Read UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" DIN GALAI text version

Anexa 3.05 Domeniul Inginerie Electronic i Telecomunicaii Programa Analitic Analiz matematic Algebr i geometrie Programarea calculatoarelor i algoritmi Grafic asistat de calculator Matematici speciale Programarea orientat obiect Fizica semiconductorilor Statistic, prelucrarea datelor i metode numerice Programare în asamblare i microprocesoare Teoria circuitelor electrice Teoria câmpului electromagnetic Materiale pentru electronic Dispozitive electronice Circuite electronice fundamentale Proiect circuite analogice Semnale i sisteme Arhitectura calculatoarelor Transmisia i codarea informaiei Circuite digitale Proiect circuite digitale Electronic de putere 1 Sisteme automate Analiza i sinteza circuitelor i sistemelor Decizie, estimare, recunoatere Circuite integrate analogice Proiect circuite complexe Msurri electrice i electronice Tehnica microundelor Sisteme de achiziie a datelor Laborator achiziie i sisteme automate Prelucrarea numeric a semnalelor Televiziune Componente i circuite pasive Proiectarea asistat de calculator Fiabilitate i calitate Reele de calculatoare Comunicaii analogice i digitale Radiocomunicaii Telefonie Medii de transmisiuni i propagare Comunicaii de date Reele de telecomunicaii Tehnici de comutaii i multiplex

Procesoare de semnal în tc Comunicaii mobile i prin satelit Compresia datelor Sisteme de operare Software pentru tc Automate programabile Maini i acionri electrice Electronic i informatic industrial Senzori i traductoare Comunicaii digitale Construcia aparatelor electronice Prelucrarea avansat a semnalelor 1D, 2D Sisteme încorporate (embedded) Acionri electrice reglabile Surse de alimentare Proiect electronic industrial Instrumentaie virtual Electronic medical Circuite programabile (FPGA, VHDL) Sisteme computerizate de msurare Sisteme neuronale i evolutive Echipamente periferice Aparate electrocasnice Educaie fizic Limb strin Tehnici de comunicare Afaceri i administrarea firmelor Managmentul proiectelor

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Str. Stiintei-2, 800146, GALATI Nr. telefon / fax: +40 236 470905, 460 182 E-mail: www.etc.ugal.ro

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: PROGRAMAREA CALCULATOARELOR SI ALGORITMI A. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Sem. I C L 28 28 Anul Sem. II C S Total ore C 28 L 28 Forme de verificare Sem. I E Sem. II Nr. credite Sem. I 5 Sem. II Cod disciplin OB 5 ????

B. Obiectivele disciplinei:

Studierea principiilor programarii calculatoarelor prin intermediul limbajelor de programare C si C++. Insusirea gandirii algoritmice. Insusirea de catre studenti a principiilor programarii structurate. Formarea deprinderilor de programare si a capacitatii de elaborare de programe pentru rezolvarea unor probleme practice. Dezvoltarea si intelegerea unor metode particulare de proiectare. Insusirea unui stil de programare profesionist. Modelarea si construirea unor algoritmi clasici de rezolvare a unor probleme ingineresti. Modelarea si construirea unor algoritmi specifici de asigurare a fiabilitatii si portabilitatii programelor C. Intelegerea si dezvoltarea unor metode particulare de proiectare. Formarea capacitatii de dezvoltare a aplicatiilor scrise in limbajul C pentru rezolvarea unor probleme tehnice.

C. Metode de predare ­ învare:

Predarea cursului se face sub form de prelegere, combinata cu dialogul. Cunotinele se completeaz la laborator, când are loc participarea direct a studenilor la dezbaterea lucrrilor, rezolvarea temelor de laborator. Metodele pedagogice folosite: conversatia euristica, expunerea, problematizarea, invatarea prin rezolvarea de probleme, studiul de caz, dialogul, inductia.

D. Forme i metode de evaluare:

Evaluare formativa si cu caracter de diagnosticare, realizata in cadrul activitatii de laborator, prin: teste teoretice periodice si discutarea rezultatelor, urmarirea modului in care studentii rezolva problemele propuse cu scopul de a depista si corecta greselile acestora (nota N11). Evaluare sumativa, realizata prin verificarea practica finala de la laborator (N12) si examenul scris, final (nota N2). OBS: La primul curs, se prezinta studentilor modul in care vor fi evaluati si notati la disciplina respectiva. Principii de notare Notarea activitatii din timpul anului: N1 o Verificarea sistematica a programelor elaborate de studenti in timpul lucrarilor practice: N11 o Verificarea finala lab.: N12 o N1=0.3*N11+0.7*N12 Lucrare scrisa la examen: N2 o Teorie ­ punctaj maxim 10 p, punctaj min promovare 5 p, nota N21 o Probleme ­ punctaj maxim 10 p, punctaj min promovare 5 p, nota N22 o N2=0.5*N21+0.5*N22 Nota finala: NF=0.25*N1 + 0.75*N2 OBS:

Prezentarea la examen este conditionata de notarea activitatii (cu min. 5) din timpul anului. Examenul este scris (2.5 ore) La proba scrisa, studentul trebuie sa acumuleaze min 5 puncte atat la teorie, cat si la probleme.

E. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Notiuni introductive: Calculatorul, un sistem automat de prelucrare a datelor. Algoritmi. Limbaje de programare. Teoria rezolvrii problemelor. Etapele rezolvarii unei probleme pe calculator. 2: Date, operatori i expresii: Programe în limbajele C/C++. Preprocesorul. Elemente de baz ale limbajului. Date în limbajele C/C++ (tipuri de date, constante, variabile). Conversii. 3: Implementarea structurilor de control: Principiile programarii structurate. Implementarea structurilor de control (secventiala, alternativa, repetitiva). Facilitati de intrerupere a unei secvente. 4: Tablouri: Tablouri unidimensionale. Tablouri multidimensionale. Siruri de caractere. Algoritmi de prelucrari numerice pe tablouri. Metode de sortare. 5: Pointeri: Variabile pointer. Operatii cu pointeri. Pointeri si tablouri. Tablouri de pointeri. Pointeri la pointeri. Modificatorul const in declararea pointerilor. 6: Functii: Structura unei functii. Transferul parametrilor unei functii (prin valoare, pointeri si referinta). Functii cu parametri impliciti. Functii cu numar variabil de parametri. Functii predefinite. Supraincarcarea functiilor. Clase de memorare. Moduri de alocare a memoriei. Functii recursive. 7: Tipuri de date definite de utilizator: Structuri. Campuri de biti. Declaratii de tip. Uniuni. Enumerari. 8: Fisiere: Caracteristici generale. Deschiderea si inchiderea unui fisier. Prelucrarea fisierelor text. Intrari-iesiri binare. Functii utilitare pentru lucrul cu fisierele. Alte operatii cu fisiere. (4 ore)

(4 ore) (4 ore)

(3ore) (3 ore) (6 ore)

(2 ore) (2 ore)

F. Coninutul laboratoarelor / numr de ore pentru fiecare tem:

Prezentarea calculatorului si a mediului de programare in care se va lucra. Structura unui program C si exemple simple Reprezentri ale datelor în binar. Conceperea si descrierea unor algoritmi. Aplicatii simple cu tipuri de date predefinite, operatori si expresii. Implementarea structurilor de control. Implementarea unor algoritmi pentru diverse probleme. Implementarea unor algoritmi utilizati pentru tablouri (prelucrari numerice, calcul vectorial si matriceal). Algoritmi de procesare a sirurilor de caractere interpretate ca tablouri de caractere. Modularizarea programelor prin utilizarea functiilor. Aplicatii cu definirea unor tipuri de date proprii si prelucrarea lor. Fisiere. Aplicatii cu fisiere. (2 ore) (4 ore) (2 ore) (6 ore) (4 ore) (6 ore) (2 ore) (2 ore)

G. Bibliografie de elaborare a cursului

1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 6. 7. Brookshear J.G., Introducere in informatica, Ed. Teora, Bucuresti, 1998 Cristea V., s.a. Limbajul C standard, Ed. Teora, 1992. Jamsa K, Klander L, Totul despre C si C++ - Manualul fundamental de programare, Ed. Teora, Bucuresti, 2005 Kernighan B., Ritchie D., Limbajul C, Ed. Teora, Bucuresti, 2005 Negrescu L., Limbajul C si C++ pentru incepatori, vol. I si II, Ed. Teora, Bucuresti, 2003 Stefanescu D., Curs C/C++, I si II, www.ariadne.ugal.ro Stefanescu D., Indrumar de laborator la disciplina limbaje de programare, I si II, www.ariadne.ugal.ro Stefanescu D., Programarea in limbajele C/C++, MATRIXRom, Bucuresti, 2002 Stefanescu D., Segal C., Initiere in limbajele C/C++, Editura Fundatiei Universitare "Dunarea de Jos", Galati, 2000

H. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni

1. 2. 3. Brookshear J.G., Introducere in informatica, Ed. Teora, Bucuresti, 1998 Stefanescu D., Programarea in limbajele C/C++, MATRIXRom, Bucuresti, 2002 ­ cap. 1-8 Stefanescu D., Indrumar de laborator la disciplina limbaje de programare, I www.ariadne.ugal.ro

Data aprobrii programei analitice în catedr / departament: 01.06.2006 (Semntura) ef catedr conf. dr. ing. Luminita DUMITRIU

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE MECANIC CATEDRA GRAFIC, MECANISME SI TOLERANE Adresa:Str.Domneasca nr.111, 800201 Nr. telefon +40 236 414871 int.460. Tel./Fax: +40 236 314463 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: GRAFIC ASISTAT DE CALCULATOR I. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul I Sem. I Sem. II C S C S 14 28 Total ore C 14 S 28 Forme de verificare Sem. I V Sem. II Nr. credite Sem. I 4 Sem. II Cod disciplin

04

J. Obiectivele disciplinei: Cunoaterea i utilizarea noiunilor de geometrie descriptiv i a standardelor specifice desenului tehnic pentru realizarea reprezentrii ortogonale a piesei; Cunoaterea tehnicilor de proiectare bi/tridimensional(2D/3D) ale unui soft grafic; Utilizarea tehnicilor de proiectare bi/tridimensional(2D/3D) pentru modelarea pieselor pe calculator cu ajutorul unui soft grafic; Utilizarea vocabularului specific disciplinei; Promovarea calitilor atitudinale (atitudine pozitiv fa de utilizarea calculatorului pentru realizarea unei documentaii tehnice, atitudine antirutinier, atenie vizual) i aptitudinale (eficacitate personal, relationale, actionale) specifice domeniului ingineresc. K. Metode de predare ­ învare: Prelegerea, conversaia, explicaia, demonstraia documentar, demonstraia programat, exerciiul, problematizarea, modelarea, metode de luceu în grup, individual i frontal, studiul bibliografiei L. Forme i metode de evaluare: Evaluare de diagnosticare (pentru stabilirea "strii iniiale a instruirii"). Se utilizeaz o prob iniial de 5 itemi, selectai din Mental Cutting Test (MCT), pentru evaluarea abilitilor spaiale ale studenilor. Evaluarea formativ ( permite stabilirea unor msuri ameliorative). Aceasta se realizeaz prin metode orale , teme efectuate la laborator în timpul semestrului i un proiect (NP30%). Evaluarea formativa prin prob scris - asigur elaborarea unor decizii de ameliorare ajustare-restructurarea activitii didactice. Se realizeaz prin 6 probe teoretice, în timpul semestrului . Este eliminatorie (se cere obinerea a 50% din punctaj la fiecare prob pentru a participa la proba practic final). Evaluarea sumativa prin prob practic - permite verificarea capacitii studenilor de a aplica adecvat cunotinele dobândite. Se realizeaz prin analiza lucrrii de verificare ( LV) a studentului dat la sfâritul semestrului (NLV ­ 70%) . Nota final(NF) =Nota lucrare de verificare (NLV) + Nota profesional (NP) Se acord un bonus de 1 punct la nota final pentru studenii care au o prezen la curs mai mare de 90%. M. Coninutul cursului: 1. Standarde utilizate în desenul tehnic i în reprezentrile grafice pe calculator/ 1h

2. Mijloace de reprezentare a construciilor geometrice, figurilor i corpurilor geometrice pe calculator / 7h

Introducere în AutoCAD. Tehnici de baz în aplicaia AutoCAD(tehnici de setare a spaiului de lucru,tehnici de desenare, tehnici de modificare, tehnici de vizualizare) Modaliti de reprezentare a desenelor pe calculator

3. Modelarea tridimensional a obiectelor / 2h

Modelarea WIREFRAME. Modelarea suprafeelor. Modelarea solidelor .

4. Strategii de desenare / 2 h Elemente de reprezentare în desenul industrial (dispunerea proieciilor, reprezentarea i notarea vederilor, seciunilor i rupturilor, modalitati de cotare a pieselor pe calculator, modaliti de haurarea a desenelor tehnice pe calculator). Optimizarea reprezentrilor grafice pe calculatorMetoda reelelor. Modelarea 3D a piesei pe calculator. 5. Tiprirea desenului de piesa / 2h

Spaiul model i spaiul hârtie(vederi multiple, desenul de pies). Uilizarea culorilor (caracteristicile culorii,sistemul RGB, sistemul CMYK). Tiprirea desenelor. Utilizarea internetului pentru aplicaii grafice.

F. Coninutul lucrrilor practice: 1. Prob iniial- test evaluare abiliti spaiale ­ MCT (5'). Construcii geometrice- CIRCLE, ZOOM , ERASE, LINE, LIMITS, GRID, UNITS, OSNAP, LIST. - 2h 2. Simetrizarea, multiplicarea i tergerea entitilor reprezentate în plan - MIRROR,ORTHO, COPY, TRIM. - 2h 3. Generarea / descompunerea unui grup de entiti reprezentate cu grosime i asocierea unui text DONUT, PLINE, ARRAY, EXPLODE, DTEXT AREA, PEDIT. - 2h 4. Trasarea arcelor i dreptunghiurilor, teirea i racordarea acestora i utilizarea referinelor în proiectare - CHAMFER, FILLET, RECTANGLE, ARC, ID, DIST. - 2h 5. Transformarea entitilor în plan ( translaia, rotaia, modificarea proprietilor), modelare 3D - WIREFRAME a corpurilor i vizualizarea acestora- BREAK, OFFSET, EXTEND, ROTATE, POLYGON, CHANGE /LINETYPE, LTSCALE, VPOINT, PLAN. - 2h 6. Utilizarea straturilor de desenare pentru realizarea epurei punctului - DDEDIT, UCS, UCSICON, BLOCK, LAYER - 2h 7. Epura corpurilor geometrice. Prob teoretic I-comenzi de organizare a spaiului de lucru (10') - 2h 8. Optimizarea reprezentrilor ortogonale ale pieselor pe calculator conform standardelor de dispunere a proieciilor STAS 614-76, FILTRE (Z,Y,Z). Prob teoretic II- comenzi de desenare (10') - 2h 9. Modelarea i secionarea solidelor­ Primitive 3D, EXTRUDE, 3DPOLY, SOLVIEW, SOLDRAW, SECTION, SLICE HATCH, RENDER, REGEN. Prob teoretic III­ comenzi de editare (10'). Primirea temei de proiect (grup 2-4 studeni) - 2h 10. Reprezentarea i cotarea vederilor i seciunilor , STAS 103-84 , SR ISO 5457:2002 , SR ISO 7200:1994 , STAS 105-87 , SR EN ISO 5455:1997, STAS 104-80, SR ISO 30981:1993, SR ISO 129:1994, DIM, REGION. Prob teoretic IV- comenzi de modelare (10'). Proiect- etapa 1 (identificarea corpurilor geometrice simple/primitive 3D ) - 2h 11. Tiprirea desenului de pies - TILEMODE, VPORTS / MVIEW, MSPACE, PSPACE, VPLAYER. Prob teoretic V ­ comenzi de asociere a textului i dimensiunilor (10'). Proiect- etapa 2 (poziionarea primitivelor 3D ) - 2h 12. Modelarea unei piese (3D) realizat dup modelul 2D al acesteia (Pretest - 30'). Rolul comenzii SOLPROF în tiprirea desenului de pies. Proiect- etapa 3 (operaii booleene) - 2h 13. Prezentare proiect. Desenul de ansamblu - STAS-6134 -84 i SR ISO 73:1994. Prob teoretic VI ­ comenzi de vizualizare (10'). - 2h 14. Verificare- Modelarea unei piese (3D) realizat dup modelul 2D al acesteia, în Model Space, i reprezentarea ortogonal a piese , în Paper Space. (Lucrare de verificare-30'). Încheierea situaiei semestrului I. - 2h

G. Bibliografie: 1. Baicu, I. 2. Buchard, B., Pitzer,D., .a. 3. Cohn, S.D.,.a. 4. Iliu, V. 5. Nechita, M., Berbinschi, S. 6. Nechita, M. Grafic pe calculator ­ AutoCAD, Editura Scorpion, Galai, 2002; AutoCAD 2000, Editura Teora , Bucureti, 1999; AutoCAD 12. Editura Teora, Bucureti, 1995; Elemente de desen tehnic, Editura Aronda, Galai, 2003; Desen i Grafic pe calculator. Aplicaii (e-book). Editura Academica,Galai,2004,www.gmt.ugal.ro/nikita/indrumar.html Grafic asistat de calculator ( e-book ). Editura Academica, Galai, 2006 ,www.gmt.ugal.ro / nikita / hp / gac_sia / grafica_asistata_de _calculator.pdf; Informatic aplicat i Grafic asistat de calculator. Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos" , Galai, 2006; AutoCAD. Manual de iniiere. Editura Fast Impex, Bucureti, 1993; AutoCAD 2005. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005; Hello Cad Fans. Editura Fast Impex, Bucureti, colecia 19911995; Standarde de stat . Bucureti, 2003.

7. Nechita, M. 8. Stncescu, C 9. Talu, S.D.H. 7. *** 8. ***

Data aprobrii programei analitice în catedra de specialitate........................ Sef catedra GMT, Conf.dr.ing. Baicu Ioan

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA DE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Str. Stiintei-2, 800146, GALATI Nr. telefon / fax: +40 236 470905, 460 182 E-mail: www.etc.ugal.ro

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: PROGRAMAREA ORIENTATA OBIECT N. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Sem. I C L Anul Sem. II C L 28 28 Total ore C 28 L 28 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem. I Sem. II 4 Cod disciplin OB 9, precedenta OB 3 ????

O. Obiectivele disciplinei:

Studierea principiilor programarii orientate pe obiecte prin intermediul limbajului de programare C++. Insusirea de catre studenti a principiilor programarii orientate pe obiecte. Dezvoltarea deprinderilor de utilizare a limbajului C++ pentru programarea orientata obiect.

P. Metode de predare ­ învare:

Predarea cursului se face sub form de prelegere, sustinuta de materiale .pps, combinata cu dialogul. Cunotinele se completeaz la laborator, când are loc participarea direct a studenilor la dezbaterea lucrrilor, rezolvarea temelor de laborator. Metodele pedagogice folosite: Conversatia euristica, expunerea, problematizarea, invatarea prin rezolvarea de probleme, studiul de caz, dialogul, inductia.

Q. Forme i metode de evaluare:

Evaluare formativa si cu caracter de diagnosticare, realizata in cadrul activitatii de laborator, prin: teste teoretice periodice si discutarea rezultatelor, urmarirea modului in care studentii rezolva problemele propuse cu scopul de a depista si corecta greselile acestora (nota N11). Evaluare sumativa, realizata prin verificarea practica finala de la laborator (N12) si examenul scris, final (nota N2). OBS: La primul curs, se prezinta studentilor modul in care vor fi evaluati si notati la disciplina respectiva. Principii de notare Notarea activitatii din timpul semestrului: N1 o Verificarea sistematica a programelor elaborate de studenti in timpul lucrarilor practice: N11 o Verificarea finala lab.: N12 o N1=0.3*N11+0.7*N12 Proba de examinare (scris si oral): N2 o Teorie ­ test grila (scris)- punctaj maxim 10 p, punctaj min promovare 5 p, nota N21 o Probleme, proba practica (oral) ­ punctaj maxim 10 p, punctaj min promovare 5 p, nota N22 o N2=0.5*N21+0.5*N22 Nota finala: NF=0.25*N1 + 0.75*N2 OBS: Se vor putea prezenta la examen doar studentii care au promovat disciplina OB-03. La proba practica a examenului final, vor putea participa doar acei strudenti care au

promovat estul grila scris din cadrul examenului final. La examenul final, promoveaza doar studentii care la proba practica obtin min. 5 puncte.

R. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

1: Concepte de baza ale programarii orientate obiect: Abstractizarea datelor. Mostenirea. Incapsularea (ascunderea) informatiei. Legarea dinamica. Alte aspecte. 2: Clase si obiecte: Definirea claselor si accesul la membri. Instantierea claselor. Membrii unei clase. Pointerul this. Domeniul unui nume, vizibilitate si timp de viata. Functii inline. Tablouri de obiecte. Functii prietene 3: Supraincarcarea operatorilor: Moduri de supraincarcare a operatorilor. Restrictii la supraincarcarea operatorilor. Membrii constanti ai unei clase. Supraincarcarea operatorilor insertor, extractor, de atribuire, de indexare, new, delete, ( ), ->. Conversii 4: Crearea ierarhiilor de clase: Mecanismul mostenirii. Clase derivate si clase de baza. Relatia dintre constructorii si destructorii claselor de baza si ai clasei derivate. Mostenirea simpla si mostenirea multipla. Redefinirea datelor membru ale unei clase de baza intr-o clasa derivata. Supraincarcarea functiilor membru ale unei clase de baza intr-o clasa derivata. Pointeri si referinte la clasa de baza si la clasele derivate. Clase virtuale. Metode virtuale si polimorfism. Metode virtuale pure si clase abstracte. 5: Operatii de intrare/iesire in limbajul C++: Principii de baza. Testarea si modificarea starii unui flux. Formatarea datelor din fluxurile de intrare/iesire. Metodele clasei istream. Metodele clasei ostream. Manipulatori creati de utilizator. Fluxuri de date pentru fisiere. Fisiere binare. (2 ore) (6 ore)

(8 ore)

(6 ore)

(6 ore)

S. Coninutul laboratoarelor / numr de ore pentru fiecare tem:

Aplicatii in care se utilizeaza clase si obiecte, metodele si functiile prietene ale unei clase. Implementarea de destructori si a diferitelor tipuri de constructori. Aplicatii in care obiectele constituie parametri in functii. Aplicatii la supraincarcarea operatorilor: implementarea claselor complex si fractie. Dezvoltarea exemplelor prezentate la curs prin adaugarea de noi functii membre si supraincarcarea unor operatori. Implementarea clasei vector. Dezvoltarea exemplului prezentat la curs prin adaugarea de noi functii membre si supraincarcarea unor operatori. Completarea aplicatiei prin implementarea metodelor de sortare. Implementarea clasei matrice. Dezvoltarea exemplului prezentat la curs prin adaugarea de noi functii membre si supraincarcarea unor operatori Aplicatii in care se implementeaza ierarhii de clase. Completarea exemplelor (din curs) de ierarhii de clase care ilustreaza mostenirea simpla si multipla. Aplicatii complexe, lucrul cu clase abstracte. Aplicatii in care se utilizeaza operatiile de intrare/iesire din C++. (4 ore) (2 ore) (2 ore) (8 ore) (4 ore)

(2 ore) (4 ore)

(4 ore)

T. Bibliografie de elaborare a cursului

8. 9. 10. 11. 12. 13. U. Catrina O, Cojocaru I, Turbo C++, Ed. Teora, Bucuresti, 1993 Jamsa K, Klander L, Totul despre C si C++ - Manualul fundamental de programare, Ed. Teora, Bucuresti, 2005 Negrescu L., Limbajul C si C++ pentru incepatori, vol. I si II, Ed. Teora, Bucuresti, 2003 Stefanescu D., Programarea in limbajele C/C++, MATRIXRom, Bucuresti, 2002 Stefanescu D., Segal C., Initiere in limbajele C/C++, Editura Fundatiei Universitare "Dunarea de Jos", Galati, 2000 Stroustrup B., C++, Ed. Teora, Bucuresti, 2001

Bibliografie minimal de studiu pentru studeni

1. 2. 3. Stefanescu D., Programarea in limbajele C/C++, MATRIXRom, Bucuresti, 2002 ­ cap. 9-13 Stefanescu D., Indrumar de laborator la disciplina limbaje de programare, II www.ariadne.ugal.ro Stefanescu D., Curs C/C++, II, www.ariadne.ugal.ro

Data aprobrii programei analitice în catedr / departament: 01.06.2006 (Semntura) ef catedr conf. dr. ing. Luminita DUMITRIU

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE TIINE CATEDRA / DEPARTAMENTUL DE FIZIC Adresa: Str. Domneasc, nr. 111 Nr. telefon / fax: 0236414871/0236461353 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: FIZICA SEMICONDUCTORILOR V. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul Sem. I Sem. II C S/L C S/L 42 28 Total ore C 42 S/L 28 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem. I Sem. II Cod disciplin 012

4

W. Obiectivele disciplinei: Cunoaterea fenomenelor i principiilor de baz din domeniul fizicii cu aplicabilitate în descrierea funcionrii dispozitivelor electronice semiconductoare. Cunoaterea noiunilor de baza din domeniul fizicii semiconductorilor. Formarea vocabularului specific fizicii semiconductorilor. Formarea abilitilor de a utiliza aparatura de laborator din domeniul fizicii semiconductorilor. Formarea deprinderilor de a realiza i exploata circuitele electrice i electronice de msur din domeniul fizicii semiconductorilor X. Metode de predare ­ învare: prelegerea, conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual i frontal, studiul bibliografiei. Y. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 30 %) prin metode orale, probe scrise i practice; evaluare sumativ (pondere 70%) prin probe scrise i orale. Z. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Cap. 1. Noiuni de mecanic clasic i mecanic analitic (3 ore)

Cinematica i dinamica punctului material, Micarea oscilatorie, Rezonana, Unde elastice, Coordonate generalizate i grade de libertate, Principiul minimei aciuni, Ecuaiile de micare ale lui Lagrange, Ecuaiile canonice Hamilton.

Cap. 2. Noiuni de termodinamic (3 ore)

Postulatele termodinamicii, Ecuaii termice i calorice de stare, Primul principiu al termodinamicii, Coeficieni calorici, Principiul al doilea al termodinamicii, Poteniale termodinamice, Principiul al treilea al termodinamicii. Cap. 3. Elemente de fizic statistic (4 ore): Descrierea statistic a sistemelor termodinamice, Teorema lui Liouville, Distribuia microcanonic, Distribuia canonic, Distribuia Maxwell-Boltzmann, Distribuia Maxwell a moleculelor, Distribuia Boltzmann, Distribuia macrocanonic

Cap. 4. Originile fizicii cuantice (4 ore):

Radiaia termic, Legile radiaiei corpului negru, Efectul fotoelectric extern, Efectul Compton, Ipoteza lui de Broglie, Experiena Davisson i Germer, Relaiile de nedeterminare ale lui Heisenberg. Cap. 5. Elemente de fizic atomic (3 ore): Spectre atomice, Modele atomice, Momentul magnetic orbital al electronului, Efectul Zeeman, Experiena Stern-Gerlach., Spinul electronului, Teoria atomilor cu mai muli electroni. Cap. 6. Elemente de fizic cuantic (4 ore): Descrierea strilor sistemelor cuantice, Ecuaia Schrödinger pentru o microparticul cuantic, Studiul cuantic al unei microparticule libere, Microparticula în groapa de potenial, Bariera de potenial, Efectul tunel, Studiul cuantic al oscilatorul armonic liniar, Statistici cuantice. Cap. 7. Elemente de fizica corpului solid (5 ore): Solide cristaline i amorfe, Defecte structurale i imperfeciuni în cristale, Oscilaiile reelei cristaline, Fononi, Modelul gazului electronic în metale, Modelul electronilor cvasiliberi, Clasificarea solidelor dup structura benzilor de energie, Masa efectiv a electronului. Cap. 8. Semiconductori la echilibru termic (4 ore): Semiconductori elementari i compui, Structura cristalin a semiconductorilor, Structura benzilor de energie a semiconductorilor, Concentraiile purttorilor de sarcin în semiconductorii intrinseci, Concentraiile purttorilor de sarcin în semiconductorii extrinseci.

Cap. 9. Fenomene de transport în semiconductori (2 ore): Ecuaia cinetic a lui Boltzmann, 2 Driftul purttorilor de sarcin, Termistorul, Difuzia purttorilor de sarcin, Efectul Hall în metale i semiconductori.

Cap. 10. Fenomene de neechilibru în semiconductori (4 ore): Generarea i recombinarea purttorilor de sarcin de neechilibru, Procese de generarerecombinare a purttorilor de sarcin de neechilibru, Ecuaii de continuitate pentru purttorii mobili de sarcin, Lungimea de difuzie a purttorilor de sarcin în exces Cap. 11. Fenomene de contact în semiconductori (6 ore): Jonciunea pn la echilibru termic, Polarizarea jonciunii pn, Caracteristica ideal curenttensiune a jonciunii pn în regim staionar, Strpungerea jonciunii pn, Caracteristica curent-tensiune real a jonciunii pn, Dependena de temperatur a caracteristicii statice a jonciunii pn, Regimul dinamic al diodei semiconductoare, Modele liniare pe poriuni i circuite echivalente, Contactul metal-semiconductor AA. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Ecuaiile Lagrange i Hamilton (1 or) 2. Principiile termodinamicii (1 or) 3. Distribuii statistice (1 or) 4. Radiaia termic. Legile corpului negru (1 or) 5. Modele atomice (1 or) 6. Ecuaia Schrödinger. Aplicaii (1 or) 7. Modelul gazului de electroni i modelul benzilor de energie (1 or) 8. Semiconductori intrinseci i extrinseci (1 or) 9. Fenomene de difuzie i drift în semiconductoare (1 or) 10. Generarea i recombinarea purttorilor de sarcin în semiconductori (1 or) 11. Jonciunea pn la echilibru termic (1 or) 12. Polarizarea diodei semiconductoare (1 or) 13. Caracteristica jonciunii pn (1 or) 14. Contactul metal-semiconductor (1 or)

BB. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Coninutul laboratoarelor / numr de ore pentru fiecare tem:

Laborator introductiv (2 ore) Studiul efectului Hall în semiconductori (2 ore) Determinarea energiei de activare a semiconductorilor (2 ore) Studiul legilor transportului energiei prin radiaie (2 ore) Conducia electric în metale i semiconductori (2 ore) Determinarea constantei Stefan-Boltzmann (2 ore) Colocviu de verificare a cunotinelor de laborator (2 ore) Bibliografie de elaborare a cursului

CC.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

N. igu, Elemente de fizic general i fizica semiconductorilor, Ed. Ars Docendi, Bucureti, 2006. T. Creu, Fizica. Curs Universitar, Ed. Tehnic, Bucureti, 1996. C. Tudose, P. Vieriu, L. Moraru, E. Dnil, N. igu, Lecii de fizic, Ed. Academica, Galai, 1998. C. Tudose, I. Cucurezeanu, N. Velican, R. Chileag, Gh. Clugru, P. Suciu, A. Pastârnac, E. Fernenghel, Fizic, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1981. Ghe.I. Rusu, G.M.G. Rusu, Bazele fizicii semiconductorilor, Vol. I, Ed. Tehnic tiinific i Didactic CERMI, Iai, 2005. N. Velican, Fizica corpului solid, Ed. Fundaiei Universitii ,,Dunrea de Jos" din Galai, Galai, 2002. Fl.M. Tufescu, Dispozitive i circuite electronice, Partea I-a, Ed. Universitii ,, Alexandru Ioan Cuza" Iai, 2002. D. Sachelarie, Bazele dispozitivelor semiconductoare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2003. E. Ceang, A. Saimac, E. Banu, Electronic industrial, Ed. Did. Ped., Bucureti, 1981. I. Spânulescu, R. Pârvan, Principiile fizice ale microelectronicii, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1981. R. Pringer, Gh. Samachi, S. Cserveny, Dispozitive electronice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976. I. Spânulescu, Celule solare, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1983. I. Pop, M. Crian, Fizica corpului solid i a semiconductorilor, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983. R.A. Smith, Semiconductors, Second Edition, Cambridge University Press, 1978. C. Ngo, H. Ngo, Introduction a la physique des semiconducteurs, Ed. Dunod, Paris, 1998.

DD.

Bibliografie minimal de studiu pentru studeni1

1. N. igu, Elemente de fizic general i fizica semiconductorilor, Ed. Ars Docendi, Bucureti, 2006. 2. T. Creu, Fizica. Curs Universitar, Ed. Tehnic, Bucureti, 1996. 3. D. Sachelarie, Bazele dispozitivelor semiconductoare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2003. 4. N. Velican, Fizica corpului solid, Ed. Fundaiei Universitii ,,Dunrea de Jos" din Galai, Galai, 2002. 5. E. Ceang, A. Saimac, E. Banu, Electronic industrial, Ed. Did. Ped., Bucureti, 1981. 6. R. Pringer, Gh. Samachi, S. Cserveny, Dispozitive electronice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976. Data aprobrii programei analitice în catedra de specialitate 5.02.2007 ef catedr Conf. dr. Antoaneta ENE

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Statistic, prelucrarea datelor i metode numerice EE.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul II C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

P

2

2

E

4

FF. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca scop asigurarea pregatirii matematice statistica, estimare si metode numerice in vederea abordarii acestor concepte in toate disciplinele ce formeaza viitorul inginer. Practic aproape toate disciplinele din planul de invatamant utilizeaza notiuni de probabilitati si statistica si metode numerice ceea ce face indispensabila pregatirea viitorilor specialisti in acest domeniu. Pregatirea oferita de disciplina este completata cu aspecte concrete ingineresti. GG. Metode de predare ­ învare: prelegerea interactiva, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, lucru în grup si individual, metode activ-participative, lucrari de laborator, referate, teme de casa, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. HH. Forme i metode de evaluare: evaluare continu ( pondere 40% ) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 60%) prin probe scrise. II. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Cap.1. Elemente de teoria probabilitatilor. Fenomene aleatoare. Operatii logice cu evenimente. Probabilitatea evenimentelor: frecventa, camp de evenimente, axiomele teoriei probabilitatilor, spatiu de probabilitate, grup complet de evenimente, probabilitati conditionate, evenimente independente, teorema produsului probabilitatilor, probabilitatile evenimentelor complexe, formule si scheme de probabilitate, distributia Poisson. (3 ore) Cap.2. Variabile aleatoare. Variabile aleatoare discrete: distributia variabilei aleatoare, legi de repartitie uzuale, operatii cu variabile aleatoare discrete. Variabile aleatoare continue: densitatea de probabilitate, legi de repartitie continue, functia de repartitie, functii de repartitie peentru legi continue uzuale. Variabila aleatoare vectoriala. (3 ore)

Cap3. Caracteristicile numerice ale unei variabile aleatoare. Media variabilelor aleatoare. Dispersia variabilelor aleatoare. Momentele variabilelor aleatoare. Covarianta. Variabile aleatoare corelate. Cuantilele. Aplicatie la legea normala. (2 ore) Cap.4. Estimarea parametrilor legilor de distributie. Introducere in statistica. Forme de convergenta in probabilitate. Inegalitatea lui Cebisev. Estimarea caracteristicilor statistice: estimari, intervale si domenii de incredere, metode dedeterminare a domeniilor de incredere. Frecventa ca estimare a probabilitatii: consistenta, intervale de incredere, determinarea aproximativa a intervalelor de incredere. Estimarea mediei si dispersiei unei variabile aleatoare. Verificarea ipotezelor pentru parametrii legilor de repartitie: legea numerelor mari, verificarea ipotezelor relativ la valoarea unui parametru, verificarea ipotezelor relativ la coincidenta valorilor unui parametru. (3 ore) Cap.5. Teoria estimarii. Proprieti generale ale estimrii: media estimrii unui parametru scalar, limita inferioar a dispersiei estimrii unui parametru scalar, estimarea eficace a unui parametru scalar, cazul experienelor independente. Principalele metode de cercetare a estimãrilor: metoda maximului de verosimilitate, metoda momentelor, modele de regresie. (3 ore) Cap.6 Estimarea distribuiilor. Estimarea densitii de probabilitate i a funciilor de repartiie: estimari parametrice i neparametrice de distribuie, estimarea densitii de probabilitate, domeniile de încredere pentru densitatea de probabilitate, estimarea funciei de repartiie, domenii de incredre pentru functia de repartitie. Ipoteze relative distribuiilor: verificarea ipotezelor, testul Khi-ptrat, verificarea ipotezelor relative la independena variabilelor aleatoare, verificarea ipotezelor relative la coincidena distribuiilor, comparaia variabilelor aleatoare, testul lungimilor, testul Wilcoxon în cazul observaiilor necuplate. (3 ore) Cap.7 Aproximarea i interpolarea funciilor Criteriul de aproximare prin interpolare: interpolarea liniar, polinomul de interpolare Lagrange, interpolarea cu functii spline cubice, polinoame de interpolare Newton. Criteriul de aproximare cu abatere medie ptratic minim: regresia liniar, regresia polinomial, regresii uzuale. Criteriul de aproximare în sensul lui Cebîsev. (3 ore) Cap.8. Integrarea i derivarea numeric Formulele NEWTON-CTES: metoda trapezelor, metoda Simpson. Formule de cuadratur Gauss: formula de cuadratura Gauss-Legendre, formula de cuadratur Gauss-Cebîev; formula de cuadratu Gauss-Laguerre, formula de cuadratur GaussHermite. Derivarea numerica. (3 ore) Cap9. Metode numerice de rezolvare a ecuaiilor algebrice si sistemelor de ecuatii. Metoda lui Newton-Raphson. Calculul numeric matricial. Rezolvarea sistemelor de ecuaii liniare: metode directe de rezolvare a sistemelor de ecuaii liniare, metoda de eliminare Gauss, factorizarea triunghiular Gauss, metode iterative de rezolvare a sistemelor de ecuaii liniare. Metoda Jacobi, Metoda Gauss-Seidel. Rezolvarea sistemelor de ecuaii neliniare: metoda iterativ Jacobi, metoda iterativ Gauss-Seidel, metoda Newton generalizata, metoda Newton-Raphson. (4 ore) Cap10. Integrarea numeric a ecuaiilor difereniale ordinare. Metode directe de integrare a ecuaiei difereniale de ordinul întâi sau metodele RUNGE-KUTTA. Metode cu diferene finite. (1 ore) JJ. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem: KK. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

1. Aplicatii la statistica Evaluarea probabilitatii de realizare a unui eveniment cu ajutorul frecventei. Evaluarea probabilitatilor totale a unui eveniment dependent de un grup complet de evenimente. Evaluarea probabilitatii intersectiei evenimentelor. (2 ore)

Evaluarea probabilitatilor evenimentelor conditionate. Evaluarea probabilitatilor evenimentelor independente. Evaluarea probabilitatilor evenimentelor utilizand formula lui Bayes. Evaluarea probabilitatilor unei variabile aleatoare discrete. (2ore) Evaluarea functiei de repartitie. Evaluarea mediei si dispersiei unei variabile aleatoare. Evaluarea sumei a doua variabile aleatoare. Evaluarea produsului a doua variabile aleatoare. (2 ore) 2. Aplicatii la prelucrarea datelor Studiul unei variabile aleatoare discrete. Studiul unei variabile aleatoare continue (2 ore) Eestimarea mediei si dispersiei variabilei aleatoare. Estimarea frecventei unui eveniment. (2 ore) Estimarea parametrilor unei variabile aleatoare. Estimarea densitatii de probabilitate si a functiei de repartitie a variabilei aleatoare. (2ore) Lucru in grup, lucru individual, dezbatere interactiva. (2ore) 3 Aplicati la metode numerice Introducere in Matlab. Operatori si caractere speciale. Operatii; (2 ore) Functii matematice in Matlab. Reprezentarea numerelor. Vectori. Reprezentarea grafica a functiilor; (2 ore) Interpolare si extrapolare. Diferentele directe ale lui Newton si polinoamele lui Lagrange; (2 ore) Matrici si operatii cu matrici in Matlab; (2 ore) Integrarea numerica; (2 ore) Rezolvarea ecuatiilor diferentiale. Metoda Euler si Crank-Nicolson. Metoda runge-Kutta (2 ore) Lucru in grup, lucru individual, dezbatere interactiva. (2ore) Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: Bibliografie de elaborare a cursului

LL. MM.

1. Dumitrescu M., Ulmeanu A. P. - Probabilitati, Statistica, Estimare - Teorie i Aplicaii pentru Ingineri - Editura Fundaiei Universitare "DUNREA DE JOS " Galai, 2002 2. Dumitrescu, M, Ulmeanu A,P ­ Techniques mathematiques pour ingenieurs, statistique et processus aleatoires- Ed Academica, Galati 1999 3 Barbu, Daniela Mariana. ­ Metode numerice în inginerie: baze teoretice - Braov, 2003 Tipografia Universitii "Transilvania". 4. Panaite, V., s.a. - Control statistic si fiabilitate, Ed.Tehnica Bucuresti, 1983. 5. Wiener, U, s.a. - Aplicatii ale retelelor probabilistice in tehnica, Ed.Tehnica Bucuresti, 1983. 6. Munteanu, T., s.a. - Control statistic si fiabilitate, Indrumar de lucrari de laborator - ClujNapoca, 1993. 7. Bratianu C., Bostan V ­ Metode Numerice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996; 8 Bratianu C., Voronca M.M ­ Metode numerice- Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti 1998.

.

NN.

Bibliografie minimal de studiu pentru studeni2

1. Dumitrescu M., Ulmeanu A. P. - Probabilitati, Statistica, Estimare - Teorie i Aplicaii pentru Ingineri - Editura Fundaiei Universitare "DUNREA DE JOS " Galai, 2002;

2

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

2. Bratianu C., Bostan V ­ Metode Numerice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996; 3. Bratianu C., Voronca M.M ­ Metode numerice- Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti 1998. Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Teoria circuitelor electrice OO.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul I Sem I S L Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

42

14

14

-

-

-

-

-

42

14

14

E

-

5

-

05

PP. Obiectivele disciplinei: - însuirea cunotinelor i a deprinderilor privind analiza a circuitelor electrice în vederea

înelegerii fenomenelor electrice i electronice ce urmeaz a fi predate la disciplinele tehnice de specialitate; - formarea la student a unor capaciti intelectuale de analiz, sintez i comparaie care s-i asigure, ca inginer, posibilitatea efecturii unor analize de circuit electric corecte precum i capacitatea de a aprecia rspunsul dipolilor echivaleni la principalele tipuri de excitaii. - Formarea unei concepii sistemice asupra procesului de învmânt; - Dezvoltarea capacitii de proiectare, realizare i evaluare a activitilor specifice domeniului ingineriei electrice.

QQ.

Metode de predare ­ învare: prelegeri, conversaii, explicaii, dezbateri, studiulii de

caz, problematizarea, simularea de situaii, metode de lucru în grup, individual i frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i

al bibliografiei. RR. Forme i metode de evaluare: evaluare continu ( pondere 30% ) prin metode orale,

probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 70%) prin probe scrise/orale.

SS. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Cap.1. Introducere în teoria circuitelor electrice (6 ore). Noiuni recapitulative: câmp

electromagnetic; potenial electric; tensiune electric; starea electrocinetic; curent electric. Circuite electrice: aproximarea teoriei circuitelor electrice cu parametrii concentrai; teoremele lui Kirchhoff; elemente de circuit dipolare pasive, active, reactive; semnale electrice; teoremele de echivalen a elementelor reactive.. Cap.2. Tehnica analizei circuitelor electrice (11 ore). Elemente de teoria grafurilor. Tehnica transformrii surselor i circuitelor. Analiza circuitelor electrice cu ajutorul teoremelor Kirchhoff. Tehnica analizei în curent. Metoda curenilor de contur. Tehnica analizei în tensiune a circuitelor electrice. Metoda potenialelor nodale de analiz a circuitelor.

Cap.3 Teoremele generale ale circuitelor electrice (3 ore). Teorema substituiei. Teorema superpoziiei.

Teoremele lui Vaschy. Teoremele generatoarelor echivalente. Teoremele de conservare a puterilor instantanee în circuitele electrice.

Cap. 4. Analiza circuitelor în regim permanent staionar (3 ore). Comportarea elementelor reactive

în curent continuu. Metode de analiz a circuitelor de curent continuu. Teoremele circuitelor de curent continuu.

Cap. 5. Circuite liniare în regim armonic permanent (4 ore). Reprezentri simbolice ale semnalelor

sinusoidale. Parametrii circuitelor liniare de curent alternativ. Puterile electrice ale circuitelor liniare în curent alternativ monofazat. Teoremele circuitelor liniare în form complex. Circuite cu elemente reale în curent alternativ. Rezonana circuitelor electrice liniare în regim permanent sinusoidal. Cap. 6. Studiul cuadripolului (3 ore). Ecuaiile cuadripolului. Scheme echivalente. Încercrile cuadripolului. Parametrii cuadripolului. Filtre electrice de frecvent. Cap. 7. Regimul tranzitoriu al circuitelor electrice liniare, metode de analiza (6 ore). Teoremele comutaiei. Metode de analiz în domeniul timp a circuitelor electrice. Metoda direct de analiz a circuitelor electrice. Metode de analiz în domeniul frecven. Metoda operaional (metoda transformatei Laplace). Cap. 8. Circuite trifazate în regim permanent sinusoidal (3 ore). Reprezentarea în complex a sistemelor trifazate. Conexiunile sistemelor trifazate. Analiza circuitelor trifazate alimentate cu tensiuni simetrice. Analiza circuitelor trifazate alimentate cu tensiuni nesimetrice. Puteri în reele trifazate dezechilibrate. Cap. 9. Circuite liniare în regim periodic nesinusoidal (3 ore). Valori caracteristice ale semnalelor periodice nesinusoidale. Puteri ale circuitelor liniare în regim permanent nesinusoidal. Elemente liniare de circuit în regim. Analiza circuitelor în regim nesinusoidal.

TT.

Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

- Analiza circuitelor electrice de c.c. ce conin componente electronice (4 ore); - Analiza circuitelor electrice monofazate i trifazate de curent alternativ (5 ore); - Analiza circuitelor electrice în regim tranzitoriu prin metode directe si utilizând transformatei Laplace (5 ore)

UU.

Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

- Utilizarea editoarelor grafice în analiza circuitelor electrice (2 ore) - Verificarea experimental a metodelor de analiza a circuitelor de c.c. (4 ore) - Analiza pe cale experimental a circuitelor de c.a. monofazate i trifazate (4 ore) - Analiza pe cale experimental a rezonanelor circuitelor liniare în regim permanent sinusoidal (4 ore)

.

VV. WW.

2006

Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: Bibliografie de elaborare a cursului

- Fetecu Gr., Elemente de teoria circuitelor electrice ­ Note de curs (format electronic) Galai - Mocanu C., Teoria circuitelor electrice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1980. - M. Preda, s.a , Bazele electrotehnice II. Probleme. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti

1980.

XX.

2006

Bibliografie minimal de studiu pentru studeni3

- Fetecu Gr., Elemente de teoria circuitelor electrice ­ Note de curs (format electronic) Galai

Data aprobrii programei analitice în catedr: ef catedr

3

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA DE ELECTROTEHNICA, MASINI SI INSTALATII ELECTRICE Adresa: Adresa: Galati 800008, Str. Domneasca nr. 47 Nr. telefon / fax: 0236470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Teoria campului electromagnetic YY.

Anul de studiu I

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Sem. I C L Anul Sem. II C L 2 1L + 1S Total ore C 2 L 2 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem. I Sem. II Cod disciplin

ZZ. Obiectivele disciplinei: Industria electronic implic pentru specialistii in domeniu înelegerea profund a legilor campului electromagnetic si a proprietilor acestuia in functie de regimul de lucru. Disciplina de fa are sarcina de a orienta gândirea studentului înc de la începutul studiilor în sens interdisciplinar, asupra unor probleme fundamentale ale electrotehnicii, îmbinând în permanenta principiile teoretice cu rezultatele practice. De asemenea, se asigur dobândirea unui sistem de cunotine specifice disciplinei, cuprinzând: concepte, principii, fenomene, teorii, metode, care s stimuleze curiozitatea tiinific, spiritul de observaie i formarea unei gândiri tehnice pentru viitorul specialist. Prin coninutul su, disciplina îi propune s asigure studentului prin activitile de curs, seminar i laborator urmtoarele cunotine i abiliti: - înelegerea notiunii de camp electromagnetic , a marimilor campului a relatiilor cauzale dintre acestea ,a legilor campului si rezolvarii problemelor de camp electromagnetic; - însuirea tehnicilor de investigare cele mai recente i cunoaterea procedurilor de rezolvare a ecuatiilor campului; - formarea la student a unor capaciti intelectuale de analiz, sintez i comparaie care s-i asigure ulterior, ca inginer, posibilitatea identificarii, alegerii si utilizarii celor mai potrivite mijloace de analiza si aplicabilitate ale campului electromagneticin funtie de specificul aplicatiilor reale AAA. Metode de predare ­ învare: Sunt utilizate ca tehnici de predare: prelegerea, conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, metode de lucru în grup si individual, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. BBB.

a)

Forme i metode de evaluare:

În timpul semestrului studentul va avea de efectuat un numar total de 6 lucrari de laborator. Lucrarile se intind pe cate o sedinta de laborator. La fiecare laborator studentul are obligatia sa se prezinte cu notiunile teoretice cunoscute. In functie de modul de pregatire anticipata a lucrarii, participarea efectiva la desfasurarea activitatilor specifice lucrarii programate si rezultatele obtinute, studentul este notat pe parcursul semestrului. b) La ultima sedinta studentul sustine un colocviu care consta in: recunosterea tuturor materialelor utilizate in laborator, cunosterea modului de simulare a marimilor campului si de interpretare a rezultatelor simularii.. Prezentarea la colocviul final de laborator este conditionata de efectuarea

c)

tuturor lucrarilor de laborator. Acest colocviu este notat, iar nota finala la activitatea de laborator este media notelor obtinute pe parcurs si la colocviu. Nota obtinuta la colocviu reprezinta 10% din nota finala. Prezentarea la verificarea finala este conditionata de promovarea colocviului final de laborator. Evaluarea final const în examinarea orala din materia predata la curs, la care studentul are de rspuns la doua chestiuni teoretice, si o problema Fiecare din subiecte de pe biletul de examen se noteaza de la 1 la 10 iar media lor reprezinta 80% din nota finala.. 10% din nota finala va fi reprezentata de nota de la seminar .

CCC. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Cap1 Introdure in teoria campului. (2ore) Câmpul i substana Ipotezele teoriei macroscopice a fenomenelor electrice i magnetice Mrimi fizice ale câmpului electromagneticTeorema fundamental a câmpurilor de vectori (Helmholtz) Divergenta unui vector Rotorul unui câmp vectorial Câmpuri poteniale Câmpuri solenoidale (rotaionale)

Cap.2 Camp electric (6ore) Sursele câmpului electrostatic Teoria coulombian a câmpului electrostatic Relaii de calcul ale câmpului produs de starea de polarizare Modelul dipolar al dielectricilor polarizai. Sarcinaelectric de polarizaie Teorema fundamental a câmpurilor vectoriale aplicata campului electric. Integrala de suprafa a câmpului electric. Fluxul electric.Dependena câmp-surs. Integrala de linie a câmpului electric Camp electric in corpuri Camp electric stationar Starea electrocinetica , Curent electric Cap.3 Camp magnetic (6ore) Sursele câmpului magnetic Teoria laplaceana a câmpului magneticRelaii de calcul ale câmpului produs de starea de magnetizare Modelul amperian al materialelor magnetizate Teorema fundamental a câmpurilor vectoriale aplicata campului magnetic Integrala de suprafa a câmpului magnetic. Fluxul magnetic .Dependena câmp-surs. Integrala de linie a câmpului magnetic Camp magnetic in corpuri

Cap 4. Legile campului electromagnetic(4 ore) legile de stare, de material , de evolutie. Cap.5 Regimurile campului electromagnetic (10 ore)Ecuatii de ordin II ale campului Solutii in functie de regim.Regimul electrostatic al campului (rezolvarea ecuatiei de ordin II, teorema condensatorului ,Capacitati partiale si de serviciu) Regimul electrocinetic al campului ((rezolvarea ecuatiei de ordin II,prin similitudine electrostatica)Regimul magnetic stationar ((rezolvarea ecuatiei de ordin II,, inductivitati proprii si mutuale) Regimul cvasistationar al campului electromagnetic ((rezolvarea ecuatiei de ordin II, patrunderea campului in semispatiul conductor) Unda electromagnetica(unda plana in vid, in dielectrici conductivi, ghiduri de unda) DDD. Coninutul lucrarilor practice : Laborator sala Y304 1 Introducere in metoda elementului finit si a soft-ului PDEase. 2 Simularea numerica a campului electrostatic 3.Simularea numerica a campului electrcinetic. 4. Simularea numerica a campului magnetic. 5. Simularea numerica a campului magnetic in corpuri 6. Simularea numerica a campului cvasistationar(indus) 7./Colocviu de laborator Seminar sala Y404 sau Y002 1 Calculul distributiei campului electric cu formula integrala 2 Calculul distributiei campului electric cu formula Gauss. Capacitati 3 Calculul distributiei campului magnetic cu formula integrala 4 Calculul distributiei campului magnetic cu formula Ampere. Inductivitati 5. Calculul tem induse prin miscare 6 Calculul tem induse de pulsatie 7..Legea inductiei exprimata prin inductivitati EEE. Bibliografie de elaborare a cursului [1] Mocanu, C.I. ­ Teoria circuitelor electrice, EDP, Bucureti 1982.

[2] Preda, M., Cristea P.s.a. ­ Bazele electrotehnicii, EDP, Buc.vol.I i II, 1980. [3] Rdule, R. ­ Bazele electrotehnicii, Probleme, EDP, Bucureti, 1963. [4] Preda, M. ­ Bazele electrotehnicii, Probleme, EDP, Bucureti, 1982. FFF. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni 1 Badea N.., Teoria campului electromagnetic- Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos Galati 2003 2 Badea N., Indrumar de laborator la disciplina Teoria campului electromagnetic , www.emie.ugal.ro Data aprobrii programei analitice în catedr / departament 15 sept 2006 Director departament / ef catedr Prof. dr. ing. Nicolae Badea

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA DE ELECTROTEHNICA, MASINI SI INSTALATII ELECTRICE Adresa: Adresa: Galati 800008, Str. Domneasca nr. 47 Nr. telefon / fax: 0236470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Materiale pentru electronica GGG.

Anul de studiu I

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Sem. I C L 1 1 Anul I Sem. II C L Total ore C 1 L 1 Forme de verificare Sem. I V Sem. II Nr. credite Sem. I Sem. II 06 Cod disciplin

HHH. Obiectivele disciplinei: Industria electronic, ramur de vârf a tehnicii, are o serie de particulariti care implic pentru specialistii in domeniu înelegerea profund a unor proprieti si fenomene ale materialelor pentru electronica, ale comportrii acestora în funcionare, în timp i în condiii concrete de serviciu. Disciplina de fa are sarcina de a orienta gândirea studentului înc de la începutul studiilor în sens interdisciplinar, asupra unor probleme fundamentale ale electrotehnicii, îmbinând în permanenta principiile teoretice cu rezultatele practice. De asemenea, se asigur dobândirea unui sistem de cunotine specifice disciplinei, cuprinzând: concepte, principii, fenomene, teorii, metode, care s stimuleze curiozitatea tiinific, spiritul de observaie i formarea unei gândiri tehnice pentru viitorul specialist. Prin coninutul su, disciplina îi propune s asigure studentului prin activitile de curs i laborator urmtoarele cunotine i abiliti: - înelegerea fenomenelor care au loc in structura interna a materialelor; - însuirea tehnicilor de investigare cele mai recente i cunoaterea procedurilor standardizate de determinare a caracteristicilor electrice ale materialelor; - formarea la student a unor capaciti intelectuale de analiz, sintez i comparaie care s-i asigure ulterior, ca inginer, posibilitatea identificarii, alegerii si utilizarii celor mai potrivite materiale in functie de specificul aplicatiilor reale. III. Metode de predare ­ învare: Sunt utilizate ca tehnici de predare: prelegerea, conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, metode de lucru în grup si individual, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. JJJ. Forme i metode de evaluare:

d) În timpul semestrului studentul va avea de efectuat un numar total de 5 lucrari de laborator. Lucrarile se intind pe cate o sedinta de laborator. La fiecare laborator studentul are obligatia sa se prezinte cu notiunile teoretice cunoscute. In functie de modul de pregatire anticipata a lucrarii, participarea efectiva la desfasurarea activitatilor specifice lucrarii programate si rezultatele obtinute, studentul este notat pe parcursul semestrului. e) La ultima sedinta studentul sustine un colocviu care consta in: recunosterea tuturor materialelor utilizate in laborator, cunosterea standurilor si celulelor utilizate, modul de lucru cu aparatele folosite in sedintele de laborator de pe parcursul semestrului. Prezentarea la colocviul final de laborator este conditionata de efectuarea tuturor lucrarilor de laborator. Acest colocviu este notat,

iar nota finala la activitatea de laborator este media notelor obtinute pe parcurs si la colocviu. Nota obtinuta la colocviu reprezinta 30% din nota finala. Prezentarea la verificarea finala este conditionata de promovarea colocviului final de laborator. f) Evaluarea parial const în examinarea pe baz de test gril la jumtatea semestrului a nivelului de însuire a cunotinelor predate pân la data susinerii evalurii pariale. Evaluarea partiala reprezinta o pondere de 30% din nota finala. g) Evaluarea final const în examinarea scrisa din materia predata la curs, la care studentul are de rspuns la dou chestiuni teoretice, daca nu a promovat evaluarea partiala sau numai la un subiect, daca acesta a promovat evaluarea partiala. Fiecare din cele doua subiecte de pe biletul de examen reprezinta 30% din nota finala. 10% din nota finala va fi reprezentata de frecvena la activitile programate în orar.

KKK. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: CAP. I. NOIUNI DE FIZICA MATERIALELOR (1,5 ore) Ipoteze ale teoriei electronilor (teoriile macroscopica, clasica si cuantica). Marimile microscopice din teoria electronilor (marimi primitive, marimi derivate). Interpretarea microscopica a marimilor macroscopice in teoria clasica a electronilor. Notiuni de teoria structurala a corpurilor (modelul clasic al atomului; modelul cuantic al atomului). Forta de legatura chimica in materiale electrotehnice (primare ­ ionica, covalenta, metalica; secundare ­ van der Waals, de hidrogen). Teoria benzilor de energie. Clasificarea materialelor electrotehnice. CAP. II. CONDUCIA ELECTRIC (1 ora) Conducia electric a materialelor dielectrice (clasele conductiei electrice; conductia electronica a dielectricilor solizi; conductia ionica a dielectricilor solizi). CAP. III. POLARIZAREA ELECTRIC (2 ore) Relatii fundamentale ce stau la baza fenomenului de polarizatie electrica. Clase de polarizaie electric. Polarizarea electronic. Polarizarea ionic. Polarizarea de orientare la dielectricii colizi. Polarizarea de neomogenitate (interfacial). Permitivitatea dielectricilor in campuri variabile. Pierderi specifice în dielectrici aflati in campuri armonice. CAP. IV. MATERIALE DIELECTRICE (2 ore) Descrcri pariale în dielectrici. Strpungerea materialelor dielectrice (definirea fenomenului; strapungerea izolatiilor gazoase; strapungerea dielectricilor solizi). Clasificarea materialelor dielectrice (materiale dielectrice gazoase; materiale dielectrice lichide; materiale organice micromoleculare; materiale organice macromoleculare; materiale anorganice; materiale organice combinate cu cele anorganice). CAP. V. MATERIALE SEMICONDUCTOARE (2,5 ore) Conducia semiconductoarelor (conductia intrinseca; conductia extrinseca). Caracteristici generale. Influena diverilor factori asupra proprietilor materialelor semiconductoare (impuritatile; temperatura; campul electric; campul magnetic; solicitarile mecanice; radiatii). Clasificarea materialelor semiconductoare (materiale pentru dispozitive cu jonctiuni; materiale sensibile la actiunea temperaturii; materiale sensibile la actiunea campului magnetic; materiale sensibile la solicitari mecanice, materiale sensibile la actiunea radiatiilor. CAP. VI. MATERIALE CONDUCTOARE (2 ore) Teoria clasic a conduciei electrice la metale conductoare (DRUDE - LORENTZ). Durata de relaxare. Dependena de temperatur a conductivitii. Teoria cuantic a conduciei. Supraconductibilitatea. Clasificarea materialelor conductoare in funcie de utilizare (materiale de mare conductivitate electrica; materiale de mare rezistivitate electrica; materiale pentru contacte electrice; materiale pentru termobimetale; materiale pentru termocuple; aliaje de lipit). CAP. VII. MAGNETIZAIA (2 ore) Probleme generale. Ecuatii fundamentale ale campului magnetic. Campul magnetic activ. Originea atomica a campului magnetic. Clasificarea materialelor din punct de vedere al magnetizrii (diamagnetice; paramagnetice; feromagnetice; ferimagnetice; antiferomagnetice). Diamagnetismul.

Paramagnetismul. Feromagnetismul (domeniile Weiss; peretii Bloch si deplasarea lor; curba de magnetizare si ciclul de histerezis magnetic). Antiferomagnetismul. Ferimagnetismul. Pierderi în materiale magnetice. CAP. VIII. MATERIALE MAGNETICE (1 ore) Generaliti. Dependena proprietilor materialelor magnetice de diveri factori. Materiale magnetice moi. Materiale magnetice dure. LLL. Coninutul lucrarilor de laborator / numr de ore pentru fiecare tem: Protecia muncii. Prezentarea laboratorului (2 ore-Y101). Determinarea rezistivitatii dielectricilor (2 ore-Y101). Determinarea ,tg (2 ore-Y101). Determinarea rigiditaii dielectrice (2 ore-Y611). Studiul materialelor semiconductoare (2 ore-Y101). Studiul materialelor magnetice (4 ore-Y101). Colocviu de laborator (2 ore-Y101).

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

MMM. Bibliografie de elaborare a cursului 1. IFRIM,A., NOTINGHER,P - Materiale electrotehnice, EDP Bucureti 1979 i 1989. 2. FIUCIUC,N. - În lumea atomului, Ed. Albatros, Bucureti 1983. 3. CEDIGHIAN,S. - Ferite, ET Bucureti 1966. 4. POPESCU,C. s.a. - Materiale electrotehnice, proprieti i utilizri, ET Bucureti 1976. 5. BUNGET,I. s.a. - Fizica dielectricilor solizi, ESE 1978. 6. CTUNEANU,V s.a. -Materiale pentru electronic, EDP Bucureti 1982. 7. CEDIGHIAN,S. - Materiale magnetice, ET Bucureti 1974. 8. NICULA,A. s.a. - Dielectrici i feroelectricitate, ET Bucureti 1985. 9. MUNTEANU,T. s.a. - Materiale electrotehnice, Îndrumar de laborator,Galai 1993. 10. CRUCERU C., MUNTEANU T. - Materiale electrotehnice - Note de curs - Litografia Universitii din Galai- 1995. NNN. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni 1. CRUCERU C., MUNTEANU T. - Materiale electrotehnice - Note de curs - Litografia Universitii din Galai- 1995. 2. MUNTEANU,T. s.a. - Materiale electrotehnice, Îndrumar de laborator, Galai 1993. 3. CTUNEANU,V s.a. -Materiale pentru electronic, EDP Bucureti 1982. Data aprobrii programei analitice în catedr / departament 15 sept 2006 Director departament / ef catedr Prof. dr. ing. Toader MUNTEANU

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA DE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: DISPOZITIVE ELECTRONICE Domeniul: Inginerie electronic i telecomunicaii Specializri: Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii Electronic Aplicat OOO. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul II C 2 Sem I S L 1 1 P C Sem. II S L P C 28 Total ore S L 14 14 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem I 5 Sem II 16 Cod disciplin

P

PPP. Obiectivele disciplinei: Scopul disciplinei este de a forma cunotinele fundamentale din domeniul electronicii, din punct de vedere al constructorilor, depanatorilor si utilizatorilor mijloacelor tehnice oferite de electronica. Disciplina "Dispozitive electronice" urmeaz dup disciplina "Componente i circuite pasive" i este prima disciplin în care studenii iau contact cu circuitele electronice active. In curs se prezint dispozitivele si circuitele electronice de baza ce intervin in prelucrarea electronica a semnalelor analogice. Data fiind gama extrem de mare a dispozitivelor si circuitelor electronice moderne, s-a urmrit prezentarea cat mai sistematica si mai unitara a subiectelor, astfel încât cunotinele însuite sa poat fi utile in analiza celor mai diferite scheme electronice. S-a urmrit, de asemenea, ca modul de abordare si relaiile care încadreaz fenomenele fizice sa permit o trecere cit mai uoara la aspectele legate de proiectarea schemelor electronice. La sfâritul semestrului studenii trebuie s poat rezolva probleme simple cu diode i tranzistoare. Lucrrile practice asigura studenilor posibilitatea de a deprinde folosirea aparaturii de msura si control specifice, precum si de aprofundare a cunotinelor prin construirea si verificarea funcionarii corecte a montajelor coninute in platformele de laborator. QQQ. Metode de predare ­ învare: prelegerea, conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii, metode de lucru în grup, individual i frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. RRR. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 20%) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 80%) prin prob scris (eventual tip chestionar). Se practica evaluarea iniiala a cunotinelor studenilor. In timpul semestrului se efectueaz o evaluare curenta prin activitatea de la laboratoare i seminarii, precum si prin verificarea temelor de casa, observându-se si progresele obinute. Examinarea la laborator se face pe baza referatelor întocmite in timpul semestrului, interesul pentru laborator fiind astfel sensibil crescut. Se tine seama de rezultatele obinute in timpul semestrului la laboratoare i seminarii. Imediat dup examen se efectueaz corectarea lucrrilor (unde intervine si compararea lucrrilor intre ele), informând astfel studenii asupra aspectelor pozitive si negative ale pregtirii lor. SSS. Coninutul cursului:

1. Jonciunea p-n: Jonciunea p-n la echilibru termic. Jonciunea p-n in regim staionar. Jonciunea p-n polarizata. Caracteristica statica idealizata a jonciunii p-n. Abateri de la caracteristica statica idealizata a jonciunii p-n. Dependena de temperatura a caracteristicii statice. Strpungerea jonciunii p-n. Modele liniarizate pentru jonciunea p-n in regim staionar. Jonciunea p-n in regim dinamic. Regimul cvasistaionar al jonciunii. Capacitatea de bariera. Capacitatea de difuzie. Circuite echivalente pentru jonciune la semnale mici si frecvene înalte. Tipuri de diode semiconductoare. Tipuri de diode. Diode redresoare. Diode stabilizatoare de tensiune (Zener). Diode cu contact punctiform. Diode cu capacitate variabila. Diode tunel. (4 ore). 2. Redresoare: Redresoare monofazate. Redresoare monofazate cu sarcina RC. Redresoare monofazate cu dublare de tensiune. (3,5 ore). 3. Contactul metal-semiconductor: Generaliti. Dioda metal-semiconductor. (0,5 ore). 4. Tranzistorul bipolar: Principiul de funcionare al tranzistorului bipolar. Simboluri. Notaii. Teoria tranzistorului bipolar in regim staionar. Modelul static Ebers-Moll. Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar. Modele statice liniarizate pentru tranzistoare bipolare. Exemplu de utilizare a modelelor. Influena temperaturii asupra regimului staionar al tranzistorului bipolar. Strpungerea tranzistorului bipolar. Regimul termic al tranzistorului bipolar. Circuite de polarizare pentru tranzistoare bipolare. Circuit de polarizare simplu pentru conexiunea EC. Procedee de stabilizare a PSF. Polarizarea tranzistorului bipolar in conexiunile BC si CC. Tranzistorul bipolar in regim dinamic de semnal mic. Circuitul echivalent natural -hibrid. Exemple de utilizare a circuitului -hibrid. Tranzistorul bipolar la frecvene înalte. Circuite echivalente de cuadripol. Ecuaiile matriceale ale tranzistorului bipolar. Circuite echivalente h. Studiul regimului dinamic al tranzistorului bipolar la semnale mici si frecvene joase. Tranzistorul bipolar in regim de saturaie. (9 ore). 5. Tranzistoare unipolare (cu efect de câmp): Tranzistoare cu efect de câmp cu grilajonciune. Structura si funcionare. Caracteristici statice. Simboluri. Expresia curentului de drena. Tranzistoare cu efect de câmp cu grila izolata. Structura si funcionare. Simboluri. Caracteristicile statice ale TEC-MOS. Expresia curentului de drena. Circuite de polarizare pentru TEC. Polarizarea TEC-J si TEC-MOS cu canal iniial in regim de srcire. Circuite de polarizare pentru TEC-MOS cu canal indus si TEC-MOS cu canal iniial in regim de îmbogire. Regimul dinamic de semnal mic al TEC. Circuitul echivalent de joasa frecventa. Funcionarea tranzistorului cu efect de câmp ca amplificator de joasa frecvena. Alte dispozitive cu efect de câmp. (5 ore). 6. Regimul de comutaie al dispozitivelor semiconductoare: Introducere. Regimul de comutaie al diodelor semiconductoare. Regimul de comutaie al tranzistoarelor bipolare. Regimul de comutaie al tranzistoarelor cu efect de câmp. (1 or). 7. Dispozitive semiconductoare diverse: Tiristoare. Structura, schema echivalenta, caracteristicile statice. Procese tranzitorii la comutaia tiristoarelor. Tipuri speciale de tiristoare. Tranzistorul unijonciune. (4 ore). 8. Dispozitive optoelectronice: Generaliti. Fotorezistorul. Fotodioda. Fototranzistorul. Fototiristorul. Celule fotovoltaice. Diode fotoemisive (electroluminescente). (1 or). TTT. Coninutul seminariilor / 2 ore pentru fiecare tem:

1. Calculul PSF în circuite cu diode. 2. Redresoare. 3. Stabilizatoare parametrice de tensiune. 4. Calculul PSF în circuite cu 1...2 tranzistoare bipolare. 5. Stabilitatea PSF în raport cu temperatura i dispersia parametrilor. 6. Calculul amplificrii i impedanelor pe circuitul echivalent de semnal mic, în circuite cu tranzistoare bipolare. 7. Calculul amplificrii i impedanelor pe circuitul echivalent de semnal mic, în circuite cu TEC-J i TEC-MOS.

UUU. Coninutul lucrrilor practice / 2 ore pentru fiecare lucrare de laborator: 1. Norme de protecia muncii specifice laboratorului de electronica. Aparate de msura si control specifice; 2. Diode semiconductoare; 3. Redresoare; 4. Tranzistorul bipolar. Amplificatoare de

semnal mic; 5. Tranzistoare unipolare; 6. Dispozitive semiconductoare diverse (tiristoare, tranzistoare unijonciune); 7. Dispozitive optoelectronice. VVV. Bibliografie de elaborare a cursului: 1. Dascalu D., s.a. - Circuite electronice. E.D.P., Bucureti, 1981. 2. Brezeanu Ghe. - Circuite electronice. Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 1999. 3. Danila Th. s.a. - Dispozitive si circuite electronice. E.D.P., Bucureti, 1982. 4. Dascalu D., s.a. - Dispozitive si circuite electronice. Probleme. E.D.P., Bucureti, 1982. 5. Croitoru V., s.a. - Electronica. Culegere de probleme. E.D.P., Bucureti , 1982. 6. Ceang E., s.a. - Electronica industriala. E.D.P., Bucureti, 1981. 7. Gray P.R., Meyer - Circuite integrate analogice. Ed. Tehnica, Bucureti, 1983. 8. Gray P.E., Searle C.L. - Bazele electronicii moderne. Ed. Tehnica, Bucureti, 1973. 9. Cerbulescu D. - Dispozitive si circuite electronice. Culegere de probleme. E.D.P., Bucureti, 1995. WWW. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni: 1. Iliev Mircea, Popa Rustem, Iliev Voichia-Marcela - Dispozitive i circuite electronice ­ partea Ia. Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2001. 2. Dascalu D., s.a. - Dispozitive si circuite electronice. E.D.P., Bucureti, 1982. Data întocmirii: 15.09.2006 Titularul disciplinei: Conf. dr. ing. Mircea Iliev

Data aprobrii programei analitice în catedr: 18.09.2006 ef catedr, Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Electronic i telecomunicaii Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC Disciplina: CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE XXX.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul II Sem I S L Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

P

-

-

-

-

3 -

1 -

2

-

42 14 -

28

-

-

E V

4 2

22 27

YYY. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea cunotinelor despre circuitele analogice fundamentale, folosite în electronic i telecomunicaii. Studentul trebuie s fie capabil s identifice schemele clasice, s cunoasc metodele de analiz, s evalueze performanele circuitului, s foloseasc aparatele de laborator adecvate i s msoare principalii parametri. La absolvire, studenii trebuie s aib competen în analiza circuitelor analogice i în efectuarea de msurri asupra acestora. ZZZ. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, cu ajutorul videoproiectorului. Predarea este orientat pe dou obiective: - formarea cunotinelor cu caracter fundamental-teoretic din domeniul ,,Circuite electronice fundamentale". Se accentueaz aspectele fizice i intuitive pentru înelegerea principiilor i a metodelor de analiz; - formarea de competene (în sensul de ,,a ti s faci"), într-o arie determinat de probleme derivate din tematica disciplinei. Aplicaiile de laborator sînt în concordan cronologic cu predarea cursului i se bazeaz pe coninutul acestuia. La curs se stimuleaz reactivitatea studenilor, iar la orele de aplicaii se stimuleaz activitatea independent a acestora. AAAA. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: a) activitatea de la seminar, cu ponderea de 25% b) examenul final scris, cu ponderea în nota final de 75%. d) verificare cu not separat a laboratorului (realizare circuit, msurare) BBBB. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Introducere (6 ore): - Introducere, complemente. - Utilizarea parametrilor de cuadripol. Parametri de regim static. - Liniarizarea unei caracteristici în jurul punctului de funcionare. Noiunea de semnal mic. Parametrii modelului de regim dinamic, la semnal mic. - Legtura între seturile de parametri.

2. Amplificatoare (10 ore): - Proprietile amplificatoarelor, parametri specifici, clasificare. - Noiunea de amplificator ideal. - Etaje de amplificare tipice, cu tranzistoare. Metode de evaluare a performanelor. - Efectul capacitilor asupra caracteristii de frecven - Clase de funcionare. 3. Reacia negativ (10 ore): - Principiul acestei tehnici de circuit. Proprietile circuitelor cu reacie. - Topologii cu reacie. Proprieti. - Analiza unui circuit cu reacie. Circuit cu reacie de tensiune, paralel. Metod simplificat de analiz. - Problema punctului de mas. 4. Oscilatoare (8 ore): - Tipuri de oscilatoare, clasificare. - Principiul oscilatoarelor armonice, cu reacie pozitiv. Condiia de oscilaie. - Metode de analiz a oscilatoarelor. metode i circuite pentru stabilizarea amplitudinii oscilaiilor. - Oscilatoare RC. - Oscilatoare LC. - Oscilatoare cu cuar. - Stabilitatea amplitudinii i a frecvenei. - Oscilatoare de relaxare. 5. Stabilizatoare de tensiune (8 ore) - Principiul stabilizrii, caracteristici i parametri specifici. - Stabilizatoare parametrice. - Stabilizatoare cu amplificator de eroare. Limitarea de curent. - Metode de evaluare a performanelor stabilizatoarelor liniare. - Scheme tipice de stabilizatoare liniare cu reacie. - Stabilizatoare în comutaie. CCCC. Coninutul seminarului: - Punct static de funcionare pentru circuite tipice, parametrii modelului de regim dinamic (2 ore) - Calculul amplificrii i impedanelor pentru amplificatoare fr reacie (2 ore) - Analiza circuitelor cu reacie (6 ore) - Oscilatoare RC i LC (2 ore) - Stabilizatoare cu reacie (2 ore) DDDD. Coninutul laboratorului: - cunoaterea aparatelor i a metodelor de msurare (2 ore); - parametrii amplificatorului de semnal mic (2 ore); - etaj de amplificare cu conexiune BC (2 ore); - etaj de amplificare cu conexiune bootstrap (2 ore); - etaj de amplificare cu TEC-J (2 ore); - sracin cuplat prin transformator (2 ore); - etaj cu dou tranzistoare cuplate prin emitor (2 ore); - efectele reaciei negative (2 ore); - evaluarea proprietilor circuit cu reacie negativ (2 ore); - oscilator RC (2 ore);

-

stabilizator de tensiune (2 ore); amorsarea oscilaiilor i stabilizarea amplitudinii oscilaiilor RC i LC (2 ore); verificare (4 ore).

EEEE. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Dasclu D. .a., Dispozitive i circuite electronice, EDP 1982 2. Frangu L., Circuite electronice, note de curs, www.etc.ugal.ro/lfrangu/dce 3. Frangu L., Culegere de probleme de circuite electronice i lucrri de laborator, Ed. Academica, 2001 4. Brezeanu Ghe Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA DE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: PROIECT CIRCUITE ANALOGICE Domeniul: Inginerie electronic i telecomunicaii Specializri: Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii Electronic Aplicat FFFF. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III C Sem I S L P 2 C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem I 3 Sem II 32 Cod disciplin

P 28

GGGG. Obiectivele disciplinei: Disciplina "Proiect circuite analogice" urmeaz dup disciplinele "Componente i circuite pasive", "Dispozitive electronice" i ,,Circuite electronice fundamentale", care au prezentat toate componentele i dispozitivele electronice i au pus bazele calculului circuitelor electronice analogice. Scopul acestui proiect este de a transmite studenilor tehnici de proiectare a circuitelor electronice analogice, pe diferite nivele de complexitate, folosind cunostintele teoretice predate la disciplinele anterioare. Obiectivele generale ale disciplinei sunt: s fixeze noiunile de "semnal analogic" i de "prelucrare analogic a semnalului", s fixeze cunotinele dobândite la disciplinele anterioare i s creeze obinuina de a lucra cu aparatura electronic de laborator. Fiecare student primete câte o tema de proiectare aleasa din capitolele predate la cursurile anterioare. Scopul proiectului este de a forma cunostintele practice din domeniul electronicii: proiectarea si realizarea circuitelor electronice simple, utilizarea dispozitivelor electronice discrete, utilizarea circuitelor integrate analogice, utilizarea programelor PSPICE i ORCAD. S-a urmrit, de asemenea, ca modul de abordare sa permit proiectarea schemelor electronice. Asigura studenilor posibilitatea de aprofundare a cunostintelor prin construirea si verificarea funcionarii corecte a montajelor coninute in proiecte. La terminarea proiectului, un student este capabil sa: - consulte catalogul pentru cutarea unui dispozitiv electronic sau circuit integrat analogic; - cunoasc notaiile standard pentru circuitele integrate analogice si alte componente necesare in proiect; - proiecteze schema circuitului si sa construiasc pe baza ei montajul practic; - simuleze funcionarea corecta a schemei electrice folosind un program CAD. HHHH. Metode de predare ­ învare: conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii, metode de lucru în grup, individual i frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. IIII. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 20%) prin metode orale i practice; evaluare sumativ (pondere 80%) prin susinere oral a proiectului scris i prezentare

practic. Se practic evaluarea iniial a cunotinelor studenilor. In timpul semestrului se efectueaz o evaluare curenta prin activitatea de la orele de proiect, observându-se si progresele obinute. Examinarea proiectului va fi atât continu in timpul semestrului, cat si verificarea finala oral cu discuii in grup si susinere oral a lucrrii. Se acord o not care ine seama de gradul în care au fost realizate obiectivele formulate în tema individual de proiectare i de modul în care au fost respectate termenele fixate. Imediat dup verificarea final oral studenii sunt informai asupra aspectelor pozitive si negative ale pregtirii lor. JJJJ. Coninutul proiectului: Fiecare student primete câte o tema de proiectare aleasa din urmtoarele capitole predate la cursurile anterioare: redresoare, amplificatoare de semnal mic, amplificatoare de putere, reacia negativa in amplificatoare, amplificatoare operaionale, stabilizatoare de tensiune continua, oscilatoare, modulatoare i demodulatoare. Execuia proiectului const în dimensionarea circuitului electronic, simularea (analiza) circuitului electronic, proiectarea si execuia cablajului imprimat, plantarea pieselor, testarea si reglarea circuitului. La orele de proiect, studenii dobândesc cunotine despre: 1. Aparate de msura si control specifice laboratorului de circuite analogice. Norme de protecia muncii. 2. Osciloscopul cu un spot si un canal. Osciloscoape cu un spot, cu doua canale si memorie. 3. Generatoare de semnal sinusoidal, de impulsuri, de funcii. 4. Metode de msurare a tensiunilor si a curenilor cu instrumente analogice si digitale. Multimetre digitale. 5. Msurarea componentelor discrete de circuit. Msurarea si marcarea diodelor semiconductoare. Msurarea si marcarea tranzistoarelor. Msurarea amplificatoarelor operaionale si a altor circuite integrate analogice. 6. Utilizarea programelor PSPICE, ORCAD. Prin activitatea de proiectare se urmrete înelegerea principiilor care stau la baza electronicii analogice, cunoaterea schemelor fundamentale cu amplificatoare operaionale, capacitatea de a analiza o schem i capacitatea de a dimensiona o schem analogic. De asemenea se înva lucrul cu catalogul de circuite integrate. Fiecare student primete o tem individual în care se precizeaz: tipul circuitului care se proiecteaz, parametrii care trebuie realizai i se fixeaz termene precise pentru fiecare etap de realizare a proiectului. KKKK. Bibliografie de elaborare a proiectului: 1. Brezeanu Ghe. - Circuite electronice. Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 1999. 2. Dascalu D., s.a. - Dispozitive si circuite electronice. Probleme. E.D.P., Bucureti, 1982. 3. Croitoru V., s.a. - Electronica. Culegere de probleme. E.D.P., Bucureti , 1982. 4. Iliev Mircea, Popa Rustem, Iliev Voichia-Marcela - Dispozitive i circuite electronice ­ partea Ia. Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2001. 5. Danila Th. s.a. - Dispozitive si circuite electronice. E.D.P., Bucureti, 1982. 6. Gray P.R., Meyer - Circuite integrate analogice. Ed. Tehnica, Bucureti, 1983. 7. Cerbulescu D. - Dispozitive si circuite electronice. Culegere de probleme. E.D.P., Bucureti, 1995. 8. Bulucea C., Vais M., Profeta H. - Circuite integrate liniare. E.T., Bucureti, 1975. 9. Manolescu A., .a. - Circuite integrate liniare. E.D.P., Bucureti, 1983. 10. Manolescu A., .a. - Circuite integrate liniare. Culegere de probleme. E..E., Bucureti, 1987. 11. Rusu A., .a. - Circuite integrate liniare. Catalog. ICCE, Bucureti, 1987. 12. Bodea M., .a. - Circuite integrate liniare. Manual de utilizare. Editura tehnic, Bucureti, Vol. I, 1978, Vol. II, 1980, Vol. III, 1984, Vol. IV, 1985. 13. Drgulnescu N. - Agenda radioelectronistului, E.T., Bucureti, 1989. LLLL. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni: 1. Dascalu D., s.a. - Dispozitive si circuite electronice. E.D.P., Bucureti, 1982.

