Read Microsoft Word - dictionar_istoric_litera_c.doc text version

Prof. dr. Ioan Murariu

DIC[IONAR EXPLICATIV }COLAR DE TERMENI ISTORICI }I ARHAICI

Edi]ia a II-a, [email protected] {i [email protected]

ACESTA ESTE UN FRAGMENT DIN CARTE. CARTEA POATE FI COMANDAT de pe site-ul Editura EduSoft www.edusoft.ro sau telefonic, la 0723187198, 0741638182.

Editura EduSoft [email protected], 2006

Tehnoredactare computerizat: Ing. Constantin-Dan I. Murariu

Prof. Mihai I. Murariu Coperta: Bogdan Ptru

Imaginea de pe copert reprezint Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

MURARIU, IOAN Dicionar explicativ colar de termeni istorici i arhaici / prof. dr. Ioan Murariu. - Ed. a 2-a, rev. Bacu : EduSoft, 2006 Bibliogr. ISBN 973-87714-8-X 001.4:811.135.1'276.6:93=135.1 81'374.2:811.135.1'276.6:93=135.1 81'374.2:811.135.1'373.44=135.1

Copyright © 2006 Editura EduSoft Toate drepturile asupra prezentei ediii sunt rezervate Editurii EduSoft. Reproducerea parial sau integral a coninutului, prin orice mijloc, fr acordul scris al Editurii EduSoft este interzis i se va pedepsi conform legislaiei în vigoare.

Editura EduSoft 600065 Bacu, str. 9 Mai, nr. 82, sc. C, ap. 13 E-mail: [email protected], Web: www.edusoft.ro Tel. 0234/206090, 0723 187198, 0741 638182

ISBN 973-87714-8-X

CUVÂNT ÎNAINTE

Prima edi]ie a acestui Dic]ionar explicativ {colar de termeni istorici {i arhaici a fost [email protected] în anul 2004 la Bucure{ti de prestigioasa [email protected] "VOX CART". Interesul manifestat de cititorii de toate vârstele pentru Dic]ionar m-a îndemnat [email protected] cercetez {i [email protected] bibliografie {i [email protected] [email protected] o [email protected] edi]ie, mai [email protected]

[email protected] de-a doua edi]ie con]ine un [email protected] de 7.640 termeni, fa]@ de 6.621 din edi]ia [email protected] Multe cuvinte din Dic]ionar sunt arhaisme, care cu secole în [email protected] au [email protected] în limba româ[email protected] din limbi [email protected], precum [email protected], [email protected] {i altele. Ele se [email protected] în cronici (letopise]e), în vechi [email protected]]i religioase, în legisla]ia [email protected], precum {i în documente de [email protected], edite sau inedite. Le-am inclus numai pe cele ce au o cât de [email protected] [email protected]@ cu istoria [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected] etc., precum {i cu via]a [email protected] a oamenilor din veacurile trecute. În ce prive{te includerea termenilor istorici - dintre care unii au devenit sau vor deveni arhaisme - am pornit de la ideea [email protected] istoria, ca {tiin]@ sau ca obiect de predare în î[email protected]]@mânt, are strânse [email protected] cu alte {tiin]e {i discipline. De aceea, Dic]ionarul cuprinde, pe lâ[email protected] termenii de istorie propriu - zi{i (care [email protected] marea majoritate), {i un [email protected] important de termeni din [email protected], economie, filozofie, drept, geografie, religie, mitologie, precum {i din cunoscutele {tiin]e auxiliare ale istoriei. Am dorit ca un [email protected] cât mai mare de arhaisme {i de termeni istorici [email protected] se [email protected]@ în propozi]ii sau fraze, pe care le-am extras cu [email protected] {i cu [email protected] aten]ie din [email protected] surse: toate cronicile medievale române{ti; codurile de legi române{ti de pâ[email protected] la mijlocul secolului al XIX - lea; primele trei Constitu]ii ale României; unele [email protected]]i religioase din Evul Mediu; câteva colec]ii de documente medievale [email protected]; numeroase documente chirilice inedite, [email protected] în Direc]iile Jude]ene ale Arhivelor Na]ionale din Moldova; culegeri de documente române{ti {i [email protected] pentru toate epocile istorice; etc. [email protected] fiecare citat de acest fel am men]ionat între paranteze sursa din care m-am informat, pentru ca cititorii [email protected] [email protected] verifica, [email protected] doresc. Astfel, prezentul Dic]ionar se deosebe{te de alte dic]ionare din aceea{i categorie pe care le cunosc. Am mai considerat [email protected] este bine ca Dic]ionarul [email protected] con][email protected] {i scurte informa]ii despre câteva institu]ii de [email protected] foarte importante, române{ti sau [email protected], precum {i despre via]a {i activitatea unor Sfin]i, oameni de [email protected], istorici {i eroi români. Unor arhaisme sau termeni istorici nu le-am men]ionat toate sensurile pe care le au, ci numai pe cele cerute de un Dic]ionar cu acest profil. Exemple de asemenea cuvinte: ban, berbec, carte, [email protected], condei, dobâ[email protected], furci, fus, hârtie, interven]ie, [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], strat, [email protected], vâ[email protected] {i altele. Dic]ionarul nu este complet, iar unor termeni li s-ar putea da explica]ii mai [email protected]]ite. Dar, cu toate acestea, îmi exprim convingerea [email protected] el poate fi folositor elevilor din gimnazii {i licee, profesorilor de istorie, studen]ilor de la [email protected]]ile cu profil umanist, precum {i tuturor oamenilor pasiona]i de istoria na][email protected] {i de cea [email protected] [email protected]

C

CABAL§ = interpretarea [email protected] a Bibliei de [email protected] evrei. CABALLEROS (sau HIDALGOS) = mica nobilime [email protected] din secolele XVI - XVII. CABANDHA (în mitologia [email protected]) = monstru. CABANI[§ = 1. Mantie de catifea, cu guler de samur, pe care sultanul o oferea unui nou domn al Moldovei sau al [@rii Române{ti; 2. [email protected] pentru aprozi. În timpul domnului moldovean Radu Mihnea (1616 - 1619 {i 1623 - 1626), numit "Radu cel Mare" de [email protected] Miron Costin, erau "cu cabani]@ cu jder {i cu hulpi î[email protected]]i aprozii". CABOTIER = [email protected] [email protected], [email protected] sau mijlocie, care [email protected] numai de-a lungul ]@rmului. CABOTIN = vechi actor ambulant din Fran]a. CABRIOLET§ = 1. [email protected]@ cu [email protected] ro]i, la care este î[email protected] un singur cal; 2. }[email protected] CACIQUE (sau PAPAS) = 1. Denumire [email protected] {efilor militari azteci în perioada [email protected] {i în timpul cuceririi spaniole de la începutul secolului al XVI - lea; 2. [email protected] care conducea un vechi ora{ aztec. CADEN[§ = 1. Mi{care [email protected] {i [email protected]; 2. [email protected] de lovituri pe care o [email protected] de foc [email protected] le poate trage într-un minut. CADIASCHERI = doi mari [email protected] militari din Imperiul Otoman: unul pentru partea [email protected], {i [email protected] pentru partea [email protected] a imperiului. CADÍU = vechi [email protected] turc, a [email protected] sentin]@ se numea ilam. CADRILATER = regiunea din sudul Dobrogei (fostele jude]e Durostor {i Caliacra) în suprafa]@ de 7.668 km2., care în perioada 1913 - 1940 a [email protected] parte din Regatul României. La 7 septembrie 1940 a intrat în componen]a Bulgariei. Atunci, în anul 1940, popula]ia Cadrilaterului era de 406.000 de locuitori. CADÚC = 1. Act (document) care {i-a pierdut puterea [email protected], ca urmare a unui eveniment posterior [email protected] lui; 2. Ceva {ubred. CADUCÉU (în mitologia [email protected]) = sceptru purtat de zeul Hermes. Avea [email protected] de baston, înconjurat de doi {erpi. În vârf avea [email protected] aripioare. C. A. E. R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) = organiza]ie [email protected] interna][email protected] [email protected] în ziua de 25 ianuarie 1949 la Moscova de [email protected] U. R. S. S. î[email protected] cu România, Bulgaria, Ungaria, Polonia {i Cehoslovacia. Ulterior au aderat Albania (februarie 1949), R. D. [email protected] (septembrie 1950) {i R. P. [email protected] (iulie 1962). Organiza]ia a fost desfiin][email protected] în ziua de 21 iulie 1991. CAFAS = balcon în unele biserici ortodoxe, amenajat pentru cor. CAFEGI - BA}§ = mic [email protected] care îi aducea cafea domnului ]@rii, cu ocazia ceremoniilor. CAFEGÍU (sau CAHFEGÍU) = proprietarul unei cafenele. CAFFA = cetate la nordul [email protected] Negre, [email protected] {i Teodosia. CAFTAN = [email protected] [email protected] [email protected] de sultan unui nou domn numit în Moldova sau în [ara Româ[email protected] "În anul 7224 <1716> ghenarie 16, purces-au Mihai [email protected] (Racovi]@ - n. n.) den [arigrad cu a triia domnie (în Moldova - n. n.), [email protected] ce au î[email protected] caftan de domnie în dzua de [email protected], la viziriul; [email protected] pe [email protected] au luat {i cuca (o [email protected]@ de [email protected] [email protected] - n. n.) de la î[email protected]". (din Cronica [email protected] a Moldovei, 1661 - 1729). CAGOULE = numele unei organiza]ii fasciste din Fran]a, [email protected] în anul 1936. CAGUL§ = parte a unei [email protected]{ti [email protected] de militari pentru a fi proteja]i în caz de atac cu gaze toxice. CAI (sau CARE) DE BRANI}TE = obliga]ia pe care o aveau ]@ranii moldoveni în Evul Mediu de a [email protected] fânul domnesc de la brani{ti pâ[email protected] la grajdurile domne{ti. CAI DE OLAC = obliga]ia satelor de lâ[email protected] drumurile principale de a înlocui caii obosi]i ai curierilor domne{ti cu cai odihni]i, pentru ca ace{tia [email protected]{i continue drumul cu mare [email protected] CAI ÎMP§R§TE}TI = obliga]ia ]@ranilor {i [email protected]{enilor de a asigura cu cai [email protected] [email protected] turci veni]i cu treburi în [@rile Române. CAÍC = [email protected] ambarca]iune cu vele. CAÍD = guvernatorul unui ora{ sau provincii musulmane din nordul Africii, care avea {i îndatoriri [email protected]{ti. CAIMACAM = boier care ]inea locul domnului Moldovei sau al [@rii Române{ti când acesta lipsea din ][email protected], sau pâ[email protected] când sultanul numea un domn nou. CAIMACAM - PA}A = [email protected] care ]inea locul marelui vizir, când acesta pleca din Istanbul.

CAIMEÁ = 1. Scrisoare [email protected]; 2. Memoriu. CAIU} = arcan cu care erau prin{i {i lega]i tinerii în trecut, pentru a fi trimi{i la oaste. CALABALÂC = 1. Bagaje multe; 2. Catrafuse. CALANTÁRIU = calendar. CALATRAVA = ordin monahalo - cavaleresc organizat în Spania în anul 1158, cu scopul [email protected]@rii împotriva maurilor (arabilor). CAL§ = 1. Spa]iu într-o [email protected] [email protected] în care sunt depozitate [email protected] pentru a fi transportate; 2. Magazie pe [email protected] CALÂC = sabie. CALCAN = scut de [email protected] folosit în [email protected] de pedestra{ul medieval. CALCEDON = ora{ de lâ[email protected] Constantinopol (în Bitinia) unde în anul 451 î[email protected] Marcian a convocat al patrulea Sinod ecumenic. Au participat aproximativ 350 de episcopi, precum {i patru delega]i din partea papei. Atunci au fost [email protected] [email protected] erezii: Monofizitismul {i Nestorianismul. CALCULI = unitate [email protected] în Transilvania în timpul [email protected]ânirii austriece. CALD (în mitologia caldeenilor) = zeul Cerului. CALDARÂMGÍU = muncitor care în trecut se ocupa cu pavarea [email protected] CALDÁRIU = î[email protected] într-o [email protected] (baie [email protected]), cu vane special amenajate pentru [email protected] [email protected] "CALE PRIMARE" = vizita pe care [email protected]]ii miresei moldovence o [email protected] fiicei lor în ziua a treia de [email protected] [email protected] (Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae). Istoricul Manolachi [email protected] scria în anul 1857 [email protected] "[email protected]]ii fetei tocmai a triea zi merge [email protected] [email protected] pe ginerile {i pe fiica lor, care [email protected] [email protected] [email protected] chema cale primare pentru [email protected] în acel drum ori î[email protected]@{@ [email protected]]ii de cinste, sau de mare ru{ine, [email protected] fiica lor [email protected] [email protected]@ [email protected]@[email protected] cu cineva înaintea cununiei". CALEAP = o [email protected] cantitate de câ[email protected] sau de lâ[email protected] care [email protected] a fi [email protected] În anul 1804, [email protected] mo{iei Fântânele din ]inutul [email protected] a dat 10 lei la 25 de femei "ce-au torsu câte doi calepi". (Arhivele Na]ionale din [email protected], colec]ia Documente, P. IV/52). CALEA}C§ = veche [email protected]@ [email protected] de boieri la plimbare. CALEDONIA = numele vechi al Sco]iei. CALÉM = vechea denumire (din secolul al XVIII - lea) a cancelariei Divanului sau Logofe]iei din [@rile Române. CALEMCHÉRIU = denumirea unei stofe din care [email protected] se confec]ionau turbane {i anterie. CALEMGÍU = 1. Func]ionar într-o cancelarie de demult a Imperiului Otoman, Moldovei {i [@rii Române{ti; 2. Copist de documente. CALENDAR REPUBLICAN = calendar introdus în Republica [email protected] la sfâr{itul secolului al XVIII - lea. Ziua de 21 septembrie 1792 era [email protected] ca zi de început a anului 1. CALENDARUL AZTECILOR = calendar format din 18 luni, fiecare [email protected] având 20 de zile. Ultimele 5 zile din an se numeau "nemonteni" {i erau considerate nefaste. CALENDARUL GREGORIAN = sistem î[email protected]@]it de î[email protected]]ire a timpului, introdus de papa Grigore al XIII - lea (1572 - 1585) în anul 1582. Prin reforma [email protected] [email protected]@ de Iulius Caesar nu s-a ajuns la o concordan]@ [email protected] între anul astronomic {i anul iulian, deoarece acesta din [email protected] a [email protected] mai lung decât [email protected] cu 11 minute {i 14 secunde. [email protected] neî[email protected] diferen]@ face ca în 128 de ani iuliani [email protected] se [email protected] la un avans de o zi a calendarului iulian fa]@ de anul astronomic. În secolul al XVI - lea s-a ajuns la concluzia [email protected] de la Sinodul de la Niceea (325 d. Hr.) {i pâ[email protected] atunci, anul iulian a ajuns a fi în avans cu 10 zile fa]@ de anul astronomic. Din [email protected] [email protected], papa Grigore al XIII - lea a numit o comisie de savan]i {i teologi, care [email protected] se ocupe de reforma [email protected] Reforma a desfiin]at decalajul de 10 zile dintre anul astronomic {i anul iulian, ce se produsese în perioada 325 - 1582. Astfel, [email protected] ziua de joi, 4 octombrie 1582, a urmat vineri, 15 octombrie. [email protected], s-a [email protected] [email protected] se evite repetarea, în viitor, a diferen]ei de o zi în timp de 128 de ani iuliani, [email protected] de Soare. Pentru aceasta, s-a [email protected]ât ca diferen]a de 3 zile, 2 ore, 53 de minute {i 20 de secunde dintre anul solar {i cel iulian în timp de patru secole, [email protected] fie [email protected] numai în ce prive{te cele 3 zile, neglijându-se celelalte frac]iuni de timp. Anii seculari bisec]i, la care primele [email protected] cifre, exprimând secolul, nu se vor î[email protected]]i exact prin 4, vor [email protected]âne considera]i ani comuni de 365 de zile. În felul acesta, din secularii 1600, 1700, 1800 {i 1900, numai 1600 [email protected]âne bisect, ceilal]i fiind ani comuni, [email protected] 17, 18 {i 19 nu se împart exact prin 4. Calendarul gregorian, de{i superior celui iulian, nu este, totu{i, perfect, deoarece anul gregorian a [email protected] mai lung decât anul tropic solar cu 24 de secunde. Aceasta face ca în timp de aproximativ 3.500 de ani, diferen]a [email protected] fie de o zi. Reforma [email protected] a fost [email protected] în anul 1582 de trei ]@ri catolice: Italia, Spania {i Portugalia. În 1583 a fost [email protected] de Fran]a {i Germania (numai de catolici), iar în 1584 de Austria, Boemia {i cantoanele elve]iene. În unele ]@ri protestante - Germania, Danemarca, Norvegia - calendarul gregorian a [email protected] abia [email protected] anul 1700, în Anglia în 1752, iar în Suedia, în 1753. [@rile ortodoxe din sud - estul Europei au acceptat reforma [email protected] abia la începutul secolului al XX - lea. CALENDARUL IULIAN = calendar solar, introdus la Roma în ziua de 1 ianuarie 45 î. Hr. A fost realizat din porunca lui Iulius Caesar, de la care {i-a luat {i numele. În [email protected] ac]iune, Caesar a fost influen]at de astronomul Sosigene din

Alexandria. [email protected] trei ani comuni de 365 de zile urma al patrulea, cu 366 de zile, numit bisect. În felul acesta era [email protected], în mare [email protected]@, diferen]a de circa 6 ore dintre anul tropic (solar) {i anul civil (calendaristic). Ziua în plus a fost [email protected] atunci între 23 {i 24 februarie, [email protected] în a {asea zi înainte de Calendele lui Martie (1 Martie). Prin urmare, ziua în plus a devenit "dies bis sextus", [email protected] "î[email protected] o [email protected] a {asea zi", de unde {i denumirea anului de "bis sextilis" ("an bisect"). Mai târziu, [email protected] biruin]a Cre{tinismului, [email protected] zi [email protected] a fost [email protected] la sfâr{itul lunii februarie (a 29 - a zi). CALENDARUL LUNAR ARAB (sau MUSULMAN) = calendar cu începutul la 16 iulie 622, când profetul Mahomed a fost nevoit [email protected] plece din ora{ul Mecca la Medina. Se [email protected] numai pe fazele Lunii, [email protected]@ a ]ine seama de mi{carea [email protected] a Soarelui. Acest calendar lunar pur a fost folosit de arabi {i de alte popoare de credin]@ [email protected] în Evul Mediu. La arabi, anul avea 354 de zile {i era î[email protected]]it în 12 luni lunare (luna]ii), lunile de 29 de zile alternând cu cele de 30 de zile. [email protected] o neconcordan]@ între anul lunar {i anul solar, deoarece primul este mai scurt cu 11 zile decât cel de-al doilea. [email protected] diferen]@ face ca în timp de 33 de ani lunari, lunile {i [email protected]@torile musulmane [email protected] se deplaseze prin toate anotimpurile. Deci, în timp de 33 de ani se produce o diferen]@ de un an fa]@ de calendarul solar (sau de 3 ani, în timp de un secol). Aceasta face ca transformarea datelor din documentele medievale turce{ti cu referire la [@rile Române în date conforme cu sistemul nostru de datare, [email protected] fie foarte [email protected] CALENDARUL LUNARO - SOLAR = vechi calendar ce se baza pe mi{carea de revolu]ie a Lunii {i pe mi{carea [email protected] a Soarelui. Primii care au cunoscut calendarul lunar au fost babilonienii, în [email protected] cu circa cinci milenii. Acest calendar a mai fost folosit {i de evrei, fenicieni {i cartaginezi. Vechii greci au folosit {i ei la început anul lunar de 354 de zile (29,5 X 12). Pentru a pune de acord acest calendar cu mi{carea [email protected] a Soarelui, în secolul al VI - lea î. Hr. grecii au [email protected] ca 3 ani din fiecare grup de 8 ani [email protected] [email protected] câte 13 luni. Totu{i, prin aceasta nu s-a ajuns la o concordan]@ [email protected], deoarece [email protected] 160 de ani ([email protected] 20 de cicluri de 8 ani), începutul anului civil întârzia cu o [email protected] În secolele [email protected], î[email protected]]a]ii greci au reu{it [email protected] î[email protected]@][email protected] acest calendar. CALF§ = [email protected][email protected]@, care î[email protected]]a o meserie. CALGA = loc]iitorul {i urma{ul la conducere al unui han [email protected] În luna octombrie 1727, "Mengli Gherei era han al Crimeei, iar fratele [email protected], [email protected] Gherei, era calga". (din Cronica Ghicule{tilor). CALIBRU = 1. Diametrul interior al ]evii unui tun, pistol sau pu{[email protected], precum {i diametrul glon]ului sau proiectilului; 2. Masa unei bombe de avia]ie, care se [email protected] în kilograme. "CALICII M§RILOR" = denumire [email protected] pira]ilor olandezi care în secolul al XVI - lea luptau pentru independen]a [@rilor de Jos fa]@ de Spania. CALIF (sau PADI}AH) = {ef al califatului arab {i descendent al profetului Mahomed. CALIXTIN = curent moderat din timpul mi{[email protected] husite din Cehia (1419 - 1437). Calixtinii cereau ca {i laicii, asemenea clericilor, [email protected] se [email protected] î[email protected]@{i cu pâine {i vin din calix (potir). CALLIOPE (în mitologia [email protected]) = numele uneia dintre cele 9 muze. Era fiica lui Zeus {i a Mnemosinei, {i mama lui Orpheus. [email protected] [email protected] era inspiratoarea poe]ilor. CALMÂ} = trib mongol din sudul Rusiei în epoca [email protected] (termen întâlnit în Letopise]ul lui Ion Neculce). CALMENAC = un fel de {[email protected] în care erau [email protected]]i preo]ii azteci. CALÓ = [email protected]@u. CALOFIL = [email protected] care iube{te tot ce este frumos. CALÓT§ = [email protected] sau [email protected] [email protected], întâ[email protected] mai ales în arhitectura [email protected] Într-o [email protected] [email protected] [email protected], pe calota naosului este pictat Iisus Hristos ("Pantocrator") stând pe tron {i binecuvântând cu Evanghelia în mâ[email protected], iar pe calota pronaosului este [email protected] Maica Domnului. CALPAC = [email protected]@ mare, în [email protected] de [email protected] sau de cilindru, [email protected] în trecut de domnii [@rilor Române sau de marii boieri. CALPACCÍU = [email protected] sau negustor de calpace. CALPACCIBA} = {eful unei bresle medievale de calpaccii. CALP§ = [email protected] [email protected] CALPULLI = organizare [email protected] sub [email protected] de trib în fosta societate [email protected] de pe teritoriul Mexicului de azi. CALPUZAN = falsificator de bani, care în epoca [email protected] era foarte aspru pedepsit. De exemplu, legisla]ia [email protected] [email protected] în Bucovina la sfâr{itul secolului al XVIII - lea prevedea [email protected] "[email protected]@torii de bani buni sau [email protected], asupra acestora luarea averii {i arderea cu foc iaste [email protected]â[email protected]". (Arhivele Na]ionale din Suceava, Colec]ia Documente, VII/6); "Oricine va face bani minciuno{i, [email protected] zice oricine va fi capulzan, de va face bani [email protected] în numele î[email protected] {i a domnului acelui loc, dintâi [email protected] i [email protected] tae capul, [email protected] aceea [email protected] [email protected] trupul în foc, {i câte bucate va ave, toate [email protected] fie domne{ti (...). Cela ce va [email protected] vre un fel de bani, fiind de arame [email protected] arate [email protected] iaste de aur sau de argint, sau de va [email protected] argintul [email protected] arate [email protected] iaste aur, [email protected] omoare". (din Pravila lui Vasile Lupu, 1646). CALPUZANLÂC = fabricarea de monede false în epoca [email protected] CALUL TROIAN = numele unui cal de lemn uria{, cu ajutorul [email protected], conform legendei, aheii au putut cuceri cetatea Troia în al 10 - lea an de asediu.

CALUMET = lulea [email protected], prin care [email protected] amerindienii din America de Nord. CALVÁRIU = termen prin care cre{tinii catolici denumesc crucile monumentale de lâ[email protected] biserici, sau crucile puse la [email protected]ântii. CALVIN = adept al Calvinismului, care este o [email protected] [email protected] [email protected] [email protected] de reformatorul francez Jean Calvin (1509 - 1564). Ideile lui principale erau [email protected]: Reîntoarcerea la Biserica [email protected] de la începutul Cre{tinismului; reducerea Sfintelor Taine doar la Botez {i Euharistie; unii oameni sunt predestina]i la fericire, iar al]ii, la ve{[email protected] [email protected] Calvinismul, care mai este cunoscut {i sub denumirea de [email protected] [email protected], s-a [email protected]ândit în câteva ]@ri occidentale, precum {i în Transilvania, dar numai printre ungurii de acolo. CALYPSO (în mitologia [email protected]) = [email protected] din insula Ogygia, pe care a naufragiat Odysseus [email protected] [email protected] Troian. Î[email protected] de acesta, i-a promis nemurirea, [email protected] [email protected]âne lâ[email protected] ea. Odysseus a refuzat, deoarece dorea [email protected] se î[email protected] în Ithaca. [email protected] 7 ani (sau 10, [email protected] [email protected] [email protected]), Zeus i-a poruncit nimfei Calypso [email protected] [email protected] [email protected]@toria spre Ithaca. CAMAIEU = [email protected] în care se folose{te o [email protected] culoare, dar în numeroase nuan]e. CAMARAD = 1. Coleg ([email protected]{) de arme; 2. Prieten. CAMARIL§ = persoanele din anturajul unui monarh, pe care îl [email protected] [email protected] ia decizii în favoarea lor. Acest termen a fost folosit pentru prima [email protected] în timpul regelui Spaniei, Ferdinand al VII - lea (1808; 1814 - 1833). CAMAXTLI (în mitologia [email protected]) = zeul Destinului. CAM§N§ = 1. Dare [email protected] de Domnie de la proprietarii de dughene. În secolul al XV - lea era [email protected]@ în pietre de [email protected], iar în secolele [email protected], în bani; 2. [email protected]@ de greutate [email protected] cu 1/5 dintr-o [email protected], deci cu 10 - 20 de kilograme. CAM§T§ = dobâ[email protected] foarte mare, [email protected] de [email protected]@tarii de demult pentru banii împrumuta]i. Dintr-o [email protected] [email protected] din anul 1792 [email protected] [email protected] atunci [email protected] era de "50 lei de [email protected] pe an". Tot acolo se mai men]iona [email protected] dobânda pe 8 luni era "din [email protected], [email protected] lei". (Arhivele Na]ionale din [email protected], Colec]ia de documente, III/76). CAMBUZ§ = magazie de alimente [email protected] sub puntea unei nave. CAMELOT = negustor ambulant. CAMENAE (în mitologia [email protected]) = nimfe. "CAMERA ÎNSTELAT§" = denumirea unui organ de reprimare a adversarilor regilor englezi, creat în anul 1487. CAMERLING = cardinal care de]ine autoritatea Sfântului Scaun de la moartea unui [email protected] {i pâ[email protected] la alegerea [email protected] CAMILAFC§ = potcap acoperit cu un [email protected] negru, pe care îl [email protected] [email protected]@rii {i [email protected]@ri]ele. CAMILAR = [email protected] unei caravane de [email protected] CAMPAMENT = instalarea [email protected] pe câmp, în corturi, a unei [email protected]]i militare. "CAMPANIA CEA LUNG§" = denumirea campaniei militare din toamna anului 1443 [email protected] de Iancu de Hunedoara (ajutat de munteni) în sudul [email protected], împotriva turcilor. Atunci, oastea lui Iancu a ob]inut {ase victorii. CAMPANIFORM = denumirea unui element decorativ în [email protected] de clopot stilizat, întâlnit în arta [email protected] [email protected] CAMPANIL§ = clopotni]@ [email protected][email protected], sau pe o [email protected], [email protected] arhitecturii italiene din secolele XI - XVI. CAMPUS UNIVERSITAR = ansamblu de construc]ii (pentru î[email protected]]@mânt, [email protected], cantine etc.) care apar]in unei (unor) institu]ii de î[email protected]]@mânt superior {i care este amenajat pe acela{i teren, fie în interiorul, fie în exteriorul unui ora{. CAMUFLÁ (a) = a ascunde, prin diferite mijloace, trupele {i materialele de [email protected] pentru a nu fi [email protected] de inamic. CANAAN (sau HANAAN, TORA, P§MÂNTUL F§G§DUIN[EI) = numele vechi al Palestinei {i al Feniciei, mai ales al regiunii din estul râului Iordan. [[email protected] a lui Ham, care era al doilea fiu al lui Noe, Canaanul a fost promis vechilor evrei [email protected] ce ace{tia au ie{it din robia Egiptului. CANABAE = case romane modeste, construite în jurul castrelor militare. CANAF = ciucure de [email protected] aflat la [email protected] {nurului care lega sigiliul de un document medieval românesc. CANALUL DE SUEZ = canal navigabil pe teritoriul Egiptului, care une{te Marea [email protected] cu Marea Ro{ie. Construit în perioada 1858 - 1869 sub îndrumarea vicontelui francez Ferdinand de Lesseps (1805 - 1894), are lungimea de 161 de kilometri, [email protected]]imea de 120 - 150 de metri, {i adâncimea de 16,5 - 17 metri. Pe canal pot naviga vase de pâ[email protected] la 150.000 de tone. Nu are ecluze. A fost na]ionalizat de egipteni (de la englezi) în anul 1956, apoi închis pentru naviga]ie în perioada 1967 - 1975, din cauza [email protected] dintre Israel {i Egipt. Este bine [email protected] se mai {tie [email protected] prima încercare de construire a acestui canal s-a [email protected] în Antichitate, în timpul faraonului Nechao (609 - 594 î. Hr.). CANALUL DUN§RE - MAREA NEAGR§ = canal navigabil construit în perioada 1975 - 1984, care [email protected] cu 400 de kilometri naviga]ia spre portul Constan]a {i serve{te {i la irigarea a peste 200.000 de hectare din Dobrogea. Este lung de 64,2 kilometri {i adânc de 7 metri. Are ecluze la capete (la Cernavoda {i Agigea) {i îl [email protected] 7 poduri. În perioada 1984 - 1987 s-a construit {i o deriva]ie de 26,6 kilometri (Poarta [email protected] - [email protected] - Midia). CANALUL KIEL = canal care [email protected] [email protected] între Marea Nordului {i Marea [email protected], a [email protected] construc]ie s-a termiat în vara anului 1895. CANALUL PANAMÁ = canal navigabil care [email protected] istmul Panama, unind Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. S. U. A. au construit canalul în perioada 1904 - 1914, î[email protected] inaugurarea [email protected] s-a [email protected] în ziua de 12 iunie 1920. Canalul a fost

traversat de primul vas oceanic în ziua de 15 august 1914. Costul construc]iei s-a ridicat la 366 milioane de dolari. Canalul este lung de 81,6 kilometri, lat de 150 de metri, {i adânc de 12,5 metri, având trei perechi de ecluze. Prin acest canal pot trece nave de pâ[email protected] la 40.000 de tone. CANDIA = denumirea veche a insulei Creta din Marea [email protected] CANDILAPT = cleric inferior (eclesiarh, paraclisiarh) care la începutul Cre{tinismului aprindea candelele. [email protected] se nume{te paraclisier. CANEFÓR§ = femeie tâ[email protected]@, care în Grecia {i Roma [email protected] ducea pe cap un co{ cu cele necesare sacrificiilor religioase. "CANON DE OB}TE" = lege. CANONAD§ = foc de artilerie foarte puternic, executat în acela{i timp de un [email protected] mare de tunuri. CANONARH = [email protected]@r într-o [email protected]@stire [email protected] Are în [email protected] slujbele religioase la [email protected] CANONIER§ = [email protected] [email protected] [email protected], [email protected] la luptele de pe fluvii sau de lâ[email protected] ]@rmul [email protected] CANTARELLA = [email protected] [email protected] în Italia [email protected] pentru uciderea adversarilor politici. CANTARGÍU (sau CANTARAGIU) = 1. Slujba{ care în trecut câ[email protected] diferite [email protected] Dintr-un document cu data de 24 mai 1819 [email protected] [email protected] un cantaragiu de sare de la Târgu Ocna primea o [email protected] [email protected] de 10 lei, fa]@ de numai 8 lei cât primea un "[email protected]". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 74/21); 2. [email protected] care în Moldova [email protected] ob]inea prin [email protected] dreptul exclusiv de a folosi cântare în iarmaroace {i târguri. CANTOR = [email protected] de [email protected] CANTOR§ = cancelarie. CAP = 1. Capitol dintr-o carte veche; 2. Comandant suprem al armatei. Regele "este capul puterii armate". (Constitu]ia României din 29 martie 1923, Titlul III, Cap. II, Sec]iunea I, Art. 88). Regele "este capul o{tirii". (Constitu]ia României din 27 februarie 1938, Titlul III, Cap. I, Art. 46). CAPAN (sau KAPAN) = 1. Pia]@; 2. Târg; 3. Cântar mare; 4. Depozit de [email protected]; 5. Mare negustor din Imperiul Otoman. CAPAN ÎMP§R§TESC = depozit de alimente în Imperiul Otoman. CAPANLÂI (sau KAPANGÍI) = negustori turci care [email protected] produse alimentare din Moldova {i [ara Româ[email protected] pentru a aproviziona Istanbulul {i [email protected]]ile [email protected] [email protected]ânite de sultan. CAP§ = ac]iunea de pozi]ionare a navei, pentru a putea naviga în condi]ii nefavorabile. CAP DE BOUR = numele primelor [email protected] po{tale (timbre) române{ti din Moldova (1858), din Principatele Unite (1862) {i din România (1864). Sunt considerate între cele mai vechi {i mai valoroase din lume. CAPEGÍU (sau CAPIGÍU, CAPUGÍU) = portarul (u{ierul) seraiului (palatului) sultanului. În anul 1592, fiind mazilit la sfâr{itul primei sale domnii în Moldova, pe Aron Tiranul "l-au timpinat capigii î[email protected]@te{ti, viind ca [email protected] ia din scaun {i [email protected] [email protected] la î[email protected]@]ie". (Grigore Ureche, Letopise]ul). CAPELAN = preot care slujea într-o [email protected] [email protected] CAPEL§ = 1. [email protected] [email protected] [email protected]; 2. }[email protected] cu cozoroc ce face parte din uniforma unor militari. CAPELINA = coif de metal care acoperea {i ceafa osta{ului medieval. CAPELMAISTRU = dirijorul unei orchestre sau al unei fanfare militare. CAPER§ = boboc al caperului, care era folosit drept condiment. În anul 1815 vornicul moldovean Vasile Roset a [email protected] [email protected] ocale de capere cu suma de 4 lei {i 60 de bani. (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 258/56, p. 1). Mai târziu, în 1826, cantitatea de "100 dram<uri> caperi" (circa 320 de grame) se vindea în Moldova cu 38 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 255/53), [email protected] [email protected] cu pre]ul de atunci a 3 pui de [email protected]@. (Ibidem). CAPIGI - BA}§ (sau CAPUGI - BA}§) = 1. }eful capugiilor; 2. Trimisul sultanului în Moldova sau în [ara Româ[email protected] pentru a instala sau a mazili un domn. În anul 1632 "au trimis î[email protected] capigi - ba{a, cu barat î[email protected]@tescu, de i-au dat domniia ]@rii (lui Matei Basarab, domnul [@rii Române{ti, 1632 - 1654, n. n.), aducându-i caftan, buzdugan, [email protected] obicei". (Radu Popescu, Istoriile domnilor [@râi Rumâne{ti). În anul 1714, "ducându-l pe Basarab [email protected] (Constantin Brâncoveanu n. n.) la Constantinopol, capugi - ba{a, care-l mazilise, l-a [email protected] în închisoarea celor }apte Turnuri, anume Edicule, î[email protected] cu [email protected] casa lui". (din Cronica Ghicule{tilor). Mai târziu, în anul 1763 Poarta [email protected] "au orânduit {i doi capigi - ba{i ca [email protected] [email protected] [email protected] domnilor, î[email protected] unul la Moldova {i altul la Bucure{ti". (Pseudo - Enache [email protected], Letopise]ul); 3. Trimisul sultanului pentru a încasa haraciul anual dintr-o ][email protected] româ[email protected] "În martie (1664, n. n.) a sosit în ][email protected] (în Transilvania, n. n.) un capugiba{î pentru a cere plata birului ]@rii". (Georg Kraus, Cronica Transilvaniei). CAPI - OGLAN (sau OLAN) = sol trimis din Istanbul spre Moldova sau [ara Româ[email protected] de [email protected] un nou domn numit de sultan, pentru a anun]a apropiata lui sosire la Ia{i sau la Bucure{ti. CÁPI}TE = 1. Altar [email protected]ân; 2. Templu primitiv, amenajat în aer liber. CAPITLU = institu]ie care conducea activitatea unei biserici sau [email protected]@stiri catolice. A fost [email protected] în secolul al VIII lea d. Hr., iar în secolele XII - XIII s-a generalizat în [email protected] Europa [email protected] CAPITOLINUS = nume purtat de zeul Iupiter, deoarece i se construise un templu pe colina Capitoliu.

