Read Microsoft Word - Metode si procedee.doc text version

DANIELA DANCIA

© 2009, Editura ,,Neutrino" Titlul: Metode i procedee activ-participative folosite în scopul optimizrii predrii-învrii cunoaterii mediului Autor: Dancia Daniela I.S.B.N. 978-973-8916-59-3

w .n w

Editura ,,Neutrino" 2009 1

eu

© 2009, Editura ,,Neutrino" Mobil: 0741017700 E-mail: [email protected] www.neutrino.ro 2

METODE I PROCEDEE ACTIV-PARTICIPATIVE FOLOSITE ÎN SCOPUL OPTIMIZRII PREDRII-ÎNVRII CUNOATERII MEDIULUI

tri n

o. ro

I Motivaia alegerii temei

În noua etap revoluionar, democratizarea societii aduce în centrul preocuprilor pedagogice, instrucia i educaia pentru viaa social, latur neglijat pân nu demult, însemnând, deopotriv pentru elev i cadrul didactic înnoirea spiritului, ieirea din inerie. Dezvoltarea societii genereaz progrese calitative noi, care dobândesc implicaii tot mai profunde în viaa omului. Dimensiunile schimbrilor ce se petrec în societatea contemporan în toat lumea reprezint o mare provocare pentru cei care se ocup cu pregtirea copiilor pentru viitor. Educatorii au dificila sarcin de-ai ajuta pe elevi s devin prosperi i productivi, pentru a reui. În prezent, informaia apare într-un ritm fr precedent. Volumul enorm de informaii disponibile face s devin imposibil s credem c totalitatea cunotinelor acumulate în coal ar putea fi semnificative în comparaie cu informaiile existente în acel moment. În acest context, învtorului îi revine menirea de a transmite elevilor ceea ce este nou în toate domeniile de activitate, dar inând cont de particularitile lor de vârst. Dei învarea de cunotine este important, poate c nu e, totui, esenial. Esenial pentru elