Read plan_operational_2010_horticultura.pdf text version

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti FACULTATEA DE HORTICULTUR B-dul Mrti 59, sector 1, cod 011464, Bucureti Tel./Fax : 021 3183636 E-mail: [email protected]

PLANUL OPERAIONAL

ÎN ANUL 2010

Introducere Planul operaional este elaborat în concordan cu framântrile care au loc în prezent în societatea româneasc i nu numai, i ine seama de tendina de reformare a învmântului. De asemenea, au fost avute în vedere reglementrile la nivel european, privind structurarea învmântului universitar (Declaraia de la Bologna) i recomandrile Conferinei Naionale a Învmântului din Romînia. Facultatea de Horticultur din Bucureti, fiind cea mai veche instituie de profil din ar, are datoria de a duce mai departe renumele i faima înaintailor, muli dintre acetia, pionieri în specializrile horticulturii. 1. Misiunea facultii Facultatea de Horticultur are misiunea de a realiza câteva aspecte importante pentru societatea româneasc pe de o parte i pentru creterea prestigiului propriu, pe de alt parte. Dintre acestea cele mai importante sunt: creterea eficienei i competitivitii procesului didactic i adaptarea ofertei de formare teoretic i aplicativ, la exigenele pieei forei de munc; formarea specialitilor în domeniul horticulturii i a peisagisticii, printr-un învmântul superior de calitate i specializarea absolvenilor cu studii superioare prin studii de masterat i doctorat; asigurarea calitii procesului educaional prin perfecionarea continu a planurilor de învmânt i a metodelor i mijloacelor de predare; implicarea activ a studenilor, masteranzilor i doctoranzilor în programele de cercetare tiinific; extinderea i dotarea corespunztoare a centrelor de cercetare pentru rezolvarea unor aspecte fundamentale sau aplicative, de actualitate i de perspectiv în horticultur; asigurarea formrii profesionale continue a specialitilor i a personalului tehnic cu studii medii în domeniul horticulturii i peisagisticii; asigurarea unui transfer eficient a rezultatelor cercetrii ctre sectorul productiv; completarea bazei materiale i valorificarea eficent a acesteia în domeniul didactic i de cercetare;

-

extinderea relaiilor de cooperare cu instituii de cercetare i de învmânt horticol i peisagist din ar i strintate; creterea prestigiului cultural educativ i tiinific al facultii; asigurarea unui climat de munc propice, în vederea obinerii unor rezultate performante în învâmânt i cercetare.

În cadrul facultii exist dou specializri: horticultur i peisagistic. Specializarea horticultur, cu durata studiilor de 4 ani, pregtete specialiti pentru activitatea productiv i de cercetare în domeniile: pomicultur, viticultur, legumicultur, floricultur, dendrologie i amenajari peisagistice, pepinieristic, consultan horticol, domenii cu tradiie arealul carpato-danubian. De asemenea, absolvenii vor putea desfura activiti în societi comerciale care produc i comercializeaz semine i material sditor. Specializarea peisagistic, cu durata studiilor de 4 ani, pregtete specialiti în proiectarea i amenajarea spaiilor verzi, gestiunea peisajelor, urbanism, restaurarea parcurilor i gradinilor etc. 2. Obiective Principalele obiective propuse a se realiza în anul 2009, se refer la urmtoarele: ajustarea planurilor de învmânt i a programelor analitice la cerina societii i a pieei forei de munc; diversificarea specializrilor facultii la nivel de licen i masterat, prin propunerea i avizarea de noi specializri, în conformitate cu necesitile societii româneti i posibilitile de plasare a absolvenilor în domeniul de pregtire (pentru licen: Montanologie, TPPA- secia vegetal. propunerea i obinerea dreptului de organizare a cursurilor de perfecionare continu a forei de munc în domeniul horticulturii; gsirea unor surse de finanare pentru reabilitarea cldirii facultii; 3.Resursa uman În ceea ce privete resursa uman se vor avea în vedere urmtoarele aspecte: creterea gradului de acoperire a normelor didactice cu personal cu pregtire de specialitate i cu vocaie, la specializarea Peisagistic;

-

asigurarea unei încrcturi echitabile a posturilor didactice, în funcie de pregtirea cadrelor didactice, de sursa de finanare i importana disciplinei în progamul de pregtire a studenilor;