CAPITÓLIU = deal din Roma [email protected], pe care s-au construit templele zeilor principali Iupiter, Iunona {i Minerva ("Triada [email protected]"). CAPITULANT = osta{ care [email protected] în fa]a inamicului. CAPITULARD = [email protected] care [email protected] u{or. CAPITULARE NECONDI[IONAT§ = [email protected] a [email protected] [email protected] în secolul al XX - lea, potrivit [email protected], for]ele care î[email protected] lupta trebuie [email protected] se predea î[email protected] [email protected]@ dreptul de a pune vreo condi]ie. De exemplu, capitularea necondi][email protected] a Germaniei în luna mai 1945. CAPITULA[II = tratate medievale încheiate între Imperiul Otoman {i [@rile Române, con]inând obliga]ii reciproce. Unii istorici sus]in [email protected] au existat [email protected] capitula]ii cu [ara Româ[email protected], în 1393 {i 1460, {i tot [email protected] cu [ara Moldovei, în 1511 {i 1529 ( rev. Magazin istoric din luna martie 1975, p. 33 - 36). Al]i istorici [email protected] existen]a capitula]iilor. De exemplu, Constantin Giurescu scria în anul 1908 [email protected] "închinarea Moldovei la turci sub Bogdan, de care vorbe{te tradi]iunea, nu se adevere{te deci prin documente, {i ea trebuie definitiv î[email protected]@ din faptele istorice". Imperiul Otoman a mai acordat capitula]ii Fran]ei (1569), Angliei (1580), Olandei (1612), Austriei (1615), Prusiei (1761) {i Rusiei (1774). CAPLAN = osta{ turc ce purta pe cap un turban din piele de tigru. CAPLAN - PA}§ = comandant al osta{ilor caplani. Uneori, acesta aducea firmanul de mazilire a unui domn din Moldova sau din [ara Româ[email protected] "[email protected] au mazilitu caplanu pa{a pre Dumitra{cu [email protected] la [u]ora (în anul 1675, n. n.), au venitu domnu ]erei Antonie Rusetu. Era grecu ][email protected]". (Nicolae Muste, Letopise]ul). CAPORAL = grad militar care [email protected] celui de soldat frunta{ {i este urmat de cel de sergent. CAPSARIUS = sclavi care îi duceau la {[email protected] pe copiii [email protected]ânilor romani. CAPS§ = dispozitiv care con]ine materie [email protected] {i este situat în partea [email protected] a unui cartu{. CAPTIVITATEA (sau ROBIA) DIN BABILON = Cele [email protected] [email protected] ale evreilor în Babilon: prima în anul 721 î. Hr. (triburile din nord), a doua în perioada 606 - 586 î. Hr., când au fost [email protected]]i de Nabucodonosor. Robia israeli]ilor a luat sfâr{it în anul 538 î. Hr., când Babilonul a fost cucerit de Cirus, regele Persiei. CAPTUR§ = bunuri luate ca [email protected] de [email protected] [email protected] ocuparea unui teritoriu de la inamic. CAPUCHEHAIE (sau CAPICHEHAIE) = reprezentantul Moldovei sau al [@rii Române{ti la Istanbul, în timpul domina]iei politice otomane. Înainte de a domni în Moldova, Dumitra{cu Cantacuzino (1673; 1674 - 1675; 1684 - 1685) "au fostu capi-kihaie la Petriceico [email protected]". (Nicolae Muste, Letopise]ul). CAPUCIN = [email protected]@r care [email protected] parte din ordinul franciscan auster fondat în anul 1526 de Matteo da Bascio. Numele vine de la capi{onul (it. cappucino) pe care îl purta [email protected]@rul. CAPUDAN - PA}A = mare amiral în flota [email protected] În anul 1730, sultanul Mahmud I (1730 - 1754) "a dat [email protected] lui capudan - pa{a [email protected] [email protected]@ un oarecare [email protected] de leven]i înarma]i, precum {i lui bostangi - ba{a [email protected] înarmeze pe bostangii ...". (din Cronica Ghicule{tilor). CAPUSÎ (sau PA}E CAPSÎ) = re{edin]a marelui vizir turc din Istanbul. CAR DE LUPT§ = denumirea veche a tancului. CARABIN§ = pu{[email protected] [email protected], [email protected], din dotarea armatelor moderne. CARACULAC = func]ionar ata{at pe lâ[email protected] marele vizir sau pe lâ[email protected] chehaia vizirului. CARAGROS = [email protected] de argint [email protected] În secolul al XVIII - lea a circulat {i în [@rile Române. A existat {i un caragros nem]esc. CARAIMAN = nume pe care {i l-a luat principele Carol (viitorul rege Carol al II - lea) în ziua de 12 decembrie 1925, când a renun]at pentru a treia [email protected] de a fi mo{tenitorul tronului României. CARAOLAN = negru. CARAT = unitate de [email protected]@ pentru diamant, aur {i argint, care câ[email protected]{te 205,3 miligrame. Caratele pentru aur [email protected] [email protected]]ile de aur curat din 24. CARAUL§ (sau CARAÚL, CALAÚR) = 1. [email protected] [email protected]; 2. Om care [email protected] ceva în epoca [email protected] La punctul 4 al unui document moldovenesc de la sfâr{itul secolului al XVIII - lea privitor la "vânzarea slujbei [email protected]" se preciza [email protected] "[email protected] [email protected] va [email protected] cu cale, [email protected] [email protected] cei de unde [email protected] cade, ca [email protected] [email protected] pue caraul la vama din E{i, pentru paza [email protected]". (Arhivele Na]ionale din [email protected], colec]ia Documente, P. VI/151). CARAVANSERAI = han oriental, unde poposeau caravanele de negustori. CARAVEL§ = velier cu 3 - 4 catarge {i cu suprastructura mai î[email protected] la pupa {i prora. A fost [email protected] în secolele XV - XVI la marile descoperiri geografice. CARBOAV§ = 1. [email protected] [email protected] de demult, care a circulat {i în Moldova {i [ara Româ[email protected]; 2. [email protected] Pe un osta{ rus [email protected]ân, {efii lui "l-au slobozit din oaste cu arme cu tot, [email protected] se [email protected] unde a vrea, dându-i {i [email protected] carboave de cheltu[email protected]". (Ion [email protected], Ivan [email protected]). CARCER§ = închisoare într-o unitate [email protected]

"CARE DE OASTE" = obliga]ie a domnilor Moldovei {i [@rii Române{ti de a asigura care de transport pentru nevoile armatei otomane în secolele XVII - XVIII. CARE MOC§NE}TI = care de transportat pe{te în epoca [email protected], trase de 6 boi. CARETA} = [email protected] care [email protected] ori vindea carete. CARET§ = veche [email protected]@ de lux, [email protected] CARGAS = [email protected]@ de greutate [email protected] de aztecii din Mexic pâ[email protected] la cucerirea [email protected] din secolul al XVI - lea. Era [email protected] cu greutatea pe care un aztec o putea duce în spinare. CARGOBOT (sau CARGOU) = [email protected] [email protected] care [email protected] [email protected] pe distan]e mari. CARIATIDE = sculpturi feminine în pozi]ie [email protected], care sus]in acoperi{ul unui edificiu în locul coloanelor. Sculpturile masculine cu acela{i rol se numesc atlan]i. CARIC = î[email protected]@[email protected] pe o corabie. CARIERISM = tendin]@ de a parveni în via]@, folosind orice fel de mijloace. CARIPI[I (sau CARIPI) = 1. Osta{i turci din epoca [email protected]; 2. Ieniceri care formau garda sultanului turc. CARLING§ = parte a avionului unde se [email protected] pilotul {i aparatele de [email protected] necesare zborului. CARMANGERIE = 1. [email protected]@rie; 2. Abator; 3. Meserni]@. CARMELI[I = ordin [email protected]@resc înfiin]at în Palestina de cruciatul Bertold din Calabria pe la mijlocul secolului al XII lea. Membrii ordinului [email protected] solitar pe Muntele Carmel. Ordinul a fost mutat în Europa în anul 1245. În 1562 a fost reorganizat în Spania de [email protected] Thereza d' Avila {i Jean de la Croix. CARMEN = poezie de dragoste (în Imperiul Roman). CARNA (în mitologia [email protected]) = zei]a [email protected]@[email protected]]ii, protectoare a organelor interne ale corpului omenesc. CARNUS (în mitologia [email protected]) = preot [email protected] zeul Apollo i-a dat puterea profe]iei. CARÓN sau CHARÓN (în mitologia [email protected]) = [email protected]ânul barcagiu al Infernului care trecea sufletele mor]ilor pe malul [email protected] al Styxului, primind de la acestea câte o [email protected] (obol). CARONAD§ = tun cu ]eava [email protected], amplasat pe vechile [email protected] de [email protected] CARPÁTOS = numele antic al Mun]ilor Carpa]i. CART = serviciu permanent [email protected] în schimburi la bordul unei nave de [email protected] membrii echipajului. "CARTA ATLANTICULUI" = document anglo - american pe care l-au semnat Churchill {i Roosevelt în insulele Newfoudland din Oceanul Atlantic, pe nava Prince of Wales, la întrevederea lor din 10 - 14 august 1941. Prevedea: dreptul popoarelor de a-{i alege forma de [email protected]ânt; colaborare [email protected]; dezarmare interna][email protected] La [email protected] [email protected] a aderat {i U. R. S. S. în ziua de 24 septembrie 1941. CARTA ORGANIZA[IEI NA[IUNILOR UNITE = document de mare importan]@, adoptat la San Francisco în ziua de 26 iunie 1945 de 282 de reprezentan]i din 50 de ]@ri ale lumii. Carta cuprindea 111 articole (intrate în vigoare la 24 octombrie 1945). În Art. 1 din Cap. I se preciza [email protected] "Scopurile Organiza]iei Na]iunilor Unite sunt [email protected]: 1. [email protected] men][email protected] pacea {i securitatea interna][email protected] {i, în acest scop, [email protected] ia [email protected] colective eficace pentru prevenirea {i î[email protected] amenin]@rilor împotriva [email protected] {i pentru reprimarea [email protected] acte de agresiune sau altor [email protected] ale [email protected], {i [email protected] î[email protected]@, prin mijloace pa{nice {i în conformitate cu principiile justi]iei {i dreptului interna]ional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situa]iilor cu caracter interna]ional care ar duce la o violare a [email protected]". România este [email protected] a O. N. U. din anul 1955. CARTE = 1. Scrisoare. "[email protected] Dumitra{co [email protected] (Dimitrie Cantemir, 1710 - 1711, n. n.) au {i început a scrie [email protected]]ile sale pe la toate ]inuturile, dându {tire (...) cumu este domnu vecinic [@râlor Moldovei". (Nicolae Costin, Letopise]ul); 2. Hrisov. La sfâr{itul unui hrisov moldovenesc din 5 mai 1735, domnul Constantin Mavrocordat [email protected]: "}i nimi altul [email protected] nu se amestece piste [email protected] carte a domniei mele". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 791, f. 75 - 76); 3. [email protected]âre [email protected]@; 4. Cod de legi (de exemplu, Carte româ[email protected] de î[email protected]]@[email protected], 1646). CARTE DE BLESTEM = scrisoare prin care arhiereul obliga o [email protected] sau mai multe [email protected] jure [email protected] spun [email protected] într-o [email protected] chestiune, amenin]ându-i pe mincino{i cu anatema. O Carte de blestem din 1 mai 1806 a mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei era [email protected] [email protected]ânilor de atunci ai satelor [email protected] {i Cristine{ti din ]inutul Dorohoi, care de [email protected] vreme se judecau la Ia{i pentru hotarul dintre cele [email protected] sate {i mo{ii. Mitropolitul îi [email protected] "ca, în frica lui Dumnezeu, [email protected] [email protected]@ dân{ii tot [email protected] pe undi au fost petrile [email protected] (...), [email protected] ori{icare, cu [email protected], sau [email protected] la ceva, vor [email protected]@dui [email protected] cu nedreptate {i nu vor voi a [email protected] [email protected] {tiin]a ce vor fi având în frica lui Dumnezeu, pe to]i, unii ca acei, zicem [email protected] de viia]a lor, de osteneala lor, de sudorile lor, de chiverniselile lor, {i dobitoacele lor, parte [email protected] nu [email protected], ci ca fumul {i ca praful cel din drum toate [email protected] fii întru pierzare {i peire de toate ale lor celi [email protected] (...)". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 791, fila 99). CARTE DE JUDECAT§ = [email protected]âre pronun][email protected] în trecut de [email protected] o [email protected] de Ocol. CARTE DE PROTEC[IE = document eliberat sudi]ilor de [email protected] consulii [email protected] din Ia{i {i Bucure{ti în secolele XVIII XIX, pentru ca ace{tia [email protected] beneficieze de anumite privilegii.

"CARTE GOSPOD" ([email protected] "DOMNEASC§") = 1. Document prin care domnul ]@rii numea o comisie de boieri hotarnici pentru a fixa corect hotarele unei mo{ii; 2. Împuternicire [email protected] [email protected] de domn unui boier pentru a strânge o [email protected] dare. În Arhivele Na]ionale din [email protected] (Colec]ia de documente, P. II/84) se [email protected]@ o asemenea Carte, având [email protected] con]inut: "Noi, Grigorie Ioan Calimah voievod, bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, dat-am cartea domniei mele cinstit {i credincios boieriul domniei mele, dumnealui [email protected] [email protected] hatman, {i pe cine va triimite, [email protected] fie volnic cu cartea domniei mele a lua {i a strânge tot u{uru de pe mo{iile dumnealui (...), [email protected] cum au luat {i într-al]i ani, deci, [email protected] carte domniei mele, [email protected] strâ[email protected] tot u{uru de pe mo{iile dumnealui, neavând nici o împiedecare de [email protected]@ u{urgii. Aceasta poroncim. 1767, iulie 24". CARTEZIANISM = [email protected] [email protected] apar]inând lui René Descartes (sau Cartesius, [email protected] numele latinizat). La baza ei stau ra]ionalismul, dualismul {i mecanicismul. CÁRTNIC = 1. Militar de serviciu (de cart) pe o [email protected]; 2. Grad militar în [email protected], [email protected] celui de caporal. CARTOFLE = cartofi. În anul 1857 istoricul moldovean Manolachi [email protected] scria [email protected] "în domnia lui Calimah (Scarlat Callimachi, 1812 - 1819, n. n.) s-au adus cartoflele în ][email protected] ([email protected] în Moldova - n. n.) din Transilvania". CARTOGRAFIE = [email protected] care se [email protected] de modul de întocmire a [email protected]]ilor geografice. CARTU} = ansamblu ce cuprinde un tub de metal sau de carton, un glon] sau multe alice, o î[email protected]@[email protected] [email protected] {i o [email protected] CARTU}IER§ = cutie [email protected] din piele, [email protected] în partea din fa]@ a centurii soldatului, în care acesta î{i ]ine cartu{ele. CARVAKA = [email protected] [email protected] [email protected] care nu recunoa{te autoritatea Vedelor, nici existen]a lui Dumnezeu, a sufletului, sau a vie]ii de [email protected] moarte. CARVASARÁ = Casa [email protected] (în epoca [email protected]). CASA ALB§ = re{edin]a din Washington a pre{edin]ilor S. U. A. A fost [email protected] [email protected] planul arhitectului James Hoban în perioada 1814 - 1817. CASA APELOR = institu]ie [email protected] ce avea [email protected] de între]inerea conductelor de [email protected] [email protected] din Ia{i, care [email protected] instalate în timpul celei de-a doua domnii a lui Grigore al II - lea Ghica (1739 - 1741). CASA MENZILULUI = Institu]ia po{tei {i a transportului de [email protected]@tori în epoca [email protected] româ[email protected] A fost [email protected] în anul 1814. În Moldova era [email protected] de un nazir ([email protected] anul 1818 de un hatman al Menzilurilor), iar în [ara Româ[email protected], de un hatman. CASA POPORULUI (azi, PALATUL PARLAMENTULUI) = edificiu uria{, construit în Bucure{ti în perioada 1984 1989 [email protected] planurile unor arhitec]i coordona]i de Anca Petrescu. [email protected] o suprafa]@ de 64.800 de m2. ([email protected] 6,48 hectare). Lungimea fa]adei [email protected]@ 270 m., [email protected]]imea 240 m., iar î[email protected]]imea, 84 m. Toate [email protected] de conferin]e, saloanele, birourile etc. au î[email protected] o suprafa]@ de 265.000 de m 2. Ca dimensiuni este a doua construc]ie din lume, [email protected] Pentagon. CASA R§SURILOR = institu]ie [email protected] româ[email protected] ce administra un fond numit [email protected]@, din care erau [email protected]]i cu [email protected] slujba{ii Statului. CASA RURAL§ = institu]ie româ[email protected] înfiin][email protected] printr-o lege din 4/17 aprilie1908 cu scopul de a [email protected] mo{ii, a le parcela în loturi de câte 5 hectare {i a le vinde apoi ]@ranilor. CASA }COALELOR = veche institu]ie care avea în [email protected] construirea de noi {coli primare în România {i dotarea acestora cu material didactic. A func]ionat în perioada 1896 - 1948. În anul 1908 s-a înfiin]at Editura Casa }coalelor. CASABÁ = denumirea veche a satului turcesc. În timpul celei de-a treia domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1748 - 1749), dorind [email protected] [email protected] pe negustorii lazi din ][email protected], a primit de la sultan un hatihumaium care a fost citit "pin toate casabalele". (Pseudo - Enache [email protected], Letopise]ul). Din aceea{i [email protected] [email protected] [email protected] în anul 1771, în timpul unui [email protected] ruso - turc, "vizirul s-au a{@dzat cu {idere la o casaba ce [email protected] [email protected] }umla". CASAP - BA}A = 1. [email protected] ce [email protected] de aprovizionarea cu carne a armatei otomane; 2. [email protected] [email protected] din ora{ul Istanbul. CAS§ DE SCHIMB = unitate [email protected] ce se [email protected] cu vânzarea {i [email protected] de [email protected] CASC§ = coif de metal purtat în [email protected] de solda]i, pentru a-{i proteja capul. CASCHET§ = {[email protected] [email protected] cu cozoroc {i cu fundul rotund. CASSANDRA sau KASSANDRA (în mitologia [email protected]) = fiica regelui Troiei, Priam, {i a Hecubei. Apollo i-a acordat puterea profe]iei, dar tot el a [email protected]ât ca prezicerile ei [email protected] nu fie crezute de nimeni. Se spune [email protected] nu a fost [email protected] nici când a prevestit distrugerea [email protected]]ii Troia de [email protected] ahei. CASTELUL BRAN = cel mai vechi palat princiar medieval de pe teritoriul României. Construit la sfâr{itul secolului al XIV - lea, castelul a fost [email protected]ânit pe rând de Mircea cel [email protected]ân, Iancu de Hunedoara, precum {i de ora{ul Bra{ov (din 1498 {i pâ[email protected] la mijlocul secolului al XVIII - lea). [email protected] ce în secolul al XIX - lea a fost folosit vremelnic de un regiment austriac, castelul a redevenit proprietate a ora{ului Bra{ov între anii 1886 - 1920. În ziua de 1 Decembrie 1920, când se împlineau doi ani de la Marea Unire, [email protected]]enii ora{ului Bra{ov au [email protected] castelul familiei regale din România, care l-a [email protected]ânit pâ[email protected] în anul 1947. În 1957 a fost transformat într-un muzeu cu [email protected] sec]ii: [email protected] [email protected] {i Etnografie.

CASTELUL PELE} = renumit castel regal construit la Sinaia (jude]ul Prahova) în perioada 10 august 1875 - 7 octombrie 1883. Din anul 1883 pâ[email protected] în 1914 s-au [email protected] multe [email protected] de extindere {i de modernizare. În total sunt circa 160 de camere, cu foarte frumoase decora]ii interioare, între care mai cunoscute sunt: Sala de Arme, Sala de Consilii, Cabinetul de lucru al regelui Carol I, Sala [email protected], Salonul turcesc, Sala de teatru {i multe altele. În apropierea Castelului Pele{ se [email protected] Castelul Peli{or cu 74 de camere, construit în perioada 1899 - 1903 pentru principele Ferdinand {i principesa Maria, mo{tenitorii tronului României. CASTELUL ROSETTI - ROZNOVANU = cea mai [email protected], mai mare {i mai [email protected] Curte [email protected] din Moldova. Castelul (conacul) a fost construit la începutul secolului al XIX - lea de marele vistiernic Iordachi Rosetti - Roznovanu în actualul sat Stânca din comuna Victoria, jude]ul Ia{i, pe locul altui conac ce fusese zidit prin anul 1630. Noul conac dispunea de o [email protected] [email protected] {i de o colec]ie de circa 5.000 de documente din secolele XV - XIX. Biblioteca {i castelul au fost distruse în timpul bombardamentelor din 30 mai - 12 iunie 1944, dar documentele au fost salvate, [email protected] mai înainte le achi]ionase Arhivele Statului din Ia{i. CASTELLUM (sau CASTRUM, BURGUM) = centru militaro-administrativ î[email protected] din perioada Evului Mediu occidental. Putea fi regal sau seniorial. CASULA = un fel de [email protected] [email protected]@ mâneci, [email protected] de preo]ii catolici începând cu secolul al VI - lea d. Hr. "CASUS BELLI" ("motiv de [email protected]") = motiv invocat de una sau de câteva ]@ri pentru a începe un [email protected] "CASUS FOEDERIS" = expresie [email protected] prin care se în]eleg î[email protected] când o ][email protected] este [email protected] [email protected] intre în [email protected] [email protected] de o ][email protected] [email protected] CA}MIR = ][email protected]@ [email protected], ob][email protected] din lâ[email protected] de [email protected] CATAGRAFIE = 1. [email protected]ânt fiscal, [email protected] din timp în timp, pâ[email protected] la Unirea Principatelor. În Moldova s-au efectuat catagrafii în anii 1774, 1803, 1820, 1831, 1838, 1845, 1851 {i 1859; 2. Inventar. Din anul 1819 se [email protected]@ o "Catagrafie di marfa ci s-au [email protected] în dugheana lui Ivanciu Popa Petru {i precum s-au pre]@luit, 819, ghen<a>r<ie> 29". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. CXX/82). CATAHRISIS = abuz. CATAPETEASM§ = perete împodobit cu icoane într-o [email protected] [email protected] Acest perete desparte Altarul de Naosul bisericii. CATARA = 1. Blestem; 2. Afurisenie. CATARG (sau ARBORE) = stâlp înalt, pe care se î[email protected]]au velele [email protected] CATARG§ = 1. [email protected] [email protected] la [email protected]; 2. [email protected] [email protected] [email protected]@ ca [email protected] în unele legiuiri române{ti din secolele XVII - XVIII. În anul 1713, marele vizir Ali - pa{a, "pre câ]<i> din slugi era moldoveni, munteni sau sârbi, pe to]i i-au dat la [email protected]". (Ion Neculce, Letopise]ul). CATARÓIE (sau DAMBLÁ) = apoplexie. [email protected] anul 1683, doamna Nastasia a trimis în Polonia 70 de pungi pentru a-{i [email protected]@ra so]ul prizonier, [email protected] pe fostul domn al Moldovei, Gheorghe Duca. Dar acesta, "oblicind c-au poprit ungurii banii, l-au lovit cataroia, de voie re, {-au murit în loc". (Ion Neculce, Letopise]ul). CATASTIFUL LUI PETRU }CHIOPUL = prima [email protected] [email protected]@ a Vistieriei Moldovei, datând din anul 1591. Cuprinde birnicii grupa]i pe ]inuturi {i pe categorii fiscale. CATEDRALA REÎNTREGIRII = [email protected] [email protected] [email protected] în anii 1921 - 1922 în ora{ul Marii Uniri, Alba Iulia, pe locul Mitropoliei Blgradului ce fusese zidit de Mihai Viteazul în anul 1597. Proiectul aparine arhitectului Victor tefnescu, realizarea construciei aparine inginerului Tiberiu Eremia, iar pictura interioar este opera pictorului Costin Petrescu. În aceast Catedral, în ziua de 15 octombrie 1922 regele Ferdinand I (1914 - 1927) i regina Maria au fost încoronai ca suverani ai României Mari. În anul 1975 Catedrala a devenit sediu al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, iar în 1998 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscopie. CATEDRAL§ = [email protected] de mari dimensiuni, re{edin]@ [email protected], în care serviciul religios este [email protected] de episcop. CATEHISM = carte de î[email protected]]@[email protected] [email protected], pe [email protected] de î[email protected] {i [email protected] "CATEHISMUL ROMÂNESC" = cea dintâi carte [email protected]@ în limba româ[email protected], dar cu alfabet chirilic (Sibiu, 1544, de [email protected] Filip Moldoveanul). Prima carte în limba româ[email protected] {i în grafie [email protected] (o culegere de Psalmi) s-a [email protected] tot în Transilvania, în anul 1570. CATEHUMENI (sau CATECHUMENI) = 1. Oameni care la începutul Cre{tinismului se [email protected] pentru a fi boteza]i; 2. Adul]i dintr-o [email protected] religie care se [email protected] [email protected] [email protected] în [email protected] religie. CATEPAN = titlu înalt, purtat în epoca [email protected] de guvernatorii unor provincii bizantine. CATERISIRE = 1. Î[email protected] din func]ie a unui preot; 2. [email protected] CATIHET = profesor de religie, care preda elevilor dogmele religiei cre{tine. "CATILINARE" = cele patru discursuri pe care Marcus Tullius Cicero le-a rostit în anul 63 î. Hr. împotriva patricianului roman Lucius Sergius Catilina (109 - 62 î. Hr.) care complota împotriva Republicii Romane. CATÓLICOS = {eful Bisericii cre{tine monofizite din Armenia. Re{edin]a lui este în ora{ul Etchmiadzin.

CA[AVEIC§ = [email protected] [email protected] de [email protected], [email protected] în trecut de femei. CAÚC = 1. [email protected]@ î[email protected]; 2. Potcap pentru [email protected]@ri. CAUCALAND = denumirea unei regiuni [email protected] ipotetic în zona Carpa]ilor de [email protected], unde, la sfâr{itul secolului al IV - lea d. Hr., regele Athanaric al vizigo]ilor s-ar fi retras din calea hunilor. CAUDIUM = numele unei [email protected] din Mun]ii Apenini, unde în anul 321 î. Hr. romanii au fost învin{i de samni]i {i obliga]i [email protected] se [email protected], trecând pe sub "furcile caudine", [email protected] printr-un fel de [email protected] [email protected] din trei suli]e. CAUZILIERI = osta{i turci care formau garda sultanului. CAVAF = negustor care vindea î[email protected]]@minte de calitate [email protected] În anul 1830, de exemplu, în târgul Foc{ani existau 7 [email protected]@fii (dughene) cu astfel de [email protected] (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Litere, D/55, f. 69). CAVAF - BA}§ = starostele ({eful) unei bresle de cavafi. CAVALARIE = veche decora]ie [email protected] CAVALERIE = 1. [email protected] care folose{te caii în [email protected]; 2. [email protected]@rime. CAVÁS (sau CAVÁZ) = jandarm turc din trecut. CAVAZ - BA}§ = comandantul unei vechi [email protected]i domne{ti. CAVIAR = icre negre. CAZACI = categorie de osta{i lefegii din epoca [email protected] (în Moldova {i [ara Româ[email protected]). CAZACLÍU = negustor care vindea vinuri moldovene{ti în Rusia, de unde aducea în Moldova [email protected] scumpe. În anii 1763 - 1764 cazacliii au dus din Moldova în Rusia o cantitate de vin [email protected] la 140 de vagoane. CAZANGERÍI (sau C§LD§R§RÍI) = velni]e pentru fabricarea ]uicii {i a rachiului în secolele XVIII - XIX. CAZÁNIE = 1. [email protected] [email protected] (Omilie). În anul 1708, "sfâr{ind Sfânta Liturghie, [email protected] patriarhul al Alexandriii (Ghedeon, în [email protected] în [ara Româ[email protected] - n. n.) au [email protected] cazanie foarte [email protected]". (Radu Greceanu, Cronica). 2. Carte [email protected] ce con]ine predici sau omilii. Cele mai cunoscute sunt Cazania de la Govora, [email protected]@ la Govora în anul 1642, {i Cazania lui Varlaam (sau Carte româ[email protected] de î[email protected]]@[email protected]), [email protected]@ la Ia{i în anul 1643. CAZARMAMENT = [email protected], cear{aful, salteaua {i perna pe care le prime{te un militar de la magazia regimentului. CAZARM§ = grup de [email protected] în care este [email protected] o unitate [email protected] CAZASCHIERI = doi [email protected] militari în Imperiul Otoman: unul în Rumelia (pentru partea [email protected] a imperiului), {i altul în Anatolia (pentru partea [email protected]). Ace{tia urmau în rang [email protected] marele vizir. CAZEMAT§ = î[email protected] (construc]ie) din beton armat care îi [email protected]@ pe osta{i de focul inamicului. CAZILBA} (sau CAZÂLBA}) = persan. "[email protected] la [email protected] 7243 <1735> [email protected] turcii mul]ime de o{ti, ca la 200.000 300.000 di oasti, de-au purces [email protected] asupra cazâlba{ilor" (Ion Neculce, Letopise]ul). CAZN§ = [email protected], chin, [email protected] "Când cel pârât pentru [email protected] se va dovedi vinovat {i va [email protected]@dui ori [email protected] vina, ori parte din [email protected], atunci [email protected] se [email protected]@ ca [email protected] spue [email protected]". (din Legiuirea Caragea, 1818). CAZON = ceea ce apar]ine de [email protected] C§DERE = 1. Obliga]ie; 2. [email protected] de serviciu. Sec]ia I a Capului IV din Regulamentul Organic al Principatului Valahiei (1831) se intitula astfel: "Pentru [email protected] ministrului Trebilor din [email protected]". C§FT§NÍ (a) = a acorda unei persoane domnia ]@rii, sau un rang boieresc. C§IAL§ (sau C§IN[§) = 1. [email protected] de [email protected]; 2. Remu{care; 3. Regret pentru o [email protected] [email protected]@. Domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685 - 1693), care în anul 1691 poruncise uciderea cronicarului Miron Costin, "dup-acee mult [email protected] [email protected]é ce-au [email protected] (...)". (Ion Neculce, Letopise]ul). C§L§F§TUÍ (a) = a umple cu calafat (amestec de câl]i {i [email protected]) diferite spa]ii din corpul unei [email protected], pentru etan{eizare. C§L§RA} = osta{ care [email protected] [email protected] parte din trupele de cavalerie. C§L§RA}I DE [ARIGRAD = 50 de osta{i moldoveni [email protected]@ri, condu{i de un [email protected] Cuno{teau limba [email protected] {i erau trimi{i mereu la Istanbul, pentru interesele ]@rii. C§LCÁ (a) = 1. A ataca; 2. A [email protected]@li în ][email protected] o oaste [email protected]@. "C§LC§TORIU DE PACE" = om politic sau comandant militar care nu respecta un tratat de pace, a{a cum a procedat în anul 1634 Abaza - pa{a fa]@ de Polonia. Dar marele vizir a [email protected]ât atunci [email protected] pentru "aceia [email protected]@[email protected] a [email protected], carea au [email protected] Abaza - pa{ea [email protected]@ {tirea Î[email protected]@]iei, va [email protected] cu capul, ca un [email protected]@toriu de pace". Pentru [email protected] [email protected], Abaza - pa{a a fost sugrumat. (Miron Costin, Letopise]ul). "C§LC§TUR§ DE LEGE" = nerespectarea unui tratat, conven]ie, în]elegere, în epoca [email protected] româ[email protected] În timpul primei domnii a lui Petru Rare{ (1527 - 1538), "[email protected]ându moldovenii [email protected] [email protected]@[email protected] de lege {i [email protected]@ (din partea polonilor - n. n.), nu [email protected], ci cu to]ii [email protected] [email protected]@ [email protected] între la Podoliia, [email protected] prade". (Grigore Ureche, Letopise]ul). C§LD§RAR = vechi me{te{ugar sau vâ[email protected] de [email protected]@ri (cazane de [email protected]). C§LD§R§RIT (sau C§Z§NIT) = dare [email protected] în secolele XVIII - XIX de la cei care aveau [email protected]@ri (cazane) de fabricat ][email protected] sau rachiu.

