Read Romana -- Ghidul elevului text version

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Proiect Phare ,,Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate" Programul ,,A doua ºansã"

DORINA KUDOR

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ

Modulul 1 ABC-ul comunicãrii Ghidul elevului

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale ­ publicate în cadrul Proiectului Phare ,,Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate" 2003 ­ au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit ,,A doua ºansã" ­ învãþãmânt secundar inferior. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei ,,A doua ºansã"­ învãþãmânt secundar inferior Dorina Kudor, autoare ,,Limba ºi literatura românã" Carmen Costina, autoare ,,Limba englezã" Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare ,,Matematicã" Nicolae Pellegrini, autor ,,Matematicã" Luminiþa Chicinaº, autoare ,,ªtiinþe" Ioana Mihacea, autoare ,,ªtiinþe" Mihai Stamatescu, autor ,,Istorie" dr. Horaþiu Popa-Bota, autor ,,Geografie" dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare ,,Culturã civicã" Paul Vermeulen, expert U.E., componenta ,,Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale" Ghidul este realizat în conformitate cu programa ºcolarã pentru disciplina Limba ºi literatura românã din cadrul programului ,,A doua ºansã" ­ învãþãmânt secundar inferior, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului educaþional ,,A doua ºansã" vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteþi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa [email protected] Coordonator editorial: Laura Codreanu Design copertã, layout: Elemér Könczey Design ºi dtp: András Tánczos Ilustraþii: Levente Szekeres Corecturã: Mirabela Mitricã Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional ,,A doua ºansã" ­ învãþãmânt secundar inferior. Autorii s-au strãduit sã intre în legãturã cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiunea de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la [email protected]

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 ,,Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate", componenta ,,A doua ºansã". Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: februarie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Unitatea I. Arta conversaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Situaþia de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Istoria unei conversaþii (I) ­ Dialogul. Conversaþia ­ Forme ºi punctuaþia substantivului în comunicare 2. Formele comunicãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Istoria unei conversaþii (II) ­ Comunicarea nonverbalã ºi paraverbalã ­ Interjecþia ­ Vorbirea directã ºi indirectã 3. Dialoguri imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale ­ Redarea în scris a elementelor nonverbale ºi paraverbale 4. Textul dramatic. Spectacolul de teatru . . . . . . . . . . . . . ­ O scrisoare pierdutã de Ion Luca Caragiale ­ Programul de spectacol ­ Textul literar ºi nonliterar 5. Replici ºi roluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Dialogul ­ Povestirea ­ Scrisoarea 6. A vorbi ºi a asculta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Monologul oral ­ Discursul Autoevaluare unitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unitatea II. Realitate ºi ficþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Persoane ºi personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Fiºa de identitate ­ Substantive comune ºi proprii 2. Personaje ºi animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Boul ºi viþelul de Grigore Alexandrescu ­ Textul epic în versuri. Fabula ­ Personificarea 3. Personaje ºi fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Mioriþa ­ Balada popularã ­ Naraþiunea ­ Personajul literar 4. Curiozitate ºi tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Etapele acþiunii ­ Mitul 5. Cuvânt ºi rostire (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Cuvântul ­ Nivelurile limbii ­ Elemente de foneticã 11 12

14

16

18

20

22

24 25 26

28

30

32

34

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

3

6. Cuvânt ºi rostire (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Un pedagog de ºcoalã nouã de I.L. Caragiale ­ Elemente de vocabular (I) 7. Cuvânt ºi rostire (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Constituþia României (art. 148) ­ Elemente de vocabular (II) ­ Pãrþile de vorbire ºi de propoziþie 8. Cuvânt ºi rostire (IV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãþii de Daniel Dinescu ­ Propoziþia. Fraza. Textul Autoevaluare unitatea II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unitatea III. Feþele realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I) . . . . . . . . . ­ Cãprioara de Emil Gârleanu ­ Planul simplu ºi planul dezvoltat de idei 2. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II) . . . . . . . . . ­ Rezumatul ­ Verbul (I) 3. Acþiune ºi atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Verbul (II) ­ Modurile personale ºi nepersonale 4. Feþele timpului (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Modul indicativ. Timpul trecut 5. Feþele timpului (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Glossã de Mihai Eminescu ­ Modul indicativ ­ Timpul prezent ­ Timpul viitor ­ Proiectul 6. Dorinþe ºi confesiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Ce-ar fi fost dacã... (fragment din jurnal) ­ Jurnalul ­ Modul conjunctiv ­ Modul condiþional-optativ ­ Timpul prezent. Timpul perfect ­ Cum luãm o decizie? 7. Întâmplare ºi destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Cum devine cineva revoluþionar ºi om politic...? de I.L. Caragiale ­ Schiþa 8. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Reclama ­ Biografia ºi autobiografia ­ Biografia poeticã ­ Numeralul Autoevaluare unitatea III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

36

38

40

42 43 44

46

48

50 52

54

56

58

60

4

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Unitatea IV. Cântecul sentimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Poezia ºi muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Lacul de Mihai Eminescu ­ Inima mea nu e întreagã dacã nu eºti tu (cântec ­ formaþia Holograf) ­ Cum se citeºte o poezie? (I) 2. Farmecul poeziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Cum se citeºte o poezie? (II) ­ Adjectivul ­ Adverbul 3. Cântecul ºi poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Doina (varianta Vasile Alecsandri) ­ Pronumele personal 4. Poezia naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Malul Siretului de Vasile Alecsandri ­ Efectele poluãrii de la Copºa Micã asupra pãdurilor ­ Pastelul ­ Descrierea subiectivã ºi obiectivã ­ Reclama Autoevaluare unitatea IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unitatea V. Lumi fantastice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Între realitate ºi fantezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Legenda daliei de Gheorghe Tomozei ­ Legenda 2. De la realitate la fantastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Prâslea cel voinic ºi merele de aur ­ Basmul popular 3. Între realitate ºi vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu ­ Visul 4. Cine sunt eu? Cine suntem noi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Sacrul ºi profanul în lumea modernã (fragment) de Mircea Eliade ­ Pãrþile de propoziþie Autoevaluare unitatea V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

61 62

64

66

68

70 71 72

74

76

78

80

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

5

Introducere

Dragã cititorule, Te felicit cã ai revenit la ºcoalã. Este o decizie înþeleaptã. La disciplina limba ºi literatura românã, am pregãtit pentru tine un ghid care te va conduce în ABC-ul comunicãrii. Te întrebi, pe bunã dreptate, de ce ai avea nevoie de un asemena ghid, de vreme ce ºtii sã vorbeºti. Te-ai întrebat însã dacã a vorbi înseamna a comunica? Poate ai observat ºi tu faptul cã în comunicare oamenii întâmpinã destule dificultãþi. Cât de des spunem sau auzim fraze de tipul: ,,Nu am vrut sã spun asta!" ,,Nu mã înþelegi!" ,,Nu îþi dai seama ce vreau sã spun?" ,,Nu înþelegi româneºte?" Adesea nu suntem înþeleºi sau nu reuºim sã-i facem pe ceilalþi sã accepte punctul nostru de vedere. De aceea e important sã afli cã scopurile principale ale comunicãrii sunt sã fim receptaþi (auziþi sau citiþi), sã fim înþeleºi, sã fim acceptaþi, sã provocãm o schimbare de atitudine sau de comportament. Lucruri simple, dar de ce totuºi existã atâtea dificultãþi? Rãspunsul e simplu: am dat greº în procesul de comunicare. Pe parcursul acestui modul vei afla cât de important este sã comunici ºi mai ales care sunt calitãþile unei bune comunicãri. Astfel, vei afla cã a comunica înseamnã a vorbi, dar ºi a asculta, a scrie ºi a citi. De asemenea, comunicarea prin cuvinte devine mai expresivã ºi intenþia mai clarã dacã ºtii sã foloseºti, în mod corespunzãtor, elementele nonverbale (expresia feþei, gesturi, miºcãrile corpului) ºi paraverbale (râsul, pauzele în vorbire, intonaþia etc). Despre toate acestea vei învãþa încã de la prima lecþie. Pentru a sublinia importanþa comunicãrii în viaþa noastrã, am selectat câteva proverbe care exprimã principalele caracteristici ale comunicãrii, în scris ºi orale.

ASCULTAREA

Întâi ascultã ºi pe urmã vorbeºte. Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe înveþi. Cea mai mare învãtãturã este sã ºtii când sã taci.

VORBIREA

Sau taci, sau zici ceva mai bun decât tãcerea.

CITIREA

Cãrþile care te ajutã mai mult sunt acelea care te fac sã gândeºti mai adânc. Nu e învãþat cel care citeºte cãrþi, ci acela care înþelege ce citeºte.

SCRIEREA

Vorba zboarã, dar ce este scris rãmâne. ªi tu ºtii multe lucruri despre comunicare. Vrei sã le descoperim împreunã? Noteazã, pentru început, rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri: 1. De ce crezi cã ar fi util pentru tine sã înveþi ABC-ul comunicãrii? .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. 2. Alege unul dintre proverbele de mai sus ºi discutã cu colegul tãu/colega ta de bancã despre o situaþie din viaþa ta în care i s-ar potrivi proverbul ales. 3. Scrie ºi tu un proverb care se referã la comunicare. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. ..................................................................................

6

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Trei prieteni, Elena, Maria ºi Paul, te vor însoþi în parcurgerea lecþiilor, ei înºiºi aflând alãturi de tine informaþii noi, interesante. Îþi propun o cãlãtorie, împreunã cu ei, în arta conversaþiei, în lumea oamenilor ,,mascaþi" în animale, în lumea fantasticului, în crâmpeie de realitate, unde vei citi despre fapte ºi destine impresionante, vei cunoaºte cântecul ºi dansul sentimentelor ºi vei admira natura în imagini. Este o cãlãtorie incintantã, alãturi de profesorul tãu/profesoara ta ºi colegii de an. Vei discuta, vei citi texte, vei lucra împreunã cu unul sau mai mulþi dintre colegii tãi, vei rezolva exerciþii, vei scrie texte pe care te sfãtuiesc sã le pãstrezi în portofoliul tãu. De ce sã le pãstrezi? Sunt cel puþin douã motive. În primul rând, portofoliul tãu e asemenea unui jurnal sau unui album care pãstreazã cele mai interesante experienþe din viaþa de elev, ºi îl vei privi la bãtrâneþe retrãind momentele frumoase ale formãrii tale ca sã poþi ajunge un om împlinit. În al doilea rând, acest portofoliu îþi va asigura un procent important din nota ta de la final de modul. Participarea ta la discuþiile ºi activitãþile din timpul orelor îþi va asigura obþinerea unor note necesare pentru media

generalã. La final de modul, vei rezolva un test care îþi va permite promovarea în anul al doilea ºi studierea unui alt modul de limba ºi literatura românã. Testul final îl vei rezolva cu uºurinþã ºi cu plãcere, dacã te vei lãsa condus de paginile acestui ghid care îþi va arãta drumul spre succes. La ºcoalã, ca ºi în viaþã, învãþãm mereu. Vorba proverbului: ,,Omul, cât trãieºte, învaþã". De acest adevãr s-a convins ºi o fetiþã dupã prima zi de ºcoalã. Întrebatã fiind de mama ei ce a învãþat la ºcoalã, fetiþa a rãspuns: ,,Nu cine ºtie ce! Trebuie sã mã mai duc..."

ªi tu ai mai fost la ºcoalã pânã acum. Rãspunde la câteva întrebãri ºi discutã apoi cu profesorul/profesoara ºi colegii tãi: 1. Ce þi-a plãcut cel mai mult în orele de limba românã? .................................................................................. .................................................................................. 2. Ce nu þi-a plãcut? .................................................................................. 3. Care este povestirea cititã care þi-a plãcut cel mai mult? De ce? .................................................................................. .................................................................................. 4. Ai vreun personaj preferat dintr-un film sau dintr-o carte cititã? Prin ce se aseamãnã cu tine? .................................................................................. .................................................................................. 5. Scrie câteva situaþii în care nu te poþi descurca fãrã sã citeºti. .................................................................................. .................................................................................. Acum vei începe un drum nou, care însã e pavat cu ceea ce ai învãþat pânã în acest moment. Ca la orice început de drum, e bine sã dai glas gândurilor care te frãmântã. 1. Scrie o întrebare la care vrei sã primeºti rãspuns acum. .................................................................................. 2. Ce ai vrea sã înveþi în mod special în acest an? .................................................................................. ..................................................................................

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

7

INTRODUCERE

Limbã ºi comunicare

Pentru început

i

Trãim într-o lume a cuvintelor! Gândeºte-te câte cuvinte ai rostit sau ai scris! Cine le poate numãra? Dar câte cuvinte ai spus despre tine? În general, oamenii vorbesc despre alþii ºi mai puþin despre ei înºiºi. Care e cea mai dificilã întrebare? Pentru a gãsi rãspuns, poþi începe chiar acum, completând urmãtoarele enunþuri: 1. Mã simt mândru de mine pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Îmi place mult sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Îmi doresc sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. ªtiu cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cine sunt eu?

1. Ia o foaie de hârtie ºi împarte-o în patru pãrþi. Deseneazã imagini care sã reprezinte rãspunsurile date la cele patru întrebãri de mai sus. Scrie-þi prenumele (aºa cum vrei sã îþi spunã colegii ºi profesorul) în partea de sus. Considerã cã aceasta este ,,cartea ta de vizitã". Prenumele 1. 3. 2. 4.

2. Prezintã cartea ta de vizitã colegilor ºi profesorului. 3. Ascultã-i cu atenþie pe colegii tãi ºi observã modul în care îºi prezintã cartea lor de vizitã. Noteazã douã aspecte care þi-au plãcut în prezentarea colegilor. ................... .................... ................... .................... ................... .................... ................... ....................

8

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Ce este comunicarea?

Lucraþi în patru grupe. 1. Notaþi trãsãturile comunicãrii observate în timpul prezentãrii colegilor, dar ºi în viaþa realã, cotidianã. 2. Scrieþi, în caietele voastre, literele alfabetului ºi încercaþi sã gãsiþi cât mai multe trãsãturi care încep cu litera respectivã. Puteþi continua dupã modelul: A B C D E F atenþie bunãvoinþã curiozitate discreþie empatie flexibilitate 3. Discutaþi trãsãturile identificate de voi ºi formulaþi reguli ale comunicãrii: ­ Grupa I: Notaþi cinci reguli pe care trebuie sã le respectaþi pentru a fi un bun ascultãtor; ­ Grupa a II-a: Notaþi cinci reguli pentru a fi un bun vorbitor; ­ Grupa a III-a: Notaþi cinci reguli pentru a fi un bun cititor; ­ Grupa a IV-a: Notaþi cinci reguli pentru a scrie bine. 4. Afiºaþi aceste reguli sub titlul ABC-ul comunicãrii. Puteþi selecta ºi câte un proverb care sã ilustreze aceste reguli.

ªtiaþi cã?

Comunicarea este un proces de transmitere a unui mesaj, oral sau în scris, dar ºi o formã de a stabili ºi de a menþine diverse tipuri de relaþii sociale.

Pentru portofoliul tãu

Discutã cu ceilalþi colegi, cu pãrinþii ºi cu prietenii tãi despre importanþa de a rãspunde la întrebarea: ,,Cine sunt eu?" Compune un text de 8-10 rânduri cu titlul Extemporal despre mine însumi/însãmi. Ai deja prima ta piesã din portofoliu! Felicitãri! Iatã ce a consemnat Paul, unul dintre cei trei prieteni care te vor însoþi pe parcursul lecþiilor, atunci când a scris despre sine:

Cine sunt eu? O întrebare simplã în aparenþã. Mereu exprim pãreri despre alþii, dar foarte rar despre mine. Când mã privesc în oglindã sau într-o fotografie, vãd un chip cunoscut, dar nici oglinda, nici fotografia nu aratã ce este ascuns dincolo de privire, de surâs... Cred cã e momentul sã îmi pun câteva întrebãri, ca la un extemporal, ºi sã încerc sã rãspund, ºtiind foarte bine cã nu am de unde copia rãspunsurile. Aºadar, sã încep cu întrebãrile la care voi cãuta rãspunsurile în mine însumi, în viaþa ºi în experienþele mele de pânã acum: Care sunt cele mai importante trãsãturi (fizice ºi morale) moºtenite de la pãrinþii mei? Ce îmi place cel mai mult la aspectul meu fizic ºi la felul meu de a fi? Ce apreciazã la mine cei care mã cunosc? Ce aº schimba în comportamentul meu faþã de cei apropiaþi? Care e cea mai importantã realizare a mea de pânã acum? Ce îmi doresc cel mai mult în viitor? Pentru rãspunsuri, voi lua o scurtã pauzã de reflecþie...

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

9

Arta conversaþiei

I

,,Limba este mai bogatã decât orice intuiþie."

Viaþa este un dialog cu ceilalþi ºi cu noi înºine. Toatã viaþa nu facem altceva decât sã auzim, sã spunem, sã interpretãm cuvinte: noi pe ale altora, alþii pe ale noastre. A vorbi este motorul tuturor lucrurilor. Comunicarea este baza tuturor relaþiilor noastre. Viaþa personalã, viaþa profesionalã ºi chiar fericirea noastrã depind într-o mãsurã considerabilã de felul în care comunicãm. A ºti sã comunici înseamnã mai mult decât învãþarea ºi aplicarea strictã a unor reguli. Comunicarea este asemenea unui dans în care trebuie sã te adaptezi mereu ritmului muzicii ºi al partenerului tãu. Similar, o bunã comunicare presupune stãpânirea unor cunoºtinþe despre comunicare, dar ºi arta de a te adapta caracteristicilor mereu în schimbare ale partenerului de conversaþie. Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibile rãspunsuri: Ce este cuvântul? ...................................................... Ce înseamnã a vorbi? ...................................................... Care este diferenþa dintre a vorbi ºi a conversa? ...................................................... Care sunt motivele pentru care cineva ar studia comunicarea ºi regulile conversaþiei? Completeazã urmãtoarea listã: ­ pentru a mã înþelege mai bine cu cei apropiaþi; ­ pentru a câºtiga mai mulþi bani fãcând vânzãri prin telefon; ...................................................... ...................................................... În aceastã unitate vei învãþa despre: ­ situaþia de comunicare; ­ dialogul, conversaþia; ­ comunicarea verbalã, nonverbalã ºi paraverbalã; ­ decalogul vorbirii ºi al ascultãrii; ­ textul dramatic, spectacolul de teatru; ­ convenþiile unei scrisori. Nu uita sã te întorci la aceastã paginã pentru a completa o observaþie personalã referitoare la tema ,,Arta conversaþiei": ...................................................... ...................................................... ......................................................

1. 2. 3. 4.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

11

ARTA CONVERSAÞIEI

Situaþia de comunicare

Pentru început

1

Aminteºte-þi 1. Când ai fost ultima datã prezentat unei persoane necunoscute? Cine era persoana respectivã? Cine te-a prezentat? 2. Unde a avut loc conversaþia respectivã? Despre ce aþi discutat? Adu-þi aminte cuvintele prin care ai fost prezentat. 3. Scrie, în cinci minute, un text în care sã reproduci conversaþia în care ai fost prezentat unei persoane necunoscute.

Aflã mai mult!

Citeºte textul

Istoria unei conversaþii (partea I) Într-o dupã-masã, în faþa unui magazin, Maria se întâlneºte cu Elena, colega ei, care e împreunã cu Paul. Elena (zâmbind): Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd! Maria (cu o faþã veselã, luminoasã): Elena! Mã bucur sã te întâlnesc! Elena (privind fix spre Maria): Îmi face plãcere sã þi-l prezint pe... Paul (îndreptând o privire prietenoasã spre Maria): Sunt Paul, veriºorul Elenei. Mã bucur sã te cunosc! Maria (întinzând mâna ºi uitându-se cu interes în ochii lui Paul): Sunt Maria! ªi eu mã bucur sã te cunosc. Elena mi-a spus multe lucruri intersante despre tine... Paul (îmbujorat la faþã, strânge mâna Mariei): Sunt curios ce-a gãsit Elena atât de interesant la mine...

Comunicarea porneºte de la un emiþãtor care doreºte sã transmitã un mesaj altei persoane, numite receptor. Într-o conversaþie, rolurile de emiþãtor ºi de receptor se schimbã alternativ. Între emiþãtor ºi receptor se realizeazã un schimb de mesaje, alcãtuit din idei, simboluri, coduri care se transmit prin intermediul unui canal. Limbajul verbal este alcãtuit din cuvinte, limbajul nonverbal cuprinde mimica, gestica, privirea, miºcãrile corpului, iar limbajul paraverbal cuprinde intonaþia, râsul, tuºitul semnificativ, dresul vocii etc. Elementele nonverbale ºi paraverbale contribuie la o transmitere mai expresivã a mesajului. Orice comunicare are loc într-un context.

Discutarea textului

1. Reciteºte textul ºi interpreteazã, cu doi dintre colegii tãi, rolurile celor trei tineri. Fii atent la indicaþiile dintre paranteze! 2. Subliniazã formulele: ­ de iniþiere a conversaþiei; ­ de prezentare folosite de cele douã personaje. 3. Scrie, pe caietul tãu, o formulã de iniþiere a unei conversaþii ºi o formulã de autoprezentare în faþa unei persoane necunoscute pe care obiºnuieºti sã le foloseºti în viaþa cotidianã.

12

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

4. Reciteºte textul pentru a identifica elementele situaþiei de comunicare. ­ Cum se numesc personajele care participã la conversaþie? ­ Numeºte emiþãtorul din prima ºi ultima replicã a textului ºi receptorul din a doua ºi a treia replicã. ­ Precizeazã codul de transmitere a mesajului. ­ Precizeazã contextul comunicãrii. 5. Reinterpreteazã, împreunã cu alþi doi colegi, cele trei roluri, eliminând elementele nonverbale ºi paraverbale, ºi noteazã douã consecinþe asupra actului comunicãrii. 6. Precizeazã ºi alte coduri folosite în comunicare, având în vedere categorii de oameni: ­ conducãtori auto, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ marinari, militari, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ persoane cu dizabilitãþi (surzi, muþi, orbi), . . . . . . . . . . . . . 7. Transformã textul dat, eliminând numele personajelor din faþa replicilor ºi parantezele. Exemplu: Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd, spune Elena zâmbind.

Nu uita!

Când transcrii replicile unei conversaþii, foloseºte semne de punctuaþie ºi de ortografie corespunzãtoare.

Comunicare ºi corectitudine

1. Alege forma corectã a substantivelor din enunþurile: ­ Paul este colegul lui Elena/Elenei. ­ Maria este cea mai bunã prietenã a Elenei/a lui Elena. ­ Apartamentul lui vecinul meu/vecinului meu este de vânzare. ­ ªcoala lui Carmen/Carmenei este în centrul oraºului. 2. Completeazã spaþiile libere cu forma corectã a cuvântului dintre paranteze: Maria ......... cunoscut pe Paul. (l-a/la) Cei trei ......... întâlnit în faþa unui magazin. (s-au/sau) Nu ......... mai vãzut pânã acum. (ne-am/neam) 3. Pune semnele de punctuaþie potrivite în enunþurile: ­ Mã bucur Paul cã te-am cunoscut ­ Când ne întâlnim ­ Ce bine îmi pare cã ne-am cunoscut ­ Radu îl cunoºti pe fratele meu 4. Transformã propoziþia afirmativã: ,,Elena va merge cu Paul în vizitã la Maria" în propoziþie negativã ºi interogativã.

Reþine!

Dialogul este o modalitate de realizare a conversaþiei ºi constã în vorbirea directã dintre douã sau mai multe persoane, fiind constituit dintr-o succesine de replici. Fiecare replicã a persoanei poate fi introdusã, ca în textul dat, prin numele personajului urmat de douã puncte sau prin linie de dialog.

Poþi rezolva singur

1. Scrie un dialog de 7-10 replici în care sã i-l prezinþi unui prieten de-al tãu pe unul dintre colegii tãi. Subliniazã formulele de prezentare. 2. Foloseºte cinci dintre semnele codului rutier pentru a descrie cel puþin cinci aspecte ale comunicãrii interumane. Exemplu: Este interzis sã jigneºti partenerul de conversaþie! 3. Construieºte patru enunþuri cu ortogramele din chenar, folosind aceste cuvinte scrise cu cratimã ºi fãrã cratimã.

Nu uita!

În fiecare text vei gãsi puse în chenar cuvinte care ridicã probleme în scriere. Este sarcina ta permanentã sã construieºti enunþuri cu aceste cuvinte. Astfel vei reuºi ca la sfârºitul anului sã scrii mult mai bine ºi fãrã greºeli.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

13

ARTA CONVERSAÞIEI

Formele comunicãrii

Pentru început

2

1. Priveºte imaginea alãturatã ºi noteazã starea sugeratã de expresia feþei. 2. Imagineazã ºi scrie, împreunã cu colegul tãu, un dialog de 8-10 replici între douã personaje cu expresii ale feþei alese din imagine. Daþi un nume sugestiv fiecãruia. Intrepretaþi dialogul în faþa clasei. 3. Noteazã alte elemente prin care oamenii comunicã fãrã cuvinte: privire, ...

Citeºte textul

Istoria unei conversaþii (partea a II-a) Elena (surprinsã): Ei! Ce-am gãsit atât de interesant la tine? Pãi... eºti un bãiat drãguþ, politicos ºi dansezi minunat! Maria (curioasã): Mergi la cursuri de dans? Paul (timid): Oh! Am fost, dar nu mai merg... Elena (atotºtiutoare): Ah, nici nu mai era nevoie. Ai deprins foarte repede tainele dansului. Paul (mai sigur pe el): Exersez singur. Improvizez miºcãri pe orice melodie. Maria (resemnatã): Of! Eu nu prea ºtiu dansa. Elena (întrebãtoare): ªi nu vrei sã înveþi? Paul poate fi un profesor foarte bun! Maria (interesatã): O! Ce mi-ar plãcea sã ºtiu dansa mai bine! Paul (politicos): Sigur, te învãþ cu plãcere. Nu-i chiar aºa greu. Elena (hotãrâtã): Gata! Sâmbãtã seara mergem la discotecã! Maria (bucuroasã): Vai! Ce mã bucur! Paul (acceptând): Bine, mergem. Elena (grãbitã): Uf! Ce trece timpul! Paul, trebuie sã ne grãbim. Magazinul se închide imediat! Pa, Elena! Ne vedem sâmbãtã ºi mai vorbim la telefon. Maria (mulþumitã): Bine! Pa, Elena! La revedere, Paul! Paul (entuziasmat): Ne vedem sâmbãtã, la discotecã. La revedere, Maria.

Discutarea textului

1. Lucraþi în trei grupe. Recitiþi textul interpretând rolurile celor trei personaje. Trei dintre voi citiþi fragmentul în faþa clasei, pe roluri (Elena, Maria, Paul). Ceilalþi ascultaþi, discutaþi ºi evaluaþi interpretarea colegilor, în funcþie de reperele scrise în tabel, selectând ,,chipul" care ar putea exprima cel mai bine modul în care apreciaþi aplicarea elementelor nonverbale de cãtre colegii voºtri. Mimicã Gesturi Ton Poziþia corpului Privire 2. Lucraþi în perechi. Notaþi câteva elemente nonverbale ºi paraverbale pe care le folosiþi atunci când aveþi o stare de: bucurie, furie, nehotãrâre, timiditate, curiozitate. Descrieþi sentimentul în câteva cuvinte.

Interjecþia

1. Identificã interjecþiile din textul conversaþiei ºi precizeazã ce stare/sentiment exprimã fiecare.

14

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

2. Construieºte enunþuri în care o interjecþie sã exprime mai multe sentimente/stãri. 3. Lucraþi în patru grupe. ­ Grupa A: notaþi 3 substantive care denumesc animale domestice. ­ Grupa B: notaþi 3 substantive care denumesc animale sãlbatice. ­ Grupa C: notaþi 3 substantive/verbe care exprimã senzaþii sau stãri sufleteºti. ­ Grupa D: notaþi 3 verbe/substantive care exprimã acte de voinþã (îndemnuri, ordine, adresare directã, atragerea atenþiei). ­ Alegeþi un reprezentant pentru fiecare grupã care va ieºi în faþa clasei ºi va citi lista de cuvinte. Ceilalþi colegi din grup vor spune, pe rând, interjecþia corespunzãtoare. 4. Pune în spaþiile libere semnele de punctuaþie corespunzãtoare: ­ Uite_ mamã_ el este noul meu coleg de clasã_ ­ O_ dragul meu bãiat_ ce mult ai crescut_ ­ Ah_ ce m-am lovit_ ­ Mãi vecine_ frumoasã maºinã þi-ai cumpãrat_ ­ Ei_ ce mai zici acum_

Reþine!

