Read Ion Mihai Pacepa - Orizonturi rosii text version

Ion Mihai Pacepa (n. 28 oct. 1928), ale crui cursuri (spionajul tehnico-tiinific) i articole (,,Propaganda Redux", The Wall Street Journal, 2007) au devenit obiect de studiu în colile forelor armate ale SUA, i-a început cariera militar în România. În 1951, dup ce a absolvit Facultatea de Chimie Industrial, a fost încadrat ca locotenent în Securitate; dup patru ani a ajuns ef de serviciu la Direcia a IV-a de contraspionaj, iar din ianuarie 1956, ef al rezidenei de spionaj din RFG. A fost prim-adjunct al directorului DIE între anii 1966 i 1972. A fost numit consilierul lui Ceauescu pentru securitate i dezvoltare tehnologic, funcie pe care a deinut-o din 1972 pân în iulie 1978. În acelai timp, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne ­ Consiliul Securitii Statului. În august 1974, a fost avansat la gradul de general-locotenent. În iulie 1978, aflându-se în Germania Federal, Ion Mihai Pacepa a solicitat azil politic preedintelui SUA Jimmy Carter, iar la 28 iulie un avion militar american l-a adus la Washington. La acea dat, era ef al casei prezideniale a României. A fost i continu s fie cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic într-o ar NATO. În urmtorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA în diferite operaiuni împotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic. Autoritile americane au apreciat -- într-o scrisoare public -- activitatea sa din aceast perioad ca fiind ,,o unic i important contribuie adus Statelor Unite". În noiembrie 1987, generalul Pacepa a publicat în SUA Orizonturi roii, prima carte occidental care a descris viaa la curtea unui dictator comunist. În 1993, el a publicat Motenirea Kremlinului (Bucureti, Editura Venus), iar în 1999 trilogia Cartea Neagr a Securitii (Bucureti, Editura Ziua-Omega). În 2007 a aprut în SUA, tot sub semntura sa, Programmed to Kill: Lee Harvey Oswald, the Soviet KGB and the Kennedy Assassination (Chicago, Editura Ivan R. Dee). Generalul Pacepa public frecvent în ziare i sptmânale occidentale, precum The Wall Street Journal, The Washington Times, The Los Angeles Times, National Review, The American Spectator, L'Express. Generalul Pacepa a dat primul interviu, dup 31 de ani, unui jurnalist român, Lucia Hossu Longin, iar în iunie 2009 au publicat împreun, la Editura Humanitas, o carte de confesiuni: Fa în fa cu generalul Ion Mihai Pacepa.

CRIMELE, CORUPT ¸IA ¸I MOSTENIREA CEAUSESTILOR S ¸ ¸¸

Traducere de Horia Gnescu i Aurel tefnescu

Revzut, actualizat i completat de Ion Mihai Pacepa Postfa de Lucia Hossu Longin

Redactor: Ctlin Strat Coperta: Angela Rotaru Tehnoredactor: Manuela Mxineanu Corector: Anca Drghici DTP: Corina Roncea, Dan Dulgheru Tiprit la ,,Pro Editur i Tipografie" Ion Mihai Pacepa Red Horizons. The True Story of Nicolae and Elena Ceauescus' Crimes, Lifestyle, and Corruption © HUMANITAS, 2010 Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României PACEPA, ION MIHAI Orizonturi roii: crimele, corupia i motenirea Ceauetilor /Ion Mihai Pacepa; trad.: Horia Gnescu, Aurel tefnescu; postf.: Lucia Hossu Longin.­ Bucureti: Humanitas, 2010 ISBN 978-973-50-2681-3 I. Gnescu, Horia (trad.) II. tefnescu, Aurel (trad.) III. Hossu-Longin, Lucia (postf.) 94(498) EDITURA HUMANITAS Piaa Presei Libere 1, 013701 Bucureti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi Carte prin pot: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. ­ CP 14, Bucureti e-mail: [email protected] www.libhumanitas.ro

Cine nu-i amintete trecutul este condamnat s-l repete. George Santayana (1863­1952)