-

asigurarea unui echilibru armonios între personalul didactic i didactic auxiliar, în vederea valorificrii eficiente a spaiilor de învmânt i a bazei materiale din dotare, pentru procesul didactic i de cercetare tiinific, în beneficiul pregtirii superioare a studentilor;

-

se vor identifica unele msuri eficiente de atragere a tinerilor în învmântul superior i în cercetarea horticol; stimularea muncii în cercetarea de performan, creterea calitii procesului de învmânt prin salarizare difereniat, în funcie de cantitatea i calitatea muncii; ocuparea posturilor vacante i promovarea cadrelor didacice, va ine seama de necesitatea existenei unei structuri echilibrate între posturile didactice. 4.Studeni În cadrul Facultii de horticultur se asigur colarizare la 2 specializri de licen,

2 masterate i studii doctorale. Numrul studenilor înscrii în anul universitar 2009/2010 este mai mic decât în anul anterior, datorit lichidrii formei de învîmânt cu 5 ani. Exist o tendi în uoar descretere a numrului de studeni la Specializarea Horticultur i de cretere la specializarea Peisagistic. Numrul de studeni pe ani i specializri sunt redati în tabelul urmtor: Specializare Anul I II III IV I II III IV I Total 65 43 32 68 218 87 48 30 39 204 412 90 buget 41 43 31 67 192 38 47 26 36 147 339 60 Din care: tax 24 0 1 1 26 49 1 4 3 57 73 30 Previziuni 2010/2011

Horticultur Total Peisagistic

230

Total Total licen Master

250

II Total master Horticultur ID I

45 135 60

45 105 -

0 30 60

150

Pentru anul universitar 2010-2011, se prevede o uoar cretere a numrului de studeni la niuvl de facultate, cu o pondere mai mare a celor de la învmântul la distan i la specializarea de Peisagistic. În cadrul facultii, la începutul anului este prezentat în tabelul urmtor. Conductorul de doctorat Antoce Arina Burzo Ioan Campeanu Gheorghe Ciofu Ruxandra Laura Dejeu Liviu Coriol Ghena Nicolae Hoza Dorel Iancu Mihai Iliescu Ana Felicia Nmoloanu Ioan Constantin Popescu Victor elaru Elena Stoian Viorel Teodorescu Alexandru Atanasiu Nicolae Stnic Florin Total Specializarea Oenologie Fiziologie Biochimie Legumicultur Viticultur Pomicultur Pomicultur Pomicultur Arhitectur Oenologie Legumicultur Floricultur Oenologie Biotehnologie Legumicultur Pomicultur Doctoranzi d.c. Total buget 2 2 6 2 35 3 11 4 6 4 1 14 6 2 7 2 9 6 7 2 3 1 9 3 10 1 2 2 125 37 tax 4 32 7 2 1 8 2 5 3 5 3 1 6 9 88 erau în stagiu de pregtire 125 de doctoranzi, dintre care 37 la buget i 88 la tax. Repartizarea acestora pe îndrumtori,

i pentru doctoranzi, în urmtorul an prevedem o cretere a numrului de solicitri cu cel puin 10-15 doctoranzi, la forma de colarizare cu tax. În vederea asigurrii unui aflux de candidai cât mai bun pentru concursul de admitere, se vor avea în vedere urmtoarele: popularizarea eficent a posibilitilor de studiu pe de o parte i a posibilitilor de munc în domeniul horticol pe de alt parte, elevilor din clasele terminale de liceu din partea de sud i sud-est a rii;

-

corelarea numrului de studeni la nivelul specializrilor cu capacitatea de absorbie a pieei forei de munc; gsirea unor posibiliti de ajutorare a studenilor din mediu rural cu resurse materiale limitate, în vederea pregtirii universitare (contracte cu ministerul, contracte cu firme private, posibiliti de burse prin concurs etc.);

-

asigurarea unei baze materiale cât mai bune de instruire teoretic i mai ales practic a studenilor; realizarea unor colaborri între facultate i societi comerciale mari, cu posibilitatea preluarii unor absolveni cu contracte de munc, la terminarea studiilor;