Dincolo de cuvinte existã ºi alte mijloace prin care se pot exprima sentimente, stãri, atitudini. Aºadar, comunicarea verbalã este însoþitã de cea nonverbalã (mimicã, gesturi, posturã) ºi de cea paraverbalã (accent, intonaþie, topicã, volumul ºi intensitatea vocii).

Reþine!

Interjecþia exprimã stãrile, sentimentele ºi senzaþiile umane prin câteva sunete. În comunicare, este folositã: ­ pentru adresarea directã unei persoane: mãi, mã; ­ pentru a atrage atenþia cuiva asupra unui lucru: ia, iatã, iacã, uite; ­ pentru a reproduce sunete ºi zgomote din naturã (onomatopee): pic-pic, cucurigu, buf etc.

Transformarea vorbirii directe

1. Rescrie replicile dialogului prin folosirea liniei de dialog. 2. Transformã textul obþinut în vorbire indirectã eliminând vorbirea directã a personajelor.

Poþi rezolva în grup

Rãspundeþi la urmãtoarele cerinþe: 1. Analizaþi felul în care vorbesc oamenii din jurul vostru (acasã, pe stradã, la ºcoalã). Notaþi cel puþin cinci elemente nonverbale ºi interjecþii care consideraþi cã nu corespund unei comunicãri civilizate. 2. Alegeþi dintre persoanele pe care le vedeþi în emisiuni la televizor ºi identificaþi elemente nonverbale ºi paraverbale care le caracterizeazã. 3. Alegeþi o persoanã al cãrei mod de a comunica vã place ºi una la care nu vã place modul de comunicare. Explicaþi alegerea facutã.

Observã!

Diferenþa dintre vorbirea directã ºi cea indirectã constã în eliminarea dialogului dintre cei trei prieteni. Verificã dacã ai realizat corect transformarea din vorbire directã (dialog) în vorbire indirectã: ­ ai eliminat dialogurile ºi ai povestit textul la persoana a III-a; ­ ai eliminat interjecþiile ºi ai introdus cuvinte precum: a întrebat, a rãspuns, a exclamat, a intervenit, a continuat, a încheiat etc., cuvinte prin care se transformã replicile în vorbire indirectã.

Pentru portofoliul tãu

1. Realizeazã harta sãptãmânii pentru tine. Noteazã fiecare zi. Scrie apoi sentimentul/starea dominantã. Gãseºte interjecþia potrivitã. Deseneazã o imagine care sã sugereze cât mai bine felul în care consideri tu ziua respectivã. 2. Imagineazã-þi Edenul biblic ºi scrie, în 10-15 rânduri, o compunere cu titlul Interjecþii în Paradis, folosind cât mai multe interjecþii prin care Adam ºi Eva descoperã ºi cunosc frumuseþile acestei lumi.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

15

ARTA CONVERSAÞIEI

Dialoguri imposibile

Pentru început

Discutaþi în grup. 1. Prezentaþi câteva situaþii comice în care persoanele care dialogheazã nu se înþeleg. Explicaþi care sunt motivele. 2. Notaþi condiþiile care trebuie îndeplinite pentru ca un dialog sã fie eficient, referindu-vã la elementele situaþiei de comunicare: Emiþãtor Receptor Cod Canal Context Mesaj

3

Citeºte textul

Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale Termometrul spune la umbrã 33° Celsius... Sub arºiþa soarelui, se opreºte o birje, în strada Pacienþei, la numãrul 11 bis, cãtre orele trei dupã-amiaz'. Un domn se dã jos din trãsurã ºi cu pas moleºit se apropie de uºa marchizei, unde pune degetul pe butonul soneriei. Sunã o datã... nimic; de douã, de trei... iar nimic; se razimã în buton cu degetul, pe care nu-l mai ridicã... În sfârºit, un fecior vine sã deschidã. În tot ce urmeazã persoanele toate pãstreazã un calm imperturbabil, egal ºi plin de dignitate. Domnul: Domnu-i acasã? Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o cãuta cineva, c-a plecat la þarã. D.: Dumneata spune-i c-am venit eu. F.: Nu pot, domnule. D.: De ce? F.: E încuiatã odaia. D.: Bate-i, sã deschidã. F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. D.: Care va sã zicã, a plecat? F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: Amice, eºti... idiot! F.: Ba nu, domnule. D.: Zici cã nu-i acasã. F.: Ba-i acasã, domnule. D.: Apoi, nu ziseºi c-a plecat? F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: Atunci e acasã. F.: Ba nu, da' n-a plecat la þarã, a ieºit aºa. D.: Unde? F.: În oraº. D.: Unde!? F.: În Bucureºti. D.: Atunci sã-i spui c-am venit eu. F.: Cum vã cheamã pe dv.? D.: Ce-þi pasã? F.: Ca sã-i spui. D.: Ce sã-i spui? de unde ºtii ce sã-i spui, dacã nu þi-am spus ce sã-i spui? Stãi, întâi sã-þi spui; nu te repezi... Sã-i spui când s-o-ntoarce cã l-a cãutat... F.: Cine? D.: Eu. F.: Numele dv.? D.: Destul atâta! mã cunoaºte dumnealui... suntem prieteni... F.: Bine, domnule. D.: Ai înþeles? F.: Am înþeles. D.: A!... Spune-i cã sã ne-ntâlnim negreºit. F.: Unde? D.: ªtie dumnealui... Da' sã vie neapãrat. F.: Când? D.: Când o putea. F.: Prea bine. D.: Ai înþeles? F.: Am înþeles. D.: A!... ºi dacã vede pe amicul nostru... F.: Care amic? D.: ªtie dumnealui!... sã-i spuie cã nu s-a putut reuºi cu afacerea ºtiutã nimic, fiincã am vorbit cu persoana... Nu uita! F.: Se poate sã uit? D.: ...ºi zice cã acuma e prea târziu, dacã n-a venit la vreme; cãci dacã venea mãcar cu câteva zile înainte, altã vorba!... poate cã s-ar fi putut... Þine minte! F.: Þiu, domnule... D.: ... deoarece nu plecase încã mãtuºa persoanei care s-a dus pentru ca sã dea arvuna tutorelui minorilor, ºi el nu aflase încã, deoarece nu-i spusese nepotul cocoanei, cu care era afacerea ca ºi terminatã, dacã mai avea rãbdare pânã luni seara, când trebuie neapãrat sã se-ntoarcã avocatul, fiincã s-a dus

16

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

cu o hotãrnicie; dar acuma, cu regret, este imposibil din mai multe punte de vedere, care le ºtie dumnealui... Aºa sã-i spui. F.: Bine, domnule. Domnul pleacã... Feciorul dã sã-nchizã... Domnul se-ntoarce. D.: A!... ºtii ce? nu-i spune nimic, fiincã poate nu þii minte exact persoanele. Trec eu mai bine desearã sã-i spui... La câte vine d. Costicã seara la masã? F.: Care d. Costicã? D.: Stãpânu-tãu. F.: Care stãpân, domnule? D.: Al tãu... d. Costicã. F.: Pe stãpânu-meu nu-l cheamã d. Costicã; e propitar... D.: Ei! ºi dacã-i propitar? F.: Îl cheamã d. Popescu. D.: ªi mai cum? F.: Cum, mai cum? D.: Fireºte... Popescu, propitar... bine... ºi mai cum? F.: Nu pot sã ºtiu. D.: Nu-l cheamã Costicã Popescu? F.: Nu.

D.: Nu se poate. F.: Ba da, domnule. D.: Apoi vezi? F.: Ce sã vãz? D.: Îl cheamã Costicã? F.: Ba, Miticã. D.: Miticã?... peste poate!... Ce stradã e aici? F.: Numãrul 11 bis... D.: Nu e vorba de 11 bis. F.: A zis domnul cã nu vrea sã puie 13, cã e fatal. D.: N-are-a face 13... Eu te-ntreb de stradã. Ce stradã e asta? F.: Strada Pacienþii... D.: Strada Pacienþii?... imposibil! F.: Nu, domnule, e strada Pacienþii. D.: Atunci, nu e asta. F.: Ba-i asta. F.: Nu. F.: Ba da. D.: Eu caut din contra strada Sapienþii, 11 bis, strada Sapienþii, d. Costicã Popescu. F.: Aºa? D.: Aºa. F.: Atunci, nu e aici. D.: Foarte bine.

Discutarea textului

1. 2. 3. 4. 5. 6. Cine sunt personajele care dialogheazã? Care este codul de comunicare a mesajului? Care este canalul de transmitere a mesajului? Ce influenþã are contextul comunicãrii asupra eficienþei dialogului? Care este tema conversaþiei dintre cele douã persoanje? Ce reguli ale comunicãrii nu respectã cele douã personaje?

Comunicare ºi expresivitate

1. Observã semnele de punctuaþie din text. Selecteazã replicile în care urmãtoarele semne de punctuaþie exprimã: [!]: mirare, indignare, enervare [...]: pauzã, uimire, confuzie [?]: curiozitate, enervare, mirare 2. Spune care sunt mijloacele nonverbale prin care pot fi exprimate aceste stãri ºi atitudini. 3. Interpreteazã împreunã cu un coleg/o colegã rolurile celor douã personaje, completând comunicarea verbalã cu elemente nonverbale ºi paraverbale potrivite pentru a evidenþia ridicolul situaþiei.

Poþi rezolva în grup

Realizaþi un poster care sã cuprindã zece reguli pentru a fi un bun vorbitor (emiþãtor) ºi un bun ascultãtor (receptor). Intitulaþi cele douã postere Decalogul vorbirii. Decalogul ascultãrii.

Poþi rezolva singur

Povesteºte o întâmplare trãitã de tine în care nu ai reuºit sã te înþelegi cu partenerul de conversaþie. Pentru a prezenta cât mai sugestiv situaþia, foloseºte dialogul ºi transcrie în cuvinte ºi semne de punctuaþie elementele nonverbale ºi paraverbale.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

17

ARTA CONVERSAÞIEI

Textul dramatic. Spectacolul de teatru

4

Aflã mai mult!

Textul O scrisoare pierdutã este un fragment din opera literarã cu acelaºi titlu. Spre deosebire de programul de spectacol, acesta este un text literar sau ficþional în care se îmbinã realitatea cu imaginaþia, creându-se ficþiunea. Se înþelege prin ficþiune rezultatul unui proces imaginativ care presupune utilizarea unor elemente din realitate pentru crearea unei lumi ,,paralele" care nu se confundã cu cea realã, ci o concureazã. Datele realitãþii sunt transfigurate de autor, conform propriei viziuni despre lume. Operele literare se grupeazã în trei genuri literare: dramatic, epic, liric, fiecare cuprinzând specii literare specifice. O scrisoare pierdutã este un text ficþional/literar care aparþine genului dramatic. Un text dramatic este structurat în acte, scene, replici, indicaþii scenice. Autorul scrie textul dramatic cu scopul de a fi jucat pe scenã. Pentru a deveni spectacol dramatic, textul este ,,prelucrat" de scenarist, regizor, iar actorii interpreteazã replicile pesonajelor. Principalele tipuri de texte dramatice sunt: comedia, tragedia ºi drama.

Pentru început

1. Numeºte actorul tãu preferat. 2. Scrie titlul unei piese de teatru vizionate de tine. 3. Enumerã trei calitãþi necesare pentru a deveni actor. 4. Discutã cu colegii tãi despre punerea în scenã a unui spectacol de teatru, având în vedere informaþiile din programul de spectacol alãturat.

5. Numeºte tipul de text în care se încadreazã programul de spectacol. Discutaþi, având în vedere elementele situaþiei de comunicare de la lecþia 1, în special cele legate de context ºi mesaj.

18

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

6. Completeazã urmãtoarea listã de texte nonficþionale/nonliterare cu alte exemple din viaþa cotidianã: conversaþie, mãrturisiri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Reþine!

Textul nonliterar sau nonficþional transpune realitatea, fãrã a completa cu elemente de imaginaþie.

Citeºte textul

O scrisoare pierdutã (Scena V) de Ion Luca Caragiale Tipãtescu, apoi Zoe Tipãtescu (vine ameþit ºi-mpleticindu-se din fund ºi cade pe un scaun cu capul în mâni): Ce sã fac? Ce sã fac? ªi nu mai vine Ghiþã!... Zoe (ieºind din dreapta misterios ºi coborând repede lângã el): Fãnicã! Fãnicã! Tipãtescu (ridicându-se iute): Zoe!... ªtii? Zoe (dezolatã): ªtiu! Sunt nenorocitã, Fãnicã. ªtiu... am fost dincolo în odaie, am intrat pe scãricica din dos... Am venit numaidecât dupã Zaharia. N-am avut curaj sã dau ochii cu el, mãcar cã nu crede... Am auzit tot, tot, tot. Sunt nenorocitã, Fãnicã... Când a plecat Ghiþã, l-am chemat dincolo (Tipãtescu înþelege), i-am spus tot: numai el ne poate scãpa. Tipãtescu: De unde aflaseºi? Zoe: Eu am ºtiut numaidecât dupã Zaharia... Uite!... (îi dã o scrisoare. Scena aceasta se face cu multã nervozitate.) Tipãtescu (citind): ,,Stimabilã doamnã, la redacþia noastrã se aflã un document iscãlit de amabilul nostru prefect ºi adresat d-voastre. Acest document vi s-ar putea ceda în schimbul unui sprijin pe lângã amabilul în cestiune. Binevoiþi dar a trece îndatã pe la biuroul nostru, spre a regula aceastã afacere

într-un chip mulþumitor pentru amândouã pãrþile..." ­ (cu desperare.) Cum? Cum? Când ai pierdut biletul, Zoe? Zoe (înecatã): Nu ºtiu... alaltãieri seara, când am plecat de la tine, îl aveam; când am ajuns acasã, nu ºtiu dacã-l mai aveam; poate sã fi scos batista pe drum ºi mi-a cãzut scrisoarea: le aveam tot într-un buzunar! Tipãtescu: A! Ce nenorocire! Zoe: M-am dus la Caþavencu... de la el veneam acuma. Mi-a propus sã-mi dea înapoi scrisoarea, cu condiþie sã-i asigurãm alegerea. Aminteri, publicã scrisoarea poimâine... Tipãtescu (în prada agitaþiei): Lupta este desperatã. Vrea sã ne omoare, trebuie sã-l omorâm!... ªi nu mai vine Ghiþã... Zoe: Pe Ghiþã l-am trimes eu la Caþavencu, sã-i cumpere scrisoarea cu orice preþ. Tipãtescu: Care va sã zicã Ghiþã e acolo? Zoe: Desigur. (se aude zgomot.) Tipãtescu: El trebuie sã fie... (se rãpede la uºa din fund, o deschide ºi se trage iute înapoi.) A! Ascunde-te... degrabã. (o duce repede ºi ies amândoi prin stânga)

Discutarea textului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Explicã ce legãturã este între programul de spectacol ºi textul O scrisoare pierdutã. Indicã elementele care îþi permit sã observi cã textul citit este extras dintr-o piesã de teatru. Precizeazã modul de expunere dominant în text. Explicã ce rol are textul scris între paranteze. Cui se adreseazã? Priveºte, într-o carte, întregul text ºi precizeazã elementele componente. Exprimã-þi pãrerea despre legãtura dintre biletul pierdut de Zoe ºi titlul textului. Indicã tema conversaþiei dintre cele douã personaje din text.

Poþi rezolva singur

Scrie un dialog de 10-12 replici cu un prieten/o prietenã pe o temã la alegere. Noteazã în cuvinte elementele nonverbale care consideri cã fac comunicarea mai expresivã.

Reþine!

Dialogul este un mod de expunere care constã în vorbirea dintre douã sau mai multe personaje. Este tipic pentru creaþia dramaticã, dar apare ºi în creaþii epice ºi, mai rar, în cele lirice.

Poþi rezolva în grup

Realizaþi (în patru grupe) câte un afiº pentru un spectacol/concert al formaþiei de muzicã preferate.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

19

ARTA CONVERSAÞIEI

Replici ºi roluri

5

Pentru început

1. Reciteºte fragmentul de text din piesa de teatru O scrisoare pierdutã pentru a interpreta rolurile celor douã personaje. 2. Interpretaþi replicile în faþa clasei. 3. Urmãriþi cu atenþie jocul colegilor ºi notaþi impresia în tabelul de mai jos. Declaraþi ca fiind ,,cei mai buni actori" pe cei care au obþinut mai multe ,,chipuri zâmbitoare". Fluenþa vorbirii Mimicã Gesturi Ton Poziþia corpului Privire

De la dialog la povestire

1. Rescrie, pe caietul tãu, replicile celor douã personaje folosind linia de dialog. Nu uita sã integrezi elementele dintre paranteze. 2. Transformã textul obþinut în vorbire indirectã. Nu uita sã revezi regulile de la lecþia anterioarã. 3. Povesteºte oral conþinutul fragmentului citit din perspectiva neutrã a unui cititor (foloseºte verbe la persoana a III-a). 4. Povesteºte oral conþinutul fragmentului, considerând cã eºti Tipãtescu sau Zoe (foloseºte verbe la persoana I). 5. Precizeazã ce ai face dacã ai gãsi o scrisoare intimã, compromiþãtoare, pierdutã de o persoanã importantã din viaþa publicã. Alege dintre variantele de mai jos: ­ ai citi scrisoarea, apoi i-ai da-o destinatarului, fãrã nici o recompensã; ­ ai citi scrisoarea ºi ai publica-o pe internet; ­ ai citi scrisoarea, i-ai telefona destinatarului ºi i-ai cere recompensã; ­ altã variantã. Motiveazã alegerea fãcutã.

Scrisoarea

Lucraþi în patru grupe. 1. Notaþi situaþii în care oamenii comunicã prin scrisori. 2. Enumeraþi regulile care trebuie respectate în redactarea unei scrisori? 3. Scrieþi posibilii destinatari ai urmãtoarelor tipuri de scrisori: familialã . . . . . . . . . . . . . . amicalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de felicitare . . . . . . . . . . . . de mulþumire . . . . . . . . . . . . . . de dragoste . . . . . . . . . . . . oficialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ªtiaþi cã?

Mihai Eminescu ºi Ion Creangã au fost foarte buni prieteni. Dupã plecarea lui M. Eminescu la Bucureºti, legãtura dintre cei doi a fost menþinutã prin scrisori.

20

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

4. Completaþi în tabelul de mai jos formule de adresare ºi formule de încheiere potrivite pentru urmãtoarele tipuri de scrisori în care destinatarii sunt: Formulã Formulã de Destinatar de adresare încheiere un prieten/o prietenã o rudã mai în vârstã un fost/actual profesor actorul preferat directorul ºcolii primarul localitãþii 5. Citiþi scrisoarea adresatã de Ion Creangã lui Mihai Eminescu ºi noteazã localitatea ºi data posibilã când a fost redactatã scrisoarea. Informaþi-vã asupra biografiei celor doi scriitori. Bãdie Mihai, Ce-i cu Bucureºtiul, de ai uitat cu totul Ieºul nostru cel oropsit ºi plin de jidani? O fi musai viaþã burlãceascã pe acolo, dar nu se cade sã ne uiþi prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine ºi mi-a spus cã ºi cu dânsa faci ca ºi cu mine. De ce? Ce rãu þi-am fãcut noi?! De Crãciun te aºteptãm sã vii. Tinca a pregãtit de toate si mai ales ,,sarmalele", care þie îþi plãceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, sã scriu, dragã Doamne, o comedie. Când voi isprãvi-o, nu ºtiu. Atâta ºtiu, cã subiectul e copiat, aºa cum prea bine ºtii cã pot copia, e luat din viaþa de mãhãla, unde stau de când am pãrãsit Humuleºtii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Ieºi ninge frumos de ast-noapte, încât s-a fãcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, cãci fãrã tine sunt strãin. Te sãrut pe frunte, Ion Creangã

Reþine!

Scrisoarea este un text care cuprinde comunicãri transmise unui destinatar, de regulã, prin poºtã. Scrisorile se clasificã în funcþie de destinatar ºi de scopul comunicãrii.

Aflã mai mult!

Existã câteva reguli care trebuie respectate atunci când scrii o scrisoare: ­ scrie pe o coalã albã cu pixul sau stiloul; alege formula potrivitã de adresare în funcþie de relaþia ta cu destinatarul; ­ evitã formule banale de început precum: ,,în primele mele rânduri de scrisoare"; ­ scrie corect pe plic adresa destinatarului ºi a expeditorului. Cerinþe ortografice generale: ­ între localitate ºi datã se pune virgulã; ­ luna se scrie cu litere; ­ dupã formula de adesare ºi de încheiere se pune virgulã. Cerinþe legate de aºezarea în paginã: ­ localitatea ºi data se scriu în dreapta, sus, la 2-3 cm de la începutul paginii; ­ formula de adresare se scrie la o distanþã de 2 cm sub datã, în centrul paginii; ­ conþinutul scrisorii sã fie clar, concis, aranjat în paragrafe care sã marcheze introducerea, cuprinsul ºi încheierea; ­ formula de încheiere se scrie în partea dreaptã, jos, începând cu centrul paginii, la 2 cm sub ultimul rând; ­ formula de încheiere sã fie urmatã de numele tãu.

Poþi rezolva singur

1. Scrie un text de 5-10 rânduri în care sã explici de ce crezi cã a fost pus chipul scriitorilor Mihai Eminescu ºi Ion Luca Caragiale pe douã dintre bancnotele aflate în uz. 2. Documenteazã-te pentru a afla dacã numele scriitorilor Mihai Eminescu, Ion Creangã ºi I.L. Caragiale este dat ºi unor ºcoli, strãzi, teatre, reviste etc. Discutã cu prietenii/colegii, cautã pe internet la adresa: http://www.google.com. 3. Enumerã numele celorlalte personalitãþi a cãror fotografie se aflã imprimatã pe celelalte bancnote în uz.

Pentru portofoliul tãu

1. Redacteazã o scrisoare adresatã unui prieten/coleg în care sã îi povesteºti despre un concert/spectacol la care ai participat. Nu uita sã respecþi convenþiile unei scrisori. 2. Vizioneazã sau citeºte piesa de teatru O scrisoare pierdutã ºi precizeazã în ce scop a fost folositã scrisoarea pierdutã.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

21

ARTA CONVERSAÞIEI

A vorbi ºi a asculta

6

Pentru început

1. Adu-þi aminte de o întâmplare hazlie ºi povesteºte-o colegei tale/colegului tãu de bancã. Ascultã ºi tu povestirea relatatã de colegul tãu/colega ta. 2. Explicã în care situaþie te-ai simþit mai bine: în cea de emiþãtor sau în cea de receptor? Scrie trei motive pentru care preferi una din aceste ipostaze ºi discutã-le cu colegii tãi. 3. Lucraþi în douã grupe. Daþi exemple din viaþa cotidianã ­ inclusiv din presa audio-vizualã ­ în care se foloseºte monologul. Alegeþi persoana al cãrei stil de a vorbi vã place cel mai mult ºi exemplificaþi-vã opþiunea.

I. Citeºte textul

Discursul lui Traian Bãsescu la învestirea în funcþia de preºedinte al României (fragment) Domnule preºedinte al Senatului, Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor, Domnule preºedinte Ion Iliescu, Stimaþi parlamentari ai României, Distinºi reprezentanþi ai Corpului Diplomatic, Distinºi reprezentanþi ai Bisericii, Stimaþi cetãþeni, Dragi compatrioþi, Prin voinþa democraticã a cetãþenilor, am fost ales preºedintele României. Acest vot mã obligã o datã mai mult sã respect ceea ce am afirmat cu prilejul lansãrii mele la candidatura supremã în stat ºi sã-i asigur încã o datã pe cetãþenii þãrii cã voi fi preºedintele tuturor românilor, un preºedinte puternic, imparþial, activ, care se va pune 24 de ore din 24 la dispoziþia naþiunii române. Aceasta este promisiunea mea faþã de poporul român. Vã asigur cã urmãtorii cinci ani din mandatul prezidenþial vor fi ani în care România va deveni o altã þarã, o þarã funcþionalã prin aplicarea ºi respectarea legilor, o þarã performantã prin oamenii ei. Naþiunea românã are nevoie de un preºedinte care sã o reprezinte cu demnitate, sã lucreze cot la cot cu instituþiile statului pentru a scoate România de sub sceptrul sãrãciei ºi al corupþiei. Voi considera cã mi-am îndeplinit mandatul dacã voi reuºi sã coagulez întregul popor în jurul obiectivelor de politicã internã ºi externã. Nu putem sã vorbim de integrare cu demnitate în Uniunea Europeanã dacã nu rezolvãm problemele majore ale României: corupþia ºi sãrãcia.

22

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

II. Discutarea textului

1. Precizeazã care este auditoriul cãruia se adreseazã vorbitorul? 2. Subliniazã formulele de adresare utilizate ºi explicã varietatea lor. 3. Formuleazã ideea principalã a fiecãrui fragment. 4. Alcãtuieºte douã enunþuri în care sã ilustrezi sensurile diferite ale cuvintelor ,,a investi" ºi ,,a învesti". 5. Rosteºte discursul imaginându-þi cã eºti în ipostaza preºedintelui. 6. Discutaþi în douã grupe. Discutaþi ºi notaþi idei legate de urmãtoarele afirmaþii: ­ grupa întâi: ,,Democraþia înseamnã libertate". ­ grupa a doua: ,,Politica e eternã, puterea e trecãtoare". 7. Ordonaþi ideile într-un text pe care sã-l rostiþi în faþa colegilor într-un monolog de 2-3 minute.

Nu uita!

În timpul prezentãrii, vorbitorul trebuie sã cuprindã cu privirea întregul auditoriu, sã observe reacþiile publicului ºi sã-ºi adapteze discursul la acestea.

Aflã mai mult!

Discursul este o formã a monologului. Monologul presupune vorbirea în faþa unui interlocutor, dar care este doar pasiv, nu intrã în interacþiune verbalã cu emiþãtorul. Pentru redactarea monologului þine seama de: ­ organizarea ideilor în introducere, cuprins ºi încheiere; ­ adecvarea la auditoriu ºi la scopul comunicãrii (simplã informare a ascultãtorilor sau încercare de convingere de adevãrul afirmaþiei); ­ alege argumentele potrivite fiecãrei idei; ­ ordoneazã argumentele în funcþie de importanþa lor. Pentru susþinerea monologului þine seama de urmãtoarele: ­ introducerea are rolul de a capta atenþia auditoriului, inclusiv prin stabilirea unui contact vizual cu ascultãtorii; ­ expunerea ideilor trebuie sã fie nuanþatã; accentuaþi cuvintele-cheie, nu vorbiþi monoton, adaptaþi intonaþia ºi volumul vocii la situaþia concretã; ­ foloseºte gesturi ºi mimicã prin care sã evidenþiaþi mai bine mesajul; ­ încheierea trebuie sã ofere o concluzie convingãtoare.

Poþi rezolva singur

Ascultã discursurile colegilor tãi ºi evalueazã-le, dupã urmãtoarea grilã: Trãsãturile prezentãrii 1. Expunerea clarã ºi coerentã a ideilor 2. Adecvarea ideilor la temã 3. Corectitudinea ºi expresivitatea limbajului 4. Îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente non/paraverbale 5. Captarea atenþiei ascultãtorilor 6. Din oficiu 7. Total puncte Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3 2p. 2p. 2p. 2p. 1p. 1p. 10p.