Not asupra ediiei

Orizonturi roii, care la 7 martie 2010 a fost recomandat de reputatul ziar american The Washington Post s fie studiat în colile din SUA, a devenit o carte de istorie. Ea a fost publicat prima oar în septembrie 1987 de editura Regnery Gateway din Washington, D.C. în limba englez, atât în volum, cât i sub form de înregistrare magnetic (opt casete), cu textul citit de un popular actor american al vremii. Astzi, toat lumea tie cine a fost Nicolae Ceauescu. În 1987, el era îns rsfatul Occidentului, care l-a îngropat în onoruri, decoraii i bani. Orizonturi roii, care este jurnalul ultimelor trei luni petrecute de generalul-locotenent Ion Mihai Pacepa cu Ceauescu, în calitate de ef al casei sale prezideniale, a fost primul document public care l-a prezentat pe ,,cel mai iubit fiu al poporului" gol-golu, aa cum era în realitate: un terorist internaional care ducea o via de un lux exorbitant pltit cu banii obinui din trafic de droguri i arme, precum i din vânzarea pe valut forte a cetenilor rii. Dup dou luni de la publicarea ediiei în limba englez, a fost tiprit la New York i o ediie în limba român, care a fost larg difuzat în rândul emigraiei române din Occident i a fost introdus ilegal în România de echipajele TAROM i TIR, precum i de turitii strini. La 1 ianuarie 1988, Radio Europa Liber a început s transmit în serial ediia în limba român. Acest foileton radiofonic a durat cinci sptmâni. Potrivit comentariilor asculttorilor, strzile Bucuretiului erau pustii în timpul acestor emisiuni, care au dat jos de pe Ceauescu hainele aurite cu care fusese îmbrcat de Securitate i care l-au prezentat asculttorilor în toat hidoenia sa. În acelai an 1988, o ediie în limba maghiar a crii Orizonturi roii a fost publicat ilegal la Budapesta. Versiunea maghiar a aprut 7

în dou volume, într-un format de buzunar, asemntor cu cel al Crticelei roii a lui Mao, publicat în China, i a avut o distribuie larg atât în Ungaria, cât i în emigraia maghiar din Occident. În noiembrie 1989, când Ceauescu a deschis lucrrile celui de al XIV-lea Congres al PCR, Radio Europa Liber a reluat lectura în serial a crii. Dup ase zile de la omorârea lui Ceauescu, primul numr al noului ziar Adevrul, care înlocuise Scânteia în acea zi, a început s publice în foileton Orizonturi roii, menionând c aceast carte a avut un ,,rol de necontestat" în rsturnarea dictaturii lui Ceauescu. În februarie 1990, a aprut în SUA o nou ediie a crii Orizonturi roii, coninând stenograma procesului Ceauescu obinut de la Radiodifuziunea Austriac, care primise de la Bucureti înregistrarea video a procesului. Asemnarea dintre faptele pentru care au fost acuzai Ceauetii în acel proces i cele prezentate în carte este izbitoare. În urmtorii ani, Orizonturi roii a fost publicat în 27 de ri, inclusiv în Japonia, a fcut obiectul a sute de recenzii ale unor marcante personaliti politice de pe diferite meridiane i a constituit subiectul unui film produs de televiziunea maghiar. În 1992, Orizonturi roii a fost publicat i în România, de Editura Venus. La 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, publicm o nou ediie în limba român a volumului Orizonturi roii. Din considerente istorice, am decis s pstrm traducerea iniial semnat de Horia Gnescu i Aurel tefnescu, care a fost îns revizuit de generalul-locotenent Ion Mihai Pacepa în 2010. Prezenta traducere este precedat de nou capitole scrise de autor special pentru aceast ediie, grupate sub un titlu edificator: ,,Dup 20 de ani". Editura

Orizonturi roii în serial la Europa Liber

Culisele spionajului românesc, DIE: 1955­1980 (Evenimentul Românesc, 1997), aprut sub semntura lui Mihai Pelin, istoricul SRI, i prefaat de ziaristul Ion Cristoiu ca o carte ce ,,îi merit din plin locul pe raftul de noblee al crilor de istorie", pretindea c: ,,Vlad Georgescu, directorul postului Radio Europa Liber (REL), nu i-a putut reprima un sentiment de dezamgire fa de Orizonturi roii. L-a exprimat fa de o surs a Securitii din Bucureti, cu numele de cod «Popa»." Dezinformare tipic securist, pentru consum intern. În realitate, Vlad Georgescu a spus, la microfonul Europei Libere, în 1988: ,,Niciodat cltoria din Statele Unite la München nu a trecut atât de repede. Motivul? Cartea generalului Ion Mihai Pacepa, pe care am citit-o pe nersuflate, în timp ce avionul m ducea de la Boston, zilele trecute, înapoi în Europa. Un volum de peste 400 de pagini, bine scris, care se citete uor. Avem rar ocazia s ptrundem în culisele vieii de curte din lumea comunist. tim câte ceva despre viaa particular a lui Stalin, am citit cu mult interes cartea lui Markov despre viaa la curtea lui Todor Jivkov. Despre cea de la Bucureti nu tiam îns pân acum nimic. Meritul cel mai mare al crii fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa este de a aduce la lumin feele ascunse ale acestei lumi. De a o pune în adevrata lumin. [...] Aflm, din dezvluirile generalului, o lume murdar, corupt i analfabet, imoral, în care preedintele îi înjur minitrii, în care preedinta îi apostrofeaz acoliii tratându-i de idioi. Aflm o lume creia îi place s bea ampanie franuzeasc i s mnânce telemea cu ceap. Ne apare o nomenclatur de linguitori în casele crora Securitatea are peste tot microfoane, chiar i sub pat, care se tem de cei doi efi supremi, dar care fac orice pentru ca s-i menin 9