2. Dascalu D., s.a. - Circuite electronice. E.D.P., Bucureti, 1981. Data întocmirii: 30.01.2007 Titularul disciplinei: Conf. dr. ing. Mircea Iliev

Data aprobrii programei analitice în catedr: 31.01.2007 ef catedr, Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Electronic i telecomunicaii Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC Disciplina: Semnale i sisteme MMMM. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul II C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

3

1

1

-

-

-

-

-

42

14

14

-

E

-

6

-

18

NNNN. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea unei parti importante din cunostintele care fundamenteaza pregatirea inginerilor electronisti. Obiectivele concrete se refer la formarea urmtoarelor cunotine de baz i competene: - cunoaterea i înelegerea modelelor frecveniale ale semnalelor, bazate pe seria Fourier, transformata Fourier i transformata Hilbert; - formarea cunotinelor de baz privind modulaia semnalelor pe purttor armonic (modulaia în amplitudine i modulaia unghiular) i modulaia impulsurilor; - cunoaterea i înelegearea modelelor semnalelor cu timp discret; - utilizarea in context aplicativ a unor metodelor uzuale de modelare i analiz a semnalelor, fundamentale în electronic (convoluia, diverse transformri integrale, transformata z, transformata Fourier discreta etc.); - înelegerea noiunii de sistem dinamic i a conexiunii: ,,sistem (circuit) fizic" ­ sistem dinamic; - cunoaterea reprezentrilor matematice ale sistemelor, cu accent deosebit pe reprezentrile frecveniale; - utilizarea corect, în context aplicativ, a diverselor reprezentri matematice ale sistemelor dinamice i interpretarea corect a parametrilor acestora; - cunoaterea i utilizarea aparatelor electronice de generare i analiza a semnalelor; - analiza experimental a semnalelor modulate i determinarea experimental a spectrelor semnalelor modulate. OOOO. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, cu ajutorul videoproiectorului. Predarea la cele 3 forme ­ curs seminar, laborator - este orientat pe dou obiective: - formarea cunotinelor cu caracter fundamental-teoretic din domeniul ,,Semnale i sisteme". Se accentueaz aspectele fizice i intuitive pentru înelegerea metodelor i instrumentelor de modelare i analiz, care implic un suport matematic mai dezvoltat (inerent domeniului); - formarea de competene (în sensul de ,,a sti s faci"), într-o arie determinat de probleme derivate din tematica disciplinei.

Aplicaiile de seminar i lucrrile de laborator sunt în concordan cronologic cu predarea cursului i se bazeaz pe coninutul acestuia. La curs se stimuleaza reactivitatea studenilor, iar la orele de aplicaii se stimuleaza activitatea independenta a acestora. PPPP. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: a) activitatea de la seminar i laborator; evaluarea acestei activiti are ponderea de 20% b) testul final de evaluare la laborator, cu ponderea de 10% c) examenul final, cu ponderea în nota final de 70%. Examenul este oral, întrucât se urmrete cu prioritate msura în care studenii au îneles noiunile cu caracter fundamental predate. QQQQ. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Semnale periodice (4 ore): - Seria Fourier generalizata. - Analiza Fourier clasica a semnalelor periodice. - Modelarea semnalelor prin functii binare: analiza Fourier-Walsh, analiza Fourier-Hadamard etc. - Reprezentarea polinomiala a semnalelor. 2. Semnale neperiodice (8 ore): - Reprezentarea semnalelor neperiodice prin transformata Fourier. - Proprietatile functiilor spectrale. - Convolutia semnalelor. - Distributia delta in modelarea semnalelor. - Transformata Laplace in modelarea semnalelor. - Transformata Hilbert; proprietatile semnalului analitic. 3. Semnale modulate (10 ore): - Notiuni generale privind modulatia semnalelor. - Modulatia in amplitudine pe purtator armonic: modulatia cu purtatoare si doua benzi laterale; modulatia si demodulatia de tip produs (cu purttoare suprimat); modulatia cu banda laterala unica: metoda semnalului analitic; principiul multiplexrii în frecven; - Modulatia unghiulara: modulatia in frecventa si in faza; semnale MF si MP cu indice redus de modulatie. - Modulatia impulsurilor in amplitudine: naturala si uniforma. Principiul multiplexrii în timp. Modulatia impulsurilor in faza - principii. Modulatia impulsurilor in durata 4. Semnale esantionate (8 ore): - Modelul temporal i frecvenial al semnalului esantionat. - Teorema lui Shannon. - Refacerea ideala a semnalului. Metode practice de refacere: extrapolatoare. - Transformata Laplace a semnalului esantionat. - Transformata z directa si inversa: definitii, proprietati, metode de calcul. - Transformata Fourier discreta - legatura cu seria Fourier complexa si cu transformata z 5. Sisteme dinamice - reprezentarea de stare (4 ore) Noiuni generale privind reprezentarea de stare a sistemelor. Modelarea analitic a sistemelor fizice. Liniarizarea modelelor matematice. Modele de stare pentru sisteme cu timp discret. 6. Reprezentari de tip intrare-ieire ale sistemelor dinamice (4 ore) - Ecuatia diferentiala si cu diferente

Functia de transfer si reprezentarea prin poli si zerouri; algebra functiilor de transfer; matricea de transfer. - Raspunsul la impuls si functia indiciala; modele de tip convolutie. 7. Reprezentri frecveniale ale sistemelor (4 ore). - Funcia rspuns la frecven pentru sisteme cu timp continuu. Diagrame Nyquist si Bode. - Funcia rspuns la frecven pentru sisteme cu timp discret; reprezentri grafice. - Caracteristica timpului de propagare de grup. - Modele neparametrice in domeniul temporal si in domeniul frecvential. RRRR. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem: - Calculul spectrelor semnalelor periodice (2 ore) - Calculul spectrelor semnalelor neperiodice (2 ore) - Semnale modulate. (2 ore) - Calculul transformatei z directa si inversa. (2 ore) - Calculul spectrelor utilizand transformata Fourier discret (în mediul Matlab) (2 ore) - Calculul i utlizarea modelelor de stare (inclusiv în mediul Matlab) (2 ore) - Calculul i utlizarea modelelor de tip intrare-ieire (inclusiv în mediul Matlab) (2 ore) SSSS. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: - Cunoaterea aparaturii de laborator pentru generarea i analiza semnalelor (2 ore) - Analiza armonica a semnalelor periodice (2 ore) - Semnale modulate in amplitudine (2 ore) - Semnale modulate in frecventa (2 ore) - Modulatia de tip produs (2 ore) - Modulatia impulsurilor in amplitudine (2 ore) - Analiza unui sistem dinamic în mediul Matlab-Simulink (2 ore) TTTT. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: UUUU. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Ceanga, E.,Munteanu,I, Bratcu,I, Culea,M. Semnale, circuite i sisteme, Analiza semnalelor. Ed. Academica, 2001. 2. Ceanga,E, Nichita, C.,Protin,L., Cutululis,N.A. Théorie de la commande des systèmes. Ed Tehnica, Bucuresti, 2001. 3. Mateescu, A. Semnale, circuite si sisteme, Ed. TEORA, 2001 4. Haykin, S., Van Veen,B. Signals and Systems (2nd Edition), Wiley, 2002ley, 2002 5. Mateescu,A., Serbanescu, A. s.a. Semnale, circuite si sisteme. Probleme Ed. Militara, 1998 6. Mateescu, A. Semnale, circuite si sisteme, E.D.P., 1985 7. Cartianu, Gh., Savescu, M., s.a. Semnale, circuite si sisteme, E.D.P. 1980 8. Savescu, M., Petrescu, Ciochina, S. Semnale, circuite si sisteme, Probleme. E.D.P. 1982 9. Ceanga, E s.a. Culegere de probleme de electronica si automatizari, vol. 1 si vol. 2 Universitatea din Galati , 1984, respectiv 1986. VVVV.

4

-

Bibliografie minimal de studiu pentru studeni4

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

1. Ceanga, E.,Munteanu,I, Bratcu,I, Culea,M. Semnale, circuite i sisteme, Analiza semnalelor. Ed. Academica, 2001. (pag. 1...149) 2. Ceanga,E, Nichita, C.,Protin,L., Cutululis,N.A. Théorie de la commande des systèmes. Ed Tehnica, Bucuresti, 2001. (Cap. 2 i 3, pag. 15...87). 3. Mateescu,A., Serbanescu, A. s.a. Semnale, circuite si sisteme. Probleme Ed. Militara, 1998 (pag. 11...187) 4. Mateescu, A. Semnale, circuite si sisteme, E.D.P., 1985 (pag. 20...223). Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Arhitectura calculatoarelor WWWW. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

2

2

28

28

E

5

35

XXXX. Obiectivele disciplinei: furnizarea cunotinelor fundamentale privind arhitectura calculatoarelor studierea subsistemelor componente ale unui sistem de calcul, a transferurilor de informaii dintre ele, precum i a interdependenelor cu componenta software studierea i analiza comparativ a diferitelor tipuri de arhitecturi de calculatoare asigurarea cunotinelor i abilitilor privind funcionarea sistemelor de calcul i a subsistemelor componente, precum i interconectarea i testarea acestora YYYY. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere, prin antrenarea studenilor la discuii. Cunotinele teoretice sunt completate cu exemple i studii de caz, dezbtute împreun cu studenii. Aprofundarea cunotinelor se realizeaz atât prin teme de curs, cât i la laborator, unde studenii dobândesc i abiliti practice, prin realizarea lucrrilor aplicative i a temelor sptmânale. ZZZZ. Forme i metode de evaluare: Evaluarea final va conine: a) evaluarea activitilor din timpul semestrului, ce includ participarea la discuiile de la curs, realizarea temelor de cas, participarea la activitile de laborator (20%); b) colocviul la laborator, prin verificarea lucrrilor aplicative i a temelor de laborator (20%); c) evaluarea cunotinelor prin examen scris (60%). AAAAA. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Introducere în arhitectura sistemelor de calcul: scurt istoric al evoluiei calculatoarelor; definirea conceptelor; maina Turing, model abstract de calculator; limite ale mainii Turing i ale calculatoarelor reale (3 ore)

Magistrale de semnale: definiie, simboluri i caracteristici; clasificarea magistralelor unui sistem de calcul; conectarea unitilor la magistrale; circuite open-colector i tri-state. (2 ore) Subsistemul de memorie al unui sistem de calcul: caracteristici ale unitilor de memorie; elementele subsistemului ierarhizat de memorie; circuite integrate de memorie; organizarea i adresarea memoriei primare; comutarea blocurilor de memorie; realizarea modulelor de memorie; tehnici de adresare eficient a memoriei primare; memoria cache (4 ore)

Subsistemul unitii centrale: caracterizare general; aspecte ale evoluiei microprocesoarelor; clasificarea microprocesoarelor; funcia de comand i control: legturile i dialogurile unui procesor cu exteriorul su; funcia de prelucrare: reprezentarea informaiilor, operaii cu numere în virgul fix i în virgul mobil; structura intern a procesoarelor (3 ore) Structuri de procesare: procesorul orientat funcional, conectarea cu exteriorul su; procesorul elementar, cu i fr magistral de adrese, conectarea cu exteriorul su; microprogramarea pe orizontal i pe vertical; procesorul microprogramat dinamic. (4 ore) Sistemul de întreruperi al unui procesor: generaliti; etapele tratrii întreruperilor; întreruperi vectorizate; exemplificare pe familia de microprocesoare Intel x86; întreruperi externe; implementarea sistemului de întreruperi cu controler de întreruperi; întreruperi interne (3 ore) Sisteme de procesoare cu prelucrare paralel: procesarea vectorilor i matricilor; procesoare pipe-line i vectoriale; multiprocesoare i multicalculatoare; performanele sistemelor cu prelucrare paralel. (2 ore) Transferul datelor cu subsistemul I/O: tipuri de transfer - microprogramat, prin întreruperi i prin acces direct la memorie (dma); controlerul DMA; transferul datelor prin DMA (2 ore) Memoria virtual: definiie; funcia de alocare; procesul de alocare a memoriei primare i algoritmi de alocare; algoritmi i metode de alocare dinamic; fragmentarea i compactizarea memoriei; metode de alocare automat - segmentarea, paginarea i segmentarea paginat; conceptul de multitasking i mecanisme de protecie a informaiilor (3 ore) Tipuri de arhitecturi de calculatoare: limbajul descriptiv PMS (processor-memory-switch), definiie i descriere; subsistemul de memorie i nivelurile ierarhice ale acestuia în reprezentare PMS; subsistemul I/0 în diagrame PMS; clasificarea arhitecturii sistemelor de calcul; arhitecturi de calculatoare reprezentate în diagrame PMS; msurarea performanelor sistemelor de calcul; fiabilitatea sistemelor de calcul i metode de cretere a acesteia (2 ore) BBBBB. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: Aparate pentru vizualizarea semnalelor digitale; vizualizarea semnalelor digitale de frecven mare; erori de vizualizare (2 ore). Recapitulare: circuite logice combinaionale i secveniale (2 ore). Circuite de interfaare a magistralelor (2 ore). Sisteme de numeraie; conversii particulare de numere; operaii cu numere reprezentate în baza 2 i baza 16 (2 ore). Memorii ROM: schema bloc, semnificaia pinilor i cicluri de memorie (2 ore). Memorii SRAM: schema bloc i cicluri de memorie (2 ore). Memorii DRAM: schema bloc, semnificaia pinilor i cicluri de memorie (2 ore). Module de memorie SIMM i DIMM: semnificaia pinilor, moduri de realizare (2 ore). Reprezentarea informaiilor; coduri de reprezentare a numerelor negative; operaii în virgul fix i mobil (2 ore). Microprocesoare pe 8 bii: semnificaia pinilor i vizualizarea ciclurilor main (2 ore). Sistem monoprocesor pe 8 bii: elemente componente, diagrame PMS (2 ore). Microprocesoare pe 16 bii: semnificaia pinilor i vizualizarea ciclurilor main (2 ore). Controlerul de întreruperi, tipuri de întreruperi hardware, transferul datelor prin întreruperi (2 ore). Studiul arhitecturii sistemelor monoprocesor compatibile IBM PC i analiza subsistemelor componente, diagrame PMS. CCCCC. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Nicolau, V. ­ Arhitectura calculatoarelor I, Editura Cartea Universitar, Bucureti, ISBN 973-731-103-5, 2005 2. Rdescu, R., Negrescu, C. ­ Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Politehnica Press, Bucureti, ISBN 973-8449-28-6, 2003 3. Mueller, S. - PC depanare i modernizare, Editura Teora, Bucureti, ediia IV-a, vol. 1 i 2, ISBN 973-601-799-0, 2003

4. Mâranu, R. ­ Calculatoare personale ­ elemente arhitecturale, Editura BIC ALL, Bucureti, ISBN 973-571-337-3, 2001 5. Rosch, W. L. ­ Totul despre hardware, Editura Teora, Bucureti, ISBN 973-601-856-3, 1998 6. Kreindler, L., Giuclea, R. ­ Bazele microprocesoarelor, Editura Matrix Rom, Bucureti, ISBN 973-9254-91-8, 1998 7. Huanu, C., Postolache, M., Pnescu, D. ­ Sisteme cu microprocesoare îm conducerea automat a proceselor, Editura Academica, Iai, ISBN 973-97816-3-2, 1998 8. Mueller, S. - PC depanare i modernizare, Editura Teora, Bucureti, ediia III-a, ISBN 97320-0163-1, 1998 9. Mueller, S. - PC depanare i modernizare, Editura Teora, ISBN 973-601-242-5, 1995 10. Grigora, D. - Arhitectura calculatoarelor, Atelier poligrafic, Universitatea tehnic "Gh. Asachi" Iai , 1993 11. Athanasiu, I., Pnoiu, A. - Microprocesoarele 8086 / 80286 / 80386, Editura Teora, Bucureti, ISBN 973-601-067-8, 1993 12. Strugaru, C., Popa, M. ­ Microprocesoare pe 16 bii, Editura TM, Timioara, 1992 13. Samoil, Ghe. - PC 386, o nou generaie de calculatoare personale, Editura Tehnic, Bucureti, ISBN 973-31-0420-5, 1992 14. Tooley, M. - Newnes computer engineer's pocket book, Butterworth­Heinemann, Oxford, 1991 15. Barnett, R. ­ Microprocessor System Design Techniques, Sigma Press, Wilmslow, England, 1991, ISBN 1-85058-152-5 16. Murray, W.D. - Computer and digital system architecture, Prentice Hall, University of Colorado at Denver, 1990 17. Crawford, J. - Programming the 80386, Sybex Inc., Alameda, California, 1987 18. Borcoci E., Sztojanov I. .a. ­ De la poarta TTL la microprocesor, Editura tehnic, Bucureti, 1987, vol. 1 ­ 2 19. Kelley, J.E. ­ PC Secrets : Tips for Power Performance, McGraw ­ Hill, Berkeley, California, Osborne, ISBN 0-07-881210-0, 1986 20. Lupu, C., Stncescu, . - Microprocesoare ­ circuite i proiectare, Editura Militar, Bucureti, 1986 21. Toace, Gh. - Introducere în microprocesoare, Ed. tiiific i enciclopedic, Bucureti,1985 22. Hayes, J.P. - Computer Architecture and Organisation, McGraw ­ Hill Inc., University of Southern California, 1978. DDDDD. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni5 1. Nicolau, V. ­ Arhitectura calculatoarelor I, Editura Cartea Universitar, Bucureti, ISBN 973-731-103-5, 2005 2. Rdescu, R., Negrescu, C. ­ Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Politehnica Press, Bucureti, ISBN 973-8449-28-6, 2003 3. Mueller, S. - PC depanare i modernizare, Editura Teora, Bucureti, ediia IV-a, vol. 1 i 2, ISBN 973-601-799-0, 2003 4. Mâranu, R. ­ Calculatoare personale ­ elemente arhitecturale, Editura BIC ALL, Bucureti, ISBN 973-571-337-3, 2001

5

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

5. Rosch, W. L. ­ Totul despre hardware, Editura Teora, Bucureti, ISBN 973-601-856-3, 1998 6. Murray, W.D. - Computer and digital system architecture, Prentice Hall, University of Colorado at Denver, 1990 Data aprobrii programei analitice în catedr:

26.01.2007

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Stiintei, nr.. 2; Tel / Fax: 0236-470905; 461353

URL: http://www.fie.ugal.ro

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: TRANSMISIA SI CODAREA INFORMATIEI EEEEE. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III Sem. I Sem. II C S L C S L 3 1 1 Total ore C 42 S 14 L 14 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem. I Sem. II 5 25 Cod disciplin

FFFFF. Obiectivele disciplinei: Cunoasterea modelarii surselor discrete de informaie Cunosterea modurilor de reprezentare i a modelelor canalelor discrete de transmisiune; Insusirea si aplicarea tehnicilor i algoritmilor de codare-decodare pentru canale fr perturbaii; Insusirea si aplicarea tehnicilor i algoritmilor de codare-decodare pentru canale cu perturbaii; Cunoasterea circuitelor folosite in codoare si decodoare. Cunoasterea principiului de lucru a CODEC-urilor ciclice; Cunoasterea principiilor de corectie a pachetelor de erori; Cunoasterea principiilor de codare si decodare a codurilor convolutionale Cunoasterea principiilor de modelare a surselor continue de informaie; Cunoasterea metodelor de analiza si prelucrare a perturbatiilor de pe canalele de transmisiune, ca procese aleatoare; Cunoasterea modelelor canalelor continue de transmisiune si metodelor de calcul a capacitatilor diferselor tipuri de canale, cu si fara memorie. GGGGG. Metode de predare ­ învare: prelegerea, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii si scenarii de lucru. HHHHH. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 20% ) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 60%) prin probe scrise/orale; evaluare sumativa (pondere 20%) prin probe practice. IIIII. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Sisteme de transmisiune a informaiei / 0.5 cursuri = 1.5 ore Despre informaie. Modelul unui sistem de transmisiune. Aprecierea calitii sistemelor de transmisiune. Obiective. 2. Surse discrete de informaie / 2.5 cursuri = 7.5 ore

Surse discrete de informaie. Unitatea de msur a informaiei surselor discrete. Entropia surselor discrete, complete i fr memorie. Debitul de informaie i redundana surselor discrete. Diversificarea surselor discrete de informaie. Proprietile entropiei. Extensia unei surse discrete, complete i fr memorie. Surse discrete de informaie cu memorie. 3. Canale discrete de transmisiune / 1.5 cursuri = 6 ore Introducere. Descrierea statistic a canalelor discrete, fr memorie i staionare. Descrierea informaional a canalelor discrete de transmisiune. Relaii între mrimile informaionale. Evoluia mrimilor informaionale cu zgomotul de pe canal. Capacitatea, redundana, eficiena i debitul de informaie al canalului. Canale discrete folosite în aplicaii. Capacitatea canalului simetric de ordin N. Canalul binar cu anulri. 4. Codarea surselor discrete pentru canale fr perturbaii / 1 curs = 3 ore Obiectivele codrii. Coduri unic decodabile. Coduri instantanee. Lungimea medie a cuvintelor de cod. Teorema de existen a codurilor instantanee. Capacitatea, eficiena i redundana unui cod. Coduri absolut optimale. Teorema codrii canalelor fr zgomot. Codarea bloc a simbolurilor sursei discrete i fr memorie. Algoritmi de codare entropic. 5. Codarea surselor pentru canale cu perturbaii / 2 cursuri = 6 ore Perturbatii i tipuri de erori. Teorema codrii canalelor cu zgomot. Coduri grup. Distana Hamming. Decizia pe baza distanei minime. Relaia între distana Hamming i numrul de erori. Cuvinte eroare. Relaii între coloanele matricii de control. Numrul simbolurilor de control necesar pentru corecia a e erori. Codarea cuvintelor de cod. Detectia si corectia erorilor. Coduri sistematice. Formarea corectorilor din forma canonic a matricii generatoare. Exemple: Codul Hamming grup corector de o eroare. Codul Hamming grup corector de o eroare detector de erori duble 6. Circuite de prelucrare a polinoamelor cu coeficieni binari / 2 cursuri = 6 ore Ipoteze de lucru. Circuite de multiplicare a polinoamelor. Circuite de împrire a polinoamelor. Registre de deplasare cu reacie. 7. Coduri ciclice / 2 cursuri = 6 ore Ipoteze de lucru. Codarea ciclica sistematica. Codarea ciclica nesistematica. Matricele generatoare si de control. Decodarea pe baza claselor de resturi. Pachete de erori. Decodarea codurilor corectoare de pachete de erori singulare. Codoare si decodoare ciclice cu circuite de inamultire si impartire a polinoamelor. 8. Coduri convoluionale ­ 2 cursuri = 6 ore Codarea prin convoluie, Codarea prin înmulirea polinoamelor, Codarea prin folosirea matricei de transfer, Codarea sistematic, Decodarea codurilor convoluionale. Diagrama trellis. 9. Canale continue de transmisiune ­ 1.5 cursuri =4.5 ore Perturbaii pe canalele de transmisiune, Transinformatia in canale continue, Capacitatea canalului continuu, Capacitatea canalului continuu aditiv, Capacitatea canalului continuu aditiv cu zgomot gaussian, Valoarea maxima a capacitatii canalului aditiv cu zgomot gaussian, Limitele capacitatii canalului continuu aditiv cu zgomot alb negaussian, Teorema codarii canalelor continue, Capacitatea canalului continuu aditiv cu memorie, Energia pe bit, Rata spectrala de bit. JJJJJ. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Modelarea surselor discrete de informatie ­ 2 ore 2. Caracterizarea si modelaree statistica a canalelor discrete de transmisiune ­ 2 ore 3. Codarea pentru canale fara perturbatii: Shanon-Fano si Huffman ­ 2 ore 4. Codarea pentru canale cu perturbatii: codul Hamming - 2 ore 5. Codarea ciclica sistematica si nesistematica ­ 2 ore 6. Analiza circuitelor pentru codare/decodare ­ 2 ore

7. Coduri convolutionale ­ 2 ore 8. Canale continue de transmisiune ­ 2 ore KKKKK. Continutul laboratorului / numr de ore pentru fiecare tem: Fiecare student primeste un mesaj de cca 150-200 simboluri, ca mesaj de prelucrat pe toata durata semestrului. Sedintele de laboratorul constau in prezentarea unor programe in cod Matlab pentru identificarea surselor discrete de informatie si pentru operatia de codare. Sarcina studentilor este sa rezolve partea de decodare. Ultimul laborator prezinta si o aplicatie de codare cu obiectiv de protejare a informatiei, tip criptare. 1. Identificarea surselor discrete de informaie ­ 2 ore 2. Codarea surselor pentru canale fara perturbatii. Codarea binara standard. ­ 2 ore 3. Codarea Shannon-Fano. ­ 2 ore 4. Codarea surselor pentru canale fara perturbatii. Codarea binar Huffman. ­ 2 ore 5. Codarea surselor pentru canale cu perturbatii. Codul Hamming corector de o eroare ­ 2 ore 6. Codarea ciclica ­ 2 ore 7. Codarea pentru ascunderea informatiei. Colocviu. ­ 2 ore

LLLLL. Bibliografie de elaborare a cursului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Valeriu Munteanu, Teoria Transmiterii Informaiei, Ed. ,,Gh. Aachi" Iai, 2001. Valeriu Munteanu, Teoria Transmisiunii Informaiei, I.P. Iai, 1979. Gallager, R.G, Information Theory and Reliable Communication, John Wiley & Sons, 1968. Jan C.A. van der Lubbe, Information Theory, Cambridge University Press, London, 1997. Alexandru Sptaru, Teoria Transmisiunii Informaiei, E.D.P., Bucureti, 1983. Alexandru Sptaru, Fondements de la Theorie de la transmission de l'information, Presses Polytechniques Romandes, Lausanne, Suisse, 1987. V. Stoica i Alex. Mihescu, Teoria Transmisiunii Informaiei, I.P.Timisoara, 1990. Adrian Murgan, Teoria Transmisiunii Informaiei. Probleme., E.D.P., Bucureti, 1983. Murgan Adrian-Traian, Rdescu Radu, Principiiile teoriei codurilor. Algoritmi i aplicaii, Editura Tehnic, Bucureti, 2000. Ghe. Mihoc i N. Micu, Teoria probabilitilor i statistic matematic, E.D.P., Bucureti, 1980. Dan Ionescu, Codificare i coduri, E.T., Bucureti, 1981. Ion Creang i Dan Simovici, Teoria codurilor, E.D.P., Bucureti, 1986. Rodica Stoian, Compresie de date. Algoritmi de predictie, E.S.E., Bucureti, 1988. Georges Cullmann, Codage et Transmission de l'Information, Eyrolles, Editeur Paris, 1968. C.E. Shannon, A mathematical theory of communication, Bell Sys. Tech., J. 27:379423, 623-656 Bibliografie minimal de studiu pentru studeni

MMMMM. 1. 2.

Aiordachioaie Dorel ­ Bazele teoretice ale sistemelor de transmisiune a informatiei, Editura Academica, Galati - 2004. (capitolele de codare 1-7) Aiordachioaie Dorel ­ Teoria Transmisiunii Informatiei. Partea I, Curs litografiat,

3.

Galati - 2004. Aiordachioaie Dorel ­ Teoria Transmisiunii Informatiei. Exercitii pentru seminar. Material intern, Universitatea « Dunarea de Jos » Galati - 2004.

Data aprobrii programei analitice în catedr: 10.10.2006 ef catedr, Prof.dr.ing. Frangu Laurentiu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Circuite digitale NNNNN. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul 2 C 42 Sem I S L 14 14 P C Sem. II S L P C 42 Total ore S L 14 14 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem I 5 Sem II 17 Cod disciplin

P

OOOOO. Obiectivele disciplinei: · studenii îi vor însui cunotine de baz în domeniul electronicii digitale. · studenii îi vor însui noiuni teoretice i aplicative de baz în ceea ce privete principalele familii logice folosite la implementarea structurilor numerice. · studenii vor avea capacitatea de a analiza o schem logic de complexitate medie, combinaional sau secvenial, folosind diferite moduri de reprezentare. · studenii vor avea capacitatea de a proiecta o schem logic de complexitate medie, combinaional sau secvenial, folosind algoritmii prezentai i exemplificai în curs · studenii vor avea capacitatea de a proiecta scheme logice folosind structuri programabile i limbaje dedicate de descriere hardware a circuitelor, cum ar fi VHDL sau Verilog HDL. PPPPP. Metode de predare ­ învare: prezentarea oral a cunotinelor, experimentul, descoperirea dirijat, problematizarea, studiul de caz, conversaia euristic, demonstraia, dialogul, observaia. QQQQQ. Forme i metode de evaluare:

examinare scris, teste practice ­ efectuate la activitile practice i teme de cas.

Not: Participarea la toate formele de evaluare este obligatorie. RRRRR. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Introducere Probleme administrative i didactice. Bibliografie recomandat. Introducere. Analogic versus numeric. Scurt istoric. Clasificri. Sisteme de numeraie. Funcii binare Definiie, exemple. Modaliti de reprezentare. Minimizarea funciilor binare. Metoda diagramelor Veitch-Karnaugh. Metoda Quine-McCluskey. Metoda consensurilor. Algoritmul ESPRESSO. Structuri combinaionale Sisteme de funcii binare implementate cu pori logice. Metoda de sintez a sistemelor de funcii binare. Nr. de ore 3

6

6

Structuri combinaionale standard. Decodificator. Demultiplexor. Multiplexor. Structuri combinaionale specializate. Sumator. Comparator. Codificator cu prioritate. Unitate logico-aritmetic. Complexitatea structurilor combinaionale. Teorema lui Spira. Circuite bistabile Definiii. Elementul de memorie SR. Latch-ul SR cu ceas. Latch-ul de tip D. Structura bistabilului de tip JK. Structura bistabilului de tip T. Principiul master-slave. Principiul declanrii pe front. Metastabilitate. Registre i numrtoare Definiii. Clasificri. Registrul serie. Registrul paralel. Registrul serie-paralel. Divizoare de frecven. Numrtoare sincrone. Numrtoare cvasi-sincrone. Automate cu stri finite Definiii. Clasificare. Transformarea automatelor. Reducerea numrului de stri. Codificarea strilor. Descompunerea automatelor. Metode de sintez a automatelor sincrone. Implementarea cu registre. Structuri numerice programabile Memoria ROM. Structuri PLD combinaionale. Structuri PLD secveniale. Structuri FPGA. Memoria RAM. Modelul asincron în sistemele numerice Aplicarea modelului în circuitele numerice combinaionale. Modelul asincron în circuitele numerice secveniale. Sinteza circuitelor asincrone. Analiza hazardului. Sisteme numerice microprogramate Structuri numerice componente. Metode de realizare a automatelor secveniale microprogramate. Exemple. Sisteme programabile. Reele de procesare. Structuri integrate de circuite numerice Structura TTL standard. Structuri TTL specifice. Alte grupe ale familiei logice TTL. Structura NMOS. Structura CMOS. Structuri CMOS specifice. Alte grupe ale familiei logice CMOS. Structura BiCMOS.

3

3

6

6

3

3

3

SSSSS.

Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

Nr. de ore 2 2 2 2 2 2 2

Coninutul activitii Funcii binare. Minimizarea prin metoda diagramelor Veitch-Karnaugh. Structuri combinaionale MSI. Astabile, monostabile, latch-uri i bistabile Circuite cu bistabile: numrtoare i registre Automate cu stri finite. Structuri programabile: ROM, RAM, PLD, FPGA. Familii logice: TTL i CMOS.

TTTTT. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

Coninutul activitii Implementarea funciilor binare cu pori logice. Circuite secveniale cu bistabile integrate. Structuri numerice programabile: CPLD i FPGA. Analiza circuitelor numerice prin simulare Pspice. Sinteza circuitelor numerice folosind limbajul VerilogHDL. Studiu comparativ al familiilor logice TTL i CMOS ­ seria 4000. Studiul circuitelor de impuls: astabil i monostabil. Zgomote i reflexii în sistemele numerice. Nr. de ore 2 2 2 2 2 2 2

UUUUU. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Rustem Popa, Analiza i sinteza sistemelor numerice, Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2002 (în biblioteca Universitii i pe Internet la adresa: http://www.etc.ugal.ro/rpopa/index.html )

2. Rustem Popa, Mircea Iliev, Analiza i sinteza sistemelor numerice. Aplicaii, Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2003 (în biblioteca Universitii) 3. Wakerly John, Circuite digitale: principiile i practicile folosite în proiectare, Editura Teora, Bucureti, 2002 (traducere din englez ­ în biblioteca Universitii) 4. Wilkinson Barry, Electronica digital: bazele proiectrii, Editura Teora, Bucureti, 2002 (traducere din englez ­ în biblioteca Universitii) 5. Blakeslee Thomas, Proiectarea cu circuite logice MSI i LSI standard, Editura Tehnic, Bucureti, 1988 (traducere din limba englez ­ în biblioteca Universitii) VVVVV. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni6 1. Rustem Popa, Analiza i sinteza sistemelor numerice, Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2002 (în biblioteca Universitii i pe Internet la adresa: http://www.etc.ugal.ro/rpopa/index.html ) Cap. 3. Structuri de circuite numerice: seciunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.5, 3.6. Cap. 4. Funcii binare: seciunile 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 (parial) Cap. 5. Circuite combinaionale: seciunile 5.1, 5.2, 5.3. Cap. 6. Circuite basculante bistabile: seciunile 6.1 ­ 6.7. Cap. 7. Sisteme secveniale sincrone : seciunile 7.1 ­ 7.6. Cap. 8. Structuri programabile: seciunile 8.1 ­ 8.4. Cap. 9. Sisteme secveniale asincrone : seciunile 9.1, 9.2. Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

6

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Proiect de circuite digitale WWWWW.

Anul de studiu Nr. ore Sem I S L -

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul 2 Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem I Sem II 3 Cod disciplin

C -

P -

C -

P 14

C -

P 14

XXXXX. Obiectivele disciplinei: · studenii vor avea capacitatea de a proiecta o schem logic de complexitate medie, combinaional sau secvenial, utilizând algoritmii prezentai i exemplificai în curs. · studenii vor avea capacitatea de a proiecta scheme electrice folosind pachete de proiectare CAD, utilizând toate facilitile oferite de aceste medii de proiectare, inclusiv simularea funcionrii circuitelor i realizarea cablajelor imprimate. YYYYY. Metode de predare ­ învare: prezentarea unei teme generale de proiect i explicarea metodei de proiectare, validarea soluiilor prin simulare pe calculator, descoperirea dirijat a soluiilor posibile, problematizarea, studiul de caz, conversaia euristic, demonstraia, dialogul, observaia. ZZZZZ. Forme i metode de evaluare:

Discuii pe durata edinelor de proiect, teme de cas individuale, susinerea proiectului în cadrul grupei. Examinarea este oral. Prezena este obligatorie.

AAAAAA.

Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Nr. de ore

BBBBBB. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Nr. de ore

CCCCCC.

Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

Nr. de ore 2

Coninutul activitii Prezentarea activitii i formularea unei teme de proiectare simple. Evidenierea etapelor necesare pentru realizarea proiectului. Formularea cerinelor i a modului de notare. Formularea temelor individuale. Partajarea sarcinilor dac se lucreaz în echip. Exemplu de proiectare. Formularea problemei i utilizarea algoritmilor pentru sinteza schemei logice a circuitului. Teme de cas. Exemplu de proiectare. Elaborarea schemei electrice folosind circuite integrate de

2 4 2

catalog. Simularea funcionrii circuitului pe calculator. Teme de cas. Exemplu de proiectare. Elaborarea cablajelor imprimate. Recomandri finale. Susinerea proiectelor i notarea final a studenilor.

2 2

DDDDDD. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Rustem Popa, Analiza i sinteza sistemelor numerice, Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2002 (în biblioteca Universitii i pe Internet la adresa: http://www.etc.ugal.ro/rpopa/index.html ) 2. Rustem Popa, Mircea Iliev, Analiza i sinteza sistemelor numerice. Aplicaii, Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2003 (în biblioteca Universitii) 3. Wakerly John, Circuite digitale: principiile i practicile folosite în proiectare, Editura Teora, Bucureti, 2002 (traducere din englez ­ în biblioteca Universitii) 4. Wilkinson Barry, Electronica digital: bazele proiectrii, Editura Teora, Bucureti, 2002 (traducere din englez ­ în biblioteca Universitii) 5. Blakeslee Thomas, Proiectarea cu circuite logice MSI i LSI standard, Editura Tehnic, Bucureti, 1988 (traducere din limba englez ­ în biblioteca Universitii) EEEEEE. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni7 1. Rustem Popa, Analiza i sinteza sistemelor numerice, Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2002 (în biblioteca Universitii i pe Internet la adresa: http://www.etc.ugal.ro/rpopa/index.html ) Cap. 7. Sisteme secveniale sincrone 2. Cataloage de circuite integrate digitale sau Internet. Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

7

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ISCEE Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr.2 Nr. telefon / fax: 0236 470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Electronica de putere 1 FFFFFF. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III Sem. I Sem. II C L C S 3 2 Total ore C 42 L 28 Forme de verificare Sem. I E Sem. II Nr. credite Sem. I ? Sem. II Cod disciplin ?

GGGGGG. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea deprinderilor necesare absolvenilor pentru abordarea, d.p.d.v. al inginerului electronist, a conversiei energiei electrice prin intermediul convertoarelor statice de putere. Obiectivele concrete se refer la urmtoarele cunotine de baz i competene: Fizica semiconductoarelor din perspectiva cerintelor revendicate in electronica de putere ­ capabiliatte in curent si tensiune, lucru la frecvente de comutatie mari; Dispozitive semiconductoare de putere utilizate ca comutatoare statice in schemele convertoarelor de putere Convertoare de tensiune i frecven variabile, ca surse de alimentare a sistemelor de acionare electric: tipuri, principii de funcionare, modele globale i aplicaii Elemente si strategii de comanda fundamentale ale convertoarelor statice. HHHHHH. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere la tabl sau cu mijloace de proiecie, dup posibiliti. Predarea este interactiv, în sensul c în zonele de conexiune cu alte discipline sau cu cunotine deja cptate, este apelat auditoriul pentru reamintire i reîmprosptare. De asemenea se testeaz auditoriul în ceea ce privete înelegerea noiunilor predate, procedându-se, atunci când este cazul, la reveniri i explicaii suplimentare. În cadrul lucrrilor practice studenii primesc tem individualizat pentru modelare i simulare la nivel de date generale ale convertorului sau dispozitivului semiconductor de putere continut de convertor. Studentul, în pregatirea lucrrilor practice, îi calculeaz parametrii de performanta ai convertorului static, urmând ca prin simulare s valideze calculele i ipotezele fcute. Activitatea este individual i poate fi cuantificat cu uurin. Lucrrile practice pe sistemele de conversie din laborator, reale, se fac demonstrativ, având ca scop familiarizarea studenilor cu structura i funcionarea propriu-zis. IIIIII. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: activitatea de laborator prin evaluarea modului de rezolvare a fiecrei teme, ponderea global fiind de 30%; verificare periodic, 2 lucrri de control scrise, în sptmânile 8 i 14, cu pondere 20%.