Pentru portofoliul tãu

1. Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanþa liderilor de opinie în societate, ilustrând cu exemple din viaþa publicã. 2. Scrie un monolog destinat rostirii în faþa colegilor tãi de ºcoalã cu ocazia încheierii anului ºcolar.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

23

ARTA CONVERSAÞIEI

Autoevaluare

I

1. Noteazã trei idei pe care le-ai reþinut din lecþiile studiate în aceastã unitate. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. 2. Scrie trei cuvinte al cãror sens îþi este neclar sau necunoscut. .................................................................................. 3. Completeazã, în spaþiul liber, o trãsãturã specificã urmãtoarelor tipurilor de texte: ­ text dramatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ text nonliterar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Enumerã cinci tipuri de scrisori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................................................................. 5. Scrie adresa teatrului din localitatea ta sau din cea mai apropiatã localitate. .................................................................................. 6. Transformã replicile personajelor din textul de mai jos în vorbire indirectã. Domnul: Domnu-i acasã? Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o cãuta cineva, c-a plecat la þarã. D.: Dumneata spune-i c-am venit eu. F.: Nu pot, domnule. D.: De ce? F.: E încuiatã odaia. .................................................................................. 6. Completeazã enunþul de mai jos cu forma potrivitã a cuvintelor I-am telefonat ieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................. .................................. .................................. .................................. .................................. dintre paranteze: (George). (Ioana). (bunicul). (mama). (un prieten). (o colegã).

7. Scrie în spaþiul liber de lângã fiecare enunþ litera care corespunde stãrii/sentimentului exprimat de conjuncþia o: ­ O, asta e imposibil! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A. disperare ­ O! ce m-am lovit la picior! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B. dezacord ­ O, dar blugii aceºtia nu sunt scumpi! . . . . . . . . . . . . . . C. enervare ­ O, lasã-mã în pace cu teoriile tale! . . . . . . . . . . . . . . . . D. durere ­ O, Doamne, ajutã-mã! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E. confuzie F. satisfacþie 8. Corecteazã greºelile de punctuaþie ºi de ortografie din urmãtorul dialog: ­ Vino ºi tu Elena cu noi la teatru zice Maria entuziasmatã. A început noua stagiune. ­ O ce idee grozavã rãspunde Elena. Nam mai fost la teatru de anul trecut. ­ Nui aºa de greu sã ne organizãm intervine Paul. Eu voi cumpãra biletele iar voi stabiliþi locul ºi ora întâlnirii.

24

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Realitate ºi ficþiune

II

Trãim cu toþii în realitate, dar fiecare are ,,realitatea" lui. Cum putem cuprinde sensul general al realitãþii? Cum putem cunoaºte realitatea celorlalþi? Viaþa noastrã este prea scurtã ca sã putem avea toate experienþele de viaþã ale celorlalþi. Poate cã literatura a apãrut din dorinþa de a trãi experienþele pe care nu le-am putut avea. Literatura cuprinde opere literare care sunt create de scriitori pornind de la cunoaºterea realitãþii prin îmbinare cu imaginaþia. Astfel se naºte o altã realitate care nu este nici adevãratã, nici falsã, este o realitate ficþionalã. Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibile rãspunsuri. 1. Ce este realitatea? .................................................... .................................................... 2. Ce rol are imaginaþia în viaþa oamenilor? .................................................... .................................................... 3. Cum te raportezi la întâmplãrile pe care le vezi într-un film sau le citeºti într-o operã literarã? .................................................... .................................................... 4. Ce diferenþã este între imaginaþie ºi ficþiune? .................................................... .................................................... În aceastã unitate vei învãþa ce înseamnã: ­ persoana realã ºi personajul literar; ­ textul epic în versuri, fabula ºi personificarea; ­ balada ºi naraþiunea; ­ etapele acþiunii ºi mitul; ­ cuvântul ºi gramatica (fonetica, vocabularul, morfologia ºi sintaxa); ­ familia de cuvinte ºi câmpul lexical; ­ propoziþia, fraza ºi textul. Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãseºti rãspuns pe parcursul studierii textelor din aceastã unitate. .................................................... .................................................... .................................................... Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri ºi sã completezi rãspunsul gãsit. .................................................... .................................................... ....................................................

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

25

REALITATE ªI FICÞIUNE

Persoane ºi personaje

Pentru început

1. Realizeazã propria fiºã de identitate, completând spaþiile libere. Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele pãrinþilor . . . . . . . . Vârsta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Anul ºi data naºterii . . . . . . . . Naþionalitatea . . . . . . . . . . . . . Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domiciliul . . . . . . . . . . . . . . . . Înãlþime . . . . . . . . . . . . . . . . . . Greutate . . . . . . . . . . . . . . . . . . Culoarea ochilor . . . . . . . . . . . Culoarea pãrului . . . . . . . . . . . Calitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Defecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Profesia doritã . . . . . . . . . . . . . Pasiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Grupeazã informaþiile din fiºa de identitate în tabelul de mai jos: Detalii exterioare/fizice detalii interioare/sufleteºti/morale .......................... ......................... 3. Distribuie detaliile fizice ºi sufleteºti pe imaginea unui corp uman care sã te reprezinte (în mod simbolic). Scrie cu roºu trãsãturile vizibile, exterioare ºi cu negru/albastru, trãsãturile sufleteºti, care nu se vãd, dar se deduc.

1

Reþine!

Portretul fizic al unei persoane cuprinde toate trãsãturile ce þin de înfãþiºarea exterioarã ºi sunt vizibile, iar portretul sufletesc cuprinde trãsãturile ce se deduc din fapte, limbaj, atitudini. Portretul fizic este asemenea unei fotografii în care totul este vizibil, iar portretul sufletesc este ca adâncul unei ape în care se vede prea puþin din exterior.

Persoane ºi personaje

1. Scrie numele a trei persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Scrie numele a trei personaje literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Numeºte o asemãnare dintre persoanã ºi personaj? Tu eºti o persoanã sau un personaj? 4. Citeºte definiþiile din dicþionar a celor doi termeni: Persoanã, persoane, s.f. = individ al speciei umane, om considerat prin totalitatea însuºirilor sale fizice ºi psihice fiinþã omeneascã, ins (DEX) Personaj, personaje, s.n. = fiecare dintre persoanele care figureazã într-o operã literterarã, muzicalã, cinematograficã sau plasticã (DEX)

Aflã mai mult!

Persoana aparþine lumii reale, iar personajul aparþine lumii ficþionale (imaginate). Personajul literar este un homo fictus, adicã un om imaginat, creat de cãtre autor prin cuvinte. Identitatea lui nu este realã, ci ficþionalã, imaginarã. Asemenea unui robot, personajul literar se miºcã prin forþa cuvintelor ºi trãieºte doar în imaginaþia fiecãrui cititor. Creat dupã chipul ºi asemãnarea oamenilor reali, personajul nu este o persoanã, ci imaginea unei persoane.

5. Exprimã-þi pãrerea: cum crezi cã poate deveni o persoanã personaj; ce legãturã are personajul literar cu realitatea? 6. Lucraþi în perechi. Discutaþi despre legãtura dintre realitate ºi literaturã pornind de la o operã literarã cititã ºi ilustraþi cu trei exemple. 7. Lucraþi în trei grupe. Fiecare grupã va nota câte cinci motive pentru care preferã: ­ grupa întâi: personaje pozitive; ­ grupa a doua: personaje negative; ­ grupa a treia: personaje complexe.

26

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Substantive proprii ºi comune

1. Scrie numele personajelor din operele literare studiate pânã acum (O scrisoare pierdutã ºi Cãldurã mare). 2. Încercuieºte litera iniþialã ºi explicã de ce le-ai scris astfel. 3. Reciteºte fiºa de identitate de la începutul lecþiei ºi scrie pe douã coloane, în caietul tãu, substantivele comune ºi pe cele proprii. 4. Completeazã spaþiile libere cu litera ,,d" pentru a scrie cuvântul dalia ca substantiv comun sau propriu: ...alia din grãdina mea e înfloritã. ...alia culege flori. Îmi place mult aceastã ...alie înfloritã. Am plecat cu ...alia la plimbare. 5. Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numai formã de plural: oameni, cãrþi, zori, Bucegi. . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numai formã de singular: miere, cireadã, Ceahlãu, bou, fluture, sete. . . . 7. Identificã seria care conþine numai substantive comune: a. masã, Dunãre, pompier; b. Braºov, scenã, program; c. casã, teatru, animal. 8. Completeazã substantivele comune, dupã modelul de mai jos: Bucureºti/bucureºtean Cluj/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iaºi/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Oradea/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . România/ . . . . . . . . . . . . . . . . . Anglia/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Olanda/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . Franþa/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Reþine!

Personajele literare se împart, asemenea persoanelor reale, în personaje pozitive, negative ºi complexe (adicã se îmbinã aspectele pozitive cu cele negative; nimeni nu e perfect!)

Reaminteºte-þi!

Numele fiinþelor ºi ale obiectelor din lumea înconjurãtoare se numesc în gramaticã substantive. Substantivele proprii se scriu cu majusculã oriunde s-ar afla în propoziþie; substantivele comune se scriu cu majusculã doar la începutul propoziþiei, iar în rest se scriu cu iniþialã minusculã.

Poþi rezolva singur

1. Organizeazã agenda ta telefonicã dupã nume de familie/prenume/nume de flori care sunt ºi prenume de persoane. 2. Compune-þi acrostihul numelui tãu. Gãseºte câte o trãsãturã care sã te caracterizeze ºi sã înceapã cu o literã din numele/prenumele tãu. Iatã acrostihul prenumelui Paul, unul dintre prietenii tãi din aceastã carte: Puternic Atent Uituc Liber Ce a greºit Paul când a spus: ,,Acesta este acrostihul pronumelui meu?"

ªtiaþi cã?

Unele substantive comune pot deveni substantive proprii, iar altele au forme numai pentru singular sau plural.

Fii atent!

Substantivele formate de la nume de localitãþi sau þãri se scriu cu iniþialã minusculã.

Pentru portofoliul tãu

1. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care sã realizezi autoportretul, folosind informaþii din propria fiºã de identitate. Poþi sã intitulezi compunerea Autoportret în oglindã ºi sã ataºezi ºi o fotografie de-a ta. 2. Scrie o scurtã autoprezentare destinatã publicãrii pe internet pentru a forma un grup de discuþii pe o temã aleasã de tine.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

27

REALITATE ªI FICÞIUNE

Personaje ºi animale

Pentru început

2

Activitate în cinci grupe. Priviþi animalele din imaginea alãturatã ºi scrieþi trãsãturile prin care se individualizeazã ºi se aseamãnã cu tipuri umane din viaþa realã. Motivaþi.

Citeºte textul

Boul ºi viþelul de Grigore Alexandrescu Un bou ca toþi boii, puþin la simþire, În zilele noastre de soartã-ajutat, ªi decât toþi fraþii mai cu osebire, Dobândi-n cireadã un post însemnat. ­ Un bou în post mare? ­ Drept, cam ciudat vine, Dar asta se-ntâmplã în oricare loc: Decât multã minte, ºtiu cã e mai bine Sã ai totdeauna un dram de noroc. Aºa d-a vieþei veselã schimbare, Cum ºi de mândrie boul stãpânit, Se credea cã este decât toþi mai mare, Cã cu dânsul nimeni nu e potrivit. Viþelul atuncea, plin de bucurie, Auzind cã unchiul s-a fãcut boier, Cã are clãi sumã ºi livezi o mie: ,,Mã duc ­ zise-ndatã ­ niþel fân sã-i cer." Fãr-a pierde vreme, viþelul porneºte, Ajunge la unchiu, cearcã a intra; Dar pe loc o slugã vine ºi-l opreºte: ,,Acum doarme ­ zice ­ nu-l poci supãra." ­ ,,Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia datã Dupã-prânz sã doarmã! Obiceiul lui Era sã nu ºazã ziua niciodatã; Ãst somn nu prea-mi place, ºi o sã i-o spui." ­ ,,Ba sã-þi cauþi treaba, cã mãnânci trântealã; S-a schimbat boierul, nu e cum îl ºtii; Trebuie-nainte-i sã mergi cu sfialã, Priimit în casã daca vrei sã fii." La o mojicie atâta de mare, Viþelul rãspunde cã va aºtepta; Dar unchiul se scoalã, pleacã la plimbare, Pe lîngã el trece, fãr-a se uita. Cu mâhnire toate bãiatul le vede, Însã socoteºte cã unchiu-a orbit; Cãci fãrã-ndoialã nu putea a crede Cã buna lui rudã sã-l fi ocolit. A doua zi iarãºi, prea de dimineaþã, Sã-i gãseascã vreme, la dânsul veni: O slugã, ce-afarã îl vedea cã-ngheaþã, Ca sã-i facã bine, de el pomeni. ,,Boierule ­ zise ­ aºteaptã afarã Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu." ­ ,,Cine? a mea rudã? mergi de-l dã pe scarã. N-am astfel de rude, ºi nici voi sã-l ºtiu."

Discutarea textului

1. Împãrtãºeºte-le colegilor tãi din grup impresia dupã lectura acestui text. 2. Spune ce nelãmuriri ai. Adreseazã colegilor tãi/profesorului întrebãri, pentru a-þi clarifica eventualele nelãmuriri. 3. Reciteºte textul ºi precizeazã fragmentele în care apare vorbirea directã. 4. Subliniazã câte un vers în care este prezentã vocea celui care povesteºte (naratorul) ºi vocea personajelor.

28

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

5. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o consideri adevãratã, iar dacã o consideri greºitã, litera G. A G Boul a fost promovat într-o funcþie importantã datoritã calitãþilor sale. A G Viþelul merge sã-l felicite pe unchiul sãu pentru promovarea în funcþie. A G Servitorul boului nu îl lasã sã intre. A G Boul se preface cã nu îl vede pe viþel ºi trece pe lângã el. A G Viþelul se reîntoarce a doua zi ºi este primit de unchiul sãu. 6. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect: Textul este scris sub formã de: Personajele din text sunt: a. versuri; a. douã; b. prozã; b. trei; c. replici. c. patru. Întâmplãrile prezentate au loc: Întâmplãrile sunt povestite de: a. cândva, în trecut; a. personaje; b. cândva, în viitor; b. povestitor / narator; c. în zilele noastre. c. autor. Boul întruchipeazã omul: Viþelul este tipul omului: a. modest; a. orgolios; b. încrezut; b. naiv; c. naiv. c. certãreþ. 7. Ordoneazã enunþurile urmãtoare pentru a respecta succesiunea întâmplãrilor din text: Servitorul nu îl lasã pe viþel sã intre spunând cã stãpânul lui doarme. Viþelul se duce sã-i cearã fân. Viþelul aºteaptã, dar, când se trezeºte, unchiul lui nu îl bagã în seamã. Boul îi spune slugii sã-l alunge pe viþel. Un bou ocupã un post însemnat. A doua zi, sluga îl anunþã pe stãpân cã viþelul aºteaptã sã fie primit. 8. Gãseºte asemãnarea dintre întâmplãrile din aceastã fabulã ºi viaþa umanã. Identificã ºi citeºte strofa în care povestitorul stabileºte o legãturã între lumea animalelor ºi cea umanã. 9. Identificã morala/învãþãtura ce se poate extrage din aceastã operã literarã.

ªtiaþi cã?

Atribuirea de însuºiri umane animalelor sau obiectelor neînsufleþite se numeºte personificare.

Reþine!

Textul Boul ºi viþelul este un text literar (ficþional) care aparþine genului epic deoarece are o acþiune pusã pe seama unor personaje, iar întâmplãrile sunt povestite de narator. Textul este scris în versuri, prin îmbinarea naraþiunii cu dialogul. Personajele sunt animale personificate, astfel cã întruchipeazã tipuri ºi trãsãturi umane. Un asemenea text în care personajele sunt animale puse în situaþii omeneºti se numeºte fabulã. Fabula este scrisã de cãtre autor cu scopul de a satiriza vicii ºi defecte umane ºi de a transmite o moralã (o învãþãturã).

Poþi rezova în grup

1. Duelul avocaþilor. Lucraþi în patru grupe. Prima grupã va gãsi argumente prin care sã-l apere pe bou, iar a doua grupã, pe viþel. 2. Animalele ºi zodiile. Celelate douã grupe cautã într-un zodiac trãsãturile nativilor care sunt nãscuþi în zodii ce poartã nume de animale. Identificaþi acele trãsãturi specifice oricãrei zodii care sunt caracteristice boului ºi viþelului.

Pentru portofoliul tãu

Scrie pe o foaie 3 trãsãturi personale ºi identificã trei animale cu care te poþi asemãna. Adaugã aceastã observaþie la ,,cartea ta de vizitã". Dacã te-ai nãscut într-o zodie care are nume de animal, cautã trãsãturile ºi selecteazã-le pe acelea care crezi cã þi se potrivesc.

Nu uita!

Naraþiunea este un mod de expunere care cuprinde acþiune, personaje ºi narator.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

29

REALITATE ªI FICÞIUNE

Personaje ºi fapte

Pentru început

Discutaþi în grup. 1. Povestiþi o întâmplare în care animalele i-au ajutat pe oameni.

3

2. Ilustraþi cu exemple din realitatea cotidianã legãtura dintre oameni ºi animale. 3. Scrieþi, în cinci minute, un scurt text în care personajul sã fie un animal personificat. Reamintiþi-vã ce înseamnã personificarea ºi folosiþi-o în textul compus de voi.

Citeºte textul

Mioriþa Pe-un picior de plai, Pe-o gurã de rai, Iatã vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobãnei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean ªi unu-i vrâncean. Iar cel ungurean ªi cu ce-l vrâncean, Mãri, se vorbirã, Ei se sfãtuirã Pe l-apus de soare Ca sã mi-l omoare Pe cel moldovan, Cã-i mai ortoman ª-are oi mai multe, Mândre ºi cornute, ªi cai învãþaþi, ªi câni mai bãrbaþi, Dar cea mioriþã, Cu lânã plãviþã, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. ­ Mioriþã laie, Laie bucãlaie, De trei zile-ncoace Gura nu-þi mai tace! Ori iarba nu-þi place, Ori eºti bolnãvioarã, Drãguþã mioarã? ­ Drãguþule bace, Dã-þi oile-ncoace, La negru zãvoi, Cã-i iarbã de noi ªi umbrã de voi. Stãpâne, stãpâne, Îþi cheamã º-un câine, Cel mai bãrbãtesc ªi cel mai frãþesc, Cã l-apus de soare Vreau sã mi te-omoare Baciul ungurean ªi cu cel vrâncean! ­ Oiþã bârsanã, De eºti nãzdrãvanã, ªi de-a fi sã mor În câmp de mohor, Sã spui lui vrâncean ªi lui ungurean Ca sã mã îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Sã fiu tot cu voi; În dosul stânii Sã-mi aud cânii. Aste sã le spui, Iar la cap sã-mi pui Fluieraº de fag, Mult zice cu drag; Fluieraº de os, Mult zice duios; Fluieraº de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele-a rãzbate ª-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Sã nu le spui lor. Sã le spui curat Cã m-am însurat Cu-o mândrã crãiasã, A lumii mireasã; Cã la nunta mea A cãzut o stea; Soarele ºi luna Mi-au þinut cununa. Brazi ºi paltinaºi I-am avut nuntaºi, Preoþi, munþii mari, Paseri, lãutari, Pãserele mii, ªi stele fãclii! Iar dacã-i zãri, Dacã-i întâlni Mãicuþã bãtrânã, Cu brâul de lânã, Din ochi lãcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toþi întrebând ªi la toþi zicând: ,,Cine-a cunoscut, Cine mi-a vãzut Mândru ciobãnel, Tras printr-un inel? Feþiºoara lui, Spuma laptelui; Mustãcioara lui, Spicul grâului; Periºorul lui, Pana corbului; Ochiºorii lui, Mura câmpului?" Tu, mioara mea, Sã te-nduri de ea ªi-i spune curat Cã m-am însurat Cu-o fatã de crai, Pe-o gurã de rai. Iar la cea mãicuþã Sã nu spui, drãguþã, Cã la nunta mea A cãzut o stea, C-am avut nuntaºi Brazi ºi paltinaºi, Preoþi, munþii mari, Paseri, lãutari, Pãserele mii, ªi stele fãclii!

30

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Discutarea textului

1. Discutã cu colega ta/colegul tãu sentimentul pe care þi l-a provocat lectura textului. Ce anume te-a surprins sau te-a impresionat mai mult? De ce? 2. Explicã de ce nu este precizat autorul acestei opere literare. 3. Precizeazã genul literar în care se încadreazã textul. 4. Lucraþi în douã grupe. Pentru a înþelege mai bine textul orientaþi-vã dupã urmãtoarele întrebãri: ­ Care sunt personajele? ­ Unde se desfãºoarã întâmplãrile? ­ Când au loc întâmplãrile? ­ Ce se întâmplã? 5. Povestiþi oral acþiunea prezentatã în text.

Aflã mai mult!

Textul Mioriþa este o baladã popularã. Ca orice creaþie popularã, a fost transmisã pe cale oralã din cele mai vechi timpuri, are autor anonim (necunoscut). Balada este un tip de text epic (narativ) în versuri, în care este povestitã o întâmplare despre confruntarea dintre douã sau mai multe personaje. În popor, este cunoscutã ºi sub numele de cântec bãtrânesc.

Personajul ºi identitatea lui

Aºa cum ai observat, ciobãnaºul moldovean se confruntã cu o situaþie dificilã: ameninþarea cu moartea. Pentru a înþelege mai bine decizia pe care a luat-o ºi atitudinea în faþa morþii, reciteºte textul ºi aflã mai multe despre personaj. Orienteazã-te dupã urmãtoarea listã de întrebãri din fiºa de identitate a personajului: Ce ºtiu despre personaj? Date legate de familie Aspect fizic Obiceiuri Caracter Fapte Relaþii cu alte personaje Cum mã raportez la personaj?

ªtiaþi cã?

Acest text cunoaºte peste 1 000 de variante ºi este considerat semnificativ pentru viziunea poporului român asupra morþii.

Poþi rezolva singur

1. Explicã de ce personajele nu au nume (la fel ca în fabula Boul ºi viþelul). 2. Povesteºte o întâmplare în care invidia umanã a dus la fapte condamnabile.

Pentru portofoliul tãu

Discutã cu pãrinþii/preotul/profesorul de religie/prietenii despre destin ºi viaþa de dincolo de moarte. Scrie un text de 10-15 rânduri despre felul în care vezi legãtura dintre viaþã ºi moarte.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

31

REALITATE ªI FICÞIUNE

Curiozitate ºi tensiune

4

Reþine!

Ordonarea evenimentelor dintr-un film sau dintr-o operã literarã epicã are rolul de a grada desfãºurarea acþiunii ºi de a menþine curiozitatea privitorului/cititorului.

Pentru început

1. Discutaþi. Cum vã este menþinutã curiozitatea atunci când vizionaþi un film? Ce moment al acþiunii poate reprezenta imaginea alãturatã? 2. Lucraþi în douã grupe. Alegeþi filmul care v-a plãcut mai mult ºi notaþi principalele momente ale acþiunii, completând urmãtoarea schemã: ­ Situaþia iniþialã (loc, timp, personaje); ­ Intriga (evenimentul/evenimentele care declanºeazã acþiunea); ­ Desfãºurarea acþiunii (evenimentele la care ia parte eroul în vederea depãºirii situaþiei de crizã conþinute în intrigã); ­ Punctul culminant (momentul de maximã tensiune); ­ Deznodãmântul (rezolvarea situaþiei de crizã).

Aflã mai mult!

Balada Mioriþa este consideratã una dintre cele mai importante creaþii populare româneºti care, alãturi de altã baladã popularã, Monastirea Argeºului, ºi baladele culte Zburãtorul, scrisã de Ion Heliade Rãdulescu, ºi Traian ºi Dochia, scrisã de Gheorghe Asachi, prezintã patru mituri fundamentale care definesc modul de a fi/de a trãi al poporului român. ,,Patru mituri sunt nutrite din ce în ce mai mult de mediile literare, tinzând a deveni pilonii unei tradiþii autohtone. Mioriþa, istoria ciobanului care voieºte a fi înmormântat lângã oile sale, simbolizeazã existenþa pastoralã a poporului român ºi exprimã viziunea [...] asupra morþii la individul român. (George Cãlinescu, Istoria literaturii române, Compendiu, 1968)

Etapele acþiunii

1. Revedeþi cele douã texte epice studiate: fabula Boul ºi viþelul ºi balada Mioriþa. Prima grupã va nota momentele acþiunii din fabulã, iar a doua grupã, din baladã. Fiecare grupã va prezenta în faþa clasei momentele subiectului/etapele acþiunii identificate în fiecare operã literarã. 2. Argumentaþi de ce balada nu are un deznodãmânt. Discutaþi pornind de la urmãtoarele repere: ­ crima este ipoteticã, doar o intenþie a celorlalþi doi ciobani; ­ autorul anonim nu doreºte sã insiste asupra ideii de crimã în lumea pãstorilor, ci pe modul în care omul se raporteazã la moarte; ­ pentru mesajul textului este important ceea ce simte ºi gândeºte ciobãnaºul moldovean despre moarte ºi nu crima în sine. 3. Imaginaþi un posibil deznodãmânt al baladei.

32

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Mitul

1. Precizeazã cel puþini douã teorii referitoare la viaþa de dupã moarte. 2. Lucraþi în trei grupe. Prima grupã va citi versurile din balada Mioriþa despre viziunea ciobãnaºului asupra morþii. A doua grupã va citi versurile din textul A iar a treia grupã, proverbele din textul B. Discutaþi ºi notaþi ideile care se desprind din aceste texte referitoare la viaþã ºi moarte. Elementul comun al celor trei texte este faptul cã trateazã aceeaºi temã. A Cã tot ce eºti ºi tot ce poþi, Pãrere-i tot dacã socoþi ­ De mori târziu ori mori curând, De mori sãtul, ori mori flãmând, Totuna e! ªi rând pe rând Ne ducem toþi! [...] Nu cerceta aceste legi, Cã eºti nebun când le-nþelegi! Din codru rupi o rãmurea, Ce-i pasã codrului de ea! Ce-i pasã unei lumi întregi De moartea mea! (George Coºbuc, Moartea lui Fulger) B ­ Moartea poate fi asemãnatã cu linia orizontului, care nu este un sfârºit, ci doar o limitã a vederii noastre. ­ Cine a învãþat sã trãiascã, ºtie ºi cum sã moarã. ­ Moartea nu este un punct final, ci doar o virgulã în povestea vieþii. ­ Când murim, lãsãm în urmã tot ce avem ºi luãm cu noi tot ceea ce suntem. ­ Concepþia despre moarte va determina filosofia cu privire la viaþã. ­ Când te-ai nãscut, toþi rãdeau, iar tu plângeai. Trãieºte viaþa în aºa fel încât atunci când vei muri tu sã zâmbeºti, iar ceilalþi sã plângã. (Proverbe despre viaþã ºi moarte)

Reþine!

Mitul este o naraþiune fabuloasã despre originea universului ºi a fenomenelor naturii, despre zei ºi eroi legendari. Personajele mitice sunt fãpturi supranaturale care au caracter simbolic: zei, semizei, eroi (Balaurul, Moartea, Zmeul, Fãt-Frumos, Muma-Pãdurii, Zburãtorul, Meºterul Manole, în cultura românã ­ Prometeu, zeul care a adus focul pe pãmânt, în mitologia greacã etc.). Miturile reprezintã prima treaptã a cunoaºterii, eforturile omului de a stabili, prin intuiþie, marile adevãruri ale lumii.

Reþine!

Tema reprezintã aspectul general/ideea centralã la care se referã un text literar sau nonliterar. Existã teme care apar frecvent ilustrate în literaturã: prietenia, dragostea, moartea, rãzboiul, istoria, natura, copilãria, satul, oraºul, destinul etc.

Pentru portofoliul tãu

Scrie o povestire cu titlul Etapele vieþii mele, valorificând cele cinci momente ale acþiunii. Poþi considera naºterea ta expoziþiunea. Continuã pânã la deznodãmânt, încercând sã scrii ºi povestea vieþii pe care n-ai trãit-o încã. Aceastã povestire poate constitui o filã din jurnalul tãu.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

33

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (I)

5

Aflã mai mult!

Omul se distinge de toate celelate organisme vii prin faptul cã se poate exprima articulat, prin cuvinte pe care le putem numi ,,pâinea noastrã cea de toate zilele". Prin capacitatea omului de a se exprima, de a oglindi lumea în cuvânt ºi de a înmagazina în cuvinte propria cunoaºtere, este posibilã evoluþia fiinþei umane, a societãþii ºi a cunoaºterii. Altfel spus, fãrã cuvânt gândirea nu poate exista. Cuvântul este un dar de preþ prin care oamenii comunicã ceea ce gândesc, ce simt, ce îºi imagineazã. Literatura este arta cuvâtului, adicã arta de a crea lumi posibile prin cuvânt, iar scriitorul este asemenea demiurgului care a întemeiat lumea prin cuvânt.

Pentru început

1. Citeºte au atenþie urmãtorul fragment biblic. Pentru a înþelege importanþa cuvântului în constituirea universului ºi a existenþei umane. Ai aflat ce sunt miturile. Acum vei afla cã unul dintre miturile fundamentale ale omenirii este cuvântul. I.1. La început a fãcut Dumnezeu cerul ºi pãmântul. 2. ªi pãmântul era netocmit ºi gol. Întuneric era deasupra adâncului ºi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. 3. ªi a zis Dumnezeu: ,,Sã fie luminã!" ªi a fost luminã. 4. ªi a vãzut Dumnezeu cã este bunã lumina, ºi a despãrþit Dumnezeu lumina de întuneric. 5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuã, iar întunericul l-a numit noapte. ªi a fost searã ºi a fost dimineaþã: ziua întâi. (Biblie, cap. Facerea) II.1. La început a fost Cuvântul ºi Cuvântul era la Dumnezeu ºi Dumnezeu era Cuvântul" (Evanghelia dupa Ioan 1:1) 2. Subliniazã enunþul prin care se exprimã forþa divinã a cuvântului. 3. Selecteazã cuvintele prin care divinitatea a numit primele forme de existenþã a lumii, aºa cum o cunoaºtem ºi noi astãzi?

Reþine!

Sensul cuvântului este acelaºi, dar succesiunea literelor care constituie cuvântul este diferitã în fiecare limbã. Cuvântul este alcãtuit din formã ºi sens ºi este un semn pentru lucrurile concrete ºi abstracte din lumea în care trãim.

Ce este cuvântul?

1. Deseneazã un copac ºi scrie toate cuvintele care ºtii cã denumesc acest obiect în mai multe limbi; ex.: copac, tree etc. 2. Scrie 5 cuvinte care denumesc lucruri concrete ºi 5 cuvinte care denumesc lucruri abstracte.

34

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Ce este limba?

Lucraþi în patru grupe. 1. ,,Cunoaºterea cuvintelor duce la cunoaºterea lucrurilor" este o propoziþie celebrã spusã de un filosof renumit al antichitãþii ­ Platon. Pentru a demonstra acest adevãr, realizaþi urmãtorul experiment: fiecare grupã va trebui sã foloseascã urmãtoarele patru cuvinte: sintaxã, morfologie, foneticã, lexic. Scrieþi un text de douã-trei enunþuri cu aceste cuvinte chiar dacã nu le cunoaºteþi sensul. Apelaþi apoi la un dicþionar ºi scrieþi sensul acestor cuvinte. Scrieþi din nou un scurt text care sã îmbine aceste cuvinte, dar respectând sensul acestora. Folosiþi-vã imaginaþia! 2. Precizaþi rolul unui dicþionar ºi explicaþi adevãrul vorbelor lui Platon prin observaþiile voastre. 3. Desenaþi un copac mare a cãrui coroanã sã o împãrþiþi în patru. Închipuiþi-vã cã acest ,,copac al limbii" este pomul cunoaºterii din Grãdina Edenului. În acest copac veþi aºeza: fonetica, lexicul/vocabularul, morfologia ºi sintaxa, care denumesc principalele domenii de studiu ale limbii. Puteþi vorbi astfel de un copac fonetic, lexical, morfologic ºi sintactic, care formeazã copacul mai mare al limbii române.

Reþine!

Fonetica este ºtiinþa care studiazã sunetele/literele, silaba, despãrþirea cuvintelor în silabe, hiatul, diftongul, triftongul, accentul. Cunoaºterea acestora te ajutã sã pronunþi ºi sã scrii corect cuvintele.

Cuvântul scris ºi cuvântul auzit

1. Scrieþi alfabetul pe tablã ºi spuneþi, pe rând, cuvinte care încep cu litere din alfabet. Precizaþi care sunt consoane ºi care sunt vocale ºi care este diferenþa dintre ele. 2. Exemplificaþi, subliniind în urmãtoarele cuvinte sunetele care nu se transcriu printr-o singurã literã: cheamã, cer, chiar, ger, Giurgiu, ghimpe, fragi, unghi, cioban. 3. Identificaþi sunetele prin care se rosteºte litera ,,x" în urmãtoarele cuvinte: extemporal, exerciþiu, lux, maxilar, existenþã. 4. Atunci când scriem, este important sã cunoaºtem regulile de despãrþire în silabe pentru a putea scrie cuvintele la sfârºit de rând. Imaginaþi-vã cã trebuie sã despãrþiþi în silabe cuvintele: masã, carte, patru, afla, punctuaþie, zoologie, poezie, soare, lãcrimioarã. Scrieþi fiecare cuvânt, conform regulii pe care aþi aplicat-o: R1: VCV=V-CV: . . . . . . . . . . . . . R5: CVVC: CV-VC: . . . . . . . . . . R2: VCCV=VC-CV: . . . . . . . . . . R6: CVSvCV=CVSv-CV: . . . . . R3: VCCV=V-CCV: . . . . . . . . . . R7: CSvSvVCV: CSvSvV-CV: . R4: VCCCV=VCC-V . . . . . . . . . 5. Acentuaþi diferit cuvintele: acele, torturi, copii, hainã ºi observaþi schimbarea sensului. Daþi ºi voi câteva exemple care sã ilustreze accentuarea diferitã a cuvintelor.

ªtiaþi cã?

Într-o silabã nu poate exista decât o vocalã. Grupul format din vocalã ºi semivocalã întro silabã se numeºte diftong, iar cel format dintr-o vocalã ºi douã semivocale se numeºte triftong. Hiatul este format din douã vocale alãturate care se despart în silabe diferite.

Pentru portofoliul tãu

ªtii cât de veche este scrierea ºi când a apãrut alfabetul? Informeazã-te de la profesorul de istorie, dintr-o enciclopedie sau cãutã pe internet. Scrie un text de 10-15 rânduri despre apariþia scrisului ºi a alfabetului.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

35

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (II)

Pentru început

6

Lucraþi în trei grupe 1. Motivaþi de ce nu înþelegeþi toate cuvintele spuse de un vorbitor de limba românã sau citite într-un text. 2. Notaþi zece cuvinte pe care nu le-aþi înþeles în diverse situaþii de comunicare.

Citeºte textul

Doi oameni, cunoscuþi unul cu altul, cãlãtoreau odatã vara pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâini ºi celãlalt douã pâini. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei rãchiþi pletoase, lângã o fântânã cu ciuturã, scoate fiecare pâinile ce aveau ºi se pun sã mãnânce împreunã, ca sã aibã mai mare poftã de mâncare. (Ion Creangã, Cinci pâini)

Aflã mai mult!

Vocabularul sau lexicul limbii române cuprinde toate cuvintele care existã sau au existat cândva în limbã. Nici un vorbitor de limba românã nu cunoaºte toate cuvintele. Cuvintele cunoscute de toþi vorbitorii fac parte din vocabularul fundamental care este format din cuvinte de origine latinã în proporþie de 60%, iar restul de 40% sunt de diferite origini. Restul cuvintelor formeazã masa vocabularului care constituie aproape 90% din cuvintele limbii române ºi cuprinde: termeni tehnici din diferite domenii, cuvinte vechi (arhaisme) sau folosite numai în anumite regiuni (regionalisme), cuvinte folosite doar de anumite categorii sociale ºi profesionale (jargon) sau cuvinte convenþionale întrebuinþate de anumite grupuri sociale pentru a nu fi înþeleºi de restul societãþii (argou).

Vocabularul limbii române

Identificã din textul dat cuvintele care aparþin vocabularului fundamental.

Oameni ºi cuvinte

1. Alcãtuieºte trei dialoguri între persoane care aparþin unor medii diferite: ­ luptãtori din oastea lui ªtefan cel Mare; ­ persoane care locuiesc în zona ruralã; ­ specialiºti într-un anumit domeniu (medic, judecãtor etc.). 2. Subliniazã cuvintele pe care le consideri specifice acestor vorbitori ºi introdu-le în urmãtorul tabel: Cuvintele luptãtorilor = cuvinte vechi/arhaisme Cuvintele persoanelor dintr-o anumitã regiune= regionalisme Cuvintele specialiºtilor = termeni de specialitate/cuvinte noi/neologisme

3. Reciteºte textele Mioriþa, Boul ºi viþelul, studiul lui George Cãlinescu despre mituri. Selecteazã cuvinte care se pot încadra în categoria arhaismelor, a regionalismelor ºi a neologismelor. Explicã de ce autorii acestor texte au folosit asemenea cuvinte.

Dialogul formal ºi informal

Lucraþi în perechi. Reproduceþi un dialog pe o anumitã temã aºa cum vorbiþi în mod obiºnuit între voi. Transformaþi dialogul obþinut pentru a reproduce o conversaþie cu profesorul vostru/profesoara voastrã. Comparaþi cele douã dialoguri ºi discutaþi în ce constau diferenþele.

36

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Citeºte textul

Un pedagog de ºcoalã nouã (fragment) de I.L. Caragiale Marius Chicoº Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, ºi-a început cariera printr-o memorabilã conferenþã didacticã. [...] ,,Onorat aughitoriu, Vom cãuta sã ne roskim astãzi ghespre metoda ghe a prãda grãmakica în jenãre ºi apoi numai doarã ghespre metoda intuikivã ºi ghespre rãspunsurile neapãrake, neþãsitake ghe lojica lucrului, amãsurat inkelijinþii ºcolerului!" Pedagogul: No! ce-i grãmakica? ªcolerul: Grãmakica iaste... Pedagogul: No cã-z ce iaºte? cã-z doar nu iaºte vun lucru mare. ªcolerul numai apoi se rãculeje ºi rãspunghe: grãmakica iaºte o ºtiinþã ghespre cum lucrã limba ºi lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere. Pedagogul: Bravo, mã! prostovane! (îi zic aºe doarã nu spre admoniþiune, ci spre înghemn ºi încurajare). sã-i dau ilustrãþiunea keoriei)...

Reþine!

Cuvintele sunt asemenea oamenilor care le rostesc. Unele sunt bãtrâne (arhaismele), altele sunt tinere (neologismele), iar altele ,,locuiesc" numai în anumite zone

ªtiaþi cã?

Unii scriitori au ridiculizat modul nepotrivit de a vorbi al personajelor. Scriitorul I.L.Caragiale este un maestru în realizarea comicului datorat folosirii nepotrivite a limbajului.

Discutarea textului

1. Identificã toate cuvintele care nu sunt scrise corect ºi scrie-le conform normelor limbii române literare. 2. Subliniazã cuvintele pe care le consideri neologisme. De unde poþi afla sensul lor?

Nu uita!

Libertatea de folosire a cuvintelor este limitatã de contextul comunicãrii ºi de relaþiile dintre vorbitori. Existã contexte formale, publice, în care persoanele manifestã o politeþe reciprocã. Limbajul respectã normele de adresare ºi de exprimare proprii limbii literare. Existã însã ºi contexte informale, familiare (între prieteni, rude, persoane apropiate) când limbajul este folosit colocvial, nepretenþios, permiþând amestecul de arhaisme sau regionalisme, formule de adresare amicale.

Sinonime. Antonime. Omonime

Lucraþi în trei grupe. Completaþi urmãtorul tabel cu tipuri de cuvinte care sã respecte cerinþele date: Cuvinte cu sens asemãnãtor ºi formã diferitã = sinonime pedagog = conferinþã = ºcolar = Cuvinte cu sens opus ºi formã diferitã = antonime mare = rãspunde = superior = Cuvinte cu sens diferit ºi aceeaºi formã = omonime limba = corpul = operã=

Poþi rezolva singur

1. Scrie propoziþii în care sã ilustrezi sensul omonimelor: toc, poartã, car, broascã. 2. Scrie trei propoziþii în care sã foloseºti antonime pentru a descrie trãsãturi personale prin opoziþie cu cele ale colegului de bancã. 3. Deseneazã ,,copacul lexical" ºi scrie toate tipurile de cuvinte care alcãtuiesc vocabularul limbii române.

Reþine!

Pentru a afla sensul unui cuvânt, consultã Dicþionarul explicativ al limbii române sau Dicþionarul de sinonime.

Pentru portofoliul tãu

Noteazã zece cuvinte auzite la ºcoalã/la televizor/pe stradã al cãror sens nu îl cunoºti. Cautã sensul lor în dicþionarul explicativ sau în cel de sinonime.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

37

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (III)

Pentru început

1. Enumerã elementele prin care poþi demonstra apartenenþa la familia ta? 2. Deseneazã un copac care sã reprezinte ,,arborele familiei" tale.

7

Citeºte textul

ARTICOLUL 48 ­ Familia (1) Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între soþi, pe egalitatea acestora ºi pe dreptul ºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor. (2) Condiþiile de încheiere, de desfacere ºi de nulitate a cãsãtoriei se stabilesc prin lege. Cãsãtoria religioasã poate fi celebratã numai dupã cãsãtoria civilã. (3) Copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în faþa legii cu cei din cãsãtorie. (Constituþia României, 2003)

ªtiaþi cã?

Relaþia dintre subiect ºi predicat este asemãnãtoare cu cea de egalitate dintre soþi într-o familie? (reciteºte alineatul 1 din articolul 48 din Constituþie). În gramaticã, relaþia dintre subiect ºi predicat se numeºte acord. Dezacordul este echivalent cu un ,,divorþ sintactic"!

Discutarea textului

1. 2. 3. 4. Care sunt informaþiile noi pe care le-ai aflat despre statutul familiei? Cum este structurat acest text? De ce? De ce textul se încadreazã în categoria textelor nonliterare? Cum se numeºte un text extras din Constituþia României?

Familia de cuvinte

1. Citeºte urmãtoarea listã de cuvinte ºi spune prin ce se aseamãnã: familie, familist, nefamilist, familial, nefamilial. 2. Subliniazã grupurile de litere adãugate la cuvântul de bazã familie. 3. Explicã legãtura familiei de cuvinte cu cea umanã? Lucraþi în patru grupe 4. Scrieþi familia lexicalã a cuvintelor: pãmânt, copil, lege, condiþie ºi subliniaþi prefixele ºi sufixele. 5. Identificaþi cuvintele derivate din articolul de lege despre familie, reprodus mai sus. 6. Revedeþi textele de la paginile anterioare ºi selectaþi câte trei cuvinte derivate.

Aflã mai mult!

Familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obþinute prin derivare sau prin alte procedee de la un cuvânt de bazã. Aceste cuvinte sunt înrudite ca sens. Cuvintele formate de la un cuvânt de bazã se numesc cuvinte derivate. Derivarea se realizeazã cu prefixe ºi sufixe.

Câmpul lexical

1. Imaginaþi-vã o nuntã/o reuniune de familie ºi scrieþi gradele de rudenie între persoanele care participã. 2. Numiþi relaþiile de rudenie naturale (de sânge) ºi cele care sunt realizate prin alianþã.

38

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

3. Precizaþi legãtura dintre urmãtoarele cuvinte: elev, profesor, lecþie, tablã, notã, clasã. 4. Scrieþi cât mai multe nume de flori, de fructe, de legume, de copaci. 5. Explicaþi diferenþa dintre o familie lexicalã ºi un câmp lexical.

Reþine!

Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparþin aceluiaºi domeniu ºi care au trãsãturi de sens comune.

Pãrþile de vorbire. Pãrþile de propoziþie

Lucraþi în perechi. 1. Citiþi urmãtoarea listã de cuvinte: familie, niºte, frumos, doi, cu, eu, ºi, acolo, vai, vorbeºte; Construiþi propoziþii cu fiecare cuvânt pentru a demonstra dacã îºi schimbã forma în vorbire. Ex. familie: Membrii familiei sunt la masã. Este o reuniune de familie. Familia mea este numeroasã ºi are relaþii de prietenie cu multe familii. Proprietatea tuturor familiilor este garantatã prin lege. 2. Grupaþi cuvintele în tabelul de mai jos în funcþie de modul cum se comportã în vorbire (dacã îºi schimbã sau nu forma). Pãrþi de vorbire care îºi schimbã forma = pãrþi de vorbire flexibile Pãrþi de vorbire care nu îºi schimbã forma = pãrþi de vorbire neflexibile

3. Amintiþi-vã denumirea pãrþilor de vorbire învãþate ºi completeazã ,,copacul morfologic" al gramaticii prin distribuirea cuvintelor de la punctul 1. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Pãrþile de vorbire flexibile substantiv = articol = adjectiv = numeral = pronume = verb = pãrþile de vorbire neflexibile 1. 2. 3. 4. adverb = prepoziþie = conjuncþie = interjecþie =

4. Ordonaþi urmãtoarele cuvinte pentru a alcãtui o propoziþie: unei, familii, stau, numeroase, la, împreunã, masã, membrii. 5. Precizaþi numãrul pãrþilor de propoziþie obþinute. Care sunt pãrþile de vorbire care nu îndeplinesc singure funcþie sintacticã? 6. Completaþi ,,copacul sintactic" de mai jos cu pãrþile de propoziþie obþinute: Pãrþile principale de propoziþie Pãrþile secundare de propoziþie 1. subiectul = 1. atributul = 2. predicatul = 2. complementul =

Poþi rezova în grup

1. Realizaþi câmpul lexical al cuvântului limbã, notând toate informaþiile pe care le-aþi aflat în acest capitol. 2. Discutaþi despre asemãnarea dintre modul de organizare a oamenilor ºi a cuvintelor ºi stabiliþi asemãnãrile.

Pentru portofoliul tãu

Scrie un text despre importanþa familiei în viaþa oamenilor ºi... a cuvintelor. PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

39

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (IV)

8

Reþineþi!

Pentru a construi un mesaj, cuvintele trebuie ordonate, simpla lor alãturare creeazã mesaje întâmplãtoare sau lipsite de sens prin care oamenii nu s-ar putea înþelege. Pentru a comunica este necesar sã ordonãm cuvintele în propoziþii, propoziþiile în fraze ºi frazele în text. Propoziþia este o comunicare cu un singur predicat. Propoziþia simplã este alcãtuitã din pãrþile principale de propoziþie, iar propoziþia dezvoltatã cuprinde ºi pãrþi secundare de propoziþie.

Pentru început

Lucraþi în patru grupe. 1. Luaþi un articol dintr-un ziar/revistã etc. ºi decupaþi cuvintele dintr-un paragraf. Amestecaþi-le ºi puneþi-le într-un recipient. Extrageþi apoi pe rând cuvinte ºi aºezaþi-le în ordinea extrasã. Ce observaþi? 2. Construiþi o propoziþie formatã din subiect ºi predicat. 3. Adãugaþi atribute ºi complemente. 4. Explicaþi ce nu este corect în urmãtoarele propoziþii. Oamenii vorbeºte. Cuvintele sunt vie.

Citeºte textul

Cuvântul ,,comunitate" vine din latinescul ,,communeo" ºi înseamnã ,,a pune împreunã, a aduce împreunã". De aici tragem concluzia cã aceastã ,,comunitate" umanã nu înseamna a pune oamenii împreunã ca pe niºte cartofi într-un sac, fãrã relaþie unul cu altul. Într-o comunitate, oamenii dezvoltã metode de comunicare prin care se dezvoltã ei înºiºi. De aici avem limbajul. L. Wittgenstein afirma cã fãrã limbaj omul nu ar putea vieþui. Mai mult, dacã nu ºi-ar dezvolta limbajul în cadrul unei comunitãþi, ar fi acelaºi lucru. Un om care îºi fãureºte propriul limbaj nu va fi înþeles de nimeni. La fel se întâmplã când mergi într-o þarã strãinã. Vezi oamenii în jurul tãu comunicând, dar tu nu înþelegi limba. Nu poþi spune cã ei nu se înþeleg, cel care nu înþelege eºti tu. ªi nu poþi face nimic altceva pânã nu inveþi limba þãrii respective. L. Wittgenstein spune: ,,Dacã un leu ar putea vorbi, nimeni nu l-ar înþelege". [...] O altã povestire vine din cartea lui Andrei Pleºu, ,,Limba pãsãrilor". Aici este vorba despre un ,,experiment" al lui Alexandru cel Mare. Acest important lider era foarte interesat în ceea ce priveºte limbajul ºi comunicarea. Se spune cã, la un moment dat, ar fi poruncit ca un prunc abia nãscut sã fie închis într-o camerã a palatului sãu, nepermiþându-i-se nimãnui sã intre, numai celei care îi dãdea hrana ºi îi schimba hãinuþele, ºi aceasta neavând voie sã îl alãpteze sau sã-i vorbeascã. Dupã o perioadã de doi ani, copilul a murit. În tot acest timp el a avut parte de hranã ºi de îmbrãcãminte, însã nu a avut nici un contact cu vreo altã persoanã. Nu i s-a vorbit ºi nici nu i s-a arãtat afecþiune. Lipsa limbajului l-a omorât. În comunitate, omul are acces la dragoste, la afecþiune [...], are acces la limbaj, la comunicare, acestea fiind mijloacele desãvârºirii sale ca individ. Comunitatea nu îi rãpeºte omului dreptul la o identitate, nu îl face mai puþin unic ºi irepetabil. Omul este unic, inconfundabil ºi irepetabil, dar, în acelaºi timp, este ºi o verigã a lanþului neîntrerupt al umanitãþii, un membru al marii comunitãþi umane. [...] Limbajul este podul de legãturã între aceste unice, ºi totodatã aceleaºi, persoane: oamenii. (Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãþii, Daniel Dinescu, articol publicat pe internet la 20.05.2004, la adresa http://www.poezie.ro/)

40

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Discutarea textului

1. Precizeazã rolul limbajului pentru oameni. Ilustreazã cu exemple din text. 2. Explicã de ce nu poate avea fiecare om ,,limba lui". 3. Exprimã-þi pãrerea despre ,,experimentul" lui Alexandru cel Mare.

Reþine!

Nici cuvintele ,,nu trãiesc" izolate. Legãtura dintre ele este realizatã prin prepoziþii ºi conjuncþii.

Prepoziþia ºi conjuncþia

1. Extrage propoziþiile simple din primul ºi din ultimul enunþ al textului. Ce observi? 2. Adaugã ºi pãrþile secundare de propoziþie ºi explicã modificarea. 3. Precizeazã ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate ºi rolul lor în propoziþie: ­ Cuvântul ,,comunitate" vine din latinescul commune. ­ Într-o comunitate, oamenii dezvoltã metode de comunicare. ­ Acest important lider era foarte interesat în ceea ce priveºte limbajul ºi comunicarea. 4. Delimiteazã propoziþiile din urmãtoarele fraze ºi precizeazã rolul cuvintelor puse în chenar. ­ Vezi oamenii în jurul tãu comunicând, dar tu nu înþelegi limba. ­ De aici tragem concluzia cã aceastã ,,comunitate" umanã nu înseamnã a pune oamenii împreunã ca pe niºte cartofi într-un sac, fãrã relaþie unul cu altul.

Aflã mai mult!

Prepoziþiile au rolul de a marca relaþia de subordonare a complementului ºi a atributului faþã de cuvâtul determinat (termenul regent). Conjuncþiile au rolul de a marca relaþia de coordonare între pãrþile de propoziþie de acelaºi fel ºi se numesc conjuncþii coordonatoare (de exemplu: ºi, dar, iar, însã, ci, sau, ori, fie). Conjuncþia are rol de legãturã ºi în frazã, legând propoziþii de acelaºi fel (principale sau subordonate). Acestea se numesc conjuncþii coordonatoare. Existã ºi conjuncþii subordonatoare, care marcheazã relaþia de subordonare a propoziþiei subordonate de regenta ei (de exemplu: sã, dacã, cã, încât, deºi).

Ce este un text?

1. Priveºte textul citat ºi observã cum sunt organizate frazele. Marcheazã alineatele ºi paragrafele. Care este elementul esenþial pe care trebuie sã îl îndeplineascã un text? 2. Enumerã tipurile de texte pe care le-ai citit în lecþiile de pânã acum, dar ºi în viaþa de zi cu zi.

Poþi rezova în grup

Lucraþi în douã grupe 1. Scrieþi un text de 10 rânduri în care sã folosiþi cuvintele comunitate, limbaj, comunicare, cunoaºtere. 2. Realizaþi un poster în care în care sã cuprindeþi cel puþin cinci sfaturi pentru a scrie un text bun.

Reþine!

Textul reprezintã o succesiune logicã ºi coerentã de cuvinte, propoziþii, fraze prin care se comunicã idei. Dimensiunea textelor este variabilã, ele pot fi reproduse integral sau fragmentar. Succesiunea ideilor într-un text este marcatã de paragrafe ºi de aliniate.

Pentru portofoliul tãu

Alege o temã dintre cele discutate în aceastã unitate ºi scrie un text în care sã motivezi ce þi-a plãcut sau ce nu þi-a plãcut referitor la tema respectivã.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

41

REALITATE ªI FICÞIUNE

Autoevaluare

II

1. Noteazã douã idei care pe care le-ai reþinut din textele citite în aceastã unitate. .................................................................................. .................................................................................. 2. Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi. ...................................................... 3. Enumerã trei activitãþi din timpul lecþiilor care þi-au plãcut ºi motiveazã alegerea. . . . . . . . . . . . . . . .................................................................................. 4. Povesteºte, în 10-15 rânduri, o întâmplare personalã care te-a marcat. Foloseºte etapele acþiunii învãþate la lecþia 4. Scrie textul pe o coalã A4 ºi pãstrazã-l în portofoliul tãu. 5. Se dau urmãtoarele cuvinte: realitate, noroc, ghinion, accident, comunicare, proverb. Alcãtuieºte un text propriu, de 8-10 rânduri, în care sã integrezi cuvintele date. Pune un titlu potrivit textului pentru a evidenþia tema. 6. Completeazã spaþiile libere cu afirmaþia corectã: ­ Personajul aparþine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Fabula ºi balada sunt opere literare care aparþin genului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Mitul este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Fonetica, vocabularul, morfologia ºi sintaxa sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Pentru a comunica, cuvintele se ordoneazã în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect: ­ Cuvântul ,,ficþiune" însemnã: a. realitate; b. imaginaþie; c. realitate transfiguratã prin imaginaþie. ­ Fabula este o operã literarã care cuprinde o acþiune cu: a. animale personificate; b. întâmplãri fantastice; c. persoane reale. ­ Balada popularã este o creaþie care are autor: a. cunoscut; b. anonim; c. nu are autor. ­ Câmpul lexical cuprinde: a. numai sinonime; b. numai antonime; c. cuvinte din acelaºi domeniu. ­ Omonimele sunt cuvinte cu: a. formã diferitã ºi sens asemãnãtor; b. formã diferitã ºi sens opus; c. formã identicã ºi sens diferit,. 8. Desparte în silabe cuvintele: comunicare, cadru, afluent, punctuaþie: .................................................................................. 9. Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanþa comunicãrii, în care sã integrezi ortogramele: propriu-zis, ce-i, cine-i, sã-i.

42

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Feþele realitãþii

III

Chipurile oamenilor exprimã feþele realitãþii. Chipuri vesele, triste, disperate, visãtoare, mulþumite, aºa cum este ºi realitatea pe care o trãiesc. Literatura exprimã aceste feþe ale realitãþii. Trecutul, prezentul ºi viitorul se îmbinã în lumea ficþionalã în care regãsim crâmpeie din propria viaþã.

Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibile rãspunsuri: 1. Care sunt aspectele esenþiale ale realitãþii care pot deveni teme ale operelor literare? .................................................... 2. Câte ,,feþe" ai? Este vreo diferenþã între modul în care te autoapreciezi ºi modul în care te vãd cei din jurul tãu? Care este ,,faþa" ta realã? Scrie patru trãsãturi care te caracterizeazã .......................... ....................... .......................... ....................... 3. Cere-i colegului/colegei tale de bancã sã scrie ºi el/ea patru trãsãturi pe care le considerã semnificative cu privire la felul tãu de a fi .......................... ....................... .......................... ....................... În aceastã unitate vei afla despre: ­ întâmplãri din lumea necuvântãtoarelor; ­ întâmplãri care schimbã destinul uman; ­ rezumare; ­ anunþ ºi reclamã; ­ nucleul comunicãrii: verbul; ­ numeral; ­ autobiografie; ­ jurnal. Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãseºti rãspuns pe parcursul studierii textelor din aceastã unitate. .................................................... .................................................... .................................................... Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri ºi sã completezi rãspunsul gãsit. .................................................... .................................................... ....................................................

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

43

FEÞELE REALITÃÞII

Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I)

1

Pentru început

1. Scrie, în cinci minute, un text în care sã povesteºti o întâmplare pornind de la urmãtoarele cuvinte: o cãprioarã, iedul ei, pãdure. 2. Citeºte textul colegului/colegei de bancã ºi discutaþi asemãnãrile ºi deosebirile.

Citeºte textul

Cãprioara de Emil Gârleanu // Pe muºchiul gros, cald ca o blanã a pãmântului, cãprioara stã jos, lângã iedul ei. Acesta ºi-a întins capul cu botul mic, catifelat ºi umed, pe spatele mamei lui, ºi, cu ochii închiºi, se lasã dezmierdat. Cãprioara îl linge, ºi limba ei subþire culcã uºor blana moale, mãtãsoasã a iedului. // Mama îl priveºte, ºi-n sufletul ei de fugarnicã încolþeºte un simþãmânt stãruitor de milã pentru fiinþa fragedã cãreia i-a dat viaþã, pe care a hrãnit-o cu laptele ei, dar de care trebuia sã se despartã chiar azi, cãci vremea înþãrcatului venise de mult încã. ªi cum se uitã aºa, cu ochii îndureraþi, din pieptul cãprioarei scapã ca un muget înãbuºit de durere; iedul deschide ochii. // // Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioare ºi porneºte spre þancurile de stâncã din zare, printre care vrea sã-l lase rãtãcit. Acolo, sus, e pãzit ºi de duºmãnia lupului, ºi de iscusinþa vânãtorului, cãci pe muchiile prãpãstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi ºtiut ca lângã dânsa. Dar pânã la ele erau de strãbãtut locuri pline de primejdii. Cãprioara îºi azvârle picioarele în fugã fulgerãtoare, în salturi îndrãzneþe, sã încerce puterile iedului. ªi iedul i se þine voiniceºte de urmã; doar la sãriturile ameþitoare se opreºte câte o clipã, ca ºi cum ar mirosi genunea, apoi se avântã ca o sãgeatã ºi, behãind vesel, zburdã de bucurie pe picioarele subþiri ca niºte lujere.// // Dar trebuiesc sã coboare, sã strãbatã o pãdure, ca sã urce din nou spre þancuri. Cãprioara conteneºte fuga; pãºeºte încet, prevãzãtoare. Trece din poianã în poianã, intrã apoi sub bolþi de frunze, pe urmã prin hrube adânci de verdeaþã, pânã ce pãtrunde în inima întunecatã, ca un iad, a pãdurii.// // ªi-au mers mult aºa, pânã ce au dat în sfârºit de luminiº. Iedul, bucuros, o ia înainte, sãrind. Dar în aceeaºi clipã cãprioara se opreºte, ca de-o presimþire, adulmecând. În faþa ei, de sub o cetinã, ochii lupului strãluceau lacomi. Un salt, ºi iedul ar fi fost sfâºiat.// Atunci cãprioara dã un zbieret adânc, sfâºietor, cum nu mai scosese încã, ºi, dintr-un salt , cade în mijlocul liminiºului. Lupul, vãzând prada mai mare, uitã iedul ºi se repede la ea...// // Prãbuºitã în sânge, la pãmânt, sub colþii fiarei, cãprioara rãmâne cu capul întors spre iedul ei. ªi numai când acesta, înspãimântat, se topeºte în adâncul pãdurii, cãprioara simte durerea, iar ochii i se tulburã de apa morþii.//

44

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Discutarea textului

1. Discutã cu colega ta/colegul tãu despre impresia pe care þi-a lãsat-o lectura textului ºi alege un cuvânt din imaginea de mai jos care exprimã sentimentul pe care þi l-a produs întâmplarea cititã ºi motiveazã. uimire durere nedumerire surprindere curaj indiferenþã melancolie bucurie încântare compãtimire tristeþe 2. Comparã povestirea realizatã de tine cu cea scrisã de Emil Gârleanu. Care sunt asemãnãrile ºi deosebirile? 3. Spune de ce crezi cã a scris autorul o povestire cu un deznodãmânt tragic. 4. Explicã legãtura între autorul Emil Gârleanu ºi povestitorul/naratorul din text. 5. Indicã cinci cuvinte care sunt folosite în text cu formã neliterarã. Scrie forma lor literarã. 6. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: fraged, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . colþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iscusinþã, . . . . . . . . . . . . . . . . . salturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . prevãzãtoare, . . . . . . . . . . . . . . sfâºietor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Subliniazã prefixele ºi sufixele din urmãtoarele cuvinte derivate: voiniceºte, fugarnicã, luminiº, înspãimântat.

Reciteºte textul pentru a înþelege acþiunea

Lucraþi în cinci grupe 1. Completaþi tabelul de mai jos cu informaþii selectate din text: 2. Povesteºte oral, în grupul tãu, acþiunea din text, punând accent pe locul ºi timpul întâmplãrilor. unde au loc întâmpãrile? când au loc întâmplãrile? cine sunt personajele? care sunt întâmpãrile? care este cauza întâmpãrilor?

Ideile principale ºi secundare

Observã fragmentarea textului prin cele douã linii verticale. Formuleazã ideea principalã ºi ideile secundare din fiecare fragment, dupã modelul de mai jos.

Reþine!

Autorul este o persoanã realã care îºi exprimã gândurile ºi sentimentele prin vocea celui care povesteºte. Naratorul are identitate ficþionalã, aparþine lumii textului asemenea personajelor. El poate povesti la persoana a III-a sau la pesoana I.

Poþi rezolva singur

Cu siguranþã ai auzit de la prieteni/din familie/de la emisiunile de ºtiri sau ai vãzut într-un film o întâmplare despre sacrificiul cuiva care te-a impresionat. Povesteºte, în 10-15 rânduri, aceastã întâmplare.

Pentru portofoliul tãu

1. Scrie un text în care sã-þi exprimi opinia asupra sacrificiului ca semn al dragostei. Ilustreazã ideile cu exemple din realitate ºi din propria experienþã de viaþã. Prezintã textul într-un monolog oral în faþa colegilor tãi. 2. Citeºte ºi alte texte aparþinând lui Emil Gârleanu sau lui Al. Brãtescu-Voineºti despre întâmplãri emoþionante din lumea animalelor. Formuleazã ideile principale.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

45

FEÞELE REALITÃÞII

Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II)

2

Reaminteºte-þi!

Naraþiunea prezintã o succesiune de întâmplãri petrecute într-o ordine temporalã. Naraþiunea presupune narator sau povestitor, acþiune, personaje.

Pentru început

1. Recitiþi textul Cãprioara de Emil Gârleanu, cu voce tare. Aplicaþi grila de lecturã colegului care citeºte textul în faþa clasei. Corectitudine Fluenþã Intonaþie Adaptarea volumului vocii 2. Revedeþi ideile principale formulate ºi completaþi tabelul de mai jos cu cele corespunzãtoare fiecãrui moment al acþiunii: Expoziþiunea: Intriga: Desfãºurarea acþiunii: Punctul culminant: Deznodãmântul:

Cum se rezumã un text?

1. Noteazã cel puþin cinci situaþii în care ai fost nevoit/nevoitã sã rezumi ceea ce ai vãzut, ai auzit sau ai citit: . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Scrie rezumatul textului Cãprioara în 10-12 rânduri. 3. Comparã rezumatul realizat de tine cu cel al lui Paul, prietenul tãu din primele lecþii. ªi el, asemenea þie, parcurge acest ghid, ajutat fiind de Elena ºi de Maria. Iatã rezumatul scris de el. Citeºte-l cu atenþie ºi observã ceea ce a corectat profesoara pe rezumatul lui Paul. Rezumat O cãprioarã stãtea lângã puiul ei ºi îl dezmierda. Cãprioara trebuia sã înþarce puiul ºi sã se despartã de el, dar el nu ºtia ºi ia se chinuia. Cãprioara se hotãrî sã îl ducã pe pui sus, pe stânci, pentru a-l feri de primejdii. Dar în drumul lor apãru un lup ºi cãprioara se aruncã în faþa lui ca sã-l scape pe ied. Iedul scãpã, dar cãprioara muri.

Aflã mai mult!

Rezumatul este un tip de compunere care presupune prezentarea în cuvinte puþine a ceea ce a fost spus sau scris mai pe larg. Rezumatul reþine esenþialul ºi eliminã detaliile secundare, mai puþin semnificative. Pentru a rezuma corect un text narativ (epic), trebuie sã parcurgi urmãtorii paºi: ­ citeºte textul; ­ identificã ºi delimiteazã etapele acþiunii; ­ realizeazã planul simplu de idei; ­ leagã ideile principale, adãugând informaþiile necesare pentru a obþine o prezentare logicã ºi clarã a acþiunii.

ea / s-a hotãrât a apãrut s-a aruncat a scãpat a murit

4. Verificã dacã Paul a respectat urmãtoarea listã cu regulile rezumãrii: ­ rezumatul este mai scurt decât textul de bazã; ­ se eliminã descrierile ºi dialogul; ­ mai multe cuvinte din textul de bazã referitoare la aceeaºi idee se reduc la un singur cuvânt; ­ informaþia din textul de bazã este concentratã ºi simplificatã; ­ verbele sunt folosite doar la persoana a III-a;

46

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

­ timpul verbelor din propoziþiile principale este la trecut, perfect compus sau la prezent; dacã s-a optat pentru unul dintre ele, atunci toatã rezumarea continuã cu acelaºi timp verbal; ­ nu se folosesc forme verbale precum: plecã, muri, scãpã, care sunt forme ale verbului la timpul perfect simplu ºi este interzisã folosirea lui ca timp al rezumãrii; ­ se reciteºte lucrarea ºi se corecteazã greºelile de ortografie ºi de punctuaþie; ce greºealã de ortografie are Paul în lucrare?

Reþine!

Ca sã realizezi un rezumat corect trebuie sã cunoºti timpurile verbelor.

Verbul

1. Completeazã tabelul de mai jos cu informaþii despre verb. Reciteºte lecþia 7 din unitatea II despre ,,copacul morfologic ºi sintactic": ce ºtiu ce aº vrea sã ºtiu 2. Selecteazã din textul Cãprioara verbe la: ­ timpul prezent: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ timpul trecut: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Scrie forma de viitor a verbelor: ­ azvârle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ erau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ rãmâne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ au dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Pune verbele de mai jos la persoana I, numãrul singular ºi plural: ­ sta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................ ­ scapã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................ ­ trece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................ 5. Rescrie enunþul: ,,ªi-au mers mult aºa, pânã ce au dat în sfârºit de luminiº", punând verbele la timpul prezent: .................................................................................. 6. Rescrie enunþul: ,,Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioare ºi porneºte spre þancurile de stâncã din zare, printre care vrea sã-l lase rãtãcit", punând verbele la timpul trecut: .................................................................................. 7. Selecteazã din textul Cãprioara verbe care sã ilustreze conjugãrile vebului: ­ conjugarea întâi (- a): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ conjugarea a doua (- ea): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ conjugarea a treia (- e): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ conjugarea a IV-a (- i sau - î): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Poþi rezolva singur

Rezumã întâmplãrile de la ora de limba românã de astãzi, folosind verbe la timpul prezent.

ªtiaþi cã?

Verbele se clasificã în patru conjugãri dupã vocala/vocalele finale ale formei de dicþionar.

Pentru portofoliul tãu

Rezumã conþinutul unei ºtiri auzite la un jurnal de ºtiri TV sau pe care ai citit-o într-un ziar.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

47

FEÞELE REALITÃÞII

Acþiune ºi atitudine

Pentru început

Lucraþi în patru grupe. Completaþi urmãtorul tabel cu verbe care aratã acþiuni. Sigure/reale [modul indicativ] posibile/realizabile [modul conjunctiv]

3

dorite/a cãror realizare depinde de o condiþie [modul condiþional-optativ] Ex.: aº lucra

posibile, asociate cu voinþa vorbitorului de a le vedea realizate (ordine, îndemnuri) [modul imperativ] Ex.: lucreazã!

Ex.: lucrez

Ex.: sã lucrez

Modurile personale ale verbului

Lucraþi în perechi. 1. Scrieþi un text în care sã folosiþi verbe la toate cele patru moduri. 2. Subliniaþi verbele la cele patru moduri. Verbele la modul imperativ nu au forme decât pentru persoana a II-a, singular ºi plural. 3. Enumerã semnele caracteristice pentru fiecare mod al verbului. Pentru a le observa mai bine, scrie formele unui verb la toate cele patru moduri, la toate cele trei persoane, la numãrul singular ºi plural. Continuã, pe caietul tãu, dupã modelul de mai jos: scriu sã scriu aº scrie scrie! 4. Scrie în spaþiul liber din dreptul fiecãrei litere cifra care corespunde modului verbal pentru cuvâtul/cuvintele subliniat/e: a. Aº pleca la munte în vacanþã. ... 1. imperativ b. E bine sã nu întârzii prea mult. ... 2. indicativ c. Ascult muzicã mereu. ... 3. conjunctiv d. Deschide fereastra! ... 4. condiþional-optativ

Aflã mai mult!

În comunicare, verbul îºi schimbã forma dupã persoanã, numãr, timp ºi mod. Modul a aratã felul în care vorbitorul considerã acþiunea exprimatã de verb. Modurile personale sunt: indicativ, conjunctiv, condiþional-optativ, imperativ. La aceste moduri, verbul îºi schimbã forma dupã persoanã ºi are întotdeauna funcþia sintacticã de predicat.

Modurile nepersonale ale verbului

1. Citeºte urmãtorul enunþ ºi observã verbele subliniate: E uºor de învãþat când ideile se adunã vorbind cu prietenii ºi colegii deoarece e plãcut a vedea cum împreunã putem gãsi soluþii interesante la orice problemã ridicatã ºi nu stai singur ºi chinuit pentru a o rezolva. 2. Continuã sã scrii, pe caietul tãu, formele verbelor: a trecut, voi decide, aº cãlãtori, dupã modelul de mai jos: infinitiv gerunziu supin participiu a ºti ºtiind de ºtiut ºtiut/ºtiutã/ºtiute/ºtiuþi ............ ............ ............ ....................................

Reþine!

Existã moduri verbale în care verbele nu îºi schimbã forma. Acestea sunt modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, supin ºi participiu.

48

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

3. Scrie în spaþiul liber a. de scris b. au asculat c. a asculta d. lovitã e. subliniind f. aº dormi g. sã creez h. stai

din dreptul fiecãrei litere cifra care corespunde modului verbal: ... 1. indicativ ... 2. supin ... 3. gerunziu ... 4. imperativ ... 5. conjunctiv ... 6. Participiu ... 7. Infinitiv ... 8. condiþional-optativ

Poþi rezolva în grup

Lucraþi în cinci grupe. 1. Scrieþi, pe caietele voastre, câte cinci propoziþii în care verbul la modul imperativ sã exprime: grupa întâi: un îndemn; grupa a doua: un ordin; grupa a treia: un sfat; grupa a patra: o rugãminte; grupa a cincea: o ameninþare. Fiecare grupã îºi desemneazã un reprezentant care sã scrie pe tablã propoziiþiile formulate ºi sã le rosteascã cu intonaþia potrivitã. Atenþie la semnele de punctuaþie! 2. Realizaþi câte un afiº care sã cuprindã 10 reguli referitoare la comportamentul de la ºcoalã/pe stradã/în excursie/în autobuz. Folosiþi verbe la modul imperativ, atât la forma afirmativã, cât ºi la cea negativã. Grupaþi apoi propoziþiile obþinute, în funcþie de forma afirmativã sau negativã a verbului. Puneþi câte un titlu sugestiv regulamentului creat de voi ºi afiºaþi-l. 3. Scrieþi 5 reguli pe care ai dori sã le respectaþi în fiecare zi, la ºcoalã, acasã, pe stradã, folosind verbe la modul condiþional-optativ ºi conjunctiv.

Poþi rezolva singur

1. Completeazã spaþiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modul conjunctiv. Maria doreºte .................. inginerã. (a ajunge) Vreau ca tu .................. ce am discutat. (a ºti) Vrei .................. note mari? (a obþine) Am vrut ca tu .................. cu mine. (a veni) E bine .................. corect. (a scrie) Aº fi vrut ca Elena .................. (a nu întârzia) Era mai bine .................. numerele câºtigãtoare. (a nota) .................. concursul, aº fi plecat într-o excursie. (a câºtiga) Ar fi fost mai bine .................. în tabãrã la munte. (a pleca) 2. Completeazã spaþiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modul condiþional-optativ. Pãrinþii mei .................. la mare în fiecare varã. (a pleca) .................. pe munte pentru cã îmi place alpinismul. (a urca) .................. cu mine în parc? (a veni) Paul .................. în fiecare zi la ºtrand (a merge). Mama .................. în grãdinã. (a sta) .................. cu tine la plimbare. (a merge) Doar pe tine te-.................. (a ruga). 3. Scrie, dupã modelul de mai jos, 10 enunþuri în care sã foloseºti verbe la modul conjunctiv ºi condiþional-optativ pentru a exprima dorinþele tale pentru acest an ºcolar, dar ºi condiþiile de a cãror îndeplinire depinde realizarea lor. Dorinþele 1. Aº vrea sã am media 10 la românã Condiþiile 1. Dacã aº studia mai mult

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

49

FEÞELE REALITÃÞII

Feþele timpului (I)

4

ªtiaþi cã?

Doar la modul indicativ verbul are toate cele trei timpuri: trecut, prezent ºi viitor.

Pentru început

Grupeazã urmãtoarele forme verbale în tabelul de mai jos: citeam, privesc, am cãlãtorit, fugisem, privii, voi descoperi, hotãrãsc, lucraºi, o sã deschid, reparam, reparãm, aþi aflat, aflaserãm, privirã, ai sã cauþi; Timpul trecut Timpul prezent Timpul viitor

Modul indicativ. Forme ale trecutului

1. Citeºte urmãtoarele enunþuri care descriu cadrul unei naraþiuni (expoziþiunea): O luminã puternicã învãluia încãperea. Razele soarelui pãtrundeau prin ferestrele larg deschise. O muzicã liniºtitoare se auzea dintr-o încãpere alãturatã. 2. Spune ce fel de acþiune exprimã verbele subliniate. 3. Observã terminaþiile verbului la timpul imperfect, completând tabelul de mai jos: Ex: (eu) pãtrundeam învãluiam auzeam 4. Observã verbele subliniate din urmãtoarele enunþuri ºi spune ce fel de acþiuni exprimã: Elena a deschis uºa ºi a rãmas impresionatã de peisajul de vis din încãpere. Muzica din cealaltã încãpere s-a oprit ºi Elena a privit în jur cu mirare. 5. Observã terminaþiile verbului la timpul perfect compus, completând tabelul de mai jos la toate persoanele, la singular ºi plural: Ex: am deschis am dansat am privit am vãzut 6. Citeºte urmãtoarele enunþuri care marcheazã intriga naraþiunii de la punctul 1: Deodatã lumina se stinse ºi încãperea deveni întunecoasã ca un mormânt. Tot ceea ce vãzuse ºi auzise cu câteva clipe înainte dispãru. Comparaþi diferenþa dintre momentele temporale exprimate de formele verbale.

Reþine!

Formele verbale folosite sunt la timpul imperfect, care exprimã o acþiune trecutã, care se desfãºoarã în acelaºi timp cu o altã acþiune trecutã, arãtând durata. Într-o naraþiune, imperfectul e folosit în descrierea cadrului de desfãºurare a acþiunii.

Reþine!

Verbele la perfect simplu exprimã o acþiune trecutã terminatã de curând, iar verbele la mai mult ca perfect exprimã o acþiune terminatã înaintea altei acþiuni trecute.

50

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Vãzuse/auzise/[ora 17.10] (se stinse/deveni/dispãru [ora 17.11]) Perfectul simplu este specific vorbirii din partea de sud a þãrii ºi din unele zone rurale ºi trebuie evitat în rezumare ºi în exprimarea literarã. 7. Priveºte, în tabelul de mai jos, formele verbului ,,a vedea" la toate persoanele, pentru a observa diferenþa dintre cele douã timpuri: perfect simplu mai mult ca perfect vãzui vãzusem vãzuºi vãzuºeºi vãzu vãzuse vãzurãm vãzuserãm vãzurãþi vãzuserãþi vãzurã vãzuserã 8. Citeºte urmãtorul dialog specific vorbirii populare din zona de sud a þãrii ºi subliniazã verbele la perfectul simplu. ­ Ce fãcuºi? De ce nu veniºi mai repede sã-mi spui vestea cea bunã? ­ Pãi... nu putui cã tocmai acum auzii ºi eu. 9. Adu-þi aminte de greºelile lui Paul din redactarea rezumatului. Acum ºtii ce a greºit! Explicã-i colegului de bancã greºelile lui Paul în folosirea timpurilor verbale în redactarea rezumatului. 10. Subliniazã forma corectã din urmãtoarele enunþuri: Tu vãzusei/vãzuseºi spectacolul. Noi începusem/începuserãm sã strângem lucrurile când ai venit tu. Voi plecaseþi/plecaserãþi de mult timp. 11. Scrie continuarea povestirii începute la punctele 1 ºi 6. Vei continua cu desfãºurarea acþiunii, punctul culminant ºi deznodãmântul.

Reþine!

Verbele sunt la timpul perfect compus care exprimã o acþiune trecutã ºi terminatã în momentul vorbirii. Într-o naraþiune, perfectul compus se foloseºte pentru a prezenta acþiunile ºi evenimentele. În structura verbului la timpul perfect compus intrã verbul a avea + verbul de conjugat. Formele verbului a avea ca parte componentã a timpului perfect compus sunt: am, ai a, am, aþi, au ºi au doar rol gramatical, neavând sens.

Nu confunda!

Verbul a avea ca parte componentã a perfectului compus nu are sens ºi se numeºte verb auxiliar; când verbul a avea este folosit cu sensul de: a poseda, a deþine, a stãpâni, a þine, a purta, a fi alcãtuit etc., se numeºte verb predicativ. Comparã, în acest sens, urmãtoarele propoziþii: ,,Am doi copii" cu ,,Am dechis uºa".

Poþi rezova în grup

Lucraþi în patru grupe. 1. Completaþi urmãtorul tabel cu elemente specifice pentru fiecare coloanã. Loc Timp Personaje Întâmplãri/etapele acþiunii 1. grãdina cãprioarã, ied, îngrijitor, Paul, Elena, Maria, vara ......... zoologicã vizitatori 2. 3. 4. 2. Alegeþi pentru fiecare grupã elemente din tabel ºi grupaþi-le într-un scenariu epic. Scrieþi o povestire în care sã folosiþi informaþiile din tabel pentru a prezenta etapele acþiunii. Folosiþi doar verbe la timpul trecut!

Pentru portofoliul tãu

Povesteºte o întâmpare din trecutul personal care þi-a marcat existenþa folosind verbe la toate formele timpului trecut.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

51

FEÞELE REALITÃÞII

Feþele timpului (II)

Pentru început

5

1. Citeºte versurile de mai jos ºi exprimã-þi pãrerea despre faptul cã omul este o fiinþã trecãtoare în curgerea timpului dinspre trecut spre viitor. Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi ºi nouã toate; Ce e rãu ºi ce e bine Tu te-ntreabã ºi socoate; [...] Viitorul ºi trecutul Sunt a filei douã feþe, Vede-n capãt începutul Cine ºtie sã le-nveþe; În prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zãdãrnicie Te întreabã ºi socoate. (M. Eminescu, Glossã) Lucraþi în douã grupe. 2. Scrieþi, pe caietele voastre, propoziþii în care verbele sã exprime acþiuni: ­ pe care le faceþi acum; ­ pe care le faceþi de obicei/zilnic; ­ cu caracter de adevãr general (un proverb, o lege etc.); ­ pe care le veþi face sãptãmâna viitoare.

Prezentul ºi viitorul

1. Scrie în cinci minute un text în care sã descrii modul în care vezi prezentul ºi viitorul. 2. Alege douã dintre verbele folosite în propoziþiile alcãtuite de tine ºi scrie formele lor la toate persoanele, la timpul prezent ºi viitor. 3. Comparã forma verbelor la viitor din urmãtoarele texte ºi observã diferenþele. ­ Voi pleca sã mã întâlnesc cu vechea mea prietenã. Ne vom plimba ºi vom discuta despre trecut ºi despre viitor. Plimbarea cu ea va fi un bun prilej de relaxare. ­ Am sã mã întâlesc cu vechea mea prietenã. O sã ne plimbãm ºi o sã discutãm despre trecut ºi despre viitor. Plimbarea cu ea o sã fie un bun prilej de relaxare. 4. Verificã dacã scrii corect, subliniind forma corectã a verbului din urmãtoarele enunþuri: ­ Dacã ploaia va/v-a sta, voi ieºi la plimbare. ­ Am aflat cã va/v-a spus vestea cea bunã. ­ ªtii cã va/v-a pleca mâine?

Reþine!

În limba vorbitã, viitorul verbelor se construieºte în mai multe feluri. Existã ºi forme regionale de viitor, precum: oi învãþa, îi învãþa, a învãþa, om învãþa, îþi învãþa, or învãþa. Aceste forme nu se recomandã sã fie folosite în vorbirea literarã.

52

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

5. Corecteazã greºelile din biletul pe care i l-a trimis Elena lui Paul: Paul. ªtii cã Maria v-a merge sâmbãtã la discotecã? Nu vrei sã megem ºi noi? Maria a zis cã ne v-a plãcea sã vedem cum danseazã... Ce zici? Vi? Elena 6. Construieºte douã dialoguri pe aceeaºi temã: vremea de mâine, folosind verbe la timpul viitor. Alege formele de viitor potrivite în funcþie de interlocutori: doi meteorologi ºi doi þãrani pe câmp. 7. Completeazã programul pentru ziua de astãzi ºi pentru ziua de mâine, folosind verbe la timpul prezent ºi la timpul viitor.

Fii atent!

la scrierea verbelor la timpul viitor, persoana a III-a: va merge, va scrie, va râde etc.

Reþine!

Proiectul este o formã de planificare a activitãþii. Realizarea unui proiect presupune mai multe etape.

Proiectul

Lucraþi în douã grupe. 1. Scrieþi sinonime pentru verbul ,,a proiecta". 2. Enumeraþi avantajele proiectãrii unei activitãþi. 3. Daþi exemple de proiecte despre care aþi auzit la ºcoalã/la radio/la televizor etc. 4. Realizaþi un proiect cu titlul Descoperi celebre din trecut, prezent ºi... viitor. Pentru realizarea proiectului, folosiþi-vã de urmãtorii paºi, completând tabelul de mai jos: ­ Tema: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Durata: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Scopul: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Obiective: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Formarea echipelor de lucru ºi repartizarea sarcinilor în cadrul acestora: Grupa I: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Grupa a II-a: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Etapele de realizare a proiectului (planificarea activitãþilor în funcþie de timpul disponibil ºi de volumul de muncã presupus pentru fiecare etapã): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Metode de lucru (activitate individualã, întâlniri periodice ale membrilor grupei, lucru în echipã): . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Materiale necesare proiectului (surse de documentare, ilustraþii): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Forma în care veþi prezenta proiectul (tehnoredactare, ilustraþii, dosar etc.): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Poþi rezolva în grup

Realizaþi un poster care sã cuprindã 10 reguli pe care trebuie sã le respectaþi pentru o bunã activitate în grup/echipã. Folosiþi, de preferinþã, verbe la modul conjunctiv.

Pentru portofoliul tãu

Completeazã ,,cartea de vizitã" personalã cu o nouã fiºã în care sã notezi pãrerea ta despre tine, raportându-te la trecut, prezent ºi viitor. Noteazã ideile pe trei coloane, folosind verbe la timpul trecut, prezent ºi viitor.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

53

FEÞELE REALITÃÞII

Dorinþe ºi confesiuni

Pentru început

6

Lucraþi în douã grupe. Folosiþi-vã cunoºtinþele. 1. Alcãtuiþi enunþuri în care sã folosiþi verbe la modul conjunctiv ºi condiþional-optativ, pornind de la exemplele de mai jos. Subliniaþi verbele la cele douã moduri. Grupa întâi ­ [dorinþe visate] Ex. Dacã aº fi pasãre, aº zbura în înaltul cerului Dacã mama (a avea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dacã oamenii (a nu minþi) . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dacã noi (a pleca) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dacã voi (a râde) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dacã soarele (a nu rãsãri) . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Grupa a doua ­ [obiºnuinþe, sfaturi] Ex. Când sunt bucuros, îmi place sã cânt. Când eram copil, îmi plãcea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când sunt supãrat, obiºnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când citeºti o carte, e util sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când mama mã roagã ceva, obiºnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . . Când oamenii îºi doresc ceva, trebuie . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Notaþi în tabelul de mai jos structura verbelor la cele douã moduri verbale: modul conjunctiv, modul condiþional-optativ, timpul prezent timpul prezent

Reþine!

Formele verbale folosite sunt la timpul prezent.

Citeºte textul

Ce-ar fi fost dacã... (fragment din jurnalul lui Paul) 27 octombrie 2004 Ar fi trebuit sã am încredere în sfatul Elenei atunci când mi-a recomandat sã mã prezint la concursul de preselecþie pentru dansatori organizat în localitatea noastrã. Dacã aº fi avut mai multã încredere în mine, era posibil sã fi fost selectat sau, cel puþin, sã fi vãzut ºi alþi tineri dansatori ºi sã mã compar cu ei. Acum însã nu pot decât sã fiolosofez pe tema ,,ce ar fi fost dacã..." sau ,,sã fi fãcut..." Regretele sunt târzii , dar tot am învãþat ceva. Orice ocazie trebuie valorificatã. Suntem trecãtori în lumea aceasta, iar ºansa nu apare de

multe ori în viaþã. Trebuie sã rãspunzi prezent la provocãrile vieþii! Voi fi mai hotãrât în luarea deciziilor . Evident, cu atenþie, dar nu voi mai ajunge niciodatã în situaþia sã regret spunând ,,ce ar fi fost dacã..." Cred cã acum înþeleg cu adevãrat sensul maximei: ,,Nu privi spre trecut cu mânie, nici cu teamã spre viitor, priveºte cu atenþie în jur!"

Discutarea textului

1. Explicã de ce regretã Paul faptul cã nu s-a prezentat la preselecþie. 2. Motiveazã de ce scrie Paul în jurnal. 3. Exprimã-þi pãrerea cu privire la rolul unui jurnal.

54

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

4. Comenteazã maxima la care face referire Paul, prin raportare la propriul mod de a lua o decizie. 5. Priveºte formele verbale subliniate în text. Ce observi? 6. Completeazã, pe caietul tãu, formele verbului ,,a decide" la modul ºi timpurile indicate: conjunctiv, perfect condiþional-optativ, perfect 7. Completeazã spaþiile libere cu formele verbului dintre paranteze la modul conjunctiv ºi condiþional-optativ, timpul perfect: a. ........................, dar nu am avut nici un creion (a scrie). b. ..........................., dar nu îþi ºtiam numãrul (a telefona). c. Aº fi vrut ca Elena ................................. (a nu întârzia) d. Dacã ...... concursul, aº fi plecat într-o excursie. (a câºtiga) e. Ar fi fost mai bine .................. în tabãrã la mare. (a pleca)

Reþine!

Verbele la modul conjunctiv ºi condiþional-optativ pot avea douã timpuri: prezent ºi perfect. Timpul perfect se recunoaºte prin prezenþa verbului ,,a fi" în structura formei verbale.

Aflã mai mult!

Jurnalul este o formã de autocunoaºtere ºi comunicare, o formã de confesiune cu scopul eliberãrii sufleteºti ºi înþelegerii evenimentelor din propria viaþã ºi din jur. Prin consemnarea în jurnal, cel care scrie îºi recupereazã fiinþa din curgerea neîntreruptã a timpului. Mulþi oameni scriu în propriile jurnale, de la oameni simpli pânã la mari personalitãþi. Unii îºi scriu memoriile. Jurnalul ºi memoriile fac parte din paraliteraturã. Autorul unui jurnal nu vrea sã facã operã de ficþiune, ci consemneazã evenimente ce þin de eul sãu biografic, iar naratorul se povesteºte pe sine, ,,coborând în lumea sa interioarã".

Cum luãm o decizie?

Lucraþi în patru grupe. 1. Notaþi cinci situaþii când aþi fost puºi în situaþia de a lua o decizie. 2. Alegeþi una dintre aceste situaþii ºi completaþi urmãtorul tabel, care constituie un posibil traseu de urmat în luarea unei decizii. Problema sau nevoia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Soluþia 1 Soluþia 2 Soluþia 3 Consecinþe pozitive Consecinþe pozitive Consecinþe pozitive Consecinþe negative Consecinþe negative Consecinþe negative decizia

Poþi rezova în grup

Lucraþi în douã grupe. Discutaþi urmãtoarele maxime referitoare la luarea unei decizii: ­ Grupa I: Îndrãzneºte sã devii ceea ce eºti. Existã posibilitãþi minunate în fiecare fiinþã. Convinge-te de forþa ta. ­ Grupa a II-a: Problema ta nu este cã ai o problemã. Problema este atitudinea ta faþã de problemã. Sã ºtii sã spui fãrã încetare: ,,Nu depinde decât de mine!"

Poþi rezolva singur

Scrie o paginã de jurnal în care sã dezbaþi o problemã care te frãmântã. Dacã nu ai un jurnal, poþi sã începi sã scrii într-un caiet dedicat acestui scop. Nu ezita! Timpul trece! Scrie chiar azi prima paginã din jurnalul tãu! Cu trecerea timpului, jurnalul tãu va deveni o carte fascinantã, pe care o vei citi cu cel mai mare interes, deoarece personajul principal eºti Tu! Poþi include în jurnal ºi elemente din ,,cartea ta de vizitã".

Reþine!

Atunci când trebuie sã iei o decizie, te afli într-o situaþie problematicã care implicã gãsirea unei soluþii sau alegerea între mai multe soluþii posibile. Altfel spus, rezolvarea de probleme presupune luarea unei decizii.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

55

FEÞELE REALITÃÞII

Întâmplare ºi destin

Pentru început

7

1. Povesteºte, în cinci minute, o întâmplare care þi-a marcat în mod deosebit viaþa. 2. Citeºte ceea ce ai scris colegului/colegei de bancã. Discutaþi despre rolul hazardului/întâmplãrii în destinul oamenilor. Comentaþi proverbul: ,,Nu aduce anul ce aduce ceasul".

Citeºte textul

Cum devine cineva revoluþionar ºi om politic...? de I.L. Caragiale Un fel de rãspuns la aceastã întrebare gãsesc în una din vechile mele notiþe, care cred cã poate interesa pe mulþi dintre numeroºii noºtri cititori. Din rândurile de mai la vale se va vedea cã poate cineva deveni revoluþionar ºi om politic nu numai prin vocaþiune, ci ºi prin noroc. Se va vedea cum, dintr-un copil care era hotãrât sã se devoteze altarului credinþei, poate ieºi un brav slujitor al unui altar ºi mai sfânt ­ altarul libertãþilor publice. Pe Niþã îl luasem de la mamã-sa, o vãduvã sãracã, pe procopsealã: dorea sã se facã popã. Era bãiat voinic, blajin ºi cinstit. Pentru aceasta, câtãva vreme, îmi pãru foarte bine cã luasem sarcina întreþinerii ºi educaþiei acestui tânãr. Veni însã un moment când nu mã putui cãi îndestul cã l-am luat de la þarã ºi i-am înlesnit ºederea în Capitalã. Locuiam în fundul unei mahalale depãrtate de centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe Niþã al meu sã-mi cumpere cãrbuni de la magazia de lângã garã. De la locuinþa mea pânã acolo era o cale ca de un ceas. Niþã a plecat de mult. Aºtept trei ceasuri, patru... Bãiatul îl ºtiu cinstit... N-o fi gãsit cãrbuni acolo ºi s-a dus în altã parte. Dar trec încã trei ceasuri, sennopteazã bine, ºi Niþã nu s-aratã. Ce sã fie? I s-a-ntâmplat ceva... Ce? Mã sui repede într-o birjã: ­ La garã! [...] ­ Nu se poate, coconaºule; pe-acolo e revoluþie... ­ Iar?... ­ Revoluþie mare! Cu toatã curiozitatea ce am sã asist la aºa spectacole, de astã datã m-am gândit cã nu e vreme de petrecere: trebuie sã caut pe Niþã ­ bãiatul e dat de maicã-sa în grija mea. Ajung la depozitul de cãrbuni: se încãrcaserã sacii ºi Niþã plecase cu cãruþaºul. Mã-ntorc înapoi acasã: Niþã n-a venit încã. S-a-nnoptat de tot... E peste putinþã sã mã culc, sã las o noapte-ntreagã fãrã sã dau de urma copilului. Mã duc sã reclam la poliþie. Rog pe d. inspector sã cerceteze, nu cumva în învãlmãºealã se aflã ºi un bãiat aºa º-aºa, unul care se cheamã Niþã... Niþã al Pãunii-vãduvii... [...] Se telefoneazã ­ ºi aflu cã domnul Niþã al meu se aflã-n adevãr la una dintre secþii. Dau fuga. Comisarul respectiv îmi spune cã blajinul fecior al Pãunei-vãduvii a fãcut isprãvi mari la revoluþie, ºi acum e þinut la secret sub învinuiri grave... Acum doarme în arest. A avut mare noroc d. Niþã cu mine: cunoºteam personal pe comisarul ºi mã gãseam ºi cu ceva parale asuprã-mi. M-am rugat, iar m-am rugat; în fine, am facut ce-am fãcut, ºi am obþinut liberarea tânãrului pe garanþia mea moralã. Am ajuns acasã... Am chemat degrabã un doctor. Omul ºtiinþei n-a gãsit nimic altceva grav decât starea ochiului, care nu se putea deschide din pricina umflãturii.[...] Tocmai pe la cinci seara s-a dezmeticit bine ºi mi-a povestit tot ce i se întâmplase. Iatã: Plecase, dupã cum spusei, pe la zece dimineaþa, ºi ajunsese fãrã accident la depozit pe la unsprezece. [...] Pe urmã? Pe urmã... îºi mai aduce aminte cã a simþit o zguduiturã în cap... º-a adormit. Pe urmã, s-a trezit la secþie... ºi altã zguduiturã-n cap... ºi iar a adormit. Bravul meu revoluþionar!... ,,Numa, de nu ºi-ar pierde ochiul ­ am gândit eu ­ cã nu se mai poate popi!..." Ochiul nu ºi l-a pierdut, din norocire; dar nu s-a popit; fiindcã de când cu împrejurarea din Piaþa Teatrului, a prins bãiatul gust de politicã. Atât mai bine! Ce ar fi ajuns? ­ popã la þarã. Nu e mai bine om politic în Capitalã? Se pot oare compara modesta carierã ºi activitatea umilã a unui biet preot de sat, cu cariera ºi activitatea unui cetãþean din Capitalã, care e chemat o datã pe an, regulat, în fiece primãvarã, sã determine direcþiunea politicã a regatului român?!

56

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Discutarea textului

1. Numeºte aspectul care te-a surprins dupã lectura textului? 2. Descrie sentimentele provocate de lectura textului. 3. Realizeazã un jurnal de lecturã în care sã consemnezi pãrerile/sentimentele/amintirile provocate de lectura acestui text. Lucreazã dupã urmãtorul model: Lumea textului Lumea mea vei consemna citate, idei din vei consemna comentariul textul citit personal 4. Selecteazã din text cuvinte care nu sunt folosite cu forma lor literarã. 5. Explicã de ce crezi cã autorul a formulat titlul operei sub formã de întrebare.

Reþine!

­ Jurnalul de lecturã este, asemenea jurnalului personal, o formã de comunicare ºi autocunoaºtere. ­ Opera literarã în care este prezentat un episod semnificativ din viaþa unuia sau a mai multor personaje se numeºte schiþã.

Reciteºte textul pentru a înþelege acþiunea

1. Lucraþi în patru grupe pentru a Ce se Care sunt întâmplã? personajele? formulaþi notaþi numele ideile personajelor ºi principale importanþa lor în desfãºurarea acþiunii rãspunde la urmãtoarele întrebãri: Unde? extrageþi cuvinte/sintagme care indicã locul Când? extrageþi cuvinte/sintagme care indicã timpul Cine povesteºte? ­ selectaþi verbe de persoana I ºi a III-a; ­ selectaþi propoziþii interogative, exclamative care marcheazã reacþiile naratorului

2. Precizeazã succesiunea întâmplãrilor, ordonându-le în etapele acþiunii. 3. Indicã locul unde este plasat deznodãmântul. Care este efectul asupra cititorului? 4. Numeºte etapa acþiunii reprezentatã de partea din text care pilseºte (participarea lui Niþã la revoluþie). 5. Imagineazã-þi o posibilã derulare a evenimentelor în participarea personajului la revoluþie ºi povesteºte-o în scris. 6. Precizeazã tema textului. 7. Gãseºte avantaje ºi dezavantaje pentru carierea de preot ºi de politician.

Poþi rezolva singur

1. Scrie meseria pe care vrei sã o urmezi. Gãseºte trei calitãþi care te recomandã pentru aceastã meserie. Discutã cu unul dintre colegi ºi încearcã sã-l convingi cã ai fãcut o alegere bunã. 2. Realizeazã ,,o fiºã" a meseriei pentru care optezi, dupã urmãtorul model: Calitãþi necesare Avantajele meseriei Dezavantajele meseriei

Pentru portofoliul tãu

1. Informeazã-te despre Revoluþia din 1989, discutã cu participanþi la acest eveniment ºi scrie un text în care sã-þi exprimi opinia despre importanþa acestui moment istoric în destinul tãu. 2. Informeazã-te asupra biografiei unui politician actual ºi discutã în grupul tãu de colegi/prieteni despre ascensiunea lui politicã. Scrie un text în care sã prezinþi povestea vieþii lui.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

57

FEÞELE REALITÃÞII

Povestea unui destin

Pentru început

8

1. Citeºte urmãtorul anunþ apãrut într-o revistã de publicitate: Ofertã de colaborare. Acum ai ocazia sã câºtigi cât meriþi, sã munceºti cât ºi cum doreºti, într-o companie de reputaþie mondialã, în plinã ascensiune pe pieþele lumii. Poþi sã-þi stabileºti propriile câºtiguri, iar noi te vom ajuta permanent. Încearcã ºi te vei convinge! 2. Revezi fiºa de identitate pe care ai realizat-o în unitatea 2, lecþia 1 ºi scrie un text prin care sã rãspunzi acestei oferte. 3. Discutaþi despre caracteristicile pe care trebuie sã le îndeplineascã un text publicitar. 4. Lucraþi în patru grupe. Alegeþi o meserie pe care doriþi sã o urmaþi ºi realizaþi o reclamã prin care sã convingeþi pe ceilalþi de avantajele acestei opþiuni profesionale. Prezentaþi ºi apoi afiºaþi reclamele realizate ºi evaluaþi-le cu: .

Citeºte textul

Dragomir Hurmuzescu (13 martie 1885 ­ 31 mai 1954) Fizician, inventator, profesor la Universitatea din Iaºi, membru al Academiei Române, este fondatorul învãþãmântului electrotehnic din România ºi colaborator al soþilor Curie. A avut contribuþii în domeniile electricitãþii ºi fizicii razelor X. A construit electroscopul care-i poartã numele. A pus bazele primului laborator de electricitate din þarã, transformat apoi în ªcoala de Electricitate de pe lângã Universitatea din Iaºi, prima ºcoalã de fizicã experimentalã. A fost ctitor al radiofoniei româneºti. În 1922, sub conducerea sa, a început sã funcþioneze Societatea Românã de Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Radiotelefonicã din România), care la 1 noiembrie 1928 difuza în

eter prima emisiune cu anunþul: ,,Alo, alo, aici Radio Bucureºti", urmat de discursul preºedintelui Societãþii, Dragomir Hurmuzescu. Este momentul ce inaugura, practic, postul naþional de radio din România.

Discutarea textului

1. Alege în ce categorie de texte poate fi încadrat textul de mai sus: a. literar; b. nonliterar. 2. Precizeazã care este scopul scrierii unui asemenea text: a. de a informa; b. de a distra. 3. Scrie în 3-4 rânduri informaþia esenþialã din textul dat.

Aflã mai mult!

Termenul ,,biografie" este format din cuvintele greceºti bios (viaþã) ºi graphein (scriere). În limba românã, acest cuvânt este un neologism, împrumutat din francezã. Biografia cuprinde date despre viaþa ºi activitatea unei personalitãþi. Într-o biografie, totul se relateazã în mod obiectiv, pe baza documentelor riguros verificate.

Biografia ºi autobiografia

1. Ce constituie informaþiile cuprinse în textul de mai sus? 2. Ce este o autobiografie? De este necesar sã ne scriem autobiografia? 3. Pentru scrierea unei (auto)biografii este necesar sã acorzi atenþie deosebitã ortografiei substantivelor proprii. Identificã în textul dat substantivele proprii ºi explicã scrierea lor cu majusculã.

58

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

4. Ortografia numeralului este, de asemenea, foarte importantã deoarece trebuie sã scrii cuvinte care exprimã cifre, date, care, în gramaticã, sunt cuprinse în categoria numeralului. Identificã numeralele din textul dat.

Numeralul

1. Priveºte tabelul de mai jos ºi observã diversitatea tipurilor de numerale. Numeralul cardinal ºapte, ºaisprezece, douãzeci ºi ºapte etc. Numeralul ordinal primul, al doilea, a doua etc. Numeralul colectiv Numeralul multiplicativ Numeralul distributiv Numeralul adverbial o datã, de douã ori, de cinci ori etc.

amândoi/ambi, îndoit, înzecit, câte unu, câte tustrei, tusopt înmiit etc. trei etc. etc.

2. Transformã numeralele cardinale: opt, douãzeci ºi unu, ºaisprezece, optsprezece în numerale ordinale corespunzãtoare, dupã modelul: doi al doilea al II-lea/a doua a II-a; 3. Scrie cu litere: 47, 126, 1996, 2005. 4. Corecteazã greºelile din enunþurile de mai jos: ­ Am cãlãtorit cu avionul doar odatã când eram elev în clasa cincia. ­ În clasa mea sunt patrusprezece bãieþi ºi douã zeci ºi doi de fete. ­ Ne întâlnim la orele doi ca sã mergem la florãrie sã cumpãrãm doisprezece garoafe ºi ºepte trandafiri pentru aniversarea lui Ioana. 5. Scrie expresii care cuprind numerale ºi alcãtuieºte enunþuri pentru a le evidenþia sensul; ex.: cu ochii-n patru

Biografia poeticã

Citeºte versurile: Unde ºi când m-am ivit în luminã nu ºtiu, din umbrã mã ispitesc singur sã cred cã lumea e o cântare. Strãin zâmbind, vrãjit suind, în mijlocul ei mã-mplinesc cu mirare. Câteodatã spun vorbe cari nu mã cuprind, câteodatã iubesc lucruri cari nu-mi rãspund. De vânturi ºi isprãvi visate îmi sunt ochii plini,[...] (Lucian Blaga, Biografie ­ fragment) 1. Care este diferenþa dintre textul biografic despre Dragomir Hurmuzescu ºi textul poetic? 2. Ce poþi spune despre autorul acestui text dupã lectura versurilor? Se oferã date biografice concrete?

Reþine!

Poezia liricã este un tip de operã literarã în care autorul îºi exprimã sentimente, idei, atitudini într-un limbaj figurat.

Fii atent!

Nu confunda cuvântul ,,biografie" cu ,,bibliografie"! Cuvântul ,,bibliografie" provine din grecescul biblion (carte) ºi graphein (scriere) ºi are urmãtoarele sensuri: 1. lista operelor consultate într-o cercetare ºtiinþificã; 2. listã a cãrþilor ºi a publicaþiilor diferenþiate în funcþie de ordinea alfabeticã, cronologie, autor, titlu etc.

Pentru portofoliul tãu

1. Scrie-þi biografia cu scopul de a o prezenta la un concurs de oferte de muncã. 2. Compune o poezie despre tine care sã dea rãspuns la prima întrebare care þi-a fost adresatã în lecþia introductivã. Þi-o mai aminteºti?

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

59

FEÞELE REALITÃÞII

Autoevaluare

III

1. Noteazã numele a trei personaje al cãror destin te-a impresionat. .................................................................................. 2. Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi. .................................................................................. 3. Motiveazã de ce ai recomanda un text citit în aceastã unitate unui prieten. .................................................................................. .................................................................................. 4. Rezolvarea exerciþiilor din ghid þi s-a pãrut dificilã? ­ Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Textele selectate în aceastã unitate au fost interesante? ­ Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Citeºte fragmentul de text: Sunt singuri: trei fetiþe la rând, cea mai mare sã tot aibã ºase ani, ºi un bãieþel, prâsnea, ceva mai sãltat peste un an ºi jumãtate. Fetele jur-împrejur stau greceºte, iar în mijlocul lor Nicuºor cel mititel, drãcos ºi neastâmpãrat. ªi e o larmã ºi un haz ºi gurã de-þi iau urechile. Trebuie sã mintã ºi sã-l împace pe mititel pânã vine mama. (Vasile Voiculescu ­ Singuri) a. extrage ideea principalã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................. b. formuleazã douã idei secundare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................. ............................................................................. 6. Rezumã, în douã rânduri, fragmentul de text de mai sus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................................................................. 7. Scrie ideile principale corespunzãtoare acþiunii dintr-un film pe care l-ai vizionat de curând. a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................. b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................. c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. d. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................. e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................. 8. Scrie cu cifre ºi litere: a. preþul unui: ­ kilogram de lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ bilet la teatru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b. valoarea de schimb a monedei naþionale în: ­ euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ dolari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

60

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Cântecul sentimentelor

Povara sentimentelor care ne umple sufletul o regãsim exprimatã în muzica pe care o ascultãm, în textele pe care le citim, în picturile ºi sculpturile pe care le privim, în ritmurile pe care dansãm... Versurile unei poezii sau ale unui cântec ne trezesc sentimente profunde ºi suntem cuceriþi de muzicalitatea cuvintelor ºi de graþia sentimentelor. Versurile, mai mult decât proza, valorificã muzicalitatea cuvintelor. Atunci când scriem un text narativ, ca autori, ne exprimãm sentimentele indirect prin intermediul acþiunii ºi al personajelor. Când scriem versuri sau cântãm, ne exprimãm în mod direct gândurile, sentimentele ºi trãirile. Dacã ar fi sã comparãm proza ºi poezia cu acþiuni umane, am putea spune cã proza este asemenea alergãrii, mânaþi fiind de curiozitate ºi de dorinþa de a afla deznodãmântul; poezia este asemenea unui dans, unui moment de contemplare, de coborâre în castelul interior al sufletului nostru. Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibile rãspunsuri: 1. Care este tipul de muzicã pe care preferi sã o asculþi? Motiveazã. .................................................... .................................................... 2. Ce fel de persoanã te consideri? Alege dintre urmãtoarele cuvinte pe cel/cele care þi se potriveºte/potrivesc cel mai bine: visãtoare, realistã, melancolicã, optimistã, pesimistã ºi explicã modul în care îþi manifeºti aceste sentimente. .................................................... .................................................... .................................................... În aceastã unitate vei afla despre: ­ legãtura dintre poezie ºi muzicã; ­ cum se citeºte o poezie; ­ rolul pãrþilor de vorbire în limbajul poetic; ­ sensul figurat al cuvintelor. Scrie trei lucruri care þi se par neclare dupã ce ai citit introducerea la unitatea Cântecul sentimentelor. .................................................... .................................................... .................................................... Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri dupã ce vei parcurge întreaga unitate ºi sã completezi rãspunsul gãsit. .................................................... .................................................... ....................................................

IV

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

61

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Poezia ºi muzica

Pentru început

1

1. Adu-þi aminte de o situaþie când ai fost fericit/trist. Descrie starea de fericire/tristeþe în cuvinte sau/ºi imagini. Lucraþi în patru grupe. 2. Douã dintre grupe vor scrie o poezie despre fericire, iar celelalte douã, despre tristeþe. Citiþi ºi comparaþi textele produse de voi. 3. Scrieþi versuri despre aceste sentimente din cântecele voastre preferate. 4. Explicaþi semnificaþia urmãtoarelor versuri scrise de Victor Hugo: Bãrbatul este un ocean, femeia este un lac. Oceanul are o perlã care îl împodobeºte, lacul, poezia care-l lumineazã. (Bãrbatul ºi femeia)

Citeºte textele

Lacul de Mihai Eminescu Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcã; Tresãrind în cercuri albe El cutremurã o barcã. ªi eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult ºi parc-aºtept Ea din trestii sã rãsarã ªi sã-mi cadã lin pe piept; Sã sãrim în luntrea micã, Îngânaþi de glas de ape, ªi sã scap din mânã cârma, ªi lopeþile sã-mi scape; Sã plutim cuprinºi de farmec Sub lumina blândei lune Vântu-n trestii lin foºneascã, Unduioasa apã sune! Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin ºi sufãr Lângã lacul cel albastru Încãrcat cu flori de nufãr. Inima mea nu e întreagã dacã nu eºti tu (cântec ­ formaþia Holograf) Cine-þi sãrutã genele-n somn? ªi cine-i acolo când îngerii dorm? Toate zânele bune sã te ocroteascã... Toate florile câmpului sã te înfloreascã... Inima mea e uºoarã, Inima mea parcã zboarã, Inima mea nu e întreagã Dacã nu eºti tu. Zâmbetul tãu e tot ce îmi doresc. ªi sufletul meu þi-l dãruiesc. Toate razele soarelui sã te cunoascã... Toate apele cerului sã te-nveleascã... Într-o zi am sã te duc printre nori la o margine de zori, Într-o zi pamântu-al tãu va fi, doar dacã vei voi, Într-o zi ºi stelele-or sã te sãrute mii ªi iubirea tot a ta va fi doar dacã vei dori.

Discutarea textelor

1. Evocã sentimentul/impresia pe care þi-a produs-o lectura textelor. Alege cel puþin douã dintre cuvintele de mai jos ºi ilustreazã-le cu versuri din cele douã texte: singurãtate, visare, vrajã, neliniºte, indiferenþã, melancolie, nostalgie, armonie, bucurie, încântare, suferinþã, dãruire, tristeþe.

62

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

2. Indicã versurile care þi-au plãcut cel mai mult. Scrie ce amintiri þi-au produs. 3. Spune prin ce se deosebeºte aceastã poezie liricã de alte texte scrise în versuri, precum balada Mioriþa sau fabula Boul ºi viþelul? Cu ce alte texte citite de voi se aseamãnã? 4. Explicã legãtura dintre muzicã ºi poezie. Noteazã observaþiile tale în tabelul de mai jos, comparând elementele specifice muzicii cu acelea care crezi cã se regãsesc ºi într-o poezie. Muzicã Poezie

Aflã mai mult!

