Read Microsoft Word - desen tehnic.doc text version

UNIVERSITATEA din BACU FACULTATEA DE INGINERIE

FLORIN MACARIE

IONEL OLARU

DESEN TEHNIC

- Note de curs i aplicaii practice -

EDITURA ALMA MATER BACU

2007

1

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Cuprins

Capitolul 1. Norme generale de desen tehnic ........................................................... 5 1.1. Introducere ........................................................................................ 5 1.2. Formatele desenelor tehnice .............................................................. 5 1.3. Indicatorul ......................................................................................... 8 1.4. Împturirea formatelor ..................................................................... 9 1.5. Scri utilizate în desenul tehnic ...................................................... 10 1.6. Linii utilizate în desenul tehnic ...................................................... 11 1.7. Scrierea în desenul tehnic ............................................................... 12 Capitolul 2. Reprezentri utilizate în desenul tehnic ............................................... 14 2.1. Reprezentarea în proiecie ortogonal ............................................. 14 2.2. Dispunerea proieciilor ..................................................................... 16 2.3. Reprezentarea axonometric ............................................................ 20 Capitolul 3. Reprezentarea vederilor, seciunilor i rupturilor ................................. 28 3.1. Reprezentarea vederilor ................................................................... 28 3.2. Reprezentarea seciunilor ................................................................. 32 3.3. Reprezentarea rupturilor .................................................................. 41 Capitolul 4. Cotarea în desenul tehnic ...................................................................... 42 4.1. Elementele cotrii ........................................................................... 42 4.2. Clasificarea cotelor ......................................................................... 44 4.3. Reguli de cotare .............................................................................. 46 4.4. Înscrierea cotelor ............................................................................. 46 4.5. Metode de cotare ............................................................................. 50 4.6. Cazuri speciale de cotare ................................................................ 52 4.7. Reprezentarea i cotarea filetelor .................................................... 57 Capitolul 5. Elaborarea schiei. Desenul la scar ..................................................... 62 5.1. Clasificarea desenelor tehnice ......................................................... 62 5.2. Schia .............................................................................................. 62 5.3. Desenul de execuie ........................................................................ 63 Capitolul 6. Tolerane ............................................................................................... 65 6.1. Precizia dimensional ..................................................................... 65 6.2. Înscrierea toleranelor la dimensiuni liniare i unghiulare ....................................................................................... 67 6.3. Precizia de form i poziie a elementelor geometrice ................... 68 6.4. Starea suprafeelor .......................................................................... 74 Capitolul 7. Reprezentri specifice i convenionale ................................................ 79 7.1. Reprezentarea i cotarea gurilor cilindrice i conice ..................... 79 7.2. Reprezentarea i cotarea flanelor .................................................. 81 7.3. Reprezentarea i cotarea canalelor de pan .................................... 83 3

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Capitolul 8. Desenul de ansamblu ........................................................................... 85 8.1. Reguli de reprezentare .................................................................... 85 8.2. Poziionarea elementelor componente ............................................ 85 8.3. Cotarea desenului de ansamblu ....................................................... 86 Capitolul 9. Asamblri demontabile ......................................................................... 94 9.1. Asamblri filetate ........................................................................... 94 9.2. Reprezentarea asamblrilor cu pan .............................................. 95 9.3. Reprezentarea i cotarea canelurilor .............................................. 95 9.4. Asamblri elastice .......................................................................... 99 Capitolul 10. Asamblri nedemontabile ................................................................. 104 10.1. Asamblri cu nituri .................................................................... 104 10.2. Asamblri sudate ........................................................................ 106 Capitolul 11. Reprezentarea i cotarea roilor dinate i angrenajelor .................. 113 11.1. Roi dinate ................................................................................ 113 11.2. Elementele geometrice ale danturii ........................................... 114 11.3. Reprezentarea roilor dinate ..................................................... 115 11.4. Indicarea pe desen a elementelor roilor dinate ....................... 117 11.5. Definirea angrenajelor .............................................................. 122 Capitolul 12. Reprezentarea i cotarea rulmenilor ................................................ 126 12.1. Clasificarea rulmenilor ............................................................ 126 Bibliografie ............................................................................................................. 134 Anex ...................................................................................................................... 135

4

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 1. NORME GENERALE DE DESEN TEHNIC

1.1. INTRODUCERE

Desenul tehnic este mijlocul de reprezentare grafic a obiectelor dup anumite reguli convenionale i metode adoptate de toi lucrtorii dintr-un domeniu de activitate. Desenul adaptat domeniului respectiv a fost folosit de om pentru a exprima pentru sine sau pentru alii o anumit idee tehnic. În realizarea oricrui produs industrial , fie el o pies simpl sau complex, un edificiu de construcie sau o nav spaial, desenul tehnic este prezent, permiând reprezentarea formei, a dimensiunilor, a condiiilor de precizie i de funcionare a acestora. Prin desen se exprim, se ordoneaz i se sistematizeaz gândirea tehnic, pentru ca produsul ce urmeaz a se executa s rspund tuturor cerinelor de ordin tehnic, economic, estetic, etc. Cu alte cuvinte desenul tehnic este reprezentarea grafic plan, la care se folosesc metodele geometriei descriptive i o serie de reguli i convenii stabilite prin standarde, în vederea reprezentrii unor obiecte, suprafee, etc. Cât i pentru transmiterea concepiilor tehnice. Aceast disciplin pune la dispoziia tuturor ce lucreaz în tehnic, indiferent de nivelul pregtirii lor profesionale, metode grafice atât pentru reprezentarea unei concepii tehnice cât i pentru interpretarea ei, în vederea materializrii acesteia. inând seama de faptul c atât proiectarea cât i execuia diferitelor construcii de maini angreneaz colective tot mai largi de ingineri, tehnicieni i muncitori, care în multe cazuri nu se gsesc în aceeai localitate sau nici mcar în aceeai ar, se înelege de la sine c fr desenul tehnic, cooperarea în acest domeniu nu ar putea avea loc. Rezult clar c desenul tehnic a devenit un mijloc indispensabil de legtur între concepia i execuia tehnic, realizate pe plan naional sau internaional. Regulile de reprezentare în desenul tehnic având în majoritatea cazurilor valabilitate general i pe zi ce trece se tinde spre internaionalizare total, se poate afirma c desenul tehnic a devenit un limbaj tehnic internaional.

1.2. FORMATELE DESENELOR TEHNICE

Formatele pe care se execut desenele tehnice au dimensiunile, modul de notare, regulile de prezentare i utilizare ale acestora, stabilite prin SR ISO 5457: 1994. În fig. 1.1. i tabelul 1.1. sunt indicate dimensiunile formatelor de hârtie utilizate în desenul tehnic. 5

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

10 A 1 B C D E 297 F G H 1 4 7 2

3 3 4

2 5

6 6

9 7

1 8 A B C D E 5 F G a

8 2 3 4 5 6 7 8

H

20 25...75 b

10

10

A4

20 20

A3

Fig. 1.1. Formatele au urmtoarele simboluri: A0, A1, A2, A3, A4. Formatul de baz este considerat formatul A0, celelalte formate deriv din acesta prin injumtire, dup latura mare a formatului. În afar de formatele normale, se pot folosi formate derivate ce se obin prin mrirea uneia din dimensiunile a sau b cu un multiplu întreg al dimensiunii laturii respective. Dimensiuni Dimensiunile formatelor normale, alungite speciale i alungite excepionale sunt prezentate în tabelul 1.1. 6

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Tabelul 1.1.

Formate prefereniale Simbol A0 A1 A2 A3 A4 axb 841 x 1189 594 x 841 420 x 594 297 x 420 210 x 297

Formate alungite speciale Simbol A3 x 3 A3 x 4 A4 x 3 A4 x 4 A4 x 5 axb 420 x 891 420 x 1189 297 x 630 297 x 841 297 x 1051

Formate alungite excepionale Simbol A0 x 2 A1 x 3 A2 x 3 A2 x 4 A2 x 5 A3 x 5 A3 x 6 A3 x 7 A4 x 6 A4 x 7 A4 x 8 A4 x 9 axb 1189 x 1682 841 x 1793 594 x 1261 594 x 1682 594 x 2102 420 x 1486 420 x 1783 420 x 2080 297 x 1261 297 x 1471 297 x 1682 297 x1892

Elemente grafice ale formatelor Conform fig. 1.1. avem: 1. Marginile formatului (a x b Tab. 1.1.) 2. Chenarul formatului delimiteaz câmpul desenului; se traseaz cu linie continu groas la o distan de marginea formatului de 20 mm pentru formatele A0 i A1 i 10mm pentru formatele A4, A3, A2. 3. Zona neutr este zona cuprins între marginile formatului finit i chenarul care delimiteaz câmpul desenului. 4. Fâia de îndosariere este situat pe latura planei din stânga indicatorului, în sensul de citire a acestuia i are limea minim de 20 mm i înlimea de 297mm. 5. Indicatorul este poziionat în câmpul desenului în colul inferior dreapta al acestuia. 6. Reperele de centrare sunt segmente de dreapt situate la extremitile celor dou axe de simetrie ale planei finite i se reprezint cu linie continu de minim 0,5mm grosime, care începe de la marginile formatului finit i depete cu aproximativ 5 mm chenarul ce delimiteaz câmpul desenului. 7. Reperele de orientare indic sensul de citire al desenului i constau din sgei amplasate pe chenar. Unul din repere este amplasat pe dimensiunea mic a formatului, cellalt pe dimensiunea mare i coincid cu reperele de centrare astfel încât din reperele de orientare s fie dirijat ctre desenator. 8. Gradaia metric de referin se recomand s fie pe toate desenele. Se dispune de preferin simetric fa de un reper de centrare i este amplasat în zona neutr, lipit de chenar. 9. Sistemul de coordonate este recomandat pentru formatele, în scopul de a permite localizarea uoar pe desen a detaliilor, adugirilor, modificrilor. Cifrele i literele se 7

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

scriu cu caractere drepte conform STAS ISO 3098/1 i se plaseaz în zona neutr lâng chenar. 10. Unghiurile de decupare sunt plasate în cele patru coluri ale formatului finit i se reprezint ca triunghiuri dreptunghice isoscele cu laturile congruente. Planele de desen vor conine în mod obligatoriu: indicator, chenar i fâie de îndosariere (sau ataat), restul elementelor fiind facultative.

1.3. INDICATORUL

Indicatorul servete la identificarea desenului i a obiectului reprezentat i conine datele principale asupra acestuia. Se aplic pe fiecare desen de ansamblu, respectiv pe fiecare din planele ce îl compun. Forma, dimensiunile, modul de amplasare i de completare a indicatorului sunt prevzute în SR ISO 5457:1994. Indicatorul se amplaseaz , de regul, în colul inferior dreapta al formatului, lipit de chenar. Fig. 1.2. prezint indicatorul folosit pentru desenele utilizate în cadrul Universitii Bacu.

Nume Proiectat Verificat Aprobat Scara 1:1 (f)

Data

Materialul

Nr. planei 1/2

Rugozitate

Ra 6,3

(d) (e)

(g)

OL 60 (j) STAS 500/2

(h) (b) (a)

121.304.1

CORP ROBINET

UNIVERSITATEA BACU FACULTATEA DE INGINERIE

(i)

(c)

max. 170

Fig.1.2. Indicatorul este alctuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alturate, ce pot fi subdivizate în rubrici care conin informaiile specifice. Pentru a obine o dispunere uniform, informaiile necesare sunt grupate în mai multe zone dreptunghiulare alturate, cum ar fi: · Zona de identificare ­ informaii de baz: a ­ numrul de înregistrare sau de identificare a desenului; b ­ denumirea desenului; c ­ numele proprietarului legal al desenului. Aceast zon trebuie amplasat în unghiul inferior dreapta al indicatorului, sensul de citire fiind cel al desenului. Zona trebuie evideniat prin încadrare cu o linie continu, de aceeai grosime cu cea a chenarului având o lungime maxim de 170mm. · Zona de informaii suplimentare: d, e ­ numele i semnturile persoanelor responsabile pentru desen; 8

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

f ­ scara principal a desenului (SR EN 5455:1997) g ­ data elaborrii; h ­ indicarea strii suprafeei (SR ISO 1302:1995); i ­ simbolul care indic metoda de proiecie (primul sau al treilea diedru, SR ISO 10209-2: 1996) j ­ materialul din care este executat reperul;

1.4. ÎMPTURIREA FORMATELOR

Formatele se împturesc executând mai întâi plierea dup linii perpendiculare pe baza formatului, i apoi, plierea dup linii paralele cu aceasta. Împturirea, în scopul îndosarierii sau pstrrii în mape sau plicuri, se realizeaz prin reduce la formatul A4.

A2(420x594) 297 297 1 297 3

:

=

2

1

=

198

A3(297x420)

:

=

2

=

198

9

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

1.5. SCRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC

Scara este raportul dintre dimensiunea liniar a reprezentrii unei piese pe un desen original i dimensiunea liniar real a segmentului corespunztor obiectului însui. Scrile pot fi: - scar la mrime natural; scara care corespunde raportului 1:1 - scri de mrire; scrile corespund unor rapoarte mai mari de 1:1. Ele sunt cu atât mai mari cu cât raportul corespunztor crete. - scri de reducere; scrile corespund unor rapoarte mai mici de 1:1. Ele sunt cu atât mai mici cu cât raportul corespunztor se micoreaz. Notare Notarea complet a unei scri trebuie s cuprind cuvântul ,,SCARA", urmat de indicarea raportului ales. Dac nu exist posibilitatea de confuzie, cuvântul ,,SCARA" poate fi omis. Indicare pe desen Notarea scrii utilizate pe desen trebuie înscris în indicatorul desenului. Dac sunt utilizate mai multe scri de reprezentare, scara proieciei principale trebuie s fie înscris în indicator, celelalte scri diferite de aceasta sunt înscrise lâng sau sub notarea proieciilor (vedere, seciune sau detaliu) crora le corespund. Tabelul 1.2 Categorie Scri de mrire Scri de mrime natural Scri de reducere 1:2 1:20 1:200 1:2000 50:1 5:1 Scri recomandate 20:1 2:1 1:1 1:5 1:50 1:500 1:5000 1:10 1:100 1:1000 1:10000 10:1

Scara care se alege pentru desen depinde de complexitatea obiectului reprezentat i destinaia desenului respectiv. În toate cazurile ea trebuie s fie suficient de mare pentru a permite o interpretare uoar i corect a datelor furnizate. Scara i dimensiunile obiectului de reprezentat influeneaz alegerea formatului desenului. Detaliile care sunt prea mici pentru o cotare complet în reprezentarea principal, trebuie reprezentat într-o vedere (seciune) de detaliu la o scar mai mare, alturi de reprezentarea principal.

10

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

1.6. LINII UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC

Liniile utilizate în desenul tehnic pentru axe, contururi, muchii acoperite, linii ajuttoare, linii de cot, hauri, etc. Sunt de patru tipuri, i anume: linie continu, linie întrerupt, linie punct i linie dou puncte, iar din punct de vedere al grosimii se clasific în dou clase: linie groas i linie subire. Grosimea de baz b a liniilor utilizate în desenul tehnic este cea a liniei continue groase; se alege în funcie de mrimea, complexitatea i natura desenului i se pstreaz aceeai pentru toate reprezentrile executate la aceeai scar, pe aceeai plan pentru o anumit pies. Grosimea liniilor se alege din urmtorul ir de valori date în mm: 2,0; 1,4; 1,0; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; i 0,18. Grosimea de trasare pentru liniile subiri este aproximativ b/3. Lungimea segmentelor i intervalelor dintre acestea trebuie s fie uniforme de-a lungul aceleiai linii întrerupte, linie punct i linie dou puncte. În tabelul 1.3. sunt prezentate tipurile de linii utilizate în desenul tehnic, precum i o serie de exemple de utilizare a acestora. Tabelul 1.3.

Identificarea liniei Aspect Denumire Linie continu groas Exemple de utilizare Contururi reale vizibile Muchii reale vizibile Muchii fictive vizibile Linii de cot Linii ajuttoare Linii de indicaie Hauri Conturul seciunilor suprapuse Linii de ruptur pentru delimitarea vederilor i seciunilor, numai dac linia respectiv nu este o ax Linii de ruptur în lemn(sau pe desenele executate pe computer) Contururi acoperite Muchii acoperite Contururi acoperite Muchii acoperite Linii de ax de simetrie Trasee de secionare Indicarea liniilor sau a suprafeelor cu prescripii speciale Conturul pieselor învecinate Poziii intermediare i extreme de micare ale pieselor mobile

Simbol A

B

Linie continu subire

C D E F G H J K

Linie ondulat subire Linie continu subire în zig ­ zag Linie întrerupt groas Linie întrerupt subire Linie punct subire Linie punct mixt Linie punct groas Linie dou puncte subire

11

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

1.7. SCRIEREA ÎN DESENUL TEHNIC

Pentru uniformizarea scrierii în desenul tehnic, pentru cote, diferite valori numerice i simboluri, pentru meniuni cu privire la procesele tehnologice, pentru înscrierea materialelor, prin STAS ISO 3098/1-93 se stabilete, modul de scriere a literelor a literelor alfabetului latin, chirilic i grecesc, a cifrelor arabe i romane cât i a semnelor de larg utilizare. În desenul tehnic se folosete fie scrierea înclinat, având caracterele înclinate la 750 spre dreapta fa de linia de baz a rândului, fie cea dreapt, având caracterele perpendiculare fa de linia de baz a rândului. În mod obligatoriu pe un desen, cât i pe un ansamblu care se refer la aceeai lucrare, se va utiliza numai unul din modurile de scriere înclinat sau dreapt. Prin dimensiunea nominal a scrierii, se înelege înlimea h a literelor mari (majuscule), exprimat în mm. Dimensiunile sunt: 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 În funcie de grosimea liniei utilizate, sunt stabilite urmtoarele tipuri de scriere: scriere tip A(scriere îngustat) ­ cu grosimea liniei egal cu 1/14 h; scriere tip B(scriere normal) ­ cu grosimea linie de scriere egal cu 1/10 h.

În tabelul 1.4. sunt prezentate valorile caracteristicilor scrierii normale(tip B). Pentru scrierea îngustat (tip A), valorile elementelor se calculeaz folosind raportul h/14. Tabelul 1.4

Caracteristica Înlimea majusculelor i a cifrelor Înlimea literelor mici(fr prelungiri în sus sau în jos) Distana dintre litere Distana minim dintre liniile de baz(dintre rânduri) Distana minim dintre cuvinte Grosimea liniei Raport (10/10)h (7/10)h (2/10)h (14/10)h (6/10)h (1/10)h 2,5 0,5 3,5 1,5 0,2 5 3,5 2,5 0,7 5 2,1 0,3 5 5 3,5 1 7 3 0,5 Dimensiuni 7 5 1,4 10 4,2 0,7 10 7 2 14 6 1 14 10 2,8 20 8,4 1,4 20 14 4 28 12 2

12

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

ABC abc 012 ABC abc 012

13

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 2. REPREZENTRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC 2.1. REPREZENTAREA ÎN PROIECIE ORTOGONAL

Reprezentarea utilizat în desenul tehnic este reprezentarea în proiecie ortogonal, cu ajutorul creia se pot determina precis forma i dimensiunile obiectelor în spaiu. Aceast proiecie se obine prin intersecia planului de proiecie cu proiectantele duse perpendicular pe acest plan din diferite puncte ale obiectului. Reprezentarea în proiecie ortogonal a obiectelor în desenul tehnic se bazeaz pe principiile geometriei descriptive. În geometria descriptiv obiectele din spaiu se reprezint prin proieciile lor ortogonale pe planele de proiecie, care constituie sistemul de referin, format din dou sau trei plane de proiecie perpendiculare între ele. Planele de proiecie H (plan orizontal) i V (plan vertical) împart spaiul în patru regiuni numite diedre, iar numerotarea lor se face în sens invers micrii acelor de ceasornic. Proiecia ortogonal a unui punct. Fie un plan [F], plan de proiecie i un punct M exterior planului. Dreapta Mm, numit dreapt proiectant, intersecteaz planul [F] în punctul m . În cadrul proieciei ortogonale, dreapta proiectant este perpendicular pe planul [F]. Proieciile ortogonale ale unui punct M pe dou plane: planul vertical de proiecie[V], i planul orizontal de proiecie[H], sunt reprezentate în figura 2.1. M

.

m [H] [V] m M

[F] M

[H] m

Fig. 2.1. Proiecia ortogonal a unei drepte. Un segment de dreapt poate fi proiectat ortogonal proiectând ortogonal extremitile lui. 14

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

F M m

F M

f

[V]

[P]

f

m

M

F

f m [H]

Fig. 2.2. Dac segmentul de dreapt este paralel cu planul de proiecie, atunci proiecia lui va reprezenta adevrata mrime a lungimii segmentului. Proiecia ortogonal a unui obiect. Feele unui obiect fiind figuri geometrice, obiectul poate fi proiectat pe oricât de multe plane, cu condiia ca fiecare set de drepte proiectante, corespunztoare unui plan s fie paralele între ele i perpendiculare pe planul respectiv. Fig. 2.4. a prezint cazul în care obiectul este proiectat pe un plan ce nu este paralel cu nici una din feele lui, rezultând o proiecie în care nici un element geometric nu este în adevrat mrime. În cazul în care o fa a obiectului este paralel cu planul de proiecie se obine adevrata mrime a feei respective, iar segmentele de dreapt ce constituie conturul feei reprezint adevrate mrimi(b,c).

a

b Fig. 2.4. 15

c

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

2.2. DISPUNEREA PROIECIILOR

Pentru obinerea unor imagini nedeformate ale unui obiect, cât i a adevratelor mrimi ale tuturor dimensiunilor acestuia în vederea executrii lui, în desenul tehnic obiectul se reprezint în sistemul de proiecie ortogonal pe dou sau mai multe plane de proiecie. La obiectele de complexitate mai mare, proieciile pe dou sau trei plane nu sunt suficiente pentru formarea imaginii asupra obiectelor. În astfel de cazuri se impune reprezentarea obiectului pe mai multe plane de proiecie; ca plane se iau feele interioare ale unui cub, numit cub de proiecie, iar obiectul se consider aezat imaginar în interiorul cubului (Fig. 2.5.).

Fig.2.5. Dispunerea proieciilor reprezint modul de aezare a proieciilor unei piese (vederi i seciuni) pe desenele tehnice, utilizând proiecia ortogonal i este reglementat de STAS 614 ­ 76. Proieciile sunt definite în STAS 674 ­ 76 astfel:

B F C D

A E

Fig. 2.6. vederea din fa, pentru proiecia în vedere pe planul vertical din spate (direcia A); vederea de sus, pentru proiecia în vedere pe planul orizontal inferior (direcia B); vederea din stânga, pentru proiecia în vedere pe planul lateral din dreapta(direcia C); vederea din dreapta, pentru proiecia în vedere pe planul lateral stânga (direcia D); 16

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

- vederea de jos, pentru proiecia în vedere pe planul orizontal superior (direcia E); - vederea din spate, pentru proiecia în vedere pe planul vertical din fa (direcia F) Vederea din fa, respective seciunea corespunztoare, datorit modului cum este aleas, se numete proiecie principal. Aceasta se alege, de regul, astfel încât s reprezinte obiectul în poziia de utilizare i s cuprind cele mai multe detalii de form i dimensionale ale obiectului. Piesa trebuie s fie aezat în aa fel încât un numr cât mai mare de fee plane ale formelor geometrice ale piesei s fie paralele cu planele de proiecie pentru a se obine direct adevratele lor mrimi. Proiecia principal poate fi vedere, seciune sau jumtate vedere ­ jumtate seciune. Dispunerea pe desen a proieciilor piesei în raport cu proiecia principal este determinat de metoda de proiecie utilizat. În SR ISO 10209-2:1996 sunt definite dou metode de proiecie: metoda de proiecie a primului triedru(european) i metoda de proiecie a celui de-al treilea triedru(american). Simbolurile grafice ale celor dou metode sunt date în fig. 2.7. (a ­ metoda primului triedru; b ­ metoda celui de-al treilea triedru) i pot fi amplasate într-o csu a indicatorului sau alturi de desen.

a

Fig. 2.7.

b

2.2.1. Metoda de proiecie a primului triedru Metoda prevede amplasarea vederilor în jurul vederii principale(vederea din fa)a unui obiect, a unora sau a tuturor celorlalte 5 vederi ale acestui obiect astfel: - vederea de sus, amplasat jos; - vederea de jos, amplasat sus; - vederea din stânga, amplasat la dreapta; - vederea din dreapta, amplasat la stânga; - vederea din spate, amplasat la dreapta sau la stânga, indiferent, specificând pe desen acest lucru. Proiectând ortogonal piesa situat în centrul cubului de proiecie pe feele acestuia i apoi desfurând cubul, se obine reprezentarea în epur a piesei conform metodei de proiecie a primului triedru (Fig. 2.8.).

17

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Varianta II

E

Varianta I

F

D

A

C

F

B Fig. 2.8. 2.2.2. Metoda de proiecie a celui de-al treilea triedru Metoda prevede amplasarea vederilor în jurul vederii principale(vederea din fa)a unui obiect, a unora sau a tuturor celorlalte 5 vederi ale acestui obiect astfel: - vederea de sus, amplasat sus; - vederea de jos, amplasat jos; - vederea din stânga, amplasat la stânga; - vederea din dreapta, amplasat la dreapta; - vederea din spate, amplasat la dreapta sau la stânga, indiferent, specificând pe desen acest lucru (Fig.2.9.).

Varianta II

B

Varianta I

F

C

A

D

F

E Fig. 2.9. Stabilirea numrului de proiecii necesare pentru reprezentarea unei piese se face în aa fel încât piesa s fie complet reprezentat, s se poat înscrie pe desen toate 18

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

dimensiunile ce definesc formele geometrice componente ale piesei, fr a se putea nate greeli de interpretare sau de citire a desenului. Reprezentarea, de regul, a pieselor care pot fi folosite în orice poziie, cum ar fi uruburile, arborii, etc., se face în poziia principal de prelucrare sau de asamblare. Dac este necesar, pot fi folosite proiecii(vederi, seciuni) din alt direcie decât cele ase direcii indicate, i anume la reprezentarea unor elemente înclinate (Fig. 2.10, Fig. 2.11.) sau proiecii care nu sunt aezate pe desen în poziia indicat de STAS 614, în scopul utilizrii mai raionale a câmpului desenului i a mririi claritii desenului. (Fig. 2.11., Fig. 2.12). Direcia de proiecie se indic printr-o sgeat notat cu o liter majuscul din alfabetul latin, iar deasupra vederii reprezentate se scrie litera folosit la notarea sgeii. În cazul în care se reprezint rotit o astfel de vedere, fa de poziia rezultat din proiecie, aceasta se noteaz cu un simbol amplasat dup litera de identificare a vederii (Fig. 2.10).

Fig. 2.10

Fig. 2.11

19

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

A A

Fig. 2.12

2.3. REPREZENTAREA AXONOMETRIC

La citirea epurei obiectului reprezentat în proiecie ortogonal, se întâmpin greuti de ctre cei care nu au deprinderea format în privina citirii desenelor. Greutile constau în faptul c, la intuirea imaginii de volum a unui obiect reprezentat, nu este suficient o simpl observare a proieciilor obiectului, ci este necesar i combinarea în imaginaie a acestor proiecii. Reprezentarea axonometric este intuitiv i ofer o imagine clar a obiectului, înlturând aceste greuti. Reprezentarea axonometric este proiecia paralel, ortogonal sau oblic, a unui obiect pe un plan înclinat fa de axele dimensionale ale obiectului i red imaginea obiectului în perspectiv. Se recomand ca, la aceast reprezentare, numrul de fee vizibile ale obiectului în proiecie s fie cât mai mare i dac este posibil, chiar nici una din feele obiectului s nu apar în proiecie, redus la un singur segment de dreapt. Problema care se pune la reprezentarea axonometric const în faptul c obiectul care trebuie reprezentat se consider raportat la cele trei axe ale sistemului de proiecie ortogonal. Pe planul de proiecie ales, se proiecteaz, dup o direcie dat, cele trei axe rectangulare ale triedrului, axe la care se raporteaz obiectul. Planul astfel ales se numete plan axonometric (Fig. 2.13.).

În funcie de direcia de proiecie avem: - reprezentarea axonometric ortogonal, dac direcia de proiecie este perpendicular pe planul axonometric, sau - reprezentarea axonometric oblic, dac direcia de proiecie este oblic fa de planul axonometric.

20

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

z z1

C

N V M b P A c x x1 R 1 1 1 B O1 a

L

y1

y

H Fig. 2.13.

2.3.1. Reprezentarea axonometric ortogonal

Planul axonometric [P] (fig. 2.13) intersecteaz triedrul [H], [V], [L] dup triunghiul ABC, care se numete triunghi axonometric sau triunghiul urmelor. Proieciile axelor (OX), (OY), i (OZ) pe planul axonometric, i anume: (O1 X1), (O1 Y1 ) i (O1 Z1 ) se numesc axe axonometrice. Proieciile axelor (O1 X1), (O1 Y1 ) i (O1 Z1 )pe triunghiul axonometric formeaz cu axele (OX), (OY), i (OZ) unghiurile , , respectiv . Dac se consider o unitate de lungime ux (OX), aceasta se proiecteaz pe axa (O1 X1) în ux1 = ux cos .Similar uy1 = uy cos , uz1 = uz cos . Valorile funciilor cos , cos , cos reprezint coeficienii de reducere întrucât valoarea funciei cosinus este mai mic sau egal cu 1.

21

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

2.3.1.1. Relaia fundamental a axonometriei

Dac 1, 1, 1 sunt unghiurile formate de vectorul punctului O, cu axele reperului cos 1 , cos 1, cos 1 sunt cosinusuri directoare. cos2 1 + cos2 1 +cos2 1 = 1 (2.1)

Unghiurile 1, 1, 1 sunt complementare cu unghiurile , , . cos 1 = sin , cos 1 = sin , cos 1 = sin i relaia (2.1.) devine: sin2 + sin2 +sin2 = 1 dar: sin2 =1- cos2 , sin2 =1 - cos2 , sin2 = 1- cos2 (2.2) (2.3)

Înlocuind relaiile (2.3.) în relaia (2.2.) se obine relaia fundamental a axonometriei: cos2 + cos2 +cos2 = 2 Aceast relaie permite deducerea coeficienilor de reducere pentru orice tip de reprezentare axonometric. Cea mai des folosit în desenul tehnic este reprezentarea izometric deoarece este uor de construit i d o imagine foarte apropiat de imaginea real a pieselor.

2.3.1.2. Reprezentarea axonometric izometric

În acest caz: ° = ° = ° Planul axonometric taie segmentele egale pe axele triedrului OXYZ de unde rezult c triunghiul axonometric ABC este un triunghi echilateral, iar axele axonometrice formeaz între ele unghiuri egale de câte 120°. Coeficienii de deformare sunt egali, iar valoarea lor rezult din relaia fundamental: 3 cos2 = 2; cos2 =

2 0,82 3

Datorit faptului c majoritatea elementelor dimensionale, care se proiecteaz pe planele axonometrice, sunt paralele cu una dintre axele (OX), (OY) sau (OZ) pentru a evita calculele aplicând coeficienii de deformare, se obinuiete în practic, s se dea coeficientului de deformare valoarea 1. Din aceast cauz, rezult c forma reprezentrii rmâne neschimbat, în schimb mrimea reprezentrii se modific, în raportul 1: 0,82 1,22. Axele se construiesc ca în figura 2.14; pe ele se indic i scrile.

22

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

z1 1:1

120° O1

120°

1:1 x1

120°

1:1 y1

Fig. 2.14

2.3.2. Reprezentarea axonometric oblic

Aceast reprezentare se obine prin proiecia dup o direcie oarecare pe planul axonometric al corpului, precum i a sistemului de axe. Spre deosebire de axonometria ortogonal, atât direciile cât i coeficienii de deformare se pot lua arbitrar, acetia din urm putând fi de reducere sau de amplificare. Reprezentarea axonometric oblic poate fi: - reprezentare izometric ­ orizontal, vertical; - reprezentare dimetric ­ orizontal, vertical.

Reprezentarea axonometric dimetric, la care numai dou unghiuri sunt egale între ele. Fie ° = ° °. Triunghiul axonometric este isoscel.

Se ia: cos = cos = u = 2cos cos = În relaia fundamental:

2

u 2

u2 u+ + u2 = 2 4

u = 0.94

Deci:

cos = cos = 0,94 23

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

cos = 0,47 Scrile axonometrice sunt egale pe dou axe (O1 X1),(O1 Y1) i diferite pe a treia (O1 Z1). Pentru uurina reprezentrii coeficienii de deformare se iau egali cu 1 pentru axele (O1 X1),(O1 Z1) i cu 0,5 pentru (O1 Y1) (Fig. 2.15).

z1 1:1

1:1 x1

97°

O1

132°

1:2

Fig. 2.15.

y1

2.3.3. Reprezentarea cercului în axonometria ortogonal

Fie un plan oarecare [Q], înclinat fa de planul axonometric [P] cu un unghi i centrul C al unui cerc cu diametrul D, situat în planul [Q]. Proiecia acestui cerc pe planul [P] este o elips. Proiecia diametrului cercului, care este paralel cu dreapta AB de intersecie a celor dou plane, este axa mare a elipsei, iar proiecia diametrului, care este perpendicular pe AB, adic diametrul dup dreapta cea mai mare pant fa de planul [P], este axa mic a elipsei (Fig. 2.16). Rezult c: - axa mare a elipsei este proiecia diametrului GI pe planul [P] i anume gi=d; unde d este proiecia în adevrata mrime, pe planul [P], a diametrului D al cercului; - axa mic a elipsei este proiecia pe planul P a diametrului EF, unde EF GI.

ef = d cos

ef = sin - 2

ef = d 1 - cos 2 - 2

inând seama c unghiul reprezint mrimea unghiului plan corespunztor diedrelor formate pe planul axonometric cu planele de proiecie, complementul su

2

- poate avea valoarea , sau .

24

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Q

E

2

G

- C F e I P

g A

f

c

i B

Fig. 2.16

1) Reprezentarea axonometric izometric a cercului

În acest caz,

cos = cos = cos =

2 3

ef = d 1 -

iar

2 = 0,58d 3

gi = d

inând seama de înlocuirea valorilor coeficientului de deformare 0,82 prin 1, rezult urmtoarele valori pentru: axa mare a elipsei, 1,22d ; axa mic a elipsei, 0,7d.

În figura 2.17 este reprezentat axonometric izometric un cerc situat succesiv pe cele trei plane de proiecie.

2) Reprezentarea axonometric dimetric a cercului

Se consider cos = cos =

2 2 2 , iar cos = 3 3

25

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

z1

O1

x1

0,7d

y1

1,22d

Fig. 2.17 Pentru simplificarea construciei , în reprezentarea axonometric dimetric, segmentele paralele cu axele OX i OZ în spaiu se proiecteaz în adevrat mrime, iar segmentele paralele cu axa OY se reduc, în proiecie, la jumtate. - axa mare a elipsei are valoarea 1,06d; - axa mic a elipsei are valoarea 0,35d În cazul cercului situat în planul XOZ sau într-unul paralel cu acesta, rezult c: - axa mare a elipsei are valoarea, 1,06d; - axa mic a elipsei are valoarea 0,94d În figura 2.18. este reprezentat axonometric dimetric un cerc situat succesiv pe cele trei plane de proiecie. z1

1,06d 1,06d

O1 x1

0,35d 1,06d

Fig. 2.18. 26

y1

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Exemple de reprezentare axonometric

Reprezentare proiecie ortogonal

Reprezentare axonometric

Reprezentare axonometric 27

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 3. REPREZENTAREA VEDERILOR, SECIUNILOR I RUPTURILOR

În desenul tehnic se utilizeaz sistemul proieciei ortogonale, bazat pe principiile geometriei descriptive. Determinarea grafic a obiectelor se realizeaz prin intermediul proieciilor, vederi sau seciuni, care se aleg în funcie de gradul de complexitate ala cestora. Regulile de reprezentare în desenul tehnic a vederilor, seciunilor i rupturilor sunt stabilite prin STAS 105-87.

3.1. REPREZENTAREA VEDERILOR

Vederea este reprezentarea în proiecie ortogonal pe un plan a unui obiect nesecionat aa cum arat acesta prin forma i detaliile lui. Vederile dup direcia de proiecie pot fi: - vederi obinuite, dac vederea respectiv rezult dup una din direciile normale de proiecie prevzute prin STAS 614 -76 (Fig. 3.1.).

Fig. 3.1. - vederi înclinate (particulare), dac vederea rezult dup alte direcii de proiecie decât cele amintite anterior. Se indic întotdeauna direcia de proiecie, iar vederea rezultat se noteaz indiferent de poziia ce o ocup pe desen. Vederile se reprezint pe un plan paralel cu suprafaa respectiv sau pe un plan paralel cu unul din planele de proiecie. Pentru uurina identificrii proieciilor, direciile de proiecie se indic prin sgei, executate conform STAS, iar vederile se simbolizeaz cu litere majuscule a cror dimensiune nominal va fi de 1,5...2 ori mai mare ca dimensiunea nominal a scrierii de pe desen. Dac nu respect dispunerea normal a proieciilor sau vederilor sunt executate în raport cu alt proiecie decât proiecia principal sau pe alt plan, indicarea direciei de proiecie precum i simbolizarea i notarea vederii devin obligatorii. În cazul în care se reprezint într-o vedere numai un element sau o parte a unui obiect, vederea se va numi vedere parial . La aceste vederi, dispuse îns în alt poziie decât rezult din direcia de proiecie, se indic direcia de proiecie i se noteaz vederea. La reprezentrile în vedere, liniile de contur i muchiile reale de intersecie ale suprafeelor se traseaz cu linie continu groas. 28

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Intersecia dintre dou suprafee racordate printr-o rotunjire poart denumirea de muchie fictiv .Muchia fictiv se reprezint în cazurile în care contribuie la mrirea claritii desenului i se traseaz cu linie continu subire, care s nu intersecteze linii de contur, muchii reale sau alte muchii (Fig.3.2. a).

a Fig. 3.2.

b

Dac muchia fictiv se confund cu o linie de contur se va reprezenta linia de contur. (Fig. 3.2. b ). Muchiile fictive ce corespund unor racordri foarte line, de regul nu se reprezint. Feele laterale ale paralelipipedelor i ale trunchiurilor de piramid, precum i poriunile de cilindri teite plan, având forma de patrulater, în scopul identificrii acestor forme, se indic pe desen prin diagonalele acestor suprafee trasate cu linie continu subire (Fig.3.3).

A

A-A

A

Fig.3.3.

Suprafeele striate, ornamentate cu relief mrunt i uniform se reprezint în vedere prin trasarea pe o mic poriune a formei reliefului cu linie continu subire (Fig.3.4.). 29

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

striat

striat

Fig.3.4. Muchiile i contururile acoperite se reprezint cu linie întrerupt subire, în cazul în care reprezentarea acestora este necesar pentru înelegerea formei obiectului (Fig. 3.5.). A-A

A

A

Fig.3.5. Dac scara utilizat nu permite citirea cu suficient claritate a unor poriuni ale obiectului reprezentat, poriunea respectiv se reprezint în detaliu (se încadreaz cu un cerc trasat cu linie continu subire i se reprezint la scar mrit fa de proiecia din care provine) (Fig.3.6.). A 2:1

A Fig.3.6 30

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Piesele care admit unul sau dou plane de simetrie se pot reprezenta pe jumtate, respectiv pe sfert, caz în care axa (axele) de simetrie se intersecteaz la fiecare capt cu dou linii paralele, trasate cu linie continu subire, dispuse perpendicular pe linia de ax.

=

=

=

=

=

Fig. 3.7.

=

Elementele identice care se repet la fel pe aceeai proiecie (guri, uruburi, piulie, danturi, etc.), dup caz, pot fi reprezentate complet o singura dat (Fig.3.8 a) sau în totalitate (Fig. 3.8 b), în poziii extreme (Fig.3.8 c) sau pe o mic poriune (Fig. 3.8d), restul elementelor fiind reprezentate simplificat. Numrul, forma i poziia elementelor se coteaz sau se indic în câmpul desenului.

10x

b a

c

Fig. 3.8 31

d

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

La vederile obinuite, definite fa de proiecia principal i dispuse conform STAS 614- 76, direcia de proiecie nu se noteaz. Direcia de proiecie se indic, pentru vederi particulare, indiferent de poziia în care se dispun pe desen, printr-o sgeat perpendicular pe suprafaa ce se proiecteaz i având vârful orientat spre aceasta. Simbolurile utilizate pentru notarea vederilor conin litere majuscule, cu dimensiunea nominal de 1,5-2 ori dimensiunea nominal a scrierii folosite pe desenul respectiv. Literele se scriu paralel cu baza formatului, deasupra sau lâng linia sgeii, cît i deasupra proieciei corespunztoare (Tab.3.1.). Tab. 3.1. Direcia în care se proiecteaz Vedere Vedere rotit Vedere desfurat

A

A A A

3.2. REPREZENTAREA SECIUNILOR

Prin seciune se înelege reprezentarea în proiecie ortogonal pe un plan a obiectului, dup intersecia acestuia cu o suprafa fictiv de secionare i îndeprtarea imaginar a prii obiectului, aflat între ochiul observatorului i suprafaa de secionare. Prin suprafa de secionare se înelege acea suprafa cu ajutorul creia se taie imaginar piesa în locul în locul în care este nevoie s se evidenieze configuraia interioar a acesteia. Suprafaa de secionare poate fi format fin una sau mai multe suprafee plane sau dintr-o suprafa cilindric. Urma suprafeei de secionare pe planul proieciei poart denumirea de traseu de secionare. Traseul de secionare se reprezint cu linie punct subire, având la capete traseului i în locurile de schimbare a direciei segmente de dreapt trasate cu linie continu groas i care s nu intersecteze liniile de contur. Perpendicular pe segmentele extreme ale traseului se reprezint sgei cu coada subire i cu vârful sprijinit pe segment, indicând direcia de proiecie. Segmentul de capt va depi vârful sgeii cu 2-3mm. Traseele de secionare se noteaz cu litere majuscule înscrise paralel cu baza formatului deasupra, respectiv, lâng linia sgeii având dimensiunea nominal de 1,5-2 ori mai mare decât a dimensiunii nominale a scrierii de pe acelai desen. Deasupra reprezentrii seciunii rezultate se vor scrie literele de la capetele traseului (Fig. 3. 5). Suprafeele rezultate din secionare se haureaz conform STAS 104-80. Conturul sau muchiile unor elemente ale obiectului aflate în faa planului de secionare se pot reprezenta cu linie punct subire, dac reprezentarea acestor elemente este necesar pentru înelegerea formei obiectului i dac nu se creeaz posibilitatea unor confuzii.

32

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

A-A Plan de seciune Plan de seciune

A A

traseu de secionare

Fig. 3.9. Haurile pentru materiale metalice se execut cu linii continui subiri, înclinate la 45° spre stânga sau spre dreapta, fa de una din liniile de contur sau din liniile de ax ale obiectului reprezentat, sau, dac nu este posibil astfel, fa de chenarul desenului.

45° 45°

Dac înclinarea haurilor ar coincide cu cea a liniei de contur sau a linie de ax, haurile se execut înclinate la 30° fa de acestea. Seciunile care se refer la acelai obiect, reprezentate pe aceeai plan, se haureaz la fel. Seciunile care se refer la obiecte alturate, reprezentate pe aceeai plan (desen de ansamblu), se haureaz diferit atât în ceea ce privete sensul, cât i distana între liniile de haur.

33

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

3.2.1. Clasificarea seciunilor

Dup modul de reprezentare, seciunile se clasific în seciuni cu vedere i seciuni propriu-zise. Seciunea propriu-zis este reprezentarea pe planul de proiecie a figurii rezultate din intersecia obiectului cu suprafaa de secionare (Fig. 3.10). A A-A

A Fig. 3.10 Prin seciune cu vedere se înelege reprezentarea pe planul de proiecie atât a seciunii propriu-zise cât i, în vedere, poriunea obiectului aflat în spatele suprafeei de secionare. (Fig. 3.5. i Fig. 3.11).

A

A

A-A

Fig. 3.11.

3.2.1.1. Seciunile cu vedere i propriu-zise se clasific dup urmtoarele criterii, i anume: 1) Dup poziia suprafeei de secionare fa de planul orizontal de proiecie, în: - seciune orizontal, dac suprafaa de secionare este paralel cu planul orizontal de 34

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

proiecie (Fig. 3.12 b); - seciune vertical, dac suprafaa de secionare este perpendicular pe planul orizontal de proiecie (Fig. 3.12 a); - seciune înclinat, daca suprafaa de secionare are o poziie oarecare fa de planul orizontal de proiecie (Fig. 3.13)

a c b

Fig. 3.12

Fig. 3.13

Aceste seciuni se reprezint pe plane perpendiculare pe direcia de proiecie, iar în cazul seciunilor înclinate, ele se pot reprezenta i rotite în aa fel ca s fie paralele cu 35

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

unul din planele de proiecie. În acest din urm caz, lâng notarea seciunii se înscrie simbolul din figura 3.14. a care indic rotirea.

a Fig. 3.14

b

Seciunile orizontal, verticale i înclinate, la rândul lor, se pot clasifica, dup poziia suprafeei de secionare fa de axa principal a obiectului, în: - seciuni longitudinale, dac suprafaa de secionare conine sau este paralel cu axa principal a obiectului (Fig. 3.12 a, 3.12c, 3.15.a) A B A-A

B-B

A

B a Fig. 3.15 b

- seciuni transversale, dac suprafaa de secionare este perpendicular pe axa principal a obiectului (Fig. 3.12. a, 3.15. b) 2. Dup forma suprafeei de secionare, seciunile se clasific în: - seciuni plane, dac suprafaa de secionare este plan (Fig. 3.5., 3.10., 3.11.); - seciuni frânte, dac suprafaa de secionare este format din mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90°. (Fig. 3.16). Poriunea de seciune plan neparalel cu unul din planele de proiecie se rabate într-un plan paralel cu unul din planele de proiecie, dup cum suprafaa de secionare conine plane orizontale, verticale sau laterale. Dac partea înclinat este cuprins între dou plane orizontale, verticale sau laterale ale suprafeei de secionare, poriunea respectiv se reprezint fr a se mai rabate (Fig. 3.17).

36

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

A-A

A-A

A A A A

Fig. 3.16

Fig. 3.17

- seciuni în trepte, dac suprafaa de secionare este compus din dou sasu mai multe plane succesive paralele (Fig. 3.18). La aceste seciuni se recomand ca, în locurile de schimbare a planelor de secionare haurile s se reprezeinte decalate dac este asigurat claritatea desenului.

A-A

=

A Fig. 3.18 - seciuni cilindrice, dac suprafaa de secionare este cilindric iar seciunea este desfurat pe unul din planele de proiecie (Fig.3.19). Seciunile astfel desfurate se noteaz prin litera folosit la indicarea traseului de secionare, urmat de simbolul din figura 3.14 b care indic desfurarea. 37

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

=

A

A-A

A

A

Fig. 3.19 3. Dup proporia în care se face secionarea se deosebesc: - seciuni complete, la care suprafaa de secionare separ obiectul în dou pri; (Fig. 3.5., 3.10., 3.11., 3.15) - seciuni pariale, la care numai o poriune din obiect este reprezentat în seciune, iar delimitarea dintre seciune i vedere se face cu o linie de ruptur. (Fig. 3.20). Dac ruptura se face de-a lungul unei axe, în cazul obiectelor simetrice, reprezentate prin jumtate seciune, linia de ruptur se înlocuiete prin axa respectiv. (Fig. 3.21). În cazul obiectelor simetrice, reprezentate jumtate vedere jumtate seciune, în proiecie orizontal, vederea se reprezint deasupra axei de simetrie (Fig. 3.21), iar în proiecie vertical (Fig. 3.22) la stânga axei.

Fig. 3.20 Fig. 3.21

38

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 3.22

3.2.1.2. Seciunile propriu-zise se mai pot clasifica i dup poziia lor pe desen fa de proiecia obiectului a crui seciune se reprezint: - seciune obinuit, dac seciunea se reprezint în afara conturului proieciei respective i este aezat conform dispunerii normale a proieciilor (Fig. 3.10). - seciune suprapus, dac seciunea se reprezint suprapus peste vederea respectiv (Fig. 3.23, Fig. 3.24). În acest caz, conturul seciunii se traseaz cu linie continu subire.

Fig. 3.23

Fig. 3.24

- seciune deplasat, dac seciunea se reprezint deplasat de-a lungul traseului de secionare în afara conturului proieciei obiectului, iar axa seciunii se reprezint în prelungirea traseului de secionare (Fig. 3.25).

39

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 3.25 - seciune intercalat, dac seciunea se reprezint în intervalul de ruptur dintre cele dou pri ale aceleai vederi ale piesei (Fig. 3.26). Traseul de secionare al seciunilor suprapuse simetrice, al seciunilor deplasate i intercalate, se reprezint cu linie punct subire, fr segmente îngroate la capete, fr sgei iar seciunea nu se noteaz. Traseul de secionare nu se reprezint la seciunile suprapuse nesimetrice.

Fig. 3.26 Piesele pline (arbori, osii, pene, mânere, biele, spie de roi, etc.) în proiecie longitudinal nu se reprezint secionat chiar dac planul de secionare trece prin acestea. Formele interioare se vor reprezenta prin seciuni pariale (Fig. 3.20., 3.27). Nervurile, aripile i tablele se reprezint în seciune numai în cazul seciunilor transversale prin acestea (Fig.3.5).

Fig. 3.27

40

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

3.3. REPREZENTAREA RUPTURILOR

Ruptura este reprezentarea pe un plan a obiectului în proiecie ortogonal, dup îndeprtarea unei pri din acesta separând aceast parte de restul obiectului printr-o suprafa neregulat, denumit suprafa de ruptur, perpendicular pe planul de proiecie (Fig. 3.28., 3.29) sau paralel cu acesta (Fig. 3.20). Rupturile se folosesc în cazul reprezentrii pe desen a pieselor lungi, de seciune constant sau uniform variabil, care ar conduce la utilizarea neraional a spaiului ocupat de reprezentare i la irosirea timpului de lucru. Deasemenea, rupturile prezint, în cazul seciunbilor pariale, avantajul reprezentrii unor pri ale obiectului acoperite pe partea îndeprtat imaginar. Urma suprafeei de ruptur pe planul de proiecie se numete linie de ruptur. Linia de ruptur se traseaz cu linie continu subire ondulat pentru rupturi în piese de orice form i material, cu excepia lemnului, pentru care forma liniei este în zig-zag. Nu se admite ca linia de ruptur s coincid cu o muchie sau cu o linie de contur i nici s se traseze în continuarea acestora.

Fig. 3.28

Fig. 3.29

41

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAP. 4. COTAREA ÎN DESENUL TEHNIC

Cotarea este operaia de înscriere pe desen a dimensiunilor necesare pentru fabricaia i controlul obiectului respectiv. Regulile de execuie grafic a elementelor cotrii folosite în desenul industrial, respectiv forma, dimensiunile i dispunerea acestora, precum i clasificarea cotelor sunt cuprinse în SR ISO 129: 1994.

4.1. ELEMENTELE COTRII

Elementele cotrii sunt: linia de cot, liniile ajuttoare, linia de indicaie i cota. Linia de cot este linia deasupra creia se înscrie cota respectiv i este prevzut, la una sau la ambele extremiti, cu sgei sau combinaii de sgei i puncte. Liniile ajuttoare indic punctele sau planele între care se prescrie cota, ele putând servi i la construirea punctelor necesare pentru determinarea formei geometrice a obiectului reprezentat. Linia de indicaie servete pentru a indica pe desen elementul la care se refer o prescripie, o notare convenional sau o cot, care din lips de spaiu nu poate fi înscris deasupra linie de cot. Cota reprezint valoarea numeric a dimensiunii elementului cotat, înscris direct pe desen sau printr-un simbol literal, în cazul desenelor care cuprind tabele de dimensiuni. Cota poate fi precedat de simboluri, cuvinte sau prescurtri, necesare pentru precizarea elementului cotat. Figura 4.1. se prezint elementele cotrii.

linii de indicaie linii ajuttoare

3 2323

..... 8

15

linii de cot

58

cote Fig. 4.1.

Extremitile linie de cot pot fi: sgeat, bar oblic sau punct în cazul în care se indic originea. Sgeata este reprezentat prin dou linii scurte, formând braele unui unghi oarecare 42

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

30°

cuprins între 15° i 90°. Sgeata poate fi deschis sau închis, în acest ultim caz, înnegrit sau nu (Fig. 4.2). Dimensiunea sgeilor trebuie s fie proporional cu dimensiunea desenului. Pe acelai desen se folosete un singur tip de sgeat, ce se poate înlocui cu punct sau bar, Sgeile se execut la extremitile linie de cot. Când nu exist spaiu suficient, sgeile pot fi dispuse în exteriorul linie de cot. Pentru cotarea unei raze, linia de cot are o singur sgeat ce se sprijin pe linia de contur. Vârful sgeii se poate sprijini fie pe interiorul, fie pe exteriorul conturului elementului. Linia de cot cu o singur sgeat se mai întâlnete i la cotarea pieselor simetrice reprezentate jumtate vedere i jumtate seciune (Fig. 4.3). Sgeata poate fi înlocuit cu o bar oblic trasat cu linie subire i înclinat la 45° (Fig. 4.2) Punctul de origine este reprezentat printr-un cerc cu Ø = 3 mm neînegrit.

Ø

Fig. 4.2. Fig. 4.3.

Liniile ajuttoare se traseaz cu linie continu subire, perpendiculare pe elementul cotat. Dac este necesar, ele pot fi trasate oblic, dar tot paralele între ele (Fig. 4.4).

10

15

Fig. 4.4.

Fig. 4.5.

Liniile ajuttoare depesc cu 2..3 mm liniile de cot. Ca linii ajuttoare pot fi folosite atât liniile de contur, cât i liniile de ax (Fig. 4.5). Liniile ajuttoare se pot trasa radial, în cazul cotrii dimensiunilor unghiulare. Liniile de construcie concurente, precum i linia ajuttoare ce trece prin intersecia lor trebuie 43

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Ø

prelungite dincolo de punctul lor de intersecie. Ca regul general, liniile ajuttoare i liniile de cot nu trebuie s se intersecteze între ele sau cu alte linii ale desenului (Fig. 4.6). Aadar, cotele se dau în ordine cresctoare de la pies spre exterior, cu o distan convenabil între ele (min. 5 mm), astfel încât desenul s fie uor de citit. De asemenea, pe piesele reprezentate în seciune, cotele referitoare la exteriorul piesei se scot pe o parte a proieciei, iar cele referitoare la interiorul piesei pe cealalt parte a piesei. 25 32 20

26

20

33 Fig. 4.6.

10

Linia de indicaie este linia continu subire, terminat cu sgeat pe elementul la care se refer. Se utilizeaz pentru a indica pe desen o prescripie, o notare convenional sau o cot, care din lips de spaiu, nu poate fi înscris deasupra liniei de cot (Fig.4.1).

4.2. CLASIFICAREA COTELOR

Dup rolul lor în funcionarea piesei (Fig. 4.7): cote funcionale, cote eseniale pentru funcionarea piesei; cote nefuncionale, cote care nu sunt eseniale pentru funcionarea piesei, dar sunt necesare pentru execuia acesteia; - cote auxiliare, cote care se refer la dimensiuni cotate informativ, nu au rol hotrâtor în funcionarea piesei sau în execuia ei i decurg din ale valori date pe desen(cotele auxiliare se dau în paranteze). -

44

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

6

13

F

F NF

NF

F

NF

NF (AUX) Fig. 4.7

Dup criteriul geometric constructiv: cote de poziie, cote funcionale care se refer la o dimensiune necesar pentru determinarea poziiei reciproce a formelor geometrice care compun forma principal a piesei (cota 60 i cota 30 din figura 4.8); - cote de form, care pot fi funcionale sau nefuncionale i se refer la o dimensiune ce stabilete forma geometric a piesei (cota R10); - cote de gabarit, care se refer la o dimensiune maxim a piesei. Ele pot fi funcionale sau auxiliare, în funcie de configuraia piesei reprezentate i rolul funcionale al acesteia. R10 R20

60 (80) Fig. 4.8.

F

30 (45)

-

Dup criteriul tehnologic: cote de trasare, se refer la o dimensiune ce trebuie determinat geometric prin trasare, în vederea realizrii piesei; - cote de prelucrare, înscrise de regul pe desenele de operaii i se refer la o dimensionare limitat fie de o suprafa de referin i o muchie tietoare a sculei fie de dou muchii tietoare ale sculei; 45

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

-

cote de control, se refer la o dimensionare limitat de o suprafa de referin i un reper al instrumentului de verificare.

4.3. REGULI DE COTARE

Toate informaiile dimensionale necesare pentru definirea clar i complet a unei piese trebuie înscrise direct pe desen. Fiecare element se coteaz o singur dat pe desen; Cotele se înscriu pe vederile sau seciunile care reprezint cel mai clar elementul respectiv; Toate cotele unui desen se exprim în aceeai unitate de msur, fr ca simbolul unitii s fie indicat pe desen. Pentru a defini o pies sau un produs finit, trebuie înscrise numai cotele necesare; Cotele funcionale trebuie înscrise, atunci când este posibil, direct pe desen; Cotele nefuncionale trebuie înscrise în modul cel mai convenabil pentru execuie sau verificare; Prioritatea de înscriere a cotelor pe un desen este: cote de gabarit, cote funcionale, cote de prelucrare i alte cote necesare definirii formei geometrice a piesei.

4.4. ÎNSCRIEREA COTELOR

Valorile cotelor se înscriu pe desen cu caractere suficient de mari pentru a asigura o bun lizibilitate atât a desenului original, cât i a reproducerilor. Valorile cotelor trebuie plasate în aa fel încât s nu fie intersectate de alte linii de pe desen. Valorile cotelor sunt dispuse paralel cu linia de cot, deasupra acesteia, astfel încât s poat fi citite de jos sau din dreapta desenului (Fig. 4.9.a). Pentru cotarea unghiurilor si arcelor se aplica aceeai regula, considerându-se direcie a liniei de cota, coarda corespunztoare. Se admite scrierea dimensiunilor unghiulare paralel cu baza desenului, daca aceasta contribuie la claritatea desenului (Fig. 4.9.b).

46

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

25

25 25 25 25 25

25 25 25 25

a Fig. 4.9

25

Când cota se scrie pe o suprafaa haurata, haurile se întrerup in dreptul cotei, dându-ise golului o forma aproximativ circular sau dreptunghiular. Daca mai multe linii de cota paralele sunt tiate de o axa in mijlocul lor, cotele se scriu alternative in stânga i dreapta axei.

Fig. 4. 10 Înscrierea cotelor trebuie adaptat situaiei, astfel încât se pot înscrie: - mai aproape de una din extremiti i alternativ fa de linia de ax; - deasupra prelungirii liniei de cot, în exteriorul uneia din extremiti, când lipsa de spaiu o impune (Fig. 4.10 cota 4); 47

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

4

25

b

- pe sau la extremitatea unei linii de indicaie, atunci când extremitatea opus se termin pe o linie de cot prea scurt pentru a permite înscrierea valorii (Fig. 4.11). - deasupra prelungirii liniei de cot, atunci când spaiul nu permite înscrierea valorii prin întreruperea unei linii de cot care nu este orizontal Ø 12

Ø6

Fig. 4.11. Cotele pot fi însoite de urmtoarele simboluri: Ø - scris înaintea cotei, in toate cazurile, când se da cota unui diametru, cu excepia cotrii filetelor; simbolul Ø se scrie aa fel ca cercul sa aib diametrul egal cu circa 5/7 din dimensiunea nominal a cotelor, iar dreapta, având aceeai înclinare ca si cifrele cotelor, sa treac prin centrul cercului si s depeasc cercul cu ambele capete pân la înlimea scrierii (Fig.4.12). R - scris înaintea cotei in toate cazurile când se da cota unei raze de curbur. - trasat deasupra cotei, in toate cazurile când se da cota lungimii unui arc de cerc. - scris înaintea cotei laturii unui ptrat, astfel ca latura ptratului sa fie egal cu circa 5/7 din dimensiunea nominal a cotelor (Fig. 4.13); sau - scris înaintea cotei unei coniciti in locul modului de notare a conicitilor; vârful triunghiului va fi îndreptat spre baza mica a conicitii (Fig.4.14); < sau > - scris înaintea cotei unei înclinri, in locul modului de notare a înclinrilor; vârful semnului va fi îndreptat spre baza mica a înclinrii; = - trasat deasupra a doua linii de cota in continuare, indica egalitatea informativa (fr tolerana) a cotelor respective; in acest caz nu se scriu valorile numerice (Fig. 4.15).

Fig. 4.12

Fig. 4.13

48

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

1:10

Fig.4.14

Fig. 4.15 La cotarea suprafeelor sferice, înaintea cotei care indica raza sau diametrul sferei, se trece simbolul S - Sfera (Fig. 4.16).

S

S

Fig. 4.16

49

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

4.5. METODE DE COTARE

Din dispunerea cotelor pe un desen trebuie s reias clar scopul desenului, dispunerea rezultând din combinarea diferitelor moduri de cotare.

Cotarea fa de un element comun const în cotarea tuturor elementelor geometrice ale piesei dispuse pe aceeai direcie, pornind de la aceeai baz de cotare. Se poate face în paralel (Fig. 4.17) sau cu cote suprapuse pornind de la un punct de origine (Fig. 4.18), deasupra liniei de cot (Fig. 4.18. a) sau alturi de aceasta (Fig.4.18. b). Se mai numete cotare tehnologic deoarece ine cont i de considerente tehnologice de prelucrare (Fig. 4. 19).

120 250 370 Fig. 4.17

120 a

250

370

120

b Fig. 4.18

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

X 15 15 45 45 65

Y 155 15 100 55 75

Ø 15 15 10 10 35

50

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

250

370

65 baz de cotare 1 15 5 30 10

baz de cotare 2

Ø60

2x45°

50° Ø25 Ø50 Ø40 Ø35 Ø75 160 50

2,5x45° 5 45 Fig. 4.19

Cotarea în serie (în lan), const în aezarea cotelor pe o singur linie, indiferent de bazele de cotare luate ca referin (Fig. 4.20.).

120

40

200 Fig. 4.20

30

Cotarea în coordonate const în înscrierea cotelor pe desen sau într-un tabel alturat desenului, fa de un sistem de referin (Fig. 4.21.).

51

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

1 3 5

4 Y 2

X

Fig. 4.21

Cotarea combinat(mixt) este cea mai folosit metod de cotare. Îmbin, dup necesiti, toate metodele de cotare (Fig. 4.19).

4.6. CAZURI SPECIALE DE COTARE

In figura de mai jos sunt exemplificate cazuri speciale de cotare , în spe, cotarea coardelor (Fig. 4.22. a), arcelor (Fig. 4.22. b), i a unghiurilor (Fig. 4.22. c). 120 105 65°

a

b Fig. 4.22.

c

Cotarea razelor ­ razele de curbur pot avea centrul localizat, nelocalizat sau în afara limitelor spaiului disponibil (Fig. 4.23).

R20 R60

R10

60 R3 Fig. 4.23 52 Fig. 4.24

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

10

Când cota unei raze se deduce din alte cote, raza trebuie indicat corespunztor, fr ca simbolul R s fie urmat de valoarea cotei (Fig. 4.24).

Elemente echidistante

Pe un desen în care sunt reprezentate elemente echidistante sau dispuse în mod regulat se pot utiliza urmtoarele metode de cotare simplificat: a) Elementele dispuse la intervale liniare pot fi cotate conform figurii 4.25.

20

6 x 22(= 132) Fig. 4.25

b) Elementele dispuse la intervale unghiulare (alezaje sau altele) pot fi cotate conform figurii 4.26. Cotele pentru unghiurile intervalelor pot fi omise, dac nu exist riscul de ambiguitate (Fig. 4.27). 4 x 10° (= 40°)

Fig. 4.26

4 x Ø10

Ø54 Fig. 4.27 c) Intervalele circulare se coteaz indirect prin indicarea numrului de elemente (Fig. 53

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

4.28.).

5x 7

=

5xØ10

=

Fig. 4.28.

Elemente repetative

În cazul în care se poate defini numrul de elemente cu aceleai dimensiuni, pentru a evita repetarea aceleiai cote, se poate proceda conform figurilor 4.27. i 4.29.

7xØ10

Fig. 4.29.

Cotarea teiturilor i adânciturilor

La teituri se coteaz limea i unghiul la care sunt executate (Fig. 4.30), dac unghiul este de 45° se pot cota simplificat. (Fig. 4.31), teiturile interioare în figura 4.32.

54

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Ø15 30° 2 30°

Fig. 4.30

2x45° Fig. 4.31 2x45°

2x45°

2x45°

Fig. 4.32

Adânciturile se coteaz prin indicarea diametrului impus pentru suprafaa piesei i unghiului format, sau prin indicarea unghiului i a adâncimii de prelucrare (Fig. 4.33.).

Ø15

900

3,5 Fig. 4.33

55

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

900

Conicitatea

Conicitatea (C) este definit ca fiind raportul dintre diferena diametrelor (D i d) a dou seciuni normale la axa conului i distana (L) dintre aceste dou seciuni (Fig. 4.34.).

D

Fig. 4.34

C=

D-d 1 = 2tg = 1 : ctg L 2 2 2

Notarea pe desen a conicitii se face sub forma raportului C = 1: X precedat de simbolul aferent. O inscripie de forma: < 1:10 reprezint o conicitate la care diferena diametrelor este de 1 mm, la o distan axial de 10 mm, între seciunile cu diametrele D i d.

simbol grafic linie de indicaie

>

1:5 linie de referin

Fig. 4.35.

56

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

d

4.7. REPREZENTAREA I COTAREA FILETELOR

Filetul este o spir elicoidal format pe suprafaa unui cilindru sau a unui con de ctre un canal elicoidal de seciune constant, executat pe o suprafa exterioar în cazul filetului exterior sau pe o suprafa interioar în cazul filetului interior. Fiind unul din mijloacele cele mai utilizate pentru asamblarea demontabil a dou sau mai multe piese, filetul are o mare aplicabilitate la executarea organelor de asamblare (uruburi, piulie, prezoane) i a altor piese din construcia de maini. În funcie de profil avem mai multe tipuri de filet (Tab 4.1.) Tab 4.1. Denumire Aspect Simbol Metric M

Trapezoidal

Tr

Ptrat

Pt

Rotund

Rd

Whitworth

W

Elemente geometrice - profilul filetului, determinat de forma seciunii transversale a spirei - înlimea filetului t, msurat în plan axial, reprezint distana dintre vârful i fundul filetului; - pasul filetului p, reprezint distana între dou flancuri consecutive, situate întrun plan axial, de aceeai parte a filetului; - vârful filetului se refer la diametrul exterior (d) al filetului exterior i la diametrul interior (D) al filetului interior; - fundul filetului se refer la diametrul interior (d1) al filetului exterior i la diametrul exterior (D1) al filetului interior; - lungimea funcional a filetului se refer, de regul, la lungimea filetului cu spire complete (Fig. 4.36).

57

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

l

t

d1

d

Fig. 4.36 Filetele se reprezint convenional. Convenia de reprezentare a filetelor este aceeai indiferent de tipul acestuia. În figura 4.37. i tabelul 4.2. sunt prezentate elementele comune de reprezentare.

cercul de vârf a filetului exterior

D

D1

l

¾ cerc de fund a filetului exterior

linia de fund a filetului exterior linia de vârf a filetului exterior ¾ cerc de fund a filetului interior cercul de vârf a filetului interior

linia de fund a filetului interior

t x 45°

linia de vârf a filetului interior

linia de sfârit a filetului interior

Fig. 4.37

58

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Element Vârful filetului Fundul filetului Linia de sfârit a filetului

Vedere longitudinal Linie continu groas Linie continu subire Linie continu groas

Vedere frontal* sau seciune transversal Cerc cu linie groas continu ¾ cerc cu linie continu subire -

Tab. 4.2. Seciune longitudinal Linie continu groas Linie continu subire Linie întrerupt**

* - linia continu groas ce reprezint teitura este de regul omis în vedere frontal ** - dac filetul se termin cu degajare, linia de sfârit nu se reprezint.

Elementele cotrii filetelor

- diametrul nominal, precedat de simbolul ce reprezint profilul filetului, se refer la vârful filetului exterior i la fundul filetului interior; - lungimea funcional a filetului; - pasul filetului, dac pasul este normal, el nu se specific pe desen. orice pas diferit se trece alturi de dimensiunea nominal. - numrul de începuturi, se indic sub cota ce indic dimensiunea nominal, în cazul în care este mai mare decât 1.

Exemple de reprezentare i cotare a filetelor

Filet exterior cu degajare Filet exterior cu ieire (fr degajare)

t x45° t x45° A

M M

A

l1 l B A-A B-B

B

Fig. 4.38. 59

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Filet interior cu ieire (fr degajare)

t x 45°

M

l L Fig. 4.39

Filet interior cu degajare

R

M t x 45°

l L

Fig. 4.40

În cazul pieselor filetate cu form hexagonal, se recomand reprezentarea lor în vedere principal prin trei fee ale prismei hexagonale, iar în seciune longitudinal, planul de seciune va trece prin vârfurile hexagonului. Aadar, este necesar reprezentarea hexagonului în cel puin dou vederi. Cotele necesare sunt prezentate în figura 4.41.

60

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

30°

30°

D=2d

d/2

d

d/2

0,8d 1,7d

Fig. 4.41

61

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 5. ELABORAREA SCHIEI. DESENUL LA SCAR

5.1. CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE

Mijlocirea legturii între concepie i executarea practic a unui obiect (mecanism, main, instalaie etc.) se face prin desenele tehnice. Dup modul de realizare, desenele tehnice pot fi: - desen de releveu - desen realizat dup o pies model; - desen de studiu, desen de execuie ­ desen întocmit dup un obiect conceput de proiectant. Partea grafic a unui desen poate fi executat cu mâna liber, sub form de schi sau cu instrumente de trasare, sub form de desen la scar. Ambele se elaboreaz pe baza unor reguli de reprezentare grafic, a unor convenii stabilite în funcie de utilizarea, destinaia i coninutul lor.

5.2. SCHIA

Schia este un desen executat cu mâna liber, la dimensiuni reduse sau mrite, pstrând proporia între dimensiuni, în limitele aproximaiei vizuale. Servete drept baz pentru întocmirea desenului la scar, dar poate servi i direct ca desen definitiv, dac cuprinde toate datele scopului urmrit. Pentru a obine o schi complet i într-un timp cât mai redus se recomand s se respecte o anumit succesiune de etape i faze de lucru. Respectarea acestora este cu atât mai necesar cu cât piesa model este mai complex. Elaborarea unei schie dup o pies model comport urmtoarele etape principale: - studierea piesei în vederea reprezentrii; - executarea schiei dup piesa model. În prima etap se parcurg urmtoarele faze: - Identificarea piesei ­ precizarea denumirii piesei, stabilirea funciei ei în subansamblul din care face parte, determinarea poziiei de funcionare, stabilirea raporturilor ei cu piesele vecine în ansamblul respectiv; - Analiza formei ­ cunoaterea detaliat a tuturor elementelor de form care compun piesa model, cunoscând c în funcie de gradul ei de complexitate o pies se reduce la o combinaie mai mic sau mai mare de corpuri geometrice simple. Astfel, o pies poate fi compus din forme geometrice, forme principale, forme funcionale, etc. - Identificarea tehnologic ­ precizarea materialului din care este executat piesa (denumirea i standardul materialului în indicator), procedeul de fabricaie (pentru a putea preciza poziia principal de prelucrare, care determin poziia de desenare a 62

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

piesei în proiecie principal), stabilirea rugozitii suprafeelor piesei si tratamentele termice. - Stabilirea poziiei de reprezentare ­ proiecia principal se alege în aa fel încât s reprezinte piesa în poziie de funcionare, s ofere cele mai multe detalii de form i s dea posibilitatea înscrierii celor mai multe cote. - Stabilirea numrului de proiecii ­ s se limiteze numrul minim de proiecii care s asigure totui o reprezentare complet a formei i a dimensiunilor piesei respective. În a doua etap se parcurg fazele: - Alegerea formatului ­ se face astfel încât proieciile piesei de desenat s fie cât mai clare - Desenarea dreptunghiurilor minime în care se înscriu proieciile piesei ­ rezult din proieciile ortogonale ale paralelipipedului circumscris piesei i ele se deseneaz cu mâna liber, cu linie subire. - Trasarea axelor de simetrie ale piesei pe proieciile considerate; - Desenarea formei piesei ­ cu mâna liber, cu linie continu subire, mai întâi în proiecia principal, iar apoi în celelalte proiecii, inând cont de dreptunghiurile minime în care se înscriu aceste proiecii, de legturile între proiecii. Se analizeaz vizibilitatea muchiilor i necesitatea reprezentrii muchiilor acoperite în vederea determinrii formei piesei i se determin interseciile dintre diferitele suprafee ale piesei. - Cotarea piesei ­ înscrierea pe desen a cotelor ce definesc piesa; - Definitivarea schiei ­ corecturi, tergerea liniilor ajuttoare, îngrori, haurarea seciunilor, înscrierea abaterilor.

5.3. DESENUL DE EXECUIE

Desenele care servesc la executarea pieselor sunt desene de execuie, care se întocmesc în original la scar. Astfel un desen la scar poate fi un desen de execuie. Desenul la scar se execut cu ajutorul instrumentelor de desen, inând seama de o anumit scar de reprezentare. Fazele de întocmire a desenului la scar sunt urmtoarele: - alegerea scrii de reprezentare ­ se face în funcie de mrimea i complexitatea piesei, în aa fel încât reprezentarea s fie cât mai clar; - stabilirea formatului ­ se face în funcie de scara de reprezentare aleas i de numrul de proiecii în care se reprezint piesa, inând cont i de spaiul necesar cotrii; - executarea propriu-zis a desenului la scar ­ dispunerea dreptunghiurilor minime de încadrare, trasarea axelor de simetrie, trasarea conturului exterior i a conturului interior al piesei cu linie subire, trecerea cotelor i a toleranelor, haurarea seciunilor, notarea rugozitilor, abaterilor, traseelor de secionare. - inscripionarea i verificarea desenului ­ inscripionarea pe desen a notelor, completarea indicatorului, verificarea normelor de reprezentare i cotare.

63

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

75

Tolerane generale ISO 2768 mK Muchiile necotate se teesc 0,5x45°

Nume Proiectat Verificat Aprobat Scara 1:1

Data

Materialul Fc 200 STAS 568

Nr. planei 1/2

Rugozitate

Ra 25

UNIVERSITATEA BACU FACULTATEA DE INGINERIE

121.304.1

64

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 6. TOLERANE

Sistemul ISO de tolerane i ajustaje se refer la toleranele dimensiunilor netede i la ajustajele care se formeaz prin asamblarea acestora. Din punct de vedere geometric distingem: precizia dimensional, precizia formei geometrice, precizia poziiei diferitelor elemente geometrice, ondulaii i rugozitatea suprafeelor. Cotele trebuie s fie prevzute cu abateri dimensionale(maxime sau minime) numite tolerane, care pot fi dimensionale, de form sau poziie.

6.1. PRECIZIA DIMENSIONAL

Definiiile i denumirile, referitoare la dimensiuni, abateri i tolerane sunt stabilite prin STAS 8100-88: - dimensiunea efectiv a unei piese este dimensiunea realizat, iar valoarea ei se poate obine prin msurare; - dimensiunile limit sunt cele dou limite admisibile (minim i maxim) ale dimensiunii unei piese, între care trebuie s se cuprind dimensiunea efectiv; - dimensiunea nominal este dimensiunea fa de care se definesc dimensiunile limit; - abaterea este diferena algebric dintre o dimensiune (efectiv, maxim, etc.) i dimensiunea nominal corespunztoare, rezultând abateri efective i abateri limit (inferioare ai; Ai sau superioare as, As ); - linia zero este dreapta de referin fa de care se reprezint abaterile în reprezentarea grafic a toleranelor i ajustajelor. Aceasta este linia de abatere nul i corespunde dimensiunii nominale; - tolerana se definete ca diferena dintre dimensiunea maxim i cea minim sau ca diferena algebric dintre abaterea superioar i cea inferioar. linia zero

As Ai

dmax dmin

dimensiunea nominal Fig. 6.1.

- treapt de tolerane ­ mulimea toleranelor considerate ca fiind corespunztoare aceluiai grad de precizie, pentru toate dimensiunile nominale. Treptele de tolerane standardizate sunt simbolizate prin litere IT urmate de un numr. Sistemul de tolerane 65

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Dmin

Dmax

as

ai

prevede 20 de trepte de tolerane standardizate din care 18 (IT1...IT18) sunt de uz general, iar dou (IT0...IT01) sunt de uz special. Precizia de execuie scade de la IT1 la IT18. - clasa de tolerane ­ termen ce caracterizeaz ansamblul format dintr-o abatere i o treapt de toleran. Clasa de tolerane se simbolizeaz prin litera (litere) ce reprezint abaterea, urmat de numrul reprezentând treapta de tolerane standardizate (ex. h7, D12). - câmp de toleran ­ este zona cuprins între liniile ce reprezint dimensiunea maxim i dimensiunea minim. - arbore ­ dimensiunea unei suprafee cuprinse (exterioar) a unei piese, chiar dac nu este cilindric. Dimensiunile aferente arborilor se noteaz cu litere mici (dmax, dmin, ai, as). - alezaj ­ termen utilizat convenional pentru denumirea oricrei dimensiuni a unei suprafee cuprinztoare (interioare), ale unei piese, chiar dac nu este cilindric. Dimensiunile aferente alezajelor se noteaz cu litere mari (Dmax,Dmin, Ai, As). - ajustaj ­ relaie existent între dou piese asamblate, având aceeai dimensiune nominal (arbore + alezaj =ajustaj). Ajustajele pot fi: cu joc, intermediare, cu strângere. - sistem de ajustaje ­ ansamblu între arbori i alezaje aparinând unui sistem de tolerane. Se întâlnesc dou sisteme de ajustaje: sistem arbore unitar(clas de tolerane unic pentru arbore i clase de tolerane diferite pentru alezaje) i sistemul alezaj unitar(clas de tolerane unic pentru alezaj i clase de tolerane diferite pentru arbori) (Fig. 6.2.). sistem arbore unitar

ajustaj cu joc ajustaj intermediar ajustaj cu strângere

sistem alezaj unitar

ajustaj cu joc ajustaj intermediar ajustaj cu strângere

Fig. 6.2.

66

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

6.2. ÎNSCRIEREA TOLERANELOR LA DIMENSIUNI LINIARE I UNGHIULARE

Simbolul folosit la înscrierea toleranelor este compus dintr-o liter latin(sau dou), care indic poziia câmpului de toleran în raport cu linia zero i un numr scris cu cifre arabe, care arat precizia. Litera majuscul se folosete pentru alezaje i litera minuscul pentru arbori. Valorile abaterilor limit se înscriu cu cifre având dimensiunea nominal mai mic decât cota la care se refer. Exemple:

Ø25H7/h6

25

H7 h6

prin simbolurile câmpului de tolerane 1 2

+ Poz.1 3500,3 Poz.2 3500,012 -

Exemple de înscriere a toleranelor unghiulare:

60° 10 ± 30 30° +15 -30 30°max

Fig. 6.5 67

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

6.3. PRECIZIA DE FORM I POZIIE A ELEMENTELOR GEOMETRICE

Tolerane de form i poziie Tolerana de form a unei piese este abaterea maxim admis a suprafeei efective fa de suprafaa adiacent. Tolerana de form se poate referi i la profilul unei piese. Profilul se obine prin secionarea suprafeei reale, respectiv efective, cu un plan dat. Tolerana de poziie este valoarea maxim admis a abaterii de la poziia nominal a unei piese, poziia nominal fiind poziia elementelor geometrice determinat prin cote nominale, liniare i unghiulare, fa de baza de referin sau fa de alte elemente geometrice. Simbolurile stabilite pentru înscrierea în desenele tehnice a toleranelor de form sunt indicate în tabelul 6.1., iar pentru toleranele de poziie în tabelul 6.2.

Denumirea toleranei Tolerana la rectilinitate Tolerana la planeitate Tolerana la circularitate Tolerana la cilindricitate Tolerana la forma dat a profilului Tolerana la forma dat a suprafeei Simbol literal TFr TFp TFc TFi grafic

TFf TFs Tab. 6.1. Simbol literal TPi TPd TPi TBr TBf grafic

Denumirea toleranei Tolerana la paralelism Tolerana la perpendicularitate Tolerana la înclinare Toleran a btii radiale i a btii frontale

68

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Tolerana la coaxialitate i concentricitate Tolerana la simetrie Tolerana la intersectare

TPc TPs

TPx

Toleran la poziia nominal

TPp

Tab. 6.2. Datele privind toleranele de form i poziie se înscriu într-un cadru dreptunghiular, împrit în dou sau trei csue, în funcie de numrul datelor care urmeaz a fi înscrise. În acest cadru ordinea înscrierii acestor date este urmtoarea: - simbolul toleranei; - valoarea toleranei, în mm; - litera de identificare a bazei de referin, în cazurile în care este necesar. În figura 6.6. sunt date exemple de completare a celor dou, respectiv trei csue.

0,06

Fig. 6.6. Valoarea înscris în csua a doua reprezint:

0,05

A

0,1/100

valoarea toleranei valabil pe o anumit suprafa

0,1 0,04/100

valoarea toleranei pe toat lungimea i tolerana pe o lungime de referin dat

Ø 0,05

valoarea toleranei unei zone circulare sau cilindrice (apare simbolul Ø înaintea valorii)

Cadrul cu datele privind tolerana se leag de elementul la care se refer printr-o linie de 69

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

indicaie terminat cu o sgeat i acolo unde este cazul, de baza de referin printr-o linie de indicaie terminat cu un triunghi înnegrit. Avem urmtoarele cazuri când sgeata i triunghiul se pot sprijini pe:

linia de contur a piesei sau pe o linie ajuttoare (nu în dreptul liniei de cot), dac: - tolerana se refer la profilul sau suprafaa respectiv; - baza de referin este suprafaa respectiv

linia de contur a piesei sau pe o linie ajuttoare în dreptul liniei de cot, dac: - tolerana se refer la axa sau planul de simetrie al piesei sau al elementului cotat; - baza de referin este axa sau planul de simetrie al întregii piese sau al elementului respectiv

pe axa sau planul de simetrie al piesei sau al elementului cotat, determinat direct dac: - tolerana se refer la aceast ax sau la acest plan; - baza de referin este aceast ax sau acest plan;

pe axa comun sau planul de simetrie comun a dou sau mai multe elemente;

Uneori legarea cadrului cu baza de referin conduce la diminuarea claritii desenului. În astfel de cazuri, baza de referin se noteaz cu o liter majuscul (care trebuie s 70

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

difere de celelalte folosite pe acealai desen) înscris într-un ptrat, dispus lâng baza de referin i legat de acesta printr-o linie de indicaie terminat cu triunghi înnegrit. Litera majuscul respectiv se înscrie în a treia csu a cadrului cu datele referitoare la tolerana de poziie.

majuscula ce definete baza este înscris în cel deal treilea compartiment al cadrului;

0,2 AB

dac baza de referin este axa comun sau planul de simetrie comun a dou sau mai multe elemente, se indic toate aceste elemente;

A

0,2

B

dac este indiferent care element corelat este baza de referin, triunghiul înnegrit se înlocuiete cu o sgeat

Exemple de înscriere a toleranelor de poziie (ISO 1101):

Exemple de înscriere a toleranelor de form (ISO 1101):

71

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

1. Abateri limit pentru dimensiuni liniare cu excepia teiturilor (pentru raze exterioare de racordare i înlimi de teire) în mm

Abateri limit pentru domeniul de dimensiuni nominale peste peste peste peste peste de la peste 3 peste 2000 1000 400 120 30 pân la 6 Simbol Descriere 0,5 pân la pân la pân la 6 pân pân la pân pân 2000 1000 la 400 120 la 30 la 3 4000 f fin ±0,05 ±0,05 ±0,1 ±0,15 ±0,2 ±0,3 ±0,5 m mijlocie ±0,1 ±0,1 ±0,2 ±0,3 ±0,5 ±0,8 ±1,2 ±2 c grosier ±0,2 ±0,3 ±0,5 ±0,8 ±1,2 ±2 ±3 ±4 v grosolan ±0,5 ±1 ±1,5 ±2,5 ±4 ±6 ±8 Pentru dimensiuni nominale sub 0,5 mm, abaterile limit trebuie înscrise dup dimensiunea nominal Clasa de tolerane

2. Abaterile limit pentru dimensiuni liniare pentru teituri (pentru raze exterioare de racordare i înlimi de teire) în mm Clasa de tolerane Abateri limit pentru domeniul de dimensiuni nominale Simbol Descriere 0,5 pân la 3 peste 3 pân la 6 peste 6 f fin ± 0,2 ± 0,5 ±1 m mijlocie c grosier ± 0,4 ±1 ±2 v grosolan Pentru dimensiuni nominale sub 0,5 mm, abaterile limit trebuie înscrise dup dimensiunea nominal. 3. Abateri limit pentru dimensiuni unghiulare

72

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Clasa de toleran Simbol f m c v Descriere fin mijlocie grosier grosolan

Abateri limit pentru domeniul de lungimi în milimetri a celei mai scurte laturi a unghiului considerat pân la 10 peste 10 peste 50 peste 120 peste 400 pân la 50 pân la 120 pân la 400 ± 1° ± 1°30 ± 3° ± 0°30 ± 1° ± 2° ± 0°20 ± 0°3 ± 1° ± 0°10 ± 0°15 ± 0°30 ± 0°5 ± 0°10 ± 0°20 în mm

4. Tolerane la rectilinialitate i planeitate

Tolerane la rectilinialitate i planeitate pentru serii de lungimi nominale Clasa de peste 10 peste 30 pân peste 100 peste 300 peste 300 pân toleran pân la 10 pân la 30 la 100 pân la 300 pân la 1000 la 3000 H 0,02 0,05 0,1 0,2 0,3 0,4 K 0,05 0,1 0,2 0,4 0,6 0,8 L 0,1 0,2 0,4 0,8 1,2 1,6

5. Tolerane la perpendicularitate Clasa de toleran H K L în mm Tolerane la perpendicularitate pentru serii de lungimi nominale pentru latura cea mai mic pân la 100 peste 100 peste 300 peste 1000 pân la 300 pân la 1000 pân la 3000 0,2 0,3 0,4 0,5 0,4 0,6 0,8 1 0,6 1 1,5 2 în mm Tolerane la simetrie pentru serii de lungimi nominale pentru latura cea mai mic pân la 100 peste 100 peste 300 peste 1000 pân la 300 pân la 1000 pân la 3000 0,5 0,6 0,8 1 0,6 1 1,5 2

6. Tolerane la simetrie Clasa de toleran H K L

7. Tolerane pentru bti în mm Clasa de toleran Tolerante la bti H 0,1 K 0,2 L 0,5 La o pies majoritatea cotelor au nevoie de tolerane mari i atunci, aceste abateri nu se vor trece pe desen, cotele numindu-se cote libere i care îi vor lua abaterile dintr-un standard ISO 2768. Astfel, pe fiecare desen , în subsolul su, se va face precizarea: 73

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

,,Tolerane generale ISO 2768 mK(clas mijlocie)", care înseamn cotele libere îi vor lua abaterile din ISO 2768. Domeniul nostru se încadreaz în clasa mijlocie. Cotele care au tolerane mai mici decât cele din ISO 2768 se vor scrie pe desen (i cele cu abateri asimetrice).

6.4. STAREA SUPRAFEELOR (RUGOZITATEA)

Ansamblul neregularitilor ce formeaz relieful suprafeei reale i care sunt definite convenional în limitele unei seciuni fr abateri de form se numete rugozitatea suprafeei. Aceste neregulariti apar datorit micrii oscilatorii a vârfului sculei, frecrii tiului sculei pe suprafaa piesei, vibraiilor de înalt frecven ale sculei sau ale mainii unelte. Rugozitatea suprafeelor se msoar în micrometri (m) i se determin cu aparate speciale. Profilul efectiv al unei suprafee cu neregulariti este reprezentat în figura 6.7. Pe acest profil se consider linia medie m care trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii: s aib forma profilului geometric ideal i s împart profilul efectiv astfel încât suma ptratelor ordonatelor (y1,y2....yn) ale acestui profil s fie minim.

Fig. 6.7. Criteriile de apreciere a rugozitii sunt: - abaterea medie aritmetic a profilului Ra este valoarea medie a ordonatelor (y1,y2....yn) punctelor profilului efectiv fa de linia medie a profilului.

1 R a = ( y1 + y 2 + .... y n ) = n

-

y

i =1

n

i

n

înlimea medie a neregularitilor Rz este distana medie dintre cele mai înalte cinci puncte de vârf i cele mai joase cinci puncte de fund ale profilului efectiv, msurate pe o paralel la linia medie care nu taie profilul (Fig. 6.8).

R =

z

(R + R + R + R + R ) - (R + R + R + R + R )

1 3 5 7 9 2 4 6 8 10

5

Fig. 6.8. 74

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

-

înlimea maxim a neregularitilor Rmax reprezint distana dintre liniile exterioare i interioare paralele cu linia medie, care trec prin vârful cel mai înalt i cel mai de jos al profilului. Semnul convenional pentru redarea rugozitii este dat în figura 6.9.

Fig. 6.9. O suprafa este cu atât mai neted cu cât Ra este mai mic. Exist 14 clase de rugozitate, notate cu N0...N13, în care valoarea Ra variaz între 0,015...100 m. Alegerea valorii rugozitii unei suprafee se face în funcie de condiiile de funcionare i montaj. Odat stabilit rugozitatea fiecrei suprafee a piesei, valoarea acesteia va determina procedeele de prelucrare a piesei respective.

Legtura dintre procedeul tehnologic i rugozitate Ra Ra Ra Ra Ra Ra Ra Ra 0,2 - superfinisare, lefuire 0,4 - superfinisare, honuire 0,8 - rectificare fin 1,6 - rectificare 3,2 - strunjire fin, frezare fin 6,3 - strunjire, frezare 12,5-strunjire grosier, frezare grosier, mortezare, debitare 25 50 turnare 100

Ra Ra

Ra Ra Ra Ra Ra Ra

Înscrierea pe desen a rugozitii

Înscrierea pe desen se face utilizând simbolul de baz (Fig.6.10), în interiorul cruia se noteaz parametrul de profil urmat de valoarea numeric a acestuia în microni.

75

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Ra 3,2

60°

60°

îndeprtare de material

fr îndeprtare de material Fig. 6.10

pentru prescripii suplimentare

Rugozitatea se înscrie o singur dat pentru o suprafa, cu vârful simbolului orientat spre suprafaa la care se refer. Indicaiile din interiorul simbolului trebuie s poat fi citite de jos sau din dreapta. Simbolurile se amplaseaz direct pe linia de contur sau pe linia ajuttoare (Fig. 6.11).

Ra3,2 Ra3,2 Ra3,2

Ra 3,2

Ø40

Ra3,2 Ra3,2

Fig. 6.11

Ra3,2

Fig. 6.12

În cazul suprafeelor de revoluie, rugozitatea se noteaz o singur dat pe generatoare (Fig. 6.12) .

76

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Ø20

Ra1,6

Ra3,2 Ra3,2

M40

Fig. 6.13 Notarea rugozitii la filete se face precum în figura 6.13. Rugozitatea suprafeelor de racordare nu se noteaz. Dac racordarea se face între dou suprafee cu aceeai rugozitate, iar dac cele dou suprafee au rugoziti diferite, suprafaa de racordare are rugozitatea cea mai mic (Fig. 6.14).