dreptul de a se înfrunta din privilegii. Linguitori care se tem de ei, dar în acelai timp îi ursc. Dar s m întorc la imaginea familiei prezideniale, aa cum reiese din relatrile unui om care i-a trit în preajm ani îndelungai. Mai întâi nravurile: oamenii se cred într-adevr dumnezei, sentimentul realitii pare s le lipseasc cu desvârire, se tem totui de moarte violent, mnânc numai dup ce li se gust bucatele, ca pe vremea fanarioilor. Simul politic al preedintelui se manifest îndeosebi în activitatea de controlare a supuilor, de manipulare a acoliilor i în exacerbarea propriului ego. În rest, nu pare s îneleag prea bine fenomenul politic; scena de furie fcut primarului New Yorkului, pentru c acesta nu putea interzice o demonstraie ostil preedintelui, este o concludent dovad. [...] Orizonturi roii este povestea unui eec de proporii. Eecul unei caste bolnave, meschine i urâte, creia îi lipsesc idealul i generozitatea. Cu asemenea oameni în vârful piramidei, eecul nu poate fi decât inevitabil. Generalul Pacepa a ieit din aceast lume urât. Copiii si, care au înc din iulie 1978 intrarea în Statele Unite, vor iei i ei, mai devreme sau mai târziu. Rmâne îns poporul, un popor care nu apare în cartea generalului Pacepa, pentru c nu apare nici în planurile conductorilor si de astzi. Am închis Orizonturi roii cu un sentiment de ruine i dezgust. i mi-am pus întrebarea: cât timp îi mai poate oare rbda pmântul?" ,,PREZENTATOR: La 27 iulie 1978, Ion Mihai Pacepa prsete România. Cel care ani de zile fusese omul numrul unu al lui Nicolae Ceauescu în problemele de securitate naional i spionaj internaional a publicat în toamna anului 1987 o carte de memorii: Orizonturi roii -- cea mai cutremurtoare istorie a unui regim comunist în funciune. Poate c aceast emisiune trebuie s fie i omagiul pe care noi, cei de azi de la Europa Liber, îl aducem fotilor notri colegi disprui, devotamentului cu care au slujit microfonul i adevrul pân la moarte. i poate c tot aceast emisiune ar trebui s includ i cele câteva cuvinte pe care, odat cu cartea, ni le-a adresat, pe o band de magnetofon, cel care a fost odat generalul-locotenent Ion Mihai Pacepa. ION MIHAI PACEPA: La 28 iulie 1978, când am ajuns în Statele Unite ca un om liber, am adus cu mine doar hainele cu care am fost îmbrcat, 10