C§LUG§R = membru al unei [email protected]]i [email protected]@stire{ti, care s-a obligat prin [email protected]ânt [email protected] respecte trei sfaturi evanghelice: 1. [email protected]@cia [email protected]; 2. Castitatea; 3. Ascultarea {i supunerea fa]@ de [email protected] [email protected] duhovnicesc. C§MARA DOAMNEI = Vistieria [email protected] a Doamnelor Moldovei în Evul Mediu, în care intrau banii proveni]i din ora{ul Boto{ani. "La Botu{ani, de când venitul merge la [email protected] milostivirii - ei Doamna, [email protected] nu se mai nume{te pâ[email protected], ci vornic" (Miron Costin, Poema [email protected]). C§MAR§ DOMNEASC§ (sau C§MAR§ GOSPOD) = Vistieria [email protected] a unui domnitor, [email protected] de Vistieria ]@rii care strângea birul de la locuitorii birnici. Veniturile personale ale domnului ]@rii proveneau din ocne, [email protected] etc. C§M§NAR (sau C§MINAR) = boier moldovean care strângea de la ]@rani darea din [email protected], [email protected] [email protected]@. Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, ne [email protected] [email protected] acesta "[email protected] dijmele de [email protected] datorate domnului". C§M§RA} DE CATASTIFE = [email protected] moldovean care ]inea condicile cu veniturile domnului, precum {i eviden]a efectivelor o{tirii. C§M§RA} DE DULCE[I = [email protected] moldovean care punea pe masa domnului [email protected] {i alte dulciuri. C§M§RA} DE LUMINI = [email protected] moldovean care primea [email protected] de [email protected] {i seu, având [email protected] ca din acestea [email protected] se [email protected] lumâ[email protected] pentru nevoile Cur]ii domne{ti. C§M§RA} DE RAFTURI = [email protected] moldovean care avea [email protected] de piesele de harna{ament {i de toate obiectele aflate în grajdurile domne{ti. C§M§RA} DINL§UNTRU = [email protected] moldovean care avea [email protected] de hainele {i de bijuteriile domnului ]@rii. C§M§RA}II DIVANULUI = 50 de [email protected] moldoveni care [email protected] cu rândul în Divanul ]@rii {i îi chemau pe boieri la domn. "C§M§}ILE RO}II" = denumirea celor 1.000 de voluntari italieni care, în luna mai 1860, sub conducerea lui Giuseppe Garibaldi, au pornit o expedi]ie în sudul Italiei, [email protected] unificarea statului. C§P§T§IERI = "oameni [email protected]@ [email protected]@tâi", care proveneau dintre ]@ranii [email protected]{i fugi]i la ora{e {i deveni]i, de [email protected], slugi. În documentele moldovene{ti de la începutul secolului al XIX - lea mai erau numi]i {i "haimanale". C§P§[ÂN§ = forma sub care se prezenta [email protected] fabricat la Chitila {i Sascut la sfâr{itul secolului al XIX - lea {i începutul secolului al XX - lea. O [email protected]@]â[email protected][email protected] circa 4,2 ocale, [email protected] vreo 5,4 kilograme (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 258/56). C§PITAN = 1. Grad militar superior celui de locotenent major {i inferior celui de maior; 2. Comandant militar în o{tile medievale române{ti atât în timp de [email protected], cât {i în timp de pace. C§PITANI DE TÂRG = [email protected] care în secolul al XVIII - lea i-au înlocuit în func]ie pe vornicii de târg din Moldova. C§PIT§NAT ROMÂN = [email protected] de organizare [email protected] a Banatului, [email protected] de românii [email protected]@]eni la 18 - 19 noiembrie 1860. Ca [email protected], ei cereau alipirea Banatului la Transilvania. Dar în ziua de 15/27 decembrie 1860, î[email protected] Austriei, Franz Joseph I, [email protected]@ [email protected] ][email protected] seama de voin]a românilor [email protected]@]eni, a [email protected]ât alipirea Banatului la Ungaria. C§PIT§NIA CODRULUI = institu]ie [email protected] de Ion [email protected] cel Cumplit, domnul [@rii Moldovei (1572 - 1574), pentru conducerea ]inutului Chigheci din stânga Prutului. În fruntea acelei institu]ii se afla un [email protected] de Codru. A fost desfiin][email protected] în secolul al XVII - lea de domnul Vasile Lupu (1634 - 1653). C§PIT§NIA PORTULUI = 1. Administra]ia {i poli]ia care [email protected] activitatea unui port; 2. [email protected] administra]iei portului. C§PIT§NIE = mare unitate [email protected] din secolul al XVII - lea [email protected] din curtenii unui jude] muntenesc {i [email protected] de un [email protected] Asemenea [email protected]]i existau {i în ]inuturile moldovene{ti, unde [email protected] se mai numea {i hotnog. C§PI[§ = veche unitate pentru [email protected] fânul. În Moldova cuprindea 4 - 5 care de fân. C§PRAR = nume popular pentru gradul de caporal. "C§PRIANA" = [email protected]@stire din Republica Moldova, [email protected] de domnul Alexandru cel Bun {i [email protected]@ de }tefan cel Mare înainte de anul 1470. Acolo a fost înmormântat în anul 1821 mitropolitul Basarabiei, Gavril [email protected] - Bodoni, originar din Transilvania. C§RBUNAR = fabricant ori negustor de [email protected] de lemn. C§R[I FUNERARE = nume dat textelor vechi referitoare la mor]i {i la via]a de [email protected] moarte. Erau scrise pe pere]ii mormintelor egiptene, pe sarcofage sau pe papirusuri. C§R[ULIE = 1. Autoriza]ie [email protected] negustorilor moldoveni pe la anul 1800. Într-un document privitor la vânzarea "Slujbei [email protected]" moldovene{ti pe prima [email protected] a anului 1804, la pontul nr. 38 se preciza: "Car]uliile ce [email protected] vor da negu]itorilor ce vin cu [email protected], [email protected] [email protected] ia numai [email protected] {apte parale de [email protected]]ulia, iar nu mai mult". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 143/26). 2. Adeverin]@ de plata [email protected] C§RUCER = [email protected]]a{. C§RU[§ DE CUP§RIE = [email protected]]@ pentru transportul [email protected] alcoolice. Domnului Grigore al II - lea Ghica (1726 - 1733) al Moldovei îi [email protected] [email protected] {i, "de [email protected] clintie [email protected]@ den târgu sau [email protected]' la vreun boier, tot cu [email protected]]a cea de [email protected] [email protected] dânsul. [email protected] preste tot ceasul be ori vin cu pelin, ori [email protected]" (Ion Neculce, Letopise]ul).

C§SA} (sau C§SAR) = 1. [@ran gospodar, cu [email protected] proprie, în Moldova [email protected]; 2. [email protected] însurat, care avea multe obliga]ii feudale. În timpul celei de-a doua domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1741 - 1743) "a{@dzat-au [email protected] fie 4 ciferturi într-un an, câte 105 parale [email protected] deie fie{te om [email protected]; holteiul ce-i cu [email protected]]i, câte 55 par<ale>". (Ioan Canta, Letopise]ul); 3. Capul unei familii de ]@rani dependen]i, care forma o unitate [email protected] {i [email protected] [email protected] pe mo{ia [email protected]ânului feudal (membrii de familie nu aveau obliga]ia [email protected]). C§S§PIE = 1. Meserni]@; 2. [email protected]@rie; 3. Abator. C§}§RIT = [email protected] din ca{ {i brâ[email protected] în [ara Româ[email protected] în epoca [email protected] C§TAN§ = 1. Soldat; 2. Vechi osta{ austriac sau ungur. C§TARE = [email protected] [email protected] deasupra {i aproape de gura ]evii unei arme. [email protected], î[email protected] cu î[email protected]]@torul, dispozitivul de ochire. "C§TRE MAGHIARI!" = manifest din 15 mai 1809 prin care î[email protected] Napoleon I îi îndemna pe maghiari [email protected] lupte pentru independen]a Ungariei fa]@ de Imperiul Habsburgic. "C§TRE POPOARELE MELE CREDINCIOASE!" = manifestul lui Carol I de Habsburg, î[email protected] Austro Ungariei, difuzat la 3/16 octombrie 1918. În încercarea de a salva imperiul multina]ional de la [email protected], î[email protected] propunea o federa]ie de {ase state: austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez {i ucrainean. Dar Transilvania trebuia [email protected] [email protected] parte, în continuare, din Ungaria. "C§TRE POPOARELE LUMII!" = manifest prin care Consiliul Na]ional Român Central anun]a statele lumii în ziua de 5/18 noiembrie 1918 [email protected] Transilvania dore{te [email protected] se [email protected] cu România. C§TUN (sau COTUN, COT, CUT, PRICUT) = 1. Sat mic, cu pu]ine case; 2. Grup de câteva case izolate. C§TU}§ = dispozitiv folosit la legarea mâinilor sau picioarelor unui [email protected]@[email protected] arestat. C§[UIE = 1. Opai], [email protected] vas din lut ars folosit de geto - daci la iluminat sau la arderea mirodeniilor; 2. Obiect de cult în bisericile ortodoxe. Este un vas [email protected] din argint, în care se pune [email protected]âia pentru ars; 3. [email protected]]@. C§UTA (a) = a cerceta. "Nimeni nu [email protected] silnice{te spre a-{i porni jalba sa, [email protected] [email protected] ce o va porni {i [email protected] va începe a [email protected] [email protected] pricina, atunci [email protected] silnice{te spre a o {i [email protected]âr{i". (din Pravilniceasca [email protected], 1780). C§UTARE = inspec]ie. "C§UTARE DE DUMNEZEU" = denumirea unui curent filozofico - religios [email protected]ândit printre intelectualii ru{i [email protected] revolu]ia din 1905 - 1907, care milita pentru renovarea Cre{tinismului. Principalii reprezentan]i erau: N. A. Bordeaev, S. N. Bulgakov, D. S. Merejkovski, Z. N. Ghippins, N. Minski, D. V. Filosofov {i al]ii. Acest curent a fost criticat de V. I. Lenin {i de al]i marxi{ti. CÂBL§ = veche [email protected]@ pentru produse lichide sau solide, [email protected] mai ales în Transilvania. Cuprindea 8 pinta sau 4 ferdele (bani]e). CÂMP (în [email protected]) = suprafa]a [email protected] a scutului medieval, pe care erau reprezentate armele. CÂMPIILE ELIZEE (în mitologia [email protected] {i [email protected]) = numele unei câmpii unde sufletele oamenilor buni {i ale{i de zei î{i aflau odihna ve{[email protected] CÂMP SIGILAR = spa]iu pe care este [email protected] legenda {i emblema unui sigiliu. CÂMPUL LUI DRAGO} = grup de 22 de sate medievale moldovene{ti situate pe [email protected] Nechidului {i Bistri]ei. CÂMPUL LUI MARTE = câmpie lâ[email protected] râul Tibru, dincolo de zidurile Romei antice, [email protected] pentru instruirea osta{ilor romani sau pentru diferite [email protected] CÂNTAR = 1. Unitate [email protected] [email protected] de [email protected]@, având 44 de ocale sau 56,449 de kilograme. Printr-un hrisov din luna februarie 1446 se [email protected] ca [email protected]@stirea Neam] [email protected] [email protected] în fiecare an de la domnul Moldovei "câte 2 [email protected] de pe{te de la Chelia" (Chilia - n. n.), iar de la doamna ]@rii, "trei cântare de icre negre". 2. [email protected]@ [email protected] de greutate, care câ[email protected] 50 - 51 de kilograme. În anul 531 d. Hr. î[email protected] Iustinian I (527 - 565) al Bizan]ului a încheiat pace cu per{ii, plâtindu-le un tribut de 110 cântare de aur, [email protected] circa 5.600 de kilograme. Din alte surse [email protected] [email protected] la bizantini un cântar (sau centenarium) avea 100 de litre sau 33 de kilograme. CÂNT§RIT = taxa pe care negustorii moldoveni o [email protected] în secolul al XIX - lea când î{i câ[email protected] [email protected] cu cântarul domnesc. "CÂNTEC DESPRE OASTEA LUI IGOR" = important poem rusesc din secolul al XII - lea. Poveste{te o campanie nereu{[email protected] [email protected] de cneazul Igor Sviatoslavici în anul 1185 împotriva cumanilor. CÂRCIUM§RIT = dare [email protected] de crâ{mari în Moldova [email protected] A fost [email protected] de domnul Mihai Racovi]@, când domnea a treia [email protected] (1715 - 1726). CÂRC - SERDAR = 1. Comandant al jandarmilor din Imperiul Otoman; 2. Comandant de [email protected] în epoca [email protected] CÂRJALII = tâlhari turci, care la începutul secolului al XIX - lea erau subordona]i lui Pazvantoglu (Pazvan - oglu). CÂRLIG§TUR§ = teren accidentat. Pe un astfel de teren era situat ]inutul moldovenesc Câ[email protected], cu re{edin]a la Târgu Frumos. A fost desfiin]at, î[email protected] cu ]inuturile Hâ[email protected] {i Her]a, în anul 1834, cu ocazia "î[email protected]" ]inuturilor Moldovei, teritoriile acestora fiind incluse în ]inuturile vecine.

CÂRMACI = timonier pe o corabie. CÂRM§ = [email protected] Povestind perioada de sfâr{it a domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653) în Moldova, cronicarul Miron Costin afirma [email protected] "nu sintu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi". CÂRMÂZ (sau C§RM§Z) = colorant ro{u, ob]inut din fructe de cârmâz. În anul 1826, "un dram [email protected]@zi" ([email protected] 3,2 grame) se vindea în Moldova cu 30 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 255/53), [email protected] [email protected] cu pre]ul de atunci a 10 pâini. (Ibidem). CÂRMUIRE (sau OCÂRMUIRE) = 1. Conducere; 2. Guvernare. "Cârmuirile, domnilor, sunt expresia [email protected]]ilor. [email protected] societatea e rea, {i cârmuirea trebuie [email protected] fie rea (...)". (din Discursul ]inut de Nicolae [email protected] în ziua de 31 decembrie 1846 în fa]a studen]ilor români din Paris). CÂRN§U (sau C§RN§U) = varietate de grâu inferior, cultivat în [@rile Române pâ[email protected] în secolul al XIX - lea. În anul 1814, o [email protected] ([email protected] 308 kg.) de grâu câ[email protected] se vindea pe pia]a Moldovei cu 20 de lei. (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 588/87). CÂRNELEAG§ = [email protected]@mâna de dinaintea postului Pa{telui, când cre{tinii ortodoc{i au voie [email protected] consume carne în zilele de miercuri {i vineri. CÂ}L§ = 1. Teren amenajat pentru iernatul vitelor. "În primul an al domniei sale, acest domn (Matei Ghica, domn al Moldovei în perioada 1753 - 1756 - n. n.) a [email protected]âmat o mie {ase sute de câ{le turce{ti aflate pe [email protected]ântul Moldovei". (Cronica Ghicule{tilor). 2. Stâ[email protected] de câmpie; 3. Sat [email protected]@resc. CÂ}LEGI (sau CÂRNELEAG§) = perioada [email protected] între [email protected] {i Postul Mare al Pa{telui, când cre{tinii ortodoc{i au voie [email protected] [email protected]ânce carne, lactate {i [email protected] CÂ}TI = [email protected] de [email protected] sau de chirie. În anul 1828 negustorii din târgul Sculeni de pe malul Prutului îi [email protected] [email protected]ânului acelui târg un [email protected] anual (chirie) de un leu pentru fiecare stânjen al dughenei, la [email protected], "în [email protected] câ{tiuri". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 296/4). CÂZLAR - AGA = {eful eunucilor din palatul sultanului. CEAC}IRI (sau CEC}IRI) = pantaloni largi, de culoare mai ales ro{ie, purta]i [email protected] de turci. CEADÂR = cort. CEALMÁ = turban de culoare [email protected], cu care turcii î{i î[email protected]{urau capul. Învins de turci la [email protected]{ti în anul 1711 {i aflându-se în pericol de a fi prins, domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, "[email protected]@ {i cealmale {i haine turce{ti [email protected] s-îmbrace, [email protected] [email protected] noaptea din obuz (...), ca doar ar putea [email protected] la Ie{i la doamna, [email protected] o iei {i [email protected] [email protected]". (Ion Neculce, Letopise]ul). CEAM = 1. Veche [email protected] [email protected] [email protected]@ punte, [email protected], care servea la transportul diferitor materiale de construc]ie ([email protected], stuf {i altele); 2. Luntre de mari dimensiuni. CEAMBUL (sau CEAMBUR) = [email protected] de osta{i turci sau [email protected] [email protected] pentru [email protected] "Când mergé ceambururi [email protected]@[email protected]{ti în [ara Le{[email protected] [email protected] prade, el (Constantin Duca, domnul Moldovei, 1693 - 1695 - n. n.) da {tire la le{i, [email protected] [email protected] [email protected]@". (Ion Neculce, Letopise]ul). În timpul primei sale domnii în Moldova, Antioh Cantemir (1695 - 1700) i-a scris regelui polon Ioan Sobieski: "}i cându s-a tâmpla [email protected] [email protected] ceambururi [email protected]@[email protected]{ti în sus, om face {i noi {tire le{ilor [email protected] [email protected] [email protected]". (Ion Neculce, Letopise]ul). CEAPCÂN (sau CEAPC§N) = [email protected] cu mâneci despicate. CEAPR§ZAR = me{te{ugar care confec]iona chipiuri, galoane {i trese pentru militari. CEARCAGÍU = osta{ care lupta în [email protected] În anul 1738, în timpul unui [email protected] ruso - turc, "seraschierul cu oastea [email protected] s-a îndreptat spre Camenca (localitate de pe malul Nistrului - n. n.), având ca cearcagiu pe Iacup - pa{a". (din Cronica Ghicule{tilor). CEARCHIFELEC = 1. Î[email protected]@ de lemn în jurul taberei militare de [email protected]; 2. [email protected] "CEAS DE MERS" = [email protected]@ a distan]elor mari în secolul al XVIII - lea în [@rile Române, mai ales în Moldova, [email protected] cu 2.000 de stânjeni (circa 4,5 kilometri). Dimitrie Cantemir scria [email protected], în vremea lui, "înconjurul Moldovei este de 237 de ceasuri de mers", dar [email protected] înaintea [email protected] Bugeacului de [email protected] turci (1538), Moldova "avea 247 de ceasuri în circuit sau 822 de mile". CEA}NIC = paharnic. În documentele din Moldova, cea{nicul este atestat la 28 iunie 1401 (un "Horae], cea{nic") ca [email protected] în Sfatul domnesc. CEATAR = comandantul unei cete de osta{i români în epoca [email protected] CEAT§ (sau PÂLC) = 1. Denumirea celei mai mari [email protected]]i militare române{ti în timpul [email protected] din secolele XV - XVI; 2. [email protected] de curteni {i slujitori în secolul al XVII - lea. CEAU} = 1. U{ierul sultanului sau al domnului din Moldova sau [ara Româ[email protected]; 2. Curier; 3. Slujba{ la închisoare; 4. Aprod; 5. Staroste de [email protected] [email protected] în Moldova în secolul al XVIII - lea. În anul 1786, ceau{ul breslei negustorilor din Ia{i era î[email protected] cu strângerea birului din breasla sa. (Th. Codrescu, Uricariul, partea a doua, 1852, p. 43 - 47). CECMEGEÁ = sertarul tejghelei în care negustorul î{i ]inea banii încasa]i din vâ[email protected]

CEHRIN (sau CEAHRIN) = [email protected] cetate [email protected] [email protected] de pe malul Niprului. În anul 1711 ]arul Petru cel Mare al Rusiei nu i-a luat la [email protected] contra turcilor pe unii cazaci, [email protected]ându-i "pre Nipru, la Ceahrin, cu hatmanul lor". (Ion Neculce, Letopise]ul). CEÍR (sau CEÍRIU) = ima{ pe care [email protected]{tea o herghelie de cai. C. E. K. A. = denumirea [email protected] a Poli]iei politice secrete care a fost [email protected] în U. R. S. S. de Felix Dzerjinski (1887 1926). CELATOR = sclav care trebuia [email protected] stea mereu în preajma [email protected]ânului [email protected] roman. "CELE 14 PUNCTE" ALE LUI WILSON = program pentru încheierea [email protected] prezentat Congresului S. U. A. de pre{edintele Wodroow Wilson în ziua de 8 ianuarie 1918. Prevedea libertatea naviga]iei, egalitate [email protected] între popoare, reducerea armamentelor, eliberarea teritoriilor franceze aflate sub ocupa]ie [email protected], evacuarea trupelor germane din Belgia, România, Serbia, Muntenegru, reînfiin]area Poloniei independente {i altele. Pentru realizarea aspira]iilor na]ionale ale României, foarte important era punctul nr. 10, care avea [email protected] con]inut: "Popoarelor din Austro Ungaria, al [email protected] loc între na]iuni dorim [email protected] [email protected] {i [email protected] [email protected], trebuie [email protected] li se dea cea mai [email protected] posibilitate de dezvoltare [email protected]". CELEBÍU = [email protected] care avea o comportare [email protected] CELEDNIC = servitor, [email protected], argat (în epoca [email protected]). CELENGHÍU (sau CELENGÍU) = denumirea unei vechi decora]ii militare otomane. CELESTIN = [email protected]@r catolic dintr-un ordin înfiin]at de papa Celestin al V - lea (1294 - 1296). CELLA = sala [email protected] dintr-un templu grecesc sau roman, în care era [email protected] statuia zeului. CELLARIUS = sclav din Imperiul Roman care [email protected] casa [email protected]ânului [email protected] CENOBIT = [email protected]@r dintr-o [email protected]@stire care locuie{te î[email protected] cu al]i [email protected]@ri, prin aceasta deosebindu-se de pustnici. CENOTAF = mormânt simbolic, [email protected] în memoria unei persoane care a murit în [email protected] parte (în [email protected], naufragiu etc.). CENTENAR = împlinirea unui secol (veac) de la un eveniment important. CENTENARIUM = "cântar", [email protected] unitate de [email protected]@ care în Imperiul Bizantin cuprindea 100 de litre (librae), sau 32,745 kilograme, sau greutatea a 100 monede de aur. CENTIRON (sau CENTUR§) = curea cu care se încing militarii. CENTNER = 1. [email protected]@ rus[email protected] pentru cereale, [email protected] cu 100 de kilograme sau cu 1/10 de [email protected] O [email protected]@ [email protected]@toare sa folosit {i în Moldova, cu numele de ]@tnar; 2. Chintal. CENTONARI = negustori romani de haine vechi {i [email protected] pentru sclavi {i [email protected] CENTRU ISTORIC = partea cea mai veche a unui ora{, în jurul [email protected] s-a extins ora{ul actual. "CENTRUL NA[IONAL DE ROMÂNIZARE" = institu]ie [email protected] în ziua de 3 mai 1941 cu scopul de a expropria întreprinderile evreilor {i a le da industria{ilor români care sprijineau regimul antonescian. CENTUMVÍR = membru într-un colegiu de 100 de magistra]i în Roma [email protected] CENU}AR = [email protected] [email protected] CEORLS = ob{ti [email protected]{ti anglo - saxone din a doua [email protected] a mileniului I d. Hr. CEP§RIT (sau CEP§RIE) = dare [email protected] [email protected] pentru vinul vândut atunci când se [email protected] cep la butoaie sau la poloboace, în crâ{me. [email protected] dare a existat în Moldova în secolele XVII - XVIII. CEPCHEN = [email protected] [email protected] {i cu mâneci despicate, î[email protected]@ de boierii români în epoca [email protected] CEPLAC = om [email protected] CEPR§ZAR = vechi negustor de ceaprazuri, {nururi {i galanterie. CERACHEÁ = mantie [email protected], [email protected] CERBER (în mitologia [email protected]) = câine cu trei capete, care [email protected] intrarea în Infern. CERC§TÓRIU = inspector. CERC§TUR§ = încercare sau control [email protected] de [email protected] în [@rile Române în secolul al XVIII - lea, pentru a constata modul cum se încasau veniturile Vistieriei. CERCELAR = me{te{ugar care [email protected] cercei. CERCETARE INTERDISCIPLINAR§ = cercetare {tiin][email protected] [email protected] de speciali{ti apar]inând câtorva {tiin]e. Ace{tia [email protected] fenomene ce se [email protected] la grani]a dintre domeniile lor propriu - zise de cercetare. Se mai nume{te "cercetare [email protected]". CERCETA}I DE URME (sau VÂN§TORI DE URME) = oameni care, î[email protected] cu [email protected] din satul moldovenesc medieval, trebuiau [email protected] dea de urma [email protected]@[email protected] {i [email protected] predea spre a fi judeca]i. CERCET§}IE = denumirea unei organiza]ii pentru copii {i tineri. A fost [email protected] de generalul englez Baden Powel în anul 1907, extinzându-se apoi în multe ]@ri. În România, [email protected] organiza]ie a existat în perioada 1913 - 1937. CERCET§TOR = om de {tiin]@ care face [email protected] într-un anumit domeniu. CERCHEZ = locuitor din zona Caucazului.

CERCURI POLARE = Cele [email protected] paralele de 66° {i 33' latitudine [email protected] {i [email protected] Acestea [email protected] zonele temperate de zonele polare ale [email protected]ântului. CEREALII = [email protected]@tori ale [email protected], pe care romanii le închinau zei]ei Ceres în luna aprilie. CEREMONIE = 1. Manifestare ([email protected] [email protected] etc.) în diferite ocazii solemne; 2. Ritual religios. CEREMU} = afluent al Prutului superior (în partea [email protected]), care în Evul Mediu forma "hotarul între Moldova {i Polonia". (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei). Acest râu a mai format grani]a dintre cele [email protected] ]@ri în perioada 1918 - 1939. "CERERILE NORODULUI ROMÂNESC" = unul dintre documentele programatice ale Revolu]iei de la 1821. Tudor Vladimirescu cerea, între multe altele, formarea unei o{tiri na]ionale din 4.000 de panduri {i 200 de [email protected]]i. CÉRES (în mitologia [email protected]) = zei]a Grâului (de aici provine denumirea de cereale). La greci se numea Demeter. CERNOBOG (în mitologia [email protected]) = "Zeul Negru" (divinitate [email protected]), în opozi]ie cu Belobog ("Zeul Alb"). CER}Í (a) = a cerceta. "Pâ[email protected] aici [email protected] cer{ind istoria (...), la al]ii de mai multe a zice ca acestea le las, {i la a [email protected] de rumâni istorie [email protected] [email protected] întorc". (stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Române{ti). "CERTA PUNCTA" = denumirea unei patente imperiale austriece din anul 1769 prin care erau reglementate obliga]iile iobagilor {i ale jelerilor [email protected] fa]@ de [email protected]ânii lor. În primul articol se stabilea [email protected] "potrivit articolului de lege din anul 1714 {i gra]ioaselor porunci rege{ti din 20 iulie 1742 {i din 25 februarie 1747, prin care s-a î[email protected] acel articol de lege, fiecare iobag este dator a sluji [email protected]ânului [email protected] de mo{ie pe [email protected]@mâ[email protected] patru zile cu bra]ele {i (corect, "sau" - n. n.) trei zile cu vitele". CERTARE = 1. [email protected] [email protected] [email protected] cuiva în Evul Mediu. "Cela ce va fura cruce de în [email protected], [email protected]@ de-ar fi {i de lemn, acela [email protected] lucru sfin]it {i de în loc sfin]it; certarea lui iaste [email protected] spânzure sau [email protected] [email protected] în foc de viu". (din Îndreptarea Legii, 1652); 2. Mustrare. "CERTARE CU OCNA" = condamnare la [email protected] pentru anumite infrac]iuni. "Cela ce va fura oae, sau bou, sau cal, sau alt dobitoc de în [email protected], sau de pe câmp, sau de în [email protected], sau de în [email protected], acela [email protected] se cearte cu ocna" (din Îndreptarea Legii, 1652) CERVI} (sau CIRVI}) = [email protected] de vite cornute, [email protected] În secolele XVIII - XIX Moldova {i [ara Româ[email protected] aveau obliga]ia de a aproviziona Imperiul Otoman cu mari [email protected]]i de cervi{. CESSIO BONORUM = procedeu roman prin care debitorul î{i putea achita datoriile [email protected]{ti fa]@ de creditorul [email protected] prin cedarea unor bunuri. CETAL - MEZIL = 1. }[email protected]; 2. Curier rapid. CETANIE (sau CITANIE) = [email protected] [email protected] În timpul celei de-a doua domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1741 - 1743) "orândui preu]i î[email protected]]a]i, de umbla pin toate ]inuturile {i pin toate satile, ca [email protected] [email protected] ce fel de cetanii fac pe la [email protected] La cari, nu putem scrii ce [email protected] [email protected] be]ii preu]i {i diiaconi, [email protected] [email protected] apucasi la [email protected]âne]@ [email protected] înve]@ carte". (Pseudo - Enache [email protected], Letopise]ul). CETA} = osta{ dintr-o [email protected] CETLUITUR§ = 1. [email protected]; 2. [email protected] CETVER = veche unitate de [email protected]@ [email protected], [email protected] cu 8 cetverici. Un cetveric era egal cu 0,0902 cvarteri, sau cu 0,2624 hectolitri. CETVERTOC = joi (ziua a patra a [email protected]@mânii). "[email protected] leato 7004 <1496> iulie 25 dni cetvertoc, [email protected] Alixandru [email protected], ficiorul lui }tefan [email protected] (cel Mare - n. n.), {i l-au îngropatu în [email protected]@stirea Bistri]ii, lâ[email protected] [email protected]{ul [email protected], Alexandru [email protected] (cel Bun - n. n.)". (Grigore Ureche, Letopise]ul). CEZARO - CR§IESC (sau CHEZARO - CR§IESC) = ceva ce se [email protected] la Imperiul Austro - Ungar. CEZVÂRT§ (sau CESVÂRT§, CIOSVÂRT§) = veche [email protected]@ [email protected] în [ara Româ[email protected] atât pentru suprafa]@, cât {i pentru greutate. Era [email protected] cu 1/4 dintr-un pogon, {i tot cu 1/4 dintr-o [email protected] [email protected] de 400 de ocale. Cezvâ[email protected] se numea {i sfertul de porc, ied sau miel [email protected] CFARTALNIC = sfert. CHACHALMECAS = {ase preo]i azteci care sacrificau oameni în cinstea zeilor. Cinci dintre ei imobilizau victima, iar al {aselea îi scotea inima. CHALCHIUTHLICUE (în mitologia [email protected]) = zei]a Apelor. CHALMECATECUTLI (în mitologia maya{@) = zeul Sacrificiilor. CHAMPOLLION J. Fr. (1790 - 1832) = mare egiptolog francez. A descifrat vechea scriere [email protected] [email protected] {i a scris prima [email protected] a limbii vechi egiptene. A pus bazele unei {tiin]e noi, [email protected] Egiptologie. CHANDRA (în mitologia [email protected]) = zeul Lunii. CHARISM§ = 1. Termen folosit atunci când unui om i se recunoa{te o capacitate sau un har neobi{nuit. Acesta poate fi profet, mare om politic, mare comandant de o{ti etc.; 2. În Cre{tinism, prin acest termen grecesc se în]elege harul sau gra]ia [email protected] cu care este înzestrat un credincios de [email protected] Sfântul Duh.

