pe nava Prince of Wales, la întrevederea lor din 10 - 14 august 1941. Prevedea: dreptul popoarelor de a-{i alege forma de guvern@mânt; colaborare economic@; dezarmare interna]ional@. La aceast@ Cart@ a aderat {i U. R. S. S. în ziua de 24 septembrie 1941. CARTA ORGANIZA[IEI NA[IUNILOR UNITE = document de mare importan]@, adoptat la San Francisco în ziua de 26 iunie 1945 de 282 de reprezentan]i din 50 de ]@ri ale lumii. Carta cuprindea 111 articole (intrate în vigoare la 24 octombrie 1945). În Art. 1 din Cap. I se preciza c@ "Scopurile Organiza]iei Na]iunilor Unite sunt urm@toarele: 1. S@ men]in@ pacea {i securitatea interna]ional@ {i, în acest scop, s@ ia m@suri colective eficace pentru prevenirea {i înl@turarea amenin]@rilor împotriva p@cii {i pentru reprimarea oric@ror acte de agresiune sau altor viol@ri ale p@cii, {i s@ înf@ptuiasc@, prin mijloace pa{nice {i în conformitate cu principiile justi]iei {i dreptului interna]ional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situa]iilor cu caracter interna]ional care ar duce la o violare a p@cii". România este membr@ a O. N. U. din anul 1955. CARTE = 1. Scrisoare. "Iar@ Dumitra{co Vod@ (Dimitrie Cantemir, 1710 - 1711, n. n.) au {i început a scrie c@r]ile sale pe la toate ]inuturile, dându {tire (...) cumu este domnu vecinic [@râlor Moldovei". (Nicolae Costin, Letopise]ul); 2. Hrisov. La sfâr{itul unui hrisov moldovenesc din 5 mai 1735, domnul Constantin Mavrocordat hot@ra: "}i nimi altul s@ nu se amestece piste aceast@ carte a domniei mele". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 791, f. 75 - 76); 3. Hot@râre judec@toreasc@; 4. Cod de legi (de exemplu, Carte româneasc@ de înv@]@tur@, 1646). CARTE DE BLESTEM = scrisoare prin care arhiereul obliga o persoan@ sau mai multe s@ jure c@ spun adev@rul într-o anumit@ chestiune, amenin]ându-i pe mincino{i cu anatema. O Carte de blestem din 1 mai 1806 a mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei era adresat@ st@pânilor de atunci ai satelor D@mileni {i Cristine{ti din ]inutul Dorohoi, care de mult@ vreme se judecau la Ia{i pentru hotarul dintre cele dou@ sate {i mo{ii. Mitropolitul îi sf@tuia "ca, în frica lui Dumnezeu, s@ m@rturiseasc@ dân{ii tot adev@rul pe undi au fost petrile hotar@ (...), c@ci ori{icare, cu hat@r, sau locomindus@ la ceva, vor t@g@dui adev@rul cu nedreptate {i nu vor voi a m@rturisi toat@ {tiin]a ce vor fi având în frica lui Dumnezeu, pe to]i, unii ca acei, zicem c@ de viia]a lor, de osteneala lor, de sudorile lor, de chiverniselile lor, {i dobitoacele lor, parte s@ nu aib@, ci ca fumul {i ca praful cel din drum toate s@ fii întru pierzare {i peire de toate ale lor celi v@zute (...)". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 791, fila 99). CARTE DE JUDECAT§ = hot@râre pronun]at@ în trecut de c@tre o Judec@torie de Ocol. CARTE DE PROTEC[IE = document eliberat sudi]ilor de c@tre consulii str@ini din Ia{i {i Bucure{ti în secolele XVIII XIX, pentru ca ace{tia s@ beneficieze de anumite privilegii.

"CARTE GOSPOD" (adic@ "DOMNEASC§") = 1. Document prin care domnul ]@rii numea o comisie de boieri hotarnici pentru a fixa corect hotarele unei mo{ii; 2. Împuternicire scris@ dat@ de domn unui boier pentru a strânge o anumit@ dare. În Arhivele Na]ionale din Bac@u (Colec]ia de documente, P. II/84) se p@streaz@ o asemenea Carte, având urm@torul con]inut: "Noi, Grigorie Ioan Calimah voievod, bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, dat-am cartea domniei mele cinstit {i credincios boieriul domniei mele, dumnealui Vas@le Ros@t hatman, {i pe cine va triimite, s@ fie volnic cu cartea domniei mele a lua {i a strânge tot u{uru de pe mo{iile dumnealui (...), dup@ cum au luat {i într-al]i ani, deci, dup@ carte domniei mele, s@ strâng@ tot u{uru de pe mo{iile dumnealui, neavând nici o împiedecare de c@tr@ u{urgii. Aceasta poroncim. 1767, iulie 24". CARTEZIANISM = doctrin@ filozofic@ apar]inând lui René Descartes (sau Cartesius, dup@ numele latinizat). La baza ei stau ra]ionalismul, dualismul {i mecanicismul. CÁRTNIC = 1. Militar de serviciu (de cart) pe o nav@; 2. Grad militar în marin@, corespunz@tor celui de caporal. CARTOFLE = cartofi. În anul 1857 istoricul moldovean Manolachi Dr@ghici scria c@ "în domnia lui Calimah (Scarlat Callimachi, 1812 - 1819, n. n.) s-au adus cartoflele în ]ar@ (adic@ în Moldova - n. n.) din Transilvania". CARTOGRAFIE = disciplin@ care se ocup@ de modul de întocmire a h@r]ilor geografice. CARTU} = ansamblu ce cuprinde un tub de metal sau de carton, un glon] sau multe alice, o înc@rc@tur@ explozibil@ {i o caps@. CARTU}IER§ = cutie mic@ din piele, prins@ în partea din fa]@ a centurii soldatului, în care acesta î{i ]ine cartu{ele. CARVAKA = doctrin@ filozofic@ indian@ care nu recunoa{te autoritatea Vedelor, nici existen]a lui Dumnezeu, a sufletului, sau a vie]ii de dup@ moarte. CARVASARÁ = Casa V@milor (în epoca medieval@). CASA ALB§ = re{edin]a din Washington a pre{edin]ilor S. U. A. A fost construit@ dup@ planul arhitectului James Hoban în perioada 1814 - 1817. CASA APELOR = institu]ie moldoveneasc@ ce avea grij@ de între]inerea conductelor de ap@ potabil@ din Ia{i, care fuseser@ instalate în timpul celei de-a doua domnii a lui Grigore al II - lea Ghica (1739 - 1741). CASA MENZILULUI = Institu]ia po{tei {i a transportului de c@l@tori în epoca medieval@ româneasc@. A fost reorganizat@ în anul 1814. În Moldova era condus@ de un nazir (dup@ anul 1818 de un hatman al Menzilurilor), iar în [ara Româneasc@, de un hatman. CASA POPORULUI (azi, PALATUL PARLAMENTULUI) = edificiu uria{, construit în Bucure{ti în perioada 1984 1989 dup@ planurile unor arhitec]i coordona]i de Anca Petrescu. Ocup@ o suprafa]@ de 64.800 de m2. (adic@ 6,48 hectare). Lungimea fa]adei m@soar@ 270 m., l@]imea 240 m., iar în@l]imea, 84 m. Toate s@lile de conferin]e, saloanele, birourile etc. au împreun@ o suprafa]@ de 265.000 de m 2. Ca dimensiuni este a doua construc]ie din lume, dup@ Pentagon. CASA R§SURILOR = institu]ie medieval@ româneasc@ ce administra un fond numit r@sur@, din care erau pl@ti]i cu leaf@ slujba{ii Statului. CASA RURAL§ = institu]ie româneasc@ înfiin]at@ printr-o lege din 4/17 aprilie1908 cu scopul de a cump@ra mo{ii, a le parcela în loturi de câte 5 hectare {i a le vinde apoi ]@ranilor. CASA }COALELOR = veche institu]ie care avea în grij@ construirea de noi {coli primare în România {i dotarea acestora cu material didactic. A func]ionat în perioada 1896 - 1948. În anul 1908 s-a înfiin]at Editura Casa }coalelor. CASABÁ = denumirea veche a satului turcesc. În timpul celei de-a treia domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1748 - 1749), dorind s@-i scoat@ pe negustorii lazi din ]ar@, a primit de la sultan un hatihumaium care a fost citit "pin toate casabalele". (Pseudo - Enache Kog@lniceanu, Letopise]ul). Din aceea{i cronic@ afl@m c@ în anul 1771, în timpul unui r@zboi ruso - turc, "vizirul s-au a{@dzat cu {idere la o casaba ce s@ cheam@ }umla". CASAP - BA}A = 1. Dreg@tor ce r@spundea de aprovizionarea cu carne a armatei otomane; 2. V@taful m@celarilor din ora{ul Istanbul. CAS§ DE SCHIMB = unitate economic@ ce se ocup@ cu vânzarea {i cump@rarea de valut@. CASC§ = coif de metal purtat în r@zboi de solda]i, pentru a-{i proteja capul. CASCHET§ = {apc@ militar@ cu cozoroc {i cu fundul rotund. CASSANDRA sau KASSANDRA (în mitologia greac@) = fiica regelui Troiei, Priam, {i a Hecubei. Apollo i-a acordat puterea profe]iei, dar tot el a hot@rât ca prezicerile ei s@ nu fie crezute de nimeni. Se spune c@ nu a fost crezut@ nici când a prevestit distrugerea cet@]ii Troia de c@tre ahei. CASTELUL BRAN = cel mai vechi palat princiar medieval de pe teritoriul României. Construit la sfâr{itul secolului al XIV - lea, castelul a fost st@pânit pe rând de Mircea cel B@trân, Iancu de Hunedoara, precum {i de ora{ul Bra{ov (din 1498 {i pân@ la mijlocul secolului al XVIII - lea). Dup@ ce în secolul al XIX - lea a fost folosit vremelnic de un regiment austriac, castelul a redevenit proprietate a ora{ului Bra{ov între anii 1886 - 1920. În ziua de 1 Decembrie 1920, când se împlineau doi ani de la Marea Unire, cet@]enii ora{ului Bra{ov au d@ruit castelul familiei regale din România, care l-a st@pânit pân@ în anul 1947. În 1957 a fost transformat într-un muzeu cu dou@ sec]ii: Art@ feudal@ {i Etnografie.

CASTELUL PELE} = renumit castel regal construit la Sinaia (jude]ul Prahova) în perioada 10 august 1875 - 7 octombrie 1883. Din anul 1883 pân@ în 1914 s-au f@cut multe lucr@ri de extindere {i de modernizare. În total sunt circa 160 de camere, cu foarte frumoase decora]ii interioare, între care mai cunoscute sunt: Sala de Arme, Sala de Consilii, Cabinetul de lucru al regelui Carol I, Sala maur@, Salonul turcesc, Sala de teatru {i multe altele. În apropierea Castelului Pele{ se afl@ Castelul Peli{or cu 74 de camere, construit în perioada 1899 - 1903 pentru principele Ferdinand {i principesa Maria, mo{tenitorii tronului României. CASTELUL ROSETTI - ROZNOVANU = cea mai frumoas@, mai mare {i mai renumit@ Curte boiereasc@ din Moldova. Castelul (conacul) a fost construit la începutul secolului al XIX - lea de marele vistiernic Iordachi Rosetti - Roznovanu în actualul sat Stânca din comuna Victoria, jude]ul Ia{i, pe locul altui conac ce fusese zidit prin anul 1630. Noul conac dispunea de o bibliotec@ impresionant@ {i de o colec]ie de circa 5.000 de documente din secolele XV - XIX. Biblioteca {i castelul au fost distruse în timpul bombardamentelor din 30 mai - 12 iunie 1944, dar documentele au fost salvate, c@ci mai înainte le achi]ionase Arhivele Statului din Ia{i. CASTELLUM (sau CASTRUM, BURGUM) = centru militaro-administrativ înt@rit din perioada Evului Mediu occidental. Putea fi regal sau seniorial. CASULA = un fel de pelerin@ f@r@ mâneci, adoptat@ de preo]ii catolici începând cu secolul al VI - lea d. Hr. "CASUS BELLI" ("motiv de r@zboi") = motiv invocat de una sau de câteva ]@ri pentru a începe un r@zboi. "CASUS FOEDERIS" = expresie latineasc@ prin care se în]eleg împrejur@rile când o ]ar@ este obligat@ s@ intre în r@zboi al@turi de o ]ar@ aliat@. CA}MIR = ]es@tur@ fin@, ob]inut@ din lân@ de capr@. CATAGRAFIE = 1. Recens@mânt fiscal, f@cut din timp în timp, pân@ la Unirea Principatelor. În Moldova s-au efectuat catagrafii în anii 1774, 1803, 1820, 1831, 1838, 1845, 1851 {i 1859; 2. Inventar. Din anul 1819 se p@streaz@ o "Catagrafie di marfa ci s-au g@sit în dugheana lui Ivanciu Popa Petru {i precum s-au pre]@luit, 819, ghen<a>r<ie> 29". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. CXX/82). CATAHRISIS = abuz. CATAPETEASM§ = perete împodobit cu icoane într-o biseric@ ortodox@. Acest perete desparte Altarul de Naosul bisericii. CATARA = 1. Blestem; 2. Afurisenie. CATARG (sau ARBORE) = stâlp înalt, pe care se în@l]au velele cor@biei. CATARG§ = 1. Munc@ silnic@ la galer@; 2. Munc@ silnic@ prev@zut@ ca pedeaps@ în unele legiuiri române{ti din secolele XVII - XVIII. În anul 1713, marele vizir Ali - pa{a, "pre câ]<i> din slugi era moldoveni, munteni sau sârbi, pe to]i i-au dat la catarg@". (Ion Neculce, Letopise]ul). CATARÓIE (sau DAMBLÁ) = apoplexie. Dup@ anul 1683, doamna Nastasia a trimis în Polonia 70 de pungi pentru a-{i r@scump@ra so]ul prizonier, adic@ pe fostul domn al Moldovei, Gheorghe Duca. Dar acesta, "oblicind c-au poprit ungurii banii, l-au lovit cataroia, de voie re, {-au murit în loc". (Ion Neculce, Letopise]ul). CATASTIFUL LUI PETRU }CHIOPUL = prima Condic@ p@strat@ a Vistieriei Moldovei, datând din anul 1591. Cuprinde birnicii grupa]i pe ]inuturi {i pe categorii fiscale. CATEDRALA REÎNTREGIRII = Catedral@ Ortodox@ construit@ în anii 1921 - 1922 în ora{ul Marii Uniri, Alba Iulia, pe locul Mitropoliei Blgradului ce fusese zidit de Mihai Viteazul în anul 1597. Proiectul aparine arhitectului Victor tefnescu, realizarea construciei aparine inginerului Tiberiu Eremia, iar pictura interioar este opera pictorului Costin Petrescu. În aceast Catedral, în ziua de 15 octombrie 1922 regele Ferdinand I (1914 - 1927) i regina Maria au fost încoronai ca suverani ai României Mari. În anul 1975 Catedrala a devenit sediu al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, iar în 1998 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscopie. CATEDRAL§ = biseric@ de mari dimensiuni, re{edin]@ episcopal@, în care serviciul religios este f@cut de episcop. CATEHISM = carte de înv@]@tur@ religioas@, pe baz@ de întreb@ri {i r@spunsuri. "CATEHISMUL ROMÂNESC" = cea dintâi carte tip@rit@ în limba român@, dar cu alfabet chirilic (Sibiu, 1544, de c@tre Filip Moldoveanul). Prima carte în limba român@ {i în grafie latin@ (o culegere de Psalmi) s-a tip@rit tot în Transilvania, în anul 1570. CATEHUMENI (sau CATECHUMENI) = 1. Oameni care la începutul Cre{tinismului se preg@teau pentru a fi boteza]i; 2. Adul]i dintr-o anumit@ religie care se preg@tesc s@ treac@ în alt@ religie. CATEPAN = titlu înalt, purtat în epoca medieval@ de guvernatorii unor provincii bizantine. CATERISIRE = 1. Înl@turarea din func]ie a unui preot; 2. R@spopire. CATIHET = profesor de religie, care preda elevilor dogmele religiei cre{tine. "CATILINARE" = cele patru discursuri pe care Marcus Tullius Cicero le-a rostit în anul 63 î. Hr. împotriva patricianului roman Lucius Sergius Catilina (109 - 62 î. Hr.) care complota împotriva Republicii Romane. CATÓLICOS = {eful Bisericii cre{tine monofizite din Armenia. Re{edin]a lui este în ora{ul Etchmiadzin.

CA[AVEIC§ = hain@ groas@ de iarn@, purtat@ în trecut de femei. CAÚC = 1. C@ciul@ înalt@; 2. Potcap pentru c@lug@ri. CAUCALAND = denumirea unei regiuni localizat@ ipotetic în zona Carpa]ilor de curbur@, unde, la sfâr{itul secolului al IV - lea d. Hr., regele Athanaric al vizigo]ilor s-ar fi retras din calea hunilor. CAUDIUM = numele unei trec@tori din Mun]ii Apenini, unde în anul 321 î. Hr. romanii au fost învin{i de samni]i {i obliga]i s@ se umileasc@, trecând pe sub "furcile caudine", adic@ printr-un fel de poart@ format@ din trei suli]e. CAUZILIERI = osta{i turci care formau garda sultanului. CAVAF = negustor care vindea înc@l]@minte de calitate inferioar@. În anul 1830, de exemplu, în târgul Foc{ani existau 7 c@v@fii (dughene) cu astfel de marf@. (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Litere, D/55, f. 69). CAVAF - BA}§ = starostele ({eful) unei bresle de cavafi. CAVALARIE = veche decora]ie militar@. CAVALERIE = 1. Armat@ care folose{te caii în lupt@; 2. C@l@rime. CAVÁS (sau CAVÁZ) = jandarm turc din trecut. CAVAZ - BA}§ = comandantul unei vechi g@rzi domne{ti. CAVIAR = icre negre. CAZACI = categorie de osta{i lefegii din epoca medieval@ (în Moldova {i [ara Româneasc@). CAZACLÍU = negustor care vindea vinuri moldovene{ti în Rusia, de unde aducea în Moldova bl@nuri scumpe. În anii 1763 - 1764 cazacliii au dus din Moldova în Rusia o cantitate de vin apreciat@ la 140 de vagoane. CAZANGERÍI (sau C§LD§R§RÍI) = velni]e pentru fabricarea ]uicii {i a rachiului în secolele XVIII - XIX. CAZÁNIE = 1. Predic@ bisericeasc@ (Omilie). În anul 1708, "sfâr{ind Sfânta Liturghie, p@rintele patriarhul al Alexandriii (Ghedeon, în vizit@ în [ara Româneasc@ - n. n.) au f@cut cazanie foarte frumoas@". (Radu Greceanu, Cronica). 2. Carte bisericeasc@ ce con]ine predici sau omilii. Cele mai cunoscute sunt Cazania de la Govora, tip@rit@ la Govora în anul 1642, {i Cazania lui Varlaam (sau Carte româneasc@ de înv@]@tur@), tip@rit@ la Ia{i în anul 1643. CAZARMAMENT = p@tura, cear{aful, salteaua {i perna pe care le prime{te un militar de la magazia regimentului. CAZARM§ = grup de cl@diri în care este instalat@ o unitate militar@. CAZASCHIERI = doi judec@tori militari în Imperiul Otoman: unul în Rumelia (pentru partea european@ a imperiului), {i altul în Anatolia (pentru partea asiatic@). Ace{tia urmau în rang dup@ marele vizir. CAZEMAT§ = înc@pere (construc]ie) din beton armat care îi ap@r@ pe osta{i de focul inamicului. CAZILBA} (sau CAZÂLBA}) = persan. "Iar@ la v@leatul 7243 <1735> r@dicat-au turcii mul]ime de o{ti, ca la 200.000 300.000 di oasti, de-au purces iar@ asupra cazâlba{ilor" (Ion Neculce, Letopise]ul). CAZN§ = tortur@, chin, b@taie. "Când cel pârât pentru vin@ se va dovedi vinovat {i va t@g@dui ori toat@ vina, ori parte din vin@, atunci s@ se c@zneasc@ ca s@ spue adev@rul". (din Legiuirea Caragea, 1818). CAZON = ceea ce apar]ine de cazarm@. C§DERE = 1. Obliga]ie; 2. Sarcin@ de serviciu. Sec]ia I a Capului IV din Regulamentul Organic al Principatului Valahiei (1831) se intitula astfel: "Pentru c@derile ministrului Trebilor din L@untru". C§FT§NÍ (a) = a acorda unei persoane domnia ]@rii, sau un rang boieresc. C§IAL§ (sau C§IN[§) = 1. P@rere de r@u; 2. Remu{care; 3. Regret pentru o fapt@ f@cut@. Domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685 - 1693), care în anul 1691 poruncise uciderea cronicarului Miron Costin, "dup-acee mult s@ c@ié ce-au f@cut (...)". (Ion Neculce, Letopise]ul). C§L§F§TUÍ (a) = a umple cu calafat (amestec de câl]i {i smoal@) diferite spa]ii din corpul unei cor@bii, pentru etan{eizare. C§L§RA} = osta{ care odinioar@ f@cea parte din trupele de cavalerie. C§L§RA}I DE [ARIGRAD = 50 de osta{i moldoveni c@l@ri, condu{i de un v@taf. Cuno{teau limba turc@ {i erau trimi{i mereu la Istanbul, pentru interesele ]@rii. C§LCÁ (a) = 1. A ataca; 2. A n@v@li în ]ar@ o oaste str@in@. "C§LC§TORIU DE PACE" = om politic sau comandant militar care nu respecta un tratat de pace, a{a cum a procedat în anul 1634 Abaza - pa{a fa]@ de Polonia. Dar marele vizir a hot@rât atunci c@ pentru "aceia c@lc@tur@ a p@cii, carea au f@cut Abaza - pa{ea f@r@ {tirea Împ@r@]iei, va pl@ti cu capul, ca un c@lc@toriu de pace". Pentru c@lcarea p@cii, Abaza - pa{a a fost sugrumat. (Miron Costin, Letopise]ul). "C§LC§TUR§ DE LEGE" = nerespectarea unui tratat, conven]ie, în]elegere, în epoca medieval@ româneasc@. În timpul primei domnii a lui Petru Rare{ (1527 - 1538), "v@zându moldovenii aceast@ c@lc@tur@ de lege {i am@gitur@ (din partea polonilor - n. n.), nu suferir@, ci cu to]ii s@ g@tir@ s@ între la Podoliia, s@ prade". (Grigore Ureche, Letopise]ul). C§LD§RAR = vechi me{te{ugar sau vânz@tor de c@ld@ri (cazane de aram@). C§LD§R§RIT (sau C§Z§NIT) = dare perceput@ în secolele XVIII - XIX de la cei care aveau c@ld@ri (cazane) de fabricat ]uic@ sau rachiu.

C§LUG§R = membru al unei comunit@]i m@n@stire{ti, care s-a obligat prin jur@mânt s@ respecte trei sfaturi evanghelice: 1. S@r@cia benevol@; 2. Castitatea; 3. Ascultarea {i supunerea fa]@ de conduc@torul s@u duhovnicesc. C§MARA DOAMNEI = Vistieria personal@ a Doamnelor Moldovei în Evul Mediu, în care intrau banii proveni]i din ora{ul Boto{ani. "La Botu{ani, de când venitul merge la C@mara milostivirii - ei Doamna, dreg@torul nu se mai nume{te pârc@lab, ci vornic" (Miron Costin, Poema polon@). C§MAR§ DOMNEASC§ (sau C§MAR§ GOSPOD) = Vistieria personal@ a unui domnitor, deosebit@ de Vistieria ]@rii care strângea birul de la locuitorii birnici. Veniturile personale ale domnului ]@rii proveneau din ocne, v@mi etc. C§M§NAR (sau C§MINAR) = boier moldovean care strângea de la ]@rani darea din cear@, numit@ cam@n@. Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, ne informeaz@ c@ acesta "adun@ dijmele de cear@ datorate domnului". C§M§RA} DE CATASTIFE = dreg@tor moldovean care ]inea condicile cu veniturile domnului, precum {i eviden]a efectivelor o{tirii. C§M§RA} DE DULCE[I = dreg@tor moldovean care punea pe masa domnului pr@jituri {i alte dulciuri. C§M§RA} DE LUMINI = dreg@tor moldovean care primea d@rile de cear@ {i seu, având grij@ ca din acestea s@ se fac@ lumân@ri pentru nevoile Cur]ii domne{ti. C§M§RA} DE RAFTURI = dreg@tor moldovean care avea grij@ de piesele de harna{ament {i de toate obiectele aflate în grajdurile domne{ti. C§M§RA} DINL§UNTRU = dreg@tor moldovean care avea grij@ de hainele {i de bijuteriile domnului ]@rii. C§M§RA}II DIVANULUI = 50 de dreg@tori moldoveni care st@teau cu rândul în Divanul ]@rii {i îi chemau pe boieri la domn. "C§M§}ILE RO}II" = denumirea celor 1.000 de voluntari italieni care, în luna mai 1860, sub conducerea lui Giuseppe Garibaldi, au pornit o expedi]ie în sudul Italiei, urm@rind unificarea statului. C§P§T§IERI = "oameni f@r@ c@p@tâi", care proveneau dintre ]@ranii cl@ca{i fugi]i la ora{e {i deveni]i, de regul@, slugi. În documentele moldovene{ti de la începutul secolului al XIX - lea mai erau numi]i {i "haimanale". C§P§[ÂN§ = forma sub care se prezenta zah@rul fabricat la Chitila {i Sascut la sfâr{itul secolului al XIX - lea {i începutul secolului al XX - lea. O c@p@]ân@ cânt@rea circa 4,2 ocale, adic@ vreo 5,4 kilograme (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 258/56). C§PITAN = 1. Grad militar superior celui de locotenent major {i inferior celui de maior; 2. Comandant militar în o{tile medievale române{ti atât în timp de r@zboi, cât {i în timp de pace. C§PITANI DE TÂRG = dreg@tori care în secolul al XVIII - lea i-au înlocuit în func]ie pe vornicii de târg din Moldova. C§PIT§NAT ROMÂN = form@ de organizare autonom@ a Banatului, cerut@ de românii b@n@]eni la 18 - 19 noiembrie 1860. Ca alternativ@, ei cereau alipirea Banatului la Transilvania. Dar în ziua de 15/27 decembrie 1860, împ@ratul Austriei, Franz Joseph I, f@r@ s@ ]in@ seama de voin]a românilor b@n@]eni, a hot@rât alipirea Banatului la Ungaria. C§PIT§NIA CODRULUI = institu]ie creat@ de Ion Vod@ cel Cumplit, domnul [@rii Moldovei (1572 - 1574), pentru conducerea ]inutului Chigheci din stânga Prutului. În fruntea acelei institu]ii se afla un c@pitan de Codru. A fost desfiin]at@ în secolul al XVII - lea de domnul Vasile Lupu (1634 - 1653). C§PIT§NIA PORTULUI = 1. Administra]ia {i poli]ia care asigur@ activitatea unui port; 2. Cl@direa administra]iei portului. C§PIT§NIE = mare unitate militar@ din secolul al XVII - lea format@ din curtenii unui jude] muntenesc {i comandat@ de un c@pitan. Asemenea unit@]i existau {i în ]inuturile moldovene{ti, unde c@pitanul se mai numea {i hotnog. C§PI[§ = veche unitate pentru m@surat fânul. În Moldova cuprindea 4 - 5 care de fân. C§PRAR = nume popular pentru gradul de caporal. "C§PRIANA" = m@n@stire din Republica Moldova, zidit@ de domnul Alexandru cel Bun {i ref@cut@ de }tefan cel Mare înainte de anul 1470. Acolo a fost înmormântat în anul 1821 mitropolitul Basarabiei, Gavril B@nulescu - Bodoni, originar din Transilvania. C§RBUNAR = fabricant ori negustor de c@rbuni de lemn. C§R[I FUNERARE = nume dat textelor vechi referitoare la mor]i {i la via]a de dup@ moarte. Erau scrise pe pere]ii mormintelor egiptene, pe sarcofage sau pe papirusuri. C§R[ULIE = 1. Autoriza]ie acordat@ negustorilor moldoveni pe la anul 1800. Într-un document privitor la vânzarea "Slujbei V@mii" moldovene{ti pe prima jum@tate a anului 1804, la pontul nr. 38 se preciza: "Car]uliile ce s@ vor da negu]itorilor ce vin cu marf@, s@ s@ ia numai c@te {apte parale de c@r]ulia, iar nu mai mult". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 143/26). 2. Adeverin]@ de plata v@mii. C§RUCER = c@ru]a{. C§RU[§ DE CUP§RIE = c@ru]@ pentru transportul b@uturilor alcoolice. Domnului Grigore al II - lea Ghica (1726 - 1733) al Moldovei îi pl@cea b@utura {i, "de s@ clintie p@n-afar@ den târgu sau p@n' la vreun boier, tot cu c@ru]a cea de cup@rie dup@ dânsul. C@ preste tot ceasul be ori vin cu pelin, ori vutc@" (Ion Neculce, Letopise]ul).

C§SA} (sau C§SAR) = 1. [@ran gospodar, cu cas@ proprie, în Moldova medieval@; 2. B@rbat însurat, care avea multe obliga]ii feudale. În timpul celei de-a doua domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1741 - 1743) "a{@dzat-au s@ fie 4 ciferturi într-un an, câte 105 parale s@ deie fie{te om c@sar; holteiul ce-i cu p@rin]i, câte 55 par<ale>". (Ioan Canta, Letopise]ul); 3. Capul unei familii de ]@rani dependen]i, care forma o unitate fiscal@ {i f@cea clac@ pe mo{ia st@pânului feudal (membrii de familie nu aveau obliga]ia cl@cii). C§S§PIE = 1. Meserni]@; 2. M@cel@rie; 3. Abator. C§}§RIT = zeciuial@ din ca{ {i brânz@ în [ara Româneasc@ în epoca medieval@. C§TAN§ = 1. Soldat; 2. Vechi osta{ austriac sau ungur. C§TARE = pies@ situat@ deasupra {i aproape de gura ]evii unei arme. Formeaz@, împreun@ cu în@l]@torul, dispozitivul de ochire. "C§TRE MAGHIARI!" = manifest din 15 mai 1809 prin care împ@ratul Napoleon I îi îndemna pe maghiari s@ lupte pentru independen]a Ungariei fa]@ de Imperiul Habsburgic. "C§TRE POPOARELE MELE CREDINCIOASE!" = manifestul lui Carol I de Habsburg, împ@ratul Austro Ungariei, difuzat la 3/16 octombrie 1918. În încercarea de a salva imperiul multina]ional de la destr@mare, împ@ratul propunea o federa]ie de {ase state: austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez {i ucrainean. Dar Transilvania trebuia s@ fac@ parte, în continuare, din Ungaria. "C§TRE POPOARELE LUMII!" = manifest prin care Consiliul Na]ional Român Central anun]a statele lumii în ziua de 5/18 noiembrie 1918 c@ Transilvania dore{te s@ se uneasc@ cu România. C§TUN (sau COTUN, COT, CUT, PRICUT) = 1. Sat mic, cu pu]ine case; 2. Grup de câteva case izolate. C§TU}§ = dispozitiv folosit la legarea mâinilor sau picioarelor unui r@uf@c@tor arestat. C§[UIE = 1. Opai], adic@ vas din lut ars folosit de geto - daci la iluminat sau la arderea mirodeniilor; 2. Obiect de cult în bisericile ortodoxe. Este un vas f@cut din argint, în care se pune t@mâia pentru ars; 3. C@delni]@. C§UTA (a) = a cerceta. "Nimeni nu s@ silnice{te spre a-{i porni jalba sa, iar@ dup@ ce o va porni {i s@ va începe a s@ c@uta pricina, atunci s@ silnice{te spre a o {i s@vâr{i". (din Pravilniceasca condic@, 1780). C§UTARE = inspec]ie. "C§UTARE DE DUMNEZEU" = denumirea unui curent filozofico - religios r@spândit printre intelectualii ru{i dup@ revolu]ia din 1905 - 1907, care milita pentru renovarea Cre{tinismului. Principalii reprezentan]i erau: N. A. Bordeaev, S. N. Bulgakov, D. S. Merejkovski, Z. N. Ghippins, N. Minski, D. V. Filosofov {i al]ii. Acest curent a fost criticat de V. I. Lenin {i de al]i marxi{ti. CÂBL§ = veche m@sur@ pentru produse lichide sau solide, folosit@ mai ales în Transilvania. Cuprindea 8 pinta sau 4 ferdele (bani]e). CÂMP (în heraldic@) = suprafa]a colorat@ a scutului medieval, pe care erau reprezentate armele. CÂMPIILE ELIZEE (în mitologia greac@ {i roman@) = numele unei câmpii unde sufletele oamenilor buni {i ale{i de zei î{i aflau odihna ve{nic@. CÂMP SIGILAR = spa]iu pe care este gravat@ legenda {i emblema unui sigiliu. CÂMPUL LUI DRAGO} = grup de 22 de sate medievale moldovene{ti situate pe v@ile Nechidului {i Bistri]ei. CÂMPUL LUI MARTE = câmpie lâng@ râul Tibru, dincolo de zidurile Romei antice, folosit@ pentru instruirea osta{ilor romani sau pentru diferite adun@ri. CÂNTAR = 1. Unitate medieval@ moldoveneasc@ de m@sur@, având 44 de ocale sau 56,449 de kilograme. Printr-un hrisov din luna februarie 1446 se hot@ra ca M@n@stirea Neam] s@ primeasc@ în fiecare an de la domnul Moldovei "câte 2 m@ji de pe{te de la Chelia" (Chilia - n. n.), iar de la doamna ]@rii, "trei cântare de icre negre". 2. M@sur@ bizantin@ de greutate, care cânt@rea 50 - 51 de kilograme. În anul 531 d. Hr. împ@ratul Iustinian I (527 - 565) al Bizan]ului a încheiat pace cu per{ii, plâtindu-le un tribut de 110 cântare de aur, adic@ circa 5.600 de kilograme. Din alte surse rezult@ c@ la bizantini un cântar (sau centenarium) avea 100 de litre sau 33 de kilograme. CÂNT§RIT = taxa pe care negustorii moldoveni o pl@teau în secolul al XIX - lea când î{i cânt@reau m@rfurile cu cântarul domnesc. "CÂNTEC DESPRE OASTEA LUI IGOR" = important poem rusesc din secolul al XII - lea. Poveste{te o campanie nereu{it@ purtat@ de cneazul Igor Sviatoslavici în anul 1185 împotriva cumanilor. CÂRCIUM§RIT = dare achitat@ de crâ{mari în Moldova medieval@. A fost introdus@ de domnul Mihai Racovi]@, când domnea a treia oar@ (1715 - 1726). CÂRC - SERDAR = 1. Comandant al jandarmilor din Imperiul Otoman; 2. Comandant de poter@ în epoca medieval@. CÂRJALII = tâlhari turci, care la începutul secolului al XIX - lea erau subordona]i lui Pazvantoglu (Pazvan - oglu). CÂRLIG§TUR§ = teren accidentat. Pe un astfel de teren era situat ]inutul moldovenesc Cârlig@tura, cu re{edin]a la Târgu Frumos. A fost desfiin]at, împreun@ cu ]inuturile Hârl@u {i Her]a, în anul 1834, cu ocazia "înr@tundirii" ]inuturilor Moldovei, teritoriile acestora fiind incluse în ]inuturile vecine.

CÂRMACI = timonier pe o corabie. CÂRM§ = comand@. Povestind perioada de sfâr{it a domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653) în Moldova, cronicarul Miron Costin afirma c@ "nu sintu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi". CÂRMÂZ (sau C§RM§Z) = colorant ro{u, ob]inut din fructe de cârmâz. În anul 1826, "un dram c@rm@zi" (adic@ 3,2 grame) se vindea în Moldova cu 30 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 255/53), sum@ egal@ cu pre]ul de atunci a 10 pâini. (Ibidem). CÂRMUIRE (sau OCÂRMUIRE) = 1. Conducere; 2. Guvernare. "Cârmuirile, domnilor, sunt expresia societ@]ilor. Dac@ societatea e rea, {i cârmuirea trebuie s@ fie rea (...)". (din Discursul ]inut de Nicolae B@lcescu în ziua de 31 decembrie 1846 în fa]a studen]ilor români din Paris). CÂRN§U (sau C§RN§U) = varietate de grâu inferior, cultivat în [@rile Române pân@ în secolul al XIX - lea. În anul 1814, o chil@ (adic@ 308 kg.) de grâu cârn@u se vindea pe pia]a Moldovei cu 20 de lei. (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 588/87). CÂRNELEAG§ = s@pt@mâna de dinaintea postului Pa{telui, când cre{tinii ortodoc{i au voie s@ consume carne în zilele de miercuri {i vineri. CÂ}L§ = 1. Teren amenajat pentru iernatul vitelor. "În primul an al domniei sale, acest domn (Matei Ghica, domn al Moldovei în perioada 1753 - 1756 - n. n.) a d@râmat o mie {ase sute de câ{le turce{ti aflate pe p@mântul Moldovei". (Cronica Ghicule{tilor). 2. Stân@ de câmpie; 3. Sat t@t@resc. CÂ}LEGI (sau CÂRNELEAG§) = perioada cuprins@ între Cr@ciun {i Postul Mare al Pa{telui, când cre{tinii ortodoc{i au voie s@ m@nânce carne, lactate {i ou@. CÂ}TI = rat@ de arend@ sau de chirie. În anul 1828 negustorii din târgul Sculeni de pe malul Prutului îi pl@teau st@pânului acelui târg un bezm@n anual (chirie) de un leu pentru fiecare stânjen al dughenei, la strad@, "în dou@ câ{tiuri". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 296/4). CÂZLAR - AGA = {eful eunucilor din palatul sultanului. CEAC}IRI (sau CEC}IRI) = pantaloni largi, de culoare mai ales ro{ie, purta]i odinioar@ de turci. CEADÂR = cort. CEALMÁ = turban de culoare alb@, cu care turcii î{i înf@{urau capul. Învins de turci la St@nile{ti în anul 1711 {i aflându-se în pericol de a fi prins, domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, "g@sis@ {i cealmale {i haine turce{ti s@ s-îmbrace, s@ ias@ noaptea din obuz (...), ca doar ar putea str@bate la Ie{i la doamna, s@ o iei {i s@ fug@". (Ion Neculce, Letopise]ul). CEAM = 1. Veche nav@ fluvial@ f@r@ punte, remorcat@, care servea la transportul diferitor materiale de construc]ie (piatr@, stuf {i altele); 2. Luntre de mari dimensiuni. CEAMBUL (sau CEAMBUR) = ceat@ de osta{i turci sau t@tari trimis@ pentru prad@. "Când mergé ceambururi t@t@r@{ti în [ara Le{asc@ s@ prade, el (Constantin Duca, domnul Moldovei, 1693 - 1695 - n. n.) da {tire la le{i, s@ s@ p@zasc@". (Ion Neculce, Letopise]ul). În timpul primei sale domnii în Moldova, Antioh Cantemir (1695 - 1700) i-a scris regelui polon Ioan Sobieski: "}i cându s-a tâmpla s@ marg@ ceambururi t@t@r@{ti în sus, om face {i noi {tire le{ilor s@ s@ fereasc@". (Ion Neculce, Letopise]ul). CEAPCÂN (sau CEAPC§N) = vest@ cu mâneci despicate. CEAPR§ZAR = me{te{ugar care confec]iona chipiuri, galoane {i trese pentru militari. CEARCAGÍU = osta{ care lupta în avangard@. În anul 1738, în timpul unui r@zboi ruso - turc, "seraschierul cu oastea otoman@ s-a îndreptat spre Camenca (localitate de pe malul Nistrului - n. n.), având ca cearcagiu pe Iacup - pa{a". (din Cronica Ghicule{tilor). CEARCHIFELEC = 1. Înt@ritur@ de lemn în jurul taberei militare de odinioar@; 2. P@rcan. "CEAS DE MERS" = m@sur@ a distan]elor mari în secolul al XVIII - lea în [@rile Române, mai ales în Moldova, egal@ cu 2.000 de stânjeni (circa 4,5 kilometri). Dimitrie Cantemir scria c@, în vremea lui, "înconjurul Moldovei este de 237 de ceasuri de mers", dar c@ înaintea ocup@rii Bugeacului de c@tre turci (1538), Moldova "avea 247 de ceasuri în circuit sau 822 de mile". CEA}NIC = paharnic. În documentele din Moldova, cea{nicul este atestat la 28 iunie 1401 (un "Horae], cea{nic") ca dreg@tor în Sfatul domnesc. CEATAR = comandantul unei cete de osta{i români în epoca medieval@. CEAT§ (sau PÂLC) = 1. Denumirea celei mai mari unit@]i militare române{ti în timpul r@zboaielor din secolele XV - XVI; 2. Breasl@ de curteni {i slujitori în secolul al XVII - lea. CEAU} = 1. U{ierul sultanului sau al domnului din Moldova sau [ara Româneasc@; 2. Curier; 3. Slujba{ la închisoare; 4. Aprod; 5. Staroste de breasl@ negustoreasc@ în Moldova în secolul al XVIII - lea. În anul 1786, ceau{ul breslei negustorilor din Ia{i era îns@rcinat cu strângerea birului din breasla sa. (Th. Codrescu, Uricariul, partea a doua, 1852, p. 43 - 47). CECMEGEÁ = sertarul tejghelei în care negustorul î{i ]inea banii încasa]i din vânz@ri.

CEHRIN (sau CEAHRIN) = important@ cetate medieval@ ucrainean@ de pe malul Niprului. În anul 1711 ]arul Petru cel Mare al Rusiei nu i-a luat la r@zboi contra turcilor pe unii cazaci, l@sându-i "pre Nipru, la Ceahrin, cu hatmanul lor". (Ion Neculce, Letopise]ul). CEÍR (sau CEÍRIU) = ima{ pe care p@{tea o herghelie de cai. C. E. K. A. = denumirea prescurtat@ a Poli]iei politice secrete care a fost creat@ în U. R. S. S. de Felix Dzerjinski (1887 1926). CELATOR = sclav care trebuia s@ stea mereu în preajma st@pânului s@u roman. "CELE 14 PUNCTE" ALE LUI WILSON = program pentru încheierea p@cii prezentat Congresului S. U. A. de pre{edintele Wodroow Wilson în ziua de 8 ianuarie 1918. Prevedea libertatea naviga]iei, egalitate comercial@ între popoare, reducerea armamentelor, eliberarea teritoriilor franceze aflate sub ocupa]ie german@, evacuarea trupelor germane din Belgia, România, Serbia, Muntenegru, reînfiin]area Poloniei independente {i altele. Pentru realizarea aspira]iilor na]ionale ale României, foarte important era punctul nr. 10, care avea urm@torul con]inut: "Popoarelor din Austro Ungaria, al c@ror loc între na]iuni dorim s@-l preg@tim {i s@-l asigur@m, trebuie s@ li se dea cea mai liber@ posibilitate de dezvoltare independent@". CELEBÍU = persoan@ care avea o comportare frumoas@. CELEDNIC = servitor, slug@, argat (în epoca medieval@). CELENGHÍU (sau CELENGÍU) = denumirea unei vechi decora]ii militare otomane. CELESTIN = c@lug@r catolic dintr-un ordin înfiin]at de papa Celestin al V - lea (1294 - 1296). CELLA = sala central@ dintr-un templu grecesc sau roman, în care era instalat@ statuia zeului. CELLARIUS = sclav din Imperiul Roman care p@zea casa st@pânului s@u. CENOBIT = c@lug@r dintr-o m@n@stire care locuie{te împreun@ cu al]i c@lug@ri, prin aceasta deosebindu-se de pustnici. CENOTAF = mormânt simbolic, f@cut în memoria unei persoane care a murit în alt@ parte (în r@zboi, naufragiu etc.). CENTENAR = împlinirea unui secol (veac) de la un eveniment important. CENTENARIUM = "cântar", adic@ unitate de m@sur@ care în Imperiul Bizantin cuprindea 100 de litre (librae), sau 32,745 kilograme, sau greutatea a 100 monede de aur. CENTIRON (sau CENTUR§) = curea cu care se încing militarii. CENTNER = 1. M@sur@ ruseasc@ pentru cereale, egal@ cu 100 de kilograme sau cu 1/10 de ton@. O m@sur@ asem@n@toare sa folosit {i în Moldova, cu numele de ]@tnar; 2. Chintal. CENTONARI = negustori romani de haine vechi {i p@turi pentru sclavi {i s@raci. CENTRU ISTORIC = partea cea mai veche a unui ora{, în jurul c@reia s-a extins ora{ul actual. "CENTRUL NA[IONAL DE ROMÂNIZARE" = institu]ie creat@ în ziua de 3 mai 1941 cu scopul de a expropria întreprinderile evreilor {i a le da industria{ilor români care sprijineau regimul antonescian. CENTUMVÍR = membru într-un colegiu de 100 de magistra]i în Roma antic@. CENU}AR = urn@ funerar@. CEORLS = ob{ti s@te{ti anglo - saxone din a doua jum@tate a mileniului I d. Hr. CEP§RIT (sau CEP§RIE) = dare medieval@ achitat@ pentru vinul vândut atunci când se d@dea cep la butoaie sau la poloboace, în crâ{me. Aceast@ dare a existat în Moldova în secolele XVII - XVIII. CEPCHEN = hain@ scurt@ {i cu mâneci despicate, îmbr@cat@ de boierii români în epoca medieval@. CEPLAC = om s@rac. CEPR§ZAR = vechi negustor de ceaprazuri, {nururi {i galanterie. CERACHEÁ = mantie scump@, domneasc@. CERBER (în mitologia greac@) = câine cu trei capete, care p@zea intrarea în Infern. CERC§TÓRIU = inspector. CERC§TUR§ = încercare sau control f@cut de cerc@tori în [@rile Române în secolul al XVIII - lea, pentru a constata modul cum se încasau veniturile Vistieriei. CERCELAR = me{te{ugar care f@cea cercei. CERCETARE INTERDISCIPLINAR§ = cercetare {tiin]ific@ efectuat@ de speciali{ti apar]inând câtorva {tiin]e. Ace{tia studiaz@ fenomene ce se afl@ la grani]a dintre domeniile lor propriu - zise de cercetare. Se mai nume{te "cercetare multidisciplinar@". CERCETA}I DE URME (sau VÂN§TORI DE URME) = oameni care, împreun@ cu str@jerii din satul moldovenesc medieval, trebuiau s@ dea de urma r@uf@c@torilor {i s@-i predea spre a fi judeca]i. CERCET§}IE = denumirea unei organiza]ii pentru copii {i tineri. A fost creat@ de generalul englez Baden Powel în anul 1907, extinzându-se apoi în multe ]@ri. În România, aceast@ organiza]ie a existat în perioada 1913 - 1937. CERCET§TOR = om de {tiin]@ care face cercet@ri într-un anumit domeniu. CERCHEZ = locuitor din zona Caucazului.

CERCURI POLARE = Cele dou@ paralele de 66° {i 33' latitudine nordic@ {i sudic@. Acestea delimiteaz@ zonele temperate de zonele polare ale P@mântului. CEREALII = s@rb@tori ale sem@natului, pe care romanii le închinau zei]ei Ceres în luna aprilie. CEREMONIE = 1. Manifestare (parad@ militar@ etc.) în diferite ocazii solemne; 2. Ritual religios. CEREMU} = afluent al Prutului superior (în partea dreapt@), care în Evul Mediu forma "hotarul între Moldova {i Polonia". (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei). Acest râu a mai format grani]a dintre cele dou@ ]@ri în perioada 1918 - 1939. "CERERILE NORODULUI ROMÂNESC" = unul dintre documentele programatice ale Revolu]iei de la 1821. Tudor Vladimirescu cerea, între multe altele, formarea unei o{tiri na]ionale din 4.000 de panduri {i 200 de arn@u]i. CÉRES (în mitologia roman@) = zei]a Grâului (de aici provine denumirea de cereale). La greci se numea Demeter. CERNOBOG (în mitologia slav@) = "Zeul Negru" (divinitate nefast@), în opozi]ie cu Belobog ("Zeul Alb"). CER}Í (a) = a cerceta. "Pân@ aici dar@ cer{ind istoria (...), la al]ii de mai multe a zice ca acestea le las, {i la a noastr@ de rumâni istorie iar@ m@ întorc". (stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Române{ti). "CERTA PUNCTA" = denumirea unei patente imperiale austriece din anul 1769 prin care erau reglementate obliga]iile iobagilor {i ale jelerilor transilv@neni fa]@ de st@pânii lor. În primul articol se stabilea c@ "potrivit articolului de lege din anul 1714 {i gra]ioaselor porunci rege{ti din 20 iulie 1742 {i din 25 februarie 1747, prin care s-a înt@rit acel articol de lege, fiecare iobag este dator a sluji st@pânului s@u de mo{ie pe s@pt@mân@ patru zile cu bra]ele {i (corect, "sau" - n. n.) trei zile cu vitele". CERTARE = 1. Pedeaps@ domneasc@ aplicat@ cuiva în Evul Mediu. "Cela ce va fura cruce de în bisearic@, m@car@ de-ar fi {i de lemn, acela fur@ lucru sfin]it {i de în loc sfin]it; certarea lui iaste s@-l spânzure sau s@-l arz@ în foc de viu". (din Îndreptarea Legii, 1652); 2. Mustrare. "CERTARE CU OCNA" = condamnare la ocn@ pentru anumite infrac]iuni. "Cela ce va fura oae, sau bou, sau cal, sau alt dobitoc de în p@dure, sau de pe câmp, sau de în turm@, sau de în cas@, acela s@ se cearte cu ocna" (din Îndreptarea Legii, 1652) CERVI} (sau CIRVI}) = gr@sine de vite cornute, topit@. În secolele XVIII - XIX Moldova {i [ara Româneasc@ aveau obliga]ia de a aproviziona Imperiul Otoman cu mari cantit@]i de cervi{. CESSIO BONORUM = procedeu roman prin care debitorul î{i putea achita datoriile b@ne{ti fa]@ de creditorul s@u prin cedarea unor bunuri. CETAL - MEZIL = 1. }tafet@; 2. Curier rapid. CETANIE (sau CITANIE) = slujb@ religioas@. În timpul celei de-a doua domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1741 - 1743) "orândui preu]i înv@]a]i, de umbla pin toate ]inuturile {i pin toate satile, ca s@ vad@ ce fel de cetanii fac pe la bis@rici. La cari, nu putem scrii ce fric@ tr@ge be]ii preu]i {i diiaconi, c@ s@ apucasi la b@trâne]@ s@-i înve]@ carte". (Pseudo - Enache Kog@lniceanu, Letopise]ul). CETA} = osta{ dintr-o ceat@. CETLUITUR§ = 1. Tortur@; 2. Pedeaps@. CETVER = veche unitate de m@sur@ ruseasc@, egal@ cu 8 cetverici. Un cetveric era egal cu 0,0902 cvarteri, sau cu 0,2624 hectolitri. CETVERTOC = joi (ziua a patra a s@pt@mânii). "V@ leato 7004 <1496> iulie 25 dni cetvertoc, r@posat-au Alixandru Vod@, ficiorul lui }tefan Vod@ (cel Mare - n. n.), {i l-au îngropatu în M@n@stirea Bistri]ii, lâng@ str@mo{ul s@u, Alexandru Vod@ (cel Bun - n. n.)". (Grigore Ureche, Letopise]ul). CEZARO - CR§IESC (sau CHEZARO - CR§IESC) = ceva ce se refer@ la Imperiul Austro - Ungar. CEZVÂRT§ (sau CESVÂRT§, CIOSVÂRT§) = veche m@sur@ folosit@ în [ara Româneasc@ atât pentru suprafa]@, cât {i pentru greutate. Era egal@ cu 1/4 dintr-un pogon, {i tot cu 1/4 dintr-o chil@ nou@ de 400 de ocale. Cezvârt@ se numea {i sfertul de porc, ied sau miel t@iat. CFARTALNIC = sfert. CHACHALMECAS = {ase preo]i azteci care sacrificau oameni în cinstea zeilor. Cinci dintre ei imobilizau victima, iar al {aselea îi scotea inima. CHALCHIUTHLICUE (în mitologia aztec@) = zei]a Apelor. CHALMECATECUTLI (în mitologia maya{@) = zeul Sacrificiilor. CHAMPOLLION J. Fr. (1790 - 1832) = mare egiptolog francez. A descifrat vechea scriere hieroglific@ egiptean@ {i a scris prima gramatic@ a limbii vechi egiptene. A pus bazele unei {tiin]e noi, numit@ Egiptologie. CHANDRA (în mitologia hindus@) = zeul Lunii. CHARISM§ = 1. Termen folosit atunci când unui om i se recunoa{te o capacitate sau un har neobi{nuit. Acesta poate fi profet, mare om politic, mare comandant de o{ti etc.; 2. În Cre{tinism, prin acest termen grecesc se în]elege harul sau gra]ia Divin@ cu care este înzestrat un credincios de c@tre Sfântul Duh.

CHARTISM = mi{care muncitoreasc@ pentru revendic@ri economice {i sociale care a avut loc în Anglia în perioada 1835 1848. CHASQUI = curieri - alerg@tori din Imperiul inca{ilor, care se schimbau la fiecare doi sau trei kilometri. În felul acesta, în numai 24 de ore puteau transmite o porunc@ pân@ la distan]a de 400 de kilometri. CHAZARI = veche popula]ie turcic@, organizat@ într-un regat în sudul Rusiei. Acest regat a devenit puternic în secolele VII - X. Prin anul 740 d. Hr. chazarii au fost converti]i la Iudaism. CHEHAIA - BEI = loc]iitorul marelui vizir turc, având rang de pa{@ cu trei tuiuri. CHEHAILÂC = func]ia persoanei care era chehaie (capuchehaie) în Istanbul. CHELANDIA = nav@ mare de transport, folosit@ în Imperiul Bizantin. CHELAR = om de încredere care p@stra cheile de la c@mara {i pivni]a unei familii boiere{ti. Acesta administra proviziile familiei respective. CHEPT§NAR = 1. Me{te{ugar care f@cea piepteni; 2. Frizer. CHERBASAGÍU = negustor turc de odinioar@. CHERESTEGÍU = negustor care vindea scânduri sau alte materiale de construc]ie din lemn. CHERHANÁ (sau KARHANÉ) = 1. Atelier me{te{ug@resc din Imperiul Otoman; 2. Construc]ie aflat@ lâng@ o ap@, în care se prepara {i se depozita pe{tele prins. CHERSONES (sau CHERSONESUL TAURIC) = numele antic al Peninsulei Crimeea din nordul M@rii Negre. CHERV§S§RIE (sau C§RV§S§RIE) = 1. Han de dormit; 2. Rato{. CHESAR (sau CHEZAR) = împ@rat al Austriei (apoi al Austro - Ungariei, dup@ anul 1867). CHES§GÍU = denumire veche pentru ho]ul de buzunare. CHESEDAR (sau CHIS§DAR, CHISIDAR) = arhivarul Divanului turcesc. CHESEDAR - EFENDI = {eful arhivarilor din Divanul turcesc. CHESON = vehicul pentru transportul muni]iei de artilerie. CHESTUR§ (de Poli]ie) = organ poli]ienesc, superior unui Comisariat. CHEZÁ} = persoan@ care garanteaz@ pentru ceva, sau pentru alt@ persoan@, cu averea proprie. "Cheza{u se zice cine c@tre altul pentru datoria sau obrazul altuia f@g@due{te încredin]are". (din Legiuirea Caragea, 1818). Într-un hrisov din anul 1421 de la domnul Alexandru cel Bun s-a men]ionat la sfâr{it c@ "noi, boierii [@rii Moldovei, scri{i pe nume în fruntea acestei c@r]i {i la care suntem martori {i cheza{i, f@g@duim {i chez@{uim pe cinstea noastr@ {i pe credin]a cre{tineasc@ (...)". CHEZ§}IE = garan]ie pentru ceva. CHIABURI = ]@rani harnici {i gospodari frunta{i în vechile sate române{ti, pe care comuni{tii îi considerau du{mani ai poporului, deoarece se împotriveau colectiviz@rii for]ate a agriculturii, început@ în anul 1949. Categoria social@ a chiaburilor - despre care se spunea c@ îi exploateaz@ pe ]@ranii s@raci - a fost desfiin]at@ în ziua de 30 martie 1959 printr-un decret al Marii Adun@ri Na]ionale. CHIATIP = secretar (în epoca medieval@). CHIBITC§ = veche tr@sur@ acoperit@. CHICOMECOATL (în mitologia aztec@) = zei]a Porumbului. CHIGHECI (sau TIGHECI) = teritoriu moldovenesc din stânga Prutului, care de la sfâr{itul secolului al XVI - lea a devenit unitate administrativ - teritorial@ distinct@, condus@ de C@pit@nia Codrului. Mai târziu, domnul Vasile Lupu (1634 - 1653) a trecut aceast@ regiune sub autoritatea serdarului de Orhei. CHIHAIE = subofi]er în vechea oaste otoman@. CHILANI = preo]i ai maya{ilor din America Central@, care f@ceau preziceri. CHIL§ DE GALA[I = veche m@sur@ pentru cereale, care în Moldova era egal@ cu dou@ mier]e, sau cu 20 de dimerlii, sau cu 240 de ocale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 591/76), sau cu circa 308 kilograme. CHIL§ DE ISTANBUL = veche m@sur@ pentru cereale, care cânt@rea 30,8 kilograme, fiind de zece ori mai mic@ decât chila de Gala]i (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 588/89). CHILER (sau KILER, KILAR) = 1. Magazie; 2. C@mar@ pentru alimente. CHILIASM = 1. Credin]a unor secte (adventi{ti, martorii lui Iehova {i al]ii) în apropiata Împ@r@]ie de un mileniu a lui Iisus Hristos; 2. Milenarism. CHILIE = c@m@ru]@ amenajat@ într-o m@n@stire, pentru a locui un c@lug@r sau o c@lug@ri]@. CHILIPIR = 1. Câ{tig mare, {i nea{teptat, într-o afacere; 2. Marf@ bun@, cump@rat@ de ocazie, cu bani pu]ini. CHIMIR = centur@ (curea) lat@, din piele, cu buzunare {i diferite motive decorative. La români formeaz@ o pies@ din portul popular b@rb@tesc. CHINARGÍU = pescar care pescuia la ]@rmul m@rii. CHINDARC = moned@ albanez@, egal@ cu 1/100 de lec@. CHINDINAR = veche m@sur@ de greutate. "Un chindinar iaste 150 de litre". (Mihail Moxa, Cronica universal@).

CHINOVAR (sau CHINAVAR) = 1. Substan]@ ro{ie care se folosea la scrierea literei ini]iale mari cu miniaturi, precum {i la sigilarea documentelor; 2. Vopsea de diferite culori. Pe data de 5 februarie 1777, cu 30 de bani (adic@ 1/4 de leu) un moldovean a cump@rat "boeli pentru coliv@, chinavari verde, ro{ {i albastru". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, Colec]ia de documente, P. II/110, f. 1). CHINÓVIE = m@n@stire în care to]i c@lug@rii î{i duc via]a în comun. CHINTAL = m@sur@ pentru cereale, egal@ cu 100 de kilograme. CHIO}C = 1. Foi{or de lemn ce înfrumuse]eaz@ o Gr@din@ public@ {i în care cânt@ o fanfar@ militar@; 2. Loc amenajat pentru vânzarea ziarelor. CHIP = 1. Înf@]i{are; 2. Aspect. "Cum nu iaste într-un chip apa m@rei cu pic@turile ploei, a{a nu iaste într-un chip mila lui Dumnedz@u cu mila oamenilor". (Varlaam, Cazania, 1643); 3. Fel sau mod de a proceda într-o anumit@ situa]ie. Sec]ia a III - a din Cap. I al Regulamentului Organic al Principatului Valahiei (1831) se intitula astfel: "Chipul alegerii domnului". CHIPERE}TI = sat moldovenesc situat la confluen]a Bahluiului cu Jijia. Acolo, domnul Grigore Alexandru Ghica (1764 - 1767) a construit prima fabric@ de postav din Moldova, trimi]ând stof@ frumoas@ {i "la sultan Mustafa, pe{chi{". (din Cronica atribuit@ lui Enache Kog@lniceanu). CHIPERGÍU = negustor care vindea chiper (piper). CHIPÍU = {apc@ pentru militari, cu fundul rotund {i cu cozoroc în fa]@. A fost purtat {i de unii ofi]eri români pân@ în anul 1934. CHIPRIENI = locuitori din insula Cipru. CHIPROVICENI = negustori bulgari, care în secolul al XVII - lea au emigrat din ora{ul Chiprove] {i s-au stabilit în ora{ele mari din [ara Româneasc@. CHIRAGÍI = c@ru]a{i care transportau cu c@ru]ele cu cai m@rfuri {i persoane. Breasla chiragiilor era condus@ de un v@taf, care în epoca fanariot@ s-a numit chiragi - ba{a. CHIRALEISA! = "Doamne miluie{te!" - formul@ liturgic@ strigat@ de copiii care îl înso]esc pe preotul ortodox în ajunul Bobotezei. CHIRIARH = 1. Arhiereu care se afl@ în fruntea unei patriarhii, mitropolii sau episcopii; 2. Vl@dic@. CHIRIE = sum@ pl@tit@ harabagiilor pentru transportul m@rfurilor cu harabaua. CHIRIGÍI (sau CHILIGÍI) = persoane care transportau cu carele cu boi vin {i alte m@rfuri, în schimbul unei sume numit@ chirie. CHIRILIC = vechi alfabet slav. A fost inventat de fra]ii Constantin (sau Kiril, dup@ ce s-a c@lug@rit) {i Metodiu în secolul al IX - lea d. Hr. Pe vremea aceea, slavii din Moravia Mare se împotriveau francilor din apus, care pentru ei constituiau o amenin]are. Conduc@torul cnezatului Moraviei Mari, pe nume Rostislav, dup@ ce {i-a consolidat tronul prin alian]a cu ]arul bulgar Boris, a trimis o solie în anul 862 la împ@ratul Mihail al Imperiului Bizantin, cerându-i dasc@li care s@ propov@duiasc@ Cre{tinismul în limba poporului morav. Împ@ratul i-a trimis în Moravia pe fra]ii Constantin (Kiril) {i Metodiu, care se aflau la Curtea lui. Dup@ p@rerea celor mai mul]i cercet@tori, ace{ti fra]i, pentru a r@spândi Cre{tinismul între moravi, au creat mai întâi un alfabet numit glagolitic (de la termenul slav "glagoli", care înseamn@ "cuvânt"), iar apoi altul, numit chirilic. Acesta din urm@ a fost folosit {i în [@rile Române pân@ în anul 1860, cu simplific@ri succesive {i cu o perioad@ de tranzi]ie c@tre grafia latin@. La început, alfabetul chirilic românesc cuprindea 43 de semne (sau slove). Mai târziu a fost redus la numai 28. CHISEÁ = vas f@cut din sticl@ sau din alte materiale, în care se p@stra dulcea]a din fructe. CHITAI = chinez. CHITAR (sau PITAR) = produc@tor sau negustor de pâine. CHITAR - BA} = starostele unei bresle medievale de chitari. CHIT§ = pachet cu 12 fuioare de cânep@ meli]ate {i r@gilate, adic@ preg@tite pentru a fi toarse. CHITRI = arbori exotici, ale c@ror fructe comestibile erau importate în [@rile Române. CHIU§ (sau PIU§, PIV§) = instala]ie pentru îndesirea ]es@turilor de lân@. CHIULAF = c@ciul@ turceasc@ (i{lic). CHIURCI = 1. Blan@; 2. Hain@ de blan@. CHIURCI - BA}§ = starostele ({eful) unei bresle medievale de bl@nari {i cojocari. CHÍV§R§ = chipiu înalt, care odinioar@ f@cea parte din uniforma unor militari. CHIVERNISEAL§ = 1. Cârmuire; 2. Mod de administrare. "În]@legând împ@r@]iia rea chiverniseal@ a lui (Constantin Duca în prima domnie din Moldova, 1693 - 1695, n. n.) {i sl@biciunea ]@r@i, trimis-au un capigi - ba{ia ca s@ cerce starea ]@r@i {i de chiverniseala domnului". (din Cronica anonim@ a Moldovei, 1661 - 1729). Domnul [@rii Române{ti, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), "{-au chivernisit patriia cu a sa bun@ în]elepciune ...". (Radu Greceanu, Cronica). "Cei în vârst@ sunt st@pâni s@-{i chiverniseasc@ averea lor cum vor vrea". (din Legiuirea Caragea, 1818); 3. Ocupa]ie (profesie). Despre ]@ranii cl@ca{i din satul D@milenii Cârstii, ]inutul Dorohoi, în catagrafia din anul 1820 s-a men]ionat:

"Chiverniseala {i ali{veri{ul lor, cu c@r@u{ia {i cu lucrul mâinii lor. Starea lor, de mijloc". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Vistierie, Tr. 166, op. 184/16, f. 66 - 68). CHIVOT = lad@ de lemn în Templul lui Solomon din Ierusalim, lung@ de 4 picioare {i adânc@ de 2,6 picioare. Pentru a fi purtat, Chivotul era prev@zut pe laturi cu doi drugi trecu]i prin inele. În Chivot erau p@strate Tablele Legilor. CHIVU[§ = ]iganc@ angajat@ s@ lucreze cu ziua la între]inerea cur@]eniei într-o cas@ boiereasc@. CHIZ§} = garant. CHRYSOBUL = denumirea oric@rui document solemn scris în cancelaria Imperiului Bizantin. Purta semn@tura împ@ratului, f@cut@ numai cu cerneal@ ro{ie. De aici provine denumirea de hrisov (document medieval solemn în Moldova {i [ara Româneasc@). CHRYSOGRAPHIA = scriere veche, pentru care era folosit aurul sau argintul. CHURLS = oameni liberi din vechea societate anglo - saxon@. CIACHIR = grâu de calitate mijlocie în Moldova în secolele XVIII - XIX. Cel de calitate superioar@ se numea arn@ut, iar cel de calitate inferioar@ se numea cârn@u (c@rn@u). CIAMBULURI = deta{amente militare t@t@re{ti. CIÁSTIE = mahalá (cartier, cvartal) într-un ora{ moldovenesc din prima jum@tate a secolului al XIX - lea, care purta numele unei culori. De exemplu, în anul 1832 ora{ul Bac@u era împ@r]it în dou@ ciastii sau cvartale: Ro{ie {i Neagr@. (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Vistierie, transport 644, opis 708, dosar 107). În anul 1845, acela{i ora{ era împ@r]it în patru ciastii: Alb@, Verde, Galben@, Ro{ie. CIBELE sau KYBELE (divinitate frigian@) = zei]a P@mântului, so]ia lui Saturn {i mama zeilor. În secolul al VI - lea î. Hr. cultul ei a trecut din Asia Mic@ în Grecia. Acolo, Cibele s-a identificat cu Rhea. CICHIRGÍU = vechi cofetar la Curtea domnilor din [@rile Române. CICLOPI (în mitologia greac@) = oameni uria{i, cu un singur ochi în frunte. Erau fiii zeului Uranus {i ai zei]ei Geea {i munceau în fier@ria zeului Hefaistos, în calitate de calfe. Erau în stare s@ construiasc@ ziduri uria{e, numite "ciclopice". CIDRU = b@utur@ pu]in alcoolic@, ob]inut@ prin fermentarea sucului de mere. CIFERT = sfert. Aceast@ denumire se d@dea celor patru rate (uneori mai multe) în care se împ@r]ea birul anual în secolele XVIII - XIX. "}i-ncepu Duca Vod@ (Constantin Duca în cea de-a doua domnie în Moldova, 1700 - 1703, n. n.) a scoate grele d@ri pe ]ar@, a-ndesi ciferturili ce le scoses@ Antohi Vod@: din patru deder@ opt într-un an". (Ion Neculce, Letopise]ul). Anul fiscal începea la 1 octombrie. O sam@ moldoveneasc@ pe 1806/1807 are urm@torul titlu: "Sama Vistieriei în care s-au înc@rcat cifertul înt@i (subl. ns.) urm@toriu, pentru luni octombrie, noiembrie {i decembrie (...)". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Vistierie, tr. 166, op. 184, nr. 4). Uneori se încasau mai multe ciferturi pe an. De exemplu, domnul Moldovei, Ioan Vod@ Mavrocordat (1743 - 1747), "au adaos {i ciferturile, pre an câte 8 ciferturi". (Ioan Canta, Letopise]ul). CIFRU = semne conven]ionale {i secrete (litere sau cifre) folosite atât de diploma]i în coresponden]a cu guvernele lor, cât {i de militari. CIFTLIK = proprietate funciar@ în Imperiul Otoman. CILEN = membru al instan]ei de judecat@ moldovene{ti la începutul secolului al XIX - lea. CILIBÍU = 1. Domn; 2. Nobil; 3. Om distins; 4. St@pân. CIMBRII = numele unui trib germanic din Antichitate, care locuia pe ]@rmul sudic al M@rii Baltice. CIMÓTIE = 1. Rud@; 2. Neam. CIN = 1. Rang boieresc; 2. Grad militar; 3. Luntre mic@, pesc@reasc@. CINCINATUS (ordinul de) = ordin instituit în ziua de 14 aprilie 1783 pentru ofi]erii americani {i francezi cu mari merite în R@zboiul pentru Independen]a Statelor Unite ale Americii. CINCIZECIME = Pogorârea Sfântului Duh (marea s@rb@toare cre{tin@ din a cincizecea zi de dup@ Pa{ti). CINERAR§ = urn@ funerar@ în care se p@stra cenu{a persoanei decedate. CINÓVNIC = mic slujba{ medieval din Moldova {i [ara Româneasc@. CINQUECENTO = denumire pentru arta {i cultura italian@ din secolul al XVI - lea. CINTÉOTL (în mitologia aztec@) = zeul Porumbului {i al Recoltelor. Exista {i o zei]@ a Porumbului, numit@ Xilonen. CINZEAC§ = o cantitate de 50 de dramuri (cca. 160 de grame) de ]uic@. CIOBAC§ = luntre de dimensiuni mici, confec]ionat@ fie din scânduri, fie dintr-un bu{tean de copac scobit. CIOC§NA}I = muncitori care t@iau bolovanii de sare în ocnele române{ti din epoca medieval@. CIOCHIN§ = 1. Partea dind@r@t a {eii de pe cal; 2. Cârlig care se prinde de {aua calului. CIOCLU = 1. Persoan@ care ducea mor]ii la groap@; 2. Cel care îi îngropa pe ciuma]i. CIOHA = vas mic, cu o capacitate de 1 - 5 vedre. CIOHODAR = mic dreg@tor care avea grij@ "s@ se fac@ ciubote {i înc@l]@ri pentru nevoile domnului {i ale întregii cur]i (...); la ordinele lui sunt to]i cizmarii din Ia{i". (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei).

CIOLTAR = p@tur@ frumos împodobit@, care se punea sub {aua calului. CIORBAGÍU = 1. Ofi]er în vechea oaste de ieniceri turci. În anul 1713 "au poruncit dar hanul {i pa{a de s-au preg@tit to]i ciorbagiii {i ienicerii (...)". (din Cronica Ghicule{tilor); 2. Frunta{ al unui sat românesc din Dobrogea în timpul st@pânirii otomane. Dintre frunta{ii ciorbagii se alegea primarul (cogeaba{ul) satului; 3. Cre{tin bogat în Dobrogea aflat@ sub st@pânire otoman@. CIPPI = pari ascu]i]i {i înfip]i în p@mânt în fa]a fortifica]iilor romane, pentru a fi oprit@ cavaleria du{man@. CIRAC (sau CIRIAC) = 1. Persoan@ protejat@, favorit@; 2. Om de încredere; 3. Vasal. CIRCUMCÍZIE = t@ierea ritual@, de jur - împrejur, a prepu]ului la evrei {i la al]i orientali. La copiii evrei de sex masculin, circumcizia se face în ziua a 8 - a dup@ na{tere, când li se d@ {i un nume ebraic. CIREZAR = 1. Vechi negustor de bovine; 2. Proprietarul unei cirezi de vite cornute. CIRIC = 1. M@sur@ pentru suprafa]@, egal@ cu un sfert de pogon (circa 7 pr@jini); 2. O optime dintr-o pâine. CIRITEI (sau CERETEI) = p@durice format@ mai mult din tufi{uri. CIRT§ = termen prin care în nordul Moldovei, la începutul secolului al XX - lea, se în]elegea munca salariat@ de pe mo{ii în timpul verii. CISL§ = adunare a ob{tei pentru a repartiza, prin cisluire (sfat), birul satului pe contribuabili, propor]ional cu averea fiec@ruia. În timpul celei de-a doua domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1741 - 1743) a introdus un nou obicei, "f@când pe ]ar@ ca s@ s<@>cisluiasc@, f@când dz@ci bucate un cap ...". (Pseudo - Enache Kog@lniceanu, Letopise]ul). CISLUÍ (a) = a num@ra. CI}MEA = fântân@. CIT = pânz@ inferioar@, cu flori, ]esut@ din bumbac. În anul 1826 pre]ul unui cot de cit în Moldova era de 1 leu {i 35 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 98/62), bani ce puteau fi ob]inu]i atunci din vânzarea a 5 pui de gâin@. (Idem, P. 255/53). CITANIE = citirea unui text sau a unei rug@ciuni în timpul slujbei religioase. "CITITORIU DE STEALE" = astrolog. CIUBOT§ = tax@ (amend@) pl@tit@ în Moldova medieval@ slujitorilor domne{ti care î{i uzau înc@l]@mintea mergând s@ cerceteze un conflict. CIUBUC = lulea lung@, folosit@ de fum@torii din Orient. CIUBUCCÍU = 1. Produc@tor sau vânz@tor de ciubuce; 2. Persoana care umplea {i aprindea ciubucul unui domn sau boier în epoca fanariot@. CIUDESE = minuni. "}i fu Iisus Dumnezeu {i Om, {i f@cea ciudese mari {i multe". (Mihail Moxa, Cronica universal@). "Marele {i puternicul Dumnedz@u multe {i mari ciudese au f@cut în vreme de demult pre lume". (Varlaam, Cazania, 1643). CIUDOTVORE[ = om care s@vâr{ea minuni. "CIUMA LUI CARAGEA" = epidemie izbucnit@ în [ara Româneasc@ în anul 1813, în timpul domniei lui Ioan Gheorghe Caragea (1812 - 1818). Au murit atunci peste 70.000 de oameni. "CIUMA NEAGR§" = epidemie care în perioada 1347 - 1349 a ucis circa 1/3 din popula]ia Europei occidentale. În anii 1345 - 1346, t@tarii, printre care bântuia ciuma, au asediat cetatea genovez@ Caffa din nordul M@rii Negre. Ca s@ r@spândeasc@ boala {i printre genovezii asedia]i acolo, t@tarii au aruncat cadavre peste fortifica]ii, cu o catapult@ puternic@. Marele istoric Gheorghe I. Br@tianu scria c@ acesta a fost un "r@zboi microbian". Cor@bierii genovezi care aprovizionau cetatea, s-au contaminat {i au dus boala pân@ în Occident, unde a f@cut ravagii. S-a stabilit, cu aproxima]ie, c@ molima a ucis 43.000.000 de oameni, dintre care 26.000.000 în Europa occidental@. În Islanda, de exemplu, au murit aproape to]i locuitorii. Ciuma a fost cunoscut@ {i în Antichitate, {i în Evul Mediu timpuriu. De exemplu, epidemia din anul 430 î. Hr., care a ucis 1/3 din popula]ia ora{ului Atena. O epidemie de cium@ s-a declan{at {i în Imperiul Bizantin în anul 542 d. Hr. Atunci s-a îmboln@vit {i împ@ratul Iustinian I (527 - 565), care, îns@, a supravie]uit. CIURAR = 1. Me{te{ugar de demult, care confec]iona ciururi; 2. Negustor de ciururi. CIUTACI = turci din Peninsula Balcanic@ (sudul Dun@rii). CIVIS ROMANUS = cet@]ean roman. CIVITAS MILCOVIAE = numele vechi al localit@]ii Odobe{ti de lâng@ Foc{ani, atestat@ documentar în anul 1227 ca re{edin]@ a Episcopiei Catolice a cumanilor. În anul 1241 Episcopia a fost desfiin]at@ de t@tari. CIVITATES = 1. Ora{e fortificate, romane {i bizantine; 2. Centre religioase (episcopale) din epoca medieval@ occidental@. CLAC§ = 1. Obliga]ie în munc@ a ]@ranilor dependen]i fa]@ de st@pânii p@mântului (nobili, boieri sau m@n@stiri). La începutul feudalismului, aceast@ obliga]ie nu era reglementat@. Mai târziu, prin unele legiuiri feudale, a fost stabilit@ la 3 - 4 zile pe s@pt@mân@ în Transilvania, la 12 zile pe an în [ara Româneasc@, {i la 24 (apoi 12) zile pe an în Moldova. În anul 1766, domnul Moldovei, Grigore al III - lea Ghica, printr-un A{ez@mânt agrar a introdus nartul (adic@ norma zilnic@ de munc@) {i a fixat o clac@ de numai 6 zile pe an pentru "satele care vor fi pe marginea Moldovei". Regulamentele Organice din anii 1831 {i 1832 au m@rit în mod deghizat num@rul zilelor de clac@ în Moldova {i [ara Româneasc@, prin stabilirea

unor norme zilnice de lucru foarte ridicate. Obliga]ia cl@cii o aveau numai ]@ranii capi de familie. Aceast@ obliga]ie a fost desfiin]at@ în anul 1848 în Transilvania {i în 1864 în România; 2. Boieresc; 3. Munc@ de o zi, benevol@ {i gratuit@, prestat@ odinioar@ de fl@c@ii {i fetele dintr-un sat moldovenesc în folosul unui cons@tean de-al lor la construirea casei acestuia, la pr@{it, secerat etc. Seara, cel ajutat oferea în ograda lui o petrecere cu l@utari, ]uic@, {i ceva de mâncare. CLAIE = veche unitate de m@sur@ a cerealelor p@ioase, folosit@ în Moldova în epocile medieval@ {i modern@. Era format@ din 17 sau 21 de snopi pu{i unul peste altul în form@ de cruce {i cu spicele spre interior, pentru a fi ap@rate de ploaie. Fiecare rând num@ra 4 sau 5 snopi suprapu{i. Al 17 - lea sau al 21 - lea snop se punea deasupra celorlal]i, cu spicele în jos. CLAMATOR = sclav care anun]a numele oaspe]ilor ce intrau în casa st@pânului s@u roman. CLAN = 1. Termen prin care în Antichitate erau denumite gin]ile {i triburile cel]ilor; 2. Grup de rude ce proveneau din aceea{i gint@; 3. Clic@. CLANDESTIN = ceva secret, f@cut pe ascuns {i contrar legii. CLARV§Z§TOR = persoan@ care poate s@ întrevad@ cum va decurge o ac]iune în viitor. CLAS§ DE MIJLOC = categorie social@ relativ înst@rit@, format@ din meseria{i, negustori, ]@rani proprietari de p@mânt etc. CLASSIÁRII = marinari romani. CLAUSEWITZ KARL von (1780 - 1831) = general prusac, teoretician militar {i adept al r@zboiului total. CLAUSTER (sau CLAUSTRU) = m@n@stire catolic@. CLAUZE = prevederi speciale, cuprinse într-un document (act) oficial. CL§TÍ (a) = a porni la r@zboi o oaste medieval@ româneasc@. CLEMENTIA (în mitologia roman@) = zei]a Iert@rii {i a Milei. CLER = 1. To]i slujitorii unei biserici sau ai unui cult cre{tin dintr-o eparhie sau ]ar@; 2. Preo]ime. CLERICALISM = tendin]@ a conduc@torilor Bisericii de a spori influen]a clerului în societate. CLIC§ = oameni întov@r@{i]i pentru un scop condamnabil. CLIMATOLOGIE = denumirea {tiin]ei geografice care studiaz@ climatele (caracteristici, repartizare geografic@ etc.). CLIO (în mitologia greac@) = una dintre cele nou@ muze, fiic@ a lui Zeus {i a Mnemosinei. Era zei]a Memoriei {i, totodat@, muza Istoriei. Anticii {i-o imaginau ca pe o femeie tân@r@ ce ]ine o trâmbi]@ într-o mân@ {i un sul de pergament în cealalt@. CLIPER = nav@ mare, cu pânze {i cu minimum trei catarge. CLIPEUS = scut folosit în lupt@ de osta{ii romani. CLIRONOM = mo{tenitor. CLIRÓS = 1. Clerici, în general; 2. Preo]i. CLISIÁRNI[§ (sau CLISÉRNI[§) = cl@dire de lâng@ o m@n@stire (de exemplu, la Moldovi]a) în care se p@streaz@ ve{mintele clericilor {i diferite odoare ale m@n@stirii. CLOPOTNI[§ = turn pe biseric@, sau al@turi, în care se afl@ clopotele {i toaca. "CLO}CA CU PUII DE AUR" = tezaur de o excep]ional@ importan]@, descoperit în prim@vara anului 1837 în comuna Pietroasele din jude]ul Buz@u. Dateaz@ din perioada migra]iilor {i este atribuit vizigo]ilor din secolul al IV - lea d. Hr. Era format din 22 obiecte de aur, din care se p@streaz@ numai 12, în greutate de 18 kilograme. Scriitorul {i arheologul Alexandru Odobescu (1834 - 1895) a scris {i publicat importanta monografie intitulat@ Le trésor de Pétrossa. CLÚCER (sau MARE CLUCER) = dreg@tor care se ocupa de aprovizionarea cu alimente a Cur]ii domne{ti. Miron Costin, în Poema polon@, scria c@ acesta "adun@ {i distribuie mierea, untul, brânzeturile, care se dau turcilor, {i pentru oaspe]i, {i pentru cheltuielile buc@t@riei". Pu]in mai târziu, Dimitrie Cantemir scria c@ clucerul "supravegheaz@ toate c@m@rile domnitorului în care se p@streaz@ poame, unt, miere, brânz@, sare {i altele de acest fel", {i c@ era r@spl@tit de domn cu "dijmele de la stânele de oi pe care ]@ranii le ]in prin mun]ii Moldovei". În Moldova, clucerul este atestat în anul 1425. CLUNÝ = localitate din Fran]a în care Guillaume le Pieux, duce de Aquitania, a construit în anul 910 o aba]ie (m@n@stire) de benedictini. De acolo a început o mi{care de reform@, care s-a extins în secolele XI - XII. Aceast@ aba]ie este prima construc]ie în stil romanic din Europa occidental@. A fost sfin]it@ în anul 1095. CNEAGHIN§ (sau CNEGHIN§) = so]ie sau fiic@ de cneaz sau de ]ar rus. A{a erau numite {i so]iile {i fiicele boierilor moldoveni în secolele XV - XVII. "În anul 6971 <1463> iulie 5, {i-a luat }tefan Voievod doamn@ pe cneghina Evdochia de la Chiev, sora lui Semen ]arul". (din Letopise]ul anonim al Moldovei). CNEMID§ = ap@r@toare folosit@ de osta{ii greci {i romani din Antichitate pentru a-{i proteja picioarele de la genunchi pân@ la glezn@. Era f@cut@ din fier sau din bronz. CNEZAT = forma]iune politicâ prestatal@ care era format@ dintr-un grup de sate române{ti conduse de un cneaz. CNEZATUL HER[EI = forma]iune politic@ prestatal@ din secolele IX - XI în nordul Moldovei, situat@ la mijlocul distan]ei dintre ora{ele Dorohoi {i Cern@u]i, pe teritoriul care în secolele XVIII - XIX s-a numit [inutul Her]a. Re{edin]a cneazului era într-o a{ezare fortificat@, aflat@ azi pe teritoriul satului Fundu Her]ei din comuna Cristine{ti, jude]ul