o fotografie a fetei mele, Dana, o adânc înelegere a comunismului românesc i o arztoare dorin de a descrie ce se petrece în spatele scenei la vârful piramidei guvernamentale din România lui Ceauescu. Mi-au trebuit îns ani înainte de a putea s privesc acea lume cu ochi de om liber i s o prezint cu imparialitate. În Orizonturi roii, care este scris sub forma unui jurnal al ultimelor mele zile împreun cu Ceauescu i Elena, am încercat s prezint portretul, vzut de foarte aproape, al unui ambiios dictator comunist care, timp de muli ani, a încercat s înele Occidentul, blocul sovietic i pe propriii supui, cu scopul de a transforma România într-un monument personal. Apoi am încercat s descriu, cât mai viu, ceea ce se petrece în spatele scenei la curtea unui dictator comunist. Orizonturi roii are trei teme majore. Prima: în comunism doar liderul conteaz. El poate transforma întreaga ar în fief personal i, în cazul lui Ceauescu, poate s-i creeze chiar i propria dinastie. A doua: oriunde a ajuns la putere, comunismul a generat dezastru economic. El a transformat Rusia din cel mai mare exportator de cereale din lume, la Revoluia din 1917, în cel mai mare importator de grâne în prezent. Exemplul României, cel de al doilea grânar al Europei, este tot atât de ilustrativ: odat cunoscut ca ,,Micul Paris", Bucuretiul a devenit capitala unei ri înfometate în care oamenii nu au dreptul la ap cald decât o dat pe sptmân. Colapsul economic al României arat înc o dat c o economie bazat pe proprietate de stat i furt, chiar dac acest furt este comis de organe guvernamentale, duce inevitabil la faliment. A treia tem este c pân la urm nimic nu va putea menine comunismul la putere. Nici chiar teroarea domestic i duplicitatea politicii sale externe. Asta este, în rezumat, ceea ce am vrut s spun în Orizonturi roii. EMIL HUREZEANU: Aceasta a fost vocea lui Ion Mihai Pacepa. Am inut s-l auzii pentru c e cu totul neobinuit s auzi vocea unui om care ani de zile a fost director adjunct al serviciului de spionaj al regimului. Cunosctor i pstrtor al celor mai importante secrete ale regimului. Pstrtor, vine vorba. Pentru c Ion Mihai Pacepa e un nume din nou în actualitate. De data asta, Ion Mihai Pacepa este ,,un nume aezat pe-o carte". Orizonturi roii se numete aceast carte cu coperi într-adevr roii i cu un coninut care îl face s roeasc pân i pe cel mai blazat cititor. De nedumerire, mânie, consternare, ruine. Prima 11

oar a fost în actualitate în 1978, când a ales libertatea, drept pentru care spionajul românesc a suferit o grea lovitur. A suferit i Nicolae Ceauescu. Mult de tot! PREZENTATOR: Generalul-locotenent Ion Mihai Pacepa a fost unul dintre cele mai misterioase personaje ale regimului Ceauescu. Funciile sale publice sau secrete, cele din urm cunoscute doar de câiva, puini la numr, membri ai conducerii de partid i de stat, nu reflect decât în mic msur rolul real i, deseori, cheie jucat de cel care a fost directorul adjunct al Departamentului de Informaii Externe, în afaceri politice i de stat de cea mai mare importan în primii 13 ani ai guvernrii lui Ceauescu. Orizonturi roii este o carte de dezvluiri, prin definiie. Astzi, prima i una dintre cele mai interesante dezvluiri ale crii: personajul identificat sub numele Ion Mihai Pacepa, sau Mihai Podeanu (numele su conspirativ din Departamentul de Informaii Externe, cel care a figurat pân în 1978 pe legitimaiile tuturor celor 3 000 de ofieri ai departamentului). PREZENTATOR: Ascultai-l din nou pe generalul Pacepa, de ast dat citind un pasaj din scrisoarea adresat fiicei sale din ar în iulie 1978, scrisoare care a fost expediat în România de nenumrate ori cu ajutorul autoritilor americane i ale altor ri NATO, dar care a ajuns la cunotina Danei abia în 1985, când a fost serializat în ziarul francez Le Matin i apoi transmis repetat în emisiunile Europei Libere: ION MIHAI PACEPA: ,,Draga mea Dana, Timp de 22 de ani am avut neansa s fiu implicat în furt de tehnologii occidentale. Am fost implicat în furt de tehnologii, dar am reuit s evit implicarea în asasinate. În ultimul timp îns serviciul de informaii externe, în care am petrecut 22 de ani din via, a început s devin din ce în ce mai mult o organizaie terorist, i asta mi-a întrit decizia s m desprind de el de îndat ce te pot lua cu mine. De aceea am organizat nu demult o expoziie cu picturile i desenele tale la Roma i tot de aceea te-am trimis în Italia cu ocazia vernisajului ei. Dar, cu toate încercrile disperate pe care le-am fcut, Ceauescu nu mi-a aprobat s ies din România înainte ca tu s te reîntorci. N-am putut, Dana! N-am reuit! La sfâritul lui iulie 1978, Ceauescu a ordonat noi asasinate în Occident. De data asta ordinele mi-au fost date mie personal, iar asta m-a obligat s aleg între a fi un bun tat sau un criminal. 12