CHARTISM = mi{care [email protected] pentru [email protected] economice {i sociale care a avut loc în Anglia în perioada 1835 1848. CHASQUI = curieri - [email protected] din Imperiul inca{ilor, care se schimbau la fiecare doi sau trei kilometri. În felul acesta, în numai 24 de ore puteau transmite o [email protected][email protected] la distan]a de 400 de kilometri. CHAZARI = veche popula]ie [email protected], [email protected] într-un regat în sudul Rusiei. Acest regat a devenit puternic în secolele VII - X. Prin anul 740 d. Hr. chazarii au fost converti]i la Iudaism. CHEHAIA - BEI = loc]iitorul marelui vizir turc, având rang de pa{@ cu trei tuiuri. CHEHAILÂC = func]ia persoanei care era chehaie (capuchehaie) în Istanbul. CHELANDIA = [email protected] mare de transport, [email protected] în Imperiul Bizantin. CHELAR = om de încredere care [email protected] cheile de la [email protected] {i pivni]a unei familii boiere{ti. Acesta administra proviziile familiei respective. CHEPT§NAR = 1. Me{te{ugar care [email protected] piepteni; 2. Frizer. CHERBASAGÍU = negustor turc de [email protected] CHERESTEGÍU = negustor care vindea scânduri sau alte materiale de construc]ie din lemn. CHERHANÁ (sau KARHANÉ) = 1. Atelier me{te{[email protected] din Imperiul Otoman; 2. Construc]ie [email protected][email protected] o [email protected], în care se prepara {i se depozita pe{tele prins. CHERSONES (sau CHERSONESUL TAURIC) = numele antic al Peninsulei Crimeea din nordul [email protected] Negre. CHERV§S§RIE (sau C§RV§S§RIE) = 1. Han de dormit; 2. Rato{. CHESAR (sau CHEZAR) = î[email protected] al Austriei (apoi al Austro - Ungariei, [email protected] anul 1867). CHES§GÍU = denumire veche pentru ho]ul de buzunare. CHESEDAR (sau CHIS§DAR, CHISIDAR) = arhivarul Divanului turcesc. CHESEDAR - EFENDI = {eful arhivarilor din Divanul turcesc. CHESON = vehicul pentru transportul muni]iei de artilerie. CHESTUR§ (de Poli]ie) = organ poli]ienesc, superior unui Comisariat. CHEZÁ} = [email protected] care [email protected] pentru ceva, sau pentru [email protected] [email protected], cu averea proprie. "Cheza{u se zice cine [email protected] altul pentru datoria sau obrazul altuia [email protected]@due{te încredin]are". (din Legiuirea Caragea, 1818). Într-un hrisov din anul 1421 de la domnul Alexandru cel Bun s-a men]ionat la sfâr{it [email protected] "noi, boierii [@rii Moldovei, scri{i pe nume în fruntea acestei [email protected]]i {i la care suntem martori {i cheza{i, [email protected]@duim {i [email protected]{uim pe cinstea [email protected] {i pe credin]a cre{[email protected] (...)". CHEZ§}IE = garan]ie pentru ceva. CHIABURI = ]@rani harnici {i gospodari frunta{i în vechile sate române{ti, pe care comuni{tii îi considerau du{mani ai poporului, deoarece se împotriveau [email protected] for]ate a agriculturii, î[email protected] în anul 1949. Categoria [email protected] a chiaburilor - despre care se spunea [email protected] îi [email protected] pe ]@ranii [email protected] - a fost desfiin][email protected] în ziua de 30 martie 1959 printr-un decret al Marii [email protected] Na]ionale. CHIATIP = secretar (în epoca [email protected]). CHIBITC§ = veche [email protected]@ [email protected] CHICOMECOATL (în mitologia [email protected]) = zei]a Porumbului. CHIGHECI (sau TIGHECI) = teritoriu moldovenesc din stânga Prutului, care de la sfâr{itul secolului al XVI - lea a devenit unitate administrativ - [email protected] [email protected], [email protected] de [email protected]@nia Codrului. Mai târziu, domnul Vasile Lupu (1634 - 1653) a trecut [email protected] regiune sub autoritatea serdarului de Orhei. CHIHAIE = subofi]er în vechea oaste [email protected] CHILANI = preo]i ai maya{ilor din America [email protected], care [email protected] preziceri. CHIL§ DE GALA[I = veche [email protected]@ pentru cereale, care în Moldova era [email protected] cu [email protected] mier]e, sau cu 20 de dimerlii, sau cu 240 de ocale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 591/76), sau cu circa 308 kilograme. CHIL§ DE ISTANBUL = veche [email protected]@ pentru cereale, care câ[email protected] 30,8 kilograme, fiind de zece ori mai [email protected] decât chila de Gala]i (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 588/89). CHILER (sau KILER, KILAR) = 1. Magazie; 2. [email protected]@ pentru alimente. CHILIASM = 1. Credin]a unor secte (adventi{ti, martorii lui Iehova {i al]ii) în apropiata Î[email protected]@]ie de un mileniu a lui Iisus Hristos; 2. Milenarism. CHILIE = [email protected]@ru]@ [email protected] într-o [email protected]@stire, pentru a locui un [email protected]@r sau o [email protected]@ri]@. CHILIPIR = 1. Câ{tig mare, {i nea{teptat, într-o afacere; 2. [email protected] [email protected], [email protected]@ de ocazie, cu bani pu]ini. CHIMIR = [email protected] (curea) [email protected], din piele, cu buzunare {i diferite motive decorative. La români [email protected] o [email protected] din portul popular [email protected]@tesc. CHINARGÍU = pescar care pescuia la ]@rmul [email protected] CHINDARC = [email protected] [email protected], [email protected] cu 1/100 de [email protected] CHINDINAR = veche [email protected]@ de greutate. "Un chindinar iaste 150 de litre". (Mihail Moxa, Cronica [email protected]).

CHINOVAR (sau CHINAVAR) = 1. Substan]@ ro{ie care se folosea la scrierea literei ini]iale mari cu miniaturi, precum {i la sigilarea documentelor; 2. Vopsea de diferite culori. Pe data de 5 februarie 1777, cu 30 de bani ([email protected] 1/4 de leu) un moldovean a [email protected] "boeli pentru [email protected], chinavari verde, ro{ {i albastru". (Arhivele Na]ionale din [email protected], Colec]ia de documente, P. II/110, f. 1). CHINÓVIE = [email protected]@stire în care to]i [email protected]@rii î{i duc via]a în comun. CHINTAL = [email protected]@ pentru cereale, [email protected] cu 100 de kilograme. CHIO}C = 1. Foi{or de lemn ce înfrumuse][email protected] o [email protected]@ [email protected] {i în care câ[email protected] o [email protected] [email protected]; 2. Loc amenajat pentru vânzarea ziarelor. CHIP = 1. Î[email protected]]i{are; 2. Aspect. "Cum nu iaste într-un chip apa [email protected] cu [email protected] ploei, a{a nu iaste într-un chip mila lui [email protected] cu mila oamenilor". (Varlaam, Cazania, 1643); 3. Fel sau mod de a proceda într-o [email protected] situa]ie. Sec]ia a III - a din Cap. I al Regulamentului Organic al Principatului Valahiei (1831) se intitula astfel: "Chipul alegerii domnului". CHIPERE}TI = sat moldovenesc situat la confluen]a Bahluiului cu Jijia. Acolo, domnul Grigore Alexandru Ghica (1764 - 1767) a construit prima [email protected] de postav din Moldova, trimi]ând [email protected] [email protected] {i "la sultan Mustafa, pe{chi{". (din Cronica [email protected] lui Enache [email protected]). CHIPERGÍU = negustor care vindea chiper (piper). CHIPÍU = {[email protected] pentru militari, cu fundul rotund {i cu cozoroc în fa]@. A fost purtat {i de unii ofi]eri români pâ[email protected] în anul 1934. CHIPRIENI = locuitori din insula Cipru. CHIPROVICENI = negustori bulgari, care în secolul al XVII - lea au emigrat din ora{ul Chiprove] {i s-au stabilit în ora{ele mari din [ara Româ[email protected] CHIRAGÍI = [email protected]]a{i care transportau cu [email protected]]ele cu cai [email protected] {i persoane. Breasla chiragiilor era [email protected] de un [email protected], care în epoca [email protected] s-a numit chiragi - ba{a. CHIRALEISA! = "Doamne miluie{te!" - [email protected] [email protected] [email protected] de copiii care îl înso]esc pe preotul ortodox în ajunul Bobotezei. CHIRIARH = 1. Arhiereu care se [email protected] în fruntea unei patriarhii, mitropolii sau episcopii; 2. [email protected]@. CHIRIE = [email protected] [email protected]@ harabagiilor pentru transportul [email protected] cu harabaua. CHIRIGÍI (sau CHILIGÍI) = persoane care transportau cu carele cu boi vin {i alte [email protected], în schimbul unei sume [email protected] chirie. CHIRILIC = vechi alfabet slav. A fost inventat de fra]ii Constantin (sau Kiril, [email protected] ce s-a [email protected]@rit) {i Metodiu în secolul al IX - lea d. Hr. Pe vremea aceea, slavii din Moravia Mare se împotriveau francilor din apus, care pentru ei constituiau o amenin]are. [email protected] cnezatului Moraviei Mari, pe nume Rostislav, [email protected] ce {i-a consolidat tronul prin alian]a cu ]arul bulgar Boris, a trimis o solie în anul 862 la î[email protected] Mihail al Imperiului Bizantin, cerându-i [email protected] care [email protected] [email protected]@ Cre{tinismul în limba poporului morav. Î[email protected] i-a trimis în Moravia pe fra]ii Constantin (Kiril) {i Metodiu, care se aflau la Curtea lui. [email protected] [email protected] celor mai mul]i [email protected], ace{ti fra]i, pentru a [email protected]ândi Cre{tinismul între moravi, au creat mai întâi un alfabet numit glagolitic (de la termenul slav "glagoli", care î[email protected] "cuvânt"), iar apoi altul, numit chirilic. Acesta din [email protected] a fost folosit {i în [@rile Române pâ[email protected] în anul 1860, cu [email protected] succesive {i cu o [email protected] de tranzi]ie [email protected] grafia [email protected] La început, alfabetul chirilic românesc cuprindea 43 de semne (sau slove). Mai târziu a fost redus la numai 28. CHISEÁ = vas [email protected] din [email protected] sau din alte materiale, în care se [email protected] dulcea]a din fructe. CHITAI = chinez. CHITAR (sau PITAR) = [email protected] sau negustor de pâine. CHITAR - BA} = starostele unei bresle medievale de chitari. CHIT§ = pachet cu 12 fuioare de câ[email protected] meli]ate {i [email protected], [email protected] [email protected] pentru a fi toarse. CHITRI = arbori exotici, ale [email protected] fructe comestibile erau importate în [@rile Române. CHIU§ (sau PIU§, PIV§) = instala]ie pentru îndesirea ][email protected] de lâ[email protected] CHIULAF = [email protected]@ [email protected] (i{lic). CHIURCI = 1. [email protected]; 2. [email protected] de [email protected] CHIURCI - BA}§ = starostele ({eful) unei bresle medievale de [email protected] {i cojocari. CHÍV§R§ = chipiu înalt, care [email protected] [email protected] parte din uniforma unor militari. CHIVERNISEAL§ = 1. Cârmuire; 2. Mod de administrare. "În]@legând î[email protected]@]iia rea [email protected] a lui (Constantin Duca în prima domnie din Moldova, 1693 - 1695, n. n.) {i [email protected] ]@[email protected], trimis-au un capigi - ba{ia ca [email protected] cerce starea ]@[email protected] {i de chiverniseala domnului". (din Cronica [email protected] a Moldovei, 1661 - 1729). Domnul [@rii Române{ti, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), "{-au chivernisit patriia cu a sa [email protected] în]elepciune ...". (Radu Greceanu, Cronica). "Cei în vâ[email protected] sunt [email protected]âni [email protected]{i [email protected] averea lor cum vor vrea". (din Legiuirea Caragea, 1818); 3. Ocupa]ie (profesie). Despre ]@ranii [email protected]{i din satul [email protected] Cârstii, ]inutul Dorohoi, în catagrafia din anul 1820 s-a men]ionat:

"Chiverniseala {i ali{veri{ul lor, cu [email protected]@u{ia {i cu lucrul mâinii lor. Starea lor, de mijloc". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Vistierie, Tr. 166, op. 184/16, f. 66 - 68). CHIVOT = [email protected] de lemn în Templul lui Solomon din Ierusalim, [email protected] de 4 picioare {i adâ[email protected] de 2,6 picioare. Pentru a fi purtat, Chivotul era [email protected] pe laturi cu doi drugi trecu]i prin inele. În Chivot erau [email protected] Tablele Legilor. CHIVU[§ = ][email protected] [email protected] [email protected] lucreze cu ziua la între]inerea [email protected]]eniei într-o [email protected] [email protected] CHIZ§} = garant. CHRYSOBUL = denumirea [email protected] document solemn scris în cancelaria Imperiului Bizantin. Purta [email protected] î[email protected], [email protected]@ numai cu [email protected] ro{ie. De aici provine denumirea de hrisov (document medieval solemn în Moldova {i [ara Româ[email protected]). CHRYSOGRAPHIA = scriere veche, pentru care era folosit aurul sau argintul. CHURLS = oameni liberi din vechea societate anglo - [email protected] CIACHIR = grâu de calitate mijlocie în Moldova în secolele XVIII - XIX. Cel de calitate [email protected] se numea [email protected], iar cel de calitate [email protected] se numea câ[email protected] ([email protected]@u). CIAMBULURI = deta{amente militare [email protected]@re{ti. CIÁSTIE = mahalá (cartier, cvartal) într-un ora{ moldovenesc din prima [email protected] a secolului al XIX - lea, care purta numele unei culori. De exemplu, în anul 1832 ora{ul [email protected] era î[email protected]]it în [email protected] ciastii sau cvartale: Ro{ie {i [email protected] (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Vistierie, transport 644, opis 708, dosar 107). În anul 1845, acela{i ora{ era î[email protected]]it în patru ciastii: [email protected], Verde, [email protected], Ro{ie. CIBELE sau KYBELE (divinitate [email protected]) = zei]a [email protected]ântului, so]ia lui Saturn {i mama zeilor. În secolul al VI - lea î. Hr. cultul ei a trecut din Asia [email protected] în Grecia. Acolo, Cibele s-a identificat cu Rhea. CICHIRGÍU = vechi cofetar la Curtea domnilor din [@rile Române. CICLOPI (în mitologia [email protected]) = oameni uria{i, cu un singur ochi în frunte. Erau fiii zeului Uranus {i ai zei]ei Geea {i munceau în [email protected] zeului Hefaistos, în calitate de calfe. Erau în stare [email protected] [email protected] ziduri uria{e, numite "ciclopice". CIDRU = [email protected]@ pu]in [email protected], ob][email protected] prin fermentarea sucului de mere. CIFERT = sfert. [email protected] denumire se [email protected] celor patru rate (uneori mai multe) în care se î[email protected]]ea birul anual în secolele XVIII - XIX. "}i-ncepu Duca [email protected] (Constantin Duca în cea de-a doua domnie în Moldova, 1700 - 1703, n. n.) a scoate grele [email protected] pe ][email protected], a-ndesi ciferturili ce le [email protected] Antohi [email protected]: din patru [email protected] opt într-un an". (Ion Neculce, Letopise]ul). Anul fiscal începea la 1 octombrie. O [email protected] [email protected] pe 1806/1807 are [email protected] titlu: "Sama Vistieriei în care s-au î[email protected] cifertul î[email protected] (subl. ns.) [email protected], pentru luni octombrie, noiembrie {i decembrie (...)". (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Vistierie, tr. 166, op. 184, nr. 4). Uneori se încasau mai multe ciferturi pe an. De exemplu, domnul Moldovei, Ioan [email protected] Mavrocordat (1743 - 1747), "au adaos {i ciferturile, pre an câte 8 ciferturi". (Ioan Canta, Letopise]ul). CIFRU = semne conven]ionale {i secrete (litere sau cifre) folosite atât de diploma]i în coresponden]a cu guvernele lor, cât {i de militari. CIFTLIK = proprietate [email protected] în Imperiul Otoman. CILEN = membru al instan]ei de [email protected] moldovene{ti la începutul secolului al XIX - lea. CILIBÍU = 1. Domn; 2. Nobil; 3. Om distins; 4. [email protected]ân. CIMBRII = numele unui trib germanic din Antichitate, care locuia pe ]@rmul sudic al [email protected] Baltice. CIMÓTIE = 1. [email protected]; 2. Neam. CIN = 1. Rang boieresc; 2. Grad militar; 3. Luntre [email protected], [email protected]@. CINCINATUS (ordinul de) = ordin instituit în ziua de 14 aprilie 1783 pentru ofi]erii americani {i francezi cu mari merite în [email protected] pentru Independen]a Statelor Unite ale Americii. CINCIZECIME = Pogorârea Sfântului Duh (marea [email protected]@toare cre{[email protected] din a cincizecea zi de [email protected] Pa{ti). CINERAR§ = [email protected] [email protected] în care se [email protected] cenu{a persoanei decedate. CINÓVNIC = mic slujba{ medieval din Moldova {i [ara Româ[email protected] CINQUECENTO = denumire pentru arta {i cultura [email protected] din secolul al XVI - lea. CINTÉOTL (în mitologia [email protected]) = zeul Porumbului {i al Recoltelor. Exista {i o zei]@ a Porumbului, [email protected] Xilonen. CINZEAC§ = o cantitate de 50 de dramuri (cca. 160 de grame) de ][email protected] CIOBAC§ = luntre de dimensiuni mici, confec][email protected] fie din scânduri, fie dintr-un bu{tean de copac scobit. CIOC§NA}I = muncitori care [email protected] bolovanii de sare în ocnele române{ti din epoca [email protected] CIOCHIN§ = 1. Partea [email protected]@t a {eii de pe cal; 2. Cârlig care se prinde de {aua calului. CIOCLU = 1. [email protected] care ducea mor]ii la [email protected]; 2. Cel care îi îngropa pe ciuma]i. CIOHA = vas mic, cu o capacitate de 1 - 5 vedre. CIOHODAR = mic [email protected] care avea [email protected] "[email protected] se [email protected] ciubote {i î[email protected]]@ri pentru nevoile domnului {i ale întregii cur]i (...); la ordinele lui sunt to]i cizmarii din Ia{i". (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei).

CIOLTAR = [email protected]@ frumos î[email protected], care se punea sub {aua calului. CIORBAGÍU = 1. Ofi]er în vechea oaste de ieniceri turci. În anul 1713 "au poruncit dar hanul {i pa{a de s-au [email protected] to]i ciorbagiii {i ienicerii (...)". (din Cronica Ghicule{tilor); 2. Frunta{ al unui sat românesc din Dobrogea în timpul [email protected]ânirii otomane. Dintre frunta{ii ciorbagii se alegea primarul (cogeaba{ul) satului; 3. Cre{tin bogat în Dobrogea [email protected] sub [email protected]ânire [email protected] CIPPI = pari ascu]i]i {i înfip]i în [email protected]ânt în fa]a fortifica]iilor romane, pentru a fi [email protected] cavaleria du{[email protected] CIRAC (sau CIRIAC) = 1. [email protected] [email protected], [email protected]; 2. Om de încredere; 3. Vasal. CIRCUMCÍZIE = [email protected] [email protected], de jur - împrejur, a prepu]ului la evrei {i la al]i orientali. La copiii evrei de sex masculin, circumcizia se face în ziua a 8 - a [email protected] na{tere, când li se [email protected] {i un nume ebraic. CIREZAR = 1. Vechi negustor de bovine; 2. Proprietarul unei cirezi de vite cornute. CIRIC = 1. [email protected]@ pentru suprafa]@, [email protected] cu un sfert de pogon (circa 7 [email protected]); 2. O optime dintr-o pâine. CIRITEI (sau CERETEI) = [email protected] [email protected] mai mult din tufi{uri. CIRT§ = termen prin care în nordul Moldovei, la începutul secolului al XX - lea, se în]elegea munca [email protected] de pe mo{ii în timpul verii. CISL§ = adunare a ob{tei pentru a repartiza, prin cisluire (sfat), birul satului pe contribuabili, propor]ional cu averea [email protected] În timpul celei de-a doua domnii în Moldova, Constantin Mavrocordat (1741 - 1743) a introdus un nou obicei, "[email protected]ând pe ][email protected] ca [email protected] s<@>[email protected], [email protected]ând [email protected] bucate un cap ...". (Pseudo - Enache [email protected], Letopise]ul). CISLUÍ (a) = a [email protected] CI}MEA = fântâ[email protected] CIT = pâ[email protected] [email protected], cu flori, ][email protected] din bumbac. În anul 1826 pre]ul unui cot de cit în Moldova era de 1 leu {i 35 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 98/62), bani ce puteau fi ob]inu]i atunci din vânzarea a 5 pui de gâ[email protected] (Idem, P. 255/53). CITANIE = citirea unui text sau a unei [email protected] în timpul slujbei religioase. "CITITORIU DE STEALE" = astrolog. CIUBOT§ = [email protected] ([email protected]) [email protected]@ în Moldova [email protected] slujitorilor domne{ti care î{i uzau î[email protected]]@mintea mergând [email protected] cerceteze un conflict. CIUBUC = lulea [email protected], [email protected] de [email protected] din Orient. CIUBUCCÍU = 1. [email protected] sau vâ[email protected] de ciubuce; 2. Persoana care umplea {i aprindea ciubucul unui domn sau boier în epoca [email protected] CIUDESE = minuni. "}i fu Iisus Dumnezeu {i Om, {i [email protected] ciudese mari {i multe". (Mihail Moxa, Cronica [email protected]). "Marele {i puternicul [email protected] multe {i mari ciudese au [email protected] în vreme de demult pre lume". (Varlaam, Cazania, 1643). CIUDOTVORE[ = om care [email protected]âr{ea minuni. "CIUMA LUI CARAGEA" = epidemie [email protected] în [ara Româ[email protected] în anul 1813, în timpul domniei lui Ioan Gheorghe Caragea (1812 - 1818). Au murit atunci peste 70.000 de oameni. "CIUMA NEAGR§" = epidemie care în perioada 1347 - 1349 a ucis circa 1/3 din popula]ia Europei occidentale. În anii 1345 - 1346, [email protected], printre care bântuia ciuma, au asediat cetatea [email protected] Caffa din nordul [email protected] Negre. Ca [email protected] [email protected]â[email protected] boala {i printre genovezii asedia]i acolo, [email protected] au aruncat cadavre peste fortifica]ii, cu o [email protected] [email protected] Marele istoric Gheorghe I. [email protected] scria [email protected] acesta a fost un "[email protected] microbian". [email protected] genovezi care aprovizionau cetatea, s-au contaminat {i au dus boala pâ[email protected] în Occident, unde a [email protected] ravagii. S-a stabilit, cu aproxima]ie, [email protected] molima a ucis 43.000.000 de oameni, dintre care 26.000.000 în Europa [email protected] În Islanda, de exemplu, au murit aproape to]i locuitorii. Ciuma a fost [email protected] {i în Antichitate, {i în Evul Mediu timpuriu. De exemplu, epidemia din anul 430 î. Hr., care a ucis 1/3 din popula]ia ora{ului Atena. O epidemie de [email protected] s-a declan{at {i în Imperiul Bizantin în anul 542 d. Hr. Atunci s-a î[email protected] {i î[email protected] Iustinian I (527 - 565), care, î[email protected], a supravie]uit. CIURAR = 1. Me{te{ugar de demult, care confec]iona ciururi; 2. Negustor de ciururi. CIUTACI = turci din Peninsula [email protected] (sudul [email protected]). CIVIS ROMANUS = [email protected]]ean roman. CIVITAS MILCOVIAE = numele vechi al [email protected]]ii Odobe{ti de lâ[email protected] Foc{ani, [email protected] documentar în anul 1227 ca re{edin]@ a Episcopiei Catolice a cumanilor. În anul 1241 Episcopia a fost desfiin][email protected] de [email protected] CIVITATES = 1. Ora{e fortificate, romane {i bizantine; 2. Centre religioase (episcopale) din epoca [email protected] [email protected] CLAC§ = 1. Obliga]ie în [email protected] a ]@ranilor dependen]i fa]@ de [email protected]ânii [email protected]ântului (nobili, boieri sau [email protected]@stiri). La începutul feudalismului, [email protected] obliga]ie nu era [email protected] Mai târziu, prin unele legiuiri feudale, a fost [email protected] la 3 - 4 zile pe [email protected]@mâ[email protected] în Transilvania, la 12 zile pe an în [ara Româ[email protected], {i la 24 (apoi 12) zile pe an în Moldova. În anul 1766, domnul Moldovei, Grigore al III - lea Ghica, printr-un A{[email protected]ânt agrar a introdus nartul ([email protected] norma [email protected] de [email protected]) {i a fixat o [email protected] de numai 6 zile pe an pentru "satele care vor fi pe marginea Moldovei". Regulamentele Organice din anii 1831 {i 1832 au [email protected] în mod deghizat [email protected] zilelor de [email protected] în Moldova {i [ara Româ[email protected], prin stabilirea

unor norme zilnice de lucru foarte ridicate. Obliga]ia [email protected] o aveau numai ]@ranii capi de familie. [email protected] obliga]ie a fost desfiin][email protected] în anul 1848 în Transilvania {i în 1864 în România; 2. Boieresc; 3. [email protected] de o zi, [email protected] {i [email protected], [email protected] [email protected] de [email protected]@ii {i fetele dintr-un sat moldovenesc în folosul unui [email protected] de-al lor la construirea casei acestuia, la [email protected]{it, secerat etc. Seara, cel ajutat oferea în ograda lui o petrecere cu [email protected], ][email protected], {i ceva de mâncare. CLAIE = veche unitate de [email protected]@ a cerealelor [email protected], [email protected] în Moldova în epocile [email protected] {i [email protected] Era [email protected] din 17 sau 21 de snopi pu{i unul peste altul în [email protected] de cruce {i cu spicele spre interior, pentru a fi [email protected] de ploaie. Fiecare rând [email protected] 4 sau 5 snopi suprapu{i. Al 17 - lea sau al 21 - lea snop se punea deasupra celorlal]i, cu spicele în jos. CLAMATOR = sclav care anun]a numele oaspe]ilor ce intrau în casa [email protected]ânului [email protected] roman. CLAN = 1. Termen prin care în Antichitate erau denumite gin]ile {i triburile cel]ilor; 2. Grup de rude ce proveneau din aceea{i [email protected]; 3. [email protected] CLANDESTIN = ceva secret, [email protected] pe ascuns {i contrar legii. CLARV§Z§TOR = [email protected] care poate [email protected] î[email protected] cum va decurge o ac]iune în viitor. CLAS§ DE MIJLOC = categorie [email protected] relativ î[email protected]@, [email protected] din meseria{i, negustori, ]@rani proprietari de [email protected]ânt etc. CLASSIÁRII = marinari romani. CLAUSEWITZ KARL von (1780 - 1831) = general prusac, teoretician militar {i adept al [email protected] total. CLAUSTER (sau CLAUSTRU) = [email protected]@stire [email protected] CLAUZE = prevederi speciale, cuprinse într-un document (act) oficial. CL§TÍ (a) = a porni la [email protected] o oaste [email protected] româ[email protected] CLEMENTIA (în mitologia [email protected]) = zei]a [email protected] {i a Milei. CLER = 1. To]i slujitorii unei biserici sau ai unui cult cre{tin dintr-o eparhie sau ][email protected]; 2. Preo]ime. CLERICALISM = tendin]@ a [email protected] Bisericii de a spori influen]a clerului în societate. CLIC§ = oameni î[email protected]@{i]i pentru un scop condamnabil. CLIMATOLOGIE = denumirea {tiin]ei geografice care [email protected] climatele (caracteristici, repartizare [email protected] etc.). CLIO (în mitologia [email protected]) = una dintre cele [email protected] muze, [email protected] a lui Zeus {i a Mnemosinei. Era zei]a Memoriei {i, [email protected], muza Istoriei. Anticii {i-o imaginau ca pe o femeie tâ[email protected]@ ce ]ine o trâmbi]@ într-o mâ[email protected] {i un sul de pergament în [email protected] CLIPER = [email protected] mare, cu pânze {i cu minimum trei catarge. CLIPEUS = scut folosit în [email protected] de osta{ii romani. CLIRONOM = mo{tenitor. CLIRÓS = 1. Clerici, în general; 2. Preo]i. CLISIÁRNI[§ (sau CLISÉRNI[§) = [email protected] de lâ[email protected] o [email protected]@stire (de exemplu, la Moldovi]a) în care se [email protected]@ ve{mintele clericilor {i diferite odoare ale [email protected]@stirii. CLOPOTNI[§ = turn pe [email protected], sau [email protected], în care se [email protected] clopotele {i toaca. "CLO}CA CU PUII DE AUR" = tezaur de o excep][email protected] importan]@, descoperit în [email protected] anului 1837 în comuna Pietroasele din jude]ul [email protected] [email protected] din perioada migra]iilor {i este atribuit vizigo]ilor din secolul al IV - lea d. Hr. Era format din 22 obiecte de aur, din care se [email protected]@ numai 12, în greutate de 18 kilograme. Scriitorul {i arheologul Alexandru Odobescu (1834 - 1895) a scris {i publicat importanta monografie [email protected] Le trésor de Pétrossa. CLÚCER (sau MARE CLUCER) = [email protected] care se ocupa de aprovizionarea cu alimente a Cur]ii domne{ti. Miron Costin, în Poema [email protected], scria [email protected] acesta "[email protected] {i distribuie mierea, untul, brânzeturile, care se dau turcilor, {i pentru oaspe]i, {i pentru cheltuielile [email protected]@riei". Pu]in mai târziu, Dimitrie Cantemir scria [email protected] clucerul "[email protected] toate [email protected]@rile domnitorului în care se [email protected]@ poame, unt, miere, brâ[email protected], sare {i altele de acest fel", {i [email protected] era [email protected]@tit de domn cu "dijmele de la stânele de oi pe care ]@ranii le ]in prin mun]ii Moldovei". În Moldova, clucerul este atestat în anul 1425. CLUNÝ = localitate din Fran]a în care Guillaume le Pieux, duce de Aquitania, a construit în anul 910 o aba]ie ([email protected]@stire) de benedictini. De acolo a început o mi{care de [email protected], care s-a extins în secolele XI - XII. [email protected] aba]ie este prima construc]ie în stil romanic din Europa [email protected] A fost sfin][email protected] în anul 1095. CNEAGHIN§ (sau CNEGHIN§) = so]ie sau [email protected] de cneaz sau de ]ar rus. A{a erau numite {i so]iile {i fiicele boierilor moldoveni în secolele XV - XVII. "În anul 6971 <1463> iulie 5, {i-a luat }tefan Voievod [email protected] pe cneghina Evdochia de la Chiev, sora lui Semen ]arul". (din Letopise]ul anonim al Moldovei). CNEMID§ = [email protected]@toare [email protected] de osta{ii greci {i romani din Antichitate pentru a-{i proteja picioarele de la genunchi pâ[email protected] la [email protected] Era [email protected]@ din fier sau din bronz. CNEZAT = forma]iune politicâ [email protected] care era [email protected] dintr-un grup de sate române{ti conduse de un cneaz. CNEZATUL HER[EI = forma]iune [email protected] [email protected] din secolele IX - XI în nordul Moldovei, [email protected] la mijlocul distan]ei dintre ora{ele Dorohoi {i [email protected]]i, pe teritoriul care în secolele XVIII - XIX s-a numit [inutul Her]a. Re{edin]a cneazului era într-o a{ezare [email protected], [email protected] azi pe teritoriul satului Fundu Her]ei din comuna Cristine{ti, jude]ul