Boto{ani, c@reia localnicii îi zic redut@. Aceast@ cet@]uie a fost cercetat@ de mari arheologi români în anii 1934, 1957, 1967 - 1974. În istorie, forma]iunea politic@ prestatal@ amintit@ aici mai poart@ {i numele de Codrii Her]ei. CNUT = bici din curea sau din funie, care avea în vârf bile de plumb. "COAD§ DE TOPOR" = expresie folosit@ atunci când cineva ajut@ (ca unealt@) o anumit@ persoan@ s@ înf@ptuiasc@ fapte rele {i p@gubitoare colectivit@]ii. COALI[IA ANTIHITLERIST§ = alian]@ între 26 de ]@ri, încheiat@ la Washington în ziua de 1 ianuarie 1942. Documentul, intitulat Declara]ia luptei comune împotriva ]@rilor Axei (sau Declara]ia Na]iunilor Unite), putea fi semnat în viitor de orice ]ar@ care accepta principiile Cartei Atlanticului din 11 august 1941. COATLICUE (în mitologia aztec@) = zei]a P@mântului, a Fertilit@]ii {i a Mor]ii. COAUTOR = persoan@ care, împreun@ cu alta (altele), a scris sau a tip@rit o carte. COBÂL§ = 1. Teritoriu din Moldova medieval@ pe care se cre{teau herghelii; 2. Mic@ forma]iune politic@ prestatal@ româneasc@, a{a cum a fost cea din stânga cursului mijlociu al Siretului, format@ din 39 de sate {i având o suprafa]@ de 1.750 de km2. COBORÂTOR = descendent. COBÚR = toc de piele prins de {aua calului, în care c@l@re]ul î{i ]inea revolverul. În anul 1811, "o p@rechi pistoali cu cobur<ul> lor" s-a vândut în Moldova cu 15 lei (Arhivele Na]ionale din Bac@u, Colec]ia de documente, P. V/91, f. 1 v.). CÓCHII - VECHI = licita]ie în Moldova în secolul al XVIII - lea {i la începutul secolului al XIX - lea, pentru luarea în arend@ a unor venituri ale Statului. Un document pe care l-am publicat în revista Carpica nr. XXIX, Bac@u, 2000, are urm@torul titlu: "Ponturile Slujbei V@mii dup@ cum s-au strigat într-acest an la Cochii Vechi, 1804, ghenar înt@i". CÓCIE (de la germ. kutsche) = tr@sur@ mare, închis@, folosit@ în [@rile Române în secolele XVI - XVIII. COCON (sau CUCON) = copil de domn sau de boier în Moldova medieval@. "Cucon s@ chiam@ p@n@ al {eptelea an de vr@st@". (din Pravila lui Vasile Lupu, 1646). COCO} = cioc@nelul exterior al mecanismului de dare a focului la o pu{c@ de vân@toare. "COCKTAIL MOLOTOV" = expresie prin care militarii germani numeau sticlele incendiare aruncate de militarii sovietici asupra tancurilor germane în cel de-al doilea r@zboi mondial. COD = carte (culegere) de legi. De exemplu, Approbatae Constitutiones (Transilvania, 1653), Compillatae Constitutiones (Transilvania, 1669), Pravilniceasca Condic@ ([ara Româneasc@, 1780), Codul lui Callimachi (Moldova, 1817) {i Legiuirea lui Caragea ([ara Româneasc@, 1818). COD CIVIL = culegere de legi care reglementeaz@ rela]iile dintre membrii societ@]ii, proprietatea etc. CODEX = 1. Manuscrise pe table de lemn cerate din Grecia {i Roma antic@, prinse la cotor cu curele; 2. Culegere de manuscrise sau de legi din epoca medieval@. CODICE = culegere de texte, mai ales religioase. De exemplu, Codicele Vorone]ian din Moldova (secolul al XVI - lea). "CODICELE MARAMURE}AN DE LA IEUD" = cea mai veche scriere în limba român@, din câte se p@streaz@. Manuscrisul dateaz@ din anii 1391 - 1392 {i a fost descoperit în 1962 de istoricul Dumitru }erbu. Se p@streaz@ în Biblioteca Academiei Române. "CODICELE TEODOSIAN" = culegere de legi din anul 438 d. Hr. alc@tuit@ în timpul împ@ratului roman Teodosie al II - lea (408 - 450). Cuprinde toate legile imperiale începând cu cele din timpul împ@ratului Constantin cel Mare (306 - 337). CODICIL = act prin care un testament este modificat sau completat. CODICOLOGIE = {tiin]@ auxiliar@ a istoriei care studiaz@ tehnica de executare {i con]inutul manuscriselor. CODREAN = locuitor de lâng@ Codrul Tigheciului (sau Chigheciului) din apropierea Bugeacului (sudul Basarabiei). "CODRII HER[EI" = 1. Denumirea veche a unor codri întin{i pe circa 30 de kilometri în nord - vestul jude]ului Boto{ani {i în sudul actualului raion Her]a din regiunea Cern@u]i (Ucraina). La poalele acestor Codri dinspre România se în{iruie satele Oroftiana de Sus, Oroftiana de Jos, Bajura, Hude{ti, Alba, Com@ne{ti, Suhar@u, D@mileni, Cristine{ti, Poiana, Baranca, Fundu Her]ei, Racov@], Ib@ne{ti {i Pomârla. De partea cealalt@ a Codrilor se afl@ satele române{ti Pilip@u]i, Lunca, Probote{ti, Târnauca, Tureatca, precum {i or@{elul Her]a, care în 1940 (1944) au fost anexate de U. R. S. S. în mod abuziv, iar ast@zi fac parte din raionul Her]a, regiunea Cern@u]i (Ucraina). Izvoarele istorice medievale amintesc de trei Codri vesti]i în [ara Moldovei: ai Her]ei, ai Hârl@ului {i ai Ia{ilor. În secolele IX - XI, teritoriul din jurul Codrilor Her]ei era organizat într-un cnezat românesc cu centrul politic într-o a{ezare fortificat@, ale c@rei ruine se mai v@d {i azi pe un deal satul Fundu Her]ei, comuna Cristine{ti, jude]ul Boto{ani. Mai târziu, în Codrii Her]ei se ad@posteau cei mai temu]i haiduci moldoveni; 2. Denumire dat@ {i fostului cnezat românesc al Her]ei. CODUL LUI HAMMURABI (sau HAMMURAPI) = culegere de legi din vremea lui Hammurabi (1792 - 1750 î. Hr.), fondatorul statului babilonian. Codul, în limba akkadian@, a fost descoperit la Susa (est de Babilon) în anul 1901. Placa de diorit pe care au fost scrise cele 282 de articole ale Codului se p@streaz@ la Luvru. Acest Cod prevedea pedepse foarte aspre pentru sclavi, mai ales pentru cei fugari {i pentru oamenii liberi care îi ad@posteau. "Dac@ omul (liber - n. n.) îns@ ]ine pe

acel sclav în casa sa, {i sclavul este apoi g@sit în aceast@ cas@, omul respectiv s@ moar@". (art. 19). "Dac@ un sclav d@ o palm@ fiului unui om liber, s@ i se taie urechea". (art. 205). COFETURI (sau CONFETURI) = 1. Bomboane; 2. Diferite dulciuri. În ziua de 5 februarie 1777 un moldovean a pl@tit 4 lei "pe 2 oc@ confeturi de pus pe coliv@ {i la p@r@stasu". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, Colec]ia de documente, P. II/110, f. 1). COGEA = 1. B@trân; 2. Mare; 3. Viteaz. COGEA - BA} = 1. Primul dintre b@trâni; 2. Primar al unui sat dobrogean în timpul st@pânirii otomane. COGNOSCIBIL = ceva ce poate fi cunoscut. COHORS (sau COHORT§) = unitate militar@ roman@ de pedestra{i. Zece cohorte formau o legiune. COIF = obiect de metal pus pe cap, pentru protec]ie în timpul luptei. A fost folosit înc@ din epoca bronzului. COLAC = tax@ medieval@ pl@tit@ de proprietari acelor oameni care le g@seau {i le aduceau vitele r@t@cite din cârduri sau cirezi. COLANDRISÍ (a) = a exploata pe cineva, a persecuta. COLA[IONÁ (a) = 1. Ac]iunea de a confrunta copia unui document sau text cu originalul, pentru a descoperi {i înl@tura eventualele gre{eli; 2. A verifica mai multe texte vechi cu acela{i con]inut, pentru a se constata dac@ între ele exist@ diferen]e. COLHIDA (sau COLCHIDA, KOLCHIS) = nume pe care vechii greci l-au dat Gruziei occidentale, unde au întemeiat dou@ colonii. În secolele VI - II î. Hr. a existat Regatul Colhida în zona Mun]ilor Caucaz (estul M@rii Negre). COLHOZ = gospod@rie agricol@ colectiv@, creat@ prin constrângerea ]@ranilor din fosta U. R. S. S. COLIBA}I = nume dat unor ]@rani dependen]i din [ara Româneasc@ în secolul al XVII - lea, deoarece locuiau în colibe. COLIMVITR§ = 1. Vas în care se punea apa pentru a fi boteza]i copiii la începutul Cre{tinismului; 2. Cristelni]@. COLINELE ROMEI = cele {apte dealuri de lâng@ râul Tibru, pe care s-a construit ora{ul Roma. Colinele aveau urm@toarele denumiri: Palatin, Capitoliu, Quirinal, Viminal, Esquilin, Caelius {i Aventin. COLLEGIA = breasl@ me{te{ug@reasc@ în Imperiul Roman. COLOAD§ = m@sur@ pentru grâne folosit@ în Moldova în secolul al XV - lea, care cuprindea patru g@le]i. Este de origine polonez@. La 6 ianuarie 1411, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, hot@ra s@-i dea ctitoriei sale de la Bistri]a, între altele, "zece coloade de grâu" în fiecare an. Mai târziu, printr-un hrisov domnesc din 26 ianuarie 1453, m@n@stirii Pobrata din Moldova i se acorda anual anumite cantit@]i de cear@, vin, o prisac@ la Bohotin, precum {i "în fiecare an, câte dou@sprezece coloade de mal] {i patru coloade de grâu" de la morile ora{ului Baia. COLOANE GEMINATE = coloane care într-o construc]ie sunt grupate dou@ câte dou@. COLOANELE LUI HERCULES = numele antic al strâmtorii Gibraltar. COLONAD§ = {ir de coloane a{ezate în fa]a intr@rii într-o cl@dire sau în jurul pere]ilor. COLONEL = grad militar superior locotenent - colonelului {i inferior generalului. COLONTITLU = rând scris deasupra paginilor unui text, care cuprinde numele autorului {i titlul lucr@rii (uneori, prescurtat). COLOSSEUM = amfiteatru cu 50.000 de locuri construit în Roma antic@ între anii 75 - 80 d. Hr., în timpul împ@ra]ilor Vespasian {i Titus. Avea patru etaje, 80 de intr@ri, {i era folosit pentru diferite reprezenta]ii {i lupte de gladiatori. COLOSUL DIN RODOS = una dintre cele {apte minuni ale Antichit@]ii, situat@ pe insula cu acela{i nume, la 25 de kilometri în sud - vestul Asiei Mici. Monumentul a fost în@l]at în amintirea unei victorii a regelui Ptolemeu I al Egiptului (supranumit apoi "Soter", adic@ "Salvatorul") împotriva unor du{mani ai locuitorilor din Rodos. Statuia a fost f@cut@ din bronz de sculptorul Chares din Lindos, elevul celebrului Lisip, în timp de 12 ani (292 - 280 î. Hr.). Dup@ descrierea lui Pliniu, Colosul era înalt de 31,5 metri (cam cât un bloc cu 10 etaje din zilele noastre). Unii au presupus c@ printre picioarele dep@rtate ale Colosului puteau trece cor@biile. Aceast@ statuie uria{@ s-a pr@bu{it dup@ numai 56 de ani, în timpul cutremurului din anul 224 î. Hr. Se spune c@ în secolul al X - lea d. Hr. un calif arab a vândut unui negustor Colosul, care st@tea pr@bu{it de peste un mileniu. S-a calculat c@ bronzul din Colos cânt@rea circa 300 de tone, dac@ acel negustor a avut nevoie de 900 de c@mile pentru a-l transporta. COLPORTAJ = comer] ambulant de demult. COLT = tip de revolver inventat de americanul Samuel Colt (1814 - 1862). COL[UNI = ciorapi din lân@, împleti]i. COLUMBAR (sau COLUMBARIA) = construc]ie funerar@ cu ni{e în pere]i, în care romanii depuneau urnele cu cenu{@ dup@ incinerarea persoanelor decedate. COLUMNA LUI TRAIAN = monument construit în Roma de c@tre Apollodor din Damasc în anul 113 d. Hr., în amintirea luptelor purtate de împ@ratul Traian împotriva dacilor. Are în@l]imea de 29,78 metri (sau circa 40 de metri cu tot cu soclu) {i se compune din 18 blocuri mari de piatr@ suprapuse. Friza, în form@ de spiral@, are lungimea de 200 de metri, în@l]imea între 0,90 - 1,25 metri, {i cuprinde 155 de scene de r@zboi cu circa 2500 de figuri. Columna are diametrul de 3,50 metri {i este prev@zut@ cu o scar@

interioar@. La baza ei a fost pus@ o urn@ funerar@ de aur, cu cenu{a împ@ratului Traian. În vârful Columnei era statuia împ@ratului, dar în anul 1587 a fost înlocuit@ cu statuia Sfântului Petru. COLUMNAE HERCULIS = nume dat promontoriilor Abyla {i Calpe, între care se afl@ strâmtoarea Gibraltar. Se spune c@ la început promontoriile erau legate, dar le-a desp@r]it puternicul Hercule, de la care {i-au luat numele. COMANDAMENT = organul care conduce o mare unitate militar@ sau o institu]ie militar@. COMANDATUR§ = Comandament (în vechea armat@ german@). COMANDIR = vechi comandant de oaste. COMÁNDO = trupe antrenate special pentru diferite ac]iuni independente. COMANDÓR = colonel de avia]ie sau de marin@. COM§NAC = c@ciul@ cilindric@ purtat@ de c@lug@rii ortodoc{i. COMEMORARE = ceremonie organizat@ pentru a evoca amintirea unei personalit@]i sau a unui eveniment istoric. COMENDUIRE = denumirea organului militar care asigur@ ordinea {i disciplina într-o localitate. "COMENTARII" = opera împ@ratului roman Marcus Ulpius Traianus (98 - 117) în care a descris cele dou@ r@zboaie pe care le-a purtat cu regele Decebal (87 - 106) pentru cucerirea Daciei. Comentariile s-au pierdut în împrejur@ri necunoscute. "COMES SACRI STABULI" = conduc@torul grajdurilor imperiale din Imperiul Bizantin. COMILITON = tovar@{ de idei sau de lupt@. CÓMIS = dreg@tor important, care avea în grij@ grajdurile {i hergheliile domne{ti. Cel din Moldova r@spundea {i de brani{tea domneasc@ de la Bohotin, lâng@ Prut. Primele atest@ri sunt din 1415 ([ara Româneasc@) {i 1435 (Moldova). CÓMIS VOIAJOR = persoan@ care se deplaseaz@ în diferite localit@]i pentru a c@uta clien]i la o marf@. COMISAR MILITAR = reprezentantul P. C. U. S. într-o unitate militar@ sau institu]ie militar@ sovietic@ în perioada 1918 1942. COMISARIAT = 1. Sec]ie a Poli]iei unui ora{, având în frunte un comisar; 2. Organ militar local care se ocup@ cu recrutarea tinerilor pentru serviciul militar obligatoriu, precum {i cu eviden]a militar@ a celor ce {i-au satisf@cut stagiul. COMISION = sum@ acordat@ celui care vinde sau cump@r@ diferite m@rfuri pentru alt@ persoan@. COMI}EL = gr@jdar la grajdurile domne{ti din Moldova {i [ara Româneasc@, subordonat comisului. COMITANENSES = trupe de campanie din Imperiul Bizantin în secolul al IV - lea d. Hr. COMITET = organ colectiv de conducere a unor organiza]ii politice, sindicale, culturale etc. "COMITET DE OBL§DUIRE" = organ de conducere al [@rii Române{ti format în ziua de 15 ianuarie 1821. Din Comitet f@ceau parte mari boieri în frunte cu Grigore Ghica (viitorul domn), Barbu V@c@rescu {i Grigore Brâncoveanu. Cu aprobarea {i cu sprijinul acestora, Tudor Vladimirescu s-a deplasat în Oltenia, unde a început revolu]ia. COMITIUM = acea parte a Forului din Roma unde se aduna poporul în diferite împrejur@ri. COMÍ[II = Adun@ri ale poporului în timpul Republicii Romane, cu atribu]ii în probleme politice, religioase sau legislative. COMMENDATIO = act de supunere prin care cei ce primeau p@mânt de la seniori în Evul Mediu occidental deveneau vasali. COMOAR§ = 1. Bani mul]i sau obiecte de mare pre] care cândva au fost ascunse, iar mai târziu au fost descoperite de arheologi sau în mod întâmpl@tor; 2. Bog@]ie. COMODOR = grad de ofi]er în marina Marii Britanii {i S. U. A., superior gradului de c@pitan. COMÓRNIC = c@m@ra{. Un "pan Oan@ comornic" este men]ionat într-un hrisov moldovenesc din 6 martie 1443. "COMPANIA GOLFULUI HUDSON" = veche companie comercial@ britanic@ înfiin]at@ în anul 1667, care f@cea comer] pe teritoriul Canadei. Acea companie a înfiin]at primele a{ez@ri britanice în Canada. COMPATRIOT = persoan@ fa]@ de alt@ persoan@ din aceea{i ]ar@. COMPÉNDIU = 1. Prezentarea sintetic@, sumar@, a unei discipline; 2. Conspect. COMPILA[IE = 1. "Oper@" cu idei sau fragmente luate de la al]i autori {i pe care autorul respectivei "opere" (?!) nu le-a prelucrat personal; 2. Oper@ f@r@ o contribu]ie personal@ a autorului. "COMPILLATAE CONSTITUTIONES" = colec]ie de legi din Transilvania, alc@tuit@ în anul 1669. COMPLICE = persoan@ care, în mod inten]ionat, sprijin@ pe cineva ca s@ fac@ o infrac]iune. COMPLUVIUM = deschiz@tur@ în acoperi{ul casei romane, prin care p@trundeau lumina, aerul {i apa de ploaie. COMUNARD = lupt@tor în timpul Comunei din Paris din anul 1871. COMUNEROS = 1. Nume dat unor ora{e din Castilia, care în anul 1520 s-au r@sculat contra absolutismului; 2. Denumirea lupt@torilor din Columbia care în 1781 s-au r@sculat contra st@pânirii spaniole; 3. Denumirea aripii de stânga din timpul revolu]iei spaniole din perioada 1820 - 1823. COMUNIDADES = comunit@]i autonome organizate de ora{ele spaniole r@zvr@tite împotriva puterii centrale în anii 1520 1521. COMUNITATEA ECONOMIC§ EUROPEAN§ (sau PIA[A COMUN§) = organiza]ie pentru integrare economic@ înfiin]at@ la Roma în ziua de 25 martie 1957, din care f@ceau parte Fran]a, Belgia, Italia, Luxemburg, Olanda {i R. F. a

Germaniei. Tot atunci s-a constituit {i "Comunitatea European@ a Energiei Atomice" ("Euratom"). Aceste tratate au intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 1958. COMUNITATEA EUROPEAN§ A C§RBUNELUI }I O[ELULUI (C. E. C. O.) = organiza]ie economic@ interna]ional@ constituit@ în ziua de 18 aprilie 1952. COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (C. S. I.) = uniune de state independente constituit@ la Alma - Ata în ziua de 21 decembrie 1991. S-a format din 11 (apoi 12) foste republici sovietice socialiste: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina {i Uzbekistan. S-a hot@rât ca sediul C. S. I. s@ fie la Minsk (în Belarus). COMUNITATE ETNIC§ = grup de oameni care au aceea{i origine, vorbesc aceea{i limb@ {i au o cultur@ comun@. COMUNIUNE = leg@tur@ strâns@ între persoane de aceea{i credin]@. CONABÍU = culoare vi{inie. CONAC = 1. Cas@ boiereasc@ (nobiliar@) nefortificat@ din mediul rural; 2. Loc amenajat pentru popasul, odihna {i g@zduirea dreg@torilor turci care treceau prin Moldova sau [ara Româneasc@. În cea de-a doua domnie a sa în Moldova, Gheorghe Duca (1668 - 1672) "au g@titu conace pentru Împ@r@]ie, {i poduri peste toate v@ile câte au trebuitu, cu mare grij@, orânduindu pre la conace oameni de isprav@ {i cu izvodu de câte ar trebui, s@ nu lipsasc@ (...); la conace era grijitu totu ce trebuia, pâne, orzu, ialovi]e, berbeci, miere, untu, lemne, iarb@, ]eru{i, {i totu ce trebuia s@ nu fie lips@ nici de unele". (Nicolae Muste, Letopise]ul); 3. Unitate de m@sur@ medieval@ pentru distan]e mari. În secolul al XVII - lea c@l@torul turc Evliya Celebi scria c@ dang@tul clopotului bisericii "Trei Ierarhi" din Ia{i "se aude de la o dep@rtare de un conac". CONACCÍU = boier îns@rcinat cu preg@tirea conacelor, adic@ a locurilor de popas, hran@, odihn@, pentru domn sau pentru dreg@torii turci care treceau prin [@rile Române. CONA[IONAL = persoan@ care face parte din aceea{i na]iune cu alt@ persoan@. CONC§ = bolt@ în forma unui sfert de sfer@, care acoper@ absidele bisericii. CONCENIE = sfâr{itul unei activit@]i (ac]iuni). CONCERIT = dare pl@tit@ de românii ortodoc{i dintr-o raia turceasc@ dun@rean@, pentru a putea avea o biseric@ în localitatea lor. CONCILIERE = împ@care (în]elegere) între p@r]i opuse. CONCILII ECUMENICE = cele {apte Concilii care s-au ]inut în secolele IV - VIII: 1. Niceea (325); 2. Constantinopol (381); 3. Efes (431); 4. Calcedon (451); 5. Constantinopol II (553); 6. Constantinopol III (680 - 681); 7. Niceea II (787). CONCILIUL DE LA TRENT (TRENTO) = Conciliu catolic ce s-a ]inut în perioada 1545 - 1563. A luat atitudine împotriva Reformei religioase care se r@spândea atunci în ]@ri din centrul {i din apusul Europei. CONCORDIA (în mitologia roman@) = zei]a P@cii {i a În]elegerii. CONDAC = cântare zilnic@ în cinstea unui Sfânt (în Biserica ortodox@). CONDEI = înc@rc@tur@ la o anumit@ socoteal@ b@neasc@ în Evul Mediu românesc. Un document din luna iunie 1827 are urm@torul titlu: "Sama v@tavului Gheorghie ot Be]@{ti (]inutul Bac@u - n. n.) de banii ce au priimit din datorii {i alte condei<e> (...)". (Arhivele Na]ionale din Piatra Neam], Colec]ia de documente {i scrisori Krupenski, anul 1827, nr. 31 {i 32). "CONDEI PORT§RE[ DE CERNEAL§" = denumirea stiloului inventat {i brevetat la Paris în anul 1827 de românul Petrache Poenaru (1799 - 1875). CONDICAR = persoan@ care scria {i p@stra condicile în trecut. CONDIC§ = 1. Registru; 2. Catastif (de exemplu, Condica liuzilor din anul 1803 pentru toate ]inuturile Moldovei dintre Mun]ii Carpa]i {i râul Nistru); 3. Culegere de legi (de exemplu, Condica civil@ a Principatului Moldovei din anul 1817). CONDOTIERI = comandan]i ai o{tilor de mercenari c@l@ri în Italia medieval@. CONDRACT (sau CONDACT) = contract. Un document moldovenesc din anul 1817 începea astfel: "Dat-am ade<v@>rat {i încredin]at condactul mieu la mâna r@ze{ilor din satul Luncani (...)". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, document din 1 august 1817, p. 1). CONDÚRI = pantofi de dam@ cu tocul înalt. În ziua de 19 decembrie 1807, un moldovean a cump@rat "o p@reche conduri fetei" cu 35 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 258/19). CONETABIL = 1. Primul ofi]er al Regatului Fran]ei de odinioar@, care avea {i comanda armatei; 2. Comandantul pedestra{ilor mercenari din vestul Europei în Evul Mediu. "CONFEDERA[IA RINULUI" = numele unui stat german nou, creat de împ@ratul Napoleon I al Francezilor în ziua de 12 iulie 1806. În articolul 1 al actului de constituire s-a men]ionat c@ "statele Maiest@]ilor lor {i Alte]elor lor serenissime (...) vor fi separate pentru totdeauna de teritoriul Împeriului Roman de Na]iune German@, {i se unesc între ele într-o Confedera]ie aparte, sub numele de Statele Confederate ale Rinului". Articolul 12 prevedea c@ "M. S. Imp@ratul Francezilor va fi proclamat Protector al Confedera]iei (...)". CONFERÍ (a) = a acorda unei persoane un titlu, o decora]ie, sau un grad.