JJJJJJ. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Concepte de baz ale fizicii semiconductoarelor: Introducere. Semiconductoare intrinseci. Semiconductoare extrinseci. Recombinarea. Jonciunea PN ­ dioda clasica. Structura PSN. Polarizare direct i invers. (2 ore); Diode semiconductoare de putere: Structura. Caracteristic static. Caracteristici dinamice. Pierderi de putere. Regimul termic al diodei. Parametri de catalog. Diode speciale. (4 ore); Tranzistorul bipolar de putere: Structur, polarizare. Caracteristic static. Caracteristici dinamice ­ intrare în conducie, blocare. Comanda pe baz. Antisaturaia. Funcionarea tranzistorului. Regimul termic. Protecia la suprasarcini. Arii de operare sigur. Montaje Darlington. (4 ore); Tranzistorul MOS-FET: Structur. Principiul de funcionare, polarizare. Caracteristica static. Caracteristici dinamice. Intrare în conducie, blocare. Capaciti parazite, diod parazit, tranzistor parazit. Influena elementelor parazite asupra comutaiei. Regim termic. Asociere MOS-FET tranzistor bipolar. Montaje serie-paralel. (4 ore); IGBT: Simbol, structur, tehnologie. Caracteristici statice. Caracteristici dinamice. Comand. Regim termic. (2 ore) Tiristorul: Simbol, funcionare, ecuaii aferente. Caracteristic static. Caracteristic dinamic. Metode de blocare. Pierderi în regim static i dinamic. Comanda. Protecie la supratensiuni. Regim termic. (3 ore); Componente derivate din tiristor: Tiristorul GTO. Tiristoare asimetrice. Tiristoare cu conducie invers. M.C.T. ­ tiristoare comandate dup strategie MOS. (2 ore); Montaje serie-paralel: Conectarea în serie a dispozitivelor. Conectarea în paralel a dispozitivelor semiconductoare de putere. Protecie la supratensiuni i supracureni. (2 ore) Convertoare ca-cc (cu comutaie de la reea): Convertoare necomandate (cu diode). Principii fundamentale de funcionare. Convertoare cu 2, 3, 6, 12 pulsuri. Comutaia convertoarelor. Dimensionarea convertoarelor. Filtre de tensiune i curent. Influena convertoarelor asupra reelei de alimentare. Convertoare comandate unidirecionale. Convertoare cu 2, 3, 6, 12 pulsuri. Comutaia convertoarelor. Dimensionarea convertoarelor. Filtre de tensiune i curent. Influena convertoarelor asupra reelei de alimentare. Convertoare comandate bidirecionale: principii de realizare; convertoare bidirecionale cu 2, 3 i 6 pulsuri; tensiuni i cureni de circulaie. Convertoare semicomandate: convertoare cu 2, 3 i 6 pulsuri. (6 ore); Convertoare c.c - c.c. : principii de realizare, modulaia în lime i frecven; convertoare step-down, step-up, cuk; convertoare bidirecionale cu comanda PWM bipolar i unipolar ;convertoare cu stingere forat (4 ore); Convertoare c.c - c.a. (invertoare): tipuri de modulaie (în und dreptunghiular. quasidreptunghiular, PWM bipolar i unipolar, fazorial, cu eliminarea programat a armonicelor). Invertoare monofazate i trifazate. Ondulaiile de curent i tensiune. Timpul mort. Influena convertorului asupra sursei. Regimul de redresor al invertoarelor. Scheme de invertoare de mic putere. Invertoare de tensiune i curent. Invertoare cu stingere automat i independent (6 ore); Convertoare c.a. - c.a. Cicloconvertoare: Principii de realizare. Scheme de cicloconvertoare. Comanda sinusoidal i trapezoidal. Variatoare de tensiune alternativ: Variatoare monofazate. Variatoare trifazate (4 ore)

KKKKKK. Coninutul lucrarilor practice / numr de ore pentru fiecare tem: Studiul circuitului de comand AA145 ­ formator de impulsuri (2 ore); Studiul funcionrii tiristorului în cadrul unui convertor c.a-c.c monoalternan (2 ore); Studiul comparativ GTO i BJT pe stand ELWE utilizând pentru vizualizarea caracteristicilor un osciloscop cu 2 canale i interfaa Comenius de achiziie a mrimilor de studiat via PC ­ compararea rezultatelor prelevate prin cele 2 metode (1 ora); Studiul comparativ MOSFET i IGBT utilizând acelai stand i metode de msur (1 ora); Studiul convertorului c.a-c.c în diverse configuraii pe standul experimental aflat în laborator ( 2 ore); Convertoare c.c: c.c.: convertor . de 1 cadran cu tiristoare si stingere fortata; circuite de comand pentru tiristoare GTO; convertor de 1 cadran cu tiristoare GTO (1 ora); Simularea convertoarelor statice utilizând pachetul SPICE: convertoare c.a.-c.c. cu diode cu 2 pulsuri în punte; convertoare c.a.-c.c. cu tiristoare cu 6 pulsuri în punte; convertoare c.c.-c.c. step-up i step-down; convertoare c.c.-c.c. bidirecionale, bipolare i unipolare; invertor monofazat PWM; invertor trifazat de tensiune i curent PWM (3 ore) Verificarea cunotinelor la activiti practice (2 ore). LLLLLL. Bibliografie de elaborare a cursului 1.Fl. Ionescu, E. Rou, .a.- Electronic de putere. Modelare i simulare. - E.T. 1997; 2. F. Ionescu, J.P.Six et autres : Composants semi-conducteurs de puissance. Editura Tehnica, Bucuresti, 1994. 3. G.Séguier: L'electronique de puissance. Dunod, Paris, 1992. 4. E. Rosu et al, Convertoare statice de putere- suport electronic http://www.iscee.ugal.ro si in curs de aparitie la editura Academica, 2008 MMMMMM. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni8

1. E. Rou, M. Culea ­ Electronic de putere i acionri reglabile ­ suport electronic http://www.iscee.ugal.ro 2. E. Rou, T. Dumitriu ­ Dispositifs electronique de puissance, Editura Academica 2001 3. F. Ionescu, J.P.Six et autres : Composants semi-conducteurs de puissance. Editura Tehnica, Bucuresti, 1994. 3. G.Séguier: L'electronique de puissance. Dunod, Paris, 1992. 3. E. Rosu et al, Convertoare statice de putere- suport electronic http://www.iscee.ugal.ro si in curs de aparitie la editura Academica, 2008 Data aprobrii programei analitice în catedr (Semntura) ef catedr

8

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru surdeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Electronic i telecomunicaii Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Analiza i sinteza circuitelor i sistemelor NNNNNN.

Anul de studiu Nr. ore Sem I S L

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul II Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

-

-

-

-

3

1

1

-

42

14

14

-

-

E

-

5

23

OOOOOO. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea unui ansamblu de cunostinte i competene care contribuie la fundamentarea pregtirii inginerilor electronisti. Obiectivele concrete se refer la formarea urmtoarelor cunotine de baz i competene: - analiza proprietilor sistemelor/filtrelor elementare (fundamentale) utilizate în electronic, în realizri cu timp continuu i în realizri cu timp discret (numerice); - reprezentarile structurale ale sistemelor cu timp continuu i cu timp discret (numerice); - proceduri de analiza si de sinteza sistemelor dinamice; - formarea cunostintelor privind analiza si sinteza circuitelor, în abordarea specific din electronic, circuitul fiind tratat ca un sistem de prelucrare a semnalelor, modelat preponderant prin tehnici frecveniale; - analiza si sinteza diporilor în context general i în context aplicativ (filtre LC i active, circuite corectoare etc) ; - sinteza - prin proceduri de aproximare sistemica - a filtrelor IIR (aproximarea de tip maximum plat, aproximarea Cebâev) i a filtrelor FIR. - utilizarea corect, în context aplicativ, a diverselor metode de analiz i de sintez a sistemelor cu timp continuu i cu timp discret (numerice), cu utilizarea instrumentelor software dedicate; - cunoaterea aparatelor electronice i a tehnicilor de analiz experimentala a sistemelor i circuitelor. PPPPPP. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, cu ajutorul videoproiectorului. Predarea la cele 3 forme ­ curs seminar, laborator - este orientat pe dou obiective: - formarea cunotinelor cu caracter fundamental-teoretic din domeniul analizei i sintezei circuitelor i sistemelor. Se accentueaz aspectele fizice i intuitive pentru înelegerea metodelor i instrumentelor de analiz i sintez. De asemenea, se subliniaz implicaiile aplicative în contexul competenelor unui inginer electronist; - formarea de competene (în sensul de ,,a sti s faci"), într-o arie determinat de probleme derivate din tematica disciplinei.

Aplicaiile de seminar i lucrrile de laborator sunt în concordan cronologic cu predarea cursului i se bazeaz pe coninutul acestuia. La curs se stimuleaza reactivitatea studenilor, iar la orele de aplicaii se stimuleaza activitatea independenta a acestora. Se prevede realizarea de ctre studeni a unui ansamblu de teme individualizate, care trebuie realizate prin activitate independent. Acestea vor acoperi aplicaiile din cea mai mare parte a cursului predat. QQQQQQ. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: a) activitatea de la seminar i laborator; evaluarea acestei activiti are ponderea de 10% b) testul final de evaluare la laborator, cu ponderea de 10% c) realizarea i susinerea temei de cas, cu ponderea de 20% d) examenul final, cu ponderea în nota final de 60%. Examenul este scris si urmrete msura în care studenii au îneles problemele cu caracter fundamental predate, dar i aspectele aplicative. RRRRRR. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1.Problema analizei sistemelor. Sisteme (filtre) fundamentale (6 ore) : - Problematica analizei sistemelor - Amplificatorul ideal i linia de întârziere ideal - cu timp continuu i cu timp discret; - Integratorul - cu timp continuu i cu timp discret; - Derivatorul - cu timp continuu i cu timp discret; - Filtrul de ordinul 1- cu timp continuu i cu timp discret; - Filtrul de ordinul 2 - cu timp continuu i cu timp discret; - Filtrul trece-tot- cu timp continuu i cu timp discret; - Filtrul trece jos ideal ; - Sisteme de faza minima si de faza neminima . 2. Reprezentri structurale i conversia reprezentrilor sistemelor (4 ore) : - Forme canonice. - Conversii: functie de transfer-forme canonice (controlabila, observabila, Jordan) pentru sistemele analogice si numerice i schemele de structur aferente ; - Structurile filtrelor numerice: structura nerecursiv (filtrul FIR) si recursiv (filtrul IIR) ; reprezentri prin grafuri ; - Conversia modelelor neparametrice; - Proceduri de discretizare a sistemelor cu timp continuu. 3. Analiza sistemelor (5 ore): - Analiza sistemelor cu timp continuu i discret, în descriere intrare-ieire; - Analiza sistemelor cu timp continuu i discret, în descriere de stare; - Proprietatile structurale ale sistemelor: controlabilitatea, observabilitatea, stabilitatea asimptotica si stabilitatea IMEM; criterii de stabilitate; locul rdcinilor; - Analiza regimul permanent al sistemelor. - Legatura dintre largimea benzii de frecventa si durata regimului dinamic. 4. Sinteza sistemelor (3 ore). - Notiuni privind corectia sistemelor prin reactie dupa stare; - Alocarea polilor prin reactie dupa stare; - Estimarea starii sistemelor. 5. Notiuni generale privind circuitele de prelucrare a semnalelor (2 ore): - Uniporti si multiporti: proprietati, reciprocitate, pasivitate. - Functii de circuit si proprietatile acestora.

- Utilizarea grafurilor in reprezentarea circuitelor si sistemelor. 6. Uniporti (2 ore) - Uniporti ideali si uniporti uzuali. - Sistematizarea uniportilor dupa functia de reactanta. Diagrame poli-zerouri. - Uniporti echivalenti si uniporti inversi. 7. Diporti (4 ore). - Diporti ideali. - Parametrii matriceali ai diportilor ; conexiunile diportilor. - Parametrii imagine ; parametrii iterativi. - Parametrii de lucru ; parametrii de repartitie. - Structuri de diporti ; metode de analiza si transformare a diportilor. 8. Diporti uzuali in prelucrarea si transmiterea semnalelor (6 ore). - Transformatorul: schema echivalenta; caracteriscica de fracventa; transformatorul diferential. - Filtre: filtre k-constant; transformari de frecventa; filtre derivate m; semicelule de adaptare; filtre in X; filtre cu cuart. - Circuite corectoare de atenuare. Circuite corectoare de faza. 9. Sinteza circuitelor (10 ore). - Conditii de realizabilitate si metodologii de sinteza. - Sinteza uniportilor LC: metode Foster si metode Cauer. Sinteza circuitelor RC ; - Sinteza circuitelor ARC ; - Metode de aproximare in sinteza sistemica a filtrelor: aproximarea de tip maximum plat ­ filtre Butterworth si filtre Bessel ­ metode de proiectere; filtre Cebasev ­ metode de proiectere. - Filtre numerice FIR. Funcii fereastr uzuale. Principiul filtrrii adaptive SSSSSS. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem: - Conversia: functie de transfer-caracteristici Bode (2 ore).

Reprezentri ale filtrelor FIR i IIR; caracteristici de frecven (2 ore). Discretizarea sistemelor (2 ore). Utilizarea mediului Matlab in reprezentarea si analiza sistemelor (2 ore). Reprezentarea si analiza uniportilor (2 ore). Calculul parametrilor diportilor (2 ore). Sinteza uniportilor LC si a uniportilor RC (2 ore).

TTTTTT. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: - Filtrul trece jos de ordinul unu (2 ore). - Elementul integrator (2 ore). - Filtrul trece jos de ordinul 2 (2 ore). - Filtrul trece tot (elementul defazor de ordinul 1) (2 ore). - Determinarea parametrilor imagine ai unui diport (2 ore). - Filtre active RC cu reactie multipla (2 ore). - Filtre active RC trece banda (2 ore). UUUUUU. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: VVVVVV. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Mateescu, A. Semnale, circuite si sisteme, Ed. TEORA, 2001 2. Ceanga, E.,Munteanu,I, Bratcu,I, Culea,M. Semnale, circuite i sisteme, Analiza semnalelor. Ed. Academica, 2001.

3. Ceanga,E, Nichita, C.,Protin,L., Cutululis,N.A. Théorie de la commande des systèmes. Ed Tehnica, Bucuresti, 2001. 4. Haykin, S., Van Veen,B. Signals and Systems (2nd Edition), Wiley, 2002ley, 2002 5. Mateescu,A., Serbanescu, A. s.a. Semnale, circuite si sisteme. Probleme Ed. Militara, 1998 6. Mateescu, A. Semnale, circuite si sisteme, E.D.P., 1985 7. Cartianu, Gh., Savescu, M., s.a. Semnale, circuite si sisteme, E.D.P. 1980 8. Savescu, M., Petrescu, Ciochina, S. Semnale, circuite si sisteme, Probleme. E.D.P. 1982 9. Ceanga, E s.a. Culegere de probleme de electronica si automatizari, vol. 1 si vol. 2 Universitatea din Galati , 1984, respectiv 1986. WWWWWW. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni9 1. Ceanga,E, Nichita, C.,Protin,L., Cutululis,N.A. Théorie de la commande des systèmes. Ed Tehnica, Bucuresti, 2001. (Cap. 4, 5, 6 i 7, pag. 88...171). 2. Mateescu, A. Semnale, circuite si sisteme, E.D.P., 1985 (pag. 224...378 ; 485...500 ; 551...563 ; 564...605 ; 615...622). 3. Mateescu,A., Serbanescu, A. s.a. Semnale, circuite si sisteme. Probleme Ed. Militara, 1998 (pag. 190...351) Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr

9

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Stiintei, nr.. 2; Tel / Fax: 0236-470905; 461353

URL: http://www.fie.ugal.ro PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: DECIZIE, ESTIMARE SI RECUNOASTERE XXXXXX.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul III Sem. I Sem. II C S L C S L 2 1 1 Total ore C 28 S 14 L 14 Forme de verificare Sem. I E Sem. II Nr. credite Sem. I 5 Sem. II 36c Cod disciplin

YYYYYY. Obiectivele disciplinei: Cursul are ca obiectiv de baza prezentarea si insusirea de catre studenti a principiilor fundamentale ale unor problemele importante din teoria comunicatiilor: detectia, estimarea si recunoasterea. Prezentarea este facuta din punctul de vedere al prelucrarii statistice a semnalelor si din punctul de vedere al sistemelor de transmisiune a informatiei. Urmatoarele probleme sunt avute in vedere: cunoasterea modelelor semnalelor aleatoare continue si discrete precum si a metodelor de calcul a marimi statistice importante ce le caracterizeaza; cunoasterea metodelor de calcul a raspunsului circuitelor electrice la semnale aletoare, prin intermediul momentelor de ordinul intai si doi, cu functii in domeniul timp si in domeniul frecventa. cunoasterea problematicii si a metodelor de analiza a sistemelor de transmisiune cu detectia semnalelor; cunoasterea problematicii si a metodelor de prelucrare a semnalelor din sistemelor de transmisiune cu estimarea formei semnalelor. cunoasterea problematicii si a metodelor de clasificare si recunoastere a formelor. ZZZZZZ. Metode de predare ­ învare: prelegerea, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii si scenarii de lucru. AAAAAAA. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 20% ) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 60%) prin probe scrise/orale; evaluare sumativa (pondere 20%) prin probe practice. BBBBBBB. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Semnale aleatoare ­ 3 cursuri = 6 ore Functie de repartitie a probabilitatii. Functie densitate de probabilitate. Momente. Stationaritate si ergodicitate. Discretizarea semnalelor aleatoare continue. Reprezentarea in domeniile timp si frecventa.

2. Calculul raspunsului circuitelor la semnale aleatoare­ 2 cursuri = 4ore Calculul rspunsului unui circuit la un proces aleator, Media i autocorelaia ieirii circuitului. Funciile de intercorelaie RXY i RYX . Funcia densitate spectral de putere. Banda echivalent de zgomot. 3. Detecia semnalelor ­ 3 cursuri = 6 ore Ipoteze i decizii. Regula de decizie bazat pe probabilitatea a posteriori maxim. Criteriul riscului minim ­Regula de decizie Bayes. Detecia prin observarea discret a semnalului recepionat si zgomot alb gaussian. Detecia prin observarea continu a semnalului recepionat si agomot alb gaussian. Detecia binar prin observarea discret, zgomot colorat. Detecia binar prin observarea continu, zgomot colorat. Detecia secvenial în cazul ipotezei binare. Filtru adaptat la forma semnalului. Statistica suficienta. 4. Estimarea formei semnalului ­ 2 cursuri = 4 ore Filtrarea optimal a semnalelor continue. Filtre optimale nerealizabile. Soluia ecuaiei Wiener-Hopf pentru zgomot alb. Soluia ecuaiei Wiener-Hopf în domeniul frecven. Principiul filtrarii optimale Kalman pentru semnale continue. 5. Estimarea parametrilor ­ 2 cursuri = 4 ore Metode parametrice si neparametrice de estimare. Calculul estimatului pentru diverse tipuri de functii de cost. Determinarea estimatului prin observarea discreta si continua a semnalelor. Erori de estimare. Aprecierea calitatii estimatelor. 6. Clasificare si recunoastere 2 cursuri = 4 ore Clase de semnale. Spatiul formelor. Clase. Vectori prototip. Metode de clasificare bazate pe distanta minima. Metode de clasificare bazate pe cuantizare vectoriala. CCCCCCC. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Semnale aleatoare continue­ 2 ore 2. Semnale aletaoare discrete­ 2 ore 3. Raspunsul circuitelor la semnale aleatoare ­ 2 ore 4. Detectia semnalelor - 2 ore 5. Estimarea formei semnalelor­ 2 ore 6. Estimarea parametrilor ­ 2 ore 7. Clasificare si recunoastere - 2 ore. DDDDDDD. Continutul laboratorului / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Generatoare de secvene pseudoaleatoare - 2 ore 2. Filtru numeric adaptat - 2 ore 3. Detectia semnalelor - 2 ore 4. Estimarea parametrilor prin observarea continua a semnalelor - 2 ore 5. Estimarea parametrilor prin observarea discreta a semnalelor - 2 ore 6. Recunoasterea vocii ­ 2 ore 7. Recunoasterea imaginilor - 2 ore EEEEEEE. Bibliografie de elaborare a cursului

16. Valeriu Munteanu, Daniela Tarniceriu, Teoria Estimarii si Filtrare Optimala, Tehnopress, Iasi, 2005. 17. Valeriu Munteanu, Teoria Transmiterii Informaiei, Ed. ,,Gh. Asachi" Iai, 2001. 18. Valeriu Munteanu, Teoria Transmisiunii Informaiei, I.P. Iai, 1979.

19. Gallager, R.G, Information Theory and Reliable Communication, John Wiley & Sons, 1968. 20. Jan C.A. van der Lubbe, Information Theory, Cambridge University Press, London, 1997. 21. Alexandru Sptaru, Fondements de la Theorie de la transmission de l'information, Presses Polytechniques Romandes, Lausanne, Suisse, 1987. 22. Adrian Murgan, Teoria Transmisiunii Informaiei. Probleme., E.D.P., Bucureti, 1983. 23. K.S. Shanmugan and A.M.Breipohl, Random Signals: Detection, Estimation and Data Analysis, John Wiley & Sons, NY, 1988. 24. W.A. Gardner, Introduction to Random Processes, McGraw-Hill Book Company, NY, 1989. 25. Ghe. Mihoc i N. Micu, Teoria probabilitilor i statistic matematic, E.D.P., Bucureti, 1980. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni

FFFFFFF.

4. Aiordachioaie Dorel ­ Bazele teoretice ale sistemelor de transmisiune a informatiei, Editura Academica, Galati - 2004. Capitolele 8-10, 12-15. 5. Aiordachioaie Dorel ­ Teoria Transmisiunii Informatiei. Partea II, Curs litografiat, Galati - 2004. 6. Aiordachioaie Dorel ­ Teoria Transmisiunii Informatiei. Exercitii pentru seminar. Material intern, Universitatea « Dunarea de Jos » Galati - 2004. Data aprobrii programei analitice în catedr: 10.10.2006

ef catedr, Prof.dr.ing. Laurentiu Frangu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Domneasc 111, corp Y Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Circuite Integrate Analogice (CIA) Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul III Sem. I Sem. II C S L C S L 3 1 1 - Total ore C 42 S 14 L 14 Forme de verificare semestrul I II E Nr. Credite semestrul I II 5 Cod disciplin 31

GGGGGGG.

Anul de studiu Nr. ore

HHHHHHH. Obiectivul disciplinei este înelegerea funcionrii circuitelor care prelucreaz semnale analogice. Se pune accentul pe aplicaiile tipice ale circuitelor integrate analogice i nu pe metodele de proiectare a circuitelor integrate. Singura excepie de la acest principiu se gsete în Capitolul 5 unde se studiaz multiplicatorul cu celul Gilbert, un circuit foarte important în telecomunicaii. IIIIIII. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere. La seminar se rezolv de probleme i se propun probleme pentru temele de cas. Cunotinele se completeaz la laborator unde studenii lucreaz direct cu aparatura de laborator cu care msoar parametrii unor circuite analogice fundamentale. JJJJJJJ. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) teme de cas i activitate de la laborator (30%); b) nota de la examenul parial (35%); c) nota de la examenul final (35%). La examenul parial se propun trei probleme. Restul materiei nu se preteaz la examinarea prin probleme i se examineaz teoretic printr-o lucrare scris cu 6 subiecte. KKKKKKK. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Cap 1. Introducere. Explicarea noiunii de amplificator operaional, parametrii amplificatoarelor operaionale. Rezolvarea circuitelor simple cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff, amplificatorul inversor, amplificatorul neinversor, repetorul. (4 ore). Cap 2. Circuite liniare cu amplificatoare operaionale. Analiza circuitelor liniare cu ajutorul metodei suprapunerii efectelor: sumatorul inversor, sumatorul neinversor, scztorul, amplificatoare de instrumentaie. Limitri în funcionarea amplificatoarelor operaionale: efectul tensiunilor de alimentare i efectul vitezei maxime de variaie a semnalului de ieire (Slew-Rate) asupra formei semnalului de ieire. Transmiterea semnalelor de tensiune între dou aparate. convertoare tensiune curent, transmiterea semnalelor lent variabile pe bucl de curent. (6 ore).

Cap 3. Circuite neliniare cu amplificatoare operaionale. Limitatoare, blocul pentru calcului funciei modul, circuitul de exponeniere, circuitul de logaritmare, aplicaii. (4 ore). Cap 4. Amplificatoare cu reacie negativ. Cele patru topologii ale amplificatoarelor cu reacie negativ. Influena reaciei negative asupra rezistenei de intrare, rezistenei de ieire, asupra zgomotului intern i asupra variaiilor amplificrii. Influena reaciei negative asupra frecvenei limit superioar i asupra frecvenei limit inferioar. (6 ore). Cap 5. Amplificatorul diferenial i multiplicatorul analogic. Studiul funcionrii unor etaje tipice folosite în electronica analogic: oglinda de curent, amplificatorul diferenial, amplificatorul diferenial degenerat. Clasificarea multiplicatoarelor. Multiplicatorul analogic cu transconductan variabil (celula Gilbert). (6 ore). Cap 6. Comparatoare. Clasificarea comparatoarelor în funcie de tipul semnalului digital de ieire i tipul circuitului de ieire, exemple de utilizare. Msurarea parametrilor comparatoarelor. Comparatoare cu histerezis: configuraia inversoare, configuraia neinversoare i circuitul basculant Schmitt. (6 ore). Cap 7. Erori statice ale amplificatoarelor operaionale. Tensiunea de decalaj la ieire i tensiunea offset, definiii. Efectul curenilor de polarizare. Deriva termic i în timp a tensiunii offset i a curenilor de polarizare. Metode de compensare a erorilor statice ale amplificatoarelor operaionale. Principiul amplificatorului cu modulare-demodulare. (6 ore). Cap 8. Bucla PLL (Phase Lock Loop). Integratorul, oscilatoare de relaxare, oscilatoare de relaxare comandate în tensiune. Schema bloc a buclei PLL. Comparatoare de faz: comparatorul de faz cu multiplicator analogic, comparatorul de faz cu bistabile, comparatorul de faz de tip "eantionare i memorare". (4 ore).

LLLLLLL. Coninutul seminariilor. Se fac probleme din materia predat în capitolele 1 i 2 (pân la amplificatorul de instrumentaie), comparatoare cu histerezis i oscilatoare de relaxare. La seminar se propun teme de cas care se predau într-un termen fixat la laborator. MMMMMMM. Coninutul lucrrilor de laborator. Studenii execut 6 lucrri de laborator de câte 2 ore alese dintre urmtoarele teme: msurarea semnalelor analogice cu voltmetrul electronic i osciloscopul, amplificatorul de semnal mic, circuite liniare cu amplificatoare operaionale, circuite neliniare cu amolificatoare operaionale, amplificatorul diferenial, circuite de impulsuri, amplificatorul cu modulare-demodulare. Activitatea la laborator se evalueaz în ultima sptmân printr-un colocviu de laborator.

G. Bibliografie de elaborare a cursului 1. P. E. Gray, C. L. Selare, Bazele electronicii moderne, Vol 1 i 2, Editura Tehnic Bucureti 1973. 2. P. E. Gray, P. J. Hurst, S. H. Lewis, R. G. Meyer, Analisysis and Design of Analog Integrated Circuits, Fourth Edition, John Wiley and Soons Inc., New York, 2001, (în format electronic). 3. P. E. Gray, R. G. Meyer, Circuite integrate liniare. Analiz i proiectare, Editura Tehnic Bucureti 1983. 4. C. Bulucea, M. Wais, H. Profeta, Circuite integrate liniare, Ed. Tehnic Bucureti 1975.

5. A. M. Manolescu, A. Manolescu, I.Mihu, T.Murean, L. Turic, Circuite integrate liniare, Ed. Didactic i pedagogic Bucureti 1983. 6. L. Jurca, M. Ciugudean, Circuite integrate analogice, Editura Politehnica Timioara 2004. 7. M. Ciugudean, Circuite integrate analogice, probleme, Facultatea de electronic i telecomunicaii, timioara 2001, (în format electronic). 8. A. M. Manolescu, Analog Integrated Circuits, Facultatea de electronic i telecomunicaii, Bucureti, 2003. 9. Gh. Brezeanu, F. Mitru, F. Draghici, Gh. Dilimo, Circuite electronice fundamentale -Probleme- Editura ALL BECK, Bucureti 2005. H. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni10 1. P. E. Gray, P. J. Hurst, S. H. Lewis, R. G. Meyer, Analisysis and Design of Analog Integrated Circuits, Fourth Edition, John Wiley and Soons Inc., New York, 2001, (în format electronic). 2. M. Ciugudean, Circuite integrate analogice, probleme, Facultatea de electronic i telecomunicaii, timioara 2001. (în format electronic). 3. R. Belea, Dispozitive i circuite Electronice, Partea a I I-a, Universitatea DUNREA DE JOS din Galai, 2001. Titular disciplin: ef Catedr: s. l. dr. ing. Radu BELEA, prof. dr. ing. Laureniu FRANGU

10

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA DE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: PROIECT CIRCUITE COMPLEXE Domeniul: Inginerie electronic i telecomunicaii Specializri: Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii Electronic Aplicat NNNNNNN. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III C Sem I S L P 2 C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem I Sem II 3 43 Cod disciplin

P 28

OOOOOOO. Obiectivele disciplinei: Disciplina "Proiect circuite complexe" urmeaz dup disciplinele "Componente i circuite pasive", "Dispozitive electronice", ,,Circuite electronice fundamentale", ,,Circuite digitale", "Proiect circuite digitale", ,,Circuite integrate analogice" i "Proiect circuite analogice" care au prezentat toate componentele i dispozitivele electronice i au pus bazele calculului circuitelor electronice analogice i digitale. Scopul acestui proiect este de a transmite studenilor tehnici de proiectare a circuitelor electronice complexe, folosind cunostintele teoretice predate la disciplinele anterioare. Obiectivele generale ale disciplinei sunt s fixeze cunotinele dobândite la disciplinele anterioare i s creeze obinuina de a lucra cu aparatura electronic de laborator. Fiecare student primete câte o tema de proiectare aleasa din capitolele predate la cursurile anterioare. Scopul proiectului este de a forma cunostintele practice din domeniul electronicii: proiectarea si realizarea circuitelor electronice complexe, utilizarea dispozitivelor electronice discrete, utilizarea circuitelor integrate analogice, utilizarea programelor PSPICE i ORCAD. S-a urmrit, de asemenea, ca modul de abordare sa permit proiectarea schemelor electronice. Asigura studenilor posibilitatea de aprofundare a cunostintelor prin construirea si verificarea funcionarii corecte a montajelor coninute in proiecte. La terminarea proiectului, un student este capabil sa: - consulte catalogul pentru cutarea unui dispozitiv electronic sau circuit integrat; - cunoasc notaiile standard pentru circuitele integrate si alte componente necesare in proiect; - proiecteze schema circuitului si sa construiasc pe baza ei montajul practic; - simuleze funcionarea corecta a schemei electrice folosind un program CAD. PPPPPPP. Metode de predare ­ învare: conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii, metode de lucru în grup, individual i frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. QQQQQQQ. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 20%) prin metode orale i practice; evaluare sumativ (pondere 80%) prin susinere oral a proiectului scris i prezentare practic. Se practic evaluarea iniial a cunotinelor studenilor. In timpul semestrului

se efectueaz o evaluare curenta prin activitatea de la orele de proiect, observându-se si progresele obinute. Examinarea proiectului va fi atât continu in timpul semestrului, cat si verificarea finala oral cu discuii in grup si susinere oral a lucrrii. Se acord o not care ine seama de gradul în care au fost realizate obiectivele formulate în tema individual de proiectare i de modul în care au fost respectate termenele fixate. Imediat dup verificarea final oral studenii sunt informai asupra aspectelor pozitive si negative ale pregtirii lor. RRRRRRR. Coninutul proiectului: Fiecare student primete câte o tema de proiectare aleasa din capitolele predate la cursurile anterioare. Execuia proiectului const în dimensionarea circuitului electronic, simularea (analiza) circuitului electronic, proiectarea si execuia cablajului imprimat, plantarea pieselor, testarea si reglarea circuitului. La orele de proiect, studenii dobândesc cunotine despre: 1. Aparate de msura si control specifice laboratorului de circuite electronice. Norme de protecia muncii. 2. Osciloscopul cu un spot si un canal. Osciloscoape cu un spot, cu doua canale si memorie. 3. Generatoare de semnal sinusoidal, de impulsuri, de funcii. 4. Metode de msurare a tensiunilor si a curenilor cu instrumente analogice si digitale. Multimetre digitale. 5. Msurarea componentelor discrete de circuit. Msurarea si marcarea diodelor semiconductoare. Msurarea si marcarea tranzistoarelor. Msurarea amplificatoarelor operaionale si a altor circuite integrate. 6. Utilizarea programelor PSPICE, ORCAD. Prin activitatea de proiectare se urmrete înelegerea principiilor care stau la baza electronicii analogice i digitale, cunoaterea schemelor fundamentale cu circuite integrate, capacitatea de a analiza o schem i capacitatea de a dimensiona o schem electronic. De asemenea se înva lucrul cu catalogul de circuite integrate. Fiecare student primete o tem individual în care se precizeaz: tipul circuitului care se proiecteaz, parametrii care trebuie realizai i se fixeaz termene precise pentru fiecare etap de realizare a proiectului. SSSSSSS. Bibliografie de elaborare a proiectului: 1. Brezeanu Ghe. - Circuite electronice. Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 1999. 2. Dascalu D., s.a. - Dispozitive si circuite electronice. Probleme. E.D.P., Bucureti, 1982. 3. Croitoru V., s.a. - Electronica. Culegere de probleme. E.D.P., Bucureti , 1982. 4. Gray P.R., Meyer - Circuite integrate analogice. Ed. Tehnica, Bucureti, 1983. 5. Bulucea C., Vais M., Profeta H. - Circuite integrate liniare. E.T., Bucureti, 1975. 6. Manolescu A., .a. - Circuite integrate liniare. E.D.P., Bucureti, 1983. 7. Manolescu A., .a. - Circuite integrate liniare. Culegere de probleme. E..E., Bucureti, 1987. 8. Rusu A., .a. - Circuite integrate liniare. Catalog. ICCE, Bucureti, 1987. 9. Bodea M., .a. - Circuite integrate liniare. Manual de utilizare. Editura tehnic, Bucureti, Vol. I, 1978, Vol. II, 1980, Vol. III, 1984, Vol. IV, 1985. 10. Popa R. ­ Analiza i sinteza sistemelor numerice. Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", Galai, 2002. 11. Drgulnescu N. - Agenda radioelectronistului, E.T., Bucureti, 1989. 12. tefan, Gh., - Circuite i sisteme digitale, Editura Tehnic, Bucureti, 2000. 13. tefan, Gh., .a. - Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Editura Albastr, ClujNapoca, 2000. 14. Ardelean I., .a. - Circuite integrate CMOS. Manual de utilizare. E.T., Bucureti, 1986. TTTTTTT. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni: 1. Dascalu D., s.a. - Circuite electronice. E.D.P., Bucureti, 1981. Data întocmirii: 30.01.2007 Titularii disciplinei: Conf. dr. ing. Mircea Iliev

.l. dr. ing. Radu Belea Data aprobrii programei analitice în catedr: 31.01.2007 ef catedr, Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

Universitatea "Dunrea de Jos" din Galai Forma de învmânt: ingineri - zi Facultatea de Inginerie electric i electronic Anul de studii: III Catedra de Electronic i telecomunicaii Semestrul: 5

PROGRAMA ANALITIC Denumirea disciplinei: Msurri electronice Coduri: OB31, Com34 Numr de ore: - curs: 42 de ore - lucrri: 14 ore Domeniul: Inginerie electronic Specializrile: 1) Electronic; 2) Telecomunicaii Tipul disciplinei: obligatorie Nr. credite: 4 Obiective generale: Scopul disciplinei este de a forma cunotinele fundamentale din domeniul msurrilor electronice, din punct de vedere al constructorilor, depanatorilor si utilizatorilor mijloacelor tehnice oferite de electronica. In curs sunt prezentate atât aspectele clasice cat si cele de perspectiva ale msurrilor electronice. Data fiind gama extrem de mare a msurrilor electronice moderne, s-a urmrit prezentarea cat mai sistematica si mai unitara a subiectelor, astfel încât cunotinele însuite sa poat fi utile in analiza celor mai diferite scheme electronice. S-a urmrit, de asemenea, ca modul de abordare si relaiile care încadreaz fenomenele fizice sa permit o trecere cat mai uoara la aspectele legate de proiectarea schemelor electronice. Lucrrile practice asigura studenilor posibilitatea de a deprinde modul de utilizare, reglare si depanare a aparaturii de msura si control specifice electronicii, precum si de aprofundare a cunotinelor prin verificarea funcionarii corecte a montajelor coninute in platformele de laborator. La terminarea cursului, studentul este capabil de: - a cunoate principalele metode de msur; - a evalua erorile de msur; - a alege metodele optime pentru minimizarea erorilor de msur; - a cunoate funcionarea principalelor aparate de msur electronice, precum si caracteristicile lor. I. Coninutul cursului: Cap.1. Generatoare de semnal: Generatoare de semnal sinusoidal: cu circuite selective LC, RC, piezoelectrice, interfereniale, cu multiplicare si divizare de frecventa, cu sincronizare. Generatoare de impulsuri. Generatoare de funcii. (2 ore). Cap.2. Osciloscoape: Osciloscoape in timp real: schema bloc, sistemul de deviaie pe verticala, sistemul de deviaie pe orizontala, circuite de intrare. Osciloscoape cu eantionare: schema bloc, tipuri constructive, sistemul de deviaie pe orizontala. Osciloscoape cu memorie analogica sau digitala. (6 ore). Cap.3. Msurri cu osciloscopul: Msurarea tensiunilor, curenilor, frecventei, perioadei, fazei, timpului. Msurri asupra impulsurilor. (2 ore).

Cap.4. Msurarea tensiunilor si curenilor cu instrumente analogice si digitale: Msurarea tensiunilor continue si alternative cu instrumente analogice (voltmetre de valori medii, efective, de vârf, de vârf la vârf). Msurarea curenilor cu instrumente analogice (ampermetre de curent continuu, de curent alternativ, de cureni foarte mici). Msurarea tensiunilor continue si alternative cu ajutorul voltmetre digitale. (4 ore). Cap.5. Msurarea impedanelor si a factorului de calitate: Msurarea rezistentelor. Msurarea inductantelor. Msurarea capacitailor. Q-metre analogice si digitale. (2 ore). Cap.6. Msurarea frecventelor si a defazajelor: Frecvenmetre analogice: schema bloc, moduri de funcionare, extinderea domeniului de msura. Frecvenmetre digitale: schema bloc, moduri de funcionare, extinderea domeniului de msura. Fazmetre analogice si digitale. (2 ore). Cap.7. Msurarea componentelor electronice de circuit: Msurarea diodelor semiconductoare: msurarea parametrilor statici, dinamici, de comutaie, de înalta frecventa. Msurarea tranzistoarelor: msurarea parametrilor statici si hibrizi. Msurarea amplificatoarelor operaionale: msurarea tensiunii de decalaj de intrare, a curentului de decalaj, a amplificrii in bucla deschisa, a factorului de rejecie de mod comun. Msurarea parametrilor circuitelor integrate digitale. (4 ore). Cap.8. Msurarea puterii, energiei si a factorului de putere: Msurarea puterii in curent continuu si in curent alternativ, in audiofrecvena si in radiofrecvena. Msurarea puterii in radiofrecvena si in microunde. Msurarea energiei cu wattmetre electronice. Cosfimetre electronice. (2 ore). Cap.9. Msurarea mrimilor neelectrice: Msurarea temperaturii; traductoare de temperatura, liniarizarea caracteristicilor acestor traductoare. Msurarea deplasrilor; traductoare de deplasare. Msurarea deformrilor si eforturilor unitare; traductoare de fora. (2 ore). Cap.10. Sisteme electronice de msurare cu aparatur programabil: Consideraii generale. Structuri de procesoare cu aplicabilitate în msurri. Generaliti. Microprocesoare bit-slice. Microprocesoare de uz general pe 8/16/32/64 bii. Microcontrolere. Procesoare numerice de semnal. Arhitecturi paralele. Aparate de msur cu microprocesoare. Funciile microprocesoarelor în aparatura de msurare. Structuri reprezentative de aparate de msur cu microprocesoare. Magistrale standard de comunicaie. Structuri de procesoare specializate pentru msurri. Procesoare specializate destinate standardului de interfa GPIB. Procesor specializat destinat aparaturii de msur i testare. Sistem integrat de msurare cu procesor specializat. Sisteme de achiziie a datelor (SAD) cuplate la calculator. Introducere. Sisteme integrate de achiziie a datelor. (8 ore). Cap.11. Sisteme electronice industriale de msurare cu aparatur programabil: Introducere. Sisteme descentralizate de achiziie i prelucrare a datelor. (2 ore). Cap.12. Sisteme de achiziie de date (SAD) cuplate la calculator: Analiza unui sistem de achiziie de date (SAD). Circuite de msurare pentru traductoare. Modaliti de conectare a semnalului la SAD. Tehnici de condiionare a semnalului. (4 ore). II. Lucrri de laborator:

1. Aparate de msura si control specifice laboratorului de msurri electronice. Norme de protecia muncii. 2. Osciloscopul cu un spot si un canal E0102. Osciloscoape cu un spot, cu doua canale si memorie. Msurri cu osciloscopul. Metode de msurare a frecventei si a defazajului. Compensarea in frecventa a sondelor cu atenuare. 3. Generatoare de semnal sinusoidal, de impulsuri, de funcii. 4. Msurarea impedanelor. Msurarea factorului de calitate. 5. Metode de msurare a tensiunilor si a curenilor cu instrumente analogice si digitale. Multimetre digitale. 6. Msurarea componentelor discrete de circuit. Msurarea si marcarea diodelor semiconductoare: msurarea parametrilor statici, dinamici, de comutaie, de înalta frecventa. Msurarea si marcarea tranzistoarelor. Msurarea amplificatoarelor operaionale si a circuitelor integrate digitale. 7. Msurarea mrimilor neelectrice. Msurarea temperaturii: traductoare de temperatura, liniarizarea caracteristicilor acestor traductoare. Msurarea deformrilor si eforturilor unitare: traductoare de fora.

Discipline anterioare cerute: Fizica, Electrotehnica, Dispozitive si circuite electronice, Msurri electrice, Analiza si sinteza dispozitivelor numerice.

Modul de evaluare a cunotinelor: examen final scris (eventual tip chestionar). Pentru predarea cursurilor, principala metoda de expunere continua si sistematica a noilor cunotine este prelegerea, însoita de schie, desene, scheme sau demonstraii executate pe tabla. Pentru schemele complexe au fost executate copii xerox, care sunt puse la dispoziia studenilor. Pentru a evita atitudinea pasiva a studenilor in timpul expunerii, circa 5% din timpul cursurilor este alocat conversaiei. Astfel, cu ajutorul întrebrilor, se stimuleaz gândirea studenilor. De asemenea, este încurajata si punerea întrebrilor de ctre studeni. Timpul alocat conversaiei este mai mare la laborator, unde studenii primesc si teme de casa. Pentru executarea lucrrilor de laborator, semigrupa de studeni este impartita in trei subgrupe de lucru, lucrrile de laborator fiind organizate in cicluri de cate trei lucrri. Se practica evaluarea iniiala a cunotinelor studenilor. In timpul semestrului se efectueaz o evaluare curenta prin activitatea de la laboratoare, precum si prin verificarea temelor de casa, observându-se si progresele obinute. Examinarea la laborator se face pe baza referatelor întocmite in timpul semestrului, interesul pentru laborator fiind astfel sensibil crescut. Forma de evaluare conform planului de invatamant: EXAMEN scris. Se tine seama de rezultatele obinute in timpul anului la laboratoare. Imediat dup examen se efectueaz corectarea lucrrilor (unde intervine si compararea lucrrilor intre ele), informând astfel studenii asupra aspectelor pozitive si negative ale pregtirii lor. Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitatea de la curs i laborator; b) rezultatele testelor pe parcursul semestrului. În nota de la examenul final se va introduce cu o pondere de 20% notarea activitii din timpul semestrului. Bibliografie minimal: 1. Edmond Nicolau, Mariana Beli - Msurri electrice i electronice, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1984. 2. Nicolau E., s.a. - Manualul inginerului electronist - Msurri electronice, E.T Buc., 1984. 3. Oliver B.M., Cage J.M. - Electronic measurements and instrumentation, McGraw Hill, New York, 1971. 4. M. Bodea, I. Mihu, L. Turic, V. Tiponu - Aparate electronice pentru msurare i control, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1985. 5. Valentin Sgârciu - Prelucrri de date, Universitatea Politehnic Bucureti, 1995. 6. Mitrofan Gh.I. - Generatoare de impulsuri si de tensiune liniar variabila, E.T., Buc., 1980. 7. Pop E., s.a. - Tehnici moderne de msurare, Ed. Facla, 1983. 8. Mihai Antoniu, s.a. ­ Msurri electronice, Vol.1, 2, 3, Ed. Satya, Iai, 1999. 9. Nelisor Todica ­ Msurri electronice, Galai, 1998. Data întocmirii: 18.09.2006 Titularul disciplinei: Conf. dr. ing. Mircea Iliev

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA Inginerie Electric i Electronic CATEDRA / DEPARTAMENTUL Electronic i Telecomunicaii Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Tehnica microundelor UUUUUUU.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore C 14 L 14 Forme de verificare Sem. I Ex Sem. II Nr. credite Sem. I 4 Sem. II Cod disciplin Com50

Anul IV Sem. I Sem. II C L C L 1 1 -

VVVVVVV.