Boto{ani, [email protected] localnicii îi zic [email protected] [email protected] [email protected]]uie a fost [email protected] de mari arheologi români în anii 1934, 1957, 1967 - 1974. În istorie, forma]iunea [email protected] [email protected] [email protected] aici mai [email protected] {i numele de Codrii Her]ei. CNUT = bici din curea sau din funie, care avea în vârf bile de plumb. "COAD§ DE TOPOR" = expresie [email protected] atunci când cineva [email protected] (ca [email protected]) o [email protected] [email protected] [email protected] î[email protected]@ fapte rele {i [email protected] [email protected]]ii. COALI[IA ANTIHITLERIST§ = alian]@ între 26 de ]@ri, î[email protected] la Washington în ziua de 1 ianuarie 1942. Documentul, intitulat Declara]ia luptei comune împotriva ]@rilor Axei (sau Declara]ia Na]iunilor Unite), putea fi semnat în viitor de orice ][email protected] care accepta principiile Cartei Atlanticului din 11 august 1941. COATLICUE (în mitologia [email protected]) = zei]a [email protected]ântului, a [email protected]]ii {i a Mor]ii. COAUTOR = [email protected] care, î[email protected] cu alta (altele), a scris sau a [email protected] o carte. COBÂL§ = 1. Teritoriu din Moldova [email protected] pe care se cre{teau herghelii; 2. [email protected] forma]iune [email protected] [email protected] româ[email protected], a{a cum a fost cea din stânga cursului mijlociu al Siretului, [email protected] din 39 de sate {i având o suprafa]@ de 1.750 de km2. COBORÂTOR = descendent. COBÚR = toc de piele prins de {aua calului, în care [email protected]@re]ul î{i ]inea revolverul. În anul 1811, "o [email protected] pistoali cu cobur<ul> lor" s-a vândut în Moldova cu 15 lei (Arhivele Na]ionale din [email protected], Colec]ia de documente, P. V/91, f. 1 v.). CÓCHII - VECHI = licita]ie în Moldova în secolul al XVIII - lea {i la începutul secolului al XIX - lea, pentru luarea în [email protected] a unor venituri ale Statului. Un document pe care l-am publicat în revista Carpica nr. XXIX, [email protected], 2000, are [email protected] titlu: "Ponturile Slujbei [email protected] [email protected] cum s-au strigat într-acest an la Cochii Vechi, 1804, ghenar î[email protected]". CÓCIE (de la germ. kutsche) = [email protected]@ mare, î[email protected], [email protected] în [@rile Române în secolele XVI - XVIII. COCON (sau CUCON) = copil de domn sau de boier în Moldova [email protected] "Cucon [email protected] [email protected] [email protected]@ al {eptelea an de [email protected]@". (din Pravila lui Vasile Lupu, 1646). COCO} = [email protected] exterior al mecanismului de dare a focului la o pu{[email protected] de vâ[email protected] "COCKTAIL MOLOTOV" = expresie prin care militarii germani numeau sticlele incendiare aruncate de militarii sovietici asupra tancurilor germane în cel de-al doilea [email protected] mondial. COD = carte (culegere) de legi. De exemplu, Approbatae Constitutiones (Transilvania, 1653), Compillatae Constitutiones (Transilvania, 1669), Pravilniceasca [email protected] ([ara Româ[email protected], 1780), Codul lui Callimachi (Moldova, 1817) {i Legiuirea lui Caragea ([ara Româ[email protected], 1818). COD CIVIL = culegere de legi care [email protected] rela]iile dintre membrii [email protected]]ii, proprietatea etc. CODEX = 1. Manuscrise pe table de lemn cerate din Grecia {i Roma [email protected], prinse la cotor cu curele; 2. Culegere de manuscrise sau de legi din epoca [email protected] CODICE = culegere de texte, mai ales religioase. De exemplu, Codicele Vorone]ian din Moldova (secolul al XVI - lea). "CODICELE MARAMURE}AN DE LA IEUD" = cea mai veche scriere în limba româ[email protected], din câte se [email protected]@. Manuscrisul [email protected] din anii 1391 - 1392 {i a fost descoperit în 1962 de istoricul Dumitru }erbu. Se [email protected]@ în Biblioteca Academiei Române. "CODICELE TEODOSIAN" = culegere de legi din anul 438 d. Hr. [email protected]@ în timpul î[email protected] roman Teodosie al II - lea (408 - 450). Cuprinde toate legile imperiale începând cu cele din timpul î[email protected] Constantin cel Mare (306 - 337). CODICIL = act prin care un testament este modificat sau completat. CODICOLOGIE = {tiin]@ [email protected] a istoriei care [email protected] tehnica de executare {i con]inutul manuscriselor. CODREAN = locuitor de lâ[email protected] Codrul Tigheciului (sau Chigheciului) din apropierea Bugeacului (sudul Basarabiei). "CODRII HER[EI" = 1. Denumirea veche a unor codri întin{i pe circa 30 de kilometri în nord - vestul jude]ului Boto{ani {i în sudul actualului raion Her]a din regiunea [email protected]]i (Ucraina). La poalele acestor Codri dinspre România se în{iruie satele Oroftiana de Sus, Oroftiana de Jos, Bajura, Hude{ti, Alba, [email protected]{ti, [email protected], [email protected], Cristine{ti, Poiana, Baranca, Fundu Her]ei, [email protected]], [email protected]{ti {i Pomârla. De partea [email protected] a Codrilor se [email protected] satele române{ti [email protected]]i, Lunca, Probote{ti, Târnauca, Tureatca, precum {i [email protected]{elul Her]a, care în 1940 (1944) au fost anexate de U. R. S. S. în mod abuziv, iar [email protected] fac parte din raionul Her]a, regiunea [email protected]]i (Ucraina). Izvoarele istorice medievale amintesc de trei Codri vesti]i în [ara Moldovei: ai Her]ei, ai Hâ[email protected] {i ai Ia{ilor. În secolele IX - XI, teritoriul din jurul Codrilor Her]ei era organizat într-un cnezat românesc cu centrul politic într-o a{ezare [email protected], ale [email protected] ruine se mai [email protected] {i azi pe un deal satul Fundu Her]ei, comuna Cristine{ti, jude]ul Boto{ani. Mai târziu, în Codrii Her]ei se [email protected] cei mai temu]i haiduci moldoveni; 2. Denumire [email protected] {i fostului cnezat românesc al Her]ei. CODUL LUI HAMMURABI (sau HAMMURAPI) = culegere de legi din vremea lui Hammurabi (1792 - 1750 î. Hr.), fondatorul statului babilonian. Codul, în limba [email protected], a fost descoperit la Susa (est de Babilon) în anul 1901. Placa de diorit pe care au fost scrise cele 282 de articole ale Codului se [email protected]@ la Luvru. Acest Cod prevedea pedepse foarte aspre pentru sclavi, mai ales pentru cei fugari {i pentru oamenii liberi care îi [email protected] "[email protected] omul (liber - n. n.) î[email protected] ]ine pe

acel sclav în casa sa, {i sclavul este apoi [email protected] în [email protected] [email protected], omul respectiv [email protected] [email protected]". (art. 19). "[email protected] un sclav [email protected] o [email protected] fiului unui om liber, [email protected] i se taie urechea". (art. 205). COFETURI (sau CONFETURI) = 1. Bomboane; 2. Diferite dulciuri. În ziua de 5 februarie 1777 un moldovean a [email protected] 4 lei "pe 2 [email protected] confeturi de pus pe [email protected] {i la [email protected]@stasu". (Arhivele Na]ionale din [email protected], Colec]ia de documente, P. II/110, f. 1). COGEA = 1. [email protected]ân; 2. Mare; 3. Viteaz. COGEA - BA} = 1. Primul dintre [email protected]âni; 2. Primar al unui sat dobrogean în timpul [email protected]ânirii otomane. COGNOSCIBIL = ceva ce poate fi cunoscut. COHORS (sau COHORT§) = unitate [email protected] [email protected] de pedestra{i. Zece cohorte formau o legiune. COIF = obiect de metal pus pe cap, pentru protec]ie în timpul luptei. A fost folosit î[email protected] din epoca bronzului. COLAC = [email protected] [email protected] [email protected]@ de proprietari acelor oameni care le [email protected] {i le aduceau vitele [email protected]@cite din cârduri sau cirezi. COLANDRISÍ (a) = a exploata pe cineva, a persecuta. COLA[IONÁ (a) = 1. Ac]iunea de a confrunta copia unui document sau text cu originalul, pentru a descoperi {i î[email protected] eventualele gre{eli; 2. A verifica mai multe texte vechi cu acela{i con]inut, pentru a se constata [email protected] între ele [email protected] diferen]e. COLHIDA (sau COLCHIDA, KOLCHIS) = nume pe care vechii greci l-au dat Gruziei occidentale, unde au întemeiat [email protected] colonii. În secolele VI - II î. Hr. a existat Regatul Colhida în zona Mun]ilor Caucaz (estul [email protected] Negre). COLHOZ = [email protected] [email protected] [email protected], [email protected] prin constrângerea ]@ranilor din fosta U. R. S. S. COLIBA}I = nume dat unor ]@rani dependen]i din [ara Româ[email protected] în secolul al XVII - lea, deoarece locuiau în colibe. COLIMVITR§ = 1. Vas în care se punea apa pentru a fi boteza]i copiii la începutul Cre{tinismului; 2. Cristelni]@. COLINELE ROMEI = cele {apte dealuri de lâ[email protected] râul Tibru, pe care s-a construit ora{ul Roma. Colinele aveau [email protected] denumiri: Palatin, Capitoliu, Quirinal, Viminal, Esquilin, Caelius {i Aventin. COLLEGIA = [email protected] me{te{[email protected]@ în Imperiul Roman. COLOAD§ = [email protected]@ pentru grâne [email protected] în Moldova în secolul al XV - lea, care cuprindea patru [email protected]]i. Este de origine [email protected] La 6 ianuarie 1411, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, [email protected] [email protected] dea ctitoriei sale de la Bistri]a, între altele, "zece coloade de grâu" în fiecare an. Mai târziu, printr-un hrisov domnesc din 26 ianuarie 1453, [email protected]@stirii Pobrata din Moldova i se acorda anual anumite [email protected]]i de [email protected], vin, o [email protected] la Bohotin, precum {i "în fiecare an, câte [email protected] coloade de mal] {i patru coloade de grâu" de la morile ora{ului Baia. COLOANE GEMINATE = coloane care într-o construc]ie sunt grupate [email protected] câte [email protected] COLOANELE LUI HERCULES = numele antic al strâmtorii Gibraltar. COLONAD§ = {ir de coloane a{ezate în fa]a [email protected] într-o [email protected] sau în jurul pere]ilor. COLONEL = grad militar superior locotenent - colonelului {i inferior generalului. COLONTITLU = rând scris deasupra paginilor unui text, care cuprinde numele autorului {i titlul [email protected] (uneori, prescurtat). COLOSSEUM = amfiteatru cu 50.000 de locuri construit în Roma [email protected] între anii 75 - 80 d. Hr., în timpul î[email protected]]ilor Vespasian {i Titus. Avea patru etaje, 80 de [email protected], {i era folosit pentru diferite reprezenta]ii {i lupte de gladiatori. COLOSUL DIN RODOS = una dintre cele {apte minuni ale [email protected]]ii, [email protected] pe insula cu acela{i nume, la 25 de kilometri în sud - vestul Asiei Mici. Monumentul a fost î[email protected]]at în amintirea unei victorii a regelui Ptolemeu I al Egiptului (supranumit apoi "Soter", [email protected] "Salvatorul") împotriva unor du{mani ai locuitorilor din Rodos. Statuia a fost [email protected]@ din bronz de sculptorul Chares din Lindos, elevul celebrului Lisip, în timp de 12 ani (292 - 280 î. Hr.). [email protected] descrierea lui Pliniu, Colosul era înalt de 31,5 metri (cam cât un bloc cu 10 etaje din zilele noastre). Unii au presupus [email protected] printre picioarele [email protected] ale Colosului puteau trece [email protected] [email protected] statuie uria{@ s-a [email protected]{it [email protected] numai 56 de ani, în timpul cutremurului din anul 224 î. Hr. Se spune [email protected] în secolul al X - lea d. Hr. un calif arab a vândut unui negustor Colosul, care [email protected] [email protected]{it de peste un mileniu. S-a calculat [email protected] bronzul din Colos câ[email protected] circa 300 de tone, [email protected] acel negustor a avut nevoie de 900 de [email protected] pentru a-l transporta. COLPORTAJ = comer] ambulant de demult. COLT = tip de revolver inventat de americanul Samuel Colt (1814 - 1862). COL[UNI = ciorapi din lâ[email protected], împleti]i. COLUMBAR (sau COLUMBARIA) = construc]ie [email protected] cu ni{e în pere]i, în care romanii depuneau urnele cu cenu{@ [email protected] incinerarea persoanelor decedate. COLUMNA LUI TRAIAN = monument construit în Roma de [email protected] Apollodor din Damasc în anul 113 d. Hr., în amintirea luptelor purtate de î[email protected] Traian împotriva dacilor. Are î[email protected]]imea de 29,78 metri (sau circa 40 de metri cu tot cu soclu) {i se compune din 18 blocuri mari de [email protected] suprapuse. Friza, în [email protected] de [email protected], are lungimea de 200 de metri, î[email protected]]imea între 0,90 - 1,25 metri, {i cuprinde 155 de scene de [email protected] cu circa 2500 de figuri. Columna are diametrul de 3,50 metri {i este [email protected]@ cu o [email protected]

[email protected] La baza ei a fost [email protected] o [email protected] [email protected] de aur, cu cenu{a î[email protected] Traian. În vârful Columnei era statuia î[email protected], dar în anul 1587 a fost î[email protected] cu statuia Sfântului Petru. COLUMNAE HERCULIS = nume dat promontoriilor Abyla {i Calpe, între care se [email protected] strâmtoarea Gibraltar. Se spune [email protected] la început promontoriile erau legate, dar le-a [email protected]]it puternicul Hercule, de la care {i-au luat numele. COMANDAMENT = organul care conduce o mare unitate [email protected] sau o institu]ie [email protected] COMANDATUR§ = Comandament (în vechea [email protected] [email protected]). COMANDIR = vechi comandant de oaste. COMÁNDO = trupe antrenate special pentru diferite ac]iuni independente. COMANDÓR = colonel de avia]ie sau de [email protected] COM§NAC = [email protected]@ [email protected] [email protected] de [email protected]@rii ortodoc{i. COMEMORARE = ceremonie [email protected] pentru a evoca amintirea unei [email protected]]i sau a unui eveniment istoric. COMENDUIRE = denumirea organului militar care [email protected] ordinea {i disciplina într-o localitate. "COMENTARII" = opera î[email protected] roman Marcus Ulpius Traianus (98 - 117) în care a descris cele [email protected] [email protected] pe care le-a purtat cu regele Decebal (87 - 106) pentru cucerirea Daciei. Comentariile s-au pierdut în î[email protected] necunoscute. "COMES SACRI STABULI" = [email protected] grajdurilor imperiale din Imperiul Bizantin. COMILITON = [email protected]{ de idei sau de [email protected] CÓMIS = [email protected] important, care avea în [email protected] grajdurile {i hergheliile domne{ti. Cel din Moldova [email protected] {i de brani{tea [email protected] de la Bohotin, lâ[email protected] Prut. Primele [email protected] sunt din 1415 ([ara Româ[email protected]) {i 1435 (Moldova). CÓMIS VOIAJOR = [email protected] care se [email protected] în diferite [email protected]]i pentru a [email protected] clien]i la o [email protected] COMISAR MILITAR = reprezentantul P. C. U. S. într-o unitate [email protected] sau institu]ie [email protected] [email protected] în perioada 1918 1942. COMISARIAT = 1. Sec]ie a Poli]iei unui ora{, având în frunte un comisar; 2. Organ militar local care se [email protected] cu recrutarea tinerilor pentru serviciul militar obligatoriu, precum {i cu eviden]a [email protected] a celor ce {i-au [email protected] stagiul. COMISION = [email protected] [email protected] celui care vinde sau [email protected]@ diferite [email protected] pentru [email protected] [email protected] COMI}EL = [email protected] la grajdurile domne{ti din Moldova {i [ara Româ[email protected], subordonat comisului. COMITANENSES = trupe de campanie din Imperiul Bizantin în secolul al IV - lea d. Hr. COMITET = organ colectiv de conducere a unor organiza]ii politice, sindicale, culturale etc. "COMITET DE OBL§DUIRE" = organ de conducere al [@rii Române{ti format în ziua de 15 ianuarie 1821. Din Comitet [email protected] parte mari boieri în frunte cu Grigore Ghica (viitorul domn), Barbu [email protected]@rescu {i Grigore Brâncoveanu. Cu aprobarea {i cu sprijinul acestora, Tudor Vladimirescu s-a deplasat în Oltenia, unde a început revolu]ia. COMITIUM = acea parte a Forului din Roma unde se aduna poporul în diferite î[email protected] COMÍ[II = [email protected] ale poporului în timpul Republicii Romane, cu atribu]ii în probleme politice, religioase sau legislative. COMMENDATIO = act de supunere prin care cei ce primeau [email protected]ânt de la seniori în Evul Mediu occidental deveneau vasali. COMOAR§ = 1. Bani mul]i sau obiecte de mare pre] care cândva au fost ascunse, iar mai târziu au fost descoperite de arheologi sau în mod întâ[email protected]; 2. [email protected]]ie. COMODOR = grad de ofi]er în marina Marii Britanii {i S. U. A., superior gradului de [email protected] COMÓRNIC = [email protected]@ra{. Un "pan [email protected] comornic" este men]ionat într-un hrisov moldovenesc din 6 martie 1443. "COMPANIA GOLFULUI HUDSON" = veche companie [email protected] [email protected] înfiin][email protected] în anul 1667, care [email protected] comer] pe teritoriul Canadei. Acea companie a înfiin]at primele a{[email protected] britanice în Canada. COMPATRIOT = [email protected] fa]@ de [email protected] [email protected] din aceea{i ][email protected] COMPÉNDIU = 1. Prezentarea [email protected], [email protected], a unei discipline; 2. Conspect. COMPILA[IE = 1. "[email protected]" cu idei sau fragmente luate de la al]i autori {i pe care autorul respectivei "opere" (?!) nu le-a prelucrat personal; 2. [email protected] [email protected]@ o contribu]ie [email protected] a autorului. "COMPILLATAE CONSTITUTIONES" = colec]ie de legi din Transilvania, [email protected]@ în anul 1669. COMPLICE = [email protected] care, în mod inten]ionat, [email protected] pe cineva ca [email protected] [email protected] o infrac]iune. COMPLUVIUM = [email protected]@ în acoperi{ul casei romane, prin care [email protected] lumina, aerul {i apa de ploaie. COMUNARD = [email protected] în timpul Comunei din Paris din anul 1871. COMUNEROS = 1. Nume dat unor ora{e din Castilia, care în anul 1520 s-au [email protected] contra absolutismului; 2. Denumirea [email protected] din Columbia care în 1781 s-au [email protected] contra [email protected]ânirii spaniole; 3. Denumirea aripii de stânga din timpul revolu]iei spaniole din perioada 1820 - 1823. COMUNIDADES = [email protected]]i autonome organizate de ora{ele spaniole [email protected]@tite împotriva puterii centrale în anii 1520 1521. COMUNITATEA ECONOMIC§ EUROPEAN§ (sau PIA[A COMUN§) = organiza]ie pentru integrare [email protected] înfiin][email protected] la Roma în ziua de 25 martie 1957, din care [email protected] parte Fran]a, Belgia, Italia, Luxemburg, Olanda {i R. F. a

Germaniei. Tot atunci s-a constituit {i "Comunitatea [email protected] a Energiei Atomice" ("Euratom"). Aceste tratate au intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 1958. COMUNITATEA EUROPEAN§ A C§RBUNELUI }I O[ELULUI (C. E. C. O.) = organiza]ie [email protected] interna][email protected] [email protected] în ziua de 18 aprilie 1952. COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (C. S. I.) = uniune de state independente [email protected] la Alma - Ata în ziua de 21 decembrie 1991. S-a format din 11 (apoi 12) foste republici sovietice socialiste: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina {i Uzbekistan. S-a [email protected]ât ca sediul C. S. I. [email protected] fie la Minsk (în Belarus). COMUNITATE ETNIC§ = grup de oameni care au aceea{i origine, vorbesc aceea{i [email protected] {i au o [email protected] [email protected] COMUNIUNE = [email protected]@ strâ[email protected] între persoane de aceea{i credin]@. CONABÍU = culoare vi{inie. CONAC = 1. [email protected] [email protected] ([email protected]) [email protected] din mediul rural; 2. Loc amenajat pentru popasul, odihna {i [email protected] [email protected] turci care treceau prin Moldova sau [ara Româ[email protected] În cea de-a doua domnie a sa în Moldova, Gheorghe Duca (1668 - 1672) "au [email protected] conace pentru Î[email protected]@]ie, {i poduri peste toate [email protected] câte au trebuitu, cu mare [email protected], orânduindu pre la conace oameni de [email protected] {i cu izvodu de câte ar trebui, [email protected] nu [email protected] (...); la conace era grijitu totu ce trebuia, pâne, orzu, ialovi]e, berbeci, miere, untu, lemne, [email protected], ]eru{i, {i totu ce trebuia [email protected] nu fie [email protected] nici de unele". (Nicolae Muste, Letopise]ul); 3. Unitate de [email protected]@ me[email protected] pentru distan]e mari. În secolul al XVII - lea [email protected]@torul turc Evliya Celebi scria [email protected] [email protected] clopotului bisericii "Trei Ierarhi" din Ia{i "se aude de la o [email protected] de un conac". CONACCÍU = boier î[email protected] cu [email protected] conacelor, [email protected] a locurilor de popas, [email protected], [email protected], pentru domn sau pentru [email protected] turci care treceau prin [@rile Române. CONA[IONAL = [email protected] care face parte din aceea{i na]iune cu [email protected] [email protected] CONC§ = [email protected] în forma unui sfert de [email protected], care [email protected] absidele bisericii. CONCENIE = sfâr{itul unei [email protected]]i (ac]iuni). CONCERIT = dare [email protected]@ de românii ortodoc{i dintr-o raia [email protected] [email protected]@, pentru a putea avea o [email protected] în localitatea lor. CONCILIERE = î[email protected] (în]elegere) între [email protected]]i opuse. CONCILII ECUMENICE = cele {apte Concilii care s-au ]inut în secolele IV - VIII: 1. Niceea (325); 2. Constantinopol (381); 3. Efes (431); 4. Calcedon (451); 5. Constantinopol II (553); 6. Constantinopol III (680 - 681); 7. Niceea II (787). CONCILIUL DE LA TRENT (TRENTO) = Conciliu catolic ce s-a ]inut în perioada 1545 - 1563. A luat atitudine împotriva Reformei religioase care se [email protected]ândea atunci în ]@ri din centrul {i din apusul Europei. CONCORDIA (în mitologia [email protected]) = zei]a [email protected] {i a În]elegerii. CONDAC = cântare [email protected] în cinstea unui Sfânt (în Biserica [email protected]). CONDEI = î[email protected]@[email protected] la o [email protected] [email protected] [email protected]@ în Evul Mediu românesc. Un document din luna iunie 1827 are [email protected] titlu: "Sama [email protected] Gheorghie ot Be]@{ti (]inutul [email protected] - n. n.) de banii ce au priimit din datorii {i alte condei<e> (...)". (Arhivele Na]ionale din Piatra Neam], Colec]ia de documente {i scrisori Krupenski, anul 1827, nr. 31 {i 32). "CONDEI PORT§RE[ DE CERNEAL§" = denumirea stiloului inventat {i brevetat la Paris în anul 1827 de românul Petrache Poenaru (1799 - 1875). CONDICAR = [email protected] care scria {i [email protected] condicile în trecut. CONDIC§ = 1. Registru; 2. Catastif (de exemplu, Condica liuzilor din anul 1803 pentru toate ]inuturile Moldovei dintre Mun]ii Carpa]i {i râul Nistru); 3. Culegere de legi (de exemplu, Condica [email protected] a Principatului Moldovei din anul 1817). CONDOTIERI = comandan]i ai o{tilor de mercenari [email protected]@ri în Italia [email protected] CONDRACT (sau CONDACT) = contract. Un document moldovenesc din anul 1817 începea astfel: "Dat-am ade<[email protected]>rat {i încredin]at condactul mieu la mâna [email protected]{ilor din satul Luncani (...)". (Arhivele Na]ionale din [email protected], document din 1 august 1817, p. 1). CONDÚRI = pantofi de [email protected] cu tocul înalt. În ziua de 19 decembrie 1807, un moldovean a [email protected] "o [email protected] conduri fetei" cu 35 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 258/19). CONETABIL = 1. Primul ofi]er al Regatului Fran]ei de [email protected], care avea {i comanda armatei; 2. Comandantul pedestra{ilor mercenari din vestul Europei în Evul Mediu. "CONFEDERA[IA RINULUI" = numele unui stat german nou, creat de î[email protected] Napoleon I al Francezilor în ziua de 12 iulie 1806. În articolul 1 al actului de constituire s-a men]ionat [email protected] "statele [email protected]]ilor lor {i Alte]elor lor serenissime (...) vor fi separate pentru totdeauna de teritoriul Împeriului Roman de Na]iune [email protected], {i se unesc între ele într-o Confedera]ie aparte, sub numele de Statele Confederate ale Rinului". Articolul 12 prevedea [email protected] "M. S. [email protected] Francezilor va fi proclamat Protector al Confedera]iei (...)". CONFERÍ (a) = a acorda unei persoane un titlu, o decora]ie, sau un grad.

CONFESIUNE = 1. Religie; 2. Cult; 3. [email protected], de [email protected] credincios, în fa]a preotului, a [email protected] sale, pentru a fi iertat de Dumnezeu. "CONFESIUNEA DE LA AUGSBURG" = document din anul 1530 prin care s-a stabilit dogma {i organizarea Bisericii Luterane. Prevederi: principele [email protected] fie {eful Bisericii Luterane din principatul lui; Biserica [email protected] [email protected] fie necostisitoare {i [email protected]; predica [email protected] nu se mai [email protected] în limba [email protected], ci în limba [email protected]; î[email protected] icoanelor {i a moa{telor; din cele }apte Taine, [email protected] ramâ[email protected] numai Botezul {i Î[email protected]@{ania; [email protected] fie desfiin][email protected] ierarhia [email protected]; pastorii [email protected] fie [email protected] [email protected]]ilor luterane; desfiin]area [email protected]@stirilor catolice {i secularizarea averii lor. CONFINII = grani]e. CONFESÓR = 1. Preot într-o parohie; 2. Preot într-o unitate [email protected] CONFISCAREA AVERILOR DOMNE}TI = obiceiul turcilor de a confisca averea domnilor români deceda]i sau [email protected]]i de hainie (necredin]@) fa]@ de sultan. }[email protected]]@ Lupu, tâ[email protected] domn al [@rii Moldovei, a murit în anul 1661. Cronicarul Miron Costin scria în Letopise]ul [email protected] [email protected] "î[email protected] nu era ie{it sufletul, s-au înglotit (turcii - n. n.) {i au venit [email protected] ia ce or [email protected] domnescu tot pre sama Î[email protected]@]iei". Mai târziu, în anul 1678 a fost mazilit domnul moldovean Antonie Ruset (1675 - 1678), în urma unor intrigi boiere{ti. A fost dus la Istanbul, închis {i chinuit cumplit, pentru a i se lua banii. Din Letopise]ul lui Ion Neculce [email protected] [email protected] "pân' {i tulpanuri sup]iri îi [email protected] de înghi]ie, {-apoi le [email protected] înapoi, de-i scote ma]@le pe [email protected] }i l-au [email protected] de au dat 1.000 de pungi {i mai bine". CONFORMISM = acceptarea [email protected], [email protected], a opiniilor altora, chiar [email protected] acestea nu corespund opiniilor proprii. CONFRERIE (sau CONFR§[IE) = 1. Asocia]ie de negustori în Europa [email protected] {i [email protected] în Evul Mediu. Se mai numea {i [email protected] 2. Asocia]ie [email protected] sau [email protected] CONFUCIANISM = veche religie [email protected] î[email protected] de Kong - zi (sau Confucius), care a [email protected] în perioada 551 - 479 î. Hr. CÓNGIU (sau MEDIMN) = 1. [email protected]@ de greutate în statul spartan, [email protected] cu circa 10 kilograme; 2. [email protected]@ veche, de trei litri {i un sfert, la romani. CONGREGA[IE = 1. Ordin monahal la catolici; 2. Organiza]ie [email protected] pentru [email protected] [email protected]; 3. Departament central al Vaticanului, în frunte cu un cardinal; 4. }edin]@ la un Conciliu; 5. Adunare [email protected] CONGRESMAN = membru în Congresul Statelor Unite ale Americii. CONGRESUL "LEGII TIMBRULUI" = Congres al reprezentan]ilor celor 13 colonii engleze din America de Nord, care s-a ]inut la New York în ziua de 19 octombrie 1765. De{i au declarat în scris [email protected] sunt "sincer devota]i persoanei [email protected]]ii Sale", participan]ii au protestat înpotriva Legii Timbrului [email protected] de parlamentul britanic la 22 martie 1765, prin care se introducea o [email protected] [email protected] în colonii. CONGRESUL NA[IONAL AL POPORULUI = denumirea organului suprem al puterii de stat în Republica [email protected] [email protected] CONIVEN[§ = faptul de a î[email protected] o situa]ie [email protected] "CONJURA[IA CONFEDERATIV§" = conspira]ie ini][email protected] în Moldova în anul 1839 de comisul Leonte Radu, care [email protected] formarea unei Confedera]ii din Moldova, [ara Româ[email protected] {i Serbia. Confedera]ia trebuia [email protected] fie [email protected] de un domn ereditar {i [email protected] Imperiului Otoman. CONLOCUITOR = [email protected] [email protected] la [email protected] [email protected] ce locuie{te în aceea{i ][email protected] sau regiune. CONSCRIS = recrut chemat [email protected]{i [email protected] serviciul militar obligatoriu. CONSEMN = îndatoririle pe care le are {eful [email protected] militare, în conformitate cu misiunea [email protected] respective. CONSEMNÁ (a) = a nu permite unui militar [email protected] [email protected]@[email protected] nava sau cazarma o [email protected] [email protected], din cauza unui act de [email protected] CONSERVATORISM = [email protected] ce [email protected] mare importan]@ tuturor institu]iilor {i elementelor tradi]ionale române{ti, cum ar fi Biserica, familia, morala {i altele. CONSF§TUIRE = întâlnire de lucru a reprezentan]ilor unor institu]ii, întreprinderi, organiza]ii sau ]@ri. CONSFIN[Í (a) = a accepta sau a fi de acord cu ceva. CONSILIER = 1. Sfetnic 2. [email protected] în domeniul în care este specialist. CONSILIU DE COROAN§ = organ consultativ creat de regele Carol I (1866 - 1914) al României, din care [email protected] parte principalii oameni politici ai ]@rii. Era convocat în situa]ii excep]ionale. De exemplu, Consiliul de [email protected] de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914, când s-a [email protected]ât neutralitatea României în primul [email protected] mondial. Acest organ politic consultativ a devenit permanent printr-un Decret al regelui Carol al II - lea din 30 martie 1938. Membrii Consiliului erau "desemna]i de rege dintre actualii {i fo{tii demnitari ai Statului, Bisericii, O{tirii {i ai Cur]ii regale, sau din [email protected]]i de [email protected] ale ]@rii". Ei se numeau consilieri regali {i aveau rangul de mini{tri de stat. "CONSILIUL DIRIGENT" = guvernul provizoriu al Transilvaniei, format la Alba Iulia în ziua de 2 Decembrie 1918. Era compus din 15 membri {i îl avea ca pre{edinte pe Iuliu Maniu, care era {i ministru de Interne. Consiliul Dirigent {i-a stabilit sediul la Sibiu.

"CONSILIUL NA[IONAL ROMÂN CENTRAL" = organism politic românesc creat în ziua de 18/31 octombrie 1918 cu scopul de a [email protected] {i realiza unirea Transilvaniei {i Banatului cu România. Avea sediul la Arad {i era format din {ase membri ai Partidului Na]ional Român (Vasile Goldi{, Alexandru Vaida - Voievod, }tefan Cicio - Pop, Aurel [email protected], Teodor Mihali, Aurel Vlad) {i {ase ai Partidului Social - Democrat (Ion Fluera{, Iosif Jumanca, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Renoiu, Bazil Surdu), ambele din Transilvania. CONSISTÓRIU = 1. Organ de [email protected] {i de [email protected] pentru clericii ortodoc{i; 2. Adunare a cardinalilor catolici, [email protected] de [email protected]; 3. Adunare [email protected] a pastorilor protestan]i; 4. Adunare [email protected] a rabinilor evrei. CONSISTORIUM = Consiliu imperial în Imperiul Bizantin. Membrii [email protected] erau numi]i de î[email protected] {i purtau numele de comites. CONSPIRATIVITATE = situa]ie când o [email protected] sau o organiza]ie [email protected]@ secretul unei anumite ac]iuni politice, pe care [email protected]]ile statului o [email protected] [email protected] CONSPIRA[IE = 1. Conjura]ie; 2. Complot. De exemplu, "Conjura]ia Egalilor" din Fran]a (1796), [email protected] de F. N. Babeuf, sau "Conspira]ia lui Catilina" împotriva Senatului roman din anul 63 î. Hr. "CONSTITU[IA ANTONINIAN§" = denumirea Edictului din anul 212 d. Hr. dat de î[email protected] roman Caracalla (211 217). To]i oamenii liberi din Imperiul Roman primeau [email protected]]enie [email protected] ("civitas romana"). "CONSTITU[IA C§RVUNARILOR" (sau "MEMORIUL C§RVUNARILOR" = memoriu cuprinzând 77 de "ponturi" (articole), [email protected] în luna aprilie 1822 de tâ[email protected] comis boto{@nean [email protected] [email protected] (1795 - 1830), reprezentant al micii boierimi moldovene. Acesta propunea multe reforme, între care: domnie constitu][email protected]; respectul [email protected]]ii; egalitate în fa]a legii; libertatea [email protected]; libertatea î[email protected]]@mântului; libertatea industriei {i a comer]ului; formarea unui Sfat Ob{tesc al ]@rii, care [email protected] [email protected] {i boieri mari, {i mici; etc. În [email protected]@ cu industria {i comer]ul, la "pontul" 13 se preciza [email protected] "lucrarea [email protected]ântului în tot chipul, me{te{ugurile, deschiderea de fabrici de orice trebuin]@, precum {i [email protected] de iscusin]i cele nevinovate {i tot felul de negustorie, [email protected] fie neoprite în [email protected]ântul Moldovei (...)" {i, de asemenea, [email protected] fie "slobode (...) productele [email protected]ântului de orice fel a trece {i peste hotar, [email protected] din ][email protected], spre folosul ali{veri{ului ]@rii, precum {i î[email protected] ]@rii de a [email protected] ali{veri{ui". CONSTITU[IA EUROPEAN§ = legea [email protected] a Uniunii Europene, [email protected] la Roma de liderii a 25 de state comunitare în ziua de 29 octombrie 2004. Textul de peste 400 de pagini al Constitu]iei a fost semnat în aceea{i [email protected] în care la 25 martie 1957 fusese semnat Tratatul pentru constituirea [email protected]]ii Economice Europene. CONSTITU[IA IACOBIN§ = lege [email protected] {i [email protected] din Fran]a, [email protected] de Conven]ie în ziua de 24 iunie 1793 {i [email protected] printr-un referendum. [email protected] câteva prevederi ale acelei Constitu]ii: "Scopul [email protected]]ii este fericirea [email protected]". (Art. 1); "To]i oamenii sunt egali prin [email protected] {i înaintea legii". (Art. 3); "Libertatea este puterea ce apar]ine omului de a face tot ceea ce nu [email protected]@ drepturilor altuia: ea are ca principiu natura, ca [email protected] dreptatea, ca [email protected] legea". (Art. 6); "Legea trebuie [email protected] apere libertatea [email protected] {i [email protected] împotriva agresiunii celor care [email protected]". (Art. 9); "Când guvernul [email protected] drepturile poporului, insurec]ia este pentru popor {i pentru fiecare parte a poporului cea mai [email protected] {i cea mai [email protected] datorie". (Art. 35). CONSTITU[IONALITATE = faptul [email protected] o lege este [email protected] cu Constitu]ia ]@rii. CONSUÁLII = [email protected]@tori ale seceri{ului în Roma [email protected] CONSUETUDINE = 1. [email protected] de drept [email protected], [email protected] obicei; 2. [email protected]; 3. Obiceiul [email protected]ântului. CONSULAT = reprezentan]@ [email protected] [email protected] a unei ]@ri într-o [email protected] ][email protected] [email protected]@ interesele ]@rii pe care o [email protected] În Moldova {i [ara Româ[email protected], primele consulate [email protected] au fost înfiin]ate în anii 1782 (rus), 1783 (austriac), 1785 (prusian), 1798 (francez) {i 1803 (englez). CONSUS (în mitologia [email protected]) = zeul Prevederii. CONT = calcul pentru un proces economic pe o [email protected] [email protected] de timp, care cuprinde [email protected] [email protected]]i: debitul {i creditul. CONT§} = 1. [email protected] [email protected], pe care o purtau [email protected] domnii {i boierii; 2. [email protected] ]@[email protected]@. "[email protected], care [email protected] de patima celorlal]i, luase obicei în [email protected] sara, la culcare, a-{i coase mânicile [email protected]{ului". (Ion [email protected], Amintiri din [email protected]). CONTE = 1. Senior de provincie [email protected] [email protected]; 2. Titlu nobiliar ereditar, situat între marchiz {i viconte (în vestul Europei), sau între prin] {i baron (în Rusia [email protected]). CONTRAAMIRAL = grad militar în [email protected], inferior celui de viceamiral. CONTRAATAC = ac]iunea [email protected] a unei [email protected]]i militare pentru a redobândi un teritoriu pierdut în urma unui atac anterior al inamicului. CONTRABAND§ = 1. Trecerea [email protected] peste [email protected] a unor [email protected] interzise la import sau la export; 2. Sustragerea [email protected] de la plata taxelor vamale [email protected] de lege. CONTRABONT = 1. [email protected] de [email protected]; 2. [email protected] [email protected] de vame{ii moldoveni pe la anul 1800. CONTRACCÍU = [email protected] din [ara Româ[email protected] sau din Moldova care în secolele XVIII - XIX lua în [email protected], pe o [email protected], ocnele, [email protected], menzilurile (po{ta) etc.

