Read Andrei Plesu - Despre frumusetea uitata a vietii text version

Despre frumuseea uitat a vieii

Andrei Pleu s-a nscut în 1948 la Bucureti. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Secia de istoria i teoria artei. A obinut doctoratul în istoria artei la Universitatea din Bucureti, cu teza Sentimentul naturii în cultura european. Lector universitar (1980­1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureti (cursuri de istorie i critic a artei moderne româneti). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureti (1991­1997). Este fondator i director al sptmânalului de cultur Dilema (ulterior Dilema veche), fondator i preedinte al Fundaiei ,,Noua Europ" i rector al Colegiului ,,Noua Europ" (1994), membru al World Academy of Art and Science i al Académie Internationale de Philosophie de l'Art, dr. phil. honoris causa al Universitii ,,Albert Ludwig" din Freiburg im Breisgau i al Universitii ,,Humboldt" din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d'Honneur. Scrieri: Cltorie în lumea formelor, Meridiane, 1974; Pitoresc i melancolie. O analiz a sentimentului naturii în cultura european, Univers, 1980; Humanitas, 1992; Francesco Guardi, Meridiane, 1981; Ochiul i lucrurile, Meridiane, 1986; Minima moralia. Elemente pentru o etic a intervalului, Cartea Româneasc, 1988; Humanitas, 1994 (trad.: francez, german, suedez, maghiar, slovac), Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (trad.: german, maghiar); Limba psrilor, Humanitas, 1994; Chipuri i mti ale tranziiei, Humanitas, 1996; Eliten ­ Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin­New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, 2003 (trad. francez, maghiar, german, polon); Obscenitatea public, Humanitas, 2004; Comèdii la Porile Orientului, Humanitas, 2005; Despre bucurie în Est i în Vest i alte eseuri, Humanitas, 2006, Note, stri, zile, Humanitas, 2010; numeroase studii i articole în reviste româneti i strine.

Despre frumuseea uitat a vieii

Coperta: Andrei Gamar Redactor: Lidia Bodea Tehnoredactor: Manuela Mxineanu Corector: Georgeta-Anca Ionescu DTP: Florina Vasiliu, Dan Dulgheru Tiprit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2011 Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României PLEU, ANDREI Despre frumuseea uitat a vieii / Andrei Pleu. ­ Bucureti: Humanitas, 2011 ISBN 978-973-50-2905-0 821.135.1-4 EDITURA HUMANITAS Piaa Presei Libere 1, 013701 Bucureti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POT: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. ­ CP 14, Bucureti e-mail: [email protected] www.libhumanitas.ro

Not asupra ediiei

Cartea aceasta s-a nscut în urma unei iniiative prieteneti. Gabriel Liiceanu a citit câteva texte aprute, în ultimii ani, în Dilema (veche) i în Adevrul i a ajuns la concluzia c, puse laolalt, ar putea constitui un mic compendiu de înelepciune cotidian. Mi s-a prut, totui, prezumios s asum, fie i într-o variant minor, postura îneleptului. M cunosc prea bine ca s asum o asemenea postur. Admit îns c exist o legtur ­ nu neaprat programat ­ între textele adunate în acest volum: sunt încercri de a iei din vârtejul ,,actualitii", sau de a lua temele ,,actuale" drept punct de plecare ctre orizonturi aflate dincolo de tranzitoriu i conjunctural. E vorba, în fond, de câteva gânduri rapide asupra unor subiecte eseniale, la care, în ,,clipa cea repede" a vieii zilnice, nu mai apucm s reflectm. Nu expuneri sistematice i pretenioase, ci provocri de moment, sugestii de parcurs. Veacul nu ne mai las rgazuri nici s citim tratate, nici s le scriem. Dar nota fulgurant, reflexia frugal, schia de demaraj sunt înc posibile i utile. Cel puin aa sper. Un rol decisiv în alctuirea crii de fa, de la titlu pân la structura intern, l-a avut doamna Lidia Bodea, a crei competen riguroas i a crei sensibilitate intelectual

i-au dat aproape statutul de co-autor. Îi mulumesc. Pentru intervenii salutare în diferitele etape ale redactrii textului, îi datorez mulumiri i doamnei Maria Iordnescu. Mulumesc, de asemenea, publicaiilor Adevrul i Dilema veche pentru acordul pe care i l-au dat în vederea culegerii în volum a articolelor scrise, iniial, pentru ele. Andrei Pleu

În loc de prefa:

Inactualiti

Când, obligat de doctori, îmi fac plimbarea (cvasi) zilnic i se întâmpl s fie vreme senin, dau, inevitabil, peste câte un maidanez care zace pe-o parte, în drumul tuturor, profitând de cldura mediocr a soarelui. E atât de imobil, de extatic, de impasibil, încât pare mort. Ceea ce vd e o lecie de destindere ritual, un salt, aproape mistic, în afara vârtejului înconjurtor. Prin comparaie, toi trectorii care ocolesc silueta canin par o aduntur de agitai. Ei, oamenii, sunt, de data aceasta, ,,vagabonzii", vietile fr stpân i fr rost, în vreme ce câinele adormit la soare are ,,stabilitatea" unui clugr Zen. A vrea s am îndrzneala, libertatea interioar, inteligena de a m întinde lâng el i de a m sustrage, astfel, împrejurrilor curente, vremurilor, asfixiei lumeti. Dar am pierdut, laolalt cu toi semenii mei, instinctul ,,rupturii de nivel", al ieirii din timp. Sunt mereu ,,în reea", cablat, preluat, ,,angajat", dependent de drogul urgenelor... În loc s facem din

8 DESPRE FRUMUSEEA UITAT A VIEII

animale spectre (lucrative) ale unor funeste pandemii, ar trebui s recuperm ceva din virtuile lor: din statica felinelor, din rbdarea, dinamismul flexibil i detenta câinilor, din calmul rumegtoarelor, din vocaia înaripatelor de a se desprinde. S fim ,,înelepi ca erpii i inoceni ca porumbeii". Într-o lume judecat mereu, de puritani, pentru regresul ei în trivialitate animal, tocmai animalitatea, animalitatea bun, e ceea ce am pierdut, ceea ce ne lipsete. Alturi de doctorul care m someaz s m mic, am nevoie i de un altul, care s-mi cear s stau, o or pe zi, nemicat, la soare, fr s m gândesc la nimic. * Semnificativ e i faptul c, odat cu animalitatea cea bun, am pierdut i amplitudinea intelectual. ,,Sofisticarea" civilizat a adus cu sine, simultan, fragilitate fizic i debilitate mintal. Suntem ,,evoluai" i precari. E frapant, de pild, dispariia aproape total din orizontul interogaiei i al reflexiei noastre a unor teme eseniale. Iubirea nu mai este astzi un subiect, dincolo de scandalul monden, inflamaia erotic i sentimentalismul de telenovel. Autori i autoare ca Mariana Alcoforado, Ninon de Lenclos, Denis de Rougemont, Max Scheler sau Ortega y

INACTUALITI 9

Gasset nu mai apar. Absente, în sens substanial, de pe pia sunt i teme ca prietenia, umorul, destinul i moartea. Se vorbete infinit mai mult despre succes, despre sntate, politic, virtui manageriale i feluri de mâncare. Autori care au modelat, cu autoritatea lor, secole întregi de cultur european sunt, practic, abandonai. Numai o minoritate de excentrici mai citete acum texte care, pentru antecesorii notri, erau deprinderi gimnaziale curente: Cicero i Epictet, Marc Aureliu, Maxim Mrturisitorul, Thomas à Kempis, Meister Eckhart, Montaigne sau Pascal. Tatl meu înc tia pe dinafar, din liceu, versiunea greceasc a Rugciunii Domneti. Omologii lui de azi au probleme cu limba român, iar dintre limbile strine, abia dac pot schimonosi o englez de lagr pop. N-a vrea s par nostalgic, vetust, apocaliptic. Cred îns c e bine s lum not de mersul lucrurilor, s ne întrebm, la rece, ce am câtigat i ce am pierdut i, dac se poate, s întreprindem câte ceva pentru o recalibrare a facultilor noastre intelectuale i sufleteti în contextul lumii contemporane. Marile reforme morale i instituionale nu pot începe decât de aici, de la reforma individului, de la identificarea i relansarea adevratului su potenial.

I CE FACEM CU VIAA NOASTR

Munca. Daune colaterale

,,În România nu se muncete destul." Toi românii par s fie de acord cu aceast judecat aspr i numai în parte îndreptit. Românii tiu s fie i cpunari harnici, dac pot anticipa un câtig tentant. Nu au, e drept, cultul protestant al datoriei i al efortului mântuitor, nici demagogia marxist a muncii înelese ca emblem a umanitii. Dar nici nu dormiteaz mediteraneean, la umbr. i, chiar dac nu muncesc în sens tradiional, sunt activi: ,,se descurc", fac aranjamente, ,,se afl-n treab", ,,au de alergat". În ce m privete, sunt îngrijorat mai curând de contrariul: când vd cum arat ziua de lucru a unui tânr de azi, m întreb care mai poate fi bilanul lui de via. Activitatea lucrativ asfixiaz în asemenea msur intervalul diurn, încât ,,lucrativ" nu mai înseamn nimic: e obinerea unui câtig de care nu se bucur nimeni, un câtig din care nimeni nu are nimic de câtigat. ,,Modelul" e, preponderent, occidental. Se practic frecvent o investiie maxim de

14 DESPRE FRUMUSEEA UITAT A VIEII

munc, pentru rezultate care nu se mai percep decât ocazional, în weekend, în vacan, la pensie. Ai tot ce-i trebuie, dar eti atât de istovit, încât nu-i mai trebuie nimic din tot ce ai. La orizont, apare un tip de vitalitate care, paradoxal, submineaz (sau amân) pofta de via. Nu mai ai bucurii. Ai ,,satisfacii". Reuita profesional intr în conflict cu bucuria de a tri. Lipsa de timp (blestemul de a fi mereu ,,ocupat") suspend, treptat, cel puin dou din componentele decisive ale unei existene depline: singurtatea i rgazul. Singurtatea e materia prim a reflexivitii i a construciei de sine. ,,Dumnezeu ­ s-a spus ­ e ceea ce fiecare tie s fac cu propria sa singurtate." Nu se poate tri prin aglutinare, nu se poate supravieui interior în condiia unei sociabiliti perpetue. Sfâreti, inevitabil, prin a-i pierde chipul, prin a deveni un ins statistic. Orice om are nevoie (chiar când nu-i mai d seama) de episodul nutritiv al unei confruntri solitare cu adâncul i cu înaltul su, cu terorile sale, cu portretul su, cu unicitatea destinului su. Nu întâmpltor, în închisorile Chinei comuniste, una din torturile cele mai redutabile era anularea complet a singurtii: condamnatul era, clip de clip, însoit (de fapt încolit) de o prezen tcut,

CE FACEM CU VIAA NOASTR 15

dar tenace, o prezen programat s exclud orice posibilitate a intimitii i a solilocviului. Rgazul e valorificarea intens a non-activitii. E înlocuirea eficienei prin plcere, savoarea decuplrii, capacitatea de a te lsa absorbit de respiraia lumii, fr s i te opui, fr s intervii cu deprinderile proprii în metabolismul ei. De la gratuitatea hobby-ului pân la experiena totodat subtil i simpl a vidului, rgazul e recuperarea identitii tale reale, neconjuncturale, eliberate de obligaii, utiliti i urgene. O ieire igienic, pe vertical, din registrul actualitii. Cu alte cuvinte, un moment de libertate. Fr complementul rgazului restaurator i fr vaccinul singurtii, munca recade în semnificaia ei originar: aceea a pedepsei meritate, dup derapajul pcatului originar.

Sus inima!

E un îndemn pe care, în limbajul cotidian, îl rostim sau îl auzim ca pe o îmbrbtare. ,,Sus inima!" înseamn: ,,nu te lsa!", ,,fii tare!", ,,nu fi trist", ,,fii brbat!", ,,ridic-te deasupra necazurilor!". Se spune i ,,capul sus!", tot o formul încurajatoare, dar cu o nuan în plus: ,,fii demn!", ,,nu te lsa clcat în picioare!", ,,rezist dinaintea tuturor relelor fr compromisuri i fr lamentaii!". Ambele imperative valorific verticala, micarea ascensional, dar rmân la nivel psihologic sau moral. ,,Sus inima!" i ,,Capul sus!" îndeamn la a nu te lsa copleit de emoii negative i, respectiv, a-i pstra coloana vertebral dinaintea adversitilor. În liturghia Sfântului Ioan Gur de Aur, curând dup citirea Crezului, participanilor la slujb li se spune ceva asemntor: ,,Sus s avem inimile!" Dar e limpede c, de data aceasta, nu mai e vorba de o simpl exigen sentimental sau de un precept moral. În perimetrul mai tuturor religiilor, inima e un