Textul Lacul de Mihai Eminescu este o operã liricã ce aparþine genului liric. Spre deosebire de genul epic ºi dramatic, genul liric cuprinde opere în care autorul exprimã în mod direct sentimente, gânduri, trãiri. Termenul "liric,, provine din cuvântul latinesc lyra, care înseamnã instrument muzical folosit în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. Lira simbolizeazã talentul poetic, creaþia poeticã ºi este semnul zeilor Apollo ºi Orfeu. Referindu-se la legãtura dintre muzicã ºi poezie, scriitoarea Cella Delavrancea a afirmat cã ,,poezia, cu freamãtul ei de dincolo de cuvânt, cu valul ritmului ei organic, se înrudeºte cu arta muzicalã, este curcubeul pe care se avântã muzica în tensiunea ei vitalã".

Cum se citeºte o poezie?

Pasul 1: se identificã elementele de muzicalitate a textului a. organizarea cuvintelor în versuri ºi gruparea acestora în strofe, ceea ce conferã o anumitã rostire a textului; dupã numãrul versurilor, principale tipuri de strofe sunt: distih (2 versuri); terþinã (3 versuri), catren (4 versuri), precum ºi alte combinaþii. b. numãrul de silabe dintr-un vers care constituie mãsura c. ritmul poeziei prin identificarea silabelor accentuate ºi neaccentuate; existã, în principal, trei tipuri de ritm: trohaic: prima silabã accentuatã, a doua neaccentuatã; iambic: prima neaccentuatã ºi a doua accentuatã; amfibrahic: prima ºi ultima silabã neaccentuate ºi a doua accentuatã; piciorul metric este o unitate de ritm care cuprinde un numãr de silabe accentuate ºi neacentuate care se repetã în mod regulat într-un vers. d. rima prin identificarea sunetelor care se potrivesc de la sfârºitul unui vers; tipuri de rimã: împerecheatã: 1-2 // 3-4// încruciºatã: 1-3 // 2-4// îmbrãþiºatã: 1-4 // 2-3 // monorimã, amestecatã. Ce ai observat? Ce cunoºtinþe de foneticã ai aplicat? Aplicare pe cele douã texte

Reþine!

Poezia liricã este un tip de operã literarã în care autorul îºi exprimã sentimente, idei, atitudini într-un limbaj figurat, cuvintele primind seminificaþii diferite de cele din limbajul comun.

Poþi rezolva singur

1. Noteazã versuri din cântecele preferate ºi stabilleºte elementele de muzicaliate. Citeºte ºi alte poezii de Mihai Eminescu ºi selecteazã tipuri diverse de strofe. 2. Scrie un text (în versuri sau în prozã) în care sã-þi exprimi sentimentul de fericire legat de un anume moment din viaþa ta.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

63

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Farmecul poeziei

2

Pentru început

Lucraþi în perechi. 1. Discutaþi care este diferenþa dintre sensurile cuvintelor subliniate: cetãþeni strãini/ochi strãini; om trist/plouã trist. 2. Identificaþi care este trãsãtura pe baza cãreia au fost comparate urmãtoarele elemente: om ca un brad; luna ca o reginã. 3. Precizaþi care sunt însuºirile umane care sunt atribuite unor elemente neînsufleþite: Vântul plânge printre ramurile copacilor. Soarele zâmbeºte printre nori. 4. Notaþi exemplele de la exerciþiile de mai sus în tabelul de mai jos: Însuºiri neobiºnuite = epitete Asemãnãri pe baza unor însuºiri comune = comparaþia Atribuirea unor însuºiri umane elementelor neînsufleþite sau animalelor = personificarea

Laboratorul de creaþie poeticã

1. Recitiþi cele douã texte de la lecþia anterioarã ºi precizaþi sentimentul dominant din fiecare din ele, ilustrându-l cu citate potrivite. 2. Identificaþi cuvinte care nu sunt folosite cu sensul lor obiºnuit. 3. Lucraþi în 4 grupe. Pentru a înþelege mesajul unei poezii este necesar sã mai parcurgeþi câþiva paºi în înþelegerea modului cum e scris textul. Ce caut în text? Grupa I ­ Pasul 2: Cine vorbeºte în text? Eul poetic = vocea care, la nivelul textului, dã glas sentimentelor ºi gândurilor ­ Verbe ºi pronume de persoana I singular ºi plural; ­ Exclamaþii, interjecþii Ilustrare pe text

64

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Grupa a II-a ­ Pasul 3: Care sunt sentimentele/stãrile eului lirc? Ex.: fericire, neliniºte, visare, dezamãgire etc. Grupa a III-a ­ Pasul 4: Care sunt planurile de organizare a textului? ­ Planuri temporale: trecut, prezent, viitor; ­ Planuri spaþiale: naturã, terestru, cosmic, exterior, interior, realitate, visare. Grupa a IV-a ­ Pasul 5: Care sunt imaginile artistice ºi figurile de stil? ­ Imagini vizuale, auditive, dinamice, statice, cromatice; ­ Figuri de stil: personificare, epitet, comparaþie.

Ce caut în text? ­ substantive, adjective, verbe la diferite moduri ºi timpuri ­ verbe, substantive, alte cuvinte care exprimã spaþiul ºi timpul ­ cuvinte ºi expresii cu sens figurat, neobiºnuit, care contureazã imagini pe care le percepem cu auzul, vãzul.

Ilustrare pe text

4. Prezentaþi în faþa colegilor rezultatul activitãþii fiecãrei grupe ºi discutaþi pentru a da rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri legate de semnificaþia poeziei Lacul: ­ Care este tema poeziei? ­ Care sunt stãrile eului poetic? ­ Care sunt elementele cadrului poetic descris?

Rolul pãrþilor de vorbire în limbajul poetic

1. Enumerã pãrþile de vorbire de a cãror recunoaºtere ai avut nevoie pentru înþelegerea textului poetic. 2. Indicã ce pãrþi de vorbire sunt cuvintele subliniate din versurile: Vântu-n trestii lin foºneascã, [...] Sub lumina blândei lune ­ Adjectivul Expimã însuºirile unor obiecte: flori galbene, trestie înaltã Este o parte de vorbire flexibilã, schimbându-ºi forma prin acord cu substantivul pe care îl însoþeºte: lac limpede/lacuri limpezi Unele adjective sunt invariabile, adicã nu îºi schimbã forma: bluzã mov/gri/maro; bãiat cuminte/perspicace Adverbul Exprimã însuºirile unor acþiuni: vorbeºte repede, stã acolo Este o parte de vorbire neflexibilã, neschimbându-ºi foma în vorbire: stau acolo/stãm acolo

Exprimã: locul: afarã, dincolo, aici, undeva etc. timpul: acum, ieri, odatã, cândva, niciodatã etc. modul: bine, da, astfel, anevoie, altfel etc.; unele adverbe de mod sunt provenite din adjective: gest frumos/vorbeºte frumos Când sunt folosite cu sens figurat, aceste pãrþi de vorbire au rol de epitete.

Greºeli în utilizarea adjectivului ºi a adverbului

Alege forma corectã din urmãtoarele enunþuri: a. Filmul îºi datoreazã succesul acþiunii sale plinã/pline de neprevãzut. b. Suntem ferm/fermi convinºi cã vom ºti citi o poezie. c. Se ocupã cu grijã de copiii nou-nãscuþi/noi-nãscuþi.

Poþi rezolva singur

1. Imagineazã o declaraþie de dragoste în care sã foloseºti epitete, pesonificãri ºi comparaþii. 2. Scrie un text de 10-15 rânduri în care notezi impresia ta despre mesajul poeziei Lacul, folosind informaþiile din discuþiile din clasã.

Reþine!

Într-un text poetic, modul de expunere folosit este descrierea.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

65

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Cântecul ºi poezia

Pentru început

Lucraþi în perechi. 1. Ce rol are muzica în exprimarea stãrilor tale sufleteºti? Enumerã câteva situaþii când obiºnuieºti sã cânþi. Care este melodia/cântecul tãu preferat? Explicã. 2. Ce emisiuni folclorice urmãreºti la televizor sau la radio? Ce cântece populare cunoºti? Noteazã caracteristici ale creaþiilor folclorice studiate sau pe care le-ai citit.

3

Citeºte textul

Doinã, doinã, cântic dulce! Când te-aud nu m-aº mai duce. Doinã, doinã, viers cu foc! Când rãsuni eu stau în loc Bate vânt de primãvarã, Eu cânt doina pe afarã, De mã-ngân cu florile ªi privighetorile. Vine iarna viscoloasã, Eu cânt doina-nchis în casã. De-mi mai mângâi zilele, Zilele ºi nopþile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mã mai þin. Doina cânt, doina ºoptesc, Tot cu doina vieþuiesc. (Din culegerea Poezii populare ale românilor adunate ºi întocmite de Vasile Alecsandri)

Aflã mai mult!

Doina este o poezie liricã popularã care exprimã o varietate de sentimente: dragoste, dor, jale, tristeþe etc. Versurile doinei se rostesc diferit în funcþie de sentimentele exprimate ºi pot fi însoþite de o melodie cu ritm lent, domol. Doina popularã a constituit sursã de inspiraþie pentru mulþi scriitori. O caracteristicã importantã a creaþiilor populare este legãtura dintre om ºi naturã.

Discutarea textului

1. Selecteazã cuvântul care e folosit cel mai des în text. 2. Selecteazã cuvintele cu formã regionalã sau popularã. 3. Indicã verbul care se repetã de cele mai multe ori în aceastã doinã. 4. Selecteazã grupurile de cuvinte care se repetã în text. Explicã rolul acestora în exprimarea sentimentelor. 5. Completeazã tabelul de mai jos cu informaþii selectate din text. Anotimpul Elemente specifice anotimpului Felul doinei Felul rostirii Primãvara Iarna Vara Toamna

66

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Foloseºte-þi cunoºtinþele

1. Citeºte textul pentru a-i înþelege mesajul, folosindu-te de paºii pe care i-ai parcurs în lectura ºi înþelegerea poeziei Lacul. Consemneazã observaþiile tale, pe caietul tãu, într-un tabel pe douã coloane. Elementele de muzicalitate a textului Mãrcile prezenþei eului liric ºi sentimentele acestuia Panurile de organizare a textului Imaginile artistice ºi figurile de stil 2. Valorificã informaþiile selectate din textul doinei pentru a comenta semnificaþia doinei în viaþa creatorului popular.

ªtiaþi cã?

Lucian Blaga considerã cã doina ºi dorul exprimã complexitatea sufletului românesc care trãieºte într-un spaþiu ondulat de succesiunea deal-vale, pe care îl numeºte ,,spaþiu mioritic": ,,doina exprimã melancolia nici prea grea, nici prea uºoarã, a unui suflet care suie ºi coboarã [...] sau duioºia unui suflet, care circulã sub zodiile unui destin ce-ºi are înãlþãrile ºi cufundãrile, în ritm repetat, monoton ºi fãrã sfârºit".

Rolul pãrþilor de vorbire

1. Observã pronumele personale din versurile: ,,Când te-aud nu m-aº mai duce/../ Eu cânt doina pe afarã/../ De-mi mai mângâi zilele/." 2. Scrie formele accentuate ale pronumelui personal care rãspund la urmãtoarele întrebãri: Persoana I, sg. a II-a, sg. a III-a, sg. I, pl. a II-a, pl. a III-a, pl. Cine? Eu Cu cine? Pentru cine? Mine Cui? mie A, al, ai, ale cui? Nu are forme ­ ­ ­

Aflã mai mult!

Pronumele este o parte de vorbire flexibilã care înlocuieºte un substantiv, indicând persoanele care participã la comunicare. În comunicare, pronumele personal apare cu forme accentuate sau neaccentuate.

3. Completeazã formele neaccentuate corespunzãtoare formelor accentuate ale pronumelui personal. Pe mine mã vede/pe mine m-a vãzut Mie îmi dã/mie mi-a dat Pe tine ...... vede/pe tine ......-a vãzut Þie ...... dã/þie ......-a dat Pe ea ...... vede/pe ea a vãzut-...... Ei ...... dã/ei ......-a dat Pe el ...... vede/pe el ......-a vãzut Lui ...... dã/lui ......-a dat Pe noi ...... vede/pe noi ......-a vãzut Nouã ...... dã/nouã ......-a dat/nouã ... se dã Pe voi ...... vede/pe voi ......-a vãzut Vouã ...... dã/vouã ......-a dat/vouã ... se dã Pe ele ...... vede/pe ele ......-a vãzut Lor ...... dã/lor ...... -a dat/lor ... se dã Pe ei ...... vede/pe ei ...... -a vãzut

Poþi rezolva singur

Transformã urmãtoarele structuri (imposibile în limba românã), folosind formele neaccentuate ale pronumelui personal, dupã modelul de mai jos, pentru a observa modul în care apar ortogramele: a aºteptat + pe mine = m-a aºteptat chemat + pe voi = . . . . . . . . . . . . . . . . au poreclit + pe ele = . . . . . . . . . . . . . am considerat + pe el = . . . . . . . . . . . a strigat + pe noi = . . . . . . . . . . . . . . aþi spus + lui = . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pentru portofoliul tãu

Scrie un text de 10-15 rânduri despre importanþa cântecului în viaþa oamenilor.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

67

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Poezia naturii

Pentru început

Aminteºte-þi un loc din naturã de care te leagã sentimente plãcute/neplãcute ºi descrie-l folosind imagini vizuale, auditive ºi figuri de stil (epitete, comparaþii, personificãri).

4

Citeºte textul

Malul Siretului, de Vasile Alecsandri Aburii uºori ai nopþii ca fantasme se ridicã ªi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despicã. Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur Ce în raza dimineþii miºcã solzii lui de aur. Eu mã duc în faptul zilei, mã aºez pe malu-i verde ªi privesc cum apa curge ºi la cotiri ea se pierde, Cum se schimbã-n vãlurele pe prundiºul lunecos, Cum adoarme la bulboace, sãpând malul nisipos. Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã, Când o mreanã saltã-n aer dupã-o viespe sprinteoarã, Când sãlbaticele raþe se abat din zborul lor, Bãtând apa-ntunecatã de un nour trecãtor. ªi gândirea mea furatã se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, fãrã-a se opri din cale, Lunca-n juru-mi clocoteºte; o ºopârlã de smarald Catã þintã, lung la mine, pãrãsind nisipul cald.

Discutarea textului

1. Selecteazã o imagine artisticã sau o figurã de stil ºi descrie impresia/sentimentul pe care þi l-a produs. 2. Explicã de ce autorul a ales sã scrie o poezie despre naturã. 3. Indicã elementul din naturã descris în aceastã poezie.

Reþine!

Pastelul este o poezie liricã, în versuri, în care se descrie un aspect din naturã sau un interior, care genereazã sentimente general umane. Acest tip de poezie a fost impus de Vasile Alecsandri.

Foloseºte-þi cunoºtinþele

1. Textul poeziei este structurat în: a. catrene; b. terþine; c. distihuri. 2. Autorul îºi exprimã sentimentele prin vocea: a. naratorului; b. eului liric; c. unui personaj. 3. Mãrcile prezenþei eului liric existã în versul: a. Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã; b. Cum adoarme la bulboace, sãpând malul nisipos; c. Eu mã duc în faptul zilei, mã aºez pe malu-i verde.

68

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

4. Adjectivul din versul: ,,Aburii uºori ai nopþii ca fantasme se ridicã" are rol de: a. epitet; b. comparaþie; c. personificare. 5. În versul: ,,Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur" existã: a. doar un epitet; b. doar o comparaþie; c. un epitet ºi o comparaþie. 6. Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivã. 7. Precizeazã mãsura, ritmul ºi rima poeziei. 8. Selecteazã elementele care constituie câmpul lexical al naturii. 9. Care sunt sentimentele de care este cuprins eul liric în contemplarea naturii?

Poþi rezova în grup

Lucraþi în patru grupe. 1. Citiþi urmãtorul text: Dezvoltarea industrialã promovatã înainte de 1990, pe de o parte, ºi slaba preocupare pentru protecþia mediului, pe de altã parte, au dus la creºterea suprafeþelor din fondul forestier, afectate de diferite procese de poluare. Zona Copºa Micã este recunoscutã pentru poluarea intensã ºi gradul avansat de deteriorare a calitãþii mediului. Suprafaþa afectatã se întinde de-a lungul vãii Târnava Mare, mai ales între localitãþile Dumbrãveni (la est) ºi Blaj (la vest), însumând 180 750 ha, din care 31 285 ha fond forestier ºi 149 465 ha teren agricol. Din aceasta, o parte este grav poluatã, unde cel puþin unul sau doi poluanþi principali depãºesc limitele maxime admise. Este vorba de 3 245 ha de fond forestier ºi 18 630 ha de teren agricol. Convenþia de la Rio de Janeiro (adoptatã în anul 1992) are ca scop protecþia biodiversitãþii, folosirea durabilã a resurselor de mediu, împãrþirea judicioasã a avantajelor care decurg din folosirea resurselor genetice, precum ºi asigurarea resurselor financiare necesare în acest scop. Pe baza convenþiei, pãrþile participante trebuie sã elaboreze strategii ºi programe naþionale pentru pãstrarea biodiversitãþii ºi folosirea durabilã a acesteia, iar prevederile acestor strategii sã fie parte integrantã din planurile ºi politicile economice. Primul pas în eleborarea acestor strategii este identificarea componentelor biodiversitãþii care trebuie protejate. (Fragment din articolul Efectele poluãrii de la Copºa Micã asupra pãdurilor, publicat în Buletin informativ de mediu nr. 4/2002.)

2. Realizaþi o masã rotundã cu tema S.O.S. natura! Folosiþi informaþii din articolul citat, completaþi cu alte informaþii despre poluare din mediul în care locuiþi. Identificaþi pericolele continuãrii poluãrii, dar ºi posibile soluþii de înlãturare ºi ameliorare a efectelor cauzate de poluare. 3. Redactaþi o scrisoare ministrului mediului/primarului/prefectului pentru a-l informa despre sursele de poluare din zona voastrã, solicitând intervenþie pentru stoparea efectelor negative. 4. Realizaþi o reclamã prin care sã atrageþi atenþia opiniei publice asupra pericolelor poluãrii naturii.

Poþi rezolva singur

Descrie un râu aºa cum ar trebui sã-l prezinþi la o orã de geografie ºi la o orã de literaturã. Observã diferenþele dintre cele douã tipuri de descriere, citind informaþiile din urmãtorul tabel: Descriere obiectivã/ºtiinþificã ­ folosirea unor termeni specifici domeniului descris; ­ prezentarea unor informaþii precise; ­ verbele sunt folosite la timpul prezent. Descriere subiectivã/literarã ­ folosirea unor cuvinte cu sens figurat, a imaginilor ºi a figurilor de stil; ­ prezentarea unor sentimente, stãri; ­ verbele pot fi folosite la orice timp.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

69

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Autoevaluare

IV

1. Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi. .................................................................................. 2. Noteazã patru aspecte prin care muzica se aseamãnã cu poezia. ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ Citeºte urmãtoarele versuri:

Afarã-i toamnã, frunzã-mprãºtiatã, Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; ªi tu citeºti scrisori din roase plicuri ªi într-un ceas gândeºti la viaþa toatã. Pierzându-þi timpul tãu cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n uºa ta sã batã; Dar ºi mai bine-i, când afarã-i zloatã, Sã stai visând la foc, de somn sã picuri. (Mihai Eminescu, Afarã-i toamnã) Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã. 3. Transcrie din text un cuvânt care indicã timpul ºi unul care indicã locul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................................................................. 4. Transcrie douã elemente care aparþin cadrului exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................................................................. 5. Subliniazã epitetul din versul ,,Pierzându-þi timpul tãu cu dulci nimicuri." 6. Scrie un enunþ în care verbul ,,sã picuri" sã aibã alt sens decât cel din text. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................................................................. 7. Precizeazã tipul strofei în care sunt organizate versurile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Transcrie un vers în care se face referire la starea provocatã de atmosfera de toamnã: . . . . . . . . . . . . .................................................................................. 9. Descrie, în zece rânduri sentimentele ºi starea sufleteascã de care eºti cuprins la venirea toamnei. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. ..................................................................................

70

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Lumi fantastice

Îþi aminteºti, cu siguranþã, de basmele copilãriei, de vârsta când credeai în lumea ce stã sub semnul lui a fost odatã ca niciodatã... Ne despãrþim de lumea basmului atunci când înþelegem cã acesta este o proiecþie imaginarã a credinþei omului în bine, adevãr ºi frumos, ca o alternativã la imperfecþiunea lumii reale. În lumea noastrã realã, au loc adesea evenimente ce nu pot fi explicate prin logica acestei lumi familiare. Apare astfel o intruziune a misterului în cadrul lumii reale. De aceea vorbim despre fantastic ca despre ceva ce ne trimite în zona irealului, a inexplicabilului, a misterului ­ care fac sã disparã limitele de timp ºi spaþiu.

V

Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibile rãspunsuri. 1. Scrie patru aspecte din lumea realã care nu au o explicaþie logicã, realã. ........................ ........................ ........................ ........................ 2. Completeazã câte trei trãsãturi prin care se definesc: realul fantasticul ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ În aceastã unitate vei afla despre: ­ legendã; ­ basm; ­ sacru ºi profan. Scrie trei lucruri care þi se par neclare dupã ce ai citit introducerea la unitatea Lumi fantastice. .................................................... .................................................... .................................................... Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri, dupã terminarea acestei unitãþi, ºi sã completezi rãspunsul gãsit. .................................................... .................................................... ....................................................

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

71

LUMI FANTASTICE

Între realitate ºi fantezie

Pentru început

Lucraþi în patru grupe. Alcãtuiþi câmpul lexical al florilor. Alegeþi o floare ºi notaþi caracteristicile specifice. Redactaþi o descriere ºtiinþificã a florii alese. Compuneþi o poezie despre floarea descrisã, urmând structura. 5. Citiþi textele realizate de fiecare grupã ºi evaluaþi calitatea fiecãrui text cu: . 1. 2. 3. 4.

1

I. Citeºte textul

Legenda daliei de Gheorghe Tomozei A fost demult... ºi Daliei, crãiþa, i s-a pierdut, de bunã seamã, viþa. Doar basmul ne-aminteºte câteodatã cã fata a rãmas nemãritatã. Se vede c-a fost tare mofturoasã, ºi-a fost bogatã foarte ºi frumoasã... Era înaltã ºi-avea trup subþire ºi-ºi alesese, în sfârºit, un mire cu care-a hotãrât sã facã nuntã. Mai pune-o funtã ºi mai pune-o funtã, e prea sãracã rochia purpurie, spre alta ochiul parcã mã îmbie, cã e cu flori mai proaspete ºi-i nouã (ce-ar fi de le-aº purta pe amândouã?). Mai pune-o funtã ºi mai pune una... Când a sfârºit, murea în zare luna. S-au risipit în patru zãri nuntaºii ºi mirele-a plecat, s-au dus ºi naºii... Doar Dalia bolborosea-nainte, nemulþumitã încã de veºminte. Când s-a lãsat pustiu peste palate era-mbrãcatã, abia pe jumãtate... Acuma, ca în vremea zânei Dochii, e-nveºmântatã-n patruzeci de rochii, trufaºã trândãveºte în grãdinã, dar mirele întârzie sã vinã...

Discutarea textului

1. 2. 3. 4. De ce este textul intitulat Dalia? Ce legãturã existã între o mireasã ºi aspectul unei dalii? Se pot explica ºtiinþific toate trãsãturile acestei flori? De ce crezi cã oamenii au atribuit explicaþii fantastice unor elemente din lumea realã?

72

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Situarea acþiunii în timp ºi spaþiu

1. Ce sugereazã faptul cã întâmplãrile au avut loc demult? Se poate plasa, cu precizie, în timp momentul acþiunii? 2. De ce se face referire la basm? 3. Existã referire la locul evenimentelor? 4. Ce explicã referirea la timpul prezent prin adverbul acuma? 5. Ce sugereazã cei doi indici temporali subliniaþi în versul ,,Acuma, ca în vremea zânei Dochii"?

Reþine!

Legenda este o specie a genului epic, în versuri sau în prozã, în care se dã o explicaþie imaginarã unui fapt real. Legenda este specificã literaturii populare, dar existã ºi legende scrise de scriitori din literatura cultã, precum Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Dumitru Almaº, Alexandru Mitru, Gheorghe Tomozei etc.

Etapele acþiunii

1. Formuleazã ideile principale. 2. Completeazã cele cinci etape ale acþiunii, respectând succesiunea evenimentelor prezentate în text. Expozþiunea Intriga Desfãºurarea Punctul deznodãmântul acþiunii culminant

Aflã mai mult!

Cuvântul ,,legendã" provine din limba latinã, legenda, însemnând ,,ceea ce trebuie citit, poveste sfântã, citire din cãrþi". Elementele fantastice ºi miraculoase o apropie de basm ºi mit, dar se deosebeºte prin destinaþia ei explicativã. Legendele cuprind explicaþii genetice ºi cauzale ale unor fenomene, întâmplãri, caracteristici ale plantelor, ale animalelor, ale omului etc.

3. Rezumã conþinutul legendei.

Personajele

1. Selecteazã substantive ºi adjective care contureazã portretul fizic al fetei. 2. Numeºte douã trãsãturi care definesc portretul moral al fetei. 3. Indicã ce asemãnare existã între veºmintele fetei ºi petalele florii. 4. Explicã de ce dalia poate fi asemãnatã cu o fatã care îºi aºteaptã mirele.

Poþi rezova în grup

Aþi auzit expresiile ,,legendã vie"/,,legendã personalã" referitoare la personalitãþi contemporane, precum Madonna, Hagi, Coelho etc. Alegeþi o personalitate preferatã ºi explicaþi de ce poate fi consideratã o legendã vie, ilustrând cu informaþii biografice.

Pentru portofoliul tãu

1. Citeºte patru legende populare sau culte ºi scrie rezumatul lor. 2. Discutã cu rude, prieteni mai în vârstã ºi aflã dacã în zona în care locuieºti existã legende ale unor locuri. Dacã existã, consemneazã legenda auzitã ºi prezint-o ºi colegilor tãi.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

73

LUMI FANTASTICE

De la realitate la fantastic

Pentru început

Lucraþi în patru grupe. 1. Identificaþi ºi notaþi elemente prin care se diferenþiazã realul de fantastic. Daþi o definiþie a realului ºi a fantasticului. 2. Notaþi aspecte din lumea realã care ilustreazã binele ºi rãul. 3. Amintiþi-vã titluri de basme în care apare lupta dintre bine ºi rãu. Notaþi, în tabelul de mai jos, date referitoare la basm, bazându-vã pe lecturile voastre. Grupa I Titlul Formule basmului de început ºi de final Grupa a II-a Personaje pozitive ºi negative Grupa a III-a Grupa a IV-a Probe la deznodãcare sunt mântul supuºi eroii

2

Citeºte textul

Prâslea cel voinic ºi merele de aur A fost odatã ca niciodatã. Era odatã un împãrat puternic ºi mare ºi avea pe lângã palaturile sale o grãdinã frumoasã, bogatã de flori ºi meºteºugitã, nevoie mare! Aºa grãdinã nu se mai vãzuse pânã atunci pe-acolo. În fundul grãdinii avea ºi un mãr care fãcea mere de aur ºi de când îl avea, el nu putuse sã mãnânce din pom mere coapte, cãci, dupã ce le vedea înflorind, crescând, pârguindu-se venea oarecine noaptea ºi le fura tocmai când era sã se coacã. Toþi paznicii din toatã împãrãþia ºi cei mai aleºi ostaºi pe care îi pusese împãratul ca sã pândeascã n-au putut sã prinzã pe hoþi. În cele din urmã veni fiul cel mai mare al împãratului ºi zise: ­ Tatã, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astã grãdinã de atâtea ori ºi am vãzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grãdinii, dar n-am putut gusta niciodatã din ele; acum cã a dat în copt, dã-mi voie ca nopþile astea sã pãzesc însumi ºi mã prinz cã voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuieºte. ­ Dragul meu, zise tatã-sãu, atâþia oameni voinici au pãzit ºi n-au fãcut nici o ispravã; doresc prea mult sã vãz la masa mea mãcar un mãr din acest pom care m-a þinut atâta sumã de bani; ºi de aceea, iatã mã înduplec ºi te las ca sã pândeºti, mãcar cã nu-mi vine a crede cã o sã izbuteºti. Atunci fiul împãratului se puse la pândã o sãptãmânã întreagã: noaptea pândea ºi ziua se odihnea; iarã când fu într-o dimineaþã, se întoarse trist la tatã-sãu ºi-i spuse cum priveghease pânã la miezul nopþii, cum mai pe urmã îl apucase o pirotealã de nu se mai putea þine pe picioare, cum mai târziu somnul îl copleºise ºi cãzu ca un mort, fãrã sã se poatã deºtepta decât tocmai când soarele se ridicase de douã suliþe ºi atuncui vãzu cã merele lipsesc. Nepovestitã fu mâhnirea tatãlui sãu când auzi spuindu-i-se astã întâmplare. De silã, de milã, fu nevoit a mai aºtepta încã un an ca sã facã ºi voia fiului sãu cel mijlociu, care cerea cu stãruinþã de la tatã-sãu ca sã-l lase ºi pe dânsul sã pândeascã ºi se lega cã el va prinde hoþii care îi fãceau atâta întristare. Timpul veni, merele începurã a se pârgui. Atunci fiul sãu cel mijlociu pãzi ºi el; darã pãþi ca ºi frate-sãu cel mare.