CONTRACT = document încheiat între [email protected] persoane, cuprinzând obliga]ii {i drepturi reciproce. CONTRACT ONERÓS = denumire [email protected] în situa]ia când o parte [email protected] î{i propune ob]inerea unor avantaje suplimentare în schimbul obliga]iilor asumate. CONTRAFORT = î[email protected]@ din [email protected] sau din beton, având forma unui pilastru {i fiind lipit de un zid exterior, pentru a-i [email protected] rezisten]a. CONTRALOVITUR§ = riposta [email protected] a unor [email protected]]i militare, cu scopul de a înfrânge for]ele inamicului. CONTRAOFENSIV§ = ac]iunea de trecere de la [email protected] la [email protected], pentru a opri atacul pornit de inamic. CONTRAREFORM§ = ac]iunea Bisericii Catolice din secolul al XVI -- lea î[email protected] împotriva Reformei religioase. CONTRASPIONAJ = serviciul secret al unui stat, care [email protected] informa]ii cu scopul de a anihila activitatea spionilor [email protected] CONTRATORPILOR = denumirea veche a [email protected] din marina [email protected] CONTROVERS§ = discutarea în contradictoriu a unei chestiuni. CONTUMACIE = absen]a la [email protected] a unui inculpat. CON[OPIST = mic func]ionar de birou. CONVENIEN[§ = [email protected] de [email protected] [email protected] de o societate. CONVENT = 1. Consiliu superior într-o [email protected]@stire [email protected] sau într-un ordin [email protected]@resc catolic; 2. Organ suprem de conducere în Biserica [email protected]; 3. Adunare [email protected] a organiza]iei masonice (francmasonice). "CONVEN[IA DE LA PARIS" = lege [email protected] pentru Principatele Române, [email protected] la Paris în luna august 1858 de reprezentan]ii Fran]ei, Marii Britanii, Austriei, Prusiei, Rusiei, Turciei {i Regatului Sardiniei. Conven]ia a stabilit viitorul statut politic al celor [email protected] ]@ri, care urmau a se numi Principatele Unite ale Moldovei {i [@rii Române{ti, î[email protected] fiecare cu domn, guvern {i Adunare proprie. Ca institu]ii comune s-au înfiin]at Comisia [email protected] {i Înalta Curte de Justi]ie {i Casa]ie, ambele având sediul la Foc{ani. Conven]ia a [email protected] [email protected][email protected] în anul 1864. CONVERTÍ (a) = a-l face pe cineva [email protected] adere la o [email protected] religie. COOPERATISM = sistem economic ce î[email protected] coopera]ia. COOPERATIV§ = întreprindere [email protected] [email protected] de persoane asociate, egale în drepturi {i obliga]ii, care î{i [email protected] riscurile posibile. COOPERATIVIZARE = unirea for][email protected] a ]@ranilor din România (î[email protected] cu [email protected]ântul, animalele {i utilajele) în [email protected] Agricole Colective în perioada 1949 - 1962. COOPERA[IE = asocierea unor persoane în întreprinderi de produc]ie, consum, [email protected] de servicii {. a. COPARTICIPARE = participarea la ceva a unei persoane, î[email protected] cu alte persoane. COPÁSTIE = balustrada de pe puntea unei [email protected] COPEIC§ = [email protected] din Imperiul Rusiei, din fosta U. R. S. S., {i din Federa]ia [email protected], [email protected] cu a suta parte dintr-o [email protected] Din anul 1535 {i pâ[email protected] în 1718 era din argint, iar mai târziu, din [email protected] A circulat {i în [@rile Române în secolele XVIII XIX. COPIA 1 (în mitologia [email protected]) = zei]a Bel{ugului, a Abunden]ei. COPIA 2 = cu]it liturgic. Este folosit pentru [email protected] prescurilor. COPII DE CAS§ = fii de boieri care slujeau la Curtea [email protected] La începutul secolului al XVIII - lea, în oastea Moldovei "mai era {i [email protected]@rimea, [email protected] boierna{ii, copiii de [email protected], pentru care Grigore [email protected] (Grigore al II - lea Ghica - n. n.) [email protected] suli]e [email protected] cu steaguri de [email protected]@ (...)". (din Cronica Ghicule{tilor). "COPIL ÎNTUNECAT" = copil nelegitim (cu [email protected] necunoscut). COPORAN = anteríu. COP[I = cre{tini din Egipt. COPYHOLDER = ]@ran eliberat de sarcinile feudale în Anglia. Prin acest termen se în]elege ]@ranul de][email protected] al copiei actului prin care a fost eliberat din {erbie. COPYRIGHT = dreptul exclusiv al unei edituri de a publica, vinde, sau reedita o [email protected] [email protected], {tiin][email protected] etc. CORABIE = vas cu pânze folosit în trecut fie în [email protected], fie pentru transportul [email protected] {i a [email protected]@torilor. CORAN (sau ALCORAN) = Cartea Sfâ[email protected] a Islamului, [email protected] de Allah lui Mahomed. Se spune [email protected] originalul se [email protected] în Cer, pe [email protected]ânt existând doar cópii. Coranul cuprinde 114 capitole, cu 6.226 de versete. COR§BIER = marinar pe o corabie, sau proprietar de corabie. CORDAY CHARLOTTE (1768 - 1793) = femeia care l-a asasinat pe J. P. Marat în anul 1793. Tribunalul revolu]ionar francez de atunci a condamnat-o la moarte. CORD§ = sabie (denumire [email protected] în [ara Româ[email protected] în secolul al XV - lea). CORDELIERI = 1. [email protected]@ri franciscani care se încingeau cu o frânghie [email protected] cu trei noduri; 2. Membri ai unui club revolu]ionar din Fran]a, întemeiat în anul 1790 de Danton, Marat {i Desmoulins. CORDOVANE = piei de [email protected] prelucrate ([email protected]@cite {i vopsite) pentru a fi folosite la confec]ionarea obiectelor de [email protected] sau la legarea [email protected]]ilor.

CORDUN (sau "CORDON ÎMP§R§TESC") = 1. Denumire [email protected] Bucovinei române{ti [email protected] anul 1775 când a fost [email protected] de Imperiul Austriei. La 14 mai 1799 un arenda{ a [email protected] "venitul mo{iilor dumisale din Cordonu î[email protected]@tesc (...)". (Arhivele Na]ionale din [email protected], Colec]ia de Documente, III/109); 2. Tot astfel era [email protected] {i grani]a dintre Moldova {i Bucovina [email protected] anul 1775. Într-o [email protected] [email protected] din 1830 s-a men]ionat [email protected] "la târgu{orul Mamorni]a, unde este schela marginii cordonului, [email protected] acele mai mari {i î[email protected] alijveri{uri cu vânzarea [email protected], a [email protected] {i a pânii (cerealelor - n. n.). (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Litere, D/55, f. 115 - 116). CORDUNA} = [email protected] ([email protected]) la hotarul dintre Moldova {i Bucovina [email protected] sub [email protected]ânire [email protected] în perioada 1775 1918. CO-REGENT (sau COREGENT) = asociat la tron. De exemplu, în perioada 1764 - 1780 Iosif al II - lea a fost co-regent la tronul Imperiului Habsburgic, domnind î[email protected] cu mama sa, î[email protected]@teasa Maria Tereza. Apoi a domnit singur, între anii 1780 - 1790. CORELIGIONAR = credincios care apar]ine aceleia{i religii cu alt credincios. CORE[ = [email protected]@ pentru cereale [email protected] în Bucovina, [email protected] cu circa 125 de kilograme. COREÚT = corist într-un teatru grec din Antichitate. CORHAN§ = coasta râ[email protected] a unui deal. CORID§ = [email protected] cu tauri, [email protected] mai ales în Spania {i în ]@rile din America [email protected] "CORIDORUL POLONEZ" = fâ{ia de [email protected]ânt [email protected] de Polonia la sfâr{itul primului [email protected] mondial prin tratatul de pace de la Versailles, pentru a avea ie{ire la Marea [email protected] Acolo se afla ora{ul liber Gdansk (Danzig). Acel coridor a [email protected]]it Germania de Prusia [email protected], care în perioada [email protected] era parte a Germaniei. CORIFEU = dirijorul corului într-un teatru antic grecesc. Câ[email protected]]ul din acel cor se numea coreut. CORNAR = mic slujba{ din Moldova, care în secolele XVII - XVIII strângea darea [email protected] [email protected] CORN§RIT = dare [email protected] în epoca [email protected] de la negustorii care [email protected] comer] cu vite cornute. A fost [email protected] în Moldova în a doua domnie a lui Antioh Cantemir (1705 - 1707). Cronicarul Ion Neculce scria [email protected] acest domn "mai [email protected] {i alt obiceiu: de tot boul de nego], [email protected] câte un leu". Unii boieri moldoveni, care exportau boi, erau scuti]i de [email protected] dare. Într-un document de "vânzarea [email protected]" de la sfâr{itul secolului al XVIII - lea, citim [email protected] la articolul nr. 3: "[email protected] unii din boieri au hrisoave domne{ti pe some de boi de nego], ci vor face însu{, [email protected] nu [email protected]@ [email protected] {i [email protected] [email protected] obiceiu, pentru care [email protected] [email protected] urmezi [email protected] cuprindere hrisoavelor, ca, de vor face boii, sau îi vor ave, [email protected] [email protected] [email protected]". (Arhivele Na]ionale din [email protected], colec]ia Documente, P. VI/151). CORNET = 1. Ofi]er de rang inferior în fosta cavalerie [email protected], începând cu anul 1801. Pâ[email protected] în 1884 era echivalent cu gradul de prapor{cic, apoi cu cel de podporucic; 2. Deta{ament de cavalerie în vechea oaste [email protected] CORNUA = [email protected]]ile laterale ale unei armate romane [email protected] în [email protected] COROAN§ = 1. Veche [email protected] [email protected], în valoare de o [email protected] de florin; 2. Obiect pre]ios purtat pe cap, constituind semnul [email protected]]ii {i simbolul puterii unui monarh (rege, î[email protected], domnitor etc.). COROBORA[IE = [email protected] ce încheia partea din mijloc a unui hrisov domnesc, [email protected] context. Exemplu: "Iar pentru mai mare î[email protected] a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit slugii noastre, Tador diac, [email protected] scrie {i [email protected] atârne pecetea [email protected] la [email protected] carte a [email protected]". (Document moldovenesc din 18 februarie 1445). CORONAMENT = ornament situat în zona [email protected] a unei construc]ii. CORONER = ofi]er care în S. U. A. {i în Marea Britanie face parte din poli]ia [email protected] CORONÍ (a) = a încorona. "În anul de la Hristos 1530, Jicmont, craiul le{@scu, fiind [email protected]ân, au coronit pre [email protected], Avgustu, copil fiind de dzece ani, cu voia tuturor le{ilor". (Nicolae Costin, Letopise]ul). COROPCAR = mic negustor medieval ambulant, care î{i [email protected] marfa în spate. CORP DIPLOMATIC = întregul personal diplomatic al unei ]@ri ce este acreditat în aceea{i ][email protected] [email protected]@. CORPORA[II = denumire [email protected] în Epoca [email protected] fostelor bresle me{te{[email protected]{ti din Moldova {i [ara Româ[email protected] "CORPUS JURIS CIVILIS" = cod de legi dat de î[email protected] bizantin Justinian I (527 - 565). Cuprinde patru [email protected]]i: 1. Codul; 2. Pandectele; 3. Institutele; 4. Novelele. Primele trei au fost scrise în limba [email protected], iar a patra, în limba [email protected] CORREGIDORES = slujba{i spanioli importan]i din secolele XVI - XVII, care reprezentau puterea [email protected] pe lâ[email protected] consiliile [email protected]{ene{ti. CORTEGIU = grup de persoane care se [email protected] cu ocazia unei ceremonii, [email protected]]i, sau care înso]esc o mare personalitate. CORTÉS = Parlamentul din Spania sau din Portugalia. CORVAN§ = 1. Vistieria Templului la vechii evrei; 2. Cutia Milelor din bisericile cre{tine. CORVET§ = corabie de [email protected] cu trei catarge, mai mare decât un bric {i mai [email protected] decât o [email protected] CORVOAD§ = [email protected] [email protected] [email protected] de ]@rani în folosul statului, satului sau boierului. COSIGELARE = validarea unui document domnesc atât cu sigiliul domnului, cât {i cu cel al boierilor din Sfatul domnesc. Prin aceasta, boierii garantau {i î[email protected] con]inutul documentului.

COSMOGONIE = 1. Concep]ie despre Facerea Lumii, [email protected] la toate popoarele; 2. Parte a astronomiei care [email protected] originea {i evolu]ia corpurilor cere{ti. COSTAND§ = veche [email protected] de argint [email protected] A existat {i o [email protected] [email protected], care în secolele XVII - XVIII a circulat {i în [@rile Române. În Moldova se numea {i potronic {i avea valoarea de 9 - 10 bani. CO} = veche [email protected]@ [email protected] [email protected]@[email protected] În anul 1650, împotriva domnului Vasile Lupu al Moldovei au pornit "Galga soltan singur cu co{urile, {i Hmil hatmanul cu [email protected] (...)". (Miron Costin, Letopise]ul). În Cronica sa, Axinte Uricariul scria [email protected] despre acela{i eveniment: "Calga sultan cu co{urile {i Hmil hatmanul de la Soroca au tras cu o{tile drept la [u]ora, unde sultanul cu co{urile [email protected]@[email protected]{ti au [email protected]". CÓ}NI[§ = stup de albine primitiv, [email protected] din ramuri de [email protected]@ împletite sau din [email protected] î[email protected] Era uns cu un amestec de lut {i [email protected], pentru a se [email protected] în interior o [email protected] [email protected] COT = 1. Unitate [email protected] de [email protected] lungimea în [@rile Române, [email protected] cu 0,63 - 0,68 metri. În Moldova, cotul a fost {i î[email protected] mai este folosit la [email protected] pânza. Un cot de pâ[email protected] este egal cu distan]a dintre cotul bra]ului {i vârful degetului mijlociu, plus distan]a de la vârful acestui deget pâ[email protected] la încheietura palmei. La 30 iulie 1796, pentru "nunta [email protected]" din Moldova, s-au [email protected], între multe altele, "17 co]i [email protected] [email protected]", cu pre]ul de 50 de parale cotul (Arhivele Na]ionale din Ia{i, fond Documente, P. 237/51); 2. Cotul regal din Grecia [email protected] [email protected] 55,5 centimetri {i era cu "trei degete mai lung decât cotul obi{nuit", [email protected] cum ne [email protected] istoricul Herodot. COTÁR = mic slujba{ care în Moldova [email protected] supraveghea cotitul, [email protected] [email protected] [email protected], cu cotul, a stofelor {i pânzeturilor ce erau vândute în zilele de iarmaroc. COT§RIT = dare [email protected]@ de negustorii de pânzeturi pentru pânza vâ[email protected] cu cotul. COTERÍE = 1. Persoane care î{i [email protected]@ interesele reciproc; 2. Grup de oameni care au scopuri egoiste. COTIZA[IE = [email protected] [email protected], pe care o [email protected]{te periodic membrul unui partid sau al unei organiza]ii, asocia]ii etc. COTYTTO (în mitologia [email protected]) = zei]a Neru{[email protected] COVÁCI (sau COVÁLI) = fierar. COVA}§ = [email protected]@ [email protected] ce se ob]inea din [email protected]@ de grâu, porumb etc., [email protected] în [email protected] [email protected] {i [email protected]@ [email protected] [email protected] COV§LIE = vechea denumire a atelierului de [email protected] în Moldova. COVERT§ = puntea [email protected] a unei nave, de la [email protected][email protected] la [email protected] COW - BOY = [email protected] ([email protected]) la vite în fermele din S. U. A. COYOLXAUHQUI (în mitologia [email protected]) = zei]a Lunii. COZAC = cazac. Cronicarul Miron Costin scria [email protected] "de{i mul]i au dzis [email protected] numele lor, cozac, ar hi de la un neam ce este peste apa [email protected], anume cassac, ce acele de{erte pove{ti sintu. Sânt [email protected] de neamul lor ru{i, [email protected]@{i]ele de o{teni a cnedzilor ruse{ti (...)". COZOROC = partea [email protected] a unui chipiu. Are [email protected] de semicerc {i umbre{te fa]a militarului. CRAI = 1. Rege medieval; 2. Principe. În anul 1593, când în [ara Româ[email protected] s-a urcat pe tron Mihai Viteazul, în [ransilvania "era crai [email protected] Jicmont", [email protected] Sigismund Báthory. (Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Rumâne{ti). CRAINA (sau OCRAINA) = Ucraina. CRAINIC = denumirea celui ce anun]a publicului poruncile venite de la suveran sau de la diferite [email protected]]i. "CRAIUL }FEDULUI" = "regele Suediei". (Ion Neculce, Letopise]ul). CRATER = vas larg la [email protected], în care grecii antici amestecau la petreceri vinul cu apa. CRAVA}§ = un fel de bici cu ajutorul [email protected] [email protected]@re]ul î{i î[email protected] calul [email protected] alerge. CR§CIUN = Marea [email protected]@toare a na{terii Domnului nostru Iisus Hristos. În calendarul bisericesc cre{tin este î[email protected] începând cu anul 336 (la Roma). CRÂM (în cronicile medievale române{ti) = Peninsula Crimeea din nordul [email protected] Negre. CREATOR = Dumnezeu (Creator al Universului). CREA[IONISM = concep]ie [email protected] ce su]ine [email protected] Lumea a fost [email protected] de Dumnezeu, din nimic. CREDEN[§ = [email protected] [email protected] [email protected][email protected] masa Altarului dintr-o [email protected] [email protected], în care se [email protected]@ obiectele necesare la slujba [email protected] CREDEN[IONAL = mandat încredin]at [email protected] din cei 1.228 de delega]i pentru a vota, la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România. CREI[AR = veche [email protected] [email protected] de [email protected], [email protected] cu a suta parte dintr-un florin. CREOL = urma{ al coloni{tilor europeni, [email protected] în coloniile acestora de pe alte continente. CRESTIANISM (sau CRISTIANISM) = Cre{tinism. CRESTOMA[IE = culegere de texte importante din diferite domenii sau din diferi]i autori. Aceste texte sunt ordonate cronologic, sau [email protected] alte criterii. CRE}TINISM = religia care se [email protected] pe credin]a în Iisus Hristos {i în î[email protected]]@turile Sale.

CRIJECI (sau CRIZECI, CRIZACI, KRIJACI, CRIJEI) = 1. Crucia]i; 2. Cavaleri teutoni. Cronicarul moldovean Nicolae Costin scria [email protected] "[email protected] ce au pierdut [email protected] (în anul 1422 - n.n.) (...) cu Vladislav Iaghelo, craiul le{@scu, [email protected] iau trimis agiutor Alexandru [email protected] (cel Bun - n. n.) împotriva crijecilor 400 de moldoveni, [email protected] la pace crijecii (...)". CRIPTOLOGIE = {tiin]@ care [email protected] scrierile secrete {i documentele cifrate. CRISOGRAFIE = scriere cu litere de aur. CRISOHEDONISM = [email protected] [email protected] potrivit [email protected] [email protected]]ia na]iunii trebuie [email protected] [email protected] la [email protected] acumularea de aur. CRISTELNI[§ = vas mare, cu [email protected] [email protected]]@, în care preotul [email protected] copiii. "CRISTEL DE S§GEAT§" = distan]a pâ[email protected] la care arca{ul putea trimite [email protected] CRISTO}I = osta{i crucia]i. "}i birui Iancul (de Hunedoara - n. n.) pre Mahamet, cu cristo{ii, deci se [email protected] Mahamet ru{inat". (Mihail Moxa, Cronica [email protected]). CRIT = insula Creta din Marea [email protected] CRITICISM = tendin]@ [email protected] de a critica. CRIVAL§ = veche [email protected] ]@[email protected]@ pentru [email protected] funiilor din câ[email protected] CRIVAT (sau CREVAT) = denumire veche pentru patul de dormit (în Moldova). În anul 1846 [email protected]]ii unei mirese i-au dat ca zestre, între altele, "un acoperemânt di crevat, di [email protected]". (Arhivele Na]ionale din [email protected], document din 25 august 1846, p. 1). CRIZ§ MONETAR§ = fenomen ce se [email protected] (mai ales în timpul unei crize economice de supraproduc]ie) ca urmare a lipsei de numerar, a [email protected] [email protected]]ilor la timp etc. CRO - MAGNON = numele unei [email protected]]i din Fran]a unde au fost descoperite oase de homo sapiens (numit {i "om de la Cro - Magnon"). CROAZIER§ = 1. [email protected]@torie pe care o [email protected] o face de [email protected], cu o [email protected], pe mare; 2. Avion care [email protected] cu o [email protected] mai [email protected] decât cea [email protected] [email protected] CROBIZI = popula]ie [email protected] ce [email protected] în sudul [email protected] {i aproape de Marea [email protected] în secolele V î. Hr. - II d. Hr. CRO - MAGNON = popula]ie care a locuit în Europa în perioada paleoliticului superior (circa 40.000 - 14.000 î. Hr.). Denumirea provine de la o pe{[email protected] din Fran]a (lâ[email protected] Périgneux). Urmele fosile ale omului de Cro - Magnon au fost descoperite acolo în anul 1868. CROMLÉX (sau CROMLEH) = monument megalitic datând din epoca bronzului. [email protected] construc]ie [email protected] era [email protected] dintr-o [email protected] mai mare în centru, în jurul [email protected] erau multe pietre verticale {i la distan]e egale, a{ezate în [email protected] de cerc. CRONOGRAF (sau HRONOGRAF) = [email protected] de istorie [email protected], [email protected] atât pe izvoare scrise, cât {i pe legende. CRONOLOGIE = 1. }tiin]@ [email protected] a istoriei care se [email protected] cu datarea epocilor istorice {i a evenimentelor de orice fel; 2. Carte sau [email protected] ce con]ine o succesiune de evenimente istorice, ordonate cronologic. CRONOS (în mitologia [email protected]) = zeu Primordial, întruchipând Timpul. Un oracol i-a prezis [email protected] va fi detronat de unul dintre fiii [email protected] De aceea i-a devorat pe rând, în [email protected] de Zeus, pe care l-a salvat Rhea, mama lui. CRONTALER = numele unei vechi monede de argint austriece din a doua [email protected] a secolului al XVIII - lea, care se î[email protected]]ea în [email protected]@]i {i în sferturi. A circulat {i în [@rile Române, unde în anul 1815 valora 6 lei. CRUCEA DECUSSATA = Cruce în [email protected] de X. Pe o astfel de Cruce a fost [email protected] Sfântul Apostol Andrei, cel care a [email protected]ândit Cre{tinismul în nordul [email protected] Negre {i în Dobrogea. CRUCEA LUI FEREN[ = cruce [email protected] în anul 1717 de domnul Mihai Racovi]@ aproape de Ia{i, lâ[email protected] [email protected]]uia, [email protected] victoria de acolo a o{tilor moldo - [email protected] împotriva [email protected] austriece conduse de "Frian]i, [email protected] lor". (din Cronica [email protected] lui Alexandru Amiras). CRUCEA RO}IE = organiza]ie interna][email protected] [email protected] în anul 1863 de Henri Dunant, cu sediul în ora{ul Geneva. CRUCER = crei]ar ([email protected]). "CRUCIADA ROMÂNISMULUI" = denumirea unei organiza]ii de tip fascist din ]ara [email protected], [email protected] în anul 1934 prin desprinderea unei [email protected] din Garda de Fier. A [email protected] din via]a [email protected] în anul 1938. CRUCIADE = [email protected] purtate de catolicii europeni în perioada 1096 - 1270 pentru eliberarea Locurilor Sfinte ale Cre{tinismului, ajunse sub [email protected]ânirea musulmanilor. În total, au fost opt cruciade: Cruciada I (1096 - 1099), a II - a (1147 1149), a III - a (1189 - 1192), a IV - a (1202 - 1204), a V - a (1217 - 1221), a VI - a (1228 - 1229), a VII -a (1248 - 1254), {i a VIII - a (1270). A mai existat {i o [email protected] a copiilor în anul 1212, [email protected] de copiii Etienne {i Nicolas, care, ca {i majoritatea celor amintite mai sus, s-a terminat cu un e{ec. Tot cruciade s-au numit {i unele [email protected] antiotomane purtate de cre{tini în secolele XIV - XVI. CRUCIER§ = [email protected] [email protected] la distan]@ mare de [email protected] {i într-un timp îndelungat de [email protected] o [email protected] sau grup de nave. CRUCIFICÁ (a) = a [email protected] "CRUCILE DE FOC" = organiza]ie [email protected] [email protected] [email protected] în anul 1927 {i [email protected] de colonelul de La Rocque. La 6 februarie 1934 a declan{at o [email protected]@ la Paris. A fost [email protected] în ziua de 18 februarie 1936. CRUCI}§TOR = vas de [email protected] mai u{or decât un cuirasat, folosit ca [email protected] a unei escadre.

CRUGUL LUNII = [email protected] de 19 ani, [email protected] trecerea [email protected] toate fazele lunare revin la acelea{i zile ale lunilor. (Vezi {i "Elemente cronologice secundare"). CRUGUL SOARELUI = [email protected] de 28 de ani, [email protected] trecerea [email protected] toate zilele [email protected]@mânii cad din nou în acelea{i date lunare. (Vezi {i "Elemente cronologice secundare"). CTITOR = [email protected] care cheltuie bani pentru a construi o [email protected] sau o [email protected]@stire. CUADRAND = [email protected] [email protected] de cupru, câ[email protected] 3 uncii (8,2 grame) {i valorând cât un sfert de as. CUAUHTÉMOC = al 11 - lea [email protected] aztec (1520 - 1521). Era [email protected]@torit cu Tecuichpo, fiica fostului rege aztec Montezuma (1502 - 1520). Mai târziu s-a [email protected]@tit împotriva conchistadorului Cortez, î[email protected] a fost prins {i ucis din porunca acestuia în luna februarie 1525. CUBÍCULUM = dormitor mic, într-o [email protected] [email protected] CUC§ = un fel de [email protected]@ pe care domnul român o primea de la sultan. CUCERNIC = om credincios (cuvios, evlavios). CUCUL§ = [email protected] cu [email protected], din [email protected] [email protected], î[email protected]@ de [email protected]@rii catolici. CUCULÍU = potcap purtat de [email protected]@rii ortodoc{i. CUCURUZ = popu{oi (porumb). CUDUMÍE = 1. Cadou [email protected] [email protected] cu ocazia sosirii unei persoane; 2. Dare [email protected] în anul 1792 printr-o reglementare între [@rile Române {i Imperiul Otoman. Prin articolul 10 al documentului respectiv, domnii Moldovei {i ai [@rii Române{ti erau obliga]i [email protected] [email protected] diferite sume de bani unor importan]i [email protected] turci, când ace{tia erau numi]i în func]ie (vizir, reis efendi, defterdar - efendi {i al]ii). CUF§RAR = me{te{ugar care [email protected] cufere (valize), sau negustor care vindea asemenea [email protected] CUHNE = [email protected]@rie. CUIRASIERI = osta{i din cavaleria grea a unor state europene de la sfâr{itul secolului al XVI - lea {i pâ[email protected] la primul [email protected] mondial. CUIUMGÍU = me{ter argintar. CUIUMGI - BA}§ = starostele unei bresle medievale de argintari. CUL = osta{ turc de [email protected] CULACI = ]@rani î[email protected]]i din vechea Rusie. La începutul secolului al XX - lea reprezentau 20% din totalul [email protected] ]@[email protected]{ti {i produceau 50% din cereale. Au fost persecuta]i de regimul comunist sovietic [email protected] anul 1917. CULAT§ = partea [email protected] a ]evii unui tun. CUL§ = turn medieval de [email protected] CULEVRIN§ = tun de demult, a [email protected] ][email protected] era foarte [email protected] CULION = potcap mic {i rotund, [email protected]@ bordúri (negru pentru [email protected]@ri, ro{u pentru protopopi, {i albastru pentru preo]i). CULOGLU = [email protected] de demult în armata [email protected] CULUC = [email protected] ([email protected]) [email protected] CULUCCÍU = vechi paznic de noapte. CUMANIA ALB§ = teritoriul dintre râul Nipru {i Mun]ii Ural, [email protected]ânit de cumani în secolele XII - XIII. Acolo se afla centrul lor politic. CUMANIA NEAGR§ = Muntenia (teritoriul dintre [email protected], Olt {i Mun]ii Carpa]i) {i sudul Moldovei, unde au [email protected]ânit cumanii în secolele XII - XIII. CUMBARÁ = ghiulea pentru tun în epoca [email protected] "Avea Ion [email protected] (cel Cumplit, domn al Moldovei în perioada 1572 1574 - n. n.) {i pive 80, de aruncat cumbarale". (Nicolae Costin, Letopise]ul). CUMBARAGI - BA}§ = comandantul cumbaragiilor (tunarilor). CUMERCHIAR = vame{ în epoca [email protected] CUMIDAVA = veche a{ezare [email protected], [email protected] pe locul actualului ora{ Râ{nov. CUMINEC§TUR§ = 1. Gustarea de [email protected] cre{tini a pâinii {i vinului, care [email protected] trupul {i sângele Domnului nostru Iisus Hristos; 2. Î[email protected]@{anie. CUMPANIST = negustor din trecut care era asociat cu al]i negustori. CUMP§N§ = 1. Primejdie (pericol) mare; 2. Denumirea unui vechi instrument de câ[email protected] în toate cele trei [@ri Române. "CUMP§N§ VICLEAN§" (sau "M§SUR§ ÎN}EL§TOARE") = [email protected]@ [email protected] (cot, [email protected] etc.) [email protected] în trecut de unii negustori moldoveni necinsti]i. În anul 1783, cel prins cu asemenea [email protected] era amendat cu 5 lei, [email protected] care atunci reprezenta valoarea unui porc. Negustorii cinsti]i foloseau "cumpene drepte". CUMP§RAREA TRONULUI = [email protected] [email protected]@ [email protected]@ la Istanbul de pretenden]ii la tronul Moldovei sau al [@rii Române{ti, începând cu secolul al XVI - lea. Devenea domn cel care oferea bani mai mul]i. Domnul Mihai Racovi]@ a fost mazilit în 1709, fiind [email protected] de hainie fa]@ de sultan în timpul [email protected] ruso - suedez din acel an. Cronicarul Ion Neculce scria [email protected] "atunce poroncit-au vizirul lui Antohi [email protected] (Antioh Cantemir - n. n.) [email protected] [email protected] trei sute de pungi de bani, [email protected] puie domnu, [email protected] al]ii dau

cinci sute. Antioh [email protected] socotie [email protected] n-ar pune pe al]ii, având el nume bun de la ][email protected], {i numai pe dânsu or pune. }-au [email protected] vizirului [email protected] el mai mult de o [email protected] [email protected] de pungi n-a da, [email protected] ]ara este [email protected]@ {i el nu poate [email protected] [email protected]@". Atunci, vizirul l-a chemat pe Nicolae Mavrocordat, spunându-i: "[email protected] [email protected] tu e{ti [email protected], slug-î[email protected]@[email protected], credincios, {i-]i dau ]ie domnia [email protected]@ nici un ban. }i l-au î[email protected] cu [email protected]". Dar tot Neculce scria: "[email protected] [email protected] ce s-au trecut trei, patru dzile [email protected] ce au î[email protected] [email protected], [email protected] vizirul un izvod ([email protected] - n. n.) la câte locuri trebuie [email protected] de bani Neculaiu [email protected], carei cuprinde acel izvod opt sute de pungi de bani. }i l-au [email protected] de-u dat to]i banii în [email protected] }i cu ce-u mai cheltuit cu casa lui pân-a purcede de acolo, s-au [email protected] aproapi o mie de pungi de bani". Despre domnul muntean }erban Cantacuzino (1678 - 1688), marele istoric A. D. Xenopol scria: "Mul]i bani îl costase pe }erban Cantacuzino [email protected]@tarea domniei; el trebui [email protected] [email protected] pentru darurile [email protected] sultanului, validelei, vizirului, {i altor mari [email protected], 1.300 de pungi, care fac 650.000 de lei". Dimitrie Cantemir ne [email protected] [email protected] la luarea domniei "este obicei [email protected] se [email protected]@ î[email protected] 25.000 de taleri, mamei sultanului 5.000 , vizirului 15.000 , chehaei pe [email protected] atâ]ia. Tefterdarul dobânde{te 1.000 , reis effendi 500 de taleri (...), ischimne - agasî, care îl duce pe domn în Scaun, dobânde{te un dar de 10.000 de lei. De multe ori, toate cheltuielile acestea ajung la 300.000 de lei, pe care trebuie [email protected] dea ]ara, nu domnul din punga sa". CUMP§TARE = ab]inere (înfrânare) de la mâncare {i [email protected]@ [email protected] CÚMUL = situa]ie când o [email protected] îndepline{te concomitent [email protected] sau câteva func]ii remunerate. CUNINA (în mitologia [email protected]) = zei]a ocrotitoare a pruncilor. CUNICER = [email protected] care aduna o dare [email protected] [email protected] cuni]@. CÚNI[§ = 1. dare [email protected]@ pentru vitele î[email protected]{ate spre a fi vândute, în secolele XVIII - XIX; 2. Dare [email protected] de la [email protected] care î{i iernau sau î{i [email protected]{teau vitele în Moldova. Astfel, documentele amintesc de o "cuni]@ le{[email protected]", precum {i de o "cuni]@ [email protected]"; 3. [email protected]@rit de [email protected] Domnul Moldovei, Matei Ghica (1753 - 1756), a iertat "[email protected]@ritul de [email protected], numit cuni]@, fiind {i aceasta o dare neobi{[email protected], ca [email protected] nu mai fie de acum înainte ...". (din Cronica Ghicule{tilor). CUNSTCAMER§ = 1. Muzeu de [email protected]]i ([email protected]]i); 2. Colec]ie de obiecte rare (de [email protected], istorice {. a.) {i locul în care acestea se [email protected] CUNUN§ = [email protected] din frunze de laur (dafin). Cu o astfel de [email protected] erau [email protected]@ti]i la Jocurile Olimpice din Grecia [email protected] cei care câ{tigau probele sportive. CUPÁR = [email protected] domnesc subordonat paharnicului, care se îngrijea de pivni]ele cu vinuri {i de viile domne{ti. Subalternii lui se numeau pivniceri. Despre cupar, Dimitrie Cantemir scria [email protected] ]ine "zilnic socoteala la pivni]ele de vin ale Cur]ii domne{ti". Tot el [email protected] crâ{marilor "[email protected] drepte, sigilate cu pecete [email protected]". CUP§ = veche [email protected]@ pentru capacitate [email protected] în Transilvania, mai ales în [email protected]]ile [email protected] Avea 1,5 litri. CUPE[ = 1. Negustor; 2. Precupe]. CUPEU = 1. [email protected]@ de demult, [email protected] {i î[email protected], având, de obicei, numai [email protected] locuri. Vizitiul mâna caii stând în afara caroseriei, pe capra [email protected]; 2. Automobil de demult. CUPÍD = om lacom, preocupat mereu de câ{tig. CUPIDON sau AMOR (în mitologia [email protected]) = zeul Dragostei. Era fiul zei]ei Venus. În mitologia [email protected] se numea Eros. CUPRINDE sau COPRINDE (a) = a pune [email protected]ânire pe un teritoriu. La sfâr{itul secolului al XVI - lea, "î[email protected] turcii a coprinde [ara Rumâ[email protected] {i a-{i face [email protected]{uri {i meceturi". (Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Rumâne{ti). CURA (în mitologia [email protected]) = zei]a Grijii. CURATEL§ = denumirea institu]iei care [email protected]@ interesele unui minor, sau condamnat, sau alienat mintal. CURATOR = epitrop. CUR§ = curge. "[email protected]@toria [email protected] în [email protected] lume iaste foarte [email protected], ca o [email protected] [email protected] ce [email protected]". (Varlaam, Cazania, 1643). CUR§TUR§ = 1. Suprafa]@ de [email protected] defri{[email protected], pentru a fi [email protected]; 2. Runc. "CURBE DE SACRIFICIU" = [email protected] de austeritate {i de [email protected] a salariilor în România în timpul marii crize economice din perioada 1929 - 1933. S-au aplicat trei curbe de sacrificiu: ianuarie 1931; septembrie 1932; februarie 1933. CURECHI = [email protected] (în Moldova). CURELAR = me{te{ugar care confec][email protected] curele, hamuri, {i alte obiecte din piele. CÚRIA = sediul Senatului roman din incinta Forului. "CURIERUL ROMÂNESC" = primul periodic din [ara Româ[email protected], editat la Bucure{ti de Ion Heliade [email protected] în ziua de 8/20 aprilie 1829. Al doilea periodic, numit Albina Româ[email protected], a [email protected] la Ia{i în ziua de 1/13 iunie 1829, director fiind Gheorghe Asachi. CUROPALATES = {eful personalului din palatul î[email protected]]ilor bizantini din secolul al VI-lea d. Hr. "CURRICULUM VITAE" ("Cursul vie]ii") = [email protected] autobiografie, înso][email protected] de lista [email protected] {tiin]ifice publicate. Se întocme{te mai ales pentru ob]inerea unui titlu, sau pentru ocuparea unei func]ii. CURS VALUTAR = pre]ul (cotarea) [email protected]]ii [email protected]{ti dintr-o ][email protected], [email protected] în unitatea [email protected]@ dintr-o [email protected] ][email protected] CURSIVE = litere aplecate, care se mai numesc {i italice. CURSOR = sclav din Imperiul Roman care mergea înaintea litierei [email protected]ânului [email protected]