Obiectivele disciplinei: Disciplina are obiectivul de cunoatere i descriere

matematic a fenomenelor i a tehnologiei frecvenelor foarte înalte.

Cunoaterea structurii sistemelor de microunde Cunoaterea teoriei propagrii undelor electromagnetice la frecvene foarte înalte. Cunoaterea fenomenelor specifice propagrii la frecvene foarte înalte: absorbie, ghidare. Cunoaterea structurii ghidurilor de und, a dispozitivelor emitoare de microunde Cunoaterea aplicaiilor undelor electromagnetice cu frecvene foarte înalte.

WWWWWWW. Metode de predare ­ învare: prelegerea, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii i scenarii de lucru. XXXXXXX. Forme i metode de evaluare: evaluare continu ( pondere 30% ) prin probe practice; evaluare sumativ (pondere 50%) prin probe scrise. YYYYYYY. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Câmpul electromagnetic / 6 ore Teoria propagrii undelor electromagnetice la frecvene înalte, absorbie, ghidare, ghiduri de und, dispozitive emitoare de microunde. 2. Sisteme cu microunde / 4 ore Receptoare, amestec de frecven i caviti rezonante. 3. Aplicaii ale microundelor / 4 ore Aplicaii în comunicaii, înclzire, aparate casnice, detecie de la distan. ZZZZZZZ. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Generatoare de microunde cu diode tunel / 2 ore 2. Amplificatoare de microunde cu diode tunel / 2 ore 3. Determinarea parametrilor liniei coaxiale fara pierderi / 2 ore 4. Determinarea parametrilor liniei coaxiale cu pierderi / 2 ore 5. Filtrul duplexor si filtrul diplexor / 2 ore 6. Generatoare de microunde cu unda progresiva / 2 ore 7. Circulatorul si atenuatorul / 2 ore

AAAAAAAA.

1. 2. 3. 4.

Bibliografie de elaborare a cursului

Anca Tomescu, F. M. G. Tomescu, Sisteme cu microunde, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2001 Dumitru Cojoc : Amplificatoare de frecventa foarte inalta, Editura Militara, Bucuresti 1983 Gheorghe Gavriloaia : Analiza numerica a campului de microunde, Editura Teora 2001 George Lojewski : Microunde dispozitive si circuite, Editura Teora 1999

Data aprobrii programei analitice în catedr / departament (Semntura) Director departament / ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Sisteme de achiziie a datelor BBBBBBBB.

Anul de studiu Nr. ore Sem I S L

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul III Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

2

28

E

2

38

CCCCCCCC. Obiectivele disciplinei: furnizarea cunotinelor fundamentale privind sistemele de achiziie a datelor studierea subsistemelor componente ale unui sistem de achiziie i a fluxurilor de informaii dintre ele asigurarea cunotinelor i abilitilor privind programarea i testarea sistemelor de achiziie asigurarea cunotinelor i abilitilor privind realizarea reelelor de sisteme de achiziii DDDDDDDD. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere, prin antrenarea studenilor la discuii. Cunotinele teoretice sunt completate cu exemple i studii de caz, dezbtute împreun cu studenii. Aprofundarea cunotinelor se realizeaz prin teme de curs, unde studenii dobândesc i abiliti practice, prin realizarea lucrrilor aplicative i a temelor sptmânale. EEEEEEEE. Forme i metode de evaluare: Evaluarea final va conine: a) evaluarea activitilor din timpul semestrului, ce includ participarea la discuiile de la curs, realizarea temelor de cas (20%); b) colocviul la laborator, prin verificarea lucrrilor aplicative i a temelor de laborator (20%); c) evaluarea cunotinelor prin examen scris (60%). FFFFFFFF. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Noiuni introductive privind sistemele de achiziie a datelor: definire, caracteristici, clasificare; aplicaii tipice (2 ore) Tipuri de semnale: caracteristici, msurare. Eantionarea i cuantizarea semnalelor. Codarea informaiilor în semnale. Reprezentarea binar a datelor. Conversia semnalelor (4 ore) Elemente de structura i arhitectura sistemelor de achiziie a datelor; subsisteme componente. Particulariti hardware ale sistemelor de achiziie. Subsistemul unitii centrale: clasificare, structur i caracteristici. Sistemul de întreruperi (4 ore) Subsistemul de intrare. Module de intrri numerice i analogice. Metode de programare. Soluii practice de interconectare. Probleme de achiziie a semnalelor (4 ore)

Subsistemul de ieire. Module de ieiri numerice i analogice. Metode de programare. Module de putere. Soluii practice de interconectare (4 ore) Variabila timp în sistemele de achiziie a datelor. Structura unitilor de numrare/temporizare. Programarea temporizatoarelor. Soluii de utilizare (4 ore) Module de comunicaie, pentru transmisia datelor. Soluii de conectare în reea a sistemelor de achiziii de date. Reele uzinale (2 ore) Sisteme multicanal pentru procese lente. Sisteme de achiziie pentru procese rapide (2 ore) Software pentru dezvoltarea de aplicaii. Interfee grafice utilizator pentru achiziia i monitorizarea datelor (2 ore) GGGGGGGG. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare

HHHHHHHH. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Pucau, Ghe., Nicolau, V., Pucau, V., Codre, B. Procesoare de semnal TMS 320C3X. Aplicaii, Editura Academica, Galai, ISBN 973-8316-48-0, 2004 2. Nicolau, V. ­ Arhitectura calculatoarelor I, Editura Cartea Universitar, Bucureti, ISBN 973-731-103-5, 2005 3. Stallings, W. Data and Computer Communications, Prentice Hall, 2004. 4. Huanu, C., Postolache, M., Pnescu, D. ­ Sisteme cu microprocesoare îm conducerea automat a proceselor, Editura Academica, Iai, ISBN 973-97816-3-2, 1998 5. Glover, I., Grant, P. Digital Communications, Prentice Hall, 2003. 6. Held, G. Comunicaii de date, Ed. Teora, 1998. 7. Pucau, Ghe., .a. Sisteme i echipamente de conducere cu microprocesor a proceselor Îndrumar de laborator, Universitatea "Dunrea de Jos" din Galai, 1993. 8. Barnett, R. ­ Microprocessor System Design Techniques, Sigma Press, Wilmslow, England, 1991, ISBN 1-85058-152-5 9. Ionescu, T. Sisteme i echipamente pentru conducere proceselor, Editura Didactic i pedagogic, Bucureri, 1982. 10. Wincon ISaGRAF PAC, ICP DAS Co., 2006 11. TMS320C30 Products Overview, Texas Instruments, 1998 12. Embedded Applications Handbook, Intel Corp., 1990, 1995 IIIIIIII. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni11 1. Pucau, Ghe., Nicolau, V., Pucau, V., Codre, B. Procesoare de semnal TMS 320C3X. Aplicaii, Editura Academica, Galai, ISBN 973-8316-48-0, 2004 2. Huanu, C., Postolache, M., Pnescu, D. ­ Sisteme cu microprocesoare îm conducerea automat a proceselor, Editura Academica, Iai, ISBN 973-97816-3-2, 1998 3. TMS320C30 Products Overview, Texas Instruments, 1998 4. Wincon ISaGRAF PAC, ICP DAS Co., 2006 Data aprobrii programei analitice în catedr: 26.01.2007

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

11

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Laborator achizitii de date si sisteme automate JJJJJJJJ. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul 3 C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

28

28

V

2

40

KKKKKKKK. Obiectivele disciplinei: Studentii se vor familiariza cu: - Sistemele de achizitii cu conectare la calculator (placi de achizitie); - Sistemele de achizitii embedded bazate pe microconvertoare performante si DSPuri; - Notiuni fundamentale privind bazele sistemelor automate. LLLLLLLL. Metode de predare ­ învare: Prezentarea si realizarea unor aplicatii practice, posibilitatea de a lucra in echipa sau independent in functie de tema, proiecte individuale. MMMMMMMM. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor se face permanent pe durata semestrului prin activitatea practica în care pe baza discuiilor, a testelor ad-hoc i a activitii se contureaz gradul de cunostinte insusit de fiecare student. NNNNNNNN. OOOOOOOO. PPPPPPPP. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem: Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

Nr. de ore 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Coninutul activitii Conversia analog numerica, esantionarea semnalelor, convertoare AD integrate Placa de achizitie PCL711 (intrari si iesiri analogice si digitale) Achizitia semnalelor cu PCL711 (traductor de forta cu marci tensometrice, analiza semnalului) Sisteme de achizitie embedded (achizitia semnalelor analogice cu microconvertorul ADUC842) Sisteme de achizitie embedded (achizitia semnalelor digitale de la accelerometrul ADXL202 cu dsPic30F) Achizitia si analiza semnalelor audio Indicatori de performanta (suprareglaj, timp de raspuns) Sistemul de ordin 1 Sistemul de ordin 2

Conversia neparametric-parametric (caracteristica de frecventa -> functie de transfer) Filtre si regulatoare cu amplificatoare operationale (PI, PD, PID) Filtre si regulatoare numerice (embedded) Studiul regulatoarelor bi si tripozitionale

2 2 4 2

QQQQQQQQ. RRRRRRRR. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: Bibliografie de elaborare a laboratorului

PCL711, manual de utilizare ADUC842 ­ precision analog microconverter, data sheet dsPic30F3012 ­ data sheet Mihail Voicu, ,,Introducere in automatica", editura Polirom, 2002 S. Caraman - Bazele sistemelor de achiziie de date, Note de curs L.Frangu, S.Caraman - Electronic Industrial, Ed. Academic Galai, 2001 Dumitrache I., Sisteme automate electronice, E.D.P., Bucureti, 1993 E. Ceang .a. - Semnale, circuite i sisteme, partea I, Ed. Academica, Galai, 2001

SSSSSSSS. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni12 1. dsPic30F3013 data sheet, cap.16 (12-bit Analog to digital module) 2. ADUC842 ­ precision analog microconverter (Analog to digital module) 3. Mihail Voicum, ,,Introducere in automatica", editura Polirom, 2002 (cap.3, cap.4, cap.6)

Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr

12

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Prelucrarea numeric a semnalelor TTTTTTTT.

Anul de studiu Nr. ore Sem I S L

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul III Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

P

-

-

-

-

2

0

1

0

28

0

14

0

-

E

-

4

46a

UUUUUUUU.

Obiectivele disciplinei:

Obiectivul disciplinei este de a permite studenilor sa îi însueasc principalele tehnici de analiz temporal i frecvenial a semnalelor numerice (în timp discret), operaiile de baz cu secvene de semnale numerice, principalele metode de analiz, proiectare i de implementare a diferitelor tipuri de filtre numerice, principiile prelucrrii în timp real a semnalelor, utilizarea resurselor software i hardware a sistemelor numerice de calcul pentru procesarea în timp real a semnalelor 1D. Metode de predare ­ învare:

VVVVVVVV.

Descoperirea dirijat, problematizarea, studiul de caz, conversaia euristic, demonstraia, generalizarea, inducia; rezolvarea de teme de casa in cursul semestrului. Forme i metode de evaluare:

WWWWWWWW.

Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitatea de la laborator ­ 10%; b) rezultatele temelor de cas rezolvate pe parcursul semestrului ­ 30%, rezultatul la examinarea final 60%. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

XXXXXXXX.

Cap. 1. Semnale cu timp discret. Introducere: Eantionarea i extrapolarea semnalelor. Aliasing. Reprezentarea numeric a semnalelor. Modele matematice asociate semnalelor numerice. Structura sistemelor de prelucrare numeric a datelor. Elemente de statistic, probabilitate i zgomot. Software pentru procesarea numeric a semnalelor. (3 ore).

Cap 2. Operaii de baz asupra secvenelor de semnale: Operaii algebrice. Decalarea în timp, modularea, decimarea, interpolarea, multiplicarea semnalelor, compresia i expandarea, metode multirat, etc. Filtrarea, netezirea si predicia. Sisteme liniare în timp discret. Convoluia i proprieti fundamentale ale acesteia. Transformata Fourier discret i aplicaii ale acesteia, rspunsul în frecven, relaia lui Parseval, funcia delta, efectul Gibbs, funcia Sinc, etc. (3 ore). Cap. 3. Transformata Fourier rapid: FFT prin Algoritmul Coley-Turkey. Influena eantionrii asupra spectrului semnalului calculat prin transformata Fourier discret. Funcii fereastr, parametrii funciilor fereastr, influena funciei fereastr asupra liniilor spectrale (4 ore). Cap. 4. Structuri de filtre digitale: Tipuri i structuri de filtre numerice. Filtre cu medie alunectoare, de tip ,,windowed-Sinc", filtre obinute prin convoluie FFT, filtre recursive, filtre Chebyshev. Analiza funciilor de transfer discrete. Algoritmul de filtrare. Echivalena dintre filtrele digitale IIR i FIR. (4 ore).

Cap. 5. Tehnici de proiectare a filtrelor numerice: Proiectarea filtrelor digitale prin alocare în planul

z. Proiectarea filtrelor digitale de tip IIR prin metoda invarianei la impuls. Proiectarea direct în domeniul timp a filtrelor digitale FIR. Aproximarea optim a filtrelor FIR. Proiectarea filtrelor digitale prin transformata z biliniar (4 ore). Cap. 6. Tipuri evoluate de filtre numerice: Filtrarea stocastic. Serii de timp, aplicaii. Filtre FIR si IIR optimale (Wiener, Kalman, etc). Transformata Hilbert. Filtrarea adaptiv. Aplicaii ale filtrelor adaptive. Comparaii între filtre (caracteristici i performane) (4 ore). Cap. 7. Tehnici de programare în timp real: Cerinele / specificaiile unui program ce ruleaz în timp real. Software de timp real, procese i taskuri. Strile unui task, managementul taskurilor. Sistemul de întreruperi, restricii asociate cu rutina de tratare a întreruperilor. (4 ore). Cap. 8. Aplicaii ale procesrii numerice ale semnalelor. (2 ore). Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

YYYYYYYY. ZZZZZZZZ.

Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

1. Reprezentarea semnalelor numerice, CAN i CNA, aliasing. 2. Operaii fundamentale cu semnale numerice. Tehnici multirat. Modularea de amplitudine. 3. Transformarea Fourier rapid i funcii fereastr. Aplicaii Matlab. 4. Filtre FIR. Aplicaii Matlab. 5. Filtre IIR. Proiectarea filtrelor numerice. Aplicaii Matlab. 6. Filtrul Kalman. Aplicaii Matlab. 7. Tehnici de utilizare a întreruperilor în prelucrarea (în timp real a) semnalelor. AAAAAAAAA. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: -

BBBBBBBBB.

Bibliografie de elaborare a cursului

2. Pop, E., Naforni, I., .a. Metode în prelucrarea numeric a semnalelor. Vol. 1. Ed. Facla, 1986. vol. 2. Ed. Facla, 1989. 3. Popescu, T. Serii de timp ­ aplicaii în analiza sistemelor, Ed. Tehnic, 2000. 4. Williamson, D., Discrete time signal processing, Springer, 1999. 5. Lungu, V., Procesoare Intel. Programare în limbaj de asamblare, Ed. Teora, 2000. 6. Hyde R., The Art of Assembly Language, No Starch Press, 2003. 7. Smith, S.W., The scientist and engineer's guide to digital signal processing, California Technical Publishing, 1997. 8. Damper, R.I., Introduction to discrete time signals and systems, Chapmann & Hall, 1995. 9. Lyons R. G., Understanding Digital signal processing, Prentice Hall, 2001. 10. White S., Digital Signal Processing: A Filtering Approach, Delmar Thomson Learning, 2000. 11. Radu. O, Sndulescu, G., Filtre Numerice. Aplicaii, Ed. Tehnic, 1979. CCCCCCCCC. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni13 1. Smith, S.W., The scientist and engineer's guide to digital signal processing, California Technical Publishing, 1997. 2. Hyde R., The Art of Assembly Language, No Starch Press, 2003. 3. Pop, E., Naforni, I., .a. Metode în prelucrarea numeric a semnalelor. Vol. 1. Ed. Facla, 1986. vol. 2. Ed. Facla, 1989. Data aprobrii programei analitice în catedr: Decembrie 2006

ef catedr Prof. dr. ing. Laureniu Frangu

13

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA DE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: TELEVIZIUNE Domeniul: Inginerie electronic i telecomunicaii Specializri: Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii Electronic Aplicat DDDDDDDDD. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III C 2 Sem I S L 1 P C Sem. II S L P C 28 Total ore S L 14 Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem I 3 Sem II 33 Cod disciplin

P

EEEEEEEEE. Obiectivele disciplinei: Scopul disciplinei este de a forma cunotinele fundamentale din domeniul televiziunii albnegru si color. In curs se prezint atât aspectele clasice cat si cele de perspectiva ale televiziunii. Dup chestiunile teoretice sunt prezentate si noiuni de proiectare, precum si de reglare si de depanare ale televizoarelor. Lucrrile practice asigura studenilor posibilitatea de a deprinde folosirea aparaturii de msura si control specifice, precum si de aprofundare a cunotinelor prin verificarea funcionarii corecte a montajelor coninute in aparatele - platforme de laborator. Disciplina are un puternic caracter formativ al profilului de practician i de cercettor al viitorului inginer electronist sau de telecomunicaii. La terminarea cursului, studentul este capabil de: - a cunoate funcionarea receptoarelor TVAN si color, precum si caracteristicile lor; - a cunoate principalele metode de prelucrare a semnalelor de TV; - a avea noiuni de proiectare, precum si de reglare si de depanare a televizoarelor; - a consulta catalogul pentru cutarea unui circuit integrat specific TV. FFFFFFFFF. Metode de predare ­ învare: prelegerea, conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii, metode de lucru în grup, individual i frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. GGGGGGGGG. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 20%) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 80%) prin prob scris (eventual tip chestionar). Se practica evaluarea iniiala a cunotinelor studenilor. In timpul semestrului se efectueaz o evaluare curenta prin activitatea de la laboratoare, precum si prin verificarea temelor de casa, observându-se si progresele obinute. Examinarea la laborator se face pe baza referatelor întocmite in timpul semestrului, interesul pentru laborator fiind astfel sensibil crescut. Se tine seama de rezultatele obinute in timpul semestrului la laboratoare. Imediat dup verificarea final scris se efectueaz corectarea lucrrilor (unde intervine si compararea lucrrilor intre ele), informând astfel studenii asupra aspectelor pozitive si negative ale pregtirii lor. HHHHHHHHH. Coninutul cursului:

1. Introducere: Scurt istoric al dezvoltrii televiziunii. Principiul transmiterii informaiei de imagine. Caracteristici ale analizorului vizual. Noiuni de fotometrie. Percepia luminanei si a contrastului. Percepia temporala - durata, fuziune, micare. Percepia detaliilor spaiale. Acuitate si contur. Percepia zgomotelor. Noiuni de colorimetrie. Mrimi subiective si obiective ce caracterizeaz culoarea. Amestecul culorilor. Sensibilitatea spectrala relativa a ochiului. Colorimetria tricromatica. Legile lui Grassman. Triunghiul culorilor. Sisteme colorimetrice. (2 ore). 2. Sisteme de televiziune in alb-negru: Descompunerea imaginii si formarea semnalului TVAN. Discretizarea temporala si spaiala a imaginii. Frecventa cadrelor si numrul de linii. Semnalul de imagine. Semnalele de stingere si sincronizare. Semnalul video complex. Explorarea întreesut. Spectrul semnalului de TV. Componenta medie a semnalului. Limitele si structura spectrului semnalului. (2 ore). 3. Transmisia si recepia semnalelor de TV: Transmisiunea semnalelor de TV. Transmisiunea imaginii in VF. Transmisiunea in RF. Transmisiunea sunetului asociat. Acoperirea teritoriului. Antene de emisie. Emitoare TV. Translatoare, radiorelee, satelii. Recepia programelor de TV. Generaliti. Antenele de recepie si fiderii. Receptorul de TV. Schema bloc a receptorului de TV. Recepia sunetului. Selectorul de canale. Amplificatorul de frecventa intermediara. Amplificatorul de VF. Tendine actuale si de viitor. (4 ore). 4. Dispozitive de reproducere a imaginii TV: Tubul cinescop pentru TVAN. Tuburi cinescop tricromatice. Posibiliti de realizare a televizorului "plat". (2 ore). 5. Circuite de deflexie: Introducere. Deflexia magnetica. Cerine impuse deflexiei. Construcia bobinelor de deflexie. Baleiajul orizontal (BH). Generaliti. Principiul de funcionare al etajului final de BH. Etaje finale reale de BH. Sursele de tensiune obinute de la BH. Baleiajul vertical. Sincronizarea baleiajelor. (4 ore). 6. Sisteme de televiziune in culori (TVC): Noiuni generale. Condiii impuse unui sistem TVC. Caracteristici comune ale sistemelor compatibile de TVC. Sistemul NTSC. Principiul sistemului NTSC. Criterii de alegere a subpurttoarei de crominan. Semnalul complex CVBS-NTSC. Burstul. Codorul NTSC. Decodorul NTSC. Sistemul PAL. Principiul coreciei de faza. Criterii de alegere a subpurttoarei de crominan. Semnalul complex CVBS-PAL. Burst-ul. Codorul PAL. Decodorul PAL. Sistemul SECAM. Principiul sistemului SECAM. Semnalele de baza folosite. Modularea. Semnalul CVBS-SECAM. Semnalul de sincronizare si identificare a culorii. Codorul SECAM. Decodorul SECAM. Comparaie intre principalele trei sisteme de TVC. Transcodarea semnalelor de TVC. (6 ore). 7. Dispozitive de captare a imaginii TV: Tuburi videocaptoare. Consideraii generale. Disectorul. Superorticonul. Vidiconul. Variante perfecionate ale tubului vidicon. Dispozitive videocaptoare integrate. (2 ore). 8. Metode de prelucrare a semnalelor de TV: Canalul de camera. Camera de luat vederi. Amplificatorul intermediar. Echipamente de studio. Transmisiuni suplimentare de informaii pe canalul de TV. Sisteme teletext si viewdata. Metode de msura si control specifice sistemelor de TV. (2 ore). 9. Echipamente pentru recepia programelor TV de pe satelii: Generaliti. Parametrii tehnici ai transmisiei TV satelit. Unitatea exterioara a echipamentelor de recepie. Unitatea interioara a echipamentelor de recepie. (1 or). 10. Noiuni de televiziune digitala: Semnale. Coduri. Sisteme primare standardizate de televiziune digitala. Alegerea frecventei de eantionare. Transmisia digitala prin radiaie a semnalelor de televiziune. Transmisia digitala prin cablu coaxial si prin fibre optice. Receptorul TV digital. Conceptul DIGIT 2000. Televiziunea de înalta definiie. Televiziunea digitala - soluia trecerii la televiziunea de înalta definiie. Sisteme digitale de televiziune de înalta definiie. (3 ore). IIIIIIIII. Coninutul lucrrilor practice / 2 ore pentru fiecare lucrare de laborator:

1. Norme de protecia muncii specifice laboratorului de TV. Aparate de msura si control specifice laboratorului de TV; 2. Explorarea întreesuta a imaginii. Semnalul de televiziune albnegru; 3. Receptorul TV alb-negru; 4. Receptorul TV color; 5. Tuburi videocaptoare. Vidiconul. Camere compacte de luat vederi; 6. TV cu microprocesoare. Sistemul teletext; 7. Recepia TV de pe satelit. JJJJJJJJJ. Bibliografie de elaborare a cursului: 1. Mitrofan G. - Introducere in televiziune, Ed. Teora, Bucureti, 1993. 2. Constantin I, s.a. - Aplicaii si probleme de radio si televiziune, Ed. Did. si Ped. Bucureti, 1982. 3. Antonescu G., s.a. - Aparate, echipamente si instalaii de electronica industriala pentru radio si televiziune, Ed. Did. si Ped., Bucureti, 1992. 4. Statnic E., Ganescu M. - Televizoare cu circuite integrate. Depanare, Ed. Tehnica, Bucureti, 1981. 5. Mitrofan G., s.a. - Iniiere in televiziune in culori, Ed. Tehnica, Bucureti, 1983. 6. Silisteanu M., s.a. - Receptoare de televiziune in culori, Ed. Tehnica, Bucureti, 1985. 7. Basoiu M., s.a. - Funcionarea si depanarea televizorului in culori, Ed. Tehnica, Bucureti 1985. 8. Raymond G. - Tehnica televiziunii in culori, Ed. Tehnica, Bucureti, 1971. 9. Gazdoiu C., Constantinescu C. - Îndrumar pentru electroniti - radio si TV, Ed. Tehnica, Bucureti, 1986. 10. Dragu I., Iosif I. - Dispozitive videocaptoare si videoreproducatoare, Ed. Tehnica, Bucureti, 1979. 11. Basoiu M., Costescu C. - Receptoare moderne TV color - Goldstar CKT 2190, Ed. Tehnica, Bucureti, 1993. 12. Basoiu M. - Recepia TV la mare distanta, Ed. Tehnica, Bucureti, 1989.

13. Tudorascu D., Basoiu M. - Teletext, Ed. Teora, Bucureti, 1994.

14. Creanga I. - Televiziunea de înalta definiie, Ed. Teora, Bucureti, 1996. KKKKKKKKK. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni: 1. Serbu C., s.a. - Televiziune, Ed. Did. si Ped. Bucureti, 1983. 2. Toma C., s.a. - Televiziune, I.P. Timioara, 1990. Data întocmirii: 30.01.2007 Titularul disciplinei: Conf. dr. ing. Mircea Iliev

Data aprobrii programei analitice în catedr: 31.01.2007 ef catedr, Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA DE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC Disciplina: COMPONENTE I CIRCUITE PASIVE LLLLLLLLL.

Anul de studiu Nr. ore Sem I S L

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul I Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

-

-

-

-

2

-

1

-

28

-

14

-

-

E

-

4

11

MMMMMMMMM. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea cunotinelor despre componentele i circuitele pasive, folosite în electronic i telecomunicaii. La absolvire, studenii trebuie s cunoasc tipurile de componente pasive, proprietile lor dup varianta tehnologic de fabricaie, s tie s gseasc parametrii în catalog i s-i citeasc pe corpul componentei. Mai trebuie s tie s msoare aceti parametri, precum i parametrii unor circuite pasive simple. NNNNNNNNN. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, cu ajutorul videoproiectorului. Predarea este orientat pe dou obiective: - formarea cunotinelor cu caracter fundamental-teoretic din domeniul ,,Componente i circuite pasive". Se accentueaz aspectele fizice i intuitive pentru înelegerea principiilor i a realizrilor tehnologice; - formarea de competene (în sensul de ,,a ti s faci"), într-o arie determinat de probleme derivate din tematica disciplinei. Aplicaiile de laborator sînt în concordan cronologic cu predarea cursului i se bazeaz pe coninutul acestuia. La curs se stimuleaz reactivitatea studenilor, iar la orele de aplicaii se stimuleaz activitatea independent a acestora. OOOOOOOOO. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: a) testul final de evaluare la laborator, cu ponderea de 25% b) verificarea scris pe parcurs, cu ponderea în nota final de 50%. PPPPPPPPP. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Introducere (2 ore): - Introducere, funciile circuitelor electronice, utilizarea componentelor i circuitelor pasive. - Tipuri de componente i circuite pasive. - Dispersia parametrilor, tolerane, serii de valori nominale. - Variaiile parametrilor. 2. Rezistoare (6 ore): - Mrimile caracteristice, model matematic, parametri. - Limitri în funcionare.

- Tipuri constructive, proprieti. - Rezistoare neliniare. 3. Condensatoare (8 ore): - Mrimile caracteristice, model matematic, parametri. - Funcionarea în curent alternativ (regim permanent sinusoidal) i în regim tranzitoriu. - Limitri în funcionare. - Tipuri constructive, proprieti. 4. Bobine (4 ore): - Mrimile caracteristice, model matematic, parametri. - Funcionarea în curent alternativ (regim permanent sinusoidal) i în regim tranzitoriu. - Limitri în funcionare. - Tipuri constructive, proprieti. - Transformatoare. 5. Circuite pasive (8 ore): - Divizoare, reele de atenuare. - Circuite reactive, comportarea în regim tranzitoriu. - Filtre. Comportarea în regim permanent sinusoidal. - Caracteristici de frecven. QQQQQQQQQ. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: - Cunoaterea aparatelor de laborator, msurri uzuale (2 ore) - Rezistoare (2 ore) - Condensatoare (2 ore) - Bobine (2 ore) - Transformatoare (2 ore) - Filtre (2 ore) - Verificare (2 ore) RRRRRRRRR. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: SSSSSSSSS. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Munteanu T., Vasilache C., Componente electronice pasive: Lucrri practice de laborator, Litografiat 1999 2. Munteanu T., Culea M., Dumitrescu M.: Componente electronice pasive, Editura Fundaiei Universitare "Dunrea de Jos", 2001 3. Frangu L., note de curs, Componente i circuite pasive, www.etc.ugal.ro/lfrangu/pasive Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE TIINA CALCULATOARELOR CATEDRA / DEPARTAMENTUL Adresa: Galati, str. Domneasca, nr. 111 Nr. telefon / fax: +40 236 460182 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Proiectare asistat de calculator TTTTTTTTT.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore C 14 S 28 Forme de verificare Sem. I V Sem. II Nr. credite Sem. I 3 Sem. II Cod disciplin 30a

Anul 2 Sem. I Sem. II C S C S 14 28 -

UUUUUUUUU. Obiectivele disciplinei: · Studenii îi vor însui cunotine de baz în domeniul electronicii. · Studenii îi vor însui noiuni teoretice i aplicative de baz în ceea ce privete proiectarea circuitelor electronice cu ajutorul calculatorului. · Studenii se vor familiariza cu terminologia specific domeniului, cu bibliotecile de componente specifice, cu parametrii profilurilor de simulare, cu regulile de realizare a cablajelor. · Studenii se vor autodocumenta utilizând bibliografia recomandat i alte surse bibliografice. · Studenii se vor familiariza cu editarea, simularea i realizarea de cablaje, utilizând scheme uzuale în electronic. · Studenii vor edita, simula i realiza cablaje (virtual). VVVVVVVVV. Metode de predare ­ învare: experimentul, descoperirea dirijat, problematizarea, studiul de caz, conversaia euristic, demonstraia, dialogul, observaia. WWWWWWWWW.

Verificare.

Forme i metode de evaluare:

Not: Participarea la toate formele de evaluare este obligatorie. XXXXXXXXX. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Introducere Probleme administrative i didactice. Bibliografie recomandat. Scurt introducere în domeniul Proiectare asistata de calculator. Programul ORCAD, componen, generaliti. Editarea schemelor electronice: Plasarea componentelor. Setarea parametrilor. Surse utilizate. Trasarea legturilor. Definirea etichetelor Nr. de ore 2

1 2

Verificarea regulilor electrice. Generarea listelor: de legturi i de componente. Simularea schemelor electrice Simularea în domeniul timp. Simularea în domeniul frecven. Afiarea rezultatelor, interpretarea i salvarea lor. Simularea circuitelor electronice cu circuite digitale Editarea schemei i a profilului de simulare. Realizarea cablajelor imprimate Editarea parametrilor de realizare. Rutarea automat i manual a tarseelor.. Tehnologii de realizare a cablajelor.

1 1 1 1 2 1 1 1

YYYYYYYYY. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Introducere în ORCAD. Analiza în domeniul timp. Analiza în domeniul frecven Realizarea cablajelor imprimate. Studiu de caz: Emitor comun. Studiu de caz: Amplificator cu reacie negativ. Studiu de caz: Circuit astabil. Studiu de caz: Oscilator cu reea de defazare. Studiu de caz: Filtrul Butterworth trece-jos. Studiu de caz: Circuit logic combinaional. Studiu de caz: Numrtor binar asincron. Studiu de caz: Convertor tensiune-frecven. Recapitulare + recuperri. Verificare Nr. de ore 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

ZZZZZZZZZ. Bibliografie de elaborare a cursului 1. ***. ­ User's Guide ­ Orcad PSpice, 1998. 2. Dnu Burdia, .a. ­ Proiectarea asistat de calculator a circuitelor electronice , Ed. Matrix Rom 1999. 3. Andrei Câmpeanu, .a. ­ Orcad, Ed. Teora, Bucureti, 1994. 4. P. Constantin, .a. ­ Analiza asistat de calculator a circuitelor electronice, Ed. Teora 1997. AAAAAAAAAA. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni14 1. Dnu Burdia, .a. Proiectarea asistat de calculator a circuitelor electronice , Ed. Matrix Rom 1999. Cap. 1. Introducere: Seciunea 1.2 Cap. 5. Descrierea surselor independente: 5.1 ­ 5.2 Cap. 7. Analizele standard: 7.1 ­ 7.8 Data aprobrii programei analitice în catedr / departament 31.01.2007 Director departament / ef catedr

14

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

FACULTATEA INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Domneasc 111, corp Y Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Fiabilitate i calitate BBBBBBBBBB. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul II Sem. I Sem. II C S C S 2 1 Total ore C 28 S 14 Forme de verificare Sem. I E Sem. II Nr. credite Sem. I 4 Sem. II Cod disciplin 21

CCCCCCCCCC. Obiectivele disciplinei: Scopul disciplinei este de a forma cunotinele fundamentale din domeniul fiabilitii i calitii, din punct de vedere al constructorilor i al utilizatorilor echipamentelor electronice. Coninutul disciplinei asigur cunoaterea i înelegerea teoriei fiabilitii, utilizarea metodelor de analiz a fiabilitii echipamentelor, înelegerea principiilor i metodelor utilizate în diagnoz, contribuind la formarea viitorilor specialiti în specializarea de Electronic Aplicat i Telecomunicaii. DDDDDDDDDD. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere. Cunotinele se completeaz la seminar, când are loc participarea direct a studenilor la dezbaterea problemelor de studiat i interpretarea rezultatelor. EEEEEEEEEE. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitatea de la seminar (20); b) rezultatele la tema de cas realizat în cursul semestrului (30%); c) nota de la examenul final (50%). E. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Fiabilitatea în contextul teoriei sistemelor. Indicatori de fiabilitate.(2 ore) Modelarea uzurii echipamentelor.(2 ore) Legi de repartiie asociate mecanismelor de defectare.(2 ore) Principiile estimrii bayesiene i aplicaiile lor în fiabilitate. Modele de fiabilitate: modele globale i modele structurale.(2 ore) Reînnoirea echipamentelor. Procese de reînnoire. Strategii de reînnoire.(2 ore) Fiabilitatea structural. Modelul funcional i modelul logic.(2 ore) Metode de analiz a fiabilitii echipamentelor bazate pe modele logice.(2 ore) Modelul proceselor Markov. Modelul arborelui de defectare.(2 ore) Metode deterministe i probabilistice de generare a secvenelor de test. Procedee de derulare a unui test.(2 ore) Echipamente autotestabile. Circuite de control utilizate în echipamentele autotestabile.(2 ore) Metode de asigurare a unei testabilit facile.(2 ore) Sisteme evolutive de reînnoire bazate pe tehnici de diagnoz i predicie.(2 ore) Mentenabilitatea echipamentelor electronice.(2 ore) Încercri de fiabilitate.(2 ore)

F. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem: Prelucrarea experimental a datelor msurate. Determinarea fiabilitii sistemelor electrice complexe utilizând metoda lanurilor Markov.(2 ore) Medode de analiz a fiabilitii echipamentelor descrise prin modele logice.(2 ore) Structura redundant TMR. Structuri autotestabile.(2 ore) Structuri redundante hibride. Structur redundant logic cuadrupl.(2 ore) Structur redundant pentru magistrale de date. Metoda cii sensibile.(2 ore) Bloc de

supraveghere i comutare automat a rezervei.(2 ore) Mentenabilitatea echipamentelor electronice.(2 ore)

I.

Bibliografie de elaborare a cursului 10. Ctuneanu,V.M., Mihalache, A., Bazele teoretice ale fiabilitii, Ed.Academiei, Bucureti, 1983. 11. Ctuneanu,V.M., Bacivarof, A., Structuri electronice de înalt fiabilitate, Ed.Militar, Bucureti, 1989. 12. Ganciu, T., Fiabilitate, Universitatea Tehnic "Gh. Asachi" Iai, 1994. 13. Mrescu, N., Fiabilitate i diagnoz, Editura Fundaiei Universitare Dunrea de Jos Galai, 2004 5. Mihoc, Gh., Niculescu, S. Procese stohastice de reînnoire, Ed. Academiei, Bucureti, 1983.

J. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni15 1.Ctuneanu,V.M., Mihalache, A., Bazele teoretice ale fiabilitii, Ed.Academiei, Bucureti, 1983. 2. Ctuneanu,V.M., Bacivarof, A., Structuri electronice de înalt fiabilitate, Ed.Militar, Bucureti, 1989. 3. Mrescu, N., Fiabilitate i diagnoz, Editura Fundaiei Universitare Dunrea de Jos Galai, 2004, Cap. 1-6, 8. Data aprobrii programei analitice în catedr / departament (Semntura) Director departament / ef catedr

15

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Reele de calculatoare FFFFFFFFFF.

Anul de studiu Nr. ore Sem I S L

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul III Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

2

2

28

28

E

4

34

GGGGGGGGGG. Obiectivele disciplinei: furnizarea cunotinelor fundamentale privind reelele de calculatoare studierea subsistemelor componente ale unei reele de calculatoare, precum i a fluxurilor de informaii dintre ele studierea i analiza comparativ a diferitelor tipuri de arhitecturi de reele asigurarea cunotinelor i abilitilor privind funcionarea reelelor de calculatoare, precum i interconectarea i testarea acestora HHHHHHHHHH. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere, prin antrenarea studenilor la discuii. Cunotinele teoretice sunt completate cu exemple i studii de caz, dezbtute împreun cu studenii. Aprofundarea cunotinelor se realizeaz atât prin teme de curs, cât i la laborator, unde studenii dobândesc i abiliti practice, prin realizarea lucrrilor aplicative i a temelor sptmânale. IIIIIIIIII. Forme i metode de evaluare: Evaluarea final va conine: a) evaluarea activitilor din timpul semestrului, ce includ participarea la discuiile de la curs, realizarea temelor de cas, participarea la activitile de laborator (20%); b) colocviul la laborator, prin verificarea lucrrilor aplicative i a temelor de laborator (20%); c) evaluarea cunotinelor prin examen scris (60%). JJJJJJJJJJ. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Noiuni introductive în reele de calculatoare: caracteristicile reelelor de calculatoare; tipuri de reele de calculatoare; reele client-server - funcii; tipuri de servere (4 ore) Topologii de reele: topologii de baz ­ magistral, inel, stea; topologii complexe ­ mesh, daisy chain, ierarhice, hibride; clasificarea reelelor de calculatoare dup extinderea spaial (4 ore) Uniti de interconectare a reelelor de calculatoare: hub, switch, ATM switch, bridge, gateway router (4 ore) Modele de referin OSI: definire, structur, niveluri; standarde; generarea cadrelor (2 ore)

Nivelul fizic: placa de reea; medii de transmisie a datelor; tipuri de medii de transmisie; codarea i modularea semnalelor; multiplexare; controlul accesului la mediu (2 ore) Nivelul legtur de date: structur i funcii; subnivelurile MAC i LLC; adresare; servicii i protocoale LLC; tehnologia Ethernet; structura cadrelor (2 ore) Nivelul reea: particulariti ale nivelului reea; problema dirijrii; tipuri de algoritmi de dirijare.; controlul congestiei; protocolul Internet (IP); alte protocoale (ARP, RARP, NAT); adresarea IP (2 ore) Nivelul transport: servicii oferite de nivelul transport; parametri de calitate; controlul fluxului; detecia i semnalarea erorilor; nivelul transport în Internet - TCP i UDP (2 ore) Nivelurile OSI suport pentru aplicaii: nivelul sesiune; nivelul prezentare; nivelul aplicaie (2 ore) Stiva de protocoale TCP/IP: arhitectura TCP/IP; nivelul aplicaie în modelul TCP/IP; servicii pentru numele de domenii ­ DNS; servicii pentru transferul de fiiere - FTP, TFTP; servicii World Wide Web ­ HTTP; servicii de pota electronic ­ SMTP, POP3, IMAP (4 ore) KKKKKKKKKK. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: Placa de reea: structur instalare i configurare (4 ore). Tipuri de medii de transmisie a datelor în reelele de calculatoare; msurarea i testarea mediilor de comunicaie (4 ore). Uniti de interconectare a reelelor de calculatoare: hub, switch (4 ore). Configurarea calculatoarelor în reele client-server (2 ore). Configurarea i partajarea resurselor în reelele peer to peer (2 ore). Studiu de caz: realizarea unei subreele locale utilizând cabluri UTP, hub-uri i switch-uri (2 ore). Studiul mecanismului de încapsulare utilizat de stiva TCP/IP (2 ore). Studiul mecanismului de adresare IP v4 (2 ore). Studiu de caz: împrirea unei reele în subreele i utilizarea mtii de (sub)reea (2 ore). Realizarea unei aplicaii server utilizând Socket-uri (4 ore). LLLLLLLLLL. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Stallings, W. Data and Computer Communications, Prentice Hall, 2004. 2. Glover, I., Grant, P. Digital Communications, Prentice Hall, 2003. 3. Scripcariu, L., Scripcariu, I.D. Reele de calculatoare, Editura Tehnopress, 2003 4. Munteanu, A., erban, V.G. Reele locale de calculatoare ­ proiectare i administrare, Editura Polirom, 2003 5. Sfetcu, N. Reele, protocoale i servicii asigurate prin reelele de calculatoare, carte electronica, 2002. 6. Ariton, V. Reele de calculatoare, curs litografiat, Univ. "Dunrea de Jos" Galai, 1998. 7. Bnic, I. Reele de comunicaii între calculatoare, Ed. Teora, Bucureti, 1998. 8. Held, G. Comunicaii de date, Ed. Teora, 1998. 9. Tanenbaum, A. S. Reele de calculatoare, Ed. Teora, Bucureti, 1997. 10. * * *, Cisco Networking Academy Program ­ CCNA 1: Networking Basics v3.1.1. 11. * * *, Cisco Networking Academy Program ­ CCNA 2: Routers and Routing Basics v3.1.1. MMMMMMMMMM. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni16 1. Stallings, W. Data and Computer Communications, Prentice Hall, 2004.

16

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

2. Glover, I., Grant, P. Digital Communications, Prentice Hall, 2003. 3. Scripcariu, L., Scripcariu, I.D. Reele de calculatoare, Editura Tehnopress, 2003 4. Munteanu, A., erban, V.G. Reele locale de calculatoare ­ proiectare i administrare, Editura Polirom, 2003 Data aprobrii programei analitice în catedr: 26.01.2007

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Comunicaii Analogice i Digitale NNNNNNNNNN. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

3

0

1

0

-

-

-

-

42

0

14

0

E

-

5

-

37c

OOOOOOOOOO.

Obiectivele disciplinei:

Disciplina are ca obiectiv formarea cunostinelor privind tehnicile de modulaie utilizate in sistemele de telecomunicaii. Sunt tratate atât aspectele metodologice ale diverselor tipuri de modulaie (principii, performane etc.), cât i realizarea efectiv a funciunilor de modulare i de demodulare. Find primul curs de specialitate de la specializarea de telecomunicaii, se prezint structuri, principii i indicatori de calitate ai transmisiunilor analogice i digitale. Metode de predare ­ învare:

PPPPPPPPPP.

Descoperirea dirijat, problematizarea, studiul de caz, conversaia euristic, demonstraia, generalizarea, inducia; rezolvarea de teme de casa in cursul semestrului. Forme i metode de evaluare:

QQQQQQQQQQ.

Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitatea de la laborator ­ 10%; b) rezultatele temelor de cas rezolvate pe parcursul semestrului ­ 30%, rezultatul la examinarea final 60%. RRRRRRRRRR. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Cap. 1. Structuri, principii si indicatori de calitate ai transmisiunilor analogice si digitale: Structura general a unui sistem de telecomunicaii. Caracteristicile surselor de informaie. Elemente privind calitatea unei transmisiuni: nivel, nivel absolut, zgomot, raport semnal/zgomot, efectul neliniaritilor. Elemente privind transmisia în banda de baz: caracteristici de frecven; compandoare i expandoare, transmisia digital în banda de baz. (6 ore).

Cap. 2. Semnale cu modulaie liniar: Schema general de producere a semnalelor cu modulaie liniar. Semnale MA, MAPS, MABLU si MARBL ­ principii de realizare i performane. (6 ore). Cap. 3. Tehnici de producere a semnalelor cu modulaie liniar: Modulatoare cu dispozitive neliniare; modulatoare cu chopper; modulatoare cu operator de produs integrat. Producerea semnalelor BLU: tehnica filtrrii, a dublei conversii, metoda semnalului analitic i metoda Weaver. (4 ore). Cap.4. Tehnici de demodulare a semnalelor cu modulaie liniar: Principii de realizare a demodulrii semnalelor MA, PS, BLU, RBL. Metode de realizare a demodulrii semnalelor cu modulaie liniar. Modulaia în cuadratur. Procedee de refacere a purttoarei. (4 ore). Cap.5. Tehnici de producere a semnalelor cu modulaie exponenial: Ecuaia integrodiferenial a semnalelor MF. Producerea semnalelor MF: oscilatoare MF; multiplicarea deviaiei frecvenei. (4 ore). Cap.6. Tehnici de demodulare a semnalelor MF: Principii generale. Demodulatoare MF cu derivare: demodulatoare Clarke-Hess; discriminator de amplitudine; discriminatorul de faz. Demodulatorul MF în cuadratur. (4 ore). Cap.7. Principii de modulaie numeric: Schema-bloc a unui canal de modulaie numeric. Cuantizarea uniform i neuniform; raportul semnal-zgomot; semnale MIC: compresia prin codare neuniform i prin transcodare. Sisteme MIC difereniale: MIC-D cu predicie. Modulaia delta cu pas fix i adaptiv. Sisteme de codaj în sub-benzi de frecven. Modulaie cu spectru împrtiat (engl. Spread-Spectrum Modulation - SSM): SSM în banda de baz i SSM cu salt de frecven. (14 ore). Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem:

SSSSSSSSSS. -

TTTTTTTTTT. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: 1. Transmisia semnalelor în banda de baz (2 ore). 2. Tehnici de generare a semnalelor MA-P, MA-PS, BLU (2 ore). 3. Demodularea semnalelor cu modulaie liniar (2 ore). 4. Tehnici de generare a semnalelor MF, MP (2 ore). 5. Demodularea semnalelor MF. 6. Sisteme MIC (2 ore). 7. Modulaia delta (2 ore). UUUUUUUUUU. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: VVVVVVVVVV. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Constantin, I., Marghescu, I. Transmisiuni analogice si digitale, Ed. Tehnic, Bucureti, 1995. 2. Boite, R., Kunt, M. Traitement de la parole, Presses Polytechniques Romandes, Lausanne, 1987. 3. Haykin, S. Communication systems - 4th edition, John Wiley & Sons, 2001. 4. Halunga-Fratu, S., Fratu, O. Simularea sistemelor de transmisiune analogice si digitale folosind mediul Matlab/Simulink, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2004. 5. Cartianu, G. Modulaia de frecven, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucureti, 1966. 6. Nicolau Ed. s.a., Manualul Inginerului Electronist - Radiotehnica, Ed. Tehnica, Bucuresti 1981. 7. Croitoru V., M. Kizik, S. Stoica, Comunicaii Digitale - teorie si experiment, Ed. Presa Nationala, Bucuresti, 1997. WWWWWWWWWW. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni17 1. Constantin, I., Marghescu, I. Transmisiuni analogice si digitale, Ed. Tehnic, Bucureti, 1995. 2. Halunga-Fratu, S., Fratu, O. Simularea sistemelor de transmisiune analogice si digitale folosind mediul Matlab/Simulink, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2004. Data aprobrii programei analitice în catedr: Decembrie 2006

ef catedr Prof. dr. ing. Laureniu Frangu

17

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Stiintei, nr.. 2; Tel / Fax: 0236-470905; 461353

URL: http://www.fie.ugal.ro

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: RADIOCOMUNICATII XXXXXXXXXX. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III Sem. I Sem. II C S L C S L 3 2 Total ore C 42 S L 28 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem. I Sem. II 5 41C Cod disciplin

YYYYYYYYYY. Obiectivele disciplinei: Obiectivele disciplinei sunt indreptate catre prezentarea si insusirea de catre studenti a metodelor de baza de analiza a circuitelor specifice domeniului radiocomunicatiilor, pe partea de emisie cat si pe partea de receptie. Cunoasterea caracteristicilor si ametodelor de analiza si a parametrilor blocurilor ce compun si delimieteaza un sistem de radiocomunicatii Cunoasterea structurilor si functiunilor circuitelor din radioreceptoare Cunoasterea proprietatilor si a caracteristicilor circuitelor de radiofrecventa Cunoasterea principiilor de proiectare si realizare a blocurilor de radiofrecventa din radioreceptoare Cunoasterea elementelor de baza de analiza si proiectare si de alegere ale antenelor; Cunoasterea proprietatilor de propagare ale undelor electromagnetice din spectrul radio; Cunoasterea structurilor si principiilor de lucru ale radioemitatoarelor. ZZZZZZZZZZ. Metode de predare ­ învare: prelegerea, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii si scenarii de lucru. AAAAAAAAAAA. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 10% ) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 70%) prin probe scrise/orale; evaluare sumativa (pondere 20%) prin probe practice. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

BBBBBBBBBBB.

1. Sisteme de radiocomunicaii / 1 curs = 3 ore Introducere-terminologie. Lanul de radiocomunicaii, Alegerea benzilor de frecven. Servicii de radiocomunicaii, tipuri de modulaie i benzi necesare în comunicaiile radio. Semnale modulate. 2. Radioreceptoare. Structura i indici de calitate / 1 curs = 3 ore Scheme bloc de radio-receptoare, Indicatori calitativi si cantitativi ai radioreceptoarelor. 3. Circuite specifice de radiofrecventa / 1 curs = 3 ore

Circuite selective. Circute cuplate. Curbe de selectivitate universale. Circuite cuplate. Circuite de adaptare. 4. Amplificatoare de radiofrecven din radioreceptoare / 1 curs = 3 ore Introducere. Cuplarea tranzistorului la circuitele acordate, Amplificarea, Caracteristica de frecven, Tipuri de etaje de radiofrecven.. 5. Schimbtoare de frecven / 1 curs = 3 ore Introducere, Mixarea aditiv, Amplificarea mixerului. Etaje tipice de mixere cu tranzistoare. Mixarea multiplicativ, Oscilatoare. 6. Demodulatoare / 1 curs = 3 ore Indici calitativi ai demodulatoarelor. Demodulatoare MA. Demodulatoare MF. 7. Reglaje automate în radioreceptoare / 1 curs =3 ore Reglajul automat al amplificrii. Controlul automat al frecvenei. 8. Propagarea undelor din spectrul radio / 1 curs = 3 ore 9. Radioemitatoare / 1 curs = 3 ore Blocurile componente ale radioemitatoarelor. Caracterizarea metodelor de modulatie din punctul de vedere al randamentului. 10. Modulatoare / 1 curs = 3 ore Modulatoare MA. Modulatoare MF. 11. Amplificatoare de radiofrecventa de putere / 1 curs = 3 ore Structura amplificatoarelor de radiofrecventa de putere. Caracteristicile de frecventa ale tranzistoarelor de putere. Clase specifice de functionare. 12. Multiplicatoare de frecventa / 1 curs = 3 ore Principiile generarii armonicelor. Descrierea functionarii multiplicatoarelor de frecventa. 13. Sintetizoare de frecventa. 1 curs = 3 ore Structuri de sintetizoare de freventa. Sintetizorul decadic. Sintetizoare cu bucla PLL 14. Antene de emisie / 1 curs = 3 ore Directivitatea antenelor, Impedanta antenelor, Înaltimea efectiva, adaptarea si banda antenelor, Reversibilitatea, suprafata efectiva si calculul puterii la emisie, Antene filare, Dipolul elementar, Antene verticale, Sisteme radiante formate din doi dipoli, Antene Yagi, Alte tipuri de antene (logperiodica, cadru, cu unde progresive), Antene cu reflector parabolic. CCCCCCCCCCC. tem: Coninutul lucrarilor de laborator / numr de ore pentru fiecare

1. Circuite selective LC simple si cuplate / 2 ore 2. Amplificatoare de radiofrecven / 2 ore 3. Oscilatoare LC cu circuite integrate / 2 ore 4. Oscilatoare cu cuar / 2 ore 5. Mixer aditiv / 2 ore 6. Mixer multiplicativ / 2 ore 7. Demodulatoare MA / 2 ore 8. Demodulatoare MF / 2 ore 9. Modulatoare MA / 2 ore 10. Modulatoare MF / 2 ore 11. Circuite de adaptare / 2 ore 12. Radioreceptoare / 2 ore 13. Antene / 2 ore 14. Masuratori in sistemele de radiocomunicatii / 2 ore

DDDDDDDDDDD. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Bibliografie de elaborare a cursului

Gheorghe Maxim, Radioreceptie, Institutul Politehnic Iasi, 1984. Vlad Cehan, Radioemitatoare, Editura MATRIXROM, 2000. E.Mârza, R Munteanu: Radiocomunicatii curs vol. I, UPT 1993 E.Mârza, R Munteanu: Radiocomunicatii curs vol. II, UPT 1999 Alimpie Ignea, Eugen Marza, Aldo de Sabata, Antene si Propagare, Editura de Vest, Timisoara, 2002. Ioan Constantin, si Iancu Ceapa, Amplificatoare cu circuite selective, Editura MATRIXROM, 1998. Constantinescu Stelian, Radiotehnica, Editura Tehnica, Bucuresti 1960. Edmond Nicolau, Radiotehnica, Vol. I, II, III. Editura Tehnica, 1988. Dan Dascalu, Adrian Rusu, Marcel Profirescu, Ioan Costea, Dispozitive si Circuite Electronice, E.D.P., Bucuresti, 1982.

Resurse internet http://www.leeselect.com/icom/r5.htm Adrio Communications Ltd, http://www.radio-electronics.com/index.php, 2005 Bibliografie minimal de studiu pentru studeni Radiocomunicatii I, Note de curs,

EEEEEEEEEEE.

Dorel Aiordachioaie si Gabriel Sirbu, http://www.etc.ugal.ro/daiordachioaie/index.htm

Data aprobrii programei analitice în catedr: 10.10.2006

ef catedr, Prof.dr.ing. Laurentiu Frangu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Domneasc 111, corp Y E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Telefonie FFFFFFFFFFF. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III Sem. I Sem. II C S L C S L - 2 - 1 Total ore C 28 S 0 L 14 Forme de verificare semestrul I II E Nr. Credite semestrul I II 4 Cod disciplin 42c

GGGGGGGGGGG. Obiectivele disciplinei Studiul telefoniei analogice i digitale pornind de la funciunile aparatului aparatul telefonic i de la semnalizrile pe linia de abonat. Se studiaz circuitele care fac digitalizarea semnalului telefonic, semnalelor i reconstituirea semnalului analogic. HHHHHHHHHHH. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere. Cunotinele se completeaz la laborator unde se studiaz funcionarea aparatelor telefonice semnalizrile pe linia de abonat i a circuitelor fundamentale folosite în telefonia digital. IIIIIIIIIII. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitate de la laborator (30%); b) nota de la examenul final (70%). La examen se propun 6 subiecte. JJJJJJJJJJJ. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Cap. 1. Bazele telefoniei analogice. Scurt istoric prezentare general reelei PSTN. Componentele aparatului telefonic electromecanic: capsula microfonic, capsula telefonic, transformatorul diferenial, soneria polarizat, inductorul. Aparatul telefonic BL, semnalizri pe linia BL. Centrala telefonic manual. (6 ore). Cap. 2. Aparatul telefonic BC. Schema aparatului telefonic BC, semnalizri pe linia de abonat, discul de apel, formarea numrului prin impulsuri. Funciile interfeei de abonat într-o central telefonic electronic analogic (BORST). Principiul comutaiei spaiale. (6 ore). Cap. 3. Aparate telefonice electronice. Microfonul capacitiv, mictofonul electrodinamic i difuzorul electrodinamic. Circuitul hibrid i circuitul de convorbire al aparatului telefonic electronic. Circuite folosite pentru emisia i recepia apeelului. Formarea numrului prin impulsuri i prin metoda DTMF. (6 ore).

Cap. 4. Conversia D-A cu expansiune i conversia A-D cu compresie. Convertorul D-A (digital-analogic) cu multiplicare, A-D (analog-digital) cu aproximaii succesive, registrul de aproximaii succesive. Erori de conversie i reconstituire a semnalelor analogice. Reprezentarea digital a numerelor întregi cu semn Conversia D-A i A-D cu semn. Definiia analogic legilor de compresie A i , Aproximarea legilor de compresie A i prin funcii discrete. Algoritmul de conversie de la reprezentarea digital liniar la cea comprimat pe 8 bii i algoritmul de expandare pentru legile A i . Convertorul D-A cu expansiune analogic. (6 ore). Cap. 4. Bazele telefoniei digitale. Principiul busului serial (ST-bus = Serial-Telecom-bus), semnalele auxiliare BC (Bus Clock) i FS (Frame Sincro). Circuite digitale specifice: convertorul paralel-serie, convertorul serie-paralel, circuitul TSA (Time Slot Assigner) programabil. Funciile interfeei de abonat într-o central telefonic digital (BORSCHT). Circuitul SLIC. Codecul, funciunile codecului. (6 ore).

KKKKKKKKKKK. Coninutul lucrrilor de laborator. Studenii execut 6 lucrri de laborator de câte 2 ore cu urmtoarele teme: Captarea i redarea sunetului; aparatul telefonic BL, semnalizri pe linia BL; aparatul telefonic BC, semnalizri pe linia abonatului BC, discul de apel; aparatul telefonic electronic, formarea numrului prin impulsuri i prin metoda DTMF; convertorul D-A cu expansiune, convertorul A-D cu compresie; ST-busul, circuite digitale specifice.

K. Bibliografie de elaborare a cursului 1. C. Strugaru: Sisteme de comunicaii digitale, Editura Orizonturi universitare, 2000, Timioara. 2. T. Rdulescu: Reele de telecomunicaii, Editura Thalia, Bucureti 2002. 3. T. Rdulescu: Telecomunicaii. Editura Teora, prima ediie noiembrie 1997, retiprit în martie 1998. 4. E. Borcoci: Sisteme de comunicaii digitale, val 1, Editura Europa nova, Bucureti, 1998. 5. A. Vasilescu, N. Oac, M. Kizik: Transmisiuni PCM, Noiuni de baz i msurri specifice. Editura Tehnic, Bucureti 1992; 6. A. Vasilescu: Iniiere în telefonia digital, Editura Tehnic, Bucureti 1981. 7. 8. G. Niculescu, L. Ioan: Tehnici i sisteme de comutaie, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2001. 9. V. Voicu: ISDN, reele digitale cu integrarea serviciilor, Editura MATRIX ROM, Bucureti 2001. 10. P. Duma: Centrale telefonice electronice, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 1998. L. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni18 1.C. Strugaru: Sisteme de comunicaii digitale, Editura Orizonturi universitare, 2000, Timioara. 2. T. Rdulescu: Reele de telecomunicaii, Editura Thalia, Bucureti 2002. Titular disciplin: ef Catedr:

18

s. l. dr. ing. Radu BELEA, prof. dr. ing. Laureniu FRANGU

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA Inginerie Electric i Electronic CATEDRA / DEPARTAMENTUL Electronic i Telecomunicaii Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Medii de transmisiuni LLLLLLLLLLL.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore C 42 L 28 Forme de verificare Sem. I Sem. II Ex Nr. credite Sem. I Sem. II 4 Cod disciplin Com48

Anul IV Sem. I Sem. II C L C L 3 2

MMMMMMMMMMM.

Obiectivele disciplinei: Disciplina are obiectivul de cunoatere

a caracteristicilor fizice i tehnice ale mediilor fizice de propagare a undelor .

Cunoaterea structurii i caracteristicilor fizice i tehnice ale liniilor în cupru. Cunoaterea structurii i caracteristicilor fizice i tehnice ale liniilor în fibr optic. Cunoaterea caracteristicilor fizice i tehnice de propagare în spaiul liber. Cunoaterea modului de generare a semnalelor cu caracteristici specifice de propagare în mediul fizic corespunztor.

NNNNNNNNNNN. Metode de predare ­ învare: prelegerea, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii i scenarii de lucru. OOOOOOOOOOO. Forme i metode de evaluare: evaluare continu ( pondere 30% ); evaluare sumativ (pondere 70%) prin probe scrise. PPPPPPPPPPP. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Linii metalice / 14 ore Clasificarea liniilor metalice. Date generale. Parametrii electrici ai liniilor simetrice. Circuitele fizice i circuitele fantom. Parametrii primari ai liniei simetrice omogene. Parametrii secundari ai liniei simetrice omogene. Determinarea parametrilor electrici ai liniei simetrice din impedanele msurate în gol i în scurtcircuit. Propagarea semnalelor de-a lungul liniei metalice. Ecuaiile fundamentale ale propagrii pe linii. Undele progresive i undele regresive. Factorul de reflexie al undei. Atenuarea de reflexie. Viteza de propagare a undelor. Impedana de intrare funcie de lungimea i terminaia liniei. Variaia tensiunii i curentului pe linie. Parametrii electrici ai liniei coaxiale. Impedana caracteristic a liniei coaxiale. Atenuarea. Valoarea optim a raportului D/d. Defazarea. Diafonia între circuite. Diafonia în cablurile coaxiale. 2. Cabluri optice / 14 ore Structura fibrei optice. Structura cablului optic. Reflexia i refracia luminii la suprafaa de separare dintre miez i cma. Unghiul de acceptare al fibrei optice. Modurile de propagare în fibra optic. Numrul modurilor. Viteza de propagare a modurilor. Fibra optic cu indice gradat. Fibra cu distribuie arbitrar. Modurile de propagare în fibra cu

indice gradat. Viteza de grup în fibra parabolic. Fibra monomod. Conversia i cuplarea modurilor. Elaborarea fibrelor optice. Joncionarea i conectarea fibrelor optice. Atenuarea fibrelor optice. 3. Antene i propagare / 14 ore Legile electromagnetismului în regim armonic. Ecuaiile lui Helmholtz. Unde plane. Condiii de frontier. Aplicaii la legile reflexiei i refraciei undelor plane. Dispersia, propagarea semnalelor i viteza de grup. Radiaia dipolului electric elementar. Dualitatea. Interferena dipolilor. Antene filare, verticale, cu un capt pe sol. Reciprocitatea. Fundamentele propagrii în gamele VHF/UHF. Propagarea în spaiul liber. Efectul atmosferei. Caracteristicile terenului i efectele sale. Moduri de propagare. Propagarea peste o suprafa reflectoare. Efectul denivelrilor de teren. Elipsoizii Fresnel. Calculul unei singure creste de difracie. Calculul atenurii de difracie. Difracia peste obstacole rotunde. Difracia produs de mai multe creste. Formule empirice de propagare. Caracterizarea canalelor radio. Comportarea dispersiv a canalului. Fluctuaiile pe scar larg i fluctuaiile locale. Fadingul pe scar larg: atenuarea medie i deviaia standard. Fadingul local. Efectul dispersiei în timp. Caracterul variant al canalului. QQQQQQQQQQQ. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Laborator introductiv / 2 ore 2. Comunicaii de date între dou calculatoare, folosind interfaa seriala RS232 / 4 ore 3. Comunicaii pe fibr optic: introducere, studiu scheme / 4 ore 4. Comunicaii pe fibr optic folosind HFBR-15X5X (T) / HFBR25X / 5X (R) / 2 ore 5. Comunicaii în spectrul infrarou: introducere, studiu scheme / 2 ore 6. Comunicaii în spectrul infrarou folosind TFDU4100/ 2 ore 7. Comunicaii radio: introducere, studiu scheme/ 4 ore 8. Comunicaii radio folosind UHF BiM2-433-160/ 2 ore 9. Comunicaii optice: introducere, studiu scheme / 2 ore 10. Comunicaii optice folosind interfaa AUI / 2 ore 11. Introducere în Bluetooth / 2 ore

RRRRRRRRRRR.

5. 6. 7.

Bibliografie de elaborare a cursului

Ioan Mitescu: Circuite i sisteme de comunicaii la mare distan, Editura Zigotto, Galai 2005 Alimpie Ignea, Eugem Mârza, Aldo de Sabata, Antene i propagare, Editura de Vest, Timioara 2002 Eberhard Spindler, Antene, Editura Tehnic, Bucureti 1983

Data aprobrii programei analitice în catedr / departament (Semntura) Director departament / ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC Disciplina: COMUNICAII DE DATE SSSSSSSSSSS.

Anul de studiu Nr. ore Sem I S L

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul IV Sem. II S L Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

C

P

C

P

C

P

2 -

-

1 -

2

-

-

-

-

28

-

14

28 E P

-

4 3

50c 51c

TTTTTTTTTTT. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea cunotinelor despre metodele i mijloacele tehnologice ale comunicaiilor de date la nivel fizic. La absolvire, studenii trebuie s aib competena în folosirea codurilor de reprezentare a informaiei, a codurilor de linie, a interfeelor uzuale i a ierarhiilor fluxurilor de date. Ei trebuie s fie capabili s programeze dispozitivele numerice adecvate comunicaiilor pe distan mare sau între procesoare. UUUUUUUUUUU. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, cu ajutorul videoproiectorului. Predarea este orientat pe dou obiective: - formarea cunotinelor cu caracter fundamental-teoretic din domeniul ,,Comunicaii de date". Se accentueaz aspectele fizice i intuitive pentru înelegerea principiilor i a realizrilor tehnologice; - formarea de competene (în sensul de ,,a ti s faci"), într-o arie determinat de probleme derivate din tematica disciplinei. Aplicaiile de laborator sînt în concordan cronologic cu predarea cursului i se bazeaz pe coninutul acestuia. La curs se stimuleaz reactivitatea studenilor, iar la orele de aplicaii se stimuleaz activitatea independent a acestora. VVVVVVVVVVV. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: a) activitatea de la laborator; evaluarea acestei activiti are ponderea de 25% b) testul final de evaluare la laborator, cu ponderea de 25% c) examenul final scris, cu ponderea în nota final de 50%. d) verificare separat a proiectului (principiu, realizare practic, expunere) WWWWWWWWWWW. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Introducere (2 ore): - Introducere, telecomunicaii, istoric. - Semnal telegrafic. - Organisme de reglementare în telecomunicaii

- Semnal analogic, semnal numeric, conversia A/D 2. Coduri de reprezentare a informaiei (4 ore): - Proprietile codurilor pentru memorare i pentru transmisiune. - Cod Morse, cod CCITT, cod ASCII, cod binar natural, cod Gray. 3. Coduri de linie (8 ore): - Proprietile necesare pentru transmisiunea pe linie - Coduri de linie: semnal neutral, distorsiunea izocron, semnal polar, AMI, semnal bifazic, CMI. - Semnale cu viol de bipolaritate. - Transmisiune pe mai multe niveluri. Ethernet. 4. Transmisiuni în banda de baz (10 ore): - Interfa de comunicaie serial; standard RS232. - Interfa de comunicaie paralel; standard IEEE 1284. - Alte interfee pentru microcalculatoare: 1 wire, I2C, SPI. - Magistrale pentru comunicaie. 5. Ierarhii ale fluxurilor de date (4 ore) - SDH, SONET XXXXXXXXXXX. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: - Sisteme de numeraie, cod binar natural, cod Gray (2 ore) - Interfaa serial (2 ore) - Interfaa paralel (2 ore) - Programarea interfeelor pe un microntroler (2 ore) - Interfaa 1 wire (2 ore) - Interfaa I2C (2 ore) - Interfaa SPI (2 ore) YYYYYYYYYYY. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: - documentarea protocolului de comunicaie i a mijloacelor tehnice (2 ore + 10 individual) - implementarea protocolului (4 ore + 8 ore individual) - simulare Matlab-Simulink a comunicaiei (4 ore + 4 individual) - proiectarea hardware (4 ore + 10 ore individual) - programul de baz (2 ore + 10 ore individual) - programul de realizare a protocolului (2 ore + 10 ore individual) - testare în laborator (4 ore) - redactarea proiectului (2 ore + 8 ore individual) - verificarea proiectului (4 ore) ZZZZZZZZZZZ. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Mitescu I., Comunicaii de date, Ed. Fundaiei Univ. "Dunrea de Jos" Galai, 2005 2. Frangu L., note de curs, http://www.etc.ugal.ro/lfrangu/comdate.htm Data aprobrii programei analitice în catedr: ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Domneasc 111, corp Y Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Reele de telecomunicaii AAAAAAAAAAAA.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore C 28 S 0 L 14 Forme de verificare semestrul I II V Nr. Credite semestrul I II 3 Cod disciplin 52c

Anul IV Sem. I Sem. II C S L C S L 2 0 1 - -

BBBBBBBBBBBB. Obiectivele disciplinei Cursul Reele de telecomunicaii urmeaz dup disciplinele Comunicaii analogice i digitale, Telefonie i Radiocomunicaii. Se consider cunoscute nivelele fizic i legtur de date i se insist pe studiul funciunilor nivelului reea Obiectivul cursului const în asamblarea tuturor cunotinelor dobândite disciplinele studiate anterior în scopul formrii imaginii sistemului global de comunicaii digitale CCCCCCCCCCCC. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere. Cunotinele se completeaz la laborator unde se studiaz protocoale reelelor cu acces multiplu. DDDDDDDDDDDD. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitate de la laborator (30%); b) prima lucrare de verificare, (35%); c) a doua lucrare de verificare (35%). La fiecare lucrare de verificare se propun câte 6 subiecte. EEEEEEEEEEEE. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Cap. 1. Criterii de clasificare a reelelor de telecomunicaii. Clasificarea în funcie de tipul mesajului transmis: reele digitale folosite pentru transmisia semnalului vocal, reele de date, reele care combin transmisiunile de voce i date reele cate combin transmisiunile de voce i imagine (teleconferin), protocolul VoIP. Criteriul ariei acoperite: reele globale, reele zonale, reele locale, exemple. Clasificarea reelelor în funcie de dreptul de acces: reele publice, reele private, reele private care folosesc resurse publice. (4 ore). Cap. 2. Reele pentru transmisia digital a semnalului vocal. Organizarea reelei PSTN, planul global de numerotaie. Ierarhia reelei PSTN: organizarea zonal a reelei PSTN, centrale de tranzit i sisteme de transmisiuni. Abonai mobili ai reelei PSTN. Arhitectura sistemului de comunicaii mobile GSM, interfaa aer, baze de date, protocoale de semnalizare, autentificarea abonailor mobili, asigurarea securitii sistemului de comunicaii mobile GSM. Operatori telefonici, cooperarea dintre operatorii telefonici. (4 ore).

Cap. 3. Protocoale orientate pe caracter. Nivelul fizic. Circuitul integrat i8251, modul asincron, interfeele RS332, X.20 i X.20 bis, modul sincron, interfeele X.21 i X.21 bis. Nivelul legtur de date. Topologia reelelor industriale de date: standardele RS422 i RS485, legturi punct la punct i punct la multipunct. Nivelul reea. Moduri de comunicare: echilibrat, neechilibrat, simplex, semiduplex, duplex, master-slave. Protocoale orientate pe caracter, caractere de control, rolul caracterelor de control. protocolul XMODEM, protocolul Modbus. (6 ore). Cap. 4. Protocoale orientate pe bit. Semnalizarea pe busul S al sistemului ISDN-BRA, protocolul LAPD. Standardul IEEE 802, organizarea pe nivele, topologii folosite pentru reelele locale. Reele de tip Industrial ETERNET, organizare, obiective, switch-ul u208, organizarea reelei. (4 ore). Cap. 3. Sisteme de acces. Clasificarea sistemelor de acces (recomandarea X7). Conceptele "first mile" i "last mile". Variante ale reelei de acces, arhitectura funcional a sistemului de acces. Tehnologiile xDSL, obiective, prezentare general. Exemple de transmisiuni digitale pe linia abonatului ISDN-BRA, compensarea ecoului i tehnica TCM. Modelul de referin ADSL, performane, tehnici de transmisie. (4 ore). Cap. 6. Reeaua global de date. Organizarea pe nivele a reelei X.25. Servicii oferite de reeaua X.25. Procedura de stabilire a canalului virtual. Formatul pachetelor de control folosite de protocolul X.25. Sistemul de adresare. Structura pachetului de date. Utilizarea reelei PSDN, servicii de tip DATAGRAMA i servicii orientate pe conexiune. (6 ore).

FFFFFFFFFFFF. Coninutul lucrrilor de laborator. Studenii execut 3 lucrri de laborator de câte 4 ore. Se modeleaz protocoalele de acces multiplu CSMA, ALOHA i ISMA.

M. Bibliografie de elaborare a cursului 1. C. Strugaru: Sisteme de comunicaii digitale, Editura Orizonturi universitare, 2000, Timioara. 2. T. Rdulescu: Reele de telecomunicaii, Editura Thalia, Bucureti 2002. 3. T. Rdulescu: Telecomunicaii. Editura Teora, prima ediie noiembrie 1997, retiprit în martie 1998. 4. M. Naforni, C. Munteanu: Comunicaii de date, Editura "Gh. Asachi", Iai, 1996. 5. I. Duma: Comunicaii de band larg în reeaua de acces, Ed. Printech, Bucureti 2005. 6. S. Popescu: Transmisia datelor, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2003. 7. I. Bnic: Comunicaii de date, UPB, Bucureti 2000. 8. L. Pan, Th. Ciucu: Tehnologii de acces i sisteme de transmisie digitale pe linii bifilare din reele locale, Vol. 1, Institutul naional de i cercetri pentru comunicaii, Bucureti 1998. N. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni19 1. C. Strugaru: Sisteme de comunicaii digitale, Editura Orizonturi universitare, 2000, Timioara.

19

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

2. M. Naforni, C. Munteanu: Comunicaii de date, Editura "Gh. Asachi", Iai, 1996. Data întocmirii: 15.02.2007 Titular disciplin: ef Catedr: s. l. dr. ing. Radu BELEA, prof. dr. ing. Laureniu FRANGU

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Domneasc 111, corp Y Nr. telefon / fax: +40 236 460182 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Tehnici de comutaie i multiplex GGGGGGGGGGGG. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III Sem. I Sem. II C S L C S L - 2 - 1 Total ore C 28 S 0 L 14 Forme de verificare semestrul I II E Nr. Credite semestrul I II 3 Cod disciplin 53c

HHHHHHHHHHHH. Obiectivele disciplinei Studiul reelei telefonice pornind de la arhitectura centralei telefonice digitale, de la transmisiunile digitale dintre centralele telefonice i încheind cu prezentarea serviciului telefonic la nivel de reea local i global. O atenie deosebit se acord tehnologiei ISDN cu acces BRA i PRA. De asemenea se studiaz sistemele de semnalizare folosite pe linia de abonat i între centralele telefonice. IIIIIIIIIIII. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere. Cunotinele se completeaz la laborator unde se studiaz funcionarea aparatelor telefonice i a circuitelor fundamentale folosite în telefonia digital. JJJJJJJJJJJJ. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitate de la laborator (30%); b) nota de la examenul final (70%). La examen se propun 6 subiecte. KKKKKKKKKKKK. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Cap. 1. Centrale telefonice digitale. Funciile interfeei de abonat într-o central telefonic digital. Arhitectura unitii de racordare a abonailor. Structura costurilor într-o reea telefonic. Matricea de comutaie digital M088. soluii folosite pentru mrirea capacitii matricei de comutaie. Arhitectura unei centrale telefonice digitale. (4 ore). Cap. 2. Transmisiuni digitale. Principiul sistemelor de transmisiuni PCM. Codurile de linie AMI i HDB3. Cadrul folosit de sistemul PCM-30, semnalizarea pe canal asociat. Problema sincronizrii în telefonia digital: funcionarea în modul plesincron, memoria elastic, funcionarea în modul Master-Slave, funcionarea cu tact centralizat. Ierarhii SDH, Multiplexul primar E1, multiplexele superioare: E2, E3 i E4. (6 ore). Cap 3. Tehnologia ISDN. Servicii de baz, servicii suplimentare i teleservicii. Reele telefonice private, tipuri de acces PRA i BRA. Modelul de referin ISDN-BRA. Comunicaia pe busul S. Protocolul de semnalizare folosit pe canalul D (LAPD). Modelul de referin ISDN-PRA, centrale telefonice PABX. (6 ore).

Cap. 4. Sistemul de semnalizare SS7. Tipuri de apeluri. Sistemul de semnalizare R2. Arhitectura sistemului de semnalizare SS7, comparaia dintre organizarea pe nivele a sistemului SS7 i modelul OSI. Nivelul MTP-1 (fizic), soluii de implementare, cuplarea cu nivelul MTP-2. Nivelul MTP-2 (legtur de date): cadre de semnalizare, procedura de acceptare a cadrelor de semnalizare, procedura de aliniere, detecia i corectarea erorilor. Nivelul MTP-3 (reea), informaii specifice nivelului reea, cuplarea cu nivelul MTP-2 i cu nivelul aplicaie, Protocolul ISUP: informaii specifice protocolului ISUP, un exemplu complet de rezolvare a unui apel telefonic cu ajutorul protocolului ISUP, serviciul GTT (Gobal Title Translation). (8 ore). Cap. 7. Arhitectura reelei telefonice. Organizarea ierarhic a reelei telefonice, reeaua local, reeaua naional i reeaua internaional. Planul internaional de numerotaie. (4 ore).

LLLLLLLLLLLL. Coninutul lucrrilor de laborator. La primul laborator se face o prezentare introductiv a sistemelor de comutaie analogic i digital. Studenii execut 6 lucrri de laborator de câte 2 ore cu urmtoarele teme: instalaii telefonice auxiliare, repartitoare, firide, riglete de conexiuni, sertizarea conductoarelor, mufarea cablelor; programarea centralei Olimpia CL, structura centralei TOPEX, programarea centralei TOPEX; operarea centralei TOPEX; transmisiuni prin MODEM în banda telefonic.

O. Bibliografie de elaborare a cursului 1. C. Strugaru: Sisteme de comunicaii digitale, Editura Orizonturi universitare, 2000, Timioara. 2. T. Rdulescu: Reele de telecomunicaii, Editura Thalia, Bucureti 2002. 3. T. Rdulescu: Telecomunicaii. Editura Teora, prima ediie noiembrie 1997, retiprit în martie 1998. 4. E. Borcoci: Sisteme de comunicaii digitale, val 1, Editura Europa nova, Bucureti, 1998. 5. A. Vasilescu, N. Oac, M. Kizik: Transmisiuni PCM, Noiuni de baz i msurri specifice. Editura Tehnic, Bucureti 1992; 6. A. Vasilescu: Iniiere în telefonia digital, Editura Tehnic, Bucureti 1981. 7. 8. G. Niculescu, L. Ioan: Tehnici i sisteme de comutaie, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2001. 9. V. Voicu: ISDN, reele digitale cu integrarea serviciilor, Editura MATRIX ROM, Bucureti 2001. 10. P. Duma: Centrale telefonice electronice, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 1998. P. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni20 1.C. Strugaru: Sisteme de comunicaii digitale, Editura Orizonturi universitare, 2000, Timioara. 2. T. Rdulescu: Reele de telecomunicaii, Editura Thalia, Bucureti 2002. Titular disciplin:

ef Catedr:

s. l. dr. ing. Radu BELEA,

prof. dr. ing. Laureniu FRANGU

20

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" DIN GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

FIA DISCIPLINEI21

Denumirea disciplinei Anul de studiu Regimul disciplinei (Ob, Op, F) Total ore din planul de învmânt Titularul disciplinei ( grad didactic i tiinific, nume, prenume) Catedra de specialitate IV Procesoare de semnal în telecomunicaii 1 Tipul de evaluare final (E/V) Ob Nr. De credite 56 Totalul ore studiu individual 82 Titular curs Titular seminar / lucrri practice/proiect Conf. dr. ing. Nicolau Viorel As. ing. Mzrel Marius Semestrul Electronic i Telecomunicaii V 4

Numrul total de ore (pe semestru) din planul de învmânt Total C S 56 28

LP 28

P

Competene generale (competenele generale sunt menionate în fia specializrii) 1. Cunoatere, înelegere, explicare i interpretare - cunoaterea i utilizarea adecvat a structurii i arhitecturii procesoarelor de semnal; - explicarea i interpretarea diverselor aspecte ale utilizrii procesoarelor de semnal, precum i ale programrii i dezvoltrii de aplicaii - analiza comparativ a diferitelor tipuri de arhitecturi de procesoare de semnal - înelegerea funcionrii sistemelor bazate pe procesoare de semnal Competene specifice disciplinei

2. Instrumental-aplicative - abiliti privind funcionarea procesoarelor numerice de semnal i a circuitelor specifice, precum i interconectarea, programarea i testarea acestora - proiectarea diverselor structuri i arhitecturi cu procesoare de semnal, conform specificaiilor de performan i cost - utilizarea metodelor de testare i diagnosticare a programelor pentru procesoare de semnal - abiliti de msurare a semnalelor unui DSP i de dezvoltare a aplicaiilor în telecomunicaii 3. Atitudinale - contientizarea importanei procesoarelor de semnal i a utilizrii lor în aplicaii - dezvoltarea aptitudinilor de cercetare tiinific i proiectare a sistemelor bazate pe procesoare de semnal - promovarea lucrului în echip i dezvoltarea abilitilor de comunicare - dezvoltarea abilitilor competitive, bazate pe un sistem de valori culturale, morale i civice

21

Fia se completeaz pentru fiecare disciplin din planul de învmânt corespunztor unui program de studii i pentru fiecare semestru în parte. Fia va fi însoit de programa analitic a disciplinei.