Aflã mai mult!

Basmul este o specie a genului epic în care întâmplãrile reale se împletesc cu cele fantastice. Acþiunea se desfãºoarã pe douã tãrâmuri, iar personajele au puteri supranaturale ºi reprezintã binele ºi rãul. Finalul basmului aduce întotdeauna triumful binelui asupra rãului. Existã basme populare ºi basme culte. Cele populare au fost transmise oral de-a lungul secolelor. Începând cu secolul al XVIII-lea, basmele populare au fost transcrise ºi publicate de cãtre culegãtorii de folclor, Petre Ispirescu fiind unul dintre cei mai cunoscuþi. Basmele culte sunt scrise de cãtre scriitori cunoscuþi (Ion Creangã, Mihai Eminescu, Ioan Slavici etc.) care pornesc de la modelul basmului popular, dar îl inoveazã, punându-ºi amprenta stilului ºi a viziunii despre lume.

74

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Discutarea textului

Lucraþi în perechi. Completeazã tabelul, folosind informaþii din textul de mai înainte. Cine? Când? Unde? Ce? 1. Precizeazã ce etapã a acþiunii constituie fragmentul de mai sus. 2. Explicã motivul pentru care fiii împãratului nu izbutesc în ceea ce ºi-au propus. 3. De ce crezi cã fiul cel mai mic va reuºi? Citeºte fragmentul urmãtor ºi gãseºte rãspunsul. Fiul sãu cel mai mic, Prâslea, veni cu rugãciune cãtre tãtâne-sãu ºi-i zise: ­ Tatã, atâþia ani l-ai þinut, ai suferit atâtea necazuri dupã urma acestui pom, mai lasã-l, rogute, ºi anul acesta sã-mi încerc ºi eu norocul. ­ Fugi de-aici, nesocotitule, zise împãratul, fraþii tãi cei mai mari, atâþia ºi atâþia oameni voinici ºi deprinºi cu nevoile n-au putut face nimic ºi tocmai un mucos ca tine o sã izbuteascã? Aici trebuie sã fie ceva vrãji. ­ Eu nu mã încumet a prinde pe hoþi, ci zic cã o încercare de voi face ºi eu, nu poate sã-þi aducã rãu. Împãratul se înduplecã ºi mai lãsã pomul netãiat încã un an. Sosi primãvara, pomul înflori mai frumos ºi legã mai mult decât altãdatã. Când veni seara, se duse, îºi luã cãrþi de citit, douã þepuºe, arcul ºi tolba cu sãgeþile. κi alese un loc de pândã într-un colþ, pe lângã pom, bãtu

ªtiaþi cã?

Basmul este expresia forþei imaginaþiei omeneºti. Basmul are o vârstã preistoricã ºi rãspândire mondialã. Cuvântul basm provine din limba slavã veche ,,basni", însemnând ,,nãscocire, scornire".

þepuºele în pãmânt ºi se puse între ele, aºa cum sã-i vinã unul dinainte ºi altul la spate, ca, dacã îi va veni somn ºi ar moþãi, sã se loveascã cu barba în cel de dinaintea lui ºi, dacã ar da cu capul pe spate, sã se loveascã cu ceafa în cel de dinapoi. Astfel pândi, pânã când, într-una din nopþi, cam dupã miezul nopþii, simþi cã-l atinge boarea zorilor care îl îmbãta cu mirosul sãu cel plãcut ºi o pirotealã moleºitoare se legã de ochii lui, darã loviturile ce suferi, vrând sã moþãiascã, îl deºteptarã ºi rãmase veghind pânã când, pe la revãrsat de zori, un uºor fâºâit se auzi prin grãdinã. Atunci cu ochii þintã la pom, luã arcul ºi sta gata. Fâºâitul se auzi mai tare ºi un oarecine se apropie de pom ºi apucã ramurile lui. Atunci el dete o sãgeatã, dete douã ºi când dete cu a treia, un geamãt ieºi de lângã pom ºi apoi o tãcere de moarte se fãcu; iarã el, cum se luminã puþin, culese câteva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur ºi le duse la tatãl sãu.

Foloseºte-þi cunoºtinþele

1. Selecteazã din acest fragment scurte citate care descriu comportamentul lui Prâslea pentru a ilustra urmãtoarele trãsãturi: capacitate de convingere modestie prudenþã inteligenþã dragoste 2. Descrie, aºa cum îþi imaginezi tu, tãrâmul celãlalt, pornind de la citatul: ,,toate lucrurile schimbate; pãmântul, florile, copacii, lighioni altfel fãptuite erau p-acolo". Lucraþi în perechi. 3. Imaginaþi-vã care ar putea fi aventurile lui Prâslea pentru prinderea hoþilor. Scrie un plan simplu de idei. Între timp, colegul tãu / colega ta de bancã va citi dintr-o carte ceea ce scrie în textul basmului ºi îþi va povesti întâmplãrile. Comparaþi ºi discutaþi asemãnãrile ºi deosebirile. 4. Notaþi personajele care vin în ajutorul lui Prâslea. 5. Explicaþi de ce eroul mai este supus ºi la alte încercãri dupã ce iese de pe tãrâmul celãlalt .

Pentru portofoliul tãu

Ai auzit afirmaþia ,,telenovelele sunt niºte basme moderne"? Discutã cu prietenii dacã telenovelele pot fi comparate cu basmele. Exprimã în scris punctul tãu de vedere referitor la aceastã afirmaþie.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

75

LUMI FANTASTICE

Între realitate ºi vis

Pentru început

3

Lucraþi în perechi. 1. Povesteºte-i colegului tãu/colegei tale un vis ciudat pe care l-ai avut ºi pe care nu-l poþi înþelege. Discutaþi despre superstiþii populare în interpretarea viselor. 2. Citeºte textele ºi foloseºte informaþiile pentru a scrie un enunþ despre importanþa visului în viaþa oamenilor. a. Vis, vise, s.n. 1. Faptul de a visa; înlãnþuire de imagini, de fenomene psihice ºi de idei care apar în timpul somnului. Carte de vise = carte care cuprinde semnificaþia profeticã a visurilor. 2. Reverie, meditaþie, visare. 3. Fig. Iluzie deºartã; gând, idee, aspiraþie irealizabilã. (DEX) Pentru sensurile 2, 3, forma de plural este ,,visuri". b. Dupã cele mai recente cercetãri, un bãrbat de ºaizeci de ani ar visa, dormind, minimum cinci ani. Dacã somnul ocupã o treime din viaþã, aproximativ 25% din somn reprezintã partea strãbãtutã de vise; visul ocupã deci a douãsprezecea parte din existenþã la majoritatea oamenilor. Ce sã mai spunem despre visul treziei ºi de reveria diurnã care se adaugã acestei pãrþi aºa de impresionante! (Jean Chevalier & Alain Gheerbrant, Dicþionar de simboluri).

Citeºte textul

În timpul lecturii textului noteazã pe margine urmãtoarele semne care sã exprime poziþia ta faþã de ceea ce citeºti referitor la vis: ­ + ? Confirmã ceea ce ºtiai deja Contrazice sau diferã de ceea ce ºtiai Informaþia este nouã Informaþia este confuzã

Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu Uriaºa cumpãnã a lumii, urnitã de ritmul cosmic, miºca talgerele-i potrivnice, ziua ºi noaptea pentru asfinþire. Talgerul luminii, îngreuiat de aur, se plecase de tot ºi spânzura jos în rasul pãmântului, dincolo de apus; buza lui fulgera, înainte de scufundare, cãtre talgerul nopþii, care se ridica gol în slavã ºi astupa, cu fundu-i negru, cerul. Sãgeata cumpãnitoare încremenise, cu luceafãrul în ascuþiº. Când, o prevestire trecu ºi scuturã din florile tãlãncilor o rouã de clinchete. Pãstorul tresãri sub cerul unde se ruga. S-a sculat leul pustiei ºi vine sã-i dijmuiascã turmele? O formã nedesluºitã înainta, fãrã paºi, spre staul. Sãrise din talgerul luminii, care acum se cufundase în puþul de dincolo de pãmânt. Iacob se repezi cu ghioaga sã-ºi apere averile. Statura mãreaþã îl aºtepta în strungã, aþintindu-i calea. Nu era leu, nici fur. Pãrea o arãtare de pe alt tãrâm. ­ Ce vrei? ­ rãcni ciobanul, clãtinat între spaimã ºi uimire. ­ Luptã ­ rãspunse celãlalt, ca ºi cum ar fi zis bunã-seara. Nu dorea nici oi, nici bogãþie, ci altceva, mai de preþ: puterea. Spre a fi stãpân se cere sã fii tare. Care din ei doi e mai vrednic? ªi vedenia nu propunea enigme, pretindea încercarea puterilor. Prin labirintul crengilor despletite pentru somn, vântul trecea degetele-i încãrcate de plânsete moi. Caprele se sculaserã ºi priveau în târlã. Înfãþiºarea cu chip de zburãtor îl înfrunta din poarta þarcului. Iacob îi desluºea asupra capului un moþ, adus ca gluga ciocârliei... ªi glasul îi cântase a viers. Cine, oare, se ascundea în veºmânt pãsãresc? Iacob simþi o râvnã tinereascã sã se mãsoare cu taina... Necunoscutul îi cãzuse drag deodatã, aºa cum îþi cade un prinþ hoinar, colindãtor dupã ciudãþenii, cãruia nu i te poþi împotrivi sã nu-i faci gustul. El primi lupta fãrã vrãºmãºie, prinzându-se ca într-o horã cu îngerul, ochii iezilor ­ bucuroºi de salturile stãpânului în lupta cu cerescul partener. ªi astfel Iacob s-a luptat cu îngerul, nu împotriva lui...

76

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Fiecare din noi, mãcar o datã în vreme, trebuie sã ne mãsurãm cu trimisul Domnului, la un popas, sub sicomor, lângã o fântânã de rãscruci. Te iei cu el la luptã, aºa cum te lupþi, copil, cu un frate mai mare, dornic sã te înveþe lupta. E un exerciþiu pe care trebuie sã-l deprinzi, mãsurându-te cu cineva mai puternic. E o voinicie la care trebuie sã te ridici sub povaþa unui superior, unui dascãl cunoscãtor al tuturor adevãrurilor atletismului spiritual.[...] Nici arc, nici palã. Luptau luptã dreaptã, încinºi cu braþele. ªi mâinile omului se încleºtau, pafta cu zimþii degetelor petrecuþi unii într-alþii în ºalele îngerului. Iar aripele acestuia, ridicate din sfârc, se încondeiau pe umerii discipolului, aºa încât el, cãtând drept în ochii miraculoºi care-l stârneau la vitejie, nu le vedea strejuindu-l, ca sã nu se înspãimânte. E îngãduit fiului de om sã biruie, în virtute ºi har, un înger, alcãtuit din ºapte stihii mai mult?

Oricum, îndemnul îngerului adevãrat e totdeauna lupta. Numai satana e ispita, vrajã de câºtig uºor asupra a tot ce cuprinzi cu ochii. Minunea cea mare a fost cã atingerea cu îngerul îl întãrea pe om. El devenea mai puternic, pe mãsurã ce se îndelunga îmbrãþiºarea. Virtutea lui creºtea, cu cât dura misterioasa iniþiere. [...] A durat lupta o noapte, un veac? Cine ºtie... Solul a zburat. Dar lecþia rãmase indelebilã. În zori, nostalgic, cãuta urmele vânzolelei. Dar nici un semn nu sta mãrturie: pãmântul nu era gãurit de câlcâie. Iarba, treazã, îºi mijea lumina-i verde nestrivitã din pãmânt. A fost o nãlucire? ªi totuºi n-avea nici o ºovãialã... Nimic nu pãtrunde mai de-a dreptul în suflet ca un miros respirat... ªi el simþea mireasma îngerului stãruindu-i adânc, acolo unde amintirea se þese cu uitarea, împletind sufletul. Îngerul a fost? Dar sa hãrþuit cu el afarã, în luncã? Sau în lãuntru, în gând? Fusese o luptã sau o meditaþie? Zãvozii lui o ºtiau mai bine, cãci nu dãduserã nici un lãtrat.

Discutarea textului

1. Comenteazã aspectul care te-a impresionat cel mai mult în jurnalul dublu de lecturã. 2. Explicã ce este neobiºnuit în alãturarea celor douã substantive din titlul textului. 3. Identificã în text secvenþe care descriu imaginea îngerului. 4. Exprimã-þi pãrerea asupra finalului textului. 5. Explicã semnificaþia frecvenþei enunþurilor interogative din ultimul paragraf al textului? 6. Rezumã textul în 10-15 rânduri. 7. Selecteazã din text cuvinte/sintagme care descriu atmosfera de mister. 8. Lucraþi în patru grupe. Fiecare grupã îºi alege unul dintre cele patru semne care au ghidat lectura. Câte un membru din fiecare grupã discutã cu membrii celorlate grupe, pe rând, ºi adunã ideile acestora notate sub semnul respectiv. Întors în propria grupã, prezintã ideile adunate. Realizaþi în interiorului grupei câte un poster care sã ilustreze cât mai expresiv conþinutul mesajului. Puteþi folosi ºi desene. Prezentaþi posterele în faþa colegilor. Evaluaþi prezentãrile colegilor (monologul oral) cu grila de evaluare a comunicãrii orale.

Poþi rezova în grup

1. Scrieþi argumente pro ºi contra afirmaþiei: ,,Visele nu au nici o legãturã cu realitatea". 2. Aliniaþi-vã ºi ocupaþi o poziþie în funcþie de propria pãrere referitoare la aceastã afirmaþie. Argumentaþi-vã poziþia, ascultaþi pãrerile colegilor ºi decideþi, în final, dacã vã menþineþi poziþia iniþialã.

Pentru portofoliul tãu

Scrie un text despre visul tãu de viitor ºi explicã cum crezi cã poate fi împlinit. PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

77

LUMI FANTASTICE

Cine sunt eu? Cine suntem noi?

4

Pentru început

1. Adu-þi aminte de ,,copacul sintactic" ºi de pãrþile de propoziþie. Cuvintele pe care le foloseºti se combinã în propoziþii pentru a comunica un mesaj. Claritatea mesajului este datã de modul în care oamenii atribuie funcþii sintactice cuvintelor. Subiectul ºi predicatul sunt pãrþile de propoziþie principale în jurul cãrora se organizeazã pãrþile secundare de propoziþie. 2. Exerseazã construirea de predicate, considerând cã subiectul eºti tu însuþi. Comparã-te cu un copac ale cãrui rãdãcini sunt în trecut, trunchiul semnificã prezentul, iar coroana, viitorul. Cine am fost/sunt/voi fi? Predicat nominal Am fost ................................ Sunt .................................... Voi deveni ........................... Ce am fãcut/fac/voi face? Predicat verbal

3. Exerseazã complementele circumstanþiale completând tabelul de mai jos: Unde am Când am Cum am trãit/trãiesc/voi trãi? trãit/trãiesc/voi trãi? trãit/trãiesc/voi trãi? Complement Complement Complement circumstanþial de circumstanþial de circumstanþial de loc timp mod 4. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri pentru a obþine complemente necircumstanþiale. Pe cine am iubit/iubesc/voi Cui m-am adresat/mã adresez/ iubi? Ce am citit citesc/voi mã voi adresa? Cu cine am citi? discutat/discut/voi discuta? Complement direct Complement indirect 5. Scrie cât mai multe rãspunsuri la întrebãrile din tabel pentru a obþine atribute. Ale cui sunt ideile/faptele la Ce fel de fapte am care m-am raportat/mã fãcut/fac/voi face? raportez/mã voi raporta? Atribut Atribut

Reþine!

Complementul determinã un verb, un adverb, un adjectiv, o interjecþie.

Reþine!

Atributul determinã întotdeauna un substantiv sau un înlocuitor al acestuia (pronume, numeral).

Citeºte textul

Sacrul ºi profanul în lumea modernã (fragment) de Mircea Eliade Aºa cum am afirmat de atîtea ori, omul religios îºi asumã un mod de existenþã specific în lume ºi, în pofida numãrului apreciabil de forme istoricoreligioase, acest mod specific poate fi întotdeauna recunoscut. [...] Homo religiosus crede cã originea vieþii este sacrã ºi cã existenþa umanã îºi actualizeazã toate potenþele în mãsura în care este religioasã, adicã în mãsura în care participã la

78

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

realitate. Mai întîi de toate, omul areligios respinge transcendenþa, acceptã relativitatea ,,realitãþii" ºi chiar se îndoieºte uneori de sensul existenþei. Marile culturi ale trecutului au cunoscut ºi ele oameni areligioºi, care au existat poate ºi la nivelurile arhaice de culturã, deºi nu sînt încã atestaþi de nici un document. Abia societãþile occidentale moderne favorizeazã manifestarea plenarã a omului areligios. Omul modern areligios îºi asumã o nouã stare existenþialã, recunoscînduse doar ca subiect ºi agent al Istoriei ºi refuzînd orice chemare la transcendenþã. [...] Sacrul este prin excelenþã o piedicã în calea libertãþii sale. [...] Aºa cum am mai arãtat, omul areligios în stare purã este un fenomen mai degrabã rar, chiar ºi în cea mai desacralizatã dintre societãþile moderne. Majoritatea celor ,,fãrã religie,, au încã un comportament religios, chiar dacã nu-ºi dau seama. Nu este vorba doar de mulþimea ,,superstiþiilor" sau a ,,tabuurilor" omului modern, care au toate o structurã ºi o origine magico-religioasã. Omul modern, care se simte ºi se pretinde areligios, dispune încã de o întreagã mitologie ascunsã ºi de numeroase ritualisme degradate.

Petrecerile care însoþesc Anul Nou sau mutarea într-o casã nouã prezintã, sub formã laicizatã, structura unui ritual de înnoire. Acelaºi fenomen se poate constata cu prilejul serbãrilor ºi petrecerilor care însoþesc cãsãtoria sau naºterea unui copil, obþinerea unui loc nou de muncã, o promovare socialã etc. Cinematograful, adevãratã ,,fabricã de vise", preia ºi foloseºte nenumãrate motive mitice: lupta dintre Erou ºi Monstru, înfruntãrile ºi încercãrile iniþiatice, figurile ºi imaginile exemplare (,,Fata", ,,Eroul", peisajul paradisiac, ,,Infernul" etc.). Pînã ºi lectura are o funcþie mitologicã, nu numai pentru cã înlocuieºte rostirea miturilor în societãþile arhaice ºi literatura oralã, care se mai pãstreazã în comunitãþile rurale din Europa, ci mai ales pentru cã lectura îi permite omului modern o ,,ieºire din Timp", asemãnãtoare cu cea înlesnitã de mituri. Fie cã-ºi ,,omoarã" timpul cu un roman poliþist ori pãtrunde în universul temporal strãin pe care-l reprezintã orice roman, omul modern este proiectat, prin lecturã, în afara duratei sale personale ºi integrat altor ritmuri, trãind într-o altã ,,istorie".[...]

Discutarea textului

1. Precizeazã cele douã ipostaze ale omului la care face referire autorul. 2. Scrie, pe caietul tãu, conform tabelului de mai jos, citate din text care sã ilustreze tãsãturile celor douã tipuri umane: Omul religios 3. 4. 5. 6. 7. Omul areligios

Explicã în ce constã ,,mitologia ascunsã" a omului modern. Enumerã miturile omului modern. Precizeazã rolul lecturii pentru omul modern. Numeºte lucrurile sacre pentru tine. Lucraþi în douã grupe. Prima grupã noteazã caracteristicile realului/profanului. A doua grupã noteazã caracteristicile fantasticului si sacrului. Pentru a observa care este legãtura dintre realitate ºi fantastic desenaþi douã cercuri care se întrepãtrund. Scrieþi în cele douã cercuri trãsãturile profanului ºi ale sacrului iar, în partea comunã a celor douã cercuri, identificaþi elementele comune pentru sacre ºi profan.

Poþi rezova în grup

Lucraþi în patru grupe. ­ Douã dintre grupe aleg afirmaþia ,,Omul secolului XXI" este religios ºi vor gãsi argumente pentru a o ilustra. ­ Celelalte douã grupe aleg afirmaþia ,,Omul secolului XXI" este areligios ºi vor gãsi argumente pentru a o ilustra.

Pentru portofoliul tãu

Reciteºte prima ta compunere în care ai dat rãspunsul la întrebarea ,,cine sunt eu"? Completeazã acum cu ideile pe care le-ai reþinut pe parcursul acestui an ºcolar ºi rescrie textul din perspectiva celui care a aflat ºi ºtie mai multe despre sine, despre alþii ºi despre lume.

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

79

LUMI FANTASTICE

Autoevaluare

V

1. Tema acestei unitãþi mi s-a pãrut interesantã: ­ Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ­ Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Noteazã douã idei noi pe care le-ai aflat în aceastã unitate. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. 3. Scrie douã aspecte care þi-au rãmas neclare. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. 4. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o consideri adevãratã sau litera G, dacã o consideri greºitã. A G Fantasticul nu se confundã cu imaginaþia. A G Literatura fantasticã cuprinde basme, legende, mituri. A G Personajele dintr-un basm se grupeazã în negative ºi pozitive. A G Eroul basmului nu reuºeºte sã învingã rãul. A G Deznodãmântul basmului este trist întotdeauna. A G Legenda oferã explicaþii fantastice pentru un fapt real. 5. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect: ­ În propoziþia ,,Prâslea îl rãneºte pe hoþ", pãrþile de vorbire sunt, în ordine: a. substantiv comun, pronume personal, verb, prepoziþie, substantiv comun; b. substantiv propriu, pronume personal, verb, prepoziþie, substantiv comun; c. substantiv propriu, pronume personal, verb, conjuncþie, substantiv comun; ­ Pãrþile de propoziþie din enunþul ,,Fraþii lui Prâslea au fost invidioºi" sunt, în ordine: a. subiect, atribut, predicat; b. subiect, atribut, predicat, complement; c. subiect, atribut, predicat, atribut. 6. Povesteºte, în cinci rânduri, un vis care poate fi considerat fantastic. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. 7. Scrie, în trei rânduri, ce înseamnã religia pentru tine. .................................................................................. .................................................................................. .................................................................................. 8. Motiveazã, în douã enunþuri, de ce cinematograful poate fi considerat ,,o fabricã de vise". .................................................................................. .................................................................................. 9. Scrie, pe o colalã A4, rezumatul unui basm citit sau al unui film fantastic vizionat.

80

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Index

A

accent ­ 35 adjectiv ­ 65 adverb ­ 65 afiº ­ 18

i

antonime ­ 37 articol de lege ­ 38 arhaisme ­ 36 atribut ­ 78 autor ­ 45

B

baladã popularã ­ 31 basm ­ 74 biografie ­ 58

C

câmp lexical ­ 39, 72 comparaþie ­ 64 complement ­ 78 comunicare nonverbalã ­ 15, 17, 19 comunicare verbalã ­ 15 condiþional-optativ ­ 48, 55 conjugare ­ 47 conjunctiv ­ 48, 55 conjuncþie ­ 41 cuvânt ­ 34, 36

D

descriere obiectivã ­ 69, 72 descriere subiectivã ­ 69 dialog ­ 13, 19 dialog formal ­ 37 dialog informal ­ 37 diftong ­ 35 discurs ­ 23 doinã ­ 66 dramatic ­ 18

E

epic ­ 19, 45, 57 epitet ­ 64 etapele acþiunii ­ 32, 45, 46, 73

F

fabula ­ 29 familie de cuvinte ­ 38 fantastic ­ 79 foneticã ­ 35 frazã ­ 41

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

81

H

hiat ­ 35

I

idei principale ­ 45, 57 idei secundare ­ 45 imperativ ­ 48 indicativ ­ 50, 51, 52 interjecþia ­ 15

J

jurnal ­ 55 jurnal de lecturã ­ 57

L

legendã ­ 73 liric ­ 63

M

mit ­ 33 masa vocabularului ­ 36 mãsurã ­ 63 moduri nepersonale ­ 48 moduri personale ­ 48 monolog ­ 23

N

narator ­ 45 naraþiune ­ 29, 45, 46 neologisme ­ 36 numeral ­ 59

O

omonime ­ 37

P

pastel ­ 68 pãrþi de propoziþie ­ 39, 78 pãrþi de vorbire ­ 39 persoanã ­ 26 personaj literar ­ 27, 31 personificare ­ 29, 64 poezie ­ 59 portret ­ 26 prepoziþia ­ 41 profan ­ 79 proiect ­ 53 pronume personal ­ 67 propoziþie afirmativã ­ 17 propoziþie negativã ­ 17 propoziþie simplã ­ 40 propoziþie dezvoltatã ­40 povestire ­ 20, 22

82

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

R

regionalisme ­ 36 reclamã ­ 58 rezumat ­ 46, 73 rimã ­ 63 ritm ­ 63

S

sacru ­ 79 scrisoare ­ 21 sinonime ­ 37 situaþie de comunicare ­ 12, 16 strofã ­ 63 subiect ­ 78 substantiv ­ 27

T

temã ­ 33 text literar ­ 18 text nonliterar ­ 19, 58 triftong ­ 35

V

verb ­ 47 vers ­ 63 vis ­ 76 vocabular fundamental ­ 36 vorbire directã ­ 15 vorbire indirectã ­ 15

PROGRAMUL ,,A DOUA ªANSÃ" · NIVEL SECUNDAR INFERIOR

83

Cuvânt de încheiere

a

Iatã cã ai ai ajuns la finalul acestui modul. Sper cã þi-a fãcut plãcere aceastã cãlãtorie prin lumea textelor, a gramaticii ºi a comunicãrii. Tot ceea ce ai învãþat te ajutã sã comunici mai uºor, sã scrii mai bine, sã înþelegi mai profund mesajul unui text citit sau ascultat. Ai rezolvat cinci autoevaluãri ºi evaluãri care au avut rolul sã te pregãteascã pentru pasul final: evaluarea de modul. Participã cu încredere la evaluare, dar, mai înainte, þine cont de câteva sfaturi de ultimã orã: ­ reciteºte tot ce este scris în ghid la simbolurile: Aflã mai mult, Reþine, ªtiaþi cã; ­ uitã-te la testele de autoevaluare ºi evaluare pe care le-ai rezolvat pânã acum ºi treci în revistã aspectele deficitare ºi reciteºte sugestiile profesorului/profesoarei; ­ acordã atenþie tipurilor de exerciþii prezente în testele de evaluare ºi autoevaluare; ­ citeºte termenii-cheie de la Index ºi verificã dacã ºtii ce înseamnã fiecare; ­ verificã portofoliul ºi reciteºte toate lucrãrile pe care le-ai adunat pe parcursul anului; ­ nu uita de ortogramele puse în chenar. Înarmeazã-te cu încredere în propriile forþe ºi cu speranþa în reuºitã. Îþi urez mult succes! Dorina Kudor

84

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ · GHIDUL ELEVULUI

Information

Romana -- Ghidul elevului

84 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

161208