Ra3,2 Ra3,2 Ra3,2

Ra1,6

Ra1,6 Ra3,2 Ra1,6

R3 Fig. 6.14 Fig. 6.15

La desenele de ansamblu, dac indicarea rugozitii suprafeelor în contact este necesar, aceasta se indic separat pentru fiecare din suprafeele respective (Fig. 6.15). Dac aceeai suprafa are rugoziti diferite, se înscriu separat simbolurile cu valorile respective, limita trasându-se cu linie continu subire în vedere sau în seciune i cotându-se lungimea corespunztoare uneia din rugoziti (Fig. 6.16).

Ra0,8

Ra0,8

Ra3,2

Ra3,2

Fig. 6.16 Dac este necesar indicarea rugozitii unei suprafee atât înaintea cât i dup un tratament termic sau acoperiri electrochimice, pe desen se indic ambele valori (Fig. 6.17).

77

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

M20

Ra1,6

Ra3,2

50..55HRC

Fig. 6.17 Indicarea rugozitii suprafeelor pe desen se poate face astfel: 1) când toate suprafeele piesei au aceeai rugozitate, aceasta se înscrie în indicator, în rubrica dedicat (Fig. 6.18 a). 2) dac majoritatea suprafeelor unei piese au aceeai rugozitate, aceasta se înscrie în indicator, în rubrica corespunztoare, fiind urmat fie de o parantez în care se înscrie doar simbolul rugozitii fie de o parantez în care se înscriu toate celelalte rugoziti ale suprafeelor piesei, în ordine cresctoare. În aceast situaie, pe desenul piesei se vor indica numai rugozitile care difer de rugozitatea majoritar a piesei (Fig. 6.18 b, c).

Ra1,6

Ra1,6

Ra6,3 Ra1,6Ra3,2

a

b Fig. 6.18

c

3) Dac suprafeele piesei au rugoziti diferite acestea se înscriu pe reprezentare, la fiecare suprafa la care se refer. Rugozitatea unei suprafee se alege în funcie de condiiile de funcionare i montaj. Totodat, indicarea valorii rugozitii trebuie s se fac având în vedere i etapele procesului tehnologic de fabricaie al piesei.

78

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 7. REPREZENTRI SPECIFICE I CONVENIONALE 7.1. REPREZENTAREA I COTAREA GURILOR CILINDRICE I CONICE

Forma i dimensiunile unei guri precum i poziia ei trebuie s rezulte din reprezentare i cotare, care se realizeaz în seciune dup axa longitudinal. În figura 7.1. sunt reprezentate i cotate tipuri de guri cilindrice i conice practicate în piese prismatice, iar în figura 7.2. sunt reprezentate i cotate guri în piese de revoluie. Arcele de cerc reprezint curbe de intersecie dintre suprafeele cilindrice, cilindrice i conice. Dac cilindrii de intersecie au diametre egale, curba de intersecie degenereaz în linie.

Fig. 7.1.

Ø

Ø

Ø< Ø1

Ø=Ø

Fig. 7.2. Gurile care servesc la fixarea pieselor între vârfuri se numesc guri de centrare i se gsesc pe partea frontal a pieselor. Aceste guri se reprezint pe desen prin specificarea unor termeni caracteristici:

79

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Ø1

- SR ISO 6411: 1997; - caracterele A, B sau R(tipul burghiului); - d, diametrul de vârf; - D, diametrul exterior.

A (burghiu de centrare ISO 866) Fr teitur de protecie

B(burghiu de centrare ISO 2540) Cu teitur de protecie

R(burghiu de centrare ISO 2541) Cu profil curbiliniu 80

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

7.2. REPREZENTAREA I COTAREA FLANELOR

Flanele sunt piese sau poriuni din piese, care se folosesc, în general, pentru asamblarea a dou piese din componena instalaiilor prin care circul fluide. Asamblarea se realizeaz prin aezarea a dou flane fa în fa i îmbinarea lor cu uruburi sau prezoane cu piulie. Flanele pot forma corp comun cu piesele pe care le asambleaz sau se îmbin cu acestea prin filet, prin sudur, prin rsfrângerea marginii conductei. Flanele pot fi plate sau prevzute cu un guler. Pe desenul unei flane se înscriu cotele care s dimensioneze: forma flanei, grosimea flanei, gurile de asamblare i dispunerea lor, gaura pentru circulaie fluidului, suprafaa de etanare, gulerul flanei, etc. În cele ce urmeaz se exemplific modul de reprezentare i cotare a flanelor, des folosite în construcia de maini.

Fig. 7.3. Flan circular

Fig. 7.4. Flan oval

81

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 7.5. Flan triunghiular

Fig. 7.6. Flan dreptunghiular

Fig. 7.7. Flan ptrat

82

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

7.3. REPREZENTAREA I COTAREA CANALELOR DE PAN

Penele sunt organe de asamblare demontabil care se utilizeaz la transmiterea micrii între dou piese a cror ax geometric longitudinal este comun. Forma penelor este în general prismatic, având o mic înclinare a unor fee, în scopul introducerii uoare în canalele de pan corespunztoare. Muchiile sunt teite sau rotunjite. Dup forma geometric penele pot fi: - pan paralel cu capete drepte; - pan disc; - pan paralel cu capete rotunjite; - pan înclinat. Penele i locaurile practicate în arbore i în roi sunt standardizate. Din reprezentare trebuie s rezulte: forma geometric, dimensiunile, precum i poziia fa de un reper fix al arborelui (Fig.7.8). Cele mai folosite în construcia de maini sunt penele paralele, pene disc i pene înclinate.

Fig. 7.8.

Fig. 7.9. canal de pan disc în arbore pe suprafa cilindric sau conic

83

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 7.10. canal de pan disc în roat pentru pan paralel i pan disc

Fig. 7.11. canal de pan în arbore i în roat pentru pan înclinat

84

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 8. DESENUL DE ANSAMBLU

8.1. REGULI DE REPREZENTARE

Desenul de ansamblu trebuie s elucideze urmtoarele aspecte: s stabileasc forma i poziia pieselor componente, modul lor de asamblare(montare), modul de funcionare, racordurile cu ansamblurile învecinate. Ansamblurile pot fi demontabile (prin filet, prin pene, prin tifturi, prin caneluri) i nedemontabile (prin sudur, prin lipire, prin nituire). Desenul de ansamblu se reprezint într-un numr de vederi sau seciuni minim, dar suficient pentru a defini clar elementele componente, cât i poziia lor reciproc. Conturul a dou piese alturate, în desenul de ansamblu se reprezint astfel: a) printr-o singur linie de contur, comun celor dou piese, dac între piese nu exist joc sau dac jocul este mai mic de 0,5 mm; b) prin liniile de contur ale fiecrei piese dac între cele dou piese, jocul este mai mare de 0,5 mm. În seciune longitudinal, piesele pline (arbor, axe, boluri, uruburi, pene, etc.) se reprezint în vedere, chiar dac planul de secionare trece prin axa lor. De asemenea, anumite poriuni pline ale pieselor(nervuri, aripi, spie, etc.) în seciune longitudinal se reprezint tot în vedere. În desenul de ansamblu, piuliele i aibele circulare în seciune longitudinal se reprezint, de obicei, în vedere. Piesele care execut deplasri în timpul funcionrii ansamblului, pot fi reprezentate i în poziie extrem, sau în poziii intermediare de micare, dar conturul pieselor în astfel de poziii se traseaz cu linie dou puncte subire, fr a se haura, chiar dac proiecia este o seciune. Pentru înelegerea modului de legtur al ansamblului reprezentat cu alte ansambluri sau piese vecine, conturul pieselor vecine se reprezint cu linie dou puncte subire, fr a se haura, chiar dac proiecia este în seciune. Pentru scoaterea în eviden a unor piese acoperite, unele piese (aprtori, capace, etc.) pot fi considerate îndeprtate, menionându-se pe proiecia respectiv.

8.2. POZIIONAREA ELEMENTELOR COMPONENTE

Fiecare element (pies, reper) al ansamblului, se identific prin poziionare. Poziionarea se face cu ajutorul liniilor de indicaie i a numerelor de poziie. Liniile de indicaie, trasate cu linie continu subire sunt linii drepte, înclinate, astfel încât s nu se confunde cu alte linii de ansamblu(linii de contur, hauri, cote), fr s fie sistematic paralele sau s se intersecteze între ele. Linia de indicaie are al unul din capete un punct îngroat pe elementul respectiv, iar la cellalt capt, numrul de poziie. Numerele de poziie se scriu cu cifre arabe cu dimensiunea de 1,5 pân la dou ori dimensiunea cifrelor cotelor i se aeaz de obicei, în afara proieciilor, în rânduri i coloane paralele cu laturile chenarului, fr s fie subliniate sau încercuite. Înscrierea pe desen a numerelor de poziie se face în ordine crescând a elementelor poziionate alturat, în sens trigonometric sau invers. Pe un desen, fiecare numr de 85

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

poziie se înscrie de obicei o singur dat. Se admite îns ca numrul de poziie s se repete pentru a identifica clar anumite elemente.

8.3. COTAREA DESENULUI DE ANSAMBLU

Cotele care se înscriu pe un desen de ansamblu sunt: a) cote de gabarit: lungime, lime, înlime; b) cote de legtur, care se refer la elementele ansamblului prin care se asigur legtura cu ansamblurile sau piesele învecinate. Pe desenul de ansamblu se înscriu (dac este cazul) i datele necesare privind: caracteristici tehnice, indicaii de montaj, de vopsire, etc. Tabelul de componen se gsete pe fiecare desen de ansamblu i în el se înscriu piesele componente, numrul acestora, materialul din care sunt executate i o rubric de observaii. Limea tabelului este egal cu cea a indicatorului, capul tabelului amplasându-se deasupra indicatorului, alipit de acesta (Fig. 8.1.).

3. 2. 1. Poz Denumire Nume Proiectat Verificat Aprobat Scara 1:1 Cod (STAS) Buc. Material Masa net Observaii Masa net Nr. Data Format (kg) planei 5,4

1/3

A1

121.304.0

DISPOZITIV DE FIXAT

UNIVERSITATEA BACU FACULTATEA DE INGINERIE

max. 170 Fig. 8.1.

Elementele componente din structura unui ansamblu, nu vor avea toate desen de execuie, o parte din elemente se aprovizioneaz din comer(uruburi, tifturi, pene, piulie, motoare, frâne, limitatoare, traductoare, etc.) i acestea nu vor avea desene de execuie. În tabelul de componen la rubrica observaii se face precizarea ,,din comer". În seciune dou piese alturate se haureaz în sens invers, înclinat la 45° , iar când în seciune sunt reprezentate mai mult de dou piese alturate, evidenierea acestora se evideniaz atât prin orientarea haurilor, cât i prin distana diferit între ele.

86

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

8. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1.

Piuli M10 aib Grower

STAS 4071 STAS 7665

urub M10x40 STAS 4272 Manet DF 862. 05

urub strângere DF 862. 04 Bol articulaie DF 862. 03 Falca mobil DF 862. 02 DF 862. 01 Falca fix

Cod (STAS)

Poz Denumire Proiectat Verificat Aprobat Scara 1:1

Nume

Data

0,035 OL 37 0,280 Ø15x210 OL 42 0,210 Ø28x90 OL 42 0,110 Ø16x55 OL 42 0,620 30x45x100 Fc 200 1,520 Turnat Buc. Material Masa net Observaii Masa net Nr. Format (kg) planei

4 4 4 1 1 1 1 1

grupa 8

ARC-64

0,010 0,004

din din din

2,9

UNIVERSITATEA BACU FACULTATEA DE INGINERIE

1/3

A1

DF 862.00

DISPOZITIV DE FIXARE

87

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Tolerante generale ISO 2768 mK Nume Data Materialu Nr. Rugozitat Proiectat Ra25 Fc 200 Verificat 1/5 Aprobat Scara FALC FIX 1:1

UNIVERSITATEA BACU DF862-01

75

Tolerante generale ISO 2768 mK

Proiectat Verificat Aprobat

Scara 1:1

Nume

Data

Materialu Nr. OL 42

2/5

Ra12,5

Rugozitat

FALC MOBIL

UNIVERSITATEA BACU DF862-02

88

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Tolerante generale ISO 2768 mK

Proiectat Verificat Aprobat

Scara 1:1

Nume

Data

Materialu Nr. OL 42

3/5

Ra1,6

Rugozitat

BOL ARTICULAIE

UNIVERSITATEA BACU DF862-03

Tolerante generale ISO 2768 mK

Proiectat Verificat Aprobat

Scara 1:1

Nume

Data

Materialu Nr. OL 42

Rugozitat

Ra1,6

4/5

URUB STRÂNGERE

UNIVERSITATEA BACU DF862-04

89

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Tolerante generale ISO 2768 mK

Proiectat Verificat Aprobat

Scara 1:1

Nume

Data

Materialu Nr. OL 37

Rugozitat

Ra1,6

5/5

UNIVERSITATEA BACU

MANET STRÂNGERE

DF862-

90

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 9. ASAMBLRI DEMONTABILE

Asamblrile demontabile sunt îmbinri de piese care se pot monta i demonta repetat fr distrugerea elementelor cu care s-a realizat asamblarea. Din categoria asamblrilor demontabile fac parte asamblrile cu filet, asamblrile cu pene, asamblrile prin caneluri i asamblrile elastice.

9.1. ASAMBLRI FILETATE

Asamblrile demontabile cel mai des întâlnite în construcia de maini sunt asamblrile filetate. Din grupa organelor de asamblare filetate fac parte: uruburile, prezoanele, piuliele i tifturile filetate. Reprezentarea filetului în asamblarea filetat se face conform tabelului 4.2. Filetul exterior acoper filetul interior, pe poriunea asamblrii (Fig. 9.1.). În figura 9.2. este reprezentat asamblarea a dou piese (1,2) cu: - urub cu cap hexagonal (3), aib Grower (4), piuli hexagonal (5), - urub cu cap înecat, cilindric, cu cresttur (6), - urub cu cap înecat, tronconic, cu cresttur (7). B-B A-A

Fig. 9.1.

Fig. 9.2. 94

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

9.2. REPREZENTAREA ASAMBLRILOR CU PAN

În desenele de ansamblu asamblrile cu pene pot fi reprezentate atât în seciune longitudinal cât i în seciune transversal. Teiturile muchiilor penelor i rotunjirile canalelor de pan nu se reprezint. Dac este necesar indicarea în desen a acestora, se face o detaliere la scar mrit. În figura 9.3. se prezint exemple de reprezentri la diferite tipuri de pene.

pan paralel cu capete rotunjite

pan disc

pan înclinat

Fig. 9.3.

9.3. REPREZENTAREA I COTAREA CANELURILOR

Asamblrile prin caneluri înlocuiesc îmbinrile prin pene longitudinale, în cazul transmiterii unor momente de torsiune mari sau a deplasrii axiale repetate a organelor montate pe arbori. Aceste asamblri se realizeaz cu ajutorul arborilor i butucilor canelai. Canelurile sunt golurile dintre dou plinuri alturate existente atât la arbore cât i la butuc. Dimensiunile nominale ale asamblrii sunt aceleai pentru arbore ca i pentru butuc. Dup forma canelurilor, arborii i butucii pot avea: caneluri cu flancuri 95

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

paralele(ptrate sau dreptunghiulare), caneluri cu flancuri neparalele (trapezoidale sau triunghiulare) i caneluri evolventice (Fig. 9.4.).

ptrate

trapezoidale Fig. 9.4.

evolventice

Elementele canelurilor sunt: diametrul suprafeei de cap (diametrul mare al unei caneluri exterioare sau diametrul mic al unei caneluri interioare), diametrul suprafeei de picior (diametrul mic al unei caneluri exterioare sau diametrul mare al unei caneluri interioare), diametrul suprafeei primitive (caneluri cu flancuri neparalele sau evolventice) i lungimea util (lungimea canelurii fr poriunea de ieire a sculei) (Fig. 9.5.). generatoarea suprafeei de picior

linia de sfârit a canelurii

generatoarea suprafeei primitive generatoarea suprafeei de cap

degajare pentru l Fig. 9.5.

lungimea util a l ii

În vedere longitudinal, la arborii canelai se reprezint cu linie continu groas, diametrul de cap, cu linie subire diametrul de picior i sfâritul ieirii canelurilor; în proiecie lateral se reprezint atât în seciune cât i în vedere profilul complet, proiecie în care se face i cotarea canelurii (Fig. 9.6.). La butucii canelai se reprezint în seciune longitudinal atât fundul cât i vârfurile canelurilor cu linie groas, iar în proiecie lateral se reprezint simplificat, una sau dou caneluri alturate, restul canelurilor prin cercuri trasate diametrul vârfurilor cu linie continu groas i diametrul de picior cu linie continu subire. Arborii canelai cu caneluri în form de evolvent, în vedere longitudinal diametrul de cap se reprezint cu linie continu groas, cu linie subire diametrul de picior i cu linie punct subire 96

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

diametrul primitiv. În proiecie lateral se reprezint atât în seciune cât i în vedere numai una sau dou caneluri alturate, iar diametrul vârfurilor cu linie continu groas i diametrul de picior cu linie continu subire (Fig. 9.7.).

Fig. 9.6.

canelur exterioar Fig. 9.7.

canelur interioar

Elementele de identificare a canelurilor se trec pe o linie de indicaie ce se sprijin cu o sgeat pe cilindrul de vârf al canelurii. Acestea sunt: - simbolul canelurii:

caneluri cu flancuri paralele caneluri cu flancuri neparalele - norma conform creia este executat canelura; - z ­ numrul de caneluri; - De ­ diametrul suprafeei de cap; - Di - diametrul suprafeei de picior; - simbolul ce reprezint tipul ajustajului. 97

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

ISO14 6 x 22f7 x 25 ISO14 z x Di x De

Fig. 9.8.