Cunoscându-te, Dana, am fost convins c vei prefera s fii fr tat decât s ai un tat criminal. Dragul meu copil, îi scriu aceast prim scrisoare ca s-i spun c nu sunt trdtor, ho sau criminal, cum o s m eticheteze curând Securitatea. Ca s-i spun c am primit astzi un mrinimos azil politic în lumea liber în pofida celor 27 de ani în care am slujit o odioas poliie politic i mâna ei prelungit peste hotare. Ca s-i mai spun c sunt hotrât s fac tot ce pot ca s-l forez pe Ceauescu s pun capt asasinatelor, rpirilor i altor acte teroriste comise pe pmânt strin, care sunt incompatibile cu tradiiile istorice ale României i cu ajutorul generos pe care îl primete acum de la guvernele occidentale. Ca s te rog s nu te sperii dac, pentru asta, Securitatea lui Ceauescu te va timora i teroriza moral. Ea va tuna i fulgera, dar nu se va atinge de nici un fir de pr din capul tu, cci, mi s-a promis solemn, atât viaa ta, cât i a mea vor fi aprate de guvernul care conduce lumea liber i care, începând de azi, este i guvernul meu. Ca s-i spun c mi-e teribil de greu s te am acum numai în gândurile mele, nu i în braele mele. i, în sfârit, ca s-i spun c ziua în care ne vom revedea îmi pare mult mai apropiat azi decât mi s-a prut ieri." * *** Serializarea crii Orizonturi roii s-a terminat cinci sptmâni mai târziu, cu o încheiere fr precedent în istoria postului de radio Europa Liber. Directorul programului în limba român, regretatul istoric Vlad Georgescu, a descris numeroasele ameninri cu moartea pe care le-a primit de la Securitate prin diferite ,,surse", inclusiv rude apropiate trimise la München de Securitate ca s-l conving s renune la serializarea crii. Apoi, în concluzia acestei încheieri unice în istoria Europei Libere, Vlad Georgescu a spus: ,,Dac m vor omorî pentru c am serializat cartea generalului Pacepa, voi muri cu contiina împcat c mi-am fcut datoria de jurnalist." În noiembrie 1988, Vlad Georgescu a transmis din nou Orizonturi roii la Europa Liber. Peste foarte scurt timp, el a murit din cauza unei forme agresive de cancer cerebral. Dup cderea comunismului român, dl Nestor Rate, care a fost urmtorul director al programului 13

românesc de la Europa Liber, a petrecut câiva ani studiind dosarele Securitii referitoare la Vlad Georgescu i la predecesorul su, Noël Bernard. Ambii au fost critici acerbi ai lui Ceauescu i ambii au murit de forme suspecte de cancer. Curând, dl Rate va publica, la Editura Europei Libere, o carte bazat pe documente originale ale Securitii, care probeaz indubitabil c Noël Bernard a fost asasinat de Securitate i care conine dovezi substaniale c Vlad Georgescu a avut aceeai soart. I. M. P.

Partea I

DUP 20 DE ANI

Cuvânt retroactiv

În aprilie 1978, cu trei luni înainte de a-mi ,,trda comandantul suprem", cum sunt i azi acuzat de unii în România, preedintele Jimmy Carter l-a prezentat pe Nicolae Ceauescu cabinetului su i presei americane ca ,,mare lider naional i internaional".1 Eram lâng el, la Casa Alb, i tot ce am putut face a fost s zâmbesc. La 28 iulie 1978 am primit azil politic în SUA i am prezentat, atât preedintelui Carter, cât i fostului preedinte Richard Nixon, pe adevratul Ceauescu: un asasin i terorist internaional care-i vindea cetenii pe valut forte i se îmbogea din trafic de droguri i arme. Din pcate, admiraia pentru tiran a continuat. Mao Tse Dun obinuia s spun: ,,O minciun repetat de o sut de ori devine adevr." Odat în via, Mao a spus adevrul. Într-o scrisoare din 27 ianuarie 1983, adresat lui Ceauescu cu ocazia zilei sale de natere, fostul preedinte Richard Nixon i-a scris: ,,La 65 de ani, oamenii se pensioneaz. Pentru marii lideri naionali i internaionali, anii cei mai productivi abia urmeaz. Sunt convins c cele mai importante realizri ale dumneavoastr vor veni în cea de a doua decad a preediniei, când vei continua curajoasa activitate în slujba independenei i bunstrii poporului român." În 1988, ministrul de Externe al SUA, Lawrence Eagleburger, anticomunist învederat, pentru care am deosebit admiraie, mi-a spus: ,,Ceauescu e poate nebun pe plan intern, dar, crede-m, generale, el va demola blocul sovietic."2

1. President Nicolae Ceauescu's State Visit to the USA: April 12­17, 1978, English version, Bucharest, Meridiane Publishing House, 1978, p. 78. 2. David B. Funderburk, Betrayal of America: Bush's Appeasement of Communist Dictators Betrays American Principles, St. Augustine, Florida, The Larry McDonald Foundation, 1991, p. 15.