CONFESIUNE = 1. Religie; 2. Cult; 3. M@rturisirea, de c@tre credincios, în fa]a preotului, a p@catelor sale, pentru a fi iertat de Dumnezeu. "CONFESIUNEA DE LA AUGSBURG" = document din anul 1530 prin care s-a stabilit dogma {i organizarea Bisericii Luterane. Prevederi: principele s@ fie {eful Bisericii Luterane din principatul lui; Biserica Luteran@ s@ fie necostisitoare {i simpl@; predica s@ nu se mai fac@ în limba latin@, ci în limba matern@; înl@turarea icoanelor {i a moa{telor; din cele }apte Taine, s@ ramân@ numai Botezul {i Împ@rt@{ania; s@ fie desfiin]at@ ierarhia catolic@; pastorii s@ fie conduc@torii comunit@]ilor luterane; desfiin]area m@n@stirilor catolice {i secularizarea averii lor. CONFINII = grani]e. CONFESÓR = 1. Preot într-o parohie; 2. Preot într-o unitate militar@. CONFISCAREA AVERILOR DOMNE}TI = obiceiul turcilor de a confisca averea domnilor români deceda]i sau b@nui]i de hainie (necredin]@) fa]@ de sultan. }tef@ni]@ Lupu, tân@rul domn al [@rii Moldovei, a murit în anul 1661. Cronicarul Miron Costin scria în Letopise]ul s@u c@ "înc@ nu era ie{it sufletul, s-au înglotit (turcii - n. n.) {i au venit s@ ia ce or g@si domnescu tot pre sama Împ@r@]iei". Mai târziu, în anul 1678 a fost mazilit domnul moldovean Antonie Ruset (1675 - 1678), în urma unor intrigi boiere{ti. A fost dus la Istanbul, închis {i chinuit cumplit, pentru a i se lua banii. Din Letopise]ul lui Ion Neculce afl@m c@ "pân' {i tulpanuri sup]iri îi f@ce de înghi]ie, {-apoi le tr@ge înapoi, de-i scote ma]@le pe gur@. }i l-au f@cut de au dat 1.000 de pungi {i mai bine". CONFORMISM = acceptarea docil@, mecanic@, a opiniilor altora, chiar dac@ acestea nu corespund opiniilor proprii. CONFRERIE (sau CONFR§[IE) = 1. Asocia]ie de negustori în Europa occidental@ {i nordic@ în Evul Mediu. Se mai numea {i ghild@. 2. Asocia]ie religioas@ sau caritabil@. CONFUCIANISM = veche religie chinez@ întemeiat@ de Kong - zi (sau Confucius), care a tr@it în perioada 551 - 479 î. Hr. CÓNGIU (sau MEDIMN) = 1. M@sur@ de greutate în statul spartan, egal@ cu circa 10 kilograme; 2. M@sur@ veche, de trei litri {i un sfert, la romani. CONGREGA[IE = 1. Ordin monahal la catolici; 2. Organiza]ie catolic@ pentru propagand@ religioas@; 3. Departament central al Vaticanului, în frunte cu un cardinal; 4. }edin]@ la un Conciliu; 5. Adunare religioas@. CONGRESMAN = membru în Congresul Statelor Unite ale Americii. CONGRESUL "LEGII TIMBRULUI" = Congres al reprezentan]ilor celor 13 colonii engleze din America de Nord, care s-a ]inut la New York în ziua de 19 octombrie 1765. De{i au declarat în scris c@ sunt "sincer devota]i persoanei Maiest@]ii Sale", participan]ii au protestat înpotriva Legii Timbrului adoptat@ de parlamentul britanic la 22 martie 1765, prin care se introducea o nou@ tax@ în colonii. CONGRESUL NA[IONAL AL POPORULUI = denumirea organului suprem al puterii de stat în Republica Popular@ Chinez@. CONIVEN[§ = faptul de a îng@dui o situa]ie incorect@. "CONJURA[IA CONFEDERATIV§" = conspira]ie ini]iat@ în Moldova în anul 1839 de comisul Leonte Radu, care urm@rea formarea unei Confedera]ii din Moldova, [ara Româneasc@ {i Serbia. Confedera]ia trebuia s@ fie condus@ de un domn ereditar {i supus@ Imperiului Otoman. CONLOCUITOR = persoan@ raportat@ la alt@ persoan@ ce locuie{te în aceea{i ]ar@ sau regiune. CONSCRIS = recrut chemat s@-{i fac@ serviciul militar obligatoriu. CONSEMN = îndatoririle pe care le are {eful g@rzii militare, în conformitate cu misiunea g@rzii respective. CONSEMNÁ (a) = a nu permite unui militar s@ p@r@seasc@ nava sau cazarma o anumit@ perioad@, din cauza unui act de indisciplin@. CONSERVATORISM = doctrin@ ce acord@ mare importan]@ tuturor institu]iilor {i elementelor tradi]ionale române{ti, cum ar fi Biserica, familia, morala {i altele. CONSF§TUIRE = întâlnire de lucru a reprezentan]ilor unor institu]ii, întreprinderi, organiza]ii sau ]@ri. CONSFIN[Í (a) = a accepta sau a fi de acord cu ceva. CONSILIER = 1. Sfetnic 2. Sf@tuitor în domeniul în care este specialist. CONSILIU DE COROAN§ = organ consultativ creat de regele Carol I (1866 - 1914) al României, din care f@ceau parte principalii oameni politici ai ]@rii. Era convocat în situa]ii excep]ionale. De exemplu, Consiliul de Coroan@ de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914, când s-a hot@rât neutralitatea României în primul r@zboi mondial. Acest organ politic consultativ a devenit permanent printr-un Decret al regelui Carol al II - lea din 30 martie 1938. Membrii Consiliului erau "desemna]i de rege dintre actualii {i fo{tii demnitari ai Statului, Bisericii, O{tirii {i ai Cur]ii regale, sau din personalit@]i de vaz@ ale ]@rii". Ei se numeau consilieri regali {i aveau rangul de mini{tri de stat. "CONSILIUL DIRIGENT" = guvernul provizoriu al Transilvaniei, format la Alba Iulia în ziua de 2 Decembrie 1918. Era compus din 15 membri {i îl avea ca pre{edinte pe Iuliu Maniu, care era {i ministru de Interne. Consiliul Dirigent {i-a stabilit sediul la Sibiu.

"CONSILIUL NA[IONAL ROMÂN CENTRAL" = organism politic românesc creat în ziua de 18/31 octombrie 1918 cu scopul de a preg@ti {i realiza unirea Transilvaniei {i Banatului cu România. Avea sediul la Arad {i era format din {ase membri ai Partidului Na]ional Român (Vasile Goldi{, Alexandru Vaida - Voievod, }tefan Cicio - Pop, Aurel Laz@r, Teodor Mihali, Aurel Vlad) {i {ase ai Partidului Social - Democrat (Ion Fluera{, Iosif Jumanca, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Renoiu, Bazil Surdu), ambele din Transilvania. CONSISTÓRIU = 1. Organ de disciplin@ {i de judecat@ pentru clericii ortodoc{i; 2. Adunare a cardinalilor catolici, prezidat@ de pap@; 3. Adunare dirigent@ a pastorilor protestan]i; 4. Adunare dirigent@ a rabinilor evrei. CONSISTORIUM = Consiliu imperial în Imperiul Bizantin. Membrii s@i erau numi]i de împ@rat {i purtau numele de comites. CONSPIRATIVITATE = situa]ie când o persoan@ sau o organiza]ie p@streaz@ secretul unei anumite ac]iuni politice, pe care autorit@]ile statului o consider@ ilegal@. CONSPIRA[IE = 1. Conjura]ie; 2. Complot. De exemplu, "Conjura]ia Egalilor" din Fran]a (1796), condus@ de F. N. Babeuf, sau "Conspira]ia lui Catilina" împotriva Senatului roman din anul 63 î. Hr. "CONSTITU[IA ANTONINIAN§" = denumirea Edictului din anul 212 d. Hr. dat de împ@ratul roman Caracalla (211 217). To]i oamenii liberi din Imperiul Roman primeau cet@]enie roman@ ("civitas romana"). "CONSTITU[IA C§RVUNARILOR" (sau "MEMORIUL C§RVUNARILOR" = memoriu cuprinzând 77 de "ponturi" (articole), alc@tuit în luna aprilie 1822 de tân@rul comis boto{@nean Ionic@ T@utul (1795 - 1830), reprezentant al micii boierimi moldovene. Acesta propunea multe reforme, între care: domnie constitu]ional@; respectul propriet@]ii; egalitate în fa]a legii; libertatea religioas@; libertatea înv@]@mântului; libertatea industriei {i a comer]ului; formarea unui Sfat Ob{tesc al ]@rii, care s@ cuprind@ {i boieri mari, {i mici; etc. În leg@tur@ cu industria {i comer]ul, la "pontul" 13 se preciza c@ "lucrarea p@mântului în tot chipul, me{te{ugurile, deschiderea de fabrici de orice trebuin]@, precum {i alc@tuirea de iscusin]i cele nevinovate {i tot felul de negustorie, s@ fie neoprite în p@mântul Moldovei (...)" {i, de asemenea, s@ fie "slobode (...) productele p@mântului de orice fel a trece {i peste hotar, afar@ din ]ar@, spre folosul ali{veri{ului ]@rii, precum {i înl@untrul ]@rii de a s@ ali{veri{ui". CONSTITU[IA EUROPEAN§ = legea fundamental@ a Uniunii Europene, semnat@ la Roma de liderii a 25 de state comunitare în ziua de 29 octombrie 2004. Textul de peste 400 de pagini al Constitu]iei a fost semnat în aceea{i sal@ în care la 25 martie 1957 fusese semnat Tratatul pentru constituirea Comunit@]ii Economice Europene. CONSTITU[IA IACOBIN§ = lege fundamental@ {i democratic@ din Fran]a, elaborat@ de Conven]ie în ziua de 24 iunie 1793 {i aprobat@ printr-un referendum. Iat@ câteva prevederi ale acelei Constitu]ii: "Scopul societ@]ii este fericirea comun@". (Art. 1); "To]i oamenii sunt egali prin natur@ {i înaintea legii". (Art. 3); "Libertatea este puterea ce apar]ine omului de a face tot ceea ce nu d@uneaz@ drepturilor altuia: ea are ca principiu natura, ca regul@ dreptatea, ca paz@ legea". (Art. 6); "Legea trebuie s@ apere libertatea public@ {i individual@ împotriva agresiunii celor care guverneaz@". (Art. 9); "Când guvernul violeaz@ drepturile poporului, insurec]ia este pentru popor {i pentru fiecare parte a poporului cea mai sacr@ {i cea mai necesar@ datorie". (Art. 35). CONSTITU[IONALITATE = faptul c@ o lege este conform@ cu Constitu]ia ]@rii. CONSUÁLII = s@rb@tori ale seceri{ului în Roma antic@. CONSUETUDINE = 1. Norm@ de drept nescris@, devenit@ obicei; 2. Cutum@; 3. Obiceiul p@mântului. CONSULAT = reprezentan]@ diplomatic@ oficial@ a unei ]@ri într-o alt@ ]ar@. Ap@r@ interesele ]@rii pe care o reprezint@. În Moldova {i [ara Româneasc@, primele consulate str@ine au fost înfiin]ate în anii 1782 (rus), 1783 (austriac), 1785 (prusian), 1798 (francez) {i 1803 (englez). CONSUS (în mitologia roman@) = zeul Prevederii. CONT = calcul pentru un proces economic pe o anumit@ perioad@ de timp, care cuprinde dou@ p@r]i: debitul {i creditul. CONT§} = 1. Hain@ lung@, pe care o purtau odinioar@ domnii {i boierii; 2. Hain@ ]@r@neasc@. "V@ru-meu, care v@zuse de patima celorlal]i, luase obicei în toat@ sara, la culcare, a-{i coase mânicile cont@{ului". (Ion Creang@, Amintiri din copil@rie). CONTE = 1. Senior de provincie medieval@ occidental@; 2. Titlu nobiliar ereditar, situat între marchiz {i viconte (în vestul Europei), sau între prin] {i baron (în Rusia medieval@). CONTRAAMIRAL = grad militar în marin@, inferior celui de viceamiral. CONTRAATAC = ac]iunea ofensiv@ a unei unit@]i militare pentru a redobândi un teritoriu pierdut în urma unui atac anterior al inamicului. CONTRABAND§ = 1. Trecerea clandestin@ peste frontier@ a unor m@rfuri interzise la import sau la export; 2. Sustragerea m@rfurilor de la plata taxelor vamale prev@zute de lege. CONTRABONT = 1. Marf@ de contraband@; 2. Marf@ confiscat@ de vame{ii moldoveni pe la anul 1800. CONTRACCÍU = persoan@ din [ara Româneasc@ sau din Moldova care în secolele XVIII - XIX lua în arend@, pe o perioad@, ocnele, v@mile, menzilurile (po{ta) etc.

CONTRACT = document încheiat între dou@ persoane, cuprinzând obliga]ii {i drepturi reciproce. CONTRACT ONERÓS = denumire dat@ în situa]ia când o parte contractant@ î{i propune ob]inerea unor avantaje suplimentare în schimbul obliga]iilor asumate. CONTRAFORT = înt@ritur@ din piatr@ sau din beton, având forma unui pilastru {i fiind lipit de un zid exterior, pentru a-i m@ri rezisten]a. CONTRALOVITUR§ = riposta ofensiv@ a unor unit@]i militare, cu scopul de a înfrânge for]ele inamicului. CONTRAOFENSIV§ = ac]iunea de trecere de la ap@rare la ofensiv@, pentru a opri atacul pornit de inamic. CONTRAREFORM§ = ac]iunea Bisericii Catolice din secolul al XVI -- lea îndreptat@ împotriva Reformei religioase. CONTRASPIONAJ = serviciul secret al unui stat, care adun@ informa]ii cu scopul de a anihila activitatea spionilor str@ini. CONTRATORPILOR = denumirea veche a distrug@torului din marina militar@. CONTROVERS§ = discutarea în contradictoriu a unei chestiuni. CONTUMACIE = absen]a la judecat@ a unui inculpat. CON[OPIST = mic func]ionar de birou. CONVENIEN[§ = norm@ de conduit@ impus@ de o societate. CONVENT = 1. Consiliu superior într-o m@n@stire catolic@ sau într-un ordin c@lug@resc catolic; 2. Organ suprem de conducere în Biserica Protestant@; 3. Adunare general@ a organiza]iei masonice (francmasonice). "CONVEN[IA DE LA PARIS" = lege fundamental@ pentru Principatele Române, semnat@ la Paris în luna august 1858 de reprezentan]ii Fran]ei, Marii Britanii, Austriei, Prusiei, Rusiei, Turciei {i Regatului Sardiniei. Conven]ia a stabilit viitorul statut politic al celor dou@ ]@ri, care urmau a se numi Principatele Unite ale Moldovei {i [@rii Române{ti, îns@ fiecare cu domn, guvern {i Adunare proprie. Ca institu]ii comune s-au înfiin]at Comisia Central@ {i Înalta Curte de Justi]ie {i Casa]ie, ambele având sediul la Foc{ani. Conven]ia a r@mas valabil@ pân@ în anul 1864. CONVERTÍ (a) = a-l face pe cineva s@ adere la o anumit@ religie. COOPERATISM = sistem economic ce încurajeaz@ coopera]ia. COOPERATIV§ = întreprindere comun@ administrat@ de persoane asociate, egale în drepturi {i obliga]ii, care î{i asum@ riscurile posibile. COOPERATIVIZARE = unirea for]at@ a ]@ranilor din România (împreun@ cu p@mântul, animalele {i utilajele) în Gospod@rii Agricole Colective în perioada 1949 - 1962. COOPERA[IE = asocierea unor persoane în întreprinderi de produc]ie, consum, prest@ri de servicii {. a. COPARTICIPARE = participarea la ceva a unei persoane, împreun@ cu alte persoane. COPÁSTIE = balustrada de pe puntea unei cor@bii. COPEIC§ = moned@ din Imperiul Rusiei, din fosta U. R. S. S., {i din Federa]ia Rus@, egal@ cu a suta parte dintr-o rubl@. Din anul 1535 {i pân@ în 1718 era din argint, iar mai târziu, din aram@. A circulat {i în [@rile Române în secolele XVIII XIX. COPIA 1 (în mitologia roman@) = zei]a Bel{ugului, a Abunden]ei. COPIA 2 = cu]it liturgic. Este folosit pentru t@ierea prescurilor. COPII DE CAS§ = fii de boieri care slujeau la Curtea domneasc@. La începutul secolului al XVIII - lea, în oastea Moldovei "mai era {i c@l@rimea, adic@ boierna{ii, copiii de cas@, pentru care Grigore Vod@ (Grigore al II - lea Ghica - n. n.) f@cuse suli]e zugr@vite cu steaguri de m@tas@ (...)". (din Cronica Ghicule{tilor). "COPIL ÎNTUNECAT" = copil nelegitim (cu tat@ necunoscut). COPORAN = anteríu. COP[I = cre{tini din Egipt. COPYHOLDER = ]@ran eliberat de sarcinile feudale în Anglia. Prin acest termen se în]elege ]@ranul de]in@tor al copiei actului prin care a fost eliberat din {erbie. COPYRIGHT = dreptul exclusiv al unei edituri de a publica, vinde, sau reedita o oper@ literar@, {tiin]ific@ etc. CORABIE = vas cu pânze folosit în trecut fie în r@zboi, fie pentru transportul m@rfurilor {i a c@l@torilor. CORAN (sau ALCORAN) = Cartea Sfânt@ a Islamului, dictat@ de Allah lui Mahomed. Se spune c@ originalul se afl@ în Cer, pe P@mânt existând doar cópii. Coranul cuprinde 114 capitole, cu 6.226 de versete. COR§BIER = marinar pe o corabie, sau proprietar de corabie. CORDAY CHARLOTTE (1768 - 1793) = femeia care l-a asasinat pe J. P. Marat în anul 1793. Tribunalul revolu]ionar francez de atunci a condamnat-o la moarte. CORD§ = sabie (denumire folosit@ în [ara Româneasc@ în secolul al XV - lea). CORDELIERI = 1. C@lug@ri franciscani care se încingeau cu o frânghie legat@ cu trei noduri; 2. Membri ai unui club revolu]ionar din Fran]a, întemeiat în anul 1790 de Danton, Marat {i Desmoulins. CORDOVANE = piei de capr@ prelucrate (t@b@cite {i vopsite) pentru a fi folosite la confec]ionarea obiectelor de marochin@rie sau la legarea c@r]ilor.

CORDUN (sau "CORDON ÎMP§R§TESC") = 1. Denumire dat@ Bucovinei române{ti dup@ anul 1775 când a fost anexat@ de Imperiul Austriei. La 14 mai 1799 un arenda{ a cump@rat "venitul mo{iilor dumisale din Cordonu împ@r@tesc (...)". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, Colec]ia de Documente, III/109); 2. Tot astfel era numit@ {i grani]a dintre Moldova {i Bucovina dup@ anul 1775. Într-o statistic@ moldoveneasc@ din 1830 s-a men]ionat c@ "la târgu{orul Mamorni]a, unde este schela marginii cordonului, urmeaz@ acele mai mari {i înt@rite alijveri{uri cu vânzarea b@uturii, a c@rnii {i a pânii (cerealelor - n. n.). (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Litere, D/55, f. 115 - 116). CORDUNA} = str@jer (gr@nicer) la hotarul dintre Moldova {i Bucovina aflat@ sub st@pânire austriac@ în perioada 1775 1918. CO-REGENT (sau COREGENT) = asociat la tron. De exemplu, în perioada 1764 - 1780 Iosif al II - lea a fost co-regent la tronul Imperiului Habsburgic, domnind împreun@ cu mama sa, împ@r@teasa Maria Tereza. Apoi a domnit singur, între anii 1780 - 1790. CORELIGIONAR = credincios care apar]ine aceleia{i religii cu alt credincios. CORE[ = m@sur@ pentru cereale folosit@ în Bucovina, egal@ cu circa 125 de kilograme. COREÚT = corist într-un teatru grec din Antichitate. CORHAN§ = coasta râpoas@ a unui deal. CORID§ = lupt@ cu tauri, practicat@ mai ales în Spania {i în ]@rile din America Latin@. "CORIDORUL POLONEZ" = fâ{ia de p@mânt primit@ de Polonia la sfâr{itul primului r@zboi mondial prin tratatul de pace de la Versailles, pentru a avea ie{ire la Marea Baltic@. Acolo se afla ora{ul liber Gdansk (Danzig). Acel coridor a desp@r]it Germania de Prusia Oriental@, care în perioada interbelic@ era parte a Germaniei. CORIFEU = dirijorul corului într-un teatru antic grecesc. Cânt@re]ul din acel cor se numea coreut. CORNAR = mic slujba{ din Moldova, care în secolele XVII - XVIII strângea darea numit@ corn@rit. CORN§RIT = dare perceput@ în epoca medieval@ de la negustorii care f@ceau comer] cu vite cornute. A fost introdus@ în Moldova în a doua domnie a lui Antioh Cantemir (1705 - 1707). Cronicarul Ion Neculce scria c@ acest domn "mai f@cut-au {i alt obiceiu: de tot boul de nego], corn@rit câte un leu". Unii boieri moldoveni, care exportau boi, erau scuti]i de aceast@ dare. Într-un document de "vânzarea v@mii" de la sfâr{itul secolului al XVIII - lea, citim urm@toarele la articolul nr. 3: "Fiindc@ unii din boieri au hrisoave domne{ti pe some de boi de nego], ci vor face însu{, s@ nu pl@teasc@ vam@ {i corn@rit dup@ obiceiu, pentru care s@ s@ urmezi dup@ cuprindere hrisoavelor, ca, de vor face boii, sau îi vor ave, s@ s@ scuteasc@". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, colec]ia Documente, P. VI/151). CORNET = 1. Ofi]er de rang inferior în fosta cavalerie rus@, începând cu anul 1801. Pân@ în 1884 era echivalent cu gradul de prapor{cic, apoi cu cel de podporucic; 2. Deta{ament de cavalerie în vechea oaste ruseasc@. CORNUA = p@r]ile laterale ale unei armate romane angajat@ în lupt@. COROAN§ = 1. Veche moned@ austriac@, în valoare de o jum@tate de florin; 2. Obiect pre]ios purtat pe cap, constituind semnul demnit@]ii {i simbolul puterii unui monarh (rege, împ@rat, domnitor etc.). COROBORA[IE = formul@ ce încheia partea din mijloc a unui hrisov domnesc, numit@ context. Exemplu: "Iar pentru mai mare înt@rire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit slugii noastre, Tador diac, s@ scrie {i s@ atârne pecetea noastr@ la aceast@ carte a noastr@". (Document moldovenesc din 18 februarie 1445). CORONAMENT = ornament situat în zona superioar@ a unei construc]ii. CORONER = ofi]er care în S. U. A. {i în Marea Britanie face parte din poli]ia judiciar@. CORONÍ (a) = a încorona. "În anul de la Hristos 1530, Jicmont, craiul le{@scu, fiind b@trân, au coronit pre fiiu-s@u, Avgustu, copil fiind de dzece ani, cu voia tuturor le{ilor". (Nicolae Costin, Letopise]ul). COROPCAR = mic negustor medieval ambulant, care î{i c@ra marfa în spate. CORP DIPLOMATIC = întregul personal diplomatic al unei ]@ri ce este acreditat în aceea{i ]ar@ str@in@. CORPORA[II = denumire dat@ în Epoca regulamentar@ fostelor bresle me{te{ug@re{ti din Moldova {i [ara Româneasc@. "CORPUS JURIS CIVILIS" = cod de legi dat de împ@ratul bizantin Justinian I (527 - 565). Cuprinde patru p@r]i: 1. Codul; 2. Pandectele; 3. Institutele; 4. Novelele. Primele trei au fost scrise în limba latin@, iar a patra, în limba greac@. CORREGIDORES = slujba{i spanioli importan]i din secolele XVI - XVII, care reprezentau puterea central@ pe lâng@ consiliile or@{ene{ti. CORTEGIU = grup de persoane care se deplaseaz@ cu ocazia unei ceremonii, solemnit@]i, sau care înso]esc o mare personalitate. CORTÉS = Parlamentul din Spania sau din Portugalia. CORVAN§ = 1. Vistieria Templului la vechii evrei; 2. Cutia Milelor din bisericile cre{tine. CORVET§ = corabie de r@zboi cu trei catarge, mai mare decât un bric {i mai mic@ decât o fregat@. CORVOAD§ = munc@ gratuit@ prestat@ de ]@rani în folosul statului, satului sau boierului. COSIGELARE = validarea unui document domnesc atât cu sigiliul domnului, cât {i cu cel al boierilor din Sfatul domnesc. Prin aceasta, boierii garantau {i înt@reau con]inutul documentului.

COSMOGONIE = 1. Concep]ie despre Facerea Lumii, existent@ la toate popoarele; 2. Parte a astronomiei care studiaz@ originea {i evolu]ia corpurilor cere{ti. COSTAND§ = veche moned@ de argint bizantin@. A existat {i o costand@ polonez@, care în secolele XVII - XVIII a circulat {i în [@rile Române. În Moldova se numea {i potronic {i avea valoarea de 9 - 10 bani. CO} = veche tab@r@ militar@ t@t@reasc@. În anul 1650, împotriva domnului Vasile Lupu al Moldovei au pornit "Galga soltan singur cu co{urile, {i Hmil hatmanul cu tab@ra (...)". (Miron Costin, Letopise]ul). În Cronica sa, Axinte Uricariul scria urm@toarele despre acela{i eveniment: "Calga sultan cu co{urile {i Hmil hatmanul de la Soroca au tras cu o{tile drept la [u]ora, unde sultanul cu co{urile t@t@r@{ti au desc@lecat". CÓ}NI[§ = stup de albine primitiv, f@cut din ramuri de r@chit@ împletite sau din papur@ împletit@. Era uns cu un amestec de lut {i b@legar, pentru a se p@stra în interior o temperatur@ moderat@. COT = 1. Unitate medieval@ de m@surat lungimea în [@rile Române, egal@ cu 0,63 - 0,68 metri. În Moldova, cotul a fost {i înc@ mai este folosit la m@surat pânza. Un cot de pânz@ este egal cu distan]a dintre cotul bra]ului {i vârful degetului mijlociu, plus distan]a de la vârful acestui deget pân@ la încheietura palmei. La 30 iulie 1796, pentru "nunta Nastasic@i" din Moldova, s-au cump@rat, între multe altele, "17 co]i horbot@ alb@", cu pre]ul de 50 de parale cotul (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 237/51); 2. Cotul regal din Grecia antic@ m@sura 55,5 centimetri {i era cu "trei degete mai lung decât cotul obi{nuit", dup@ cum ne informeaz@ istoricul Herodot. COTÁR = mic slujba{ care în Moldova medieval@ supraveghea cotitul, adic@ m@surarea corect@, cu cotul, a stofelor {i pânzeturilor ce erau vândute în zilele de iarmaroc. COT§RIT = dare pl@tit@ de negustorii de pânzeturi pentru pânza vândut@ cu cotul. COTERÍE = 1. Persoane care î{i ap@r@ interesele reciproc; 2. Grup de oameni care au scopuri egoiste. COTIZA[IE = sum@ fix@, pe care o pl@te{te periodic membrul unui partid sau al unei organiza]ii, asocia]ii etc. COTYTTO (în mitologia roman@) = zei]a Neru{in@rii. COVÁCI (sau COVÁLI) = fierar. COVA}§ = b@utur@ nealcoolic@ ce se ob]inea din f@in@ de grâu, porumb etc., pus@ în ap@ cald@ {i l@sat@ s@ dospeasc@. COV§LIE = vechea denumire a atelierului de fier@rie în Moldova. COVERT§ = puntea superioar@ a unei nave, de la pror@ pân@ la pup@. COW - BOY = haid@u (p@stor) la vite în fermele din S. U. A. COYOLXAUHQUI (în mitologia aztec@) = zei]a Lunii. COZAC = cazac. Cronicarul Miron Costin scria c@ "de{i mul]i au dzis c@ numele lor, cozac, ar hi de la un neam ce este peste apa Volgh@i, anume cassac, ce acele de{erte pove{ti sintu. Sânt c@zacii de neamul lor ru{i, r@m@{i]ele de o{teni a cnedzilor ruse{ti (...)". COZOROC = partea anterioar@ a unui chipiu. Are form@ de semicerc {i umbre{te fa]a militarului. CRAI = 1. Rege medieval; 2. Principe. În anul 1593, când în [ara Româneasc@ s-a urcat pe tron Mihai Viteazul, în [ransilvania "era crai Bat@r Jicmont", adic@ Sigismund Báthory. (Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Rumâne{ti). CRAINA (sau OCRAINA) = Ucraina. CRAINIC = denumirea celui ce anun]a publicului poruncile venite de la suveran sau de la diferite autorit@]i. "CRAIUL }FEDULUI" = "regele Suediei". (Ion Neculce, Letopise]ul). CRATER = vas larg la gur@, în care grecii antici amestecau la petreceri vinul cu apa. CRAVA}§ = un fel de bici cu ajutorul c@ruia c@l@re]ul î{i îndeamn@ calul s@ alerge. CR§CIUN = Marea s@rb@toare a na{terii Domnului nostru Iisus Hristos. În calendarul bisericesc cre{tin este înscris@ începând cu anul 336 (la Roma). CRÂM (în cronicile medievale române{ti) = Peninsula Crimeea din nordul M@rii Negre. CREATOR = Dumnezeu (Creator al Universului). CREA[IONISM = concep]ie teologic@ ce su]ine c@ Lumea a fost creat@ de Dumnezeu, din nimic. CREDEN[§ = mas@ mobil@ situat@ lâng@ masa Altarului dintr-o biseric@ catolic@, în care se p@streaz@ obiectele necesare la slujba religioas@. CREDEN[IONAL = mandat încredin]at fiec@ruia din cei 1.228 de delega]i pentru a vota, la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România. CREI[AR = veche moned@ austriac@ de aram@, egal@ cu a suta parte dintr-un florin. CREOL = urma{ al coloni{tilor europeni, n@scut în coloniile acestora de pe alte continente. CRESTIANISM (sau CRISTIANISM) = Cre{tinism. CRESTOMA[IE = culegere de texte importante din diferite domenii sau din diferi]i autori. Aceste texte sunt ordonate cronologic, sau dup@ alte criterii. CRE}TINISM = religia care se bazeaz@ pe credin]a în Iisus Hristos {i în înv@]@turile Sale.