Tematic general

Bibliografie obligatorie selectiv

Tematic seminar/lucrri practice/proiect - Noiuni introductive: procesarea numeric a - Studiul programelor utilitare pentru semnalelor; tipuri de aplicaii cu procesoare de dezvoltarea de aplicaii semnal - Transferul datelor prin porturi I/O; - Structura hardware i arhitectura procesoarelor aplicaii de semnal - Conectarea dispozitivelor de intrare la un - Tipuri de date utilizate în procesoare de semnal procesor de semnal; tastatura - Componente software ale procesoarelor de - Conectarea dispozitivelor de ieire; semnal display alfanumeric LCD sau cu LED-uri - Circuite integrate specifice aplicaiilor (ASIC) - Conversia semnalelor i aplicaii de prelucrarea semnalelor în telecomunicaii - Lucrul cu portul serial al procesorului de - Aplicaii generale de transmitere i prelucrare a semnal semnalelor - Programarea timer-elor; aplicaii - Aplicaii de prelucrarea semnalelor în - Transferul datelor prin dma telecomunicaii: filtre numerice, FFT - Aplicaii de calcul vectorial: sumarea ponderat, normalizarea vectorilor, norma i distana euclidian, eroarea ptratic medie - Filtre numerice cu procesoare de semnal - FFT utilizând procesoare de semnal 1. Pucau, Ghe., Nicolau, V., Pucau, V., Codre, B. Procesoare de semnal TMS 320C3X. Aplicaii, Editura Academica, Galai, ISBN 973-8316-48-0, 2004 2. ADSP-218x DSPs Hardware Reference Guide, Analog Devices, 2003 3. ADSP-218x DSPs Instruction Set Reference Guide, Analog Devices, 2003 5. TMS320C30 Products Overview, Texas Instruments, 1998 6. TMS320C3x User's Guide, Literature Number: SPRU031E, Texas Instruments, 1997

Coninutul disciplinei Tematic curs

La stabilirea notei finale se iau în considerare

Media notelor acordate la seminar / lucrri practice Notele obinute la testele periodice sau pariale 10 Nota acordat pentru frecvena i conduita la activiti 10 Notele acordate pentru temele de cas, referate, eseuri, traduceri, studii de caz ... Notele acordate pentru participarea la cercuri tiinifice i/sau la concursuri profesionale Nota acordat la examinarea final 60 Alte note Cerine minime de promovare (pentru nota 5) : Cerine maxime de promovare (pentru nota 10) : - realizarea cu satisfctor a temelor de cas - participarea activ la discuiile de la curs - participarea la activitile de laborator (85%) - realizarea cu foarte bine a temelor de cas - rezultat satisfctor la colocviul la laborator - participarea la toate activitile de laborator - rezultat satisfctor la examenul scris - rezultat foarte bine la colocviul la laborator - rezultat foarte bine la examenul scris

Ponderea exprimat în % {total = 100%} 20

Estimai timpul total (ore pe semestru) al activitilor de studiu individual pretinse studentului (completai cu zero activitile care nu sunt cerute) 1. descifrarea i studiul notielor de curs 8. pregtire prezentri orale 1 2. studiu dup manual, suport de curs 9. pregtire examinare final 8 3. studiul bibliografiei minimale indicate 10. consultaii 10 4. documentare suplimentar în bibliotec 11. documentare pe net 10 5. activitate specific de pregtire pt. seminar / 12. alte activiti 10 lucrri practice 6. realizare teme de cas, eseuri, referate, 13. alte activiti 10 proiecte, traduceri etc. 7. pregtire teste periodice sau pariale 14. alte activiti

26 1 6

Total ore studiu individual (pe semestru) = 82

Data întocmirii: 27.01.2007 Titular curs: Conf. dr. ing. Nicolau Viorel Semntura: Titular seminar/lucrri practice/proiect: As. ing. Mzrel Marius Semntura: ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA Inginerie Electric i Electronic CATEDRA / DEPARTAMENTUL Electronic i Telecomunicaii Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Comunicaii mobile i prin satelit MMMMMMMMMMMM.

Anul de studiu Nr. ore Anul IV Sem. I Sem. II C L C L 2 1 C 28

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore L 14 Forme de verificare Sem. I Ex Sem. II Nr. credite Sem. I 4 Sem. II Cod disciplin Com65

NNNNNNNNNNNN.

Obiectivele disciplinei: Disciplina are obiectivul de cunoatere a principiilor de realizare i funcionare a sistemelor i echipamentelor folosite în comunicaiile radio mobile terestre i în comunicaiile mobile prin satelit. Cunoaterea structurii sistemelor de comunicaii mobile Cunoaterea caracteristicilor resurselor de comunicaii ale sistemelor terestre. Cunoaterea modului de gestionare a resurselor de comunicaii în sistemele de comunicaii mobile Cunoaterea standardelor generaiilor de comunicaii mobile Cunoaterea structurii sistemelor de comunicaii prin satelit. Cunoaterea caracteristicilor resurselor de comunicaii ale sistemelor prin satelit.

OOOOOOOOOOOO. Metode de predare ­ învare: prelegerea, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii i scenarii de lucru. PPPPPPPPPPPP. Forme i metode de evaluare: evaluare continu ( pondere 20% ) prin probe practice i (pondere 30%) teme de cas ( de rezolvat o tem impusa din tematica disciplinei; ); evaluare sumativ (pondere 50%) prin probe scrise. QQQQQQQQQQQQ. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

I. Sisteme de comunicaii mobile terestre i prin satelit­ 6 cursuri

1. Sisteme celulare: concepte de baz / 4 ore Definiia conceptului de sistem celular. Elementele fundamentale ale conceptului celular. Reutilizarea frecvenei. Divizarea celulelor. Proprieti ale geometriei celulare. Arhitectura unui sistem celular. Definirea i distribuia seturilor de canale. Calitatea serviciului de comunicaie. Capacitatea unui sistem celular. Creterea capacitii sistemelor celulare: divizarea, sectorizarea, zonarea. Traficul în sistemele celulare. 2. Gestionarea resurselor de comunicaii / 4 ore Tehnici de alocare a canalelor. Clasificarea algoritmilor de alocare. Metode statice de alocare a canalelor. Metode dinamice de alocare a canalelor. Metode de alocare pentru sisteme unidimensionale. Metode hibride de alocare a canalelor. Metode flexibile de

alocare a canalelor. Canalul radiomobil: predicia valorii medii a puterii recepionate. Pierderi de propagare. Pierderi de propagare în aer liber. Pierderi de propagare prin reflexie. Pierderi de propagare prin refracie. 3. Sistemul G.S.M. / 6 ore Istoricul elaborrii sistemului G.S.M. Arhitectura reelei G.S.M. Evidena i gestionarea mobilelor. Stabilirea unei comunicaii. Transferul intercelular. Caracteristici tehnice ale sistemului G.S.M. Canalul radio G.S.M. Modulaia G.M.S.K.: emisia, recepia. Saltul de frecven. Tehnici de multiplexare. Diviziunea în frecven. Diviziunea în timp. Rezervare de pachete. Diviziune ortogonal în frecven. Accesul multiplu cu diviziune în cod. Canalele logice. Canalele de trafic. Organizarea canalelor radio. 4. Sisteme 2.5 G / 2 ore Tehnologia HSCSD. Tehnologia GPRS. Tehnologia EDGE. 5. Sisteme 3G / 6 ore Sistemul UMTS: Modelul reelei UMTS, Domeniile reelei UMTS, Arhitectura structural, Interfaa radio Uu, Emitorul DS-CDMA, Receptorul DS-CDMA, Receptorul Rake. 6. Sisteme de comunicaii prin satelit / 8 ore Aspecte generale privind sistemele de comunicaii prin satelit. Terminologie. Principiile radiocomunicaiilor prin satelit. Tipuri de comunicaii prin satelit. Orbitele sateliilor: orbita geostaionar, Orbita non-geostaionar, Frecvenele de lucru ale sistemelor de comunicaii prin radiorelee i comunicaii prin satelii, Conectivitatea în sistemele de comunicaii prin satelit RRRRRRRRRRRR. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Laborator introductiv / 2 ore 2. Modelul Hata de propagare radio / 2 ore 3. Modelul Okumura de propagare radio / 2 ore 4. Canalele radio în standardul GSM / 2 ore 5. Puterea de emisie în standardul GSM / 2 ore 6. Parametrii de semnalizare specifici mecanismelor de transfer în sistemul GSM / 2 ore 7. Vocoderul terminalului mobil GSM / 2 ore 8. Alocarea fix a canalelor în sistemele de comunicaii radio mobile celulare / 2 ore 9. Alocarea dinamic a canalelor în sistemele de comunicaii radio mobile celulare / 2 ore 10. Alocarea hibrid a canalelor în reelele celulare / 2 ore 11. Alocarea flexibil a canalelor în reelele celulare / 2 ore 12. Planificarea sistemelor de comunicaii celulare. Exerciii de proiectare / 2 ore 13. Planificarea alocrii canalelor în sistemele de comunicaii celulare. Exerciii de proiectare / 2 ore 14. Studiul terminalului GSM / 2 ore

SSSSSSSSSSSS. Bibliografie de elaborare a cursului

8. Ion Bogdan : Comunicatii mobile, Editura Tehnopress, Iasi 2003 9. Ion Bogdan : Comunicatii mobile, Editura Tehnopress, Iasi 2006 10. Eugen Marza, Calin Simu : Comunicatii mobile, principii si standarde, Editura de Vest, Timisoara 2003

Data aprobrii programei analitice în catedr / departament

(Semntura) Director departament / ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Stiintei, nr.. 2; Tel / Fax: 0236-470905; 461353

URL: http://www.fie.ugal.ro PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: COMPRESIA DATELOR TTTTTTTTTTTT.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore C 20 S L 20 Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem. I Sem. II 4 57c Cod disciplin

Anul IV Sem. I Sem. II C S L C S L 2 2

UUUUUUUUUUUU. Obiectivele disciplinei: Disciplina isi propune sa dezvolte si sa exemplifice transformarea de reducere a cantitatii de informatie, numita compresie, folosind abordarea bazata pe prelucrarea semnalelor si din punctul de vedere al transmisiei si stocarii informatiei. Cunoasterea si insusirea metodelor si algoritmilor de compresie cu si fara pierdere de informatie, cu precadere aplicatii pentru sursele de informatie de tip text, audio, voce si imagini; Cunoasterea si insusirea diferentelor si a similaritatilor dintre compresie, ascundere si secretizare a informatiei. VVVVVVVVVVVV. Metode de predare ­ învare: prelegerea, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii si scenarii de lucru. Formularea si urmarirea temelor de casa obligatorii la laborator si facultative la curs. WWWWWWWWWWWW. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 10% ) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 70%) prin probe scrise/orale; evaluare sumativa (pondere 20%) prin probe practice. XXXXXXXXXXXX. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

1. Introducere in compresia datelor / 1 curs = 2 ore Introducere. Surse de informaie si codificare. Masuri de apreciere a compresiei. Clasificarea metodelor de compresie a datelor. Exemplu de compresie: codarea run-length (RLC). Localizarea transformarii de compresie. 2. Compresia surselor de tip text / 3 cursuri = 6 ore

Clasificarea metodelor de compresie text. Compresia statistica: Algoritmul Shannon-Fano, Huffman static si dinamic. Codarea aritmetica cu si fara scalare. Compresia bazata pe dictionare: Algoritmii LZSS si LZW.

3. Compresia audio si a vorbirii / 3 cursuri = 6 ore

Debitul de informatie al surselor audio. Motivatia compresiei vorbirii . Motivatia compresiei audio. Schema bloc a unui sistem cu codec audio. Compresia vorbirii. Compresia vorbirii in domeniul timp. Compresia vorbirii prin metoda LPC. Compresia audio. Codarea perceptuala. Codarea domeniului de frecventa. Standarde de compresie audio. Descrierea standardului MPEG-audio 4. Compresia imaginilor / 3 cursuri = 6 ore Introducere. Reprezentarea imaginilor. Aspecte ale perceptiei vizuale. Necesitatea compresiei imaginilor. Tehnici de baza in compresia imaginilor (imagini statice). Compresia prin re-cuantizare. Compresia prin transformari unitare. Compresia prin cuantizarea vectoriala. Tehnici de baza in compresia video (imagini dinamice). Compresia prin sub-esantionare si interpolare. Compresia prin compensarea miscarii. Standarde in compresia imaginilor YYYYYYYYYYYY. Coninutul lucrarilor de laborator / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Analiza performatelor arhivatoarelor si utilitarelor comerciale / 2 ore 2. Compresia surselor de tip text cu RLE / 2ore 3. Compresia surselor de tip text cu metode adaptive / 2 ore 4. Compresia aritmetica / 2 ore 5. Compresia cu metode bazate pe dictionar (LZW) / 2 ore 6. Compresia perceptuala a surselor audio / 2 ore 7. Compresia prin codarea transformarii a surselor audio / 2 ore 8. Compresia vocii cu LPC / 2 ore 9. Compresia imaginilor prin cuantizare vectoriala / 2 ore 10. Compresia imaginilor prin codarea transformarii / 2 ore ZZZZZZZZZZZZ. Bibliografie de elaborare a cursului

1. Mark Nelson and Jean-loup Gailly, The Data Compression Book, 2nd edition, M&T Books, New York, NY,1995. 2. Khalid Sayood, Introduction to Data Compression, Morgan Kaufmann, 2000. 3. David Salomon, Data Compression. The Complete Reference. 3rd edition, Springer, 2004. 4. Radescu Radu, Compresia fara pierderi, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2003. 5. Zoran S. Bojkovic, Corneliu I. Toma, Vasile Gui, Radu Vasiu, Advanced Topics in Digital Image Compression, Editura Politehnica, 1997. 6. Daniela Tarniceriu, Valeriu Munteanu, Compresia fara pierderi a datelor, Editura CERMI, 2006. Resurse internet Data Compresion page, actualizata de Mark Nelson, are si index de termeni, http://www.datacompression.info/. Mitsuharu ARIMURA's Bookmarks on Source Coding/Data Compression, http://www.hn.is.uec.ac.jp/~arimura/compression_links.html General information on data compression, http://www.data-compression.info/ index.htm Data compression consulting, http://www.compressconsult.com/ Interactive Data Compression Tutor, http://www.eee.bham.ac.uk/WoolleySI/All7/ main.htm Stanford University, USA, http://www.stanford.edu/~udara/SOCO/start.htm. Linkoping University, Sweden, http://www.icg.isy.liu.se/courses/tsbk01/material/ Tutorial colections, http://www.wave-report.com/tutorials/VC.htm AAAAAAAAAAAAA. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni

Aiordachioaie Dorel. Compresia si http://www.etc.ugal.ro/daiordachioaie/index.htm

securitatea

datelor.

Note

curs.

Data aprobrii programei analitice în catedr: 10.10.2006 ef catedr, Prof.dr.ing. Laurentiu Frangu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ISCEE Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr.2 Nr. telefon / fax: 0236 470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Automate Programabile BBBBBBBBBBBBB.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore C 28 L 14 Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem. I Sem. II 3 Cod disciplin 47

Anul III Sem. I Sem. II C L C L 2 1

CCCCCCCCCCCCC. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea deprinderilor necesare absolvenilor pentru abordarea, d.p.d.v. al inginerului electronist din domeniul telecomunicatiilor, a sistemelor cu automate programabile, in special din punctul de vedere al tipurilor de interfete de comunicatie. Obiectivele concrete se refer la urmtoarele cunotine de baz i competene: Sisteme de conducere cu microprocesor, schema generala a unui sistem cu microprocesor, microcontroler, DSP; Tipuri de module de comunicatie, standarde de comunicatie si protocoale, ex: RS232, RS422, RS485, Modbus, Profibus, Canbus; Sisteme de comunicatie prin Ethernet si GSM; Tipuri de automate programabile, module de comunicatie cablate sau wireless. DDDDDDDDDDDDD. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere la tabl sau cu mijloace de proiecie, dup posibiliti. Predarea este interactiv, în sensul c în zonele de conexiune cu alte discipline sau cu cunotine deja cptate, este apelat auditoriul pentru reamintire i reînprosptare. De asemenea se testeaz auditoriul în ceea ce privete înelegerea noiunilor predate, procedându-se, atunci când este cazul, la reveniri i explicaii suplimentare. În cadrul lucrrilor practice studenii primesc tem individualizat pentru proiectarea si programarea unui sistem cu microcontroler, programarea unui sistem cu automate programabile si a unui modem GSM tip wireless CPU. Studentul, în pregatirea lucrrilor practice, studiaza tipul de programe utilizate pentru automate programabile, tipuri de limbaje de programare pentru microcontrolere precum si limbajul specific modem-urilor GSM cu posibilitatea programarii interne. EEEEEEEEEEEEE. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: activitatea de laborator prin evaluarea modului de rezolvare a fiecrei teme, ponderea global fiind de 50%; verificare finala prin lucrare scrisa in saptamana 14, cu pondere 50%.

FFFFFFFFFFFFF. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Schema bloc a unui sistem cu microprocesor, respectiv microcontroler(2 ore); Tipuri de microcontrolere si DSP utilizate in cazul automatelor programabile, particularizare pentru domeniul comunicatiilor.(6 ore); Tipuri de sisteme de comunicatie cablate industriale, protocoale aferente si module de extensie specifice: RS232, RS485, Modbus, Profibus (4 ore); Retea cablata de tip Ethernet industrial(2 ore); Sisteme de comunicatie wireless: GSM, GPRS, SMS, solutia utilizarii unui modem comandat prin comenzi AT de un automat programabil si solutia utilizarii unui modem GSM tip wireless CPU (6 ore); Protocolul TCP/UDP/IP utilizat pentru aplicatii prin GPRS( 2ore); Pachete de programe pentru automate programabile: Sucusoft Moeller, Step 7 Siemens (2ore); Pachetul de programare M2M Power utilizat pentru modem-uri GSM(2 ore); Exemple de aplicatii utilizand automate programabile si interfetele de comunicatie cablate sau wireless(4 ore). GGGGGGGGGGGGG. Coninutul lucrarilor practice / numr de ore pentru fiecare tem: Programarea microcontrolerului Atmel AVR Atmega utilizand limbajul de asamblare din pachetul AVR studio (3 ore), exemple de programe; Programarea microcontrolerului Atmel cu ajutorul limbajelor de nivel inalt: Code Vision AVR (,,C"), respctiv Bascom (Basic), exemple de programe (3 ore); Programarea unui modem GSM prin comenzi AT pentru transmiterea/ receptia unui mesaj SMS, pentru comunicatia prin GPRS, utilizand protocolul TCP/UDP/IP (2 ore); Programrea unui modul de interfata Ethernet NM7000A (1 ore); Programarea automatului programabil utilizand pachetul Sucusoft Moeller (3 ore); Pachetul M2Mpower utilizat pentru modemul GSM GT47 Sony Ericsson, exemple de programe pentru SMS, GPRS ( 2 ore); HHHHHHHHHHHHH. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Cristian Vasilache, Automate programabile, note de curs 2. Liviu Kreindler, Raducu Giuclea, Bazele microprocesoarelor, Ed. Matrix Rom, Bucuresti 1997 3. Ken Arnold, Embedded Controller Hardware Design, LLH Technology Publishing, SUA 2000 4. I. Susnea and M. Mitescu, Microcontrollers in Practice, Springer Berlin Heidelberg 2005 5. W. Bolton, Programmable Logic Controllers, Elsevier Newnes. 2006 6. Claus Kuhnel, Programming of Microcontrollers with Ease, Universal Publishers, SUA 2001 7. E.A. Parr, Programmable Controllers An engineer's guide, Newnes 2003 8. AVR Studio, manual de utilizare 9. Atmel AVR Atmega 16x, data sheet 10. NM7000, 7010A, data sheet 11. GT 47, manual de implementare, comenzi AT 12. Sucusoft Easy, manual de utilizare

IIIIIIIIIIIII.

Bibliografie minimal de studiu pentru studeni22

1. 1. Cristian Vasilache, Automate programabile, note de curs 2. Liviu Kreindler, Raducu Giuclea, Bazele microprocesoarelor, Ed. Matrix Rom, Bucuresti 1997 3. Claus Kuhnel, Programming of Microcontrollers with Ease, Universal Publishers, SUA 2001 4. E.A. Parr, Programmable Controllers An engineer's guide, Newnes 2003 5. AVR Studio, manual de utilizare 6. Atmel AVR Atmega 16x, data sheet 7. NM7000, 7010A, data sheet 8. GT 47, manual de implementare, comenzi AT 9. Sucusoft Easy, manual de utilizare

Data aprobrii programei analitice în catedr (Semntura) ef catedr

22

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru surdeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTROTEHNIC, MAINI I INSTALAII ELECTRICE Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: MAINI I ACIONRI ELECTRICE JJJJJJJJJJJJJ. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul C Sem I S L P C 28 Sem. II S L 28 P C 28 Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II 5 Cod discipli n UG IETC 36e

-

-

-

-

-

-

28

-

-

E

-

KKKKKKKKKKKKK. Obiectivele disciplinei: Dobândirea unui sistem structurat de cunotine specific disciplinei cuprinzând concepte, principii, legi, teorii - în scopul realizrii culturii tehnice de specialitate; Formarea i dezvoltarea capacitii de transfer, de valorificare independent a informaiei; Însuirea unui limbaj (scris, vorbit, reprezentri simbolice) adecvat domeniului mainilor electrice; Formarea i dezvoltarea deprinderilor i abilitilor necesare pentru executarea activitilor practice cerute de sistemele moderne de acionare; Formarea deprinderilor de exploatare corect i raional a mainilor electrice; Formarea capacitii de investigare experimental i dezvoltarea gândirii economice; Dezvoltarea creativitii, cultivarea aptitudinilor i talentelor legate de activitile productive specifice domeniului. LLLLLLLLLLLLL. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, combinat cu dialogul. Cunotinele se completeaz la laborator, când are loc participarea direct a studenilor la dezbaterea lucrrilor, rezolvarea temelor de laborator.

Metodele pedagogice folosite: conversaia euristic, expunerea, problematizarea, învaarea prin rezolvarea de probleme, studiul de caz, dialogul, inducia.

MMMMMMMMMMMMM. Forme i metode de evaluare: Evaluare formativ i cu caracter de diagnosticare, realizat în cadrul activitii de laborator, prin: teste teoretice periodice i discutarea rezultatelor, urmrirea modului în care studenii rezolv problemele propuse cu scopul de a depista i corecta greelile acestora (nota N11). Evaluare sumativ, realizata prin verificarea practica final de la laborator (N12) i examenul scris, final (nota N2). OBS:

La primul curs, se prezint studenilor modul în care vor fi evaluai i notai la disciplina respectiv. Principii de notare Notarea activitii din timpul anului: N1 o Verificarea sistematic a referatelor elaborate de studeni în urma determinrilor experimentale realizate în cadrul lucrrilor practice: N11 o Verificare final laborator: N12 o N1=0.25*N11+0.75*N12 Lucrare scris la examen: N2 o Teorie ­ nota maxim 10, nota minim promovare 5, nota N21 o Probleme ­ nota maxim 10, nota minim promovare 5, nota N22 o N2=0.5*N21+0.5*N22 Nota final: NF=0.45*N1 + 0.55*N2 OBS: Prezentarea la examen este condiionat de notarea activitii (cu minim 5) din timpul anului. Examenul este scris (2.5 ore) La proba scris, studentul trebuie s primeasc minim nota 5 atât la teorie cât i la probleme. NNNNNNNNNNNNN. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Cap.1. Transformatorul electric: Principiul de funcionare al transformatorului electric. Ecuaiile funcionale în regim staionar. Schema echivalent. Diagrama de fazori. Regimurile staionare de funcionare ale transformatorului electric monofazat: Funcionarea în gol; Funcionarea în scurtcircuit; Funcionarea în sarcin. Bilanul de puteri i caracteristicile transformatorului electric monofazat. Încercrile transformatorului monofazat. Transformatorul trifazat: Particulariti constructive i funcionale ale transformatoarelor electrice trifazate. Încercarile transformatorului electric trifazat. (5 ore) Cap.2. Probleme generale ale mainilor de curent alternativ: Câmpul magnetic pulsatoriu. Câmpurile magnetice învârtitoare ale mainilor de curent alternativ: Câmpul magnetic învârtitor al unei armturi mobile; Câmpul magnetic învârtitor al unei înfurri trifazate. T.e.m. induse de câmpurile magnetice învârtitoare în înfurrile de curent alternativ. Reacia magnetic a indusului. Cuplul electromagnetic dezvoltat în mainile trifazate de curent alternativ. (3 ore) Cap.3. Maina asincron trifazat: Regimurile energetice ale mainii asincrone: Regimul de motor; Regimul de generator; Regimul de frân. Ecuaiile funcionale în regim staionar ale motorului asincron trifazat: Schema echivalent; Diagrama de fazori. Caracteristicile motorului asincron trifazat: Caracteristica mecanic a motorului asincron cu rotor bobinat; Caracteristica randamentului; Caracteristica factorului de putere. Pornirea motoarelor asincrone trifazate. Reglarea vitezei motoarelor asincrone trifazate. Utilizarea mainii asincrone pentru frânare în acionrile electrice. Servomotorul asincron monofazat i bifazat: particulariti constructive i caracteristici de performan. (5 ore) Cap.4. Maina sincron: Ecuaiile funcionale în regim staionar ale motorului sincron trifazat: Schema echivalent; Diagrama de fazori. Caracteristicile motoarelor sincrone trifazate: Caracteristica mecanic; Caracteristica în ,,V". Servomotoare sincrone: particulariti constructive i caracteristici de performan. (5 ore) Cap.5. Maina de curent continuu: Fenomenul de excitaie; Tensiunea electromotoare indus; Cuplul electromagnetic. Ecuaiile funcionale în regim staionar ale motoarelor de c.c..

Caracteristicile motoarelor de curent continuu: Clasificarea mainilor de curent continuu dup tipul excitaiei; Caracteristicile motorului de c.c. cu excitaie separat (derivaie). Pornirea motoarelor de curent continuu. Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu. Servomotoare de c.c. excitate cu magnei permaneni: particulariti constructive i caracteristici de performan. (5 ore)

Cap.6. Acionri electrice cu maini de c.c. i curent alternativ: Sisteme moderne de acionare cu motoare de c.c.. Sisteme de acionare cu motoare asincrone. Sisteme de acionare cu maini sincrone. (5 ore)

OOOOOOOOOOOOO. Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare tem: PPPPPPPPPPPPP. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: 1.Încercrile transformatorului electric monofazat (2 ore); 2.Transformatorul electric trifazat: determinarea raportului de transformare i a indicelui grupei de conexiuni (2 ore); 3.Motorul asincron trifazat cu rotor bobinat: Separarea pierderilor in fier de pierderile de natur mecanic (2 ore); 4.Încercrile motorului asincron trifazat cu rotor bobinat (2 ore); 5.Pornirea automatizat direct a motoarelor asincrone trifazate: pornirea într-un sens; pornirea i inversarea sensului de rotaie (2 ore); 6.Pornirea automatizat indirect a motoarelor asincrone trifazate: pornirea stea ­ triunghi (2 ore); 7.Frânarea motoarelor asincrone trifazate: frânarea contracurent; frânarea dinamic (2 ore); 8.Trasarea caracteristicilor funcionale i de performan ale motorului sincron cu poli înecai (2 ore); 9.Caracteristicile motoarelor de curent continuu cu excitaie separat (2 ore); 10.Alegerea servomotoarelor de curent continuu excitate cu magnei permaneni (2 ore); 11.Comanda mainilor asincrone cu ajutorul convertoarelor de frecven (2 ore); 12.Comanda mainilor de c.c. cu ajutorul chopperelor (2 ore). QQQQQQQQQQQQQ. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: RRRRRRRRRRRRR. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Voncil I., Clueanu D., Badea N., Buhosu R., Munteanu Cr. ­ Maini electrice ­ Ed. Fundaiei Universitare ,,Dunrea de Jos" din Galai, 2003; 2. Clueanu D., Teodorescu R., Berbeciu M., Badea N., - Maini electrice ­ Note de curs ­ Universitatea ,,Dunrea de Jos" din Galai, 1994; 3. Bivol I., - Sisteme de acionare electric: modelare, simulare identificare - uz intern, Univ.Galai, 1994; 4. Cioc I., Vlad I., Calot G., - Transformatorul electric. Construcie. Teorie. Proiectare. Fabricare. Exploatare, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1989; 5. Fransua Al., Mgureanu R., - Maini i acionri electrice. Elemente de execuie, Ed. Tehnic, Bucureti, 1986; 6. Bl C., - Maini electrice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982; 7. Câmpeanu A., - Maini electrice, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1978; 8. Nicolaide A., - Maini electrice, vol.I, II, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1975; 9. Dordea T., - Maini electrice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1970.

SSSSSSSSSSSSS.Bibliografie minimal de studiu pentru studeni

Cursuri în format electronic:

1. Voncil I., Clueanu D., Badea N., Buhosu R., Munteanu Cr. ­ Maini electrice: www.emie.ugal.ro.

Cri aflate în bibliotec:

a. Voncil I., Clueanu D., Badea N., Buhosu R., Munteanu Cr. ­ Maini electrice ­ Ed. Fundaiei Universitare ,,Dunrea de Jos" din Galai, 2003; b. Bivol I., - Sisteme de acionare electric: modelare, simulare, identificare - uz intern, Univ.Galai, 1994; c. Bivol I., Rou E., - Îndrumar de laborator pentru acionri electrice ­ uz intern, Univ. Galai, 1994.

Data aprobrii programei analitice în catedr: 15.09.2006

ef catedr Prof.dr.ing. Toader Munteanu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTROTEHNIC, MAINI I INSTALAII ELECTRICE Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC Disciplina: ELECTRONIC I INFORMATIC INDUSTRIAL TTTTTTTTTTTTT.

Anul de studiu Nr. ore Anul III C Sem I S L P C Sem. II S L P C

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore S L Forme de verificare Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

P

-

-

-

-

3

0

2

0 42

-

28

-

-

E

-

5

41e

UUUUUUUUUUUUU. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea cunotinelor despre circuitele de comand ale electronicii industriale, analogice i numerice, precum i a metodelor specifice de transfer i prelucrare a informaiei numerice în echipamentele industriale. Studentul trebuie s fie capabil s identifice schemele clasice, s cunoasc metodele de analiz, s evalueze performanele circuitului, s foloseasc aparatele de laborator adecvate i s msoare principalii parametri. La absolvire, studenii trebuie s aib competen în analiza circuitelor de electronic industrial, în efectuarea de msurri asupra acestora i în alegerea echipamentelor de informatic industrial. VVVVVVVVVVVVV. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, cu ajutorul videoproiectorului. Predarea este orientat pe dou obiective: - formarea cunotinelor cu caracter tehnologic din domeniul circuitelor de comand ale electronicii industriale, precum i al informaticii industriale. Se accentueaz aspectele fizice i intuitive pentru înelegerea principiilor i a metodelor de analiz; - formarea de competene (în sensul de ,,a ti s faci"), într-o arie determinat de probleme derivate din tematica disciplinei. Aplicaiile de laborator sînt în concordan cronologic cu predarea cursului i se bazeaz pe coninutul acestuia. La curs se stimuleaz reactivitatea studenilor, iar la orele de aplicaii se stimuleaz activitatea independent a acestora. WWWWWWWWWWWWW. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: a) examenul final scris, cu ponderea în nota final de 75%. b) verificare cu not separat a laboratorului (realizare circuit, msurare) 25% XXXXXXXXXXXXX. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Introducere (2 ore): - Introducere, recapitularea noiunilor preluate de la cursurile precedente. 2. Circuite analogice, liniare i neliniare, folosite pentru comand (10 ore): - Amplificatoare, amplificator de instrumentaie, integratoare, convertoare curent/tensiune i tensiune/curent.

Circuite cu histerezis. Aplicaii. Circuite neliniare cu caracteristic neted. Circuite neliniare cu caracteristica liniar pe poriuni. Implementare analogic i numeric. Circuite de limitare. Implementare analogic i numeric. 3. Izolarea galvanic (6 ore): - Scopul izolrii galvanice. Proprietile circuitelor. - Circuite de izolare pentru semnale numerice. - Circuite de izolare pentru semnale analogice. 4. Circuite specifice pentru traductoare (4 ore): - Circuite pentru punte tensometric i pentru traductoare de temperatur. - Circuite pentru traductoare cu compensare (traductor de curent cu compensarea fluxului magnetic). - Circuite pentru traductoare de impulsuri. 5. Regulatoare automate i circuite de protecie automat (8 ore): - Regulatoare cu histerezis. - Comparatoare. - Componentele P, I, D, în regulatoare fr interaciunea parametrilor. Implementare analogic. - Regulatoare cu interaciunea parametrilor. Regulatoare cu ieirea în impulsuri. - Circuite de protecie automat. - Implementarea numeric a regulatoarelor automate. 6. Echipamente de informatic industrial (12 ore): - Cerine tipice pentru aparatele electronice industriale. - Afioare, circuite de introducere a datelor, calculatoare pentru mediul industrial. - Dispozitive de automatizare locale, cu microcontrolere. - Magistrale utilizate pentru transferul datelor. YYYYYYYYYYYYY. Coninutul laboratorului: - cunoaterea aparatelor i a metodelor de msurare (2 ore); - circuite pentru traductoare de mrimi lente (4 ore); - circuite pentru traductoare de mrimi rapide (4 ore); - circuite de înmulire-împrire (2 ore); - izolarea galvanic cu modulare-demodulare (2 ore); - regulator automat continuu (2 ore); - regulator automat cu ieire în impulsuri (2 ore); - Circuite numerice pentru traductoare în impulsuri (2 ore); - Implementarea regulatoarelor i a proteciilor cu microcontroler (6 ore); - verificare (4 ore). ZZZZZZZZZZZZZ. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Frangu L., Caraman S., Electronic Industrial, Ed. Academica, 2001 2. Pantelimon C. .a., Electronic industrial, E.D.P., 1982 Data aprobrii programei analitice în catedr: ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA CATEDRA ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII Adresa: Stiintei, nr.. 2; Tel / Fax: 0236-470905; 461353

URL: http://www.fie.ugal.ro

PROGRAMA ANALITIC Disciplina: COMUNICAII DIGITALE AAAAAAAAAAAAAA. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

-

-

-

-

2

-

1

-

28

-

14

-

-

V

-

3

47ea

BBBBBBBBBBBBBB. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea cunotinelor despre sistemele de telecomunicaii, codare i interfeele de comunicaii de date la nivel fizic. La absolvire, studenii trebuie s aib competena în folosirea codurilor de reprezentare a informaiei, a codurilor de linie, a interfeelor uzuale. Ei trebuie s fie capabili s programeze dispozitivele numerice adecvate comunicaiilor pe distan mare sau între procesoare. CCCCCCCCCCCCCC. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere, cu ajutorul videoproiectorului. Predarea este orientat pe dou obiective: - formarea cunotinelor cu caracter fundamental-teoretic din domeniul ,,Comunicaii digitale". Se accentueaz aspectele fizice i intuitive pentru înelegerea principiilor i a realizrilor tehnologice; - formarea de competene (în sensul de ,,a ti s faci"), într-o arie determinat de probleme derivate din tematica disciplinei. Aplicaiile de laborator sînt în concordan cronologic cu predarea cursului i se bazeaz pe coninutul acestuia. La curs se stimuleaz reactivitatea studenilor, iar la orele de aplicaii se stimuleaz activitatea independent a acestora. DDDDDDDDDDDDDD. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: a) activitatea de la laborator; evaluarea acestei activiti are ponderea de 25% b) testul final de evaluare la laborator, cu ponderea de 25% c) verificarea scris pe parcurs, cu ponderea în nota final de 50%. EEEEEEEEEEEEEE. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Introducere (2 ore): - Introducere, telecomunicaii, istoric. - Semnal telegrafic. - Organisme de reglementare în telecomunicaii 2. Semnalele folosite în telecomunicaii (2 ore): - Semnal analogic, semnal numeric

- Eantionarea, teorema eantionrii, conversia A/D, zgomotul de cuantizare. - Distorsiunile introduse de canal. 3. Medii de transmisiuni (4 ore): - Proprietile canalului de comunicaie. - Transmisiunea pe cablu (coaxial, bifilar simetric), impedana caracteristic . - Transmisiunea radio, band ocupat, perturbaii. - Transmisiunea pe fibr optic, construcie, moduri, atenuare, proprieti mecanice, capacitate. - Transmisiunea optic în mediu liber. 4. Coduri de reprezentare a informaiei i coduri de linie (4 ore): - Proprietile codurilor pentru memorare i pentru transmisiune. - Cod Morse, cod CCITT, cod ASCII, cod binar natural, cod Gray. - Coduri de linie: semnal neutral, semnal polar, AMI, bifazic. 5. Transmisiuni în banda de baz (10 ore): - Interfa de comunicaie serial; standard RS232. - Interfa de comunicaie paralel; standard IEEE 1284. - Alte interfee pentru microcalculatoare: 1 wire, I2C, SPI. - Transmisiuni pe mai multe niveluri. 6. Transmisiuni modulate (4 ore) - MA, modulaia în cuadratur. - MF, MP - Demodularea - Modemuri 7. Verificare (2 ore) FFFFFFFFFFFFFF. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: - Sisteme de numeraie, cod binar natural, cod Gray (2 ore) - Interfaa serial (2 ore) - Interfaa paralel (2 ore) - Programarea interfeelor pe un microntroler (2 ore) - Interfaa 1 wire (2 ore) - Interfaa I2C (2 ore) - Interfaa SPI (2 ore) GGGGGGGGGGGGGG. Tematica proiectului / numr de ore pentru fiecare etap: HHHHHHHHHHHHHH. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Mitescu I., Comunicaii de date, Ed. Fundaiei Univ. "Dunrea de Jos" Galai, 2005 2. Frangu L., note de curs, http://www.etc.ugal.ro/lfrangu/comdate.htm Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr

FACULTATEA INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Domneasc 111, corp Y Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Construcia aparatelor electronice IIIIIIIIIIIIII.

Anul de studiu Nr. ore

Locul disciplinei în planul de învmânt:

IV Sem. II C L Total ore C 28 L 14 Forme de verificare Sem. I E Sem. II Nr. credite Sem. I 3 Sem. II Cod disciplin 48

Anul Sem. I C L 2 1

JJJJJJJJJJJJJJ. Obiectivele disciplinei: KKKKKKKKKKKKKK. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere. Cunotinele se completeaz la laborator, când are loc participarea direct a studenilor la dezbaterea problemelor de studiat, la efectuarea lucrrilor practice, la prelucrarea i interpretarea rezultatelor. LLLLLLLLLLLLLL. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor va lua în considerare: a) activitatea de la laborator (20); b) nota de la examenul final (80%). E. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Cap.1. Introducere în CAE. Moduri de clasificare a aparatelor electrice. Etapele realizrii unui aparat electric ( 2 ore) Cap.2. Proiectarea termic în CAE. Generaliti. Transmiterea cldurii. Mrimi caracteristice. Moduri de transmitere a cldurii. Conducia termic. Convecia termic. Radiaia termic. Dispozitive de rcire. (6 ore) Cap.3. Introducere în compatibilitatea electromagnetic (CEM). Generaliti. Surse de perturbaii. Aprecierea cantitativ a CEM. Natura interferenelor i cile lor de propagare. Cuplajul galvanic. Cuplajul electric. Cuplajul magnetic. Cuplajul electromagnetic. Perturbaii de mod normal. Perturbaii de od comun. Pmânt i mas. Mecanisme de cuplaj i msuri antiperturbative. Cuplarea parazit inductiv. Cuplarea parazit capacitiv. Conectarea la mas a traductoarelor i conectarea masei la pmântare.(10 ore) Cap.4. Influena factorilor de mediu asupra aparatelor electronice. Protecia împotriva acestora. Generaliti. Aciunea umiditii. Corodarea metalelor. Efecte în materiale dielectrice. Influena mediului biologic. Influena prafului. Influena radiaiei solare directe. Protecia la aciunea factorilor atmosferici. (2 ore) Cap.5. Aciunea factorilor mecanici asupra aparatelor electronice i protecia acestora. Aciunea vibraiilor. Aciunea ocurilor. Degradarea aparatelor prin eforturi mecanice. Estimarea frecvenelor de oscilaie a elementelor. Amortizoare mecanice. (4 ore) Cap.6. Tehnologia de asamblare în aparatele electronice. Subansambluri electronice. Principii de proiectare. Conectarea în aparatele electronice. Cablaje imprimate. Materiale pentru cablaje imprimate. Tehnologii de fabricare a cablajelor imprimate. Tehnologii de lipire. Forme de cablu. (4 ore)

F. Coninutul laboratoarelor / numr de ore pentru fiecare tem: 1. Proiectarea termic în CAE. (2 ore) 2. Studiul conduciei termice. (2 ore) 3. Studiul radiaiei termice. (2 ore) 4. Dispozitive de rcire. (2 ore) 5.