17

La 24 noiembrie 1989, dup ce Zidul Berlinului fusese demolat i toi ceilali viceregi comuniti alungai de masele revoltate, Ceauescu i analfabeta Elena au fost realei, cu surle i trâmbie, ca lideri ai României de cel de al XIV-lea Congres al PCR. Buletinul oficial de informaii al SUA (Foreign Broadcast Information Service) a dedicat un volum de 113 pagini Congresului al XIV-lea al PCR, care conine toate lurile de cuvânt cu prilejul acelei ultime demonstraii populare de solidaritate cu un tiran comunist. Pân la sfâritul zilelor sale, Securitatea a reuit s-l ascund pe ,,cel mai iubit fiu al poporului" în spatele unui vl aproape de neptruns. Vzut prin perspectiva istoriei, revolta împotriva lui Ceauescu din decembrie 1989 a fost posibil datorit eforturilor fcute de membrii Alianei Atlantice pentru a demola imperiul sovietic, precum i aciunilor întreprinse de românii din ar i de cei din exil pentru a demola tirania lui Ceauescu. Istoria a consemnat, de asemenea, c Europa Liber i Vocea Americii au avut un rol vital în declanarea revoltei din decembrie 1989. Numai aceste posturi de radio au putut penetra cortina tcerii impuse de Ceauescu i Securitatea lui. Ele au prezentat pentru prima oar poporului român adevrata fa a tiranului. Tot ele au inut populaia rii la curent cu informaii privind valurile revoluionare care au luat cu ele, unul dup altul, pe viceregii comuniti ai Europei rsritene, iar milioane de români din ar le-au ascultat cu rsuflarea tiat. Orizonturi roii a adus o modest contribuie la acel imens efort.

CAPITOLUL I

Decembrie 1989

România i Rusia sunt singurele ri ale fostului imperiu sovietic în care trecerea de la comunism la democraie s-a fcut cu vrsare de sânge. Celebrul istoric american John Lukacs explic aceasta prin izolarea geografic a celor dou ri. Pentru el, Rusia i România nu aparin Europei. ,,Barocul, Renaterea, Iluminismul, toate aceste epoci care au civilizat Europa, nu au existat în Rusia, România, Moldova, Oltenia, Valahia, Basarabia." Faptul c zeci de mii de lupttori împotriva comunismului continuau s fie nereabilitai în Rusia i România dup 17 ani de la colapsul acestei erezii a fost un alt motiv care l-a determinat pe Lukacs s traseze frontiera politic a Europei la grania de vest a României. M numr printre admiratorii lui Lukacs, unul dintre cei mai reputai istorici contemporani, a crui expertiz se extinde de la radicalismul neo-Whiggish pân la istoria psihologic contemporan, dar nu-i împrtesc aceast tez. România în care m-am nscut a fost un centru al culturii europene, iar capitala ei era supranumit Le Petit Paris. Gheorghe incai, care a înfiinat peste 300 de coli în limba român, ocup un loc de cinste în panteonul iluminitilor europeni, alturi de Voltaire, Diderot, Herder. Nicolae Blcescu, sufletul Revoluiei din 1948, s-a format la coala Revoluiei Franceze. Iar George Enescu, Constantin Brâncui i Traian Vuia, titani ai muzicii, artei i respectiv tiinei europene, s-au nscut i format în România. În 1945, aceast Românie a fost îns cotropit de un gigant feudal care a transformat-o într-o samoderjavie, tradiionalul sistem totalitar rus introdus de Ivan cel Groaznic în 1564, în care un dictator conduce ara cu ajutorul poliiei sale politice. 19