CURTE = 1. [email protected] [email protected] în Moldova; 2. Conac; 3. [email protected] CURTENIE = denumirea unui bir la care erau impu{i curtenii din [ara Româ[email protected] în secolul al XVII - lea. CURTIER = 1. [email protected] care, în schimbul unui comision primit de la vâ[email protected], uneori {i de la [email protected]@tori, mijloce{te tranzac]iile comerciale de [email protected] De obicei, [email protected] în numele vâ[email protected]; 2. Broker. CURUGÍU = osta{ care [email protected] un ora{ în Imperiul Otoman. CURU[I = [email protected] în [email protected] [email protected] din Ungaria {i Transilvania [email protected] de Francisc Rákóczi al II - lea în perioada 1703 - 1711. CUSTODE = [email protected] ce are obliga]ia de a [email protected] {i [email protected] unele bunuri mobile încredin]ate. CÚTER (sau CÚTTER) = ambarca]ie pentru sport, dispunând de vele {i de un singur catarg. CUTIA BRESLEI = [email protected]]@ în care erau [email protected] fondurile unei bresle me{te{[email protected]{ti medievale din Moldova. Acele fonduri proveneau din cotiza]iile [email protected] de me{te{ugari, calfe {i ucenici. Erau folosite mai ales pentru acordarea de ajutoare în caz de [email protected], [email protected]âne]e sau înmormântare. CUTIA MILELOR = bani aduna]i din diferite surse în secolele XVIII - XIX {i folosi]i pentru ajutorarea oamenilor bolnavi, [email protected]âni {i nevolnici. În Moldova, cel care [email protected] de Cutia Milelor se numea same{. CUTIA TÂRGULUI = Casa de bani în care se [email protected] veniturile ora{elor {i târgurilor din Moldova {i [ara Româ[email protected] în secolele XVIII - XIX. Banii publici, care aveau diferite provenien]e, erau cheltui]i pentru nevoile [email protected]]ii respective. De exemplu, venitul Cutiei târgului [email protected] din anul 1823 trebuia cheltuit în primul rând "pentru trebuin]ele ob{te{ti ale târgului, {i mai cu dinadinsul pentru [email protected] de o {[email protected] ob{[email protected] a târgului, încât se va putea mai încuviin][email protected], spre î[email protected]]@tura copiilor târgove]ilor, [email protected]@ nici o [email protected] de la sine, pentru ca [email protected] se î[email protected], în acest chip, {i acei mai [email protected], întru câ{tigare de î[email protected]]@turi". Eviden]a banilor din Cutia târgului era ][email protected] de epitropi. CUTÚM§ = [email protected] [email protected] [email protected], [email protected] la noi printr-o [email protected] de secole. În documentele medievale române{ti se numea "obiceiul [email protected]ântului". CU[OVLAHI = aromâni care [email protected] în Rumelia {i Macedonia. "Ace{tia [email protected] într-un chip ciudat limba lor [email protected]{[email protected] cu greaca {i albaneza", încât "nici grecul, nici albanezul, nici moldoveanul, nu pot pricepe în întregime vorbirea lor". (Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae). "Sânt [email protected] ace{ti co]ovlahi, cum ne spun vecinii lor, {i î[email protected] {i cu dintr-în{ii am vorbit, oameni nu mai osebi]i, nici în chip, nici în obicine, nici în [email protected] {i [email protected] trupului decât rumânii ce{tea, {i limba lor rumâ[email protected] ca acestora, numai mai [email protected] {i mai [email protected] (...)". (stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria [@rii Române{ti). CUVIOS = 1. Om evlavios, cucernic; 2. Om supus, cu sufletul curat. CUZCO = capitala fostului Imperiu Inca{ (azi în Peru), [email protected] în Mun]ii Anzi, la o altitudine de 3.500 de metri. Arheologii au descoperit acolo importante dovezi ale civiliza]iei precolumbiene. CVADRAT = unitate de [email protected]@ [email protected] în tipografie. Este [email protected] cu 18,04 milimetri. [email protected], prin cvadrat se în]elegea [email protected] De exemplu, în Regulamentul Organic al Moldovei din anul 1832 se preciza [email protected] o falce era [email protected] cu 80 de [email protected] în lung {i 4 [email protected] în lat, "sau trii sute [email protected] [email protected] cvadrate". CVADRÍG§ = car folosit de romani la [email protected] triumfale sau la spectacole de circ. Avea numai [email protected] ro]i {i era tras de patru cai î[email protected]]i bulzi{, [email protected] [email protected] unul de altul. CVADRIREM§ = corabie [email protected] [email protected]@ cu patru rânduri de vâsle. CVARCIANA = oaste [email protected] î[email protected]@ în zale. CVARTAL = mahalá sau cartier al unui ora{ de demult. Uneori, prin "cvartal" se în]elegea un sfert dintr-un ora{ sau târg. CVARTEMISTRU = ofi]er de demult care se ocupa cu încartiruirea o{tirii. CVIETISM = numele unei doctrine etice religioase, pe care Biserica o [email protected] [email protected] [email protected] nu recunoa{te î[email protected] practicilor rituale, recomandând doar contempla]ia [email protected] CVITÁN[IE = chitan]@. "Acela ce [email protected]{te o datorie, poate în fie{tecare întâmplare [email protected] [email protected] pentru aceasta o cvitan]ie, [email protected] în scris adeverin]@ de la acela pe carele l-au îndestulat". (din Codul Calimach, 1817).

BIBLIOGRAFIE

Ablai Mehmet, Arabii (de la Mecca la Cordoba), Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1968. Adauge Mihai {i [email protected] Alexandru, Basarabia {i basarabenii, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Chi{[email protected], 1991. Alexandrescu Cristian {. a., Mic dic]ionar diplomatic român, Editura [email protected], Bucure{ti, 1967. Alexandrescu - Dersca M. M., Rolul hati{erifurilor de privilegii în limitarea obliga]iilor [email protected] [email protected] (1774 - 1802),, în Studii, nr. 6/1958. Alexe Marin, Dic]ionar diplomatic, Editura [email protected], Bucure{ti, 1979. Amarandei Gheorghe, Dorohoiul istoric {i cultural. [email protected], Editura Quadrat, Boto{ani, 1999. Antonescu Iulian, Liber]ii în societatea [email protected] a secolelor I - II, Ex Ponto, Constan]a, 2000. Ariès Philippe, Duby Georges (coordonatori), Istoria vie]ii private, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1994, vol. I (traducere de Ion Herdan). [email protected] I. Nicolae, 12 invazii ruse{ti în România, Editura Saeculum I. O., Bucure{ti, 1996. Apostolescu V., Cu privire la unele [email protected] de materiale documentare în trecut în Moldova, în Revista Arhivelor, nr. 1/1963. Attias Jean - Cristophe, Benbassa Esther, Dic]ionar de civiliza]ie [email protected] (traducere de }erban Velescu), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1997. Axinte Uricariul, Cronica [email protected] a [@rii Române{ti {i a Moldovei (edi]ie [email protected] de Gabriel }trempel), Editura Minerva, Bucure{ti, vol. II, 1994. Babiuc Victor {. a., Dic]ionar juridic de comer] exterior, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1986. Balaci Anca, Mic dic]ionar mitologic greco - roman, Editura }tiin][email protected], 1966. Idem, Mic dic]ionar de mitologie [email protected] {i [email protected], edi]ia a II-a, Editura Mondero, Bucure{ti, 1992. [email protected] Marius {i [email protected] - [email protected] Angelica, Compendiu de macroeconomie, Editura [email protected], Bucure{ti, 1997. [email protected] Nicolae, Scrieri alese, Editura Minerva, Bucure{ti, 1973. [email protected] Nicolae, Chipuri din istoria Bizan]ului, Editura Albatros, Bucure{ti, 1971. [email protected] Petre {i Clo{[email protected] Ionel, Repere de cronologie interna][email protected], 1914 - 1945, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1982. Bennassar Bartolomé {. a., Inchizi]ia [email protected] (secolele XV - XIX), traducere din limba [email protected] de Carmela Roman, Editura [email protected], Bucure{ti, 1983. Berciu - [email protected] Adina, }tiin]ele auxiliare ale istoriei, Editura [email protected]]ii din Bucure{ti, 1997. Berg I., Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1968. Bernal Diaz Del Castillo, [email protected] istorie a cuceririi Noii Spanii (cuvânt înainte, text ales {i traducere de Maria Berza), vol. I - II, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1986. Blackburn Simon, Dic]ionar de filosofie (traducere de [email protected]@lina Iricinschi {. a.), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1999. Bocian Martin {. a., Dic]ionar enciclopedic de personaje biblice (traducere de Gabriela Danti{ {i Herta Spuhn), Editura [email protected], Bucure{ti, 1996. Bogdan Ioan, Cronice inedite [email protected] de Istoria Românilor, Editura [email protected] Socecu & comp., Bucure{ti, 1895. Bogdan N. A., Din trecutul comer]ului moldovenesc {i mai ales a celui ie{ean, Ia{i, 1925. Boicu L., [email protected] de î[email protected]@]ire a [email protected] de comunica]ie în Moldova în vremea administra]iei ruse din anii 1828 - 1834, în Studii {i [email protected] {tiin]ifice, Istorie, anul XIII, fasc. 1/1961. Idem, Mijloacele, viteza {i pre]ul de cost al transporturilor în Moldova la începutul sec. al XIX - lea, în Studii {i [email protected] {tiin]ifice, Istorie, anul XIV, fasc. 2/1963. Boldur A., Istoria Basarabiei, Edi]ia a II-a, Editura Victor [email protected], Bucure{ti, 1992. Bolintineanu Dimitrie, Legende istorice {i alte poezii, Editura pentru [email protected], 1965. Boroianu C., Texte vechi române{ti. Album de paleografie româno - [email protected], Tipografia [email protected]]ii din Bucure{ti, 1971. [email protected] Th. Milu]@ (prof. dr.), Istoria ideilor {i doctrinelor politice, Editura "Vasile Pârvan", [email protected], 2002. Brancovici Gheorghe, Cronica româ[email protected], Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1987. Brani{te Ene, Brani{te Ecaterina, Dic]ionar enciclopedic de cuno{tin]e religioase, Editura [email protected] Caransebe{, 2001. [email protected] I. Gheorghe, Tradi]ia [email protected] despre întemeierea statelor române{ti, Editura Eminescu, Bucure{ti, 1980. Idem, Marea [email protected] (de la origini pâ[email protected] la cucerirea [email protected]), Edi]ia a II - a (edi]ie î[email protected], studiu introductiv, note {i bibliografie de Victor Spinei; traducere de Michaela Spinei), Editura Polirom, Ia{i, 1999. Breban Vasile, Dic]ionar general al limbii române, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], 1987. Brezeanu Stelian, O istorie a Imperiului Bizantin, Editura Albatros, Bucure{ti, 1981. Brezoianu Ioan, Vechile institu]iuni alle României (1327 - 1866), Bucure{ti, 1882. Bruhis Mihail, Rusia, România {i Basarabia, 1812, 1918, 1924, 1940, Editura Universitas, Chi{[email protected], 1992. [email protected] Gh. {i Constantinescu - Dobridor Gh, Dic]ionar de arhaisme {i regionalisme, vol. I - II, Editura Saeculum Vizual, Bucure{ti, 2002. Burlacu Gheorghe, Contribu]ii la cunoa{terea Cobâlei de pe Siretul Mijlociu (Sec. XV - XIX), în Carpica, [email protected], XVI, 1984, {i XVII, 1985.

Burlacu Ioana {.a., Dic]ionar al {tiin]elor speciale ale istoriei ([email protected], Cronologie, [email protected], Genealogie, [email protected], Paleografie, Sigilografie), Editura Stiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1982. Busuioc Ioan, Dic]ionar de drept constitu]ional {i administrativ, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1978. Candrea I. A., Adamescu Gh., Dic]ionarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartea Româ[email protected], Bucure{ti, 1933. Canta Ioan, Letopise]ul [@rii Moldovii de la a doua {i pâ[email protected] la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1741 1769), în vol. Cronici moldovene{ti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1987. Cantacuzino Constantin (stolnicul), Istoria [@rii Rumâne{ti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1984. Cantemir Dimitrie, Istoria [email protected], vol. I - II, edi]ie î[email protected] {i studiu introductiv de P. P. Panaitescu {i I. Verde{, Editura pentru [email protected], Bucure{ti, 1965. Idem, Descriptio Moldaviae, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1973. Capro{u I., [email protected]@ {i [email protected]@tari în Moldova în epoca [email protected], în Anuarul Institutului de Istorie {i Arheologie "A. D. Xenopol" din Ia{i, VIII, 1971. Carte româ[email protected] de î[email protected]]@[email protected], 1646 (Edi]ie [email protected]), Editura Academiei R. P. R., 1961. [email protected]@r Dumitru (preot), }apte [email protected]]i de religie, edi]ia a III - a [email protected] de Episcopia Romanului {i Hu{ilor, 1990. [email protected] Florentina (lector dr.), Culegere de documente privind trecerea de la Antichitate la Evul Mediu în Europa [email protected] (sec. III - VIII), Universitatea din Bucure{ti, 1979. Ceacalopol Gloria {i Doncea Ion, Culegere de texte pentru istoria [email protected] (clasa a V - a), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1981. Cernovodeanu Dan, }tiin]a {i arta [email protected] în România, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1977. Chalcocondil Laonic, Expuneri istorice (în române{te de Vasile Grecu), Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1958. Chirie{ Corneliu (col. r.), Jude]ul [email protected], altar de [email protected] {i eroism, Editura "Babel", [email protected], 2001. Chi]ulescu Georgeta, Chi]ulescu Traian, }apte monumente celebre ale arhitecturii antice ("Cele {apte minuni"), Editura [email protected], 1965. Ciachir Nicolae, Basarabia sub [email protected]ânire ][email protected] (1812 - 1917), Editura [email protected] {i [email protected], R. A., Bucure{ti, 1992. Cihodaru C., Alexandru cel Bun (23 aprilie 1399 - 1 ianuarie 1432), Editura Junimea, Ia{i, 1984. Idem, Forme de proprietate [email protected] în Moldova, în Studii {i [email protected] }tiin]ifice, Ia{i, Istorie, seria III, nr. 3 - 4, iulie - decembrie 1955. Idem, "Ste]ia", un impozit nou introdus în Moldova de Movile{ti la începutul sec. al XVII - lea, în Studii {i [email protected] }tiin]ifice, Ia{i, Istorie, 1956, 7, fasc. 2. Idem, Contribu]ii la cunoa{terea ob{tii ]@[email protected]{ti în Moldova, în Studii {i [email protected] }tiin]ifice, Ia{i, Istorie, 1956, 7, fasc. 1. Idem, Sfatul domnesc {i Sfatul de ob{te în Moldova (sec. XV - XVIII), în Analele Institutului de Istorie {i Arheologie din Ia{i, 1/1964. Ciubotaru }tefan, Monografia ora{ului Boto{ani pâ[email protected] la 1944, Edi]ia a II-a [email protected], Editura AXA, Boto{ani, 2003. Ciurea Dimitrie, Sigiliile medievale ale ora{elor din Moldova, în Studii {i [email protected] {tiin]ifice, Ia{i, Istorie, fasc. 2, 1956 (7). Idem, Noi date pentru istoricul ora{elor din Moldova în secolele XVIII - XIX, în Studii {i [email protected] {tiin]ifice, Istorie, anul VIII, fasc. 1/1957. [email protected] Ioan, Apicultura în Moldova [email protected], [email protected] îndeletnicire româ[email protected], Editura "Diacon Coresi", Bucure{ti, 1994. Clément Élisabeth {. a., Filosofia de la A la Z. Dic]ionar enciclopedic de filosofie, Editura All, Bucure{ti, 1999. [email protected] Lisette, Curta Florin, Mic dic]ionar de sociologie, Editura All, Bucure{ti, 1994. Codrescu Theodor, Uricariul, vol. VIII, Ia{i, 1886. Codul Calimach (Edi]ie [email protected]), Editura Academiei R. P. R., 1958. Cojocaru Nicolae, }tefan cel Mare {i Sfânt. Legende, Editis ([email protected] pentru tineret {i sport), Bucure{ti, 1992. Columbeanu Sergiu, Cnezate {i voievodate române{ti, Editura Albatros, Bucure{ti, 1973. Condurache Gheorghe, Rusu Costache (coordonatori), Management {i economie de pia]@. Dic]ionar de termeni, Editura "Danubius", [email protected], 2000. Condurachi Emil (Acad.) {i Iliescu Vladimir, Crestoma]ie de texte privitoare la istoria [email protected] (Edi]ia a II - a), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1963. Condurachi Ioan D., Istoricul sistemelor monetare în [@rile Române pâ[email protected] la 1867, Bucure{ti, 1934. Constantinescu Ioana, [email protected]{ia în agricultura [@rii Române{ti {i a Moldovei pâ[email protected] la Regulamentul Organic, Bucure{ti, Editura Academiei R. S. R., 1985. Constantiniu Florin, Rela]iile agrare din [ara Româ[email protected] în secolul al XVIII - lea, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1972. Corduneanu Maria, Corduneanu Radu, Dic]ionar de mitologie greco - [email protected] {i româ[email protected] Zei, eroi, legende, Editura "Viitorul Românesc", Bucure{ti, 1998. Corfus Ilie, [email protected] de demult, Ia{i, Editura Junimea, 1975. Costin Mircea {. a., Dic]ionar de drept civil, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1980. Costin Miron, Opere, vol.I {i II (Edi]ie [email protected] î[email protected] de P. P. Panaitescu), Editura pentru [email protected], Bucure{ti, 1965. Costin Nicolae, Scrieri, Editura Hyperion, Chi{[email protected], 1990. Costinescu Mariana, Georgescu Magdalena, Zgraon Florentina, Dic]ionarul limbii române literare vechi (1640 - 1780), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1987. [email protected] Ion, Amintiri, povestiri, pove{ti, Editura Tineretului, 1969. Cremene Mioara, Dic]ionar ini]iatic al ordinelor cavalere{ti, Editura Universal Dalsi, Bucure{ti, 1998.

Crestoma]ie de texte privitoare la istoria [email protected][email protected] sub redac]ia Acad. prof. Emil Condurachi), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1961. Crestoma]ie de istorie [email protected] medie. Partea I, Evul Mediu timpuriu (sub redac]ia Prof. dr. doc. Francisc Pall), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1970. Cristescu Lucian, Galileanul, Editura "Via]@ {i [email protected]@tate", Bucure{ti, 2002. Cronica [email protected] a Moldovei, 1661 - 1729, (pseudo - Amiras), studiu {i edi]ie [email protected] de Dan Simonescu, Editura Academiei, Bucure{ti, 1975. Cronica Ghicule{tilor (Istoria Moldovei între anii 1695 - 1754), edi]ie î[email protected] de Nestor Camariano {i Ariadna Camariano - Cioran, Bucure{ti, Editura Academiei, 1965. Cronicile slavo - române din sec. XV - XVI publicate de Ion Bogdan (Edi]ie [email protected]@ {i [email protected] de P. P. Panaitescu), Editura Academiei R. P. R., 1959. Cron] Gheorghe, Institu]ii medievale române{ti. Î[email protected]]irea de mo{ie. [email protected], Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1969. Culegere de texte pentru istoria [email protected] Epoca [email protected] (coordonator, Conf. univ. Camil Mure{an), vol. I (1640 - 1848), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1973, {i vol. II (1848 - 1918), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1974. Dabija Nicolae, Moldova de peste Nistru - vechi [email protected]ânt [email protected]{esc, Editura Hyperion, Chi{[email protected], 1991. Daicoviciu Hadrian, Dacii, Editura Hyperion, Chi{[email protected], 1991. Damian P. Bogdan, Din paleografia slavo - româ[email protected], în vol. Documente privind Istoria României, Introducere, vol. I, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 81 - 149. În continuare vom scrie D. I. R. Idem, Diplomatica slavo - româ[email protected], în D. I. R., Introducere, vol. II, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 5 - 164. Idem, }tiin]e speciale istorice, în Revista de istorie, 1980, nr. 7 - 8. Idem, Paleografia româno - [email protected] Tratat {i album, Bucure{ti, 1978. Idem, Glosarul cuvintelor române{ti din documentele slavo - române, Bucure{ti, 1946. Danielle Fouilloux, Dic]ionar cultural al Bibliei (traducere din limba [email protected] de Ana Vancu), Editura Nemira, Bucure{ti, 1998. Derek W. Urwin, Dic]ionar de istorie {i [email protected] [email protected], 1945 - 1995 (traducere de Areta Voroniuc), Institutul European, 2000. Dic]ionar biblic ([email protected] Liviu Pup {i John Tipei), Societatea [email protected] Româ[email protected], Editura "Cartea Cre{[email protected]", Oradea, 1995. Dic]ionar biblic (traducere din limba [email protected] de Constantin Moisa), Editura Stephanus, Bucure{ti, vol. I, 1995, {i vol. II, 1996. Dic]ionar complet al economiei de pia]@ (coordonator Georgeta Bu{e), Informa]ia Business Books, Bucure{ti, 1994. Dic]ionar cronologic al {tiin]ei {i tehnicii universale (coordonator: Acad. }tefan [email protected]), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1979. Dic]ionar de [email protected] (coordonator Mircea Popescu), Editura Meridiane, Bucure{ti, 1995. Dic]ionar de astrologie, Editura Excelsior, Bucure{ti, 1996. Dic]ionar de [email protected] [email protected] (sub redac]ia lui Frédéric Laupies), Editura Amarcord, Timi{oara, 2001. Dic]ionar de drept interna]ional public (coordonator, dr. Ionel Clo{[email protected]), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1982. Dic]ionar de drept procesual civil (coordonator, dr. Mircea N. Costin), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1983. Dic]ionar de economie (coordonator Ni]@ [email protected]), Editura [email protected], Bucure{ti, 1999. Dic]ionar de economie [email protected], Editura [email protected], Bucure{ti, 1974. Dic]ionar de filozofie {i [email protected] (traducere din [email protected] de D. Stoianovici), Editura Humanitas, Bucure{ti, 1996. Dic]ionar de Istoria Românilor (coordonator Demir Dragnev), Editura Civitas, Chi{[email protected], 2005. Dic]ionar de Marketing, Editura Junimea, Ia{i, 1979. Dic]ionar de pedagogie, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1979. Dic]ionar de [email protected] (coordonat de Iain McLEAN: traducere {i Glosar de Leonard Gavriliu), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 2001. Dic]ionar de sociologie (coordonator Gilles Ferréol), Editura Polirom, Bucure{ti, 1998. Dic]ionar enciclopedic (coordonator Marcel D. Popa {. a.), Editura [email protected], Bucure{ti, vol. I (A - C), 1993, {i vol. II (D - G), 1996. Dic]ionar enciclopedic al Bibliei (transpunere româ[email protected] de Dan Slu{anschi), Editura Humanitas, Bucure{ti, 1999. Dic]ionar enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999. Dic]ionar enciclopedic român, Editura [email protected], Bucure{ti, vol. I (1962), vol. II (1964), vol. III (1965) {i vol. IV (1966). Dic]ionarul explicativ al limbii române (Edi]ia a II - a), Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1996. Dic]ionar politic, Editura [email protected], Bucure{ti, 1975. Dic]ionar {colar de termeni {i expresii istorice (coord. Mariana [email protected] {i Mariana Maximescu), Editura Paralela 45, Pite{ti, 2005. Dic]ionar. Teosofie - Esoterism - [email protected] - Masonerie (traducere din limba [email protected] de Radu Duma), Editura Herald, Bucure{ti ([email protected]@ an). Dic]ionarul elementelor române{ti din documentele slavo - române, 1374 - 1600, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1981. Dic]ionarul enciclopedic moldovenesc, Chi{[email protected], 1989. Dic]ionarul explicativ al limbii române, edi]ia a II-a, Academia Româ[email protected], Institutul de [email protected] "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1998. Dic]ionarul limbii române moderne, Editura Academiei R. P. R., 1958. Diculescu Vl., Via]a [email protected] a [@rii Române{ti în documente, 1800 - 1848, Editura Dacia, Cluj, 1970. Didier Julia, Dic]ionar de filosofie, Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1996. Diehl Charles, Figuri bizantine (traducere de Ileana Zara), vol. II, Editura pentru [email protected], Bucure{ti, 1969.

[email protected] Ni]@ (coordonator), A, B, C - ul economiei de pia]@ moderne. Dic]ionar, Casa de [email protected] {i [email protected] "Via]a Româ[email protected]", Bucure{ti, 1991. Documenta Romaniae Historica, Editura Academiei R. S. R., Bucureti, A , Moldova, vol. I (1975), vol. II (1976) i vol. III (1980). Documente medievale inedite [email protected] în Biblioteca Academiei din Bucure{ti {i în filialele Arhivelor Na]ionale din Ia{i, [email protected], Boto{ani, Suceava, Neam], Vaslui {i Gala]i. Documente privind istoria României. Introducere, vol. I, Editura Academiei, 1956; vol. II, Editura Academiei, 1956. Documente privitoare la istoria [email protected] a României. Ora{e {i târguri, seria A, Moldova, vol. II , Bucure{ti, Direc]ia [email protected] a Arhivelor Statului din R. P. R., 1960. Documente [email protected] despre români (coordonator Ionel Gal), Direc]ia [email protected] a Arhivelor Statului din R. S. R., Bucure{ti, 1979. Dogaru Maria, Sigiliile, [email protected] ale trecutului istoric. Album sigilografic, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1976. Dogaru Petre, Insula }erpilor în calea rechinilor, Editura Saeculum I. O. {i Editura Vestala, Bucure{ti, 1996. Dominique Chagnollaud, Dic]ionar al vie]ii politice {i sociale (în române{te de Miruna Runcan), Editura All Educational, Bucure{ti, 1999. Douglas C. Lloyd, [email protected]{a lui Christos (traducere de Jul. Giurgea), Editura Venus, Tiparul executat la Întreprinderea [email protected] Cluj ([email protected]@ an). [email protected] Manolaki (post.), Istoria Moldovei pe timp de 500 ani pâ[email protected] în zilele noastre, tomul I {i II, Tipografia Institutul Albinei, Ia{i, 1857. [email protected]] Vasile, Dic]ionar enciclopedic de [email protected] [email protected] româ[email protected], Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1976. Drimba Ovidiu, Istoria culturii {i civiliza]iei, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, vol. 1 (1984), 2 (1087), 3 (1990), 4 (1995). Du]u Alexandru (dr.) {i Ignat Maria, 1940, drama României, Editura Universal Dalsi, Bucure{ti, 2002. Eliade Mircea, Culianu P. Ioan, Dic]ionar al religiilor (traducere de Cezar Baltag), Editura Humanitas, Bucure{ti, 1993. Eminescu Mihai, Poezii (Postfa]@ de George Munteanu), Editura Minerva, Bucure{ti, 1980. Enciclopedia arheologiei {i istoriei vechi a României (coordonator {tiin]ific Constantin Preda), Editura [email protected], vol. I (A - C), Bucure{ti, 1994, {i vol. II (D - L), Bucure{ti, 1996. Enciclopedia civiliza]iei grece{ti (în române{te de Ioana {i Sorin Stati), Editura Meridiane, Bucure{ti, 1970. Enciclopedia civiliza]iei romane (coordonator {tiin]ific, prof. univ. dr. doc. Dumitru Tudor), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1982. Enciclopedia descoperirilor geografice (coordonare {tiin][email protected] {i cuvânt înainte de Prof. univ. dr. Ioan Popovici), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1975. Enciclopedia istoriografiei române{ti (coordonator {tiin]ific, prof. univ. dr. }tefan }[email protected]), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1978. Enciclopedia României, vol. I - IV (coordonator Dimitrie Gusti), Bucure{ti, 1938 - 1943. Enciclopedie {[email protected] (coordonator Ion Constantin [email protected]), Editura "Cartea }colii", Bucure{ti, 2000. Erdeli George {. a., Dic]ionar de geografie [email protected], Editura Corint, Bucure{ti, 1999. Evseev Ivan, Dic]ionar de magie, demonologie {i mitologie româ[email protected], Editura Amarcord, Timi{oara, 1998. Farmer Hugh David, Dic]ionar al Sfin]ilor, Editura Univers Enciclopedic, Bucure{ti, 1999. Ferréol Gilles (coordonator), Dic]ionar de sociologie, Editura Polirom, Ia{i, 1998. Filitti Ioan C.,Considera]ii generale despre vechea organizare [email protected] a Principatelor Române pâ[email protected] la Regulamentul Organic, în Analele economice {i statistice, nr. 1 - 3, ianuarie - martie 1935, Bucure{ti. Flew Antony, Dic]ionar de filozofie {i [email protected] (traducere din [email protected] de D. Stoianovici), Editura Humanitas, 1996. Florescu Radu, Daicoviciu Hadrian, Ro{u Lucian, Dic]ionar enciclopedic de [email protected] veche a României, Bucure{ti, 1980. Fouilloux Danielle {. a., Dic]ionar cultural al Bibliei (traducere din limba [email protected] de Ana Vancu), Editura Nemira, Bucure{ti, 1998. Frone D. Florin, Dic]ionar de Marketing, Editura Oscar Print, Bucure{ti, 1999. [email protected] D. Z., Industria {i dezvoltarea ei în ]@rile române{ti, Bucure{ti, 1926. Gajos Vasile, Borogani (istoria, economia, cultura), Editura Lumina, Chi{[email protected], 1994. Gal Ionel (coordonator), Dic]ionar al {tiin]elor speciale ale istoriei, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1982. Gane C., Trecute vie]i de doamne {i domni]e (Edi]ie î[email protected] de Victor Leahu), vol. I (1971), II (1972) {i III (1973), Editura "Junimea", Ia{i. Gaudin Philippe (coordonator), Marile Religii: Iudaismul, Cre{tinismul, Islamismul, Hinduismul {i Budhismul (traducerea: Sanda Aronescu), Editura Orizonturi, Bucure{ti, 1995. Gazetele [email protected]@mânale Magazin (Bucure{ti, 1990 - 2005) {i Magazin interna]ional (Bucure{ti, 2002 - 2004). Georgescu Al. Valentin, Strihan Petre, Judecata [email protected] în [ara Româ[email protected] {i Moldova, 1611 - 1831, partea I, Organizarea [email protected]@, vol. I (1611 - 1740) {i vol. II (1740 - 1831), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1979 {i 1981. Georgescu Vlad, Istoria românilor de la origini pâ[email protected] în zilele noastre (Edi]ia a II-a [email protected] {i [email protected]@), Scythian Books, Oakland, California, U. S. A., 1989. Gherman Ion, Cronica [inutului Her]a, [email protected]ânt dintotdeauna românesc, Editura "Via]a [email protected] Româ[email protected]", Bucure{ti, 1996. Idem, Istoria [email protected] a Bucovinei, Basarabiei {i [inutului Her]a, Editura ALL, Bucure{ti, 1993. Idem, Cartea [email protected] a unor vechi teritorii române{ti condamnate la î[email protected], Editura "Cerna", Bucure{ti, 1999. [email protected] Gheorghe, Catastihul [email protected] Moldovei (1765), publicat în rev. Ion Neculce - buletinul Muzeului municipal din Ia{i anul I, fasc. II, iulie 1922.