CE FACEM CU VIAA NOASTR 17

instrument de cunoatere, dac nu chiar cel mai eficient dintre toate, când e vorba de cunoaterea suprem. ,,Sus s avem inimile!" e, în acest caz, o axiom a efortului cognitiv, o indicaie ,,metodologic". Nu poi pricepe nimic, dac te situezi mereu la firul ierbii sau dac scormoneti, suspicios, ,,dedesubturi". Trebuie, dimpotriv, s priveti lucrurile de la înlime, s ai imaginea câmpului, perspectiva integratoare a zborului. Nu e aductoare de lumin decât ceea ce o parabol hristic numete ,,fclia pus în sfenic", înlat pe un suport generos. Marile contururi ale realului se vd mai desluit de sus, aa cum siturile arheologice se percep mai bine din avion. Dar amplasamentul ,,la vârf" al cunoaterii are o iradiere existenial mai larg: nu e doar o tehnic de cercetare, ci i o atitudine de via, modul optim de a te situa într-o lume ,,czut". ,,A fi la înlime" nu e, pur i simplu, a tri mereu cu obsesia superlativului i nici a privi ctre ceilali de sus. Ceea ce se cere e s fii cuplat mereu la ,,polul plus", s trieti contingena având mereu în minte orizontul care o depete i o cuprinde. De la o asemenea problematic a sublimitilor la peisajul nostru politic i mediatic picajul e, poate, prea mare. Dar meschinria unghiului de vedere, blcreala la preuri mici, agitaia noroioas a multor

18 DESPRE FRUMUSEEA UITAT A VIEII

politicieni i gazetari sar în ochi. Îi vine s le spui, mai prietenos sau mai rstit: ridicai-v, mcar pentru o clip, din mlatina intereselor voastre imediate. Luai un pic de înlime! Luai un pic de distan fa de hara zilnic, fa de combativitatea partizan i fa de voi îniv! Desprindei-v, într-un minim elan igienic, de mruntaie, idiosincrazii, vorbe grele, obsesii i nevroze. Respirai mai amplu, privii, scurt, spre mijlocul cerului, reînvai s surâdei. Încercai s fii, mcar o or pe zi, ,,singuri i inactuali", cum spunea cândva George Clinescu. Exist i alte bucurii decât bucuria de a-i strangula dumanul. Exist i alte plceri decât plcerea de a rni, de a calomnia, de a câtiga la epticul electoral. Exist, de asemenea, drame, spaime i dezastre mai mari decât cele care vi se vântur pe sub nas în diversele show-uri televizate. Nu v mai conducei viaa din subteranele sufletelor voastre agitate. Aezai-v, la rstimpuri, pe un loc mai înalt decât voi îniv. Sus inima! i capul! Viaa, viaa adevrat e în alt parte...

Cuprins

Not asupra ediiei În loc de prefa: Inactualiti

I. CE FACEM CU VIAA NOASTR

5 7

Munca. Daune colaterale Sus inima! Tipuri de trecere Ce tii s faci? Lehamitea i entuziasmul Sensul vieii. Punctaj pregtitor

II. DESPRE LUCRURILE CU ADEVRAT IMPORTANTE

13 16 19 24 28 32

Autenticitate Câteva note despre demnitate Ce nu aduc banii Despre înrire Un gând rapid despre iubire Despre iubirile fericite Un gând despre iubire la Pascal Scurt acces de optimism Ne-linitea srbtorilor

37 45 50 54 57 60 64 68 71

276 DESPRE FRUMUSEEA UITAT A VIEII

Lucruri importante Despre frumuseea uitat a vieii Insensibilitatea cotidian Onoarea meseriei Vechime i btrânee

III. ORDINEA SUBTIL A LUMII

74 78 81 85 89

Sperana Dou feluri de necredin Educaia religioas Liberi cugettori Moarte i demnitate Nu e frumos... Texte comentate Introducere la vicii Lecturi stoice de Crciun

IV. PERPLEXITI I INDISPOZIII COTIDIENE

95 99 102 106 109 112 117 121 130

Principii A mânca sntos Tranziia i avatarurile luxului Despre mânie Ura ca mod de via Frica ,,Plceri vinovate" Zgomot Despre politee Inflaia politicului

137 141 144 149 153 156 159 163 167 171

CUPRINS 277

Proasta intonare a libertii Aproapele ca judector Pentru o politic mai feminin

V. FELURI DE A FI

174 177 181

Câteva specii de ticloi Capitalistul român Eul propriu ca obsesie Proasta folosire a inteligenei Feluri de a vorbi Portret-robot Dormitorul lui Goethe Oblomovism

VI. ,,CETITUL CRILOR"

187 192 195 198 203 207 210 214

Cele 100 de cri? Cultura de internet Cititul crilor Note pentru o tipologie a lecturii Despre scris

VII. MARTIRAJUL LIMBII ROMÂNE

219 224 228 231 235

Iritri Martirajul limbii române Stereotipii

VIII. CUM STM LA TELEVIZOR

241 244 247

Realitatea televiziunii A sta la televizor

253 256

278 DESPRE FRUMUSEEA UITAT A VIEII

Cum stm la televizor Globalizarea manelelor Cinci zile fr televizor Epilog: Cu sau fr dileme ?

260 263 266 269

Information

Andrei Plesu - Despre frumusetea uitata a vietii

20 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

879604