CRIJECI (sau CRIZECI, CRIZACI, KRIJACI, CRIJEI) = 1. Crucia]i; 2. Cavaleri teutoni. Cronicarul moldovean Nicolae Costin scria c@ "dup@ ce au pierdut r@zboiul (în anul 1422 - n.n.) (...) cu Vladislav Iaghelo, craiul le{@scu, c@ruia iau trimis agiutor Alexandru Vod@ (cel Bun - n. n.) împotriva crijecilor 400 de moldoveni, c@zut-au la pace crijecii (...)". CRIPTOLOGIE = {tiin]@ care studiaz@ scrierile secrete {i documentele cifrate. CRISOGRAFIE = scriere cu litere de aur. CRISOHEDONISM = doctrin@ economic@ potrivit c@reia bog@]ia na]iunii trebuie s@ aib@ la baz@ acumularea de aur. CRISTELNI[§ = vas mare, cu ap@ c@ldu]@, în care preotul boteaz@ copiii. "CRISTEL DE S§GEAT§" = distan]a pân@ la care arca{ul putea trimite s@geata. CRISTO}I = osta{i crucia]i. "}i birui Iancul (de Hunedoara - n. n.) pre Mahamet, cu cristo{ii, deci se turn@ Mahamet ru{inat". (Mihail Moxa, Cronica universal@). CRIT = insula Creta din Marea Mediteran@. CRITICISM = tendin]@ exagerat@ de a critica. CRIVAL§ = veche unealt@ ]@r@neasc@ pentru r@sucitul funiilor din cânep@. CRIVAT (sau CREVAT) = denumire veche pentru patul de dormit (în Moldova). În anul 1846 p@rin]ii unei mirese i-au dat ca zestre, între altele, "un acoperemânt di crevat, di adamasc@". (Arhivele Na]ionale din Bac@u, document din 25 august 1846, p. 1). CRIZ§ MONETAR§ = fenomen ce se manifest@ (mai ales în timpul unei crize economice de supraproduc]ie) ca urmare a lipsei de numerar, a neachit@rii pl@]ilor la timp etc. CRO - MAGNON = numele unei localit@]i din Fran]a unde au fost descoperite oase de homo sapiens (numit {i "om de la Cro - Magnon"). CROAZIER§ = 1. C@l@torie pe care o persoan@ o face de pl@cere, cu o nav@, pe mare; 2. Avion care zboar@ cu o vitez@ mai mic@ decât cea maxim@ posibil@. CROBIZI = popula]ie dacic@ ce tr@ia în sudul Dun@rii {i aproape de Marea Neagr@ în secolele V î. Hr. - II d. Hr. CRO - MAGNON = popula]ie care a locuit în Europa în perioada paleoliticului superior (circa 40.000 - 14.000 î. Hr.). Denumirea provine de la o pe{ter@ din Fran]a (lâng@ Périgneux). Urmele fosile ale omului de Cro - Magnon au fost descoperite acolo în anul 1868. CROMLÉX (sau CROMLEH) = monument megalitic datând din epoca bronzului. Aceast@ construc]ie sacr@ era format@ dintr-o piatr@ mai mare în centru, în jurul c@reia erau multe pietre verticale {i la distan]e egale, a{ezate în form@ de cerc. CRONOGRAF (sau HRONOGRAF) = sintez@ de istorie general@, bazat@ atât pe izvoare scrise, cât {i pe legende. CRONOLOGIE = 1. }tiin]@ auxiliar@ a istoriei care se ocup@ cu datarea epocilor istorice {i a evenimentelor de orice fel; 2. Carte sau list@ ce con]ine o succesiune de evenimente istorice, ordonate cronologic. CRONOS (în mitologia greac@) = zeu Primordial, întruchipând Timpul. Un oracol i-a prezis c@ va fi detronat de unul dintre fiii s@i. De aceea i-a devorat pe rând, în afar@ de Zeus, pe care l-a salvat Rhea, mama lui. CRONTALER = numele unei vechi monede de argint austriece din a doua jum@tate a secolului al XVIII - lea, care se împ@r]ea în jum@t@]i {i în sferturi. A circulat {i în [@rile Române, unde în anul 1815 valora 6 lei. CRUCEA DECUSSATA = Cruce în form@ de X. Pe o astfel de Cruce a fost r@stignit Sfântul Apostol Andrei, cel care a r@spândit Cre{tinismul în nordul M@rii Negre {i în Dobrogea. CRUCEA LUI FEREN[ = cruce pus@ în anul 1717 de domnul Mihai Racovi]@ aproape de Ia{i, lâng@ Cet@]uia, dup@ victoria de acolo a o{tilor moldo - t@tare împotriva c@tanelor austriece conduse de "Frian]i, c@pitanul lor". (din Cronica atribuit@ lui Alexandru Amiras). CRUCEA RO}IE = organiza]ie interna]ional@ creat@ în anul 1863 de Henri Dunant, cu sediul în ora{ul Geneva. CRUCER = crei]ar (moned@). "CRUCIADA ROMÂNISMULUI" = denumirea unei organiza]ii de tip fascist din ]ara noastr@, creat@ în anul 1934 prin desprinderea unei grup@ri din Garda de Fier. A disp@rut din via]a politic@ în anul 1938. CRUCIADE = r@zboiaie purtate de catolicii europeni în perioada 1096 - 1270 pentru eliberarea Locurilor Sfinte ale Cre{tinismului, ajunse sub st@pânirea musulmanilor. În total, au fost opt cruciade: Cruciada I (1096 - 1099), a II - a (1147 1149), a III - a (1189 - 1192), a IV - a (1202 - 1204), a V - a (1217 - 1221), a VI - a (1228 - 1229), a VII -a (1248 - 1254), {i a VIII - a (1270). A mai existat {i o Cruciad@ a copiilor în anul 1212, condus@ de copiii Etienne {i Nicolas, care, ca {i majoritatea celor amintite mai sus, s-a terminat cu un e{ec. Tot cruciade s-au numit {i unele r@zboaie antiotomane purtate de cre{tini în secolele XIV - XVI. CRUCIER§ = lupt@ purtat@ la distan]@ mare de baz@ {i într-un timp îndelungat de c@tre o nav@ sau grup de nave. CRUCIFICÁ (a) = a r@stigni. "CRUCILE DE FOC" = organiza]ie fascist@ francez@ creat@ în anul 1927 {i condus@ de colonelul de La Rocque. La 6 februarie 1934 a declan{at o r@scoal@ la Paris. A fost interzis@ în ziua de 18 februarie 1936. CRUCI}§TOR = vas de r@zboi mai u{or decât un cuirasat, folosit ca avangard@ a unei escadre.

CRUGUL LUNII = perioad@ de 19 ani, dup@ trecerea c@reia toate fazele lunare revin la acelea{i zile ale lunilor. (Vezi {i "Elemente cronologice secundare"). CRUGUL SOARELUI = perioad@ de 28 de ani, dup@ trecerea c@reia toate zilele s@pt@mânii cad din nou în acelea{i date lunare. (Vezi {i "Elemente cronologice secundare"). CTITOR = persoan@ care cheltuie bani pentru a construi o biseric@ sau o m@n@stire. CUADRAND = moned@ roman@ de cupru, cânt@rind 3 uncii (8,2 grame) {i valorând cât un sfert de as. CUAUHTÉMOC = al 11 - lea conduc@tor aztec (1520 - 1521). Era c@s@torit cu Tecuichpo, fiica fostului rege aztec Montezuma (1502 - 1520). Mai târziu s-a r@zvr@tit împotriva conchistadorului Cortez, îns@ a fost prins {i ucis din porunca acestuia în luna februarie 1525. CUBÍCULUM = dormitor mic, într-o cas@ roman@. CUC§ = un fel de c@ciul@ pe care domnul român o primea de la sultan. CUCERNIC = om credincios (cuvios, evlavios). CUCUL§ = hain@ cu glug@, din stof@ groas@, îmbr@cat@ de c@lug@rii catolici. CUCULÍU = potcap purtat de c@lug@rii ortodoc{i. CUCURUZ = popu{oi (porumb). CUDUMÍE = 1. Cadou f@cut odinioar@ cu ocazia sosirii unei persoane; 2. Dare introdus@ în anul 1792 printr-o reglementare între [@rile Române {i Imperiul Otoman. Prin articolul 10 al documentului respectiv, domnii Moldovei {i ai [@rii Române{ti erau obliga]i s@ trimit@ diferite sume de bani unor importan]i dreg@tori turci, când ace{tia erau numi]i în func]ie (vizir, reis efendi, defterdar - efendi {i al]ii). CUF§RAR = me{te{ugar care f@cea cufere (valize), sau negustor care vindea asemenea marf@. CUHNE = buc@t@rie. CUIRASIERI = osta{i din cavaleria grea a unor state europene de la sfâr{itul secolului al XVI - lea {i pân@ la primul r@zboi mondial. CUIUMGÍU = me{ter argintar. CUIUMGI - BA}§ = starostele unei bresle medievale de argintari. CUL = osta{ turc de odinioar@. CULACI = ]@rani înst@ri]i din vechea Rusie. La începutul secolului al XX - lea reprezentau 20% din totalul gospod@riilor ]@r@ne{ti {i produceau 50% din cereale. Au fost persecuta]i de regimul comunist sovietic dup@ anul 1917. CULAT§ = partea inferioar@ a ]evii unui tun. CUL§ = turn medieval de ap@rare. CULEVRIN§ = tun de demult, a c@rui ]eav@ era foarte lung@. CULION = potcap mic {i rotund, f@r@ bordúri (negru pentru c@lug@ri, ro{u pentru protopopi, {i albastru pentru preo]i). CULOGLU = santinel@ de demult în armata turc@. CULUC = straj@ (paz@) militar@. CULUCCÍU = vechi paznic de noapte. CUMANIA ALB§ = teritoriul dintre râul Nipru {i Mun]ii Ural, st@pânit de cumani în secolele XII - XIII. Acolo se afla centrul lor politic. CUMANIA NEAGR§ = Muntenia (teritoriul dintre Dun@re, Olt {i Mun]ii Carpa]i) {i sudul Moldovei, unde au st@pânit cumanii în secolele XII - XIII. CUMBARÁ = ghiulea pentru tun în epoca medieval@. "Avea Ion Vod@ (cel Cumplit, domn al Moldovei în perioada 1572 1574 - n. n.) {i pive 80, de aruncat cumbarale". (Nicolae Costin, Letopise]ul). CUMBARAGI - BA}§ = comandantul cumbaragiilor (tunarilor). CUMERCHIAR = vame{ în epoca medieval@. CUMIDAVA = veche a{ezare dacic@, situat@ pe locul actualului ora{ Râ{nov. CUMINEC§TUR§ = 1. Gustarea de c@tre cre{tini a pâinii {i vinului, care simbolizeaz@ trupul {i sângele Domnului nostru Iisus Hristos; 2. Împ@rt@{anie. CUMPANIST = negustor din trecut care era asociat cu al]i negustori. CUMP§N§ = 1. Primejdie (pericol) mare; 2. Denumirea unui vechi instrument de cânt@rit în toate cele trei [@ri Române. "CUMP§N§ VICLEAN§" (sau "M§SUR§ ÎN}EL§TOARE") = m@sur@ fals@ (cot, oc@ etc.) folosit@ în trecut de unii negustori moldoveni necinsti]i. În anul 1783, cel prins cu asemenea m@suri era amendat cu 5 lei, sum@ care atunci reprezenta valoarea unui porc. Negustorii cinsti]i foloseau "cumpene drepte". CUMP§RAREA TRONULUI = cheltuial@ b@neasc@ f@cut@ la Istanbul de pretenden]ii la tronul Moldovei sau al [@rii Române{ti, începând cu secolul al XVI - lea. Devenea domn cel care oferea bani mai mul]i. Domnul Mihai Racovi]@ a fost mazilit în 1709, fiind b@nuit de hainie fa]@ de sultan în timpul r@zboiului ruso - suedez din acel an. Cronicarul Ion Neculce scria c@ "atunce poroncit-au vizirul lui Antohi Vod@ (Antioh Cantemir - n. n.) s@ grijasc@ trei sute de pungi de bani, s@-l puie domnu, c@ al]ii dau

cinci sute. Antioh Vod@ socotie c@ n-ar pune pe al]ii, având el nume bun de la ]ar@, {i numai pe dânsu or pune. }-au r@spunsu vizirului c@ el mai mult de o sut@ cindz@ci de pungi n-a da, c@ ]ara este s@rac@ {i el nu poate s@ j@cuiasc@". Atunci, vizirul l-a chemat pe Nicolae Mavrocordat, spunându-i: "Iat@ c@ tu e{ti t@rziman, slug-împ@r@teasc@, credincios, {i-]i dau ]ie domnia f@r@ nici un ban. }i l-au îmbr@cat cu c@ftan". Dar tot Neculce scria: "Iar@ dup@ ce s-au trecut trei, patru dzile dup@ ce au îmbr@cat c@ftan, f@cut-au vizirul un izvod (list@ - n. n.) la câte locuri trebuie s@ de bani Neculaiu Vod@, carei cuprinde acel izvod opt sute de pungi de bani. }i l-au f@cut de-u dat to]i banii în grab@. }i cu ce-u mai cheltuit cu casa lui pân-a purcede de acolo, s-au f@cut aproapi o mie de pungi de bani". Despre domnul muntean }erban Cantacuzino (1678 - 1688), marele istoric A. D. Xenopol scria: "Mul]i bani îl costase pe }erban Cantacuzino c@p@tarea domniei; el trebui s@ cheltuiasc@ pentru darurile f@cute sultanului, validelei, vizirului, {i altor mari dreg@tori, 1.300 de pungi, care fac 650.000 de lei". Dimitrie Cantemir ne informeaz@ c@ la luarea domniei "este obicei s@ se pl@teasc@ împ@ratului 25.000 de taleri, mamei sultanului 5.000 , vizirului 15.000 , chehaei pe jum@tate atâ]ia. Tefterdarul dobânde{te 1.000 , reis effendi 500 de taleri (...), ischimne - agasî, care îl duce pe domn în Scaun, dobânde{te un dar de 10.000 de lei. De multe ori, toate cheltuielile acestea ajung la 300.000 de lei, pe care trebuie s@-i dea ]ara, nu domnul din punga sa". CUMP§TARE = ab]inere (înfrânare) de la mâncare {i b@utur@ mult@. CÚMUL = situa]ie când o persoan@ îndepline{te concomitent dou@ sau câteva func]ii remunerate. CUNINA (în mitologia roman@) = zei]a ocrotitoare a pruncilor. CUNICER = persoan@ care aduna o dare medieval@ numit@ cuni]@. CÚNI[§ = 1. dare pl@tit@ pentru vitele îngr@{ate spre a fi vândute, în secolele XVIII - XIX; 2. Dare perceput@ de la str@inii care î{i iernau sau î{i p@{teau vitele în Moldova. Astfel, documentele amintesc de o "cuni]@ le{easc@", precum {i de o "cuni]@ turceasc@"; 3. V@c@rit de var@. Domnul Moldovei, Matei Ghica (1753 - 1756), a iertat "v@c@ritul de var@, numit cuni]@, fiind {i aceasta o dare neobi{nuit@, ca s@ nu mai fie de acum înainte ...". (din Cronica Ghicule{tilor). CUNSTCAMER§ = 1. Muzeu de rarit@]i (antichit@]i); 2. Colec]ie de obiecte rare (de art@, istorice {. a.) {i locul în care acestea se p@strau. CUNUN§ = coroan@ din frunze de laur (dafin). Cu o astfel de coroan@ erau r@spl@ti]i la Jocurile Olimpice din Grecia antic@ cei care câ{tigau probele sportive. CUPÁR = dreg@tor domnesc subordonat paharnicului, care se îngrijea de pivni]ele cu vinuri {i de viile domne{ti. Subalternii lui se numeau pivniceri. Despre cupar, Dimitrie Cantemir scria c@ ]ine "zilnic socoteala la pivni]ele de vin ale Cur]ii domne{ti". Tot el d@dea crâ{marilor "m@suri drepte, sigilate cu pecete domneasc@". CUP§ = veche m@sur@ pentru capacitate folosit@ în Transilvania, mai ales în p@r]ile S@lajului. Avea 1,5 litri. CUPE[ = 1. Negustor; 2. Precupe]. CUPEU = 1. Tr@sur@ de demult, luxoas@ {i închis@, având, de obicei, numai dou@ locuri. Vizitiul mâna caii stând în afara caroseriei, pe capra tr@surii; 2. Automobil de demult. CUPÍD = om lacom, preocupat mereu de câ{tig. CUPIDON sau AMOR (în mitologia roman@) = zeul Dragostei. Era fiul zei]ei Venus. În mitologia greac@ se numea Eros. CUPRINDE sau COPRINDE (a) = a pune st@pânire pe un teritoriu. La sfâr{itul secolului al XVI - lea, "începur@ turcii a coprinde [ara Rumâneasc@ {i a-{i face l@ca{uri {i meceturi". (Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Rumâne{ti). CURA (în mitologia roman@) = zei]a Grijii. CURATEL§ = denumirea institu]iei care ap@r@ interesele unui minor, sau condamnat, sau alienat mintal. CURATOR = epitrop. CUR§ = curge. "C@l@toria noastr@ în ceast@ lume iaste foarte s@rguitoare, ca o ap@ r@pede ce cur@". (Varlaam, Cazania, 1643). CUR§TUR§ = 1. Suprafa]@ de p@dure defri{at@, pentru a fi cultivat@; 2. Runc. "CURBE DE SACRIFICIU" = m@suri de austeritate {i de sc@dere a salariilor în România în timpul marii crize economice din perioada 1929 - 1933. S-au aplicat trei curbe de sacrificiu: ianuarie 1931; septembrie 1932; februarie 1933. CURECHI = varz@ (în Moldova). CURELAR = me{te{ugar care confec]ioneaz@ curele, hamuri, {i alte obiecte din piele. CÚRIA = sediul Senatului roman din incinta Forului. "CURIERUL ROMÂNESC" = primul periodic din [ara Româneasc@, editat la Bucure{ti de Ion Heliade R@dulescu în ziua de 8/20 aprilie 1829. Al doilea periodic, numit Albina Româneasc@, a ap@rut la Ia{i în ziua de 1/13 iunie 1829, director fiind Gheorghe Asachi. CUROPALATES = {eful personalului din palatul împ@ra]ilor bizantini din secolul al VI-lea d. Hr. "CURRICULUM VITAE" ("Cursul vie]ii") = scurt@ autobiografie, înso]it@ de lista lucr@rilor {tiin]ifice publicate. Se întocme{te mai ales pentru ob]inerea unui titlu, sau pentru ocuparea unei func]ii. CURS VALUTAR = pre]ul (cotarea) unit@]ii b@ne{ti dintr-o ]ar@, exprimat@ în unitatea b@neasc@ dintr-o alt@ ]ar@. CURSIVE = litere aplecate, care se mai numesc {i italice. CURSOR = sclav din Imperiul Roman care mergea înaintea litierei st@pânului s@u.

CURTE = 1. Cas@ boiereasc@ în Moldova; 2. Conac; 3. Ograd@. CURTENIE = denumirea unui bir la care erau impu{i curtenii din [ara Româneasc@ în secolul al XVII - lea. CURTIER = 1. Persoan@ care, în schimbul unui comision primit de la vânz@tori, uneori {i de la cump@r@tori, mijloce{te tranzac]iile comerciale de burs@. De obicei, negociaz@ în numele vânz@torului; 2. Broker. CURUGÍU = osta{ care p@zea un ora{ în Imperiul Otoman. CURU[I = lupt@tori în r@scoala antihabsburgic@ din Ungaria {i Transilvania condus@ de Francisc Rákóczi al II - lea în perioada 1703 - 1711. CUSTODE = persoan@ ce are obliga]ia de a p@zi {i p@stra unele bunuri mobile încredin]ate. CÚTER (sau CÚTTER) = ambarca]ie pentru sport, dispunând de vele {i de un singur catarg. CUTIA BRESLEI = l@di]@ în care erau p@strate fondurile unei bresle me{te{ug@re{ti medievale din Moldova. Acele fonduri proveneau din cotiza]iile pl@tite de me{te{ugari, calfe {i ucenici. Erau folosite mai ales pentru acordarea de ajutoare în caz de boal@, b@trâne]e sau înmormântare. CUTIA MILELOR = bani aduna]i din diferite surse în secolele XVIII - XIX {i folosi]i pentru ajutorarea oamenilor bolnavi, b@trâni {i nevolnici. În Moldova, cel care r@spundea de Cutia Milelor se numea same{. CUTIA TÂRGULUI = Casa de bani în care se p@strau veniturile ora{elor {i târgurilor din Moldova {i [ara Româneasc@ în secolele XVIII - XIX. Banii publici, care aveau diferite provenien]e, erau cheltui]i pentru nevoile comunit@]ii respective. De exemplu, venitul Cutiei târgului Bac@u din anul 1823 trebuia cheltuit în primul rând "pentru trebuin]ele ob{te{ti ale târgului, {i mai cu dinadinsul pentru alc@tuirea de o {coal@ ob{teasc@ a târgului, încât se va putea mai încuviin]at@, spre înv@]@tura copiilor târgove]ilor, f@r@ nici o plat@ de la sine, pentru ca s@ se înlesneasc@, în acest chip, {i acei mai s@raci, întru câ{tigare de înv@]@turi". Eviden]a banilor din Cutia târgului era ]inut@ de epitropi. CUTÚM§ = norm@ juridic@ nescris@, statornicit@ la noi printr-o practic@ de secole. În documentele medievale române{ti se numea "obiceiul p@mântului". CU[OVLAHI = aromâni care tr@iesc în Rumelia {i Macedonia. "Ace{tia amestec@ într-un chip ciudat limba lor str@mo{easc@ cu greaca {i albaneza", încât "nici grecul, nici albanezul, nici moldoveanul, nu pot pricepe în întregime vorbirea lor". (Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae). "Sânt dar@ ace{ti co]ovlahi, cum ne spun vecinii lor, {i înc@ {i cu dintr-în{ii am vorbit, oameni nu mai osebi]i, nici în chip, nici în obicine, nici în t@riia {i f@ptura trupului decât rumânii ce{tea, {i limba lor rumâneasc@ ca acestora, numai mai stricat@ {i mai amestecat@ (...)". (stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Române{ti). CUVIOS = 1. Om evlavios, cucernic; 2. Om supus, cu sufletul curat. CUZCO = capitala fostului Imperiu Inca{ (azi în Peru), situat@ în Mun]ii Anzi, la o altitudine de 3.500 de metri. Arheologii au descoperit acolo importante dovezi ale civiliza]iei precolumbiene. CVADRAT = unitate de m@sur@ utilizat@ în tipografie. Este egal@ cu 18,04 milimetri. Odinioar@, prin cvadrat se în]elegea p@trat. De exemplu, în Regulamentul Organic al Moldovei din anul 1832 se preciza c@ o falce era egal@ cu 80 de pr@jini în lung {i 4 pr@jini în lat, "sau trii sute dou@zeci pr@jini cvadrate". CVADRÍG§ = car folosit de romani la manifest@ri triumfale sau la spectacole de circ. Avea numai dou@ ro]i {i era tras de patru cai înh@ma]i bulzi{, adic@ al@turi unul de altul. CVADRIREM§ = corabie roman@ prev@zut@ cu patru rânduri de vâsle. CVARCIANA = oaste polonez@ îmbr@cat@ în zale. CVARTAL = mahalá sau cartier al unui ora{ de demult. Uneori, prin "cvartal" se în]elegea un sfert dintr-un ora{ sau târg. CVARTEMISTRU = ofi]er de demult care se ocupa cu încartiruirea o{tirii. CVIETISM = numele unei doctrine etice religioase, pe care Biserica o condamn@. Aceast@ doctrin@ nu recunoa{te însemn@tatea practicilor rituale, recomandând doar contempla]ia mistic@. CVITÁN[IE = chitan]@. "Acela ce pl@te{te o datorie, poate în fie{tecare întâmplare s@ cear@ pentru aceasta o cvitan]ie, adic@ în scris adeverin]@ de la acela pe carele l-au îndestulat". (din Codul Calimach, 1817).

BIBLIOGRAFIE

Ablai Mehmet, Arabii (de la Mecca la Cordoba), Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1968. Adauge Mihai {i Furtun@ Alexandru, Basarabia {i basarabenii, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Chi{in@u, 1991. Alexandrescu Cristian {. a., Mic dic]ionar diplomatic român, Editura Politic@, Bucure{ti, 1967. Alexandrescu - Dersca M. M., Rolul hati{erifurilor de privilegii în limitarea obliga]iilor c@tre Poart@ (1774 - 1802),, în Studii, nr. 6/1958. Alexe Marin, Dic]ionar diplomatic, Editura Politic@, Bucure{ti, 1979. Amarandei Gheorghe, Dorohoiul istoric {i cultural. Evoc@ri, Editura Quadrat, Boto{ani, 1999. Antonescu Iulian, Liber]ii în societatea roman@ a secolelor I - II, Ex Ponto, Constan]a, 2000. Ariès Philippe, Duby Georges (coordonatori), Istoria vie]ii private, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1994, vol. I (traducere de Ion Herdan). Arn@utu I. Nicolae, 12 invazii ruse{ti în România, Editura Saeculum I. O., Bucure{ti, 1996. Apostolescu V., Cu privire la unele falsific@ri de materiale documentare în trecut în Moldova, în Revista Arhivelor, nr. 1/1963. Attias Jean - Cristophe, Benbassa Esther, Dic]ionar de civiliza]ie iudaic@ (traducere de }erban Velescu), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1997. Axinte Uricariul, Cronica paralel@ a [@rii Române{ti {i a Moldovei (edi]ie critic@ de Gabriel }trempel), Editura Minerva, Bucure{ti, vol. II, 1994. Babiuc Victor {. a., Dic]ionar juridic de comer] exterior, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1986. Balaci Anca, Mic dic]ionar mitologic greco - roman, Editura }tiin]ific@, 1966. Idem, Mic dic]ionar de mitologie greac@ {i roman@, edi]ia a II-a, Editura Mondero, Bucure{ti, 1992. B@cescu Marius {i B@cescu - C@rbunaru Angelica, Compendiu de macroeconomie, Editura Economic@, Bucure{ti, 1997. B@lcescu Nicolae, Scrieri alese, Editura Minerva, Bucure{ti, 1973. B@nescu Nicolae, Chipuri din istoria Bizan]ului, Editura Albatros, Bucure{ti, 1971. B@rbulescu Petre {i Clo{c@ Ionel, Repere de cronologie interna]ional@, 1914 - 1945, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1982. Bennassar Bartolomé {. a., Inchizi]ia spaniol@ (secolele XV - XIX), traducere din limba francez@ de Carmela Roman, Editura Politic@, Bucure{ti, 1983. Berciu - Dr@ghicescu Adina, }tiin]ele auxiliare ale istoriei, Editura Universit@]ii din Bucure{ti, 1997. Berg I., Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1968. Bernal Diaz Del Castillo, Adev@rata istorie a cuceririi Noii Spanii (cuvânt înainte, text ales {i traducere de Maria Berza), vol. I - II, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1986. Blackburn Simon, Dic]ionar de filosofie (traducere de C@t@lina Iricinschi {. a.), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1999. Bocian Martin {. a., Dic]ionar enciclopedic de personaje biblice (traducere de Gabriela Danti{ {i Herta Spuhn), Editura Enciclopedic@, Bucure{ti, 1996. Bogdan Ioan, Cronice inedite ating@toare de Istoria Românilor, Editura Libr@riei Socecu & comp., Bucure{ti, 1895. Bogdan N. A., Din trecutul comer]ului moldovenesc {i mai ales a celui ie{ean, Ia{i, 1925. Boicu L., Lucr@rile de îmbun@t@]ire a c@ilor de comunica]ie în Moldova în vremea administra]iei ruse din anii 1828 - 1834, în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice, Istorie, anul XIII, fasc. 1/1961. Idem, Mijloacele, viteza {i pre]ul de cost al transporturilor în Moldova la începutul sec. al XIX - lea, în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice, Istorie, anul XIV, fasc. 2/1963. Boldur A., Istoria Basarabiei, Edi]ia a II-a, Editura Victor Frunz@, Bucure{ti, 1992. Bolintineanu Dimitrie, Legende istorice {i alte poezii, Editura pentru Literatur@, 1965. Boroianu C., Texte vechi române{ti. Album de paleografie româno - chirilic@, Tipografia Universit@]ii din Bucure{ti, 1971. Bort@ Th. Milu]@ (prof. dr.), Istoria ideilor {i doctrinelor politice, Editura "Vasile Pârvan", Bac@u, 2002. Brancovici Gheorghe, Cronica româneasc@, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1987. Brani{te Ene, Brani{te Ecaterina, Dic]ionar enciclopedic de cuno{tin]e religioase, Editura Diecezan@ Caransebe{, 2001. Br@tianu I. Gheorghe, Tradi]ia istoric@ despre întemeierea statelor române{ti, Editura Eminescu, Bucure{ti, 1980. Idem, Marea Neagr@ (de la origini pân@ la cucerirea otoman@), Edi]ia a II - a (edi]ie îngrijit@, studiu introductiv, note {i bibliografie de Victor Spinei; traducere de Michaela Spinei), Editura Polirom, Ia{i, 1999. Breban Vasile, Dic]ionar general al limbii române, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, 1987. Brezeanu Stelian, O istorie a Imperiului Bizantin, Editura Albatros, Bucure{ti, 1981. Brezoianu Ioan, Vechile institu]iuni alle României (1327 - 1866), Bucure{ti, 1882. Bruhis Mihail, Rusia, România {i Basarabia, 1812, 1918, 1924, 1940, Editura Universitas, Chi{in@u, 1992. Bulg@r Gh. {i Constantinescu - Dobridor Gh, Dic]ionar de arhaisme {i regionalisme, vol. I - II, Editura Saeculum Vizual, Bucure{ti, 2002. Burlacu Gheorghe, Contribu]ii la cunoa{terea Cobâlei de pe Siretul Mijlociu (Sec. XV - XIX), în Carpica, Bac@u, XVI, 1984, {i XVII, 1985.