-

asigurarea unor parteneriate cu universiti din strintate, pentru a da posibilitatea studenilor de a face stagii de studii sau practice, în universiti de profil renumite. 5. Cercetarea tiinific În domeniul cercetrii tiinifice se vor eforturi în ceea ce privete:

-

participarea cu cât mai multe proiecte de cercetare la competiiile organizate de diferii finanatori (CNCSIS, MECI, Academia Român et.) pentru a atrage fonduri necesare dezvoltrii în continuare a infrastructurii de cercetare;

-

continuarea dotrii laboratoarelor existente, cu aparatur performant pentru a putea fi competitivi pe plant intern i extern; crearea unui ,,Pol de excelen" pentru cercetarea horticol din partea de sud a rii, la Facultatea de Horticultur din Bucureti, în care s fie atrase institutele de cercetare: ICDV Valea Clugreasc, ICDPP Piteti Mrcineni, ICDLF Vidra, Institutul de valorificarea fructelor i legumelor de la Berceni i staiunile de cercetare cu profil horticol din zon;

-

atragerea tinerilor în activitatea de cercetare pentru formarea unei noi generaii de cercettori de bun calitate, care s fie capabili s intre în competiie cu cei din rile Uniunii Europene;

-

adoptarea tehnologiilor de cultur prietenoase cu mediu la speciile horticole;

6.Colaborare În condiiile actuale, indiferent de mrimea i calitatea unei uniti de învmânt sau societate comercial, nu se poate rezista de unul singur. Colaborarea asigur totdeauna un plus de vigoare, este garania atingerii mai devreme i mai uor a unor parametrii de performan i calitate. În acest sens, Facultatea de Horticultur din Bucureti, are o bun tradiie în colaborarea intern i extern. În perioada imediat urmtoare, se vor continua relaiile de colaborare cu: institutele i staiunile de cercetare de profil din structura ASAS pe programe de cercetare naionale; facultile de horticultur i agricultur din Româia; institute de cercetare i universiti din strintate în cadrul programelor finanate de Uniunea European; universitile cu profil horticol i agricol din Europa în cadrul programelor pe linie de învmânt (Socrates, Erasmus, Leonardo Da Vinci); societi comerciale private, pe probleme de cercetare i practic cu studenii. 7.Patrimoiu În domeniul patrimoniului, se vor asigura condiii optime de studiu pentru studeni i de cercetare, prin urmtoarele msuri: efectuarea unor lucrri de întreinere i reparaii la faada cldirii Facultii de Horticultur i modernizarea instalaiilor; modernizarea spaiilor de învmânt acolo unde acest lucru nu s-a realizat, inclusiv prin atragerea unor fonduri corespunztoare; refacerea cldirilor centrelor de practic tradiionale: Pietroasa, Istria, Moara Domneasc, pentru a avea posibilitatea cazrii studenilor în perioadele de practic; reproiectarea i refacerea spaiului verde din incinta universitii; construirea unor module de sere moderne de ultim generaie, în cadrul sectorului legumicol, unde s se poat efectua cercetri performante i instruire de calitate pentru studeni; refacerea coleciilor la Catedra de Viticultur;

-

dotarea centrului de vinificaie de la Pietroasa cu o linie modern de condiionare i îmbuteliere a vinului; continuarea procesului de modernizare a sectorului pomicol i dendrologic; construirea unei remize pentru depozitarea i întreinerea utilajelor Catedrei de Pomicultur.

8.Finanare Finanarea la nivelul facultii este asigurat prin bugetul de stat, în concordan cu numrul de studeni existeni la un moment dat, pentru asigurarea salariilor i parial prin proiecte de cercetare pentru dotarea laboratoarelor. De asemnea o cot important de bani este atras prin scolarizarea studenilor, masteranzilor i doctoranzilor în regim de tax, bani cu care se acoper o parte din cheltuielile de întreinere i utiliti. Pentru responsabilizarea personalului i folosirea eficient a resurselor, se va încerca creterea autonomiei la nivel de specializare i/sau catedr, se vor respecta bugetele stabilite la nivel de catedr, iar posibilitatea sectoarelor de microproducie s fie exploatat eficient, pentru obinerea unor venituri suplimentare necesare catedrelor de profil. Decan, Prof.dr. Hoza Dorel

Information

8 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

412100