Idem, Ispisoace {i zapise (documente slavo - [email protected]), vol. III, partea II (1663 - 1675), Tipografia "Dacia", Ia{i, 1912, p. 1 - 74 (Slovar). Idem, [email protected] Visteriei Moldovei pe anul 1764, lunile iulie {i august (Extras din Buletinul Ion Neculce, seria II, fascicola IX), Institutul de Arte Grafice "Via]a Româ[email protected]" S. A., Ia{i, 1931. Idem, Catastihul Ia{ilor din 1755, în rev. Ion Neculce - buletinul Muzeului municipal din Ia{i - nr. 1, fasc. 1, octombrie 1921. Idem, Ia{ii în 1820 ([email protected] catagrafia lui Mihail Grigore }u]u [email protected]), în rev. Ion Neculce - buletinul Muzeului municipal din Ia{i fasc. 3/1923, p. 1 - 31. Idem, Surete {i izvoade (Vasluiul), vol. XV, Ia{i, 1926. Ghimpu Sanda (prof. univ. dr.) {. a., Dic]ionar juridic selectiv, Editura Albatros, Bucure{ti, 1985. Giurescu Constantin, Capitula]iile Moldovei cu Poarta [email protected], Bucure{ti, 1908. Giurescu C. Constantin, Târguri sau ora{e {i [email protected]]i moldovene, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1967. Idem, Probleme controversate în istoriografia româ[email protected], Editura Albatros, 1977. Idem, Istoria pescuitului {i a pisciculturii în România, vol. I, Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1964. Idem, Istoria [email protected] române{ti din cele mai vechi timpuri pâ[email protected] [email protected], Editura Ceres, Bucure{ti, 1975. Idem, Istoria Românilor, vol. III, partea I, Bucure{ti, 1942. Idem, Istoricul podgoriei Odobe{tilor (din cele mai vechi timpuri pâ[email protected] la 1918), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1969. Idem, Contribu]ii la istoria {tiin]ei {i tehnicii române{ti în secolele XV - începutul secolului XIX, Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1973. Idem, Principatele Române la începutul sec. XIX, Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1957. Glotz G., Cetatea [email protected] (traducere {i indice de Mioara Izverna {i Pan Izverna), Editura Meridiane, Bucure{ti, 1992. Golescu Dinicu, Însemnare a [email protected]@toriei mele, Constantin Radovici din Gole{ti, [email protected]@ în anul 1824, 1825, 1826, Editura Eminescu, Bucure{ti, 1971. Gon]a I. Alexandru, Satul în Moldova [email protected] Institu]iile, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1986. Idem, Studii de istorie [email protected] (cu un cuvânt introductiv de Ioan Capro{u), Editura "Dosoftei", Ia{i, 1998. Idem, Cum [email protected] o velni]@ {i o [email protected] în veacul al XIX - lea, în Revista Arhivelor, nr. 2/1966. Idem, [email protected] economice dintre Moldova {i Transilvania în secolele XIII - XVII (Edi]ie, prefa]@, bibliografie {i indice de I. Capro{u), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1989. Gorincu Gheorghe, Dic]ionarul economiei de pia]@, Editura Danubius, [email protected], 1999. Gossler Marcus, Dic]ionarul {tiin]elor de grani]@ (traducere de }tefania [email protected]), Editura Saeculum I. O. {i Editura Vestala, Bucure{ti, 1995. Greceanu Radu, Î[email protected] istoriii vie]ii luminatului {i preacre{tinului domnului [@rii Rumâne{ti, Io Costandin Brâncoveanu Basarab-voievod, [email protected] când Dumnezeu cu domniia l-au încoronat, pentru vremile {i întâ[email protected] ce în [email protected]ântul acesta în zilele [email protected] s-au întâmplat, Editura Minerva, Bucure{ti, 1984. Grigora{ N., [email protected] tîrgurilor moldovene{ti {i atribu]iunile lor pâ[email protected] la Regulamentul Organic ([email protected] de doctorat), Tipografia "Avîntul", Ia{i, 1942. Idem, Din istoria diploma]iei moldovene{ti (1432 - 1457), Tipografia Alexandru A. [erek, Ia{i, 1948. Guboglu Mihail, Catalogul documentelor turce{ti, vol. I, 1960; vol. II, 1965. Gu]u Olimpia, Scrierea [email protected] slavo - româ[email protected] Album de documente, D. G. A. S., Bucure{ti, 1988. Holban M., Un raport francez despre Moldova (1828) al consulului Lagan, în Buletinul Comisiei istorice a României, vol. IX, Bucure{ti, 1930. Iacobescu Mihai, Din istoria Bucovinei, vol. I (1774 - 1862), Editura Academiei Române, Bucure{ti, 1993. Idem, 30 de zile în "Siberia" [email protected]ând arhivele Bucovinei, Editura Junimea, Ia{i, 2003. Ielenicz Mihai {. a., Dic]ionar de geografie [email protected], Editura Corint, Bucure{ti, 1999. Ielenicz Mihai, Erdeli George, Marin Ion, Dic]ionar de termeni geografici pentru gimnaziu {i liceu, Editura Corint, Bucure{ti, 2001. Institu]ii feudale din [@rile Române. Dic]ionar (coordonatori Ovid Sachelarie {i Nicolae Stoicescu), Editura Academiei, Bucure{ti, 1988. "Ioan Neculce" - buletinul Muzeului municipal din Ia{i, fasc. 5/1925. Ion Narcis - Dorin, Castele, palate {i conace din România, vol. I, Editura Funda]iei Culturale Române, 2002. Iona{cu Ion, [email protected] Petre, Gheorghe Gheorghe, Rela]iile interna]ionale ale României în documente (1368 - 1900), Editura [email protected], Bucure{ti, 1971. Iona{cu Ion, Cronologia documentelor din Moldova {i [ara Româ[email protected], în D. I. R., Introducere, vol. I, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 389 - 450. Idem, Erele în trecutul omenirii, în Magazin istoric, 1969, decembrie, nr. 12 (33). Ionescu Ion (inspectoru generalu de [email protected]), Agricultura româ[email protected] din jude]ul Dorohoiu, Imprimeria Statului, Bucuresci, 18.66. Ionescu Traian, Hati{eriful din 1802 {i începutul luptei pentru asigurarea pie]ii interne a Principatelor [email protected], în Studii {i articole de istorie, I, Bucure{ti, 1956. Ioni]@ I. Gheorghe (prof. univ. dr.), Românii de dincolo de actualele hotare ale ]@rii, Universitatea Cre{[email protected] "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Istorie, Bucure{ti, 1996. Iordan Iorgu, Toponimia româ[email protected], Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1963. Iorga Nicolae, Istoria armatei române{ti, Editura [email protected], Bucure{ti, 1970. Idem, Istoria Românilor. Ctitorii, Edi]ia a II -a, vol. III, (volum îngrijit de Victor Spinei), Editura [email protected], Bucure{ti, 1993.

Idem, Istoria românilor prin [email protected]@tori, vol. II, Bucure{ti, 1921, {i vol. III, Bucure{ti, 1922. Idem, Istoria comer]ului românesc. Epoca mai [email protected], Bucure{ti, 1925. Idem, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I, Bucure{ti, 1902. Istoria Evului Mediu, vol. I (Europa [email protected]), partea I (secolele V - XV), (coordonator, Prof. dr. Radu Manolescu), Universitatea Bucure{ti, 1993. Istoria medie a României. Partea I (sec. al X - lea - sfâr{itul sec. al XVI - lea), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1966. Istoria [email protected] a picturii (de la arta [email protected] la arta [email protected]), Edi]ia a III - a, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1973. Istoria Lumii în date (sub conducerea Acad. Prof. Andrei O]etea), Editura [email protected] Româ[email protected], Bucure{ti, 1969. Istoria poporului român (sub redac]ia Acad. Andrei O]etea), Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1970. Istoria României, Editura Academiei R. P. R., vol. II (1962), vol. III (1964) {i vol. IV (1964). Istoria României. Compendiu (sub redac]ia Acad. Prof. univ. }tefan Pascu), Edi]ia a III - a [email protected]@ {i [email protected]@, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1974. Istoria României în date (sub conducerea lui Constantin C. Giurescu), Editura [email protected] Româ[email protected], Bucure{ti, 1971. Istoria României între anii 1918 - 1981 (manual universitar, coordonator, prof. dr. Aron Petric), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1981. Istoria Românilor, vol. I - VIII editate de Academia Româ[email protected], Editura [email protected], Bucure{ti, 2001 - 2003. Istoria [@rii Române{ti, 1290 - 1690. Letopise]ul Cantacuzinesc (edi]ie [email protected] î[email protected] de C. Grecescu {i D. Simonescu), Editura Academiei R. P. R., 1960. Istorie [email protected] Epoca [email protected], vol. II, 1939 - 1945 (coordonatori: Constantin Bu{e {i Alexandru Vianu), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1979. Johnson Paul, O istorie a evreilor (traducere de Irina Horea), Editura Hasefer, Bucure{ti, 1999. Îndreptarea Legii, 1652, Editura Academiei R. P. R., 1962. Î[email protected]]@turile lui Neagoe Basarab [email protected] fiul [email protected] Theodosie (studiu introductiv {i note de Dan Zamfirescu {i G. [email protected]@), Editura Minerva, Bucure{ti, 1971. Kernbach Victor, Dic]ionar de mitologie [email protected], Editura Albatros, Bucure{ti, 1983. Idem, Dic]ionar de mitologie [email protected] Mituri, [email protected]]i, religii, Editura Albatros, Bucure{ti, 1995. Kieran O' Mahony, Dic]ionar de geografie pentru {colari (traducere de Laura [email protected]), 1993. [email protected] Mihail, Tainele inimei. Scrieri literare {i istorice, Editura Albatros, Bucure{ti, 1987. Kraus Georg, Cronica Transilvaniei, 1608 - 1665 (Traducerea {i studiul introductiv de G. Duzinchevici {i E. Reus - Mârza), Editura Academiei R. P. R., Bucure{ti, 1965. Laurian A. T. {i Massimu J. C., Glossariu care coprinde vorbele din limba româ[email protected], Bucuresci, 1871. [email protected] Mihai, Contribu]ii la cunoa{terea [email protected]]ii în Moldova în secolul al XVIII - lea: [email protected]@ritul, cuni]a, [email protected] {i [email protected], în revista Suceava - Anuarul Muzeului jude]ean, VI - VII, 1979 - 1980. [email protected]@rescu George, Dic]ionar de mitologie, Casa [email protected] Odeon, Bucure{ti, 1992. Leahu Gabriel {i Leoveanu Relu, Dic]ionar de termeni istorici, Editura Conexiuni, [email protected], 1998. Lecca O. G., Dic]ionar istoric, arheologic {i geografic al României, Editura Universul S. A., Bucure{ti, 1937. Legiuirea Caragea, 1818 ([email protected] edi]ia din anul 1862, [email protected] cu legi noi). Leonte Il., O [email protected] [email protected] de validare a documentelor în Cancelaria [email protected] a Moldovei, în Revista Arhivelor, 1968, nr. 2. Leoveanu - Ni]@ Veronica, Leoveanu Relu, Dic]ionar de arhaisme {i no]iuni istorice, Editura "Egal", [email protected], 2002. Lorin] Florica, Oamenii Nordului, Editura }tiin][email protected] (Edi]ia a II-a [email protected]@), Bucure{ti, 1965. Lungu V., [inuturile Moldovei pâ[email protected] la 1711 {i administrarea lor, Extras din [email protected] istorice, [email protected] de istorie româ[email protected], vol. XVII, 1943, scos de Institutul de Istorie Na][email protected] "A. D. Xenopol" din Ia{i. Lurker Manfred, [email protected]]i {i simboluri vechi egiptene. Dic]ionar (traducere de Adela Motoc), Editura Saeculum I. O., Bucure{ti, 1997. Lupu Marin, Dic]ionar ilustrat de istorie, Casa [email protected] Regina, Ia{i, 2002. Madaule Jacques, Istoria Fran]ei, vol. 1 - 3 (traducere din limba [email protected] de Eugen Rusu), Editura [email protected], Bucure{ti, 1973. Manea Mihai, Mic dic]ionar de termeni istorici, Editura All Educational, Bucure{ti, 1999. Manolescu Radu {. a., Istoria medie [email protected], Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1980. Idem, Prelegeri de istorie [email protected] medie. Fascicola III (pentru uz intern), Universitatea Bucure{ti, Facultatea de Istorie, Bucure{ti, 1968. Idem, Istoria Evului Mediu. Vol. I: Europa [email protected], partea a II - a: Sfâr{itul Evului Mediu {i începutul Epocii Moderne (secolele XVI - XVII), Universitatea Bucure{ti, 1993. Marele dic]ionar geografic al României, vol. I - V, Bucure{ti, 1898 - 1902. Matei C. Horia, Negu] Silviu, Nicolae Ion, Statele lumii de la A la Z, Edi]ia a 8-a (cuvânt înainte de Acad. Mircea Mali]a), Editura Meronia, Bucure{ti, 2002. Idem, Civiliza]ia Romei antice, Editura Eminescu, Bucure{ti,1980. Idem, Civiliza]ia lumii antice, Editura Eminescu, Bucure{ti, 1983. Idem, Mic dic]ionar al lumii antice. [@ri, popoare, ora{e, Editura Albatros, Bucure{ti, 1986. Idem, Lumea [email protected] Mic dic]ionar biografic, Editura Danubius, Bucure{ti, 199l. Idem, Enciclopedia [email protected]]ii, Editura Meronia, Bucure{ti, 1995. Idem, Enciclopedia Europei, Editura Minerva, Bucure{ti, 2002.

[email protected]{ Stela, Supu{ii [email protected] din Moldova în perioada 1781 - 1862, Universitatea "Al. I. Cuza", Ia{i, 1985. Mic dic]ionar enciclopedic (edi]ia a II-a, [email protected]@ {i [email protected]@), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1978. Mic dic]ionar filozofic, Editura [email protected], Bucure{ti, 1969. Mic dic]ionar filozofic (edi]ia a II-a), Editura [email protected], Bucure{ti, 1973. [email protected]@ G, Dic]ionar al limbii române vechi (sfâr{itul sec. X - începutul sec. XVI), Editura [email protected] Româ[email protected], Bucure{ti, 1974. [email protected] - Bîrliba Virgil, Mitrea Ioan, Tezaurul de la [email protected], Muzeul Jude]ean de Istorie {i [email protected] din [email protected], 1977. Mihordea V., Rela]iile agrare din sec. al XVIII - lea în Moldova, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1968. Mihordea Vasile (redactor responsabil), Ioana Constantinescu, Corneliu Istrati, Documente privind rela]iile agrare în veacul al XVIII - lea, vol. II, Moldova, Editura Academiei R. S. R., 1966. Milescu Nicolae - [email protected], Jurnal de [email protected]@torie în China, Editura pentru [email protected], Bucure{ti, 1962. Mircea Ioan (preot dr.), Dic]ionar al Noului Testament, Editura Institutului Biblic {i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure{ti, 1995. Mitrea Ioan, [email protected]]i [email protected]{ti la est de Carpa]i în epoca migra]iilor. A{ezarea de la Davideni din secolele V - VIII, Editura "Constantin [email protected]", Piatra Neam], 2001. Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I {i partea a II-a ([email protected] popula]iei Moldovei din anii 1772 - 1773 {i 1774), Editura }tiin]a, Chi{[email protected], 1975. Moldoveanu Nicolae, Dic]ionar biblic de nume proprii {i cuvinte rare (Edi]ia a II-a [email protected] {i [email protected]@), Editura Casa }coalelor, Bucure{ti, 1995. Morariu Constantin, Cursul vie]ii mele. Memorii (Edi]ie î[email protected], prefa]@, microbiografii, glosar {i note de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu), Editura "Hurmuzachi", Suceava, 1998. Moraru Anton, Istoria Românilor. Basarabia {i Transnistria, 1812 - 1993, Editura "AIVA", Chi{[email protected], 1995. Moxa Mihail, Cronica [email protected] (edi]ie [email protected], înso][email protected] de izvoare, studiu introductiv, note {i indici de G. [email protected]@), Editura Minerva, Bucure{ti, 1989. Murariu Ioan, Pre]urile cu care se vindeau unele [email protected] în Moldova la sfâr{itul secolului al XVIII - lea {i începutul secolului al XIX - lea, în Carpica, Muzeul Jude]ean de Istorie {i [email protected] din [email protected], VII, 1975, p. 123 - 148. Idem, Documente privind pre]urile unor [email protected] în Moldova la sfâr{itul secolului al XVIII - lea {i în primele decenii ale secolului al XIX - lea, în Carpica, Muzeul Jude]ean de Istorie "Iulian Antonescu" din [email protected], XXIV, 1993, p. 103 - 128. Idem, Istoria [inutului Her]a pâ[email protected] în anul 1940, Editura "Grigore Tabacaru", [email protected], 1997. Idem, Mic dic]ionar de arhaisme {i termeni istorici, Editura "Grigore Tabacaru", [email protected], 2000. Idem, Dic]ionar de arhaisme {i termeni istorici, Editura "Plumb", [email protected], 2000 ({i Edi]ia a II-a, Editura "Vasile Pârvan", [email protected], 2002). Idem, Dic]ionar explicativ {colar de termeni istorici {i arhaici, Editura "Vox Cart", Bucure{ti, 2004. Mustafa A. Mehmet, Cronici turce{ti privind [@rile Române. Extrase, III, sfâr{itul sec. XVI - începutul sec. XIX, Bucure{ti, Editura Academiei R. S. R., 1980. Idem, Istoria turcilor, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1976. Idem, O [email protected] reglementare a raporturilor Moldovei {i [@rii Române{ti fa]@ de [email protected] la 1792 (O carte de lege - Kanunnamé în limba [email protected]), în Studii, [email protected] de istorie, tomul 20, nr. 4/1967. Idem, O [email protected] de firmane turce{ti din timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti în Moldova (1786 - 1788), în Studii - [email protected] de istorie, anul XV, nr. 2/1962. Muste Nicolae, Letopise]ul [@rii Moldovei (1662 - 1729), în Mihail [email protected], Cronicile României sau Letopise]ele Moldaviei {i Valahiei (a doua edi]iune), Bucure{ti, 1874, tomul III, p.3 - 99. Mu{at Mircea, Ardeleanu Ion, De la statul geto - dac la statul român unitar, Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1983. Idem, România [email protected] Marea Unire, vol. II, partea I (1918 - 1933), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1986; vol. II, partea a II - a (noiembrie 1933 - septembrie 1940), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1988. Neagoe Manole, Attila, Ginghis - han {i Tamerlan, Editura Meridiane, Bucure{ti, 1971. Neculce Ion, Letopise]ul [@rii Moldovei de la Dabija - [email protected][email protected] la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, precedat de O [email protected] de cuvinte, Editura Minerva, Bucure{ti, 1975. Negru]i Ecaterina, Satul moldovenesc în prima [email protected] a secolului al XIX - lea. Contribu]ii demografice, Universitatea "Al. I. Cuza", Ia{i, 1984. Negru]i - Munteanu Ecaterina, Date noi privind structura [email protected] a târgurilor {i ora{elor moldovene{ti la 1832, în vol. Popula]ie {i societate - studii de demografie [email protected] (sub red. prof. }tefan Pascu), Editura Dacia, 1972, vol. l. Idem, [email protected] slujitorilor din Moldova în informa]iile statistice de la sfâr{itul sec. al XVIII - lea {i primele decenii ale sec. XIX, în Revista Arhivelor, nr. 1/1968. Negu] Silviu {. a., Enciclopedia Asiei, Editura Meronia, Bucure{ti, 1999. Nicolau - Golfin Marin, Istoria artei, vol. I, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1970. Nicolescu Ecaterina, Dic]ionar explicativ {colar, Editura Steaua Nordului, Constan]a ([email protected]@ an). Nistor Ion, Istoria Bucovinei, Editura Humanitas, Bucure{ti, 1991. Idem, Istoria Basarabiei, Editura "Cartea [email protected]", Chi{[email protected], 1991. [email protected] Darie, Precolumbia, (edi]ia a II-a), Editura Sport - Turism, 1977. Olariu Victoria, [email protected] Ion, Dic]ionar al economiei de pia]@, Editura Spicon, 1991.

Olteanu }tefan, }erban Constantin, Me{te{ugurile din [ara Româ[email protected] {i Moldova în Evul Mediu, Editura Academiei R. S. R., 1969. Omul medieval (coordonator Jacques Le Goff; traducere de Ingrid Ilinca {i Drago{ Cojocaru; postfa]@ de Alexandru Florin Platon), Editura Polirom, 1999. Onu Liviu, Aspecte ale scrierii chirilice de la începutul secolului al XIX - lea. Litere cu valori ambigue {i confuzii de litere, în Revista Arhivelor, 1984, 61, nr. 4. O]etea Andrei, [email protected] comer]ului românesc în circuitul interna]ional (în perioada de trecere de la feudalism la capitalism), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1977. Idem, Tudor Vladimirescu {i revolu]ia din 1821, Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1971. Idem, Înfiin]area Consulatelor franceze în ]@rile române{ti, în Revista [email protected], nr. 10 - 12, octombrie - decembrie 1932. Idem, Rena{terea {i Reforma, Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1968. Idem, Considera]ii asupra trecerii de la feudalism la capitalism în Moldova {i [ara Româ[email protected], în Studii {i materiale de istorie medie, vol. IV, Editura Academiei R. P. R., 1960. Pactul Molotov - Ribbentrop {i consecin]ele lui pentru Basarabia (selec]ie de Ion }i{canu {i Vitalie [email protected]; prefa]@ de Valeriu Matei), Editura Universitas, Chi{[email protected], 1991. Papacostea }erban, Românii în secolul al XIII - lea (între [email protected] {i Imperiul Mongol), Editura [email protected], Bucure{ti, 1993. Pascu }tefan (Acad.), Maior Liviu (Lect. univ.), Culegere de texte pentru Istoria României, vol. I, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1977. Pavelescu Eugen, Economia breslelor în Moldova, Bucure{ti, 1939. Petrescu - Dâmbovi]a Mircea, Teodor Gh. Dan, Sisteme de fortifica]ii medievale timpurii la est de Carpa]i. A{ezarea de la Fundu Her]ii (jud. Boto{ani), Editura Junimea, Ia{i, 1987. Pippidi M. D., Dic]ionar de istorie veche a României (Paleolitic - sec. X), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1976. Idem, Studii de istorie {i epigrafie, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1988. Platon Gheorghe, Popula]ia ora{ului moldovenesc la mijlocul secolului al XIX - lea, în Carpica, Muzeul de Istorie din [email protected], III, 1970. Idem, Popula]ia ora{ului Ia{i de la [email protected] sec. al XVIII - lea pâ[email protected] la 1859, în vol. Popula]ie {i societate - studii de demografie [email protected] (sub redac]ia prof. }tefan Pascu), Editura Dacia, Cluj, 1972, vol. 1. Idem, Istoria [email protected] a României, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1985. Idem, Cu privire la dezvoltarea pie]ei interne în Moldova în preajma Regulamentului Organic, în Analele {tiin]ifice ale [email protected]]ii "Al. I. Cuza" din Ia{i (serie [email protected]), sec]iunea III ({tiin]e sociale), tomul V, 1959. Pont - Humbert Catherine, Dic]ionar universal de rituri, credin]e {i simboluri (traducere de Nicolae Constantinescu), Editura Lucman, Bucure{ti, 1998. Popa D. Marcel, Matei C. Horia, [email protected] enciclopedie de istorie [email protected], Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1983. Popescu Radu, Istoriile domnilor [@râi Rumâne{ti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1984. Popescu - Spineni Marin, România în izvoare geografice {i cartografice (Din antichitate pâ[email protected] în pragul veacului nostru), Editura }tiin][email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1978. Popula]ie {i societate. Studii de demografie [email protected], vol. I (sub redac]ia Prof. }tefan Pascu). Editura Dacia, Cluj, 1972. Pravila ritorului Lucaci, 1581 (text stabilit, studiu introductiv {i indice de I. Rizescu), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1971. Pravilniceasca [email protected], 1780 (edi]ie [email protected]), Editura Academiei R. P. R., 1957. Predescu Lucian, Enciclopedia României, Editura Saeculum I. O., Bucure{ti, 1999. Probleme de [email protected] [email protected] a României, 1918 - 1940. Culegere de studii (coordonator, Viorica Moisuc), vol. II, Editura [email protected], Bucure{ti, 1977. Probleme fundamentale ale Istoriei Patriei {i Partidului Comunist Român. [email protected], bibliografie. Crestoma]ie (coordonator Constantin Mocanu), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1981. Procopius din Caesarea, Istoria [email protected] (Edi]ie [email protected], traducere {i introducere de H. [email protected]), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1972. Proloagele [email protected] prin [email protected]]a {i osteneala, cu un studiu introductiv {i binecuvântarea Înalt Preasfin]itului Dr. Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei, Craiova, 1991. [email protected] [email protected] [email protected] (traducere de I. Teodorescu; studiu introductiv, [email protected] {i note de Mihai Nichita), Editura Univers, Bucure{ti, 1972. Prut Constantin, Dic]ionar de [email protected] [email protected], Editura Albatros, Bucure{ti, 1982. Pseudo - Enache [email protected], Letopise]ul [@rii Moldovii de la domnia întâi {i pâ[email protected] la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1733 - 1774), în vol. Cronici moldoveneti, Editura Minerva, Bucure{ti, 1987. Rachet Guy, Dic]ionar de civiliza]ie [email protected], Univers enciclopedic, Bucure{ti, 1997. Radu Costache, [email protected] de la 1850 - 1900, Edi]ia a 2-a (Edi]ie î[email protected], prefa]@ {i note de Lucian }erban), Editura Grafit, [email protected],2005. Rânzi{ Filofteia, Contribu]ii la cunoa{terea sigiliului de mari [email protected] ([ara Româ[email protected], sec. XVII), în Analele Institutului de Istorie {i Arheologie "A. D. Xenopol" din Ia{i, 1987, XXIV, vol. I. Regulamentul Organic al Principatului Valahiei, Bucure{ti, 1832. Retinschi Alexandru, Mari navigatori în jurul lumii, Editura Albatros, Bucure{ti, 1983. Runciman Steven, [email protected] Constantinopolului, 1453, Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1971. Sacerdo]eanu Aurelian, Arhivistica, Editura [email protected] {i [email protected], 1970.

Idem, [email protected] în paleografia româ[email protected], în Revista Arhivelor, 1968, nr. 1. Idem, Sigiliul domnesc {i Stema ]@rii. Conceptul de unitate a poporului român pe care îl [email protected] {i rolul avut în formarea ideii de Unire, în Revista Arhivelor, 1968, nr. 2. Idem, Introducere în [email protected], în Hrisovul - Buletinul }coalei de [email protected], vol. I, 1941. Scorpan Costin, Istoria României. Enciclopedie, Editura Nemira, Bucure{ti, 1997. Scriban August, Dic]ionaru limbii române{ti (edi]iunea întâia), Institutu de Arte Grafice "Presa [email protected]", Ia{i, 1939. Scurtu Ioan, Ionescu Z. Gheorghe, Popescu Eufrosina, Smârcea Doina, Istoria României între anii 1918 - 1944. Culegere de documente, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1982. Smeu Georgeta, Dic]ionar de istoria românilor, Editura "Trei", 1997. Sobornicescul hrisov, 1785, (Edi]ie [email protected]), Editura Academiei R. P. R., 1958. Stoian Ion M. (preot), Dic]ionar religios, Editura Garamond, Bucure{ti, 1994. Stoicescu Nicolae, Curteni {i slujitori, Editura [email protected], 1968. Idem, Sfatul domnesc {i marii dre[email protected] din [ara Româ[email protected] {i Moldova (sec. XIV - XVII), Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1968. Idem, Cum [email protected] [email protected]{ii. Metrologia [email protected] pe teritoriul României (cu o introducere despre metrologia [email protected] de acad. Emil Condurachi), Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1971. Stoide Constantin A., Capro{u Ioan, Rela]iile economice ale Bra{ovului cu Moldova de la începutul secolului al XVIII - lea pâ[email protected] la 1850, Editura "Universitas", Chi{[email protected], 1992. Studia et acta historiae iudaeorum romaniae, III, Editura Hasefer, Bucure{ti, 1998. Suter Constantin, Istoria artelor plastice, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1967. }erban Constantin, Aspecte din lupta [email protected]{enilor din [ara Româ[email protected] {i Moldova împotriva asupririi feudale în sec. al XVIII lea {i la începutul sec. al XIX - lea (II), în Studii - [email protected] de istorie, nr. 3/196. Idem, Contribu]ii cu privire la problema pie]ei interne a [@rii Române{ti {i Moldovei în timpul feudalismului dezvoltat (sec. XV - XVIII), în Studii - [email protected] de istorie, nr. 1/1964. Idem, Institu]ia Domniei din Moldova în perioada [email protected] [email protected] epocii fanariote (1658 - 1711), în Zargidava [email protected] de istorie, Editura Conexiuni, [email protected], IV, 2005. }otropa Valeriu, Proiectele de Constitu]ie, programele de reforme {i peti]iile de drepturi din [@rile Române în secolul al XVIII lea {i în prima [email protected] a secolului al XIX - lea, Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1976. }[email protected] }tefan (prof. univ. dr.), Istoria medie a României. Partea a II -a, Principatele Române (secolele XIV - XVI), Universitatea Bucure{ti, 1992. Simocata Teofilact, Istorie [email protected] Domnia î[email protected] Mauricius (582 - 602). Traducere, introducere {i indice de H. [email protected], Editura Academiei R. S. R., Bucure{ti, 1985. "Th. Codrescu" - [email protected] [email protected] [email protected] de Gheorghe [email protected], anul IV, nr. 4, Ia{i, 1934. Todera{cu I., Informa]ii noi privind {antierul naval din Gala]i (sf. sec. al XVIII - lea - prima jum. a sec. al XIX - lea), în Anuarul Institutului de Istorie {i Arheologie "A. D. Xenopol" din Ia{i, IX, 1972. Tokarev S. A., Religia în istoria popoarelor lumii (Edi]ia a III-a), Editura [email protected], Bucure{ti, 1982. Toscano Salvador, Cuauhtémoc, Editura Albatros, 1970. Trandafirescu Natalia, Glosar de cuvinte grece{ti {i române{ti din fondurile grece{ti (V - A), în Revista Arhivelor, anul LXXIX, vol. LXIV, nr. 1-2/ 2002. [@ru{ - A{tefculese Didina, Molni]a: {ase veacuri de statornicie româ[email protected], Editura Civitas, Chi{[email protected], 2000. Ungureanu Gheorghe, Justi]ia în Moldova (1741 - 1832), Ia{i, 1934. Idem, Despre bresla{i. Contribu]ie la cunoa{terea catagrafiilor fiscale din Moldova înainte de Regulamentul Organic, în Arhivele Statului - 125 ani de activitate, 1831 - 1956, Bucure{ti, 1957. Ungureanu Gheorghe, Anghel G., Botez Constantin, Cronica Cotnarilor, Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1971. Ungureanu Ioan, Rela]ii sociale {i moravuri reflectate în documentele mo{iei [email protected]{ti, ]inutul Roman, în Carpica, [email protected], 2004, XXXIII, p. 157 - 177. Ureche Grigore, Letopise]ul [@rii Moldovei de când s-au [email protected] ]ara {i de cursul anilor {i de viia]a domnilor carea scrie de la Drago{ [email protected][email protected] la Aron [email protected], Editura Minerva, Bucure{ti, 1987. Urechia V. A., Din domnia lui Alexandru Calimah (extras din Analele Academiei Române, seria II, tomul XXIII, Memoriile sec]iunii istorice, Bucure{ti, 1901). Idem, Justi]ia sub Ioan Caragea, extras din Analele Academiei Române, seria II, Tom. XX, Memoriile sec]iunii istorice, Bucure{ti, 1898. Varlaam (mitropolitul Moldovei), Cazania, 1643, Editura pentru [email protected], Bucure{ti, 1943. [email protected]@{ianu Virgil, Istoria artei europene vol. I, Epoca Medie, Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1967. Vârtosu Emil, Din paleografia [email protected] româ[email protected], în D. I. R., Introducere, vol. I, Editura Academiei R. P. R., 1956, p. 283 - 323. Idem, Paleografia româno - [email protected], Editura }tiin][email protected], Bucure{ti, 1968. Idem, Din sigilografia Moldovei {i [@rii Române{ti, în D. I. R., Introducere, vol. II, Editura Academiei R. P. R., 1956. Vianu Alexandru, Bu{e Constantin, Zamfir Zorin, [email protected] Gheorghe, Rela]ii interna]ionale în acte {i documente, vol. II (1939 1945), Editura [email protected] {i [email protected], Bucure{ti, 1976. Idem, Considera]ii asupra caracterului [email protected]]ii administra]iei ruse în [@rile Române (1769 - 1774), în Studii {i materiale de istorie medie, vol. I, 1956.

Vin]eler Onufrie, Dic]ionar explicativ {colar, Editura Lucman, Bucure{ti, 2004. Vitcu Octavian, Cupa de nectar, Editura Quadrat, Boto{ani, 2003. Xenopol A. D., Istoria Românilor din Dacia [email protected], vol. IV, Edi]ia a IV - a (text stabilit de Maria Simionescu {i Nicolae Stoicescu), Editura [email protected], Bucure{ti, 1993. Zane G., Economia de schimb în Principatele Române, Editura Casei }coalelor, Bucure{ti, 1930. Ziua când 1 Aprilie a devenit 14 Aprilie ([email protected]@ autor), în Magazin istoric (Serie [email protected]), Bucure{ti, anul XXVI, nr. 4 (301), aprilie 1992.

Information

Microsoft Word - dictionar_istoric_litera_c.doc

46 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

200350