Burlacu Ioana {.a., Dic]ionar al {tiin]elor speciale ale istoriei (Arhivistic@, Cronologie, Diplomatic@, Genealogie, Heraldic@, Paleografie, Sigilografie), Editura Stiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1982. Busuioc Ioan, Dic]ionar de drept constitu]ional {i administrativ, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1978. Candrea I. A., Adamescu Gh., Dic]ionarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartea Româneasc@, Bucure{ti, 1933. Canta Ioan, Letopise]ul [@rii Moldovii de la a doua {i pân@ la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1741 1769), în vol. Cronici moldovene{ti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1987. Cantacuzino Constantin (stolnicul), Istoria [@rii Rumâne{ti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1984. Cantemir Dimitrie, Istoria ieroglific@, vol. I - II, edi]ie îngrijit@ {i studiu introductiv de P. P. Panaitescu {i I. Verde{, Editura pentru literatur@, Bucure{ti, 1965. Idem, Descriptio Moldaviae, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1973. Capro{u I., Cam@t@ {i c@m@tari în Moldova în epoca fanariot@, în Anuarul Institutului de Istorie {i Arheologie "A. D. Xenopol" din Ia{i, VIII, 1971. Carte româneasc@ de înv@]@tur@, 1646 (Edi]ie critic@), Editura Academiei R. P. R., 1961. C@lug@r Dumitru (preot), }apte c@r]i de religie, edi]ia a III - a editat@ de Episcopia Romanului {i Hu{ilor, 1990. C@zan Florentina (lector dr.), Culegere de documente privind trecerea de la Antichitate la Evul Mediu în Europa Occidental@ (sec. III - VIII), Universitatea din Bucure{ti, 1979. Ceacalopol Gloria {i Doncea Ion, Culegere de texte pentru istoria antic@ (clasa a V - a), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1981. Cernovodeanu Dan, }tiin]a {i arta heraldic@ în România, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1977. Chalcocondil Laonic, Expuneri istorice (în române{te de Vasile Grecu), Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1958. Chirie{ Corneliu (col. r.), Jude]ul Bac@u, altar de jertf@ {i eroism, Editura "Babel", Bac@u, 2001. Chi]ulescu Georgeta, Chi]ulescu Traian, }apte monumente celebre ale arhitecturii antice ("Cele {apte minuni"), Editura Tehnic@, 1965. Ciachir Nicolae, Basarabia sub st@pânire ]arist@ (1812 - 1917), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, R. A., Bucure{ti, 1992. Cihodaru C., Alexandru cel Bun (23 aprilie 1399 - 1 ianuarie 1432), Editura Junimea, Ia{i, 1984. Idem, Forme de proprietate feudal@ în Moldova, în Studii {i Cercet@ri }tiin]ifice, Ia{i, Istorie, seria III, nr. 3 - 4, iulie - decembrie 1955. Idem, "Ste]ia", un impozit nou introdus în Moldova de Movile{ti la începutul sec. al XVII - lea, în Studii {i Cercet@ri }tiin]ifice, Ia{i, Istorie, 1956, 7, fasc. 2. Idem, Contribu]ii la cunoa{terea ob{tii ]@r@ne{ti în Moldova, în Studii {i Cercet@ri }tiin]ifice, Ia{i, Istorie, 1956, 7, fasc. 1. Idem, Sfatul domnesc {i Sfatul de ob{te în Moldova (sec. XV - XVIII), în Analele Institutului de Istorie {i Arheologie din Ia{i, 1/1964. Ciubotaru }tefan, Monografia ora{ului Boto{ani pân@ la 1944, Edi]ia a II-a ilustrat@, Editura AXA, Boto{ani, 2003. Ciurea Dimitrie, Sigiliile medievale ale ora{elor din Moldova, în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice, Ia{i, Istorie, fasc. 2, 1956 (7). Idem, Noi date pentru istoricul ora{elor din Moldova în secolele XVIII - XIX, în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice, Istorie, anul VIII, fasc. 1/1957. Ciut@ Ioan, Apicultura în Moldova medieval@, str@veche îndeletnicire româneasc@, Editura "Diacon Coresi", Bucure{ti, 1994. Clément Élisabeth {. a., Filosofia de la A la Z. Dic]ionar enciclopedic de filosofie, Editura All, Bucure{ti, 1999. Coand@ Lisette, Curta Florin, Mic dic]ionar de sociologie, Editura All, Bucure{ti, 1994. Codrescu Theodor, Uricariul, vol. VIII, Ia{i, 1886. Codul Calimach (Edi]ie critic@), Editura Academiei R. P. R., 1958. Cojocaru Nicolae, }tefan cel Mare {i Sfânt. Legende, Editis (Editur@ pentru tineret {i sport), Bucure{ti, 1992. Columbeanu Sergiu, Cnezate {i voievodate române{ti, Editura Albatros, Bucure{ti, 1973. Condurache Gheorghe, Rusu Costache (coordonatori), Management {i economie de pia]@. Dic]ionar de termeni, Editura "Danubius", Br@ila, 2000. Condurachi Emil (Acad.) {i Iliescu Vladimir, Crestoma]ie de texte privitoare la istoria antic@ (Edi]ia a II - a), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1963. Condurachi Ioan D., Istoricul sistemelor monetare în [@rile Române pân@ la 1867, Bucure{ti, 1934. Constantinescu Ioana, Arend@{ia în agricultura [@rii Române{ti {i a Moldovei pân@ la Regulamentul Organic, Bucure{ti, Editura Academiei R. S. R., 1985. Constantiniu Florin, Rela]iile agrare din [ara Româneasc@ în secolul al XVIII - lea, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1972. Corduneanu Maria, Corduneanu Radu, Dic]ionar de mitologie greco - roman@ {i româneasc@. Zei, eroi, legende, Editura "Viitorul Românesc", Bucure{ti, 1998. Corfus Ilie, Insemn@ri de demult, Ia{i, Editura Junimea, 1975. Costin Mircea {. a., Dic]ionar de drept civil, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1980. Costin Miron, Opere, vol.I {i II (Edi]ie critic@ îngrijit@ de P. P. Panaitescu), Editura pentru Literatur@, Bucure{ti, 1965. Costin Nicolae, Scrieri, Editura Hyperion, Chi{in@u, 1990. Costinescu Mariana, Georgescu Magdalena, Zgraon Florentina, Dic]ionarul limbii române literare vechi (1640 - 1780), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1987. Creang@ Ion, Amintiri, povestiri, pove{ti, Editura Tineretului, 1969. Cremene Mioara, Dic]ionar ini]iatic al ordinelor cavalere{ti, Editura Universal Dalsi, Bucure{ti, 1998.

Crestoma]ie de texte privitoare la istoria antic@ (întocmit@ sub redac]ia Acad. prof. Emil Condurachi), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1961. Crestoma]ie de istorie universal@ medie. Partea I, Evul Mediu timpuriu (sub redac]ia Prof. dr. doc. Francisc Pall), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1970. Cristescu Lucian, Galileanul, Editura "Via]@ {i S@n@tate", Bucure{ti, 2002. Cronica anonim@ a Moldovei, 1661 - 1729, (pseudo - Amiras), studiu {i edi]ie critic@ de Dan Simonescu, Editura Academiei, Bucure{ti, 1975. Cronica Ghicule{tilor (Istoria Moldovei între anii 1695 - 1754), edi]ie îngrijit@ de Nestor Camariano {i Ariadna Camariano - Cioran, Bucure{ti, Editura Academiei, 1965. Cronicile slavo - române din sec. XV - XVI publicate de Ion Bogdan (Edi]ie rev@zut@ {i completat@ de P. P. Panaitescu), Editura Academiei R. P. R., 1959. Cron] Gheorghe, Institu]ii medievale române{ti. Înfr@]irea de mo{ie. Jur@torii, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1969. Culegere de texte pentru istoria universal@. Epoca modern@ (coordonator, Conf. univ. Camil Mure{an), vol. I (1640 - 1848), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1973, {i vol. II (1848 - 1918), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1974. Dabija Nicolae, Moldova de peste Nistru - vechi p@mânt str@mo{esc, Editura Hyperion, Chi{in@u, 1991. Daicoviciu Hadrian, Dacii, Editura Hyperion, Chi{in@u, 1991. Damian P. Bogdan, Din paleografia slavo - român@, în vol. Documente privind Istoria României, Introducere, vol. I, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 81 - 149. În continuare vom scrie D. I. R. Idem, Diplomatica slavo - român@, în D. I. R., Introducere, vol. II, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 5 - 164. Idem, }tiin]e speciale istorice, în Revista de istorie, 1980, nr. 7 - 8. Idem, Paleografia româno - slav@. Tratat {i album, Bucure{ti, 1978. Idem, Glosarul cuvintelor române{ti din documentele slavo - române, Bucure{ti, 1946. Danielle Fouilloux, Dic]ionar cultural al Bibliei (traducere din limba francez@ de Ana Vancu), Editura Nemira, Bucure{ti, 1998. Derek W. Urwin, Dic]ionar de istorie {i politic@ european@, 1945 - 1995 (traducere de Areta Voroniuc), Institutul European, 2000. Dic]ionar biblic (traduc@tori Liviu Pup {i John Tipei), Societatea Misionar@ Român@, Editura "Cartea Cre{tin@", Oradea, 1995. Dic]ionar biblic (traducere din limba francez@ de Constantin Moisa), Editura Stephanus, Bucure{ti, vol. I, 1995, {i vol. II, 1996. Dic]ionar complet al economiei de pia]@ (coordonator Georgeta Bu{e), Informa]ia Business Books, Bucure{ti, 1994. Dic]ionar cronologic al {tiin]ei {i tehnicii universale (coordonator: Acad. }tefan B@lan), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1979. Dic]ionar de art@ (coordonator Mircea Popescu), Editura Meridiane, Bucure{ti, 1995. Dic]ionar de astrologie, Editura Excelsior, Bucure{ti, 1996. Dic]ionar de cultur@ general@ (sub redac]ia lui Frédéric Laupies), Editura Amarcord, Timi{oara, 2001. Dic]ionar de drept interna]ional public (coordonator, dr. Ionel Clo{c@), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1982. Dic]ionar de drept procesual civil (coordonator, dr. Mircea N. Costin), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1983. Dic]ionar de economie (coordonator Ni]@ Dobrot@), Editura Economic@, Bucure{ti, 1999. Dic]ionar de economie politic@, Editura Politic@, Bucure{ti, 1974. Dic]ionar de filozofie {i logic@ (traducere din englez@ de D. Stoianovici), Editura Humanitas, Bucure{ti, 1996. Dic]ionar de Istoria Românilor (coordonator Demir Dragnev), Editura Civitas, Chi{in@u, 2005. Dic]ionar de Marketing, Editura Junimea, Ia{i, 1979. Dic]ionar de pedagogie, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1979. Dic]ionar de politic@ (coordonat de Iain McLEAN: traducere {i Glosar de Leonard Gavriliu), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 2001. Dic]ionar de sociologie (coordonator Gilles Ferréol), Editura Polirom, Bucure{ti, 1998. Dic]ionar enciclopedic (coordonator Marcel D. Popa {. a.), Editura Enciclopedic@, Bucure{ti, vol. I (A - C), 1993, {i vol. II (D - G), 1996. Dic]ionar enciclopedic al Bibliei (transpunere româneasc@ de Dan Slu{anschi), Editura Humanitas, Bucure{ti, 1999. Dic]ionar enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999. Dic]ionar enciclopedic român, Editura Politic@, Bucure{ti, vol. I (1962), vol. II (1964), vol. III (1965) {i vol. IV (1966). Dic]ionarul explicativ al limbii române (Edi]ia a II - a), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1996. Dic]ionar politic, Editura Politic@, Bucure{ti, 1975. Dic]ionar {colar de termeni {i expresii istorice (coord. Mariana Gavril@ {i Mariana Maximescu), Editura Paralela 45, Pite{ti, 2005. Dic]ionar. Teosofie - Esoterism - Metafizic@ - Masonerie (traducere din limba francez@ de Radu Duma), Editura Herald, Bucure{ti (f@r@ an). Dic]ionarul elementelor române{ti din documentele slavo - române, 1374 - 1600, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1981. Dic]ionarul enciclopedic moldovenesc, Chi{in@u, 1989. Dic]ionarul explicativ al limbii române, edi]ia a II-a, Academia Român@, Institutul de Lingvistic@ "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1998. Dic]ionarul limbii române moderne, Editura Academiei R. P. R., 1958. Diculescu Vl., Via]a cotidian@ a [@rii Române{ti în documente, 1800 - 1848, Editura Dacia, Cluj, 1970. Didier Julia, Dic]ionar de filosofie, Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1996. Diehl Charles, Figuri bizantine (traducere de Ileana Zara), vol. II, Editura pentru literatur@, Bucure{ti, 1969.

Dobrot@ Ni]@ (coordonator), A, B, C - ul economiei de pia]@ moderne. Dic]ionar, Casa de Editur@ {i Pres@ "Via]a Româneasc@", Bucure{ti, 1991. Documenta Romaniae Historica, Editura Academiei R. S. R., Bucureti, A , Moldova, vol. I (1975), vol. II (1976) i vol. III (1980). Documente medievale inedite p@strate în Biblioteca Academiei din Bucure{ti {i în filialele Arhivelor Na]ionale din Ia{i, Bac@u, Boto{ani, Suceava, Neam], Vaslui {i Gala]i. Documente privind istoria României. Introducere, vol. I, Editura Academiei, 1956; vol. II, Editura Academiei, 1956. Documente privitoare la istoria economic@ a României. Ora{e {i târguri, seria A, Moldova, vol. II , Bucure{ti, Direc]ia General@ a Arhivelor Statului din R. P. R., 1960. Documente str@ine despre români (coordonator Ionel Gal), Direc]ia General@ a Arhivelor Statului din R. S. R., Bucure{ti, 1979. Dogaru Maria, Sigiliile, m@rturii ale trecutului istoric. Album sigilografic, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1976. Dogaru Petre, Insula }erpilor în calea rechinilor, Editura Saeculum I. O. {i Editura Vestala, Bucure{ti, 1996. Dominique Chagnollaud, Dic]ionar al vie]ii politice {i sociale (în române{te de Miruna Runcan), Editura All Educational, Bucure{ti, 1999. Douglas C. Lloyd, C@ma{a lui Christos (traducere de Jul. Giurgea), Editura Venus, Tiparul executat la Întreprinderea Poligrafic@ Cluj (f@r@ an). Dr@ghici Manolaki (post.), Istoria Moldovei pe timp de 500 ani pân@ în zilele noastre, tomul I {i II, Tipografia Institutul Albinei, Ia{i, 1857. Dr@gu] Vasile, Dic]ionar enciclopedic de art@ medieval@ româneasc@, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1976. Drimba Ovidiu, Istoria culturii {i civiliza]iei, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, vol. 1 (1984), 2 (1087), 3 (1990), 4 (1995). Du]u Alexandru (dr.) {i Ignat Maria, 1940, drama României, Editura Universal Dalsi, Bucure{ti, 2002. Eliade Mircea, Culianu P. Ioan, Dic]ionar al religiilor (traducere de Cezar Baltag), Editura Humanitas, Bucure{ti, 1993. Eminescu Mihai, Poezii (Postfa]@ de George Munteanu), Editura Minerva, Bucure{ti, 1980. Enciclopedia arheologiei {i istoriei vechi a României (coordonator {tiin]ific Constantin Preda), Editura Enciclopedic@, vol. I (A - C), Bucure{ti, 1994, {i vol. II (D - L), Bucure{ti, 1996. Enciclopedia civiliza]iei grece{ti (în române{te de Ioana {i Sorin Stati), Editura Meridiane, Bucure{ti, 1970. Enciclopedia civiliza]iei romane (coordonator {tiin]ific, prof. univ. dr. doc. Dumitru Tudor), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1982. Enciclopedia descoperirilor geografice (coordonare {tiin]ific@ {i cuvânt înainte de Prof. univ. dr. Ioan Popovici), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1975. Enciclopedia istoriografiei române{ti (coordonator {tiin]ific, prof. univ. dr. }tefan }tef@nescu), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1978. Enciclopedia României, vol. I - IV (coordonator Dimitrie Gusti), Bucure{ti, 1938 - 1943. Enciclopedie {colar@ (coordonator Ion Constantin T@nase), Editura "Cartea }colii", Bucure{ti, 2000. Erdeli George {. a., Dic]ionar de geografie uman@, Editura Corint, Bucure{ti, 1999. Evseev Ivan, Dic]ionar de magie, demonologie {i mitologie româneasc@, Editura Amarcord, Timi{oara, 1998. Farmer Hugh David, Dic]ionar al Sfin]ilor, Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1999. Ferréol Gilles (coordonator), Dic]ionar de sociologie, Editura Polirom, Ia{i, 1998. Filitti Ioan C.,Considera]ii generale despre vechea organizare fiscal@ a Principatelor Române pân@ la Regulamentul Organic, în Analele economice {i statistice, nr. 1 - 3, ianuarie - martie 1935, Bucure{ti. Flew Antony, Dic]ionar de filozofie {i logic@ (traducere din englez@ de D. Stoianovici), Editura Humanitas, 1996. Florescu Radu, Daicoviciu Hadrian, Ro{u Lucian, Dic]ionar enciclopedic de art@ veche a României, Bucure{ti, 1980. Fouilloux Danielle {. a., Dic]ionar cultural al Bibliei (traducere din limba francez@ de Ana Vancu), Editura Nemira, Bucure{ti, 1998. Frone D. Florin, Dic]ionar de Marketing, Editura Oscar Print, Bucure{ti, 1999. Furnic@ D. Z., Industria {i dezvoltarea ei în ]@rile române{ti, Bucure{ti, 1926. Gajos Vasile, Borogani (istoria, economia, cultura), Editura Lumina, Chi{in@u, 1994. Gal Ionel (coordonator), Dic]ionar al {tiin]elor speciale ale istoriei, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1982. Gane C., Trecute vie]i de doamne {i domni]e (Edi]ie îngrijit@ de Victor Leahu), vol. I (1971), II (1972) {i III (1973), Editura "Junimea", Ia{i. Gaudin Philippe (coordonator), Marile Religii: Iudaismul, Cre{tinismul, Islamismul, Hinduismul {i Budhismul (traducerea: Sanda Aronescu), Editura Orizonturi, Bucure{ti, 1995. Gazetele s@pt@mânale Magazin (Bucure{ti, 1990 - 2005) {i Magazin interna]ional (Bucure{ti, 2002 - 2004). Georgescu Al. Valentin, Strihan Petre, Judecata domneasc@ în [ara Româneasc@ {i Moldova, 1611 - 1831, partea I, Organizarea judec@toreasc@, vol. I (1611 - 1740) {i vol. II (1740 - 1831), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1979 {i 1981. Georgescu Vlad, Istoria românilor de la origini pân@ în zilele noastre (Edi]ia a II-a revizuit@ {i ad@ugit@), Scythian Books, Oakland, California, U. S. A., 1989. Gherman Ion, Cronica [inutului Her]a, p@mânt dintotdeauna românesc, Editura "Via]a Medical@ Româneasc@", Bucure{ti, 1996. Idem, Istoria tragic@ a Bucovinei, Basarabiei {i [inutului Her]a, Editura ALL, Bucure{ti, 1993. Idem, Cartea alb@ a unor vechi teritorii române{ti condamnate la înstr@inare, Editura "Cerna", Bucure{ti, 1999. Ghib@nescu Gheorghe, Catastihul v@milor Moldovei (1765), publicat în rev. Ion Neculce - buletinul Muzeului municipal din Ia{i anul I, fasc. II, iulie 1922.

Idem, Ispisoace {i zapise (documente slavo - rom@ne), vol. III, partea II (1663 - 1675), Tipografia "Dacia", Ia{i, 1912, p. 1 - 74 (Slovar). Idem, S@mile Visteriei Moldovei pe anul 1764, lunile iulie {i august (Extras din Buletinul Ion Neculce, seria II, fascicola IX), Institutul de Arte Grafice "Via]a Româneasc@" S. A., Ia{i, 1931. Idem, Catastihul Ia{ilor din 1755, în rev. Ion Neculce - buletinul Muzeului municipal din Ia{i - nr. 1, fasc. 1, octombrie 1921. Idem, Ia{ii în 1820 (dup@ catagrafia lui Mihail Grigore }u]u Vod@), în rev. Ion Neculce - buletinul Muzeului municipal din Ia{i fasc. 3/1923, p. 1 - 31. Idem, Surete {i izvoade (Vasluiul), vol. XV, Ia{i, 1926. Ghimpu Sanda (prof. univ. dr.) {. a., Dic]ionar juridic selectiv, Editura Albatros, Bucure{ti, 1985. Giurescu Constantin, Capitula]iile Moldovei cu Poarta otoman@, Bucure{ti, 1908. Giurescu C. Constantin, Târguri sau ora{e {i cet@]i moldovene, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1967. Idem, Probleme controversate în istoriografia român@, Editura Albatros, 1977. Idem, Istoria pescuitului {i a pisciculturii în România, vol. I, Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1964. Idem, Istoria p@durii române{ti din cele mai vechi timpuri pân@ ast@zi, Editura Ceres, Bucure{ti, 1975. Idem, Istoria Românilor, vol. III, partea I, Bucure{ti, 1942. Idem, Istoricul podgoriei Odobe{tilor (din cele mai vechi timpuri pân@ la 1918), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1969. Idem, Contribu]ii la istoria {tiin]ei {i tehnicii române{ti în secolele XV - începutul secolului XIX, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1973. Idem, Principatele Române la începutul sec. XIX, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1957. Glotz G., Cetatea greac@ (traducere {i indice de Mioara Izverna {i Pan Izverna), Editura Meridiane, Bucure{ti, 1992. Golescu Dinicu, Însemnare a c@l@toriei mele, Constantin Radovici din Gole{ti, f@cut@ în anul 1824, 1825, 1826, Editura Eminescu, Bucure{ti, 1971. Gon]a I. Alexandru, Satul în Moldova medieval@. Institu]iile, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1986. Idem, Studii de istorie medieval@ (cu un cuvânt introductiv de Ioan Capro{u), Editura "Dosoftei", Ia{i, 1998. Idem, Cum ar@ta o velni]@ {i o ber@rie în veacul al XIX - lea, în Revista Arhivelor, nr. 2/1966. Idem, Leg@turile economice dintre Moldova {i Transilvania în secolele XIII - XVII (Edi]ie, prefa]@, bibliografie {i indice de I. Capro{u), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1989. Gorincu Gheorghe, Dic]ionarul economiei de pia]@, Editura Danubius, Br@ila, 1999. Gossler Marcus, Dic]ionarul {tiin]elor de grani]@ (traducere de }tefania Br@ileanu), Editura Saeculum I. O. {i Editura Vestala, Bucure{ti, 1995. Greceanu Radu, Încep@tura istoriii vie]ii luminatului {i preacre{tinului domnului [@rii Rumâne{ti, Io Costandin Brâncoveanu Basarab-voievod, d@ când Dumnezeu cu domniia l-au încoronat, pentru vremile {i întâmpl@rile ce în p@mântul acesta în zilele M@rii-Sale s-au întâmplat, Editura Minerva, Bucure{ti, 1984. Grigora{ N., Dreg@torii tîrgurilor moldovene{ti {i atribu]iunile lor pân@ la Regulamentul Organic (tez@ de doctorat), Tipografia "Avîntul", Ia{i, 1942. Idem, Din istoria diploma]iei moldovene{ti (1432 - 1457), Tipografia Alexandru A. [erek, Ia{i, 1948. Guboglu Mihail, Catalogul documentelor turce{ti, vol. I, 1960; vol. II, 1965. Gu]u Olimpia, Scrierea chirilic@ slavo - român@. Album de documente, D. G. A. S., Bucure{ti, 1988. Holban M., Un raport francez despre Moldova (1828) al consulului Lagan, în Buletinul Comisiei istorice a României, vol. IX, Bucure{ti, 1930. Iacobescu Mihai, Din istoria Bucovinei, vol. I (1774 - 1862), Editura Academiei Române, Bucure{ti, 1993. Idem, 30 de zile în "Siberia" c@utând arhivele Bucovinei, Editura Junimea, Ia{i, 2003. Ielenicz Mihai {. a., Dic]ionar de geografie fizic@, Editura Corint, Bucure{ti, 1999. Ielenicz Mihai, Erdeli George, Marin Ion, Dic]ionar de termeni geografici pentru gimnaziu {i liceu, Editura Corint, Bucure{ti, 2001. Institu]ii feudale din [@rile Române. Dic]ionar (coordonatori Ovid Sachelarie {i Nicolae Stoicescu), Editura Academiei, Bucure{ti, 1988. "Ioan Neculce" - buletinul Muzeului municipal din Ia{i, fasc. 5/1925. Ion Narcis - Dorin, Castele, palate {i conace din România, vol. I, Editura Funda]iei Culturale Române, 2002. Iona{cu Ion, B@rbulescu Petre, Gheorghe Gheorghe, Rela]iile interna]ionale ale României în documente (1368 - 1900), Editura Politic@, Bucure{ti, 1971. Iona{cu Ion, Cronologia documentelor din Moldova {i [ara Româneasc@, în D. I. R., Introducere, vol. I, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 389 - 450. Idem, Erele în trecutul omenirii, în Magazin istoric, 1969, decembrie, nr. 12 (33). Ionescu Ion (inspectoru generalu de agricultur@), Agricultura român@ din jude]ul Dorohoiu, Imprimeria Statului, Bucuresci, 18.66. Ionescu Traian, Hati{eriful din 1802 {i începutul luptei pentru asigurarea pie]ii interne a Principatelor dun@rene, în Studii {i articole de istorie, I, Bucure{ti, 1956. Ioni]@ I. Gheorghe (prof. univ. dr.), Românii de dincolo de actualele hotare ale ]@rii, Universitatea Cre{tin@ "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Istorie, Bucure{ti, 1996. Iordan Iorgu, Toponimia româneasc@, Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1963. Iorga Nicolae, Istoria armatei române{ti, Editura Militar@, Bucure{ti, 1970. Idem, Istoria Românilor. Ctitorii, Edi]ia a II -a, vol. III, (volum îngrijit de Victor Spinei), Editura Enciclopedic@, Bucure{ti, 1993.