REPREZENTAREA ASAMBLRILOR CU CANELURI În desenele de ansamblu, la reprezentarea în seciune longitudinal, transversal sau în vedere lateral a îmbinrilor canelate, se consider în mod convenional c plinurile arborelui acoper pe cele ale butucului. În figura 9.10. este reprezentat în seciune longitudinal i transversal o îmbinare prin caneluri dreptunghiulare iar în figura 9.11. o seciune longitudinal i o vedere frontal a unei îmbinri prin caneluri în evolvent. Dup cum se observ, în vedere lateral i seciune transversal se reprezint numai profilul canelat al arborelui. A A-A

Fig. 9.10 A

Fig. 9.11

98

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

9.4. ASAMBLRI ELASTICE

Arcurile sunt organe de maini care, datorit formei i materialului din care sunt executate, asigur o legtur elastic între diferitele elemente ale unui dispozitiv, aparat sau ale unei maini. Datorit proprietilor elastice superioare i stabile în timp, arcurile au diferite utilizri, cum ar fi: crearea unor fore elastice permanente, amortizarea vibraiilor, preluarea unor energii de oc, etc. Dup forma constructiv arcurile se clasific în arcuri elicoidale(cilindrice i conice), arcuri în foi, arcuri disc, arcuri spirale, arcuri bare de torsiune, arcuri speciale. Dup modul de solicitare a arcului, privind direcia i sensul forelor exterioare, arcurile se împart în arcuri de compresiune, de traciune, de torsiune, de încovoiere. Dup forma seciunii semifabricatului se disting arcuri cu seciune rotund, cu seciune dreptunghiular, cu seciune ptrat, cu seciune profilat. 9.4.1. REPREZENTAREA ARCURILOR Arcurile se reprezint convenional în conformitate cu indicaiile cuprinse în SR EN ISO 2162:1997 care stabilesc dou moduri de reprezentare: reprezentare obinuit i reprezentarea simplificat. Reprezentarea obinuit a arcurilor are în vedere regulile generale ale desenului tehnic, precum i unele reguli speciale, care simplific reprezentarea în desen a acestora dup cum urmeaz: - liniile elicoidale se înlocuiesc cu linii drepte; - spirele se reprezint paralele, atât pentru pas constant cât i pentru pas variabil; - arcurile elicoidale, la care numrul spirelor este mai mare de patru, se pot reprezenta la ambele capete cu câte una-dou spire complete, restul spirelor se înlocuiesc cu axele trasate prin centrul seciunilor sârmei sau barei; La reprezentarea simplificat se folosesc linii care au grosimea de 1,2...1,5 ori grosimea liniei de contur, excepie fcând arcurile în foi la care reprezentarea se face cu linie continu groas. vedere arc cilindric elicoidal de compresiune, seciune rotund seciune simplificat

arc cilindric elicoidal de compresiune, seciune ptrat

99

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

arc cilindric elicoidal de compresiune, seciune rotund, capete neprelucrate

arc conic elicoidal de compresiune, seciune rotund, capete prelucrate

arc conic elicoidal de compresiune, seciune dreptunghiular

arc conic elicoidal de compresiune, seciune dreptunghiular reprezentat întrerupt

arc cilindric elicoidal de traciune, ochiuri în cruce

arc cilindric elicoidal de torsiune

arc disc

100

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

arc spiral

arc în foi cu ochiuri

arc în foi fr ochiuri, cu legtur

Fig. 9.12 . Elemente geometrice ale arcului elicoidal cilindric de compresiune

101

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 9.13. Exemplu de reprezentare i cotare a unui arc pe un desen de execuie

102

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Ansamblu cu arcuri în seciune Fig. 9.13

Ansamblu cu arcuri simplificate

103

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 10. ASAMBLRI NEDEMONTABILE

Asamblrile nedemontabile sunt asamblrile care nu pot fi desfcute decât prin distrugerea organelor de asamblare. Din aceast categorie fac parte i asamblrile cu nituri i asamblrile sudate.

10.1. ASAMBLRI CU NITURI

Asamblarea unor piese a cror grosime este redus în raport cu celelalte dimensiuni se poate executa prin nituire. Elementul de baz al unei asamblri nituite îl constituie nitul. Nitul este format dintr-o tij cilindric terminat la un capt cu un cap, numit cap iniial. Dup forma geometric a capului se deosebesc nituri cu cap: semirotund, bombat, înecat, semiînecat, tronconic, etc. Nitul poate fi cu tij plin, cu tij tubular sau gurit (Fig 10.1. a, b, c). R R

r

d

r D R e l L l d

D

R e

a

b

c Fig. 10.1. 10.1.1. Reprezentarea, cotarea i notarea niturilor 104

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

d1

Reprezentarea niturilor în desen se face într-o singur proiecie, în vedere în cazul niturilor cu tij plin, în seciune în cazul niturilor cu tij tubular i în seciune parial în cazul niturilor gurite, respectând regulile obinuite de reprezentare i cotare (Fig. 10.1). Niturile sunt organe de asamblare de form i dimensiuni standardizate i ca atare pentru acestea nu se întocmesc desene de execuie. Dimensiunile care caracterizeaz un nit sunt diametrul tijei, d i lungimea tijei l.

l

l d d

cap plat cap semiînecat cap tronconic i înecat cap înecat

cap semirotund cap tronconic

Fig. 10.2.

10.1.2. Reprezentarea asamblrilor cu nituri Asamblrile cu nituri în desenele tehnice se reprezint obinuit i simplificat. Reprezentarea simplificat se utilizeaz în cazurile în care, din cauza dimensiunilor reduse a niturilor pe desen, reprezentarea obinuit a acestora ar deveni neclar. În mod obinuit asamblrile cu nituri se reprezint în dou proiecii i anume: într-o seciune prin axa unui nit, nitul reprezentându-se în vedere, i o vedere perpendicular pe axa niturilor în care capul nitului se consider îndeprtat prin secionare. Dup poziia relativ a pieselor ce se asambleaz, asamblrile cu nituri pot fi prin suprapunere sau cu eclis. Eclisele sunt table suprapuse peste elementele ce se asambleaz. Nituirile se pot executa pe un singur rând de nituri i pe mai multe rânduri, iar rândurile de nituri pot fi paralele sau decalate. Cotele care se înscriu pe desenul unei asamblri nituite sunt urmtoarele: d1 ­ diametrul tijei nitului; s ­ grosimea tablelor; s1 ­ grosimea eclisei; t ­ pasul nituirii; e1 ­ distana dintre dou rânduri de nituri; e ­ distana de la marginea tablei la irul de nituri cel mai apropiat; e2 ­ distana de la marginea eclisei la axa rândului de nituri.

105

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

d

1

e

e

e

Exemple de asamblri nituite Fig. 10.3.

10.2. ASAMBLRI SUDATE

Prin sudare se înelege o operaia de realizare unei îmbinri nedemontabile a pieselor metalice utilizând înclzirea local, presiunea sau ambele, cu sau fr adaos de material similar cu metalul pieselor de îmbinare. Formele de baz ale sudurilor sunt: - sudura cap la cap; - sudura cu margini rsfrânte; - sudura prin suprapunere; - sudura în col - sudura în cruce; - sudura în T, V, Y, U, I.

Fig. 10.4. Sudura in col 106

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

t

s

s1

Fig. 10.5. Sudura in T

Fig. 10.6. Sudura cap la cap Reprezentarea i notarea sudurilor în desenul tehnic se poate face fie detaliat fie simplificat. În mod frecvent se utilizeaz metoda de reprezentare i notare simplificat. Metoda de reprezentare detaliat cuprinde toate formele i dimensiunile sudurii i se utilizeaz în acele cazuri în care reprezentarea simplificat nu determin univoc forma i dimensiunile sudurii.

Fig. 10.7. Exemple de notare si cotare detailat

107

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

10.2.1. Reprezentarea i notarea simplificat a sudurilor În reprezentarea simplificat, cordonul de sudur se reprezint convenional printr-o linie continu groas sau dup caz, prin axele gurilor sau punctelor (Fig. 10.8). Notarea simplificat se amplaseaz pe desen prin intermediul unei linii de indicaie, terminat cu o sgeat ce se sprijin pe cordon, iar la cellalt capt continu cu o linie dubl de referin. Linia dubl de referin este format din linie continu subire i linie întrerupt subire, fiind paralel cu chenarul formatului sau axa cordonului (Fig. 10.9). l 0

Fig. 10.8 Simbol sudur în V Linie referin continu

Linie indicaie Cordonul sudurii Fig. 10.9 Notarea simplificat utilizeaz urmtoarele elemente: - simboluri de baz, indic forma îmbinrii, având aceeai grosime de linie i înlime ca cea a cotelor; - simboluri suplimentare, indic forma suprafeei exterioare a cordonului sau prelucrarea acestor suprafee; - cote, indicaii suplimentare. Cotarea sudurilor la reprezentarea simplificat se face printr-o linie de referin, deasupra creia se indic înlimea seciunii cordonului ,,a", simbolul sudurii urmat de lungimea cordonului ,, l ". 108

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

a

l

3

80

sudur din stânga sub form de triunghi

Fig. 10.10

Când cordonul de sudur se execut pe un contur închis, pe linia de referin se reprezint un cercule.

3

Fig. 10.11

În cazul subansamblelor sudate se folosesc aceleai reguli de la desenul de ansamblu demontabil: - se poziioneaz elementele componente ale subansamblului sudat, se întocmete tabelul de componen, se haureaz în seciune componentele în sensuri diferite. În plus pe un desen de subansamblu sudat se reprezint sudurile i se indic rugozitile pe suprafeele care urmeaz s fie prelucrate în stare sudat.

109

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Exemplu:

7

1

75 80

2

3 3 75 75

9 90

60°

Ra 3,2

4 3

3

Ra 3,2

3 3

70 70

25

80

14

3 2 1 Poz Placa II Nervura Placa I Denum

6

0

OL44 OL37 OL37 Mat. 1 1 1 Buc

Cod

Obs.

Indicator

110

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

8

0

0

30° 80

5

Tolerane generale ISO 2768mH Muchiile ascuite se teesc 0,5 x 45°

81

Ra 12,5

Placa I

gros. 6 5x45° 0 80 0

75

Tolerane generale ISO 2768mH Muchiile ascuite se teesc 0,5 x 45°

Ra 12,5

Nervura

111

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

0

10 141

Tolerane generale ISO 2768mH Muchiile ascuite se teesc 0,5 x 45°

80

30°

5

Ra 12,5

Placa II

112

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 11. REPREZENTAREA I COTAREA ROILOR DINATE I ANGRENAJELOR

11.1. ROI DINATE

Rotile dinate sunt organe de maini alctuite din corpuri de rotaie sau de alta forma, prevzute cu dantura exterioara sau interioara. Ele se utilizeaz la transmiterea micrii de rotaie si a momentului de torsiune, prin contactul direct al dinilor, realizându-se astfel un raport de transmitere (raportul dintre turaia rotii conductoare si a celei conduse) constant sau variabil. Prile componente ale unei roti dinate sunt : butuc

coroan

disc (spie)

Fig. 11.1. coroana, partea pe care se afla dantura; butucul, partea cu care se fixeaz pe arbore; discul sau spiele, care sunt elementele care fac legtura dintre butuc si coroana. Termenul de roata dinata este folosit ca termen generic si in cazul organelor dinate având forme specifice si denumiri particulare (cremaliera, melc etc.).

· · ·

Clasificarea roilor dinate Clasificarea roilor dinate se poate face: a) Dup forma suprafeei de rostogolire: roti dinate cilindrice (caz particular: cremaliere); roti dinate conice (caz particular: roti plane); roti dinate hiperboloidale; melci si roti melcate; roti dinate eliptice; roti dinate spirale etc. b) Dup forma si direcia flancului dinilor: roti dinate cu dantura dreapta; roti dinate cu dantura simplu înclinata; 113

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

roti dinate cu dantura multiplu înclinata (in V, in W, in Z); roti dinate cu dantura curba. c) Dup poziia danturii fata de corpul rotii: roti dinate cu dantura exterioara; roti dinate cu dantura interioara. d) Dup forma profilului dintelui: roti cu dantura evolventic; roti cu dantura cicloidala (cicloida, epicicloida, hipocicloida) ; roti cu alte profile ale dinilor (dantura cu profil in arc de cerc, dantura cu boluri etc.) Curba cea mai utilizata la realizarea profilului unui dinte este evolventa, datorita avantajelor ce le ofer in angrenare si a execuiei uoare.

11.2. ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DANTURII

Noiunile de baza, simbolurile si definiiile corespunztoare pentru elementele geometrice ale danturii sunt date de SR 915/1:1994, STAS 915/2-81, STAS 915/3-81, STAS 915/4-81, STAS 915/5-81 si STAS 915/6-81.

Fig. 11.2. In figura 11.2. sunt reprezentate principalele elemente geometrice ale danturii si anume: profilul dintelui este linia de intersecie a unui dinte cu o suprafa frontal; flancul dintelui este poriunea de suprafaa de-a lungul dintelui, cuprins intre suprafaa de cap si suprafaa de picior; cercul de cap (vârf) cu diametrul da - diametrul de cap - se obine prin cercul de divizare cu diametrul d, se obine prin intersecta cilindrului de divizare cu un plan perpendicular pe axa roii; cercul de picior cu diametrul df, se obine prin intersecia cilindrului de picior cu un plan perpendicular pe axa roii; cercul de baz cu diametrul db, este cercul pe care ruleaz dreapta generatoare a 114

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

profilului in evolvent; înlimea capului dintelui (de divizare) ha reprezint distanta radiala intre cercul de cap si cercul de divizare; înlimea piciorului dintelui (de divizare) hf reprezint distanta radiala intre cercul de picior si cercul de divizare; înlimea dintelui h reprezint distanta radiala intre cercul de cap si cercul de picior; grosimea dintelui sd este arcul de cerc msurat pe cercul de divizare, cuprins intre dou profile frontale ale unui dinte; limea golului ed este arcul de cerc msurat pe cercul de divizare, cuprins intre doi dini alturai; pasul circular p reprezint lungimea arcului de cerc msurata pe cercul de divizare intre dou flancuri consecutive; . pasul unghiular r este raportul dintre circumferina, exprimata in uniti de unghi si numrul de dini; numrul de dini z este numrul total de dini pe toata circumferina unei roti dinate (chiar si in cazul in care aceasta nu este dinat decât pe un sector); modulul m reprezint poriunea din diametrul de divizare ce revine unui dinte (sau raportul dintre pasul circular exprimat in mm si numrul p ). Gama modulilor este stabilita prin STAS 822-82.

11.3. REPREZENTAREA ROILOR DINATE

Regulile de reprezentare a roilor dinate cilindrice si conice, a cremalierelor, melcilor, roilor melcate, roilor de lan si roilor de clichet sunt stabilite de STAS 734-82. Regulile de baza sunt urmtoarele:

Fig.11.3.

Fig.11.4

115

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

fig. 11.5.

fig. 11.6.

a. Roata dinat se reprezint in vedere ca o piesa plin nedinat, mrginit de suprafaa de cap, al crui contur se traseaz cu linie continua groasa. b. In seciune longitudinal roat dinat se reprezint ca i cum ar avea un numr par de dini, cu dantura dreapt, considerând c planul de secionare trece prin dou goluri diametral opuse . În fig. 11.3. s-a reprezentat o roata dinat cilindric, in fig. 11.4. o roat dinat conic, in fig. 11.5. o roat melcat, iar in fig. 11.6. s-a reprezentat o roat de lan. c. In seciune transversala se reprezint numai cremalierele (fig. 11.7.) si melcii (fig. 11.8.). Cremalierele si melcii se reprezint nesecionate in proiecie longitudinal. d. Suprafaa de cap (vârf) se reprezint cu linie continu groas atât in seciune cât si in vedere. e. Suprafaa de divizare se reprezint cu linie-punct subire astfel: în proiecie pe un plan perpendicular pe axa roii, prin cercul de divizare; la rotile conice se reprezint cercul de divizare exterior, iar la cele melcate cercul de divizare pe planul median al roii; · în proiecie pe un plan paralel cu axa roii, prin generatoarele suprafeei de divizare, care depesc linia de contur a roii cu 2 ... 4 mm.

·

fig. 11.7.

fig. 11.8

116

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

fig. 11.9

fig. 11.10

În cazul cremalierelor, al sectoarelor dinate si al roilor având un sector dinat suprafaa de divizare se reprezint pe toata lungimea parii danturate. Suprafaa de picior se reprezint numai in seciune longitudinala cu linie continua groas. La reprezentarea cremalierelor si a roilor cu sector dinat se traseaz golurile din poziiile extreme, iar suprafaa de picior se reprezint si in vedere cu linie continua subire. Forma liniei flancurilor se indic in apropierea liniei de axa, pe reprezentarea in vedere, in proiecie longitudinal, printr-un simbol trasat cu linie continua subire . Principalele simboluri utilizate sunt prezentate in tabelul 1.

Tab. 1 STAS 821-82 stabilete caracteristicile profilului de referina folosit la definirea danturii roilor dinate cilindrice cu dantura dreapt sau înclinat exterioar sau interioar, in evolvent, utilizate in industria constructoare de maini, cu modulul cuprins intre 1 mm si 50 mm. Profilul de referina pentru angrenaje conice cu dini drepi este stabilit de STAS 684480, iar parametrii geometrici ai melcului de referina sunt definii de STAS 6845-82.

11.4. INDICAREA PE DESEN A ELEMENTELOR ROILOR DINATE

Desenele de execuie ale roilor dinate trebuie s cuprind toate cotele i elementele necesare pentru definirea elementelor constructive si pentru prelucrarea si controlul danturii. 117

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

În cadrul reprezentrii roilor dinate cilindrice se indic urmtoarele elemente stabilite prin STAS 5013/1-82: - diametrul de cap (valoarea nominala i abaterile limit); - limea danturii; - diametrul alezajului (valoarea nominata i abaterile limit); - raza sau teitura muchiilor suprafeei de cap; - tolerantele de poziie si bazele de referina fata de care sunt indicate; - orientarea înclinrii dintelui (forma liniei flancurilor); - rugozitatea suprafeei flancurilor dinilor (înscrisa convenional pe generatoarea cilindrului de divizare), a suprafeei cilindrului de cap, a alezajului, a suprafeei frontale; - baza de aezare.

fig. 11.11

fig. 11.12

a

b Fig. 11.13

c

118

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

fig. 11.14

fig. 11. 15

Alte elemente necesare pentru prelucrarea danturii se înscriu intr-un tabel aezat in coltul din dreapta-sus al desenului, la maximum 20 mm, de linia de chenar orizontala si cu dimensiunile indicate in fig. 11.19. În cazul roilor dinate conice se folosesc dou forme de dini si anume: dini cu înlime descresctoare (fig. 11.13, a si b) si dini cu înlime constant (fig. 11.13, c). Pentru rotile dinate conice (fig. 11.14) STAS 5013/3-82 mai indic i: - semiunghiul conului de cap; - semiunghiul conului suplimentar exterior; - distanta de la baza de aezare la: vârful conului de divizare; cercul de divizare; cercul maxim al conului de cap etc. Pentru roata melcat (fig. 11.15) se mai indic, conform STAS 5013/4-82: - raza de curbur a seciunii axiale a suprafeei de cap; - distanta de la seciunea mediana a roii la baza de aezare (numai pentru roti cu construcie asimetrica) etc. Pentru melcul cilindric (Fig. 11.16) se indic, conform STAS 5013/4-82 elementele: - diametrul de cap (valoarea nominal i abaterile limit); - lungimea generatoarei cilindrului de cap; - raza sau teitura muchiilor cilindrului de cap; - rugozitatea suprafeei flancurilor active ale danturii (înscris convenional pe generatoarea cilindrului de divizare), a suprafeei cilindrului de cap.