În anii 1970, l-am însoit pe Ion Gheorghe Maurer la o audien la papa Paul VI, care l-a întrebat, în glum, dac a venit la Vatican cu vreo dorin special. ,,Da", i-a rspuns premierul. ,,Schimbai-ne poziia geografic a rii." România a fost singura ar din fosta Europ de Est care nu a avut frontiere cu Occidentul. Aceast poziie geografic a fcut ca procesul trecerii României de la comunism la democraie s difere de cel al celorlalte ri din fostul imperiu sovietic. De curând s-au împlinit 20 de ani de la dramaticele evenimente din decembrie 1989, când revolta populaiei l-a alungat din palatele sale pe Nicolae Ceauescu, omul care a terorizat România 24 de ani. Aceste evenimente sunt etichetate i azi în România drept ,,revoluie", dei în fiecare zi ies la lumin noi fapte care atest c revolta popular a fost furat de o mân de comuniti educai la Moscova. În 1988, într-un interviu cu dr. Michael Ledeen, consilier al preedintelui Ronald Reagan, publicat în revista francez Politique internationale i preluat apoi de numeroase ziare i reviste din SUA i Europa Occidental, am prezis posibilitatea ca Moscova s organizeze o lovitur de stat în România menit s-l înlocuiasc pe Ceauescu cu Ion Ilici Iliescu, un comunist educat la Moscova, al crui tat fusese atât de devotat lui Lenin, încât i-a botezat propriul copil cu numele lui. Pe ce mi-am bazat aceast afirmaie? În anii '70, UM 0920/A, o unitate special a Departamentului de Informaii Externe (DIE) însrcinat cu activitatea contrainformativ împotriva URSS, care era în subordinea mea, a depistat i înregistrat pe band magnetic contactele secrete pe care Ion Ilici Iliescu, pe atunci secretar al CC al PCR pentru propagand i agitaie, le-a avut cu un membru al unei delegaii ,,ideologice" sovietice aflate în vizit la Bucureti. Acesta i-a spus: ,,Kremlinul ar fi mai fericit cu tovarul Iliescu în fruntea Partidului Comunist Român." Kremlinul se temea c românii îl urau pe Ceauescu cu atâta înverunare, încât l-ar fi putut izgoni fr intervenia Moscovei, i c ura împotriva lui Ceauescu va degenera în ur împotriva comunismului, care ar fi putut merge atât de departe, încât România s cear retragerea din Pactul de la Varovia. Kremlinul se temea de asemenea i c o eventual relaxare politic în România ar fi putut exacerba dorina populaiei din Republica Moldoveneasc de a se uni cu patria mam, creând astfel un val de fervoare naionalist în alte republici sovietice. 20

Cuprins

Not asupra ediiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Orizonturi roii în serial la Europa Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Partea I: DUP 20 DE ANI Cuvânt retroactiv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Decembrie 1989 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul II Planul OibE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul III Planul ,,Dnestr". . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul IV ,,Noua" Securitate a lui Iliescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul V ,,Noul" KGB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul VI Spionajul României ,,democratizat" de KGB. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul VII Demiterea lui Mgureanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul VIII Un democratic stat poliienesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul IX România de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Partea a II-a: JURNALUL ULTIMELOR MELE TREI LUNI CU CEAUETII Capitolul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Romero" trebuie recrutat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Operaiunea ,,Orizont" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Compromiterea soiei ambasadorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 77 80 82 17 19 28 33 42 49 53 61 68 71

489

Mediator în Orientul Mijlociu? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Annette": legtura cu OEP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Complot împotriva regelui Hussein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Annette" este recrutat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fratele Ceauescu, Fratele Arafat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Preluarea lui ,,Iunie Negru" de la Abu Nidal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stridiile lui Nicu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Oraul tehnologic al României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum se fur tehnologia american . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ambiiile Elenei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Vreau vizon american" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Având de-a face cu un amant nedorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unicul meu prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dezamgindu-i copiii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ambasadoarea devine ,,Bertha". . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Fetele" lui Scornea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recrutarea lui ,,Malek" prin ,,Andreea" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Împratul Bokassa I se însoar cu o agent DIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Stele" pentru tovari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Petrolul, evreii i germanii, prioriti la export" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fondurile secrete ale lui Ceauescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Portretul unui expert în Orientul Mijlociu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zbor la Beirut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reeaua de contraband . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrevederea cu ,,Fedainul" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Atentatul OEP-ului împotriva Goldei Meir. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul VI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Curtându-l pe Gadhafi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Paapoarte americane pentru Libia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Societile mixte ale lui Gadhafi împotriva ,,imperialismului american" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Nu vreau pace în Orientul Mijlociu" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ajutându-l pe ,,Carlos" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul VII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Austria e locul potrivit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

85 88 89 92 94 95 101 107 111 112 115 120 122 125 127 130 131 133 134 135 139 140 142 146 151 151 153 156 159 164 167 167 170 172 178 180 183 184