Idem, Istoria românilor prin c@l@tori, vol. II, Bucure{ti, 1921, {i vol. III, Bucure{ti, 1922. Idem, Istoria comer]ului românesc. Epoca mai nou@, Bucure{ti, 1925. Idem, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I, Bucure{ti, 1902. Istoria Evului Mediu, vol. I (Europa apusean@), partea I (secolele V - XV), (coordonator, Prof. dr. Radu Manolescu), Universitatea Bucure{ti, 1993. Istoria medie a României. Partea I (sec. al X - lea - sfâr{itul sec. al XVI - lea), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1966. Istoria ilustrat@ a picturii (de la arta rupestr@ la arta abstract@), Edi]ia a III - a, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1973. Istoria Lumii în date (sub conducerea Acad. Prof. Andrei O]etea), Editura Enciclopedic@ Român@, Bucure{ti, 1969. Istoria poporului român (sub redac]ia Acad. Andrei O]etea), Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1970. Istoria României, Editura Academiei R. P. R., vol. II (1962), vol. III (1964) {i vol. IV (1964). Istoria României. Compendiu (sub redac]ia Acad. Prof. univ. }tefan Pascu), Edi]ia a III - a rev@zut@ {i ad@ugit@, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1974. Istoria României în date (sub conducerea lui Constantin C. Giurescu), Editura Enciclopedic@ Român@, Bucure{ti, 1971. Istoria României între anii 1918 - 1981 (manual universitar, coordonator, prof. dr. Aron Petric), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1981. Istoria Românilor, vol. I - VIII editate de Academia Român@, Editura Enciclopedic@, Bucure{ti, 2001 - 2003. Istoria [@rii Române{ti, 1290 - 1690. Letopise]ul Cantacuzinesc (edi]ie critic@ întocmit@ de C. Grecescu {i D. Simonescu), Editura Academiei R. P. R., 1960. Istorie universal@. Epoca contemporan@, vol. II, 1939 - 1945 (coordonatori: Constantin Bu{e {i Alexandru Vianu), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1979. Johnson Paul, O istorie a evreilor (traducere de Irina Horea), Editura Hasefer, Bucure{ti, 1999. Îndreptarea Legii, 1652, Editura Academiei R. P. R., 1962. Înv@]@turile lui Neagoe Basarab c@tre fiul s@u Theodosie (studiu introductiv {i note de Dan Zamfirescu {i G. Mih@il@), Editura Minerva, Bucure{ti, 1971. Kernbach Victor, Dic]ionar de mitologie general@, Editura Albatros, Bucure{ti, 1983. Idem, Dic]ionar de mitologie general@. Mituri, divinit@]i, religii, Editura Albatros, Bucure{ti, 1995. Kieran O' Mahony, Dic]ionar de geografie pentru {colari (traducere de Laura St@nculescu), 1993. Kog@lniceanu Mihail, Tainele inimei. Scrieri literare {i istorice, Editura Albatros, Bucure{ti, 1987. Kraus Georg, Cronica Transilvaniei, 1608 - 1665 (Traducerea {i studiul introductiv de G. Duzinchevici {i E. Reus - Mârza), Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1965. Laurian A. T. {i Massimu J. C., Glossariu care coprinde vorbele din limba român@, Bucuresci, 1871. Laz@r Mihai, Contribu]ii la cunoa{terea fiscalit@]ii în Moldova în secolul al XVIII - lea: v@c@ritul, cuni]a, al@mul {i corn@ritul, în revista Suceava - Anuarul Muzeului jude]ean, VI - VII, 1979 - 1980. L@z@rescu George, Dic]ionar de mitologie, Casa editorial@ Odeon, Bucure{ti, 1992. Leahu Gabriel {i Leoveanu Relu, Dic]ionar de termeni istorici, Editura Conexiuni, Bac@u, 1998. Lecca O. G., Dic]ionar istoric, arheologic {i geografic al României, Editura Universul S. A., Bucure{ti, 1937. Legiuirea Caragea, 1818 (dup@ edi]ia din anul 1862, completat@ cu legi noi). Leonte Il., O form@ rar@ de validare a documentelor în Cancelaria domneasc@ a Moldovei, în Revista Arhivelor, 1968, nr. 2. Leoveanu - Ni]@ Veronica, Leoveanu Relu, Dic]ionar de arhaisme {i no]iuni istorice, Editura "Egal", Bac@u, 2002. Lorin] Florica, Oamenii Nordului, Editura }tiin]ific@ (Edi]ia a II-a rev@zut@), Bucure{ti, 1965. Lungu V., [inuturile Moldovei pân@ la 1711 {i administrarea lor, Extras din Cercet@ri istorice, revist@ de istorie româneasc@, vol. XVII, 1943, scos de Institutul de Istorie Na]ional@ "A. D. Xenopol" din Ia{i. Lurker Manfred, Divinit@]i {i simboluri vechi egiptene. Dic]ionar (traducere de Adela Motoc), Editura Saeculum I. O., Bucure{ti, 1997. Lupu Marin, Dic]ionar ilustrat de istorie, Casa Editorial@ Regina, Ia{i, 2002. Madaule Jacques, Istoria Fran]ei, vol. 1 - 3 (traducere din limba francez@ de Eugen Rusu), Editura Politic@, Bucure{ti, 1973. Manea Mihai, Mic dic]ionar de termeni istorici, Editura All Educational, Bucure{ti, 1999. Manolescu Radu {. a., Istoria medie universal@, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1980. Idem, Prelegeri de istorie universal@ medie. Fascicola III (pentru uz intern), Universitatea Bucure{ti, Facultatea de Istorie, Bucure{ti, 1968. Idem, Istoria Evului Mediu. Vol. I: Europa apusean@, partea a II - a: Sfâr{itul Evului Mediu {i începutul Epocii Moderne (secolele XVI - XVII), Universitatea Bucure{ti, 1993. Marele dic]ionar geografic al României, vol. I - V, Bucure{ti, 1898 - 1902. Matei C. Horia, Negu] Silviu, Nicolae Ion, Statele lumii de la A la Z, Edi]ia a 8-a (cuvânt înainte de Acad. Mircea Mali]a), Editura Meronia, Bucure{ti, 2002. Idem, Civiliza]ia Romei antice, Editura Eminescu, Bucure{ti,1980. Idem, Civiliza]ia lumii antice, Editura Eminescu, Bucure{ti, 1983. Idem, Mic dic]ionar al lumii antice. [@ri, popoare, ora{e, Editura Albatros, Bucure{ti, 1986. Idem, Lumea antic@. Mic dic]ionar biografic, Editura Danubius, Bucure{ti, 199l. Idem, Enciclopedia Antichit@]ii, Editura Meronia, Bucure{ti, 1995. Idem, Enciclopedia Europei, Editura Minerva, Bucure{ti, 2002.

M@rie{ Stela, Supu{ii str@ini din Moldova în perioada 1781 - 1862, Universitatea "Al. I. Cuza", Ia{i, 1985. Mic dic]ionar enciclopedic (edi]ia a II-a, rev@zut@ {i ad@ugit@), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1978. Mic dic]ionar filozofic, Editura Politic@, Bucure{ti, 1969. Mic dic]ionar filozofic (edi]ia a II-a), Editura Politic@, Bucure{ti, 1973. Mih@il@ G, Dic]ionar al limbii române vechi (sfâr{itul sec. X - începutul sec. XVI), Editura Enciclopedic@ Român@, Bucure{ti, 1974. Mih@ilescu - Bîrliba Virgil, Mitrea Ioan, Tezaurul de la M@gura, Muzeul Jude]ean de Istorie {i Art@ din Bac@u, 1977. Mihordea V., Rela]iile agrare din sec. al XVIII - lea în Moldova, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1968. Mihordea Vasile (redactor responsabil), Ioana Constantinescu, Corneliu Istrati, Documente privind rela]iile agrare în veacul al XVIII - lea, vol. II, Moldova, Editura Academiei R. S. R., 1966. Milescu Nicolae - sp@taru, Jurnal de c@l@torie în China, Editura pentru literatur@, Bucure{ti, 1962. Mircea Ioan (preot dr.), Dic]ionar al Noului Testament, Editura Institutului Biblic {i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure{ti, 1995. Mitrea Ioan, Comunit@]i s@te{ti la est de Carpa]i în epoca migra]iilor. A{ezarea de la Davideni din secolele V - VIII, Editura "Constantin Matas@", Piatra Neam], 2001. Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I {i partea a II-a (Recens@mintele popula]iei Moldovei din anii 1772 - 1773 {i 1774), Editura }tiin]a, Chi{in@u, 1975. Moldoveanu Nicolae, Dic]ionar biblic de nume proprii {i cuvinte rare (Edi]ia a II-a revizuit@ {i ad@ugit@), Editura Casa }coalelor, Bucure{ti, 1995. Morariu Constantin, Cursul vie]ii mele. Memorii (Edi]ie îngrijit@, prefa]@, microbiografii, glosar {i note de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu), Editura "Hurmuzachi", Suceava, 1998. Moraru Anton, Istoria Românilor. Basarabia {i Transnistria, 1812 - 1993, Editura "AIVA", Chi{in@u, 1995. Moxa Mihail, Cronica universal@ (edi]ie critic@, înso]it@ de izvoare, studiu introductiv, note {i indici de G. Mih@il@), Editura Minerva, Bucure{ti, 1989. Murariu Ioan, Pre]urile cu care se vindeau unele m@rfuri în Moldova la sfâr{itul secolului al XVIII - lea {i începutul secolului al XIX - lea, în Carpica, Muzeul Jude]ean de Istorie {i Art@ din Bac@u, VII, 1975, p. 123 - 148. Idem, Documente privind pre]urile unor m@rfuri în Moldova la sfâr{itul secolului al XVIII - lea {i în primele decenii ale secolului al XIX - lea, în Carpica, Muzeul Jude]ean de Istorie "Iulian Antonescu" din Bac@u, XXIV, 1993, p. 103 - 128. Idem, Istoria [inutului Her]a pân@ în anul 1940, Editura "Grigore Tabacaru", Bac@u, 1997. Idem, Mic dic]ionar de arhaisme {i termeni istorici, Editura "Grigore Tabacaru", Bac@u, 2000. Idem, Dic]ionar de arhaisme {i termeni istorici, Editura "Plumb", Bac@u, 2000 ({i Edi]ia a II-a, Editura "Vasile Pârvan", Bac@u, 2002). Idem, Dic]ionar explicativ {colar de termeni istorici {i arhaici, Editura "Vox Cart", Bucure{ti, 2004. Mustafa A. Mehmet, Cronici turce{ti privind [@rile Române. Extrase, III, sfâr{itul sec. XVI - începutul sec. XIX, Bucure{ti, Editura Academiei R. S. R., 1980. Idem, Istoria turcilor, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1976. Idem, O nou@ reglementare a raporturilor Moldovei {i [@rii Române{ti fa]@ de Poart@ la 1792 (O carte de lege - Kanunnamé în limba turc@), în Studii, revist@ de istorie, tomul 20, nr. 4/1967. Idem, O condic@ de firmane turce{ti din timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti în Moldova (1786 - 1788), în Studii - revist@ de istorie, anul XV, nr. 2/1962. Muste Nicolae, Letopise]ul [@rii Moldovei (1662 - 1729), în Mihail Kog@lniceanu, Cronicile României sau Letopise]ele Moldaviei {i Valahiei (a doua edi]iune), Bucure{ti, 1874, tomul III, p.3 - 99. Mu{at Mircea, Ardeleanu Ion, De la statul geto - dac la statul român unitar, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1983. Idem, România dup@ Marea Unire, vol. II, partea I (1918 - 1933), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1986; vol. II, partea a II - a (noiembrie 1933 - septembrie 1940), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1988. Neagoe Manole, Attila, Ginghis - han {i Tamerlan, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1971. Neculce Ion, Letopise]ul [@rii Moldovei de la Dabija - Vod@ pân@ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, precedat de O sam@ de cuvinte, Editura Minerva, Bucure{ti, 1975. Negru]i Ecaterina, Satul moldovenesc în prima jum@tate a secolului al XIX - lea. Contribu]ii demografice, Universitatea "Al. I. Cuza", Ia{i, 1984. Negru]i - Munteanu Ecaterina, Date noi privind structura demografic@ a târgurilor {i ora{elor moldovene{ti la 1832, în vol. Popula]ie {i societate - studii de demografie istoric@ (sub red. prof. }tefan Pascu), Editura Dacia, 1972, vol. l. Idem, Num@rul slujitorilor din Moldova în informa]iile statistice de la sfâr{itul sec. al XVIII - lea {i primele decenii ale sec. XIX, în Revista Arhivelor, nr. 1/1968. Negu] Silviu {. a., Enciclopedia Asiei, Editura Meronia, Bucure{ti, 1999. Nicolau - Golfin Marin, Istoria artei, vol. I, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1970. Nicolescu Ecaterina, Dic]ionar explicativ {colar, Editura Steaua Nordului, Constan]a (f@r@ an). Nistor Ion, Istoria Bucovinei, Editura Humanitas, Bucure{ti, 1991. Idem, Istoria Basarabiei, Editura "Cartea Moldoveneasc@", Chi{in@u, 1991. Nov@ceanu Darie, Precolumbia, (edi]ia a II-a), Editura Sport - Turism, 1977. Olariu Victoria, B@descu Ion, Dic]ionar al economiei de pia]@, Editura Spicon, 1991.

Olteanu }tefan, }erban Constantin, Me{te{ugurile din [ara Româneasc@ {i Moldova în Evul Mediu, Editura Academiei R. S. R., 1969. Omul medieval (coordonator Jacques Le Goff; traducere de Ingrid Ilinca {i Drago{ Cojocaru; postfa]@ de Alexandru Florin Platon), Editura Polirom, 1999. Onu Liviu, Aspecte ale scrierii chirilice de la începutul secolului al XIX - lea. Litere cu valori ambigue {i confuzii de litere, în Revista Arhivelor, 1984, 61, nr. 4. O]etea Andrei, P@trunderea comer]ului românesc în circuitul interna]ional (în perioada de trecere de la feudalism la capitalism), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1977. Idem, Tudor Vladimirescu {i revolu]ia din 1821, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1971. Idem, Înfiin]area Consulatelor franceze în ]@rile române{ti, în Revista istoric@, nr. 10 - 12, octombrie - decembrie 1932. Idem, Rena{terea {i Reforma, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1968. Idem, Considera]ii asupra trecerii de la feudalism la capitalism în Moldova {i [ara Româneasc@, în Studii {i materiale de istorie medie, vol. IV, Editura Academiei R. P. R., 1960. Pactul Molotov - Ribbentrop {i consecin]ele lui pentru Basarabia (selec]ie de Ion }i{canu {i Vitalie V@ratec; prefa]@ de Valeriu Matei), Editura Universitas, Chi{in@u, 1991. Papacostea }erban, Românii în secolul al XIII - lea (între Cruciad@ {i Imperiul Mongol), Editura Enciclopedic@, Bucure{ti, 1993. Pascu }tefan (Acad.), Maior Liviu (Lect. univ.), Culegere de texte pentru Istoria României, vol. I, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1977. Pavelescu Eugen, Economia breslelor în Moldova, Bucure{ti, 1939. Petrescu - Dâmbovi]a Mircea, Teodor Gh. Dan, Sisteme de fortifica]ii medievale timpurii la est de Carpa]i. A{ezarea de la Fundu Her]ii (jud. Boto{ani), Editura Junimea, Ia{i, 1987. Pippidi M. D., Dic]ionar de istorie veche a României (Paleolitic - sec. X), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1976. Idem, Studii de istorie {i epigrafie, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1988. Platon Gheorghe, Popula]ia ora{ului moldovenesc la mijlocul secolului al XIX - lea, în Carpica, Muzeul de Istorie din Bac@u, III, 1970. Idem, Popula]ia ora{ului Ia{i de la jum@tatea sec. al XVIII - lea pân@ la 1859, în vol. Popula]ie {i societate - studii de demografie istoric@ (sub redac]ia prof. }tefan Pascu), Editura Dacia, Cluj, 1972, vol. 1. Idem, Istoria modern@ a României, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1985. Idem, Cu privire la dezvoltarea pie]ei interne în Moldova în preajma Regulamentului Organic, în Analele {tiin]ifice ale Universit@]ii "Al. I. Cuza" din Ia{i (serie nou@), sec]iunea III ({tiin]e sociale), tomul V, 1959. Pont - Humbert Catherine, Dic]ionar universal de rituri, credin]e {i simboluri (traducere de Nicolae Constantinescu), Editura Lucman, Bucure{ti, 1998. Popa D. Marcel, Matei C. Horia, Mic@ enciclopedie de istorie universal@, Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1983. Popescu Radu, Istoriile domnilor [@râi Rumâne{ti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1984. Popescu - Spineni Marin, România în izvoare geografice {i cartografice (Din antichitate pân@ în pragul veacului nostru), Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@, Bucure{ti, 1978. Popula]ie {i societate. Studii de demografie istoric@, vol. I (sub redac]ia Prof. }tefan Pascu). Editura Dacia, Cluj, 1972. Pravila ritorului Lucaci, 1581 (text stabilit, studiu introductiv {i indice de I. Rizescu), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1971. Pravilniceasca condic@, 1780 (edi]ie critic@), Editura Academiei R. P. R., 1957. Predescu Lucian, Enciclopedia României, Editura Saeculum I. O., Bucure{ti, 1999. Probleme de politic@ extern@ a României, 1918 - 1940. Culegere de studii (coordonator, Viorica Moisuc), vol. II, Editura Militar@, Bucure{ti, 1977. Probleme fundamentale ale Istoriei Patriei {i Partidului Comunist Român. Tematic@, bibliografie. Crestoma]ie (coordonator Constantin Mocanu), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1981. Procopius din Caesarea, Istoria secret@ (Edi]ie critic@, traducere {i introducere de H. Mih@escu), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1972. Proloagele tip@rite prin str@duin]a {i osteneala, cu un studiu introductiv {i binecuvântarea Înalt Preasfin]itului Dr. Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei, Craiova, 1991. Proz@ narativ@ latin@ (traducere de I. Teodorescu; studiu introductiv, prezent@ri {i note de Mihai Nichita), Editura Univers, Bucure{ti, 1972. Prut Constantin, Dic]ionar de art@ modern@, Editura Albatros, Bucure{ti, 1982. Pseudo - Enache Kog@lniceanu, Letopise]ul [@rii Moldovii de la domnia întâi {i pân@ la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1733 - 1774), în vol. Cronici moldoveneti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1987. Rachet Guy, Dic]ionar de civiliza]ie egiptean@, Univers enciclopedic, Bucure{ti, 1997. Radu Costache, Bac@ul de la 1850 - 1900, Edi]ia a 2-a (Edi]ie îngrijit@, prefa]@ {i note de Lucian }erban), Editura Grafit, Bac@u,2005. Rânzi{ Filofteia, Contribu]ii la cunoa{terea sigiliului de mari dreg@tori ([ara Româneasc@, sec. XVII), în Analele Institutului de Istorie {i Arheologie "A. D. Xenopol" din Ia{i, 1987, XXIV, vol. I. Regulamentul Organic al Principatului Valahiei, Bucure{ti, 1832. Retinschi Alexandru, Mari navigatori în jurul lumii, Editura Albatros, Bucure{ti, 1983. Runciman Steven, C@derea Constantinopolului, 1453, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1971. Sacerdo]eanu Aurelian, Arhivistica, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, 1970.

Idem, Orient@ri în paleografia român@, în Revista Arhivelor, 1968, nr. 1. Idem, Sigiliul domnesc {i Stema ]@rii. Conceptul de unitate a poporului român pe care îl reflect@ {i rolul avut în formarea ideii de Unire, în Revista Arhivelor, 1968, nr. 2. Idem, Introducere în Diplomatic@, în Hrisovul - Buletinul }coalei de Arhivistic@, vol. I, 1941. Scorpan Costin, Istoria României. Enciclopedie, Editura Nemira, Bucure{ti, 1997. Scriban August, Dic]ionaru limbii române{ti (edi]iunea întâia), Institutu de Arte Grafice "Presa bun@", Ia{i, 1939. Scurtu Ioan, Ionescu Z. Gheorghe, Popescu Eufrosina, Smârcea Doina, Istoria României între anii 1918 - 1944. Culegere de documente, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1982. Smeu Georgeta, Dic]ionar de istoria românilor, Editura "Trei", 1997. Sobornicescul hrisov, 1785, (Edi]ie critic@), Editura Academiei R. P. R., 1958. Stoian Ion M. (preot), Dic]ionar religios, Editura Garamond, Bucure{ti, 1994. Stoicescu Nicolae, Curteni {i slujitori, Editura Militar@, 1968. Idem, Sfatul domnesc {i marii dreg@tori din [ara Româneasc@ {i Moldova (sec. XIV - XVII), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1968. Idem, Cum m@surau str@mo{ii. Metrologia medieval@ pe teritoriul României (cu o introducere despre metrologia antic@ de acad. Emil Condurachi), Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1971. Stoide Constantin A., Capro{u Ioan, Rela]iile economice ale Bra{ovului cu Moldova de la începutul secolului al XVIII - lea pân@ la 1850, Editura "Universitas", Chi{in@u, 1992. Studia et acta historiae iudaeorum romaniae, III, Editura Hasefer, Bucure{ti, 1998. Suter Constantin, Istoria artelor plastice, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1967. }erban Constantin, Aspecte din lupta or@{enilor din [ara Româneasc@ {i Moldova împotriva asupririi feudale în sec. al XVIII lea {i la începutul sec. al XIX - lea (II), în Studii - revist@ de istorie, nr. 3/196. Idem, Contribu]ii cu privire la problema pie]ei interne a [@rii Române{ti {i Moldovei în timpul feudalismului dezvoltat (sec. XV - XVIII), în Studii - revist@ de istorie, nr. 1/1964. Idem, Institu]ia Domniei din Moldova în perioada premerg@toare instaur@rii epocii fanariote (1658 - 1711), în Zargidava revist@ de istorie, Editura Conexiuni, Bac@u, IV, 2005. }otropa Valeriu, Proiectele de Constitu]ie, programele de reforme {i peti]iile de drepturi din [@rile Române în secolul al XVIII lea {i în prima jum@tate a secolului al XIX - lea, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1976. }tef@nescu }tefan (prof. univ. dr.), Istoria medie a României. Partea a II -a, Principatele Române (secolele XIV - XVI), Universitatea Bucure{ti, 1992. Simocata Teofilact, Istorie bizantin@. Domnia împ@ratului Mauricius (582 - 602). Traducere, introducere {i indice de H. Mih@escu, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1985. "Th. Codrescu" - revist@ istoric@ scris@ de Gheorghe Ghib@nescu, anul IV, nr. 4, Ia{i, 1934. Todera{cu I., Informa]ii noi privind {antierul naval din Gala]i (sf. sec. al XVIII - lea - prima jum. a sec. al XIX - lea), în Anuarul Institutului de Istorie {i Arheologie "A. D. Xenopol" din Ia{i, IX, 1972. Tokarev S. A., Religia în istoria popoarelor lumii (Edi]ia a III-a), Editura Politic@, Bucure{ti, 1982. Toscano Salvador, Cuauhtémoc, Editura Albatros, 1970. Trandafirescu Natalia, Glosar de cuvinte grece{ti {i române{ti din fondurile grece{ti (V - A), în Revista Arhivelor, anul LXXIX, vol. LXIV, nr. 1-2/ 2002. [@ru{ - A{tefculese Didina, Molni]a: {ase veacuri de statornicie româneasc@, Editura Civitas, Chi{in@u, 2000. Ungureanu Gheorghe, Justi]ia în Moldova (1741 - 1832), Ia{i, 1934. Idem, Despre bresla{i. Contribu]ie la cunoa{terea catagrafiilor fiscale din Moldova înainte de Regulamentul Organic, în Arhivele Statului - 125 ani de activitate, 1831 - 1956, Bucure{ti, 1957. Ungureanu Gheorghe, Anghel G., Botez Constantin, Cronica Cotnarilor, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1971. Ungureanu Ioan, Rela]ii sociale {i moravuri reflectate în documentele mo{iei Dr@ge{ti, ]inutul Roman, în Carpica, Bac@u, 2004, XXXIII, p. 157 - 177. Ureche Grigore, Letopise]ul [@rii Moldovei de când s-au desc@lecat ]ara {i de cursul anilor {i de viia]a domnilor carea scrie de la Drago{ vod@ pân@ la Aron vod@, Editura Minerva, Bucure{ti, 1987. Urechia V. A., Din domnia lui Alexandru Calimah (extras din Analele Academiei Române, seria II, tomul XXIII, Memoriile sec]iunii istorice, Bucure{ti, 1901). Idem, Justi]ia sub Ioan Caragea, extras din Analele Academiei Române, seria II, Tom. XX, Memoriile sec]iunii istorice, Bucure{ti, 1898. Varlaam (mitropolitul Moldovei), Cazania, 1643, Editura pentru literatur@, Bucure{ti, 1943. V@t@{ianu Virgil, Istoria artei europene vol. I, Epoca Medie, Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1967. Vârtosu Emil, Din paleografia chirilic@ româneasc@, în D. I. R., Introducere, vol. I, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 283 - 323. Idem, Paleografia româno - chirilic@, Editura }tiin]ific@, Bucure{ti, 1968. Idem, Din sigilografia Moldovei {i [@rii Române{ti, în D. I. R., Introducere, vol. II, Editura Academiei R. P. R., 1956. Vianu Alexandru, Bu{e Constantin, Zamfir Zorin, B@descu Gheorghe, Rela]ii interna]ionale în acte {i documente, vol. II (1939 1945), Editura Didactic@ {i Pedagogic@, Bucure{ti, 1976. Idem, Considera]ii asupra caracterului activit@]ii administra]iei ruse în [@rile Române (1769 - 1774), în Studii {i materiale de istorie medie, vol. I, 1956.

Vin]eler Onufrie, Dic]ionar explicativ {colar, Editura Lucman, Bucure{ti, 2004. Vitcu Octavian, Cupa de nectar, Editura Quadrat, Boto{ani, 2003. Xenopol A. D., Istoria Românilor din Dacia Traian@, vol. IV, Edi]ia a IV - a (text stabilit de Maria Simionescu {i Nicolae Stoicescu), Editura Enciclopedic@, Bucure{ti, 1993. Zane G., Economia de schimb în Principatele Române, Editura Casei }coalelor, Bucure{ti, 1930. Ziua când 1 Aprilie a devenit 14 Aprilie (f@r@ autor), în Magazin istoric (Serie nou@), Bucure{ti, anul XXVI, nr. 4 (301), aprilie 1992.

Information

Microsoft Word - dictionar_istoric_litera_c.doc

46 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

200350