119

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

fig. 11.16

fig. 11.17

fig. 11.18

fig. 11.19

În fig. 11.17 s-a reprezentat o cremalier conform STAS 5013/2-82, iar fig. 11.18 o roat de lan conform STAS 5013/5-91. În tabelele 3 si 4 sunt prezentate elementele danturii pentru roti dinate cilindrice, respectiv conice.

120

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

tabelul 2

tabelul 3

tabelul 4

tabelul 5 121

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

În tabelele 4 si 5 sunt prezentate elementele danturii pentru melci, respectiv roti melcate. Rândurile din tabele care nu corespund cazului respectiv se elimin sau, dac tabelul este folosit ca atare, in rubricile corespunztoare din coloana în care se înscriu valorile i datele se traseaz o linioar orizontal. În tabel se prevd si cinci rânduri libere pentru înscrierea de indici de precizie pe care proiectantul îi consider importani pentru calitatea angrenajului.

11.5. DEFINIREA ANGRENAJELOR

Angrenajul este mecanismul elementar format din dou roi (sau sectoare) dinate, mobile in jurul a doua axe, având poziie relativ invariabil, una din roti antrenând-o pe cealalt prin aciunea dinilor aflai succesiv si continuu in contact. Prin intermediul angrenajului se transmite micarea de rotaie si momentul de torsiune de la arborele conductor la arborele condus. În cazul angrenajelor alctuite dintr-o roat dinat si o cremalier (roata dinat cu raza cilindrului de divizare infinita) se realizeaz transformarea micrii de rotaie a roii dinate intr-o micare de translaie a cremalierei, sau invers. Angrenajele sunt transmisii mecanice foarte utilizate datorita avantajelor care le ofer: siguran in funcionare, durabilitate mare, randament ridicat, gabarit redus, Dintre dezavantaje se pot meniona: tehnologie de execuie complicat, cost relativ mare, zgomot si vibraii in funcionare. 11.5.1. Clasificarea angrenajelor Clasificarea angrenajelor se poate face dup diferite criterii: a) Dup poziia relativa a axelor: - angrenaje cu axele paralele (angrenaj cilindric, angrenaj cu cremaliera); - angrenaje cu axele concurente (angrenaj conic si angrenaj cu roata plana); - angrenaje cu axele încruciate (angrenaj cilindric încruciat, angrenaj cu melc cilindric si cu melc globoidal). b) Dup poziia relativa a dinilor: - angrenaje exterioare (formate din dou roi cu dantura exterioar); - angrenaje interioare (roata mic cu dantura exterioar este aezat in interiorul roii mari cu dantura interioar). c) Dup forma suprafeelor de rostogolire: - angrenaje cilindrice; - angrenaje conice; - angrenaje melcate etc. d) Dup direcia flancului dinilor: - angrenaje cu dini drepi; - angrenaje cu dini înclinai, in V, in W - angrenaje cu dini curbi. Clasificarea angrenajelor se mai poate face si dup alte criterii cinematico-geometrice.

122

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

11.5.2. Reprezentarea angrenajelor Angrenajele se reprezint conform regulilor stabilite prin STAS 734-82.

Fig. 11.20.

Fig. 11.21.

Rotile dinate care formeaz angrenajele se reprezint respectând regulile de reprezentare a roilor dinate dar si cu urmtoarele precizri: Nici una din rotile dinate care formeaz angrenajul nu se considera acoperita de roata conjugata in zona de angrenare (fig. 11.21, 11.23 si 11.24). Simbolul reprezentând orientarea dinilor se indica numai pe una din rotile care formeaz angrenajul. În cazul angrenajelor conice, generatoarele suprafeei de rostogolire se prelungesc pana la intersecia cu axa roii respective (fig. 11.22). În fig. 11.21 s-a reprezentat un angrenaj cilindric cu dantura exterioara dreapt, in trei proiecii.

123

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 11.22.

În fig. 11.22 s-a reprezentat un angrenaj cu roti dinate conice cu dini drepi, in doua proiecii precum si etapele de realizare grafica a angrenajului conic. Roata conductoare formeaz corp comun cu arborele, iar roata condus este prevzuta cu canal de pana.

Fig. 11.23

124

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 11.24

Alte reguli de reprezentare a angrenajelor sunt: - dac una din roi este situat in întregime in faa celeilalte ea se reprezint acoperind roata respectiva (fig. 11.22 ); - o seciune in zona dinilor in angrenare se reprezint ca in fig. 11.20; in aceasta zona a angrenrii se observa jocul la cap (la picior) al danturii; - dac ambele roti care formeaz un angrenaj sunt reprezentate in seciune atunci una din rotile angrenajului (roata condusa) (fig. 11.21 si 11.22), respectiv cremaliera intr-un angrenaj cu cremaliera (fig. 11.23) si roata melcat intr-un angrenaj melcat (fig. 11.24) se considera acoperite parial de roata conjugata (conductoare). Generatoarea suprafeei de vârf a roii conduse (in zona angrenrii) se reprezint cu linie întrerupt. În reprezentarea convenional a unei seciuni in zona angrenrii, dinii in contact sunt definii cu ajutorul a trei linii continue groase si a unei linii întrerupte, conform fig. 11.20. În fig. 11.23 s-a reprezentat un angrenaj cu cremaliera in trei proiecii iar in fig. 11.24 un angrenaj melcat in doua proiecii.

125

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

CAPITOLUL 12. REPREZENTAREA I COTAREA RULMENILOR

Rulmenii sunt organe de maini complexe. Apariia lor (ctre sfâritul secolului al 19lea) a însemnat înlocuirea frecrii de alunecare (lagrele clasice) cu cea de rostogolire. Asta înseamn coeficieni de frecare minimi i randamente maxime (0,99 ... 0,995). 2 1 3 4

Fig. 12.1. Rulmentul este alctuit din dou inele concentrice (Fig.12.1), inelul interior 1 i inelul exterior 2, prevzui fiecare cu câte un an circular pe care se rostogolesc corpurile de rulare 3 sub form de bile sau role, care pot fi separate între ele printr-o colivie 4.

12. 1. CLASIFICAREA RULMENILOR

Clasificarea de baz a rulmenilor se face dup: · forma corpurilor de rostogolire i · direcia sarcinii. Alte criterii de clasificare pot fi: · colivia; · preluarea înclinrilor; · numrul rândurilor corpurilor de rostogolire; · micarea; · elemente constructive speciale, etc. În continuare se prezint o schem de clasificare a rulmenilor.

126

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

cu bile forma corpurilor de rostogolire cilindrice

scurte lungi ace

cu role Rulmeni

conice simetrice butoi asimetrice

radiali direcia sarcinii axiali radiali-axiali (axiali-radiali) Dup criterii auxiliare: · colivia - material (oel, font, alam, mase plastice) - prelucrare (presare, tanare, turnare, prelucrri mecanice, injecie) - ghidare (pe corpurile de rostogolire, pe inele) · preluarea înclinrilor (rulmeni fici, rulani) · numrul rândurilor corpurilor rostogolire (1 ... 4) · micare (circular, liniar) · elemente constructive speciale (canale, umeri de ghidare) Forma corpurilor de rostogolire · bil (form sferic); · rol cilindric ; · rol cilindric lung; · ace; · rol conic; · rol butoi; Direcia sarcinii (figura 12.2) 127

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 12.2 ­ Direcia sarcinii Dac este unghiul de contact, dup direcia sarcinii rulmenii pot fi: · radiali (=0); · radiali-axiali (0<<45° ); · axiali ( = 90° ); · axiali-radiali (45°<<90° ). Rulmenii radiali cu bile pe un rând i dou rânduri (fig. 10.3)

Fig. 12.3 ­ Rulmeni radiali cu bile

Rulmeni axiali cu bile (fig.12.4)

128

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 12.4 ­ Rulmeni axiali cu bile

Fig. 12.5 ­ Tipuri de rulmeni axiali cu bile Rulmeni radiali ­ axiali cu bile (fig. 12.6, 12.7)

Fig. 12.6 ­ Rulmeni radiali-axiali cu bile pe un rând

129

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 12.7 ­ Rulmeni radiali-axiali cu bile pe dou rânduri Rulmeni radial oscilani cu bile (fig. 12.8)

Fig. 12.8 ­ Rulmeni radiali oscilani cu bile Rulmeni radiali cu role (fig. 12.9, 12.10)

Fig. 12.9 ­ Rulmeni radiali cu role cilindrice pe un rând 130

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 12.10 ­ Rulmeni radiali cu role cilindrice pe dou rânduri Rulmeni axiali cu role cilindrice (fig.12.11)

Fig. 12.11 ­ Rulment axial cu role cilindrice Rulmeni radiali ­ axiali cu role conice (fig.12.12, 12.13)

Fig. 12.12 ­ Rulment radial-axial cu role conice pe un rând

131

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Fig. 12.13 ­ Rulmeni radiali-axiali cu role conice pe dou rânduri

Rulmeni radiali oscilani cu role butoi pe dou rânduri (fig. 12.14)

Fig. 12.14 ­ Rulment radial oscilant cu role butoi pe dou rânduri

Rulmeni axiali ­ oscilani cu role butoi (fig. 12.15)

Fig. 12.15 ­ Rulment axial-oscilant cu role butoi 132

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Rulmeni cu ace

Fig. 12.16 ­ Rulment radial cu ace cu inel interior (a), fr inel interior (b); colivie cu ace (c)

Fig. 12.17 ­ Rulmeni radiali cu ace pe unul i dou rânduri Rulmeni speciali (fig. 12.18)

Fig. 12.18 ­ Rulment cu role conice în cruce 133

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Notarea rulmenilor se face în tabelul de componen al desenului de ansamblu pe baza simbolizrii rulmenilor stabilit în STAS 1679-85. Simbolizarea rulmenilor trebuie s permit identificarea fiecrui rulment, astfel încât rulmenii cu acelai simbol s fie interschimbabili din punct de vedere dimensional i funcional, indiferent de provenien. Simbolul unui rulment exprim mrimea, seria, tipul, caracteristicile speciale i gradul de precizie al rulmentului.

Bibliografie:

1. Braru, A., .a., Îndrumri metodice pentru disciplina desen tehnic, Ed. Didactic i Pedag., Bucureti, 1982. 2. Bogoevici, Gh., .a., Desen Tehnic Industrial, Ed. Didactic i Pedag., Bucureti, 1989. 3. Clinciu, R., Olteanu, F., Desen Tehnic, Univ. Transilvania, Braov, 2001 4. Drghici, I., .a., Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol.I i II, Bucureti, Ed. Tehnic, 1981, 1982. 5. Precupeu, P., Dale, C., Desen tehnic industrial pentru construcii de maini, Ed. Tehnic, Bucureti, 1982. 6. Puiu, V., Organe de maini, Vol.1 i 2, Ed. Tehnica-Info, Chiinu, 2003. 7. Stan, Gh., Filip,G., Geometrie Descriptiv, Ed. Junimea, 2001. 8. Vasilescu, E., .a., Desen Tehnic Industrial, Ed. Tehnic, Bucureti, 1994 9. Standardele de desen tehnic, Seria U10

134

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

ANEX Organizaia Internaional pentru Standardizare (ISO), este federaia mondial a organismelor naionale de standardizare. Asociaia de Standardizare din România (ASRO) este un organism în cadrul cruia se elaboreaz standardele româneti. Comitetelor tehnice elaboreaz standarde române, armonizeaz standardele existente cu standardele internaionale (ISO) i examineaz în vederea modificrii, revizuirii sau confirmrii fiecare standard elaborat, la cel mult cinci ani de la elaborare. Pentru realizarea acestui deziderat, cu referire la normele de desen tehnic funcioneaz Comitetul Tehnic 55. Astfel, în România, exist în prezent: - Standarde internaionale adoptate ca standarde române, simbolizate prin SR ISO; - Standarde europene adoptate ca standarde române, simbolizate prin SR EN ISO; - Standarde române, simbolizate prin SR sau STAS. DESEN TEHNIC Indice de clasificare U 10

Standarde internaionale adoptate ca standarde române SR ISO 129:1994 generale,definiii, SR ISO 406-91 SR ISO 1302:1995 STAS ISO 1660-91 STAS ISO 2692:1996 SR ISO 2692:1996/A1:1996 SR ISO 3040:1994 STAS ISO 3098/1-93 STAS ISO 3098/2-93 STAS ISO 3098/3-93 STAS ISO 3098/4-93 SR ISO 5457:1994 SR ISO 6410-1:2002 SR ISO 6410-2:2002 SR ISO 6410-3:2002 SR ISO 7083:2003 SR ISO 7200:1994 SR ISO 7573:1994 Desene tehnice. Cotare. Principii metode de executare i indicaii speciale. Desene tehnice. Tolerarea dimensiunilor liniare i unghiulare. Desene tehnice. Indicarea strii suprafeei. Desene tehnice. Cotarea i tolerarea profilelor. Desene tehnice. Tolerarea geometric. Principiul maximului de material. Desene tehnice. Tolerarea geometric. Principiul maximului de material. Modificarea 1: Condiia minimului de material. Desene tehnice. Cotare i tolerare. Conuri. Desene tehnice. Scriere. Caractere curente. Desene tehnice. Scriere. Caractere greceti. Desene tehnice. Scriere. Caractere diacritice i semne particulare în alfabetul latin. Desene tehnice. Scriere. Caractere chirilice. Desene tehnice. Formate i prezentarea elementelor grafice ale planelor de desen. Desene tehnice. Filete i piese filetate. Partea 1: Convenii generale. Desene tehnice. Filete i piese filetate. Partea 2: Inserii filetate. Desene tehnice. Filete i piese filetate. Partea 3: Reprezentarea simplificat. Desene tehnice. Simboluri pentru tolerare geometric. Proporii i dimensiuni. Desene tehnice. Indicator. Desene tehnice. Tabel de componen. 135

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

SR ISO 8826-1:2002 SR ISO 9222-1:2002 SR ISO 9222-2:2002 SR ISO 10209-1:1996 SR ISO 10209-2:1996 SR ISO 10578:1997 SR ISO 10579:1997 SR ISO 10135:2001

Desene tehnice. Rulmeni. Partea 1: Reprezentarea simplificat general. Desene tehnice. Manete de etanare pentru aplicaii dinamice. Partea 1: Reprezentarea simplificat general. Desene tehnice. Manete de etanare pentru aplicaii dinamice. Partea 2: Reprezentarea simplificat particular. Documentaie tehnic de produs. Vocabular. Partea 1: Termeni referitori la desenul tehnic: generaliti i tipuri de desene. Documentaie tehnic de produs. Vocabular. Partea 2: Termeni referitori la modele de proiecie. Desene tehnice. Tolerare de orientare i de poziie. Zon de toleran proiectat. Desene tehnice. Cotare i tolerare. Piese nerigide. Reprezentare simplificat a pieselor turnate, matriate i tanate

Standarde europene adoptate ca standarde române SR EN ISO 2162-1:1997 SR EN ISO 2162-3:1997 SR EN ISO 3952-1:2001 SR EN ISO 3952-2:2001 SR EN ISO 3952-3:2001 SR EN ISO 3952-4:2001 SR EN ISO 5455:1997 SR EN ISO 6411:2001 SR EN ISO 6413:1997 SR EN ISO 6414:1997 SR EN 22553:1995 Standarde române SR 74:1994 STAS 103-84 STAS 104-80 STAS 105-87 STAS 613-79 STAS 614-76 STAS 734-87 Documentaie tehnic de produs. Arcuri. Partea 1: Reprezentare simplificat. Documentaie tehnic de produs. Arcuri. Partea 3: Vocabular. Simboluri grafice. Partea 1. Simboluri grafice. Partea 2. Simboluri grafice. Partea 3. Simboluri grafice. Partea 4. Desene tehnice. Scri. Reprezentarea simplificat a gurilor de centrare Desene tehnice. Reprezentarea canelurilor cu flancuri în evolvent, paralele i neparalele. Desene tehnice pentru sticlrie. Îmbinri sudate i lipite, reprezentri simbolice pe desene. Desene tehnice. Împturire. Desene tehnice. Linii. Desene tehnice. Haurarea în desenul industrial. Desene tehnice. Reguli de reprezentare i notare a vederilor i seciunilor în desenul industrial. Desene tehnice. Reprezentri axonometrice în desenul industrial. Desene tehnice. Dispunerea proieciilor. Desene tehnice. Reprezentarea roilor dinate, angrenajelor i transmisiilor prin lan. 136

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

STAS 735/2-87 STAS 1146-84 STAS 1256-75 STAS 4702-88 STAS 5013/1-82 STAS 5013/2-82 STAS 5013/3-82 STAS 5013/4-82 STAS 5013/5-91 STAS 6134-84 STAS 7385/1-85 STAS 7385/2-85 STAS 7650-89 STAS 8953-85 STAS 10535-79 STAS 10936-82 STAS 11634-83 STAS 12712-89

Desene tehnice. Notarea procedeelor de verificare nedistructiv a îmbinrii sudate. Desene tehnice. Reguli de execuie grafic a diagramelor. Desene tehnice. Scri uzuale în reprezentri grafice. Desene tehnice. Desene de execuie pentru piese, subansamble i scheme optice. Desene tehnice. Roi dinate cilindrice. Indicarea elementelor danturii. Desene tehnice. Cremaliere. Indicarea elementelor danturii. Desene tehnice. Roi dinate conice. Indicarea elementelor danturii. Desene tehnice. Melci i roi melcate cilindrice. Indicarea elementelor danturii. Desene tehnice. Roi de lan pentru lanuri de transmisie cu boluri, buce sau role. Indicarea elementelor danturii. Desene tehnice. Desene de ansamblu în desenul industrial. Desene tehnice. Tolerane geometrice. Înscrierea toleranelor de form, de orientare, de poziie i de btaie. Desene tehnice. Tolerane geometrice. Baze de referin i sisteme de baze de referin. Desene tehnice. Notarea tratamentului termic i a acoperirilor. Desene tehnice. Reprezentarea rulmenilor. Desene tehnice. Reprezentarea i notarea îmbinrilor obinute prin lipire cu adezivi sau prin coasere. Desene tehnice. Indicarea marcrii produselor. Desene tehnice. Reprezentarea i cotarea structurilor metalice în desenul industrial. Desene tehnice. Principiul fundamental de tolerare.

137

Sursa: www.ionelo.go.ro ... pentru uz didactic

Information

Microsoft Word - desen tehnic.doc

133 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

123282