Mecanisme de cuplaj i msuri antiperturbative. (2 ore) 6. Comportarea echipamentelor la factori mecanici. (2 ore) 7. Proiectarea cablajelor imprimate. (2 ore)

Q. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Ctuneanu, V.M., Strungaru, R., "Construcia i tehnologia echipamentelor radioelectronice", EDP, Bucureti, 1982 2. Ctuneanu, V.M., Bacivarof, A., "Structuri electronice de înalt fiabilitate", Ed. Militar, Bucureti, 1989 3. Cârstea, H., "Construcia i tehnologia echipamentelor electronice", Ed. Politehnica, 2000 4. Ignea, A., "Introducere în compatibilitatea electromagnetic", Editura de Vest, Timioare, 1998 5. Sndulescu, Gh., "Protecia la perturbaii în electronica aplicat radia i TV", Bucureti, 1990 R. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni23 1. Ctuneanu, V.M., Strungaru, R., "Construcia i tehnologia echipamentelor radioelectronice", EDP, Bucureti, 1982 2. Cârstea, H., "Construcia i tehnologia echipamentelor electronice", Ed. Politehnica, 2000 3. Ignea, A., "Introducere în compatibilitatea electromagnetic", Editura de Vest, Timioare, 1998 4. Mrescu, N., "Contrucia aparatelor electronice", Note de curs, format electronic. Data aprobrii programei analitice în catedr / departament (Semntura) Director departament / ef catedr

23

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Sisteme încorporate (embedded) MMMMMMMMMMMMMM. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul IV C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

2

1

28

14

V

4

63a

NNNNNNNNNNNNNN. Obiectivele disciplinei: furnizarea cunotinelor fundamentale privind sistemele încorporate studierea subsistemelor componente ale unui sistem încorporat i a fluxurilor de informaii dintre ele asigurarea cunotinelor i abilitilor privind funcionarea sistemelor cu microcontroler i DSP-uri, a circuitelor specifice aplicaiilor, precum i programarea i testarea acestora OOOOOOOOOOOOOO. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere, prin antrenarea studenilor la discuii. Cunotinele teoretice sunt completate cu exemple i studii de caz, dezbtute împreun cu studenii. Aprofundarea cunotinelor se realizeaz atât prin teme de curs, cât i la laborator, unde studenii dobândesc i abiliti practice, prin realizarea lucrrilor aplicative i a temelor sptmânale. PPPPPPPPPPPPPP. Forme i metode de evaluare: Evaluarea final va conine: a) evaluarea activitilor din timpul semestrului, ce includ participarea la discuiile de la curs, realizarea temelor de cas, participarea la activitile de laborator (20%); b) colocviul la laborator, prin verificarea lucrrilor aplicative i a temelor de laborator (20%); c) evaluarea cunotinelor prin examen scris (60%). QQQQQQQQQQQQQQ. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Noiuni introductive privind sistemele încorporate: definire, caracteristici, clasificare; aplicaii cu sisteme încorporate (2 ore) Sisteme de dezvoltare cu microcontroler i DSP-uri: elemente de structur i arhitectur; subsisteme componente; programarea subsistemelor (4 ore) Componente software ale sistemelor încorporate: tehnici de programare a unitilor centrale; programe utilitare pentru dezvoltarea de aplicaii; etapele dezvoltrii aplicaiilor cu microcontrolere i DSP-uri (4 ore) Sisteme de timp real: particulariti i constrângeri; prelucrarea semnalelor în timp real; aspecte de programare i executare a aplicaiilor de timp real; planificarea task-urilor; exemple (4 ore)

Sisteme încorporate pentru controlul proceselor: particulariti constructive; aplicaii (4 ore) Sisteme încorporate pentru comunicaii: particulariti constructive; circuite integrate specifice aplicaiilor (ASIC); aplicaii în telefonie i poziionare global (4 ore) Sisteme încorporate pentru multimedia: particulariti constructive; circuite integrate specifice aplicaiilor (ASIC); aplicaii în prelucrarea semnalului audio (4 ore) Sisteme încorporate multiprocesor pentru prelucrri complexe (2 ore) RRRRRRRRRRRRRR. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: Sisteme de dezvoltare cu microcontroler: programare i aplicaii (4 ore). Sisteme de dezvoltare cu DSP-uri: programare i aplicaii (4 ore). Studiul sistemelor încorporate pentru comunicaii; circuite integrate specifice aplicaiilor (ASIC) (2 ore). Studiul sistemelor încorporate pentru multimedia; aplicaii în prelucrarea semnalului audio (2 ore). Sisteme încorporate multiprocesor pentru prelucrri complexe (2 ore). SSSSSSSSSSSSSS. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Pucau, Ghe., Nicolau, V., Pucau, V., Codre, B. Procesoare de semnal TMS 320C3X. Aplicaii, Editura Academica, Galai, ISBN 973-8316-48-0, 2004 2. Huanu, C., Postolache, M., Pnescu, D. ­ Sisteme cu microprocesoare îm conducerea automat a proceselor, Editura Academica, Iai, ISBN 973-97816-3-2, 1998 3. Rosch, W. L. ­ Totul despre hardware, Editura Teora, Bucureti, ISBN 973-601-856-3, 1998

4. TMS320C30 Products Overview, Texas Instruments, 1998 5. TMS320C3x User's Guide, Literature Number: SPRU031E, Texas Instruments, 1997

6. Pucau, Ghe., .a. Sisteme i echipamente de conducere cu microprocesor a proceselor Îndrumar de laborator, Universitatea "Dunrea de Jos" din Galai, 1993. 7. Toace, Ghe. Introducere în microprocesoare Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986. 8. Cpân, O. .a. Proiectarae cu microprocesoare, Ed.Dacia, 1983. TTTTTTTTTTTTTT. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni24 1. Pucau, Ghe., Nicolau, V., Pucau, V., Codre, B. Procesoare de semnal TMS 320C3X. Aplicaii, Editura Academica, Galai, ISBN 973-8316-48-0, 2004 2. Huanu, C., Postolache, M., Pnescu, D. ­ Sisteme cu microprocesoare îm conducerea automat a proceselor, Editura Academica, Iai, ISBN 973-97816-3-2, 1998

3. TMS320C30 Products Overview, Texas Instruments, 1998 4. TMS320C3x User's Guide, Literature Number: SPRU031E, Texas Instruments, 1997

Data aprobrii programei analitice în catedr:

26.01.2007

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

24

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA ISCEE Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr.2 Nr. telefon / fax: 0236 470905 E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Acionri electrice reglabile UUUUUUUUUUUUUU. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul IV Sem. I Sem. II C L C S 2 1 Total ore C 28 L 14 Forme de verificare Sem. I E Sem. II Nr. credite Sem. I 3 Sem. II Cod disciplin 49e

VVVVVVVVVVVVVV. Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv general formarea deprinderilor necesare absolvenilor pentru abordarea, d.p.d.v. al inginerului electronist, a sistemelor de acionare electrice i a elementelor de execuie. Obiectivele concrete se refer la urmtoarele cunotine de baz i competene: Elemente fundamentale ale sistemelor de acionare reglabile: structur, performane, cerine pentru aplicaii; Convertoare de tensiune i frecven variabile, ca surse de alimentare a sistemelor de acionare electric: tipuri, performane, modele globale i aplicaii; Sisteme de acionare reglabile în c.c. i c.a.: caracteristici statice i dinamice ale motoarelor de c.c. i c.a., modele matematice, structuri tip de control automat, simularea sistemelor de acionare, sisteme de acionare reale i utilizri industriale; Elemente de execuie electrice: servomotoare de c.c., c.a. i pas cu pas, principii de realizare i funcionare, alimentarea i controlul automat. WWWWWWWWWWWWWW. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere la tabl sau cu mijloace de proiecie, dup posibiliti. Predarea este interactiv, în sensul c în zonele de conexiune cu alte discipline sau cu cunotine deja cptate, este apelat auditoriul pentru reamintire i reînprosptare. De asemenea se testeaz auditoriul în ceea ce privete înelegerea noiunilor predate, procedându-se, atunci când este cazul, la reveniri i explicaii suplimentare. În cadrul lucrrilor practice studenii primesc tem individualizat pentru modelare i simulare la nivel de date generale ale sistemului de acionare. Studentul, în pregatirea lucrrilor practice, îi calculeaz parametrii modelului i regulatoarelor, urmând ca prin simulare s valideze calculele i ipotezele fcute. Activitatea este individual i poate fi cuantificat cu uurin. Lucrrile practice pe sisteme de acionare de laborator, reale, se fac demonstrativ, având ca scop familiarizarea studenilor cu structura i funcionarea propriu-zis. XXXXXXXXXXXXXX. Forme i metode de evaluare: Evaluarea cunotinelor ia în considerare: activitatea de laborator prin evaluarea modului de rezolvare a fiecrei teme, ponderea global fiind de 50%; examen scris sau oral, în funcie de opiunea studenilor, cu pondere 50%.

YYYYYYYYYYYYYY. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Conceptul de sistem de acionare reglabil: structur, schem bloc, cerine, performane i aplicaii(2 ore); Surse de tensiune i frecven reglabile, convertoare comandate: modele globale, performane i aplicaii (2 ore); Sisteme de acionare reglabile cu maini de c.c.: regimuri de funcionare, caracteristici statice i dinamice, modele matematice, scheme tip de control, aplicaii (5 ore); Sisteme de acionare reglabile cu maini trifazate de inducie: regimuri de funcionare, caracteristici statice i dinamice, modele matematice, scheme tip de control, aplicaii (6 ore); Sisteme de acionare reglabile cu maini trifazate sincrone: regimuri de funcionare, caracteristici statice i dinamice, modele matematice, scheme tip de control, aplicaii (3 ore); Elemente de execuie electrice cu servomotoare de c.c., servomotoare asincrone mono i bifazate i motoare pas cu pas: principii de realizare, caracteristici i performane, scheme tip de control, aplicaii (6 ore). Introducere în controlul optimal pe criterii energetice a sistemelor de acionare electrice reglabile (4 ore). ZZZZZZZZZZZZZZ. Coninutul lucrarilor practice / numr de ore pentru fiecare tem: Studiul unui sistem de acionare de c.c.: reglarea automat a vitezei i curentului (2 ore); Studiul unui sistem de acionare de c.a. cu main de inducie: reglarea vitezei i curentului (2 ore); Modelarea i simularea unui sistem de acionare cu main de c.c. cu excitaie constant (2 ore); Calculul i simularea subsistemului de control automat pentru modelul unei acionri cu main de c.c. (2 ore); Modelarea i simularea unui sistem de acionare cu main trifazat de inducie la flux constant ( 2 ore); Calculul i simularea subsistemului de control automat pentru modelul unei acionri cu main de inducie la flux constant (2 ore); Verificarea cunotinelor la activiti practice (2 ore). AAAAAAAAAAAAAAA. Bibliografie de elaborare a cursului 1.Fl. Ionescu, E. Rou, .a.- Electronic de putere. Modelare i simulare. - E.T. 1997; 2. N. Mohan, T. Undeland, W. Robbins ­ Power Electronics. Converters. Applications and Design ­ John Willey 1993; 3. P.C. Krause, O. Wasynczuk, S. Sudhoff ­ Analzsis of Electric Machinery and Drive Systems ­ IEEE Press Wiley Interscience 2002. BBBBBBBBBBBBBBB. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni25

25

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru surdeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor i seminariilor.

1. E. Rou, M. Culea ­ Electronic de putere i acionri reglabile ­ suport electronic http://www.iscee.ugal.ro

2. I. Voncil, D. Clueanu, N. Badea, R. Buhosu, Cr. Munteanu ­ Maini electrice ­ Ed. Fundaiei Universitare ,,Dunrea de Jos" din Galai, 2003; 3. I. Voncil, N. Badea, R. Buhosu, Cr. Munteanu ­ Elemente de execuie - Universitatea ,,Dunrea de Jos" din Galai, 2004.

Data aprobrii programei analitice în catedr (Semntura) ef catedr

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: Electronic i telecomunicaii Adresa: Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Proiect de Electronic i Informatic Industrial CCCCCCCCCCCCCCC.

Anul de studiu Nr. ore Anul 4 C Sem I S L P 28 C Sem. II S L P C -

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore S L P 28 Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem I 3 Sem II 51e Cod disciplin

DDDDDDDDDDDDDDD. Obiectivele disciplinei: · studenii vor avea capacitatea de a proiecta o schem electronic de complexitate medie utilizând metode prezentate i exemplificate în cursurile anterioare. · studenii vor avea capacitatea de a proiecta scheme electronice folosind pachete de proiectare CAD, utilizând toate facilitile oferite de aceste medii de proiectare, inclusiv simularea funcionrii circuitelor i realizarea cablajelor imprimate. EEEEEEEEEEEEEEE. Metode de predare ­ învare: prezentarea unei teme generale de proiect i explicarea metodei de proiectare, validarea soluiilor prin simulare pe calculator, descoperirea dirijat a soluiilor posibile, problematizarea, studiul de caz, dialogul. FFFFFFFFFFFFFFF. Forme i metode de evaluare:

Discuii pe durata edinelor de proiect, susinerea proiectului în cadrul grupei. Examinarea este oral. Realizarea practic este obligatorie.

GGGGGGGGGGGGGGG.

Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Nr. de ore

HHHHHHHHHHHHHHH. tem:

Coninutul seminariilor / numr de ore pentru fiecare

Coninutul activitii Nr. de ore

IIIIIIIIIIIIIII.

Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

Nr. de ore 2

Coninutul activitii Prezentarea activitii i formularea unei teme de proiectare simple. Evidenierea etapelor necesare pentru realizarea proiectului. Formularea cerinelor i a modului de notare. Formularea temelor individuale. Partajarea sarcinilor dac se lucreaz în echip. Indrumare pentru alegerea solutiilor. Exemplu de proiectare. Formularea problemei. Teme de cas, constând in proiectarea unor pri din proiectul final.

2 4 6

Exemplu de proiectare. Elaborarea schemei electrice folosind circuite integrate de catalog. Simularea funcionrii circuitului pe calculator. Teme de cas. Exemplu de proiectare. Proiectarea cablajelor imprimate. Recomandri finale. Realizarea practic a proiectelor Susinerea proiectelor i notarea final a studenilor.

6 2 4 2

JJJJJJJJJJJJJJJ.

Bibliografie de elaborare a cursului

KKKKKKKKKKKKKKK. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni26 1. Laurentiu Frangu, Sergiu Caraman - Electronic Industrial, Ed. Academica, 2001. 2. Cataloage de circuite integrate sau Internet. Data aprobrii programei analitice în catedr:

(Semntura) Director departament / ef catedr

26

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Instrumentaie virtual LLLLLLLLLLLLLLL. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul III C Sem I S L P C Sem. II S L P C Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

2

1

28

14

V

3

52e

MMMMMMMMMMMMMMM. Obiectivele disciplinei: furnizarea cunotinelor fundamentale privind programarea grafic studierea modulelor software componente ale unui mediu de programare a aplicaiilor de instrumentaie virtual asigurarea cunotinelor i abilitilor privind programarea grafic pentru instrumentaie virtual asigurarea cunotinelor i abilitilor privind realizarea interfeelor grafice utilizator NNNNNNNNNNNNNNN. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere, prin antrenarea studenilor la discuii. Cunotinele teoretice sunt completate cu exemple i studii de caz, dezbtute împreun cu studenii. Aprofundarea cunotinelor se realizeaz prin teme de curs, unde studenii dobândesc i abiliti practice, prin realizarea lucrrilor aplicative i a temelor sptmânale. OOOOOOOOOOOOOOO. Forme i metode de evaluare: Evaluarea final va conine: a) evaluarea activitilor din timpul semestrului, ce includ participarea la discuiile de la curs, realizarea temelor de cas (20%); b) colocviul la laborator, prin verificarea lucrrilor aplicative i a temelor de laborator (20%); c) evaluarea cunotinelor prin examen scris (60%). PPPPPPPPPPPPPPP. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Elemente recapitulative privind interfaa om-main Elemente caracteristice ale limbajelor de programare grafic i caracteristici ale mediului de programare Labview (2 ore) Module de indicatoare i butoane pentru interfaa grafic. Funcii de interconectare a modulelor. Structuri de control în programarea garfic (8) Metode de dezvoltare a aplicaiilor de instrumentaie virtual; aplicaii (6 ore) Realizarea aplicaiilor de prelucrarea semnalelor în medii de programare grafic. Execuia multi threading a aplicaiilor de instrumentaie virtual; sincronizarea proceselor (4 ore) Comunicaia, prelucrarea i monitorizarea datelor în aplicaiile de instrumentaie virtual (4 ore)

Metode de interconectare a aplicaiilor grafice utilizator cu sisteme de achiziie a datelor (4 ore) QQQQQQQQQQQQQQQ. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare Studiul elementelor de instrumentaie virtual (4 ore) Prelucrarea i monitorizarea datelor numerice în aplicaii de instrumentaie virtual (2 ore) Execuia multi threading i sincronizarea proceselor în mediul programarea grafic (2 ore) Programarea porturilor în mediul Labview (2 ore) Interconectarea aplicaiilor grafice utilizator cu sisteme de dezvoltare cu DSP (2 ore) Transferul datelor prin reea, din aplicaiile de instrumentaie virtual (2 ore) RRRRRRRRRRRRRRR. Bibliografie de elaborare a cursului 1. *****, LabVIEW Tutorial, National Instruments, 2002. 2. *****, LabVIEW User's Guide, National Instruments, 2002. 3. *****, LabVIEW Reference Manual, National Instruments, 2002. 4. *****, Instrument Control and Data Qcquisition, National Instruments, 2004. SSSSSSSSSSSSSSS. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni27 1. *****, LabVIEW Tutorial, National Instruments, 2002. 2. *****, LabVIEW User's Guide, National Instruments, 2002. 3. *****, LabVIEW Reference Manual, National Instruments, 2002. 4. *****, Instrument Control and Data Qcquisition, National Instruments, 2004. Data aprobrii programei analitice în catedr:

26.01.2007

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

27

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Electronic medical TTTTTTTTTTTTTTT. Locul disciplinei în planul de învmânt:

Anul de studiu Nr. ore Anul 4 C 2 Sem I S L 1 P C Sem. II S L P C 28 Total ore S L 14 Forme de verificare Sem. I Sem. II E Nr. credite Sem I 3 Sem II 53 e Cod disciplin

P

UUUUUUUUUUUUUUU. Obiectivele disciplinei: · studenii îi vor însui cunotine de baz în domeniul electronicii medicale. · studenii îi vor însui noiuni teoretice i aplicative de baz în ceea ce privete principiile constructive ale aparatelor electronice medicale. · studenii vor înelege principalele procese fiziologice existente în organismele vii i modalitile de msurare a principalelor semnale electrofiziologice. VVVVVVVVVVVVVVV. Metode de predare ­ învare: prezentarea oral a cunotinelor, experimentul, descoperirea dirijat, problematizarea, studiul de caz, conversaia euristic, demonstraia, dialogul, observaia. WWWWWWWWWWWWWWW. Forme i metode de evaluare:

examinare scris, teste practice ­ efectuate la activitile practice.

Not: Participarea la toate formele de evaluare este obligatorie. XXXXXXXXXXXXXXX. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Fenomene bioelectrice Noiuni de electrofiziologie celular. Noiuni de electrofiziologie a esuturilor excitabile. Culegerea semnalelor electrofiziologice Electrozi. Potenial de electrod. Tipuri constructive. Amplificarea semnalelor electrofiziologice Amplificatorul diferenial cu semnal de la electrozi. Amplificatoare de instrumentaie. Amplificatoare flotante. Investigarea i tratamentul sistemului cardiovascular Electrocardiografie. Investigarea i tratamentul sistemului nervos Electroencefalografie. Poteniale evocate. Electromiografie. Imagistic medical Imagistic cu raze X. Nr. de ore 2

2

2

2 3 7

Imagistic cu radioizotopi. Imagistic cu ultrasunete. Tomografie. Imagistic cu raze infraroii. Stimulare i protezare Electroterapie i electrochirurgie. Stimularea esutului cardiac. Stimulator cardiac. Defibrilator. Neuroprotezare. Litotriptoare. Aparate de laborator Msurarea unor parametri fiziologici. Aparate pentru analiza sângelui. Efectele câmpului electromagnetic asupra esuturilor Efectele curentului electric. Efectele câmpului electromagnetic

5

3

2

YYYYYYYYYYYYYYY. fiecare lucrare:

Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru

Nr. de ore 2 2 2 2 2 2 2

Coninutul activitii Electrosecuritate în exploatarea aparatelor electronice medicale Msurarea unor parametri fiziologici (temperatura organismului i presiunea sângelui) Achiziia i prelucrarea semnalelor electrofiziologice. Semnalele ECG i EEG. Instalaia de raze X i imaginea radiologic. Prelucrarea imaginilor radiologice. Diagnosticul cu ultrasunete i imaginea ecografic. Ecograful HITACHI EUB-4506. Principiul tomografiei. Tomografe CT i RMN. Reconstrucia corpurilor 3D din seciuni. Instalaia de termoviziune. Aplicaii clinice i prelucrarea imaginilor.

ZZZZZZZZZZZZZZZ. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Rustem Popa, Electronic medical, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2006 (în biblioteca Universitii) 2. Rustem Popa, Electronic medical ­ site-ul disciplinei (conine note de curs, referatele lucrrilor de laborator, exemple de subiecte de examen, numeroase materiale bibliografice disponibile pe Internet; URL: http://www.etc.ugal.ro/rpopa/index.html ) AAAAAAAAAAAAAAAA. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni28 1. Rustem Popa, Electronic medical, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2006 (în biblioteca Universitii) Cap. 1. Noiuni de electrofiziologie celular: seciunile 1.1, 1.2, 1.3. Cap. 2. Noiuni de electrofiziologie a esuturilor excitabile: seciunile 2.1, 2.2. Cap. 4. Electrozi: seciunile 4.1, 4.2, 4.3. Cap. 5. Amplificarea semnalelor : seciunile 5.1, 5.2, 5.3. Cap. 6. Electrocardiografie: seciunile 6.1 ­ 6.4. Cap. 7. Electroencefalografie: seciunile 7.1 ­ 7.4. Cap. 8. Electromiografie: seciunile 8.1 ­ 8.3. Cap. 14. Imagistic de proiecie cu raze X : seciunile 14.1, 14.2, 14.3. Cap. 15. Tomografie computerizat cu raze X : seciunile 15.1 ­ 15.5. Cap. 16. Imagistic de proiecie cu radioizotopi : seciunile 16.1, 16.2, 16.3. Cap. 17. Tomografie computerizat de emisie : seciunile 17.1, 17.2, 17.3. Cap. 18. Imagistic cu ultrasunete : seciunile 18.1, 18.2, 18.3.

28

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

Cap. 19. Imagistic de rezonan magnetic nuclear: seciunile 19.1 ­ 19.5. Cap. 22. Imagistic cu raze infraroii: seciunile 22.1, 22.2. Cap. 24. Electroterapie i electrochirurgie : seciunile 24.1 ­ 24.5. Cap. 25. Stimularea esutului cardiac : seciunile 25.1, 25.2. Cap. 26. Neuroprotezare: seciunile 26.1 ­ 26.4. Cap. 27. Litotriptoare: seciunile 27.1, 27.2. Cap. 28. Msurarea unor parametri fiziologici: seciunile 28.1, 28.2. Cap. 29. Aparate pentru analiza sângelui: seciunile 29.1 ­ 29.3. Data aprobrii programei analitice în catedr:

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Circuite programabile (FPGA, VHDL) BBBBBBBBBBBBBBBB.

Anul de studiu Nr. ore Anul 4 C 2 Sem I S L 2 P C Sem. II S L P C 28

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore S L 28 Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem I 4 Sem II 54 e Cod disciplin

P

CCCCCCCCCCCCCCCC. Obiectivele disciplinei: · studenii îi vor însui cunotine de baz în domeniul circuitelor numerice programabile. · studenii îi vor însui elemente fundamentale ale celor dou limbaje standardizate de descriere hardware, VHDL i Verilog HDL, limbaje care acoper în totalitate aplicaiile care folosesc circuite programabile. · studenii vor înelege avantajele proiectrii sistemelor moderne folosind logica programat comparativ cu sistemele tradiionale care folosesc logica cablat. DDDDDDDDDDDDDDDD. Metode de predare ­ învare: prezentarea oral a cunotinelor, experimentul, descoperirea dirijat, problematizarea, studiul de caz, conversaia euristic, demonstraia, dialogul, observaia. EEEEEEEEEEEEEEEE. Forme i metode de evaluare:

examinare scris, teste practice ­ efectuate la activitile practice.

Not: Participarea la toate formele de evaluare este obligatorie. FFFFFFFFFFFFFFFF. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem:

Coninutul activitii Introducere. Structuri cablate versus structuri programate. Comparaie între structurile PLD i structurile ASIC. Structuri programabile de complexitate redus. Arii logice programabile PAL. Arii de pori generice GAL. Structuri CPLD. Structuri programabile de mare complexitate. Circuite FPGA. Tehnologii de programare. Arhitecturi. Evoluia structurilor FPGA. Software utilizat pentru proiectarea cu circuite programabile. Pachete software destinate programrii circuitelor programabile. Facilitile mediul integrat de proiectare ISE 8.2 ­ Xilinx. Elemente ale limbajului de descriere hardware VHDL. Nr. de ore 2

2

4

2

6

Concepte generale. Descrierea comportamental. Descrierea structural. Exemple simple de proiectare. Elemente ale limbajului de descriere hardware Verilog HDL. Concepte generale. Fundamentele limbajului. Modele de circuite elementare.. Exemple simple de proiectare. Exemple de proiectare a unor sisteme numerice folosind circuite CPLD. Exemple de proiectare a unor sisteme numerice complexe folosind circuite FPGA.

6

2 4

GGGGGGGGGGGGGGGG. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare:

Coninutul activitii Prezentarea mediului integrat de proiectare ISE 8.2 - Xilinx. Proiectarea unor circuite pentru CPLD folosind editorul grafic din mediul ISE 8.2. Validarea proiectelor pentru CPLD prin simulare în mediul ISE 8.2. Validarea proiectelor prin programarea circuitului CPLD XCR3064. Proiectarea unor circuite pentru FPGA folosind editorul grafic din mediul ISE 8.2. Validarea proiectelor pentru FPGA prin simulare în mediul ISE 8.2. Validarea proiectelor prin programarea circuitului FPGA Spartan-3. Studiul limbajului VHDL prin exemple (1). Studiul limbajului VHDL prin exemple (2). Studiul limbajului Verilog HDL prin exemple (1) Studiul limbajului Verilog HDL prin exemple (2) Proiectarea unui circuit complex în FPGA. Validarea proiectului prin simulare. Validarea proiectului prin programarea circuitului FPGA Virtex-II. Nr. de ore 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

HHHHHHHHHHHHHHHH. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Liviu Breniuc, Cristian Gyözö Haba, Elemente de proiectare cu circuite numerice programabile, Editura Politehnium, Iai, 2005 (în biblioteca Universitii) 2. Rustem Popa, Electronic digital ­ site-ul disciplinei (conine note de curs i materiale bibliografice disponibile pe Internet; URL: http://www.etc.ugal.ro/rpopa/index.html ) 3. Rustem Popa, Silviu Epure, Proiectarea sistemelor numerice cu circuite CPLD i FPGA, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2007 (în curs de editare) IIIIIIIIIIIIIIII. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni29 1. Rustem Popa, Silviu Epure, Proiectarea sistemelor numerice cu circuite CPLD i FPGA, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2007 (în curs de editare) Cap. 1. Introducere. Cap. 2. Structura circuitelor CPLD. Cap. 3. Structura circuitelor FPGA. Cap. 4. Programarea circuitelor CPLD i FPGA. Cap. 5. Limbaje de descriere hardware. Cap. 6. Implementarea unui automat finit într-un CPLD. Cap. 7. Implementarea unui filtru numeric într-un FPGA.

29

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

Data aprobrii programei analitice în catedr: ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA: ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galati, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: Echipamente periferice JJJJJJJJJJJJJJJJ.

Anul de studiu Nr. ore Anul IV C Sem I S L P C Sem. II S L P C

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore S L Forme de verificare P Sem. I Sem. II Nr. credite Sem I Sem II Cod disciplin

2

1

28

14

V

3

62ea

KKKKKKKKKKKKKKKK. Obiectivele disciplinei: furnizarea cunotinelor fundamentale privind echipamentele periferice de calculator studierea diferitelor dispozitive de intrare/ieire ale unui sistem de calcul i a transferurilor de informaii cu exteriorul asigurarea cunotinelor i abilitilor practice privind funcionarea i conectarea echipamentelor periferice, precum i configurarea i testarea acestora LLLLLLLLLLLLLLLL. Metode de predare ­ învare: Predarea cursului se face sub form de prelegere i dezbatere, prin antrenarea studenilor la discuii. Cunotinele teoretice sunt completate cu exemple i studii de caz, dezbtute împreun cu studenii. Aprofundarea cunotinelor se realizeaz atât prin teme de curs, cât i la laborator, unde studenii dobândesc i abiliti practice, prin realizarea lucrrilor aplicative i a temelor sptmânale. MMMMMMMMMMMMMMMM. Forme i metode de evaluare: Evaluarea final va conine: a) evaluarea activitilor din timpul semestrului, ce includ participarea la discuiile de la curs, realizarea temelor de cas, participarea la activitile de laborator (20%); b) colocviul la laborator, prin verificarea lucrrilor aplicative i a temelor de laborator (20%); c) evaluarea cunotinelor prin examen scris (60%). NNNNNNNNNNNNNNNN. Coninutul cursului / numr de ore pentru fiecare tem: Noiuni introductive: structura subsistemului I/O; elemente componente; mod de conectare în sistemul de calcul; uniti I/O - clasificare i caracteristici (2 ore) Structura i funciile controlerelor I/O (2 ore) Transferul datelor cu subsistemul I/O: microprogramat, prin întreruperi i prin acces direct la memorie (2 ore) Subsistemul de interfa cu operatorul uman: definire, funcii, elemente componente; dispozitive de intrare ­ tastatura, mouse, track ball, light pen; dispozitive de ieire ­ monitorul; consola operator (6 ore) Cuplorul grafic: structura cuplorului grafic; cuplarea cu sistemul de calcul; cuplarea cu monitorul; memoria video; memorii dubluport; uniti master de acces la memoria video ­

procesorul video, RAMDAC; caracteristici ale modului alfanumeric; caracteristici ale modului grafic ­ rezoluie, adâncime de culoare; funcii de accelerare grafic (4 ore) Subsistemul memoriei secundare: uniti i controlere de hard disc ­ structur i caracteristici; moduri de memorare a datelor pe suport magnetic; formatarea fizic i formatarea logic; transferul datelor cu hard discul; uniti i controlere de floppy disc ­ structur i caracteristici; uniti de CD-ROM - structur i caracteristici; memorarea datelor pe suport optic (4 ore) Linii i dispozitive de comunicai: tipuri de comunicaii seriale - comunicaia serial asincron i uniti I/O conectate prin aceasta, modemul; comunicaia serial sincron i uniti I/O conectate prin aceasta; porturi USB; comunicaia paralel a unui calculator - protocolul de comunicaie i uniti I/O conectate prin aceasta (4 ore) Dispozitive periferice standard: imprimanta, scaner, plotter, dispozitive multimedia ­ structur, instalare, configurare (4 ore) OOOOOOOOOOOOOOOO. Coninutul lucrrilor practice / numr de ore pentru fiecare lucrare: Tastatura unui sistem de calcul: modul de funcionare, coduri de scanare (2 ore). Monitorul: structura bloc, moduri de vizualizare a datelor (2 ore). Cuplorul grafic: moduri de operare, gestionarea memoriei video (2 ore). Unitatea de hard disc: caracteristici, modul de transfer al datelor (2 ore). Comunicaia serial asincron; conectarea serial a unui mouse (2 ore). Comunicaia paralel; protocoale de comunicaie (2 ore). Uniti I/O pentru multimedia (2 ore). PPPPPPPPPPPPPPPP. Bibliografie de elaborare a cursului 1. Nicolau, V. ­ Echipamente periferice, Note de curs, 2004 2. Mueller, S. - PC depanare i modernizare, Editura Teora, Bucureti, ediia IV-a, vol. 1 i 2, ISBN 973-601-799-0, 2003 3. Mâranu, R. ­ Calculatoare personale ­ elemente arhitecturale, Editura BIC ALL, Bucureti, ISBN 973-571-337-3, 2001 4. Rosch, W. L. ­ Totul despre hardware, Editura Teora, Bucureti, ISBN 973-601-856-3, 1998 5. Huanu, C., Postolache, M., Pnescu, D. ­ Sisteme cu microprocesoare îm conducerea automat a proceselor, Editura Academica, Iai, ISBN 973-97816-3-2, 1998 6. Mueller, S. - PC depanare i modernizare, Editura Teora, Bucureti, ediia III-a, ISBN 97320-0163-1, 1998 7. Borcoci E., Sztojanov I. .a. ­ De la poarta TTL la microprocesor, Editura tehnic, Bucureti, 1987, vol. 1 ­ 2 8. Kelley, J.E. ­ PC Secrets : Tips for Power Performance, McGraw ­ Hill, Berkeley, California, Osborne, ISBN 0-07-881210-0, 1986 QQQQQQQQQQQQQQQQ. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni30 1. Nicolau, V. ­ Echipamente periferice, Note de curs, 2004 2. Mueller, S. - PC depanare i modernizare, Editura Teora, Bucureti, ediia IV-a, vol. 1 i 2, ISBN 973-601-799-0, 2003 3. Rosch, W. L. ­ Totul despre hardware, Editura Teora, Bucureti, ISBN 973-601-856-3, 1998

30

Este de preferat ca bibliografia minimal de studiu pentru studeni s identifice cu claritate i precizie capitolele pe care studenii le au de parcurs pentru atingerea obiectivelor de predare i învare, eventual fiind particularizat în funcie de tematica cursurilor, seminariilor i lucrrilor practice.

Data aprobrii programei analitice în catedr:

26.01.2007

ef catedr Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC CATEDRA DE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII Adresa: Galai, 800146, Str. tiinei, nr. 2 Nr. telefon / fax: 0236-470905 E-mail: [email protected]

PROGRAMA ANALITIC

Disciplina: APARATE ELECTROCASNICE Domeniul: Inginerie electronic i telecomunicaii Specializarea: Electronic Aplicat RRRRRRRRRRRRRRRR.

Anul de studiu Nr. ore Anul IV C Sem I S L P C 2 Sem. II S L 1 P C 20

Locul disciplinei în planul de învmânt:

Total ore S L 10 Forme de verificare Sem. I Sem. II V Nr. credite Sem I Sem II 3 64ea Cod disciplin

P

SSSSSSSSSSSSSSSS. Obiectivele disciplinei: Scopul disciplinei este de a forma cunotinele fundamentale din domeniul aparatelor electrocasnice. In curs se prezint atât aspectele clasice cat si cele de perspectiva ale aparatelor electrocasnice. Dup chestiunile teoretice sunt prezentate si noiuni de proiectare, precum si de reglare si de depanare ale aparatelor electrocasnice. Lucrrile practice asigura studenilor posibilitatea de a deprinde folosirea aparaturii de msura si control specifice, precum si de aprofundare a cunotinelor prin verificarea funcionarii corecte a montajelor coninute in aparatele platforme de laborator. Disciplina are un puternic caracter formativ al profilului de practician i de cercettor al viitorului inginer electronist. Ea înarmeaz absolventul cu cunotine practice asupra tehnicilor de msurare a tuturor mrimilor ce apar în aparatelor electrocasnice. La terminarea cursului, studentul este capabil de: - a cunoate funcionarea aparatelor electrocasnice, precum si caracteristicile lor; - a cunoate principalele metode de prelucrare a semnalelor din aparatele electrocasnice; - a avea noiuni de proiectare, precum si de reglare si de depanare a aparatelor electrocasnice; - a consulta catalogul pentru cutarea unui circuit integrat specific aparatelor electrocasnice. TTTTTTTTTTTTTTTT. Metode de predare ­ învare: prelegerea, conversaia euristic, explicaia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaii, metode de lucru în grup, individual i frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare i al bibliografiei. UUUUUUUUUUUUUUUU. Forme i metode de evaluare: evaluare continu (pondere 20%) prin metode orale, probe scrise, practice i teme de cas; evaluare sumativ (pondere 80%) prin prob scris (eventual tip chestionar). Se practica evaluarea iniiala a cunotinelor studenilor. In timpul semestrului se efectueaz o evaluare curenta prin activitatea de la laboratoare, precum si prin verificarea temelor de casa, observându-se si progresele obinute. Examinarea la laborator se face pe baza referatelor întocmite in timpul semestrului, interesul pentru laborator fiind astfel

sensibil crescut. Se tine seama de rezultatele obinute in timpul semestrului la laboratoare. Imediat dup verificarea final scris se efectueaz corectarea lucrrilor (unde intervine si compararea lucrrilor intre ele), informând astfel studenii asupra aspectelor pozitive si negative ale pregtirii lor. VVVVVVVVVVVVVVVV. Coninutul cursului: 1. Surse de tensiune utilizate in aparatele electrocasnice: Surse de tensiune liniare. Circuite integrate stabilizatoare de tensiune. Stabilizatoare de tensiune în regim de comutaie utilizate in aparatele electrocasnice. (2 ore). 2. Înclzirea prin tehnica microundelor: Generatorul magnetron. Cuptorul cu microunde. (1 or). 3. Amplificatoare de audiofrecvena: Amplificatoare cu zgomot mic. Normele HIFI. Stereofonie si pseudostereofonie. Etaje de putere in clasa B si in clasa AB, cu si fr transformatoare de ieire. Exemplu de amplificator de audiofrecvena de putere de înalta fidelitate. Tipuri de circuite integrate folosite in amplificatoarele audio. Amplificatoare in clasa AA cu CI-MOS pentru superliniaritate. Egalizoare grafice. Filtre trece-banda. (3 ore). 4. Noiuni de radiotehnica: Lanul de radiocomunicaie. Benzile de frecventa folosite in radiocomunicaii. Principalii indicatori calitativi ai radioreceptoarelor. Scheme bloc pentru radioreceptoare. Radioreceptorul superheterodina. Circuitul de intrare. Circuite de intrare de banda îngusta (pentru MA). Circuite de intrare de banda larga (pentru MF). Cuplajul circuitului de intrare cu primul dispozitiv amplificator. Amplificatorul de radiofrecvena (ARF). Schimbtorul de frecventa. Scheme de mixere. Mixer aditiv realizat cu tranzistoare bipolare (TB). Mixer aditiv realizat cu TEC. Mixer autooscilant. Mixere multiplicative. Acordul electronic in radioreceptoare. Amplificatorul de frecventa intermediara (AFI). Antene de recepie. (5 ore). 5. Reele mobile de telecomunicaii. Sistemul GSM: Prezentare general a sistemelor mobile de telecomunicaii. Introducere în Sistemul Global pentru comunicaii Mobile (GSM). Serviciile GSM. Arhitectura stratificat funcional GSM. Numerotarea, criptarea transmisiei si securizarea accesului în sistemul GSM. Interfaa radio în sistemul GSM. Procedurile de semnalizare specifice GSM. Arhitecturi de interconectare între reelele mobile GSM i reele fixe. (4 ore). 6. Înregistrarea magnetica a semnalelor: Istoric. Generaliti. Casetofoane. Magnetoscoape de studio. Sisteme de înregistrare pentru amatori. Magnetoscoape cu înregistrare elicoidala. Înregistrarea semnalelor de TV color. (2 ore). 7. Înregistrarea si redarea optica a semnalelor: Principiul înregistrrii si redrii in AF. Principiul înregistrrii si redrii in VF. (2 ore). 8. Sisteme si circuite pentru transmiterea comenzilor la distanta: Emitatoare in IR si UV. Receptoare in IR si UV. Circuite integrate folosite in instalaii de emisie - recepie a comenzilor la distanta. (1 or). WWWWWWWWWWWWWWWW. Coninutul lucrrilor practice / 2 ore pentru fiecare lucrare de laborator:

1. Norme de protecia muncii specifice laboratorului de aparate electrocasnice. Aparate de msura si control specifice laboratorului de aparate electrocasnice. Surse de tensiune in comutaie utilizate in aparatele electrocasnice. Cuptorul cu microunde; 2. Amplificatoare de audiofrecvena. Filtre trece-banda utilizate in egalizoarele grafice; 3. Radioreceptoare; 4. Telefonul mobil; 5. Casetofoane. Caracteristicile de frecventa pentru un casetofon. Videocasetofoane. Compact disc. Emitator - receptor in infrarou.

XXXXXXXXXXXXXXXX. Bibliografie de elaborare a cursului: 1. Antonescu G., s.a. - Aparate, echipamente si instalaii de electronica industriala pentru radio si televiziune, Ed. Did. si Ped., Bucureti, 1992. 2. Gazdoiu C., Constantinescu C. - Îndrumar pentru electroniti - radio si TV, Ed. Tehnica, Bucureti, 1986.

3. Mouly M., Poulet M.B. ­ The GSM System for Mobile Communications, McGraw-Hill, 1992. 4. Rulea G. - Tehnica microundelor, Ed. Did. si Ped., Bucureti, 1981 5. Badea M., s.a. - Circuite integrate liniare - vol. II, Ed. Tehnica, Bucureti, 1980. 6. Rapeanu R., s.a. - Circuite integrate analogice, Ed. Tehnica, Bucureti, 1983. YYYYYYYYYYYYYYYY. Bibliografie minimal de studiu pentru studeni: 1. Nicolau E. - Manualul inginerului electronist. Radiotehnica, vol. III, Ed. Tehnic, Bucureti, 1989. 2. Munteanu N., Barbalau S. - Reele mobile de telecomunicaii. Sistemul GSM, Ed. All Educational, Bucureti, 1997. 3. Basoiu M., s.a., - Videocasetofoane, Ed. Tehnica, Bucureti,1990 Data întocmirii: 30.01.2007 Titularul disciplinei: Conf. dr. ing. Mircea Iliev

Data aprobrii programei analitice în catedr: 31.01.2007 ef catedr, Prof. dr. ing. Frangu Laureniu

Information

UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" DIN GALAI

170 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

189189


You might also be interested in

BETA
Ghidul Autorului (titlul lucrrii)
oferta.PDF
Microsoft Word - thesis.doc
3InginerieSoftwareStefanescuSite.doc
Microsoft Word - licenta_disertatie_2012.doc