490

Arme româneti pentru lumea a treia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Serviciul D, de la dezinformare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul VIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Putere datorat microfoanelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum se supravegheaz o naiune întreag . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O via nou, minunat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Botnie pentru secrete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul IX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ura fa de unguri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Radiaii fatale în celulele închisorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dispre pentru Jimmy Carter . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tovarii se distreaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reducerea la tcere a unui comentator radio. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un tanc în ,,valiza diplomatic" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O doamn numit Olga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Supraveghind nomenclatura român. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . coala de spioni din Brneti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Testând tancul furat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O întrevedere cu tovara Elena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Înclcarea constituiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Scrisori de prietenie de la generalul Ver . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Trebuie s-l recrutm pe Billy Carter" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ordine criminale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Olga în carne i oase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cazul erb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Autobiografiile scrise de mân ale tuturor locuitorilor . . . . . . . . . . . . . . . Bârf la dineu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XIII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Trupele de securitate în stare C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un Ceauescu îngrijorat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O lecie de comunism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dezinformare ,,baptist" pentru Carter . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ageni la Radio Europa Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ursul vrea tehnologie american . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregtiri pentru plecarea în America . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

187 190 196 196 201 205 206 209 210 212 216 222 227 228 231 233 236 239 241 244 244 248 250 253 254 258 258 261 263 267 274 274 278 280 283 283 285 288 292

491

Athénée Palace -- fabric de informaii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tovarul Nicu -- o via închinat partidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tactica de supravieuire a unui ministru de Externe . . . . . . . . . . . . . . . . . Protecia unei ambasade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întâlnirea cu Brandt la un ,,ceai" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XVI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stabilirea la Blair House . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Hainele Tovarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un spion ca ambasador . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gata pentru presa american . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gambitul regelui contra lui Hruciov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XVII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adânc preuire Conductorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La Casa Alb se cânt imnul regal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rezumatul primei zile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu sunt parale pentru televiziune color . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Cine erau cucoanele alea elegante de la masa ta?" . . . . . . . . . . . . . . . . . . Inventarea unui fiu pentru un american laureat al Premiului Nobel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XVIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Senatorul Jackson adopt o atitudine dur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Ru trebuie s moar!" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Hârtie igienic din Biblii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Propria ,,Coloan a cincea" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vendeta împotriva arhiepiscopului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XIX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Furtul unui reactor nuclear Candu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Agentul ,,235" din Pakistan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,,Orice american poate fi cumprat" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Primul conductor comunist la Texas Instruments . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XX. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Operaiune împotriva postului de radio Europa Liber. . . . . . . . . . . . . . . O comoar tehnic pentru Hruciov. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cldirea nr. 30 de la NASA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Munca de influen la Washington . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

293 295 299 300 303 306 308 309 311 314 315 317 321 321 325 328 330 331 332 335 335 337 340 342 345 352 352 359 361 362 365 365 367 369 372

492

Capitolul XXI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Destinaia New York . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O ploaie de ou la Waldorf-Astoria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Retragerea la Misiunea Român. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un mijloc de influen folositor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Organizatorii trebuie omorâi!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XXII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Primarul Koch sare în ajutor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Elena vrea bijuterii noi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ofieri de spionaj pentru firme mixte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Înapoi la Bucureti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XXIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O vizit la Tito. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Toasturi pentru noua prietenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O rpire la cererea lui Tito. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Asasinarea premierului italian Aldo Moro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ajutându-i pe sovietici s-l rpeasc pe Imre Nagy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XXIV. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cele dou componente ale industriei româneti de armament. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La Conferina Naional a Femeilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Plnuind vânzrile de arme în lumea a treia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un cadou de la serviciile secrete chineze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Distrugerea centrului istoric al Bucuretiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O edin la Elena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XXV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Crearea unui cifru pe care americanii s-l poat sparge . . . . . . . . . . . . . . Mesaj de verificare trimis la Washington. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Înc o parad fr rost . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul XXVI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bijuteriile din contul TA-78. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Brigada SD pentru spionaj tehnologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O edin a Comitetului Politic Executiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Transformarea proiectelor americane în produse româneti . . . . . . . . . Spionajul economic total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

374 375 377 378 381 384 386 386 390 392 395 400 400 404 406 409 412 417 417 420 422 426 429 431 434 435 439 442 444 444 446 448 454 459

493

Capitolul XXVII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Înc un spion sovietic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Neutralizarea postului de radio Europa Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregtirea vizitei la Londra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ciclul începe s se reia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O ultim petrecere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

463 463 465 467 470 471

Epilog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 475 Postfa (Lucia Hossu Longin) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 485

Information

Ion Mihai Pacepa - Orizonturi rosii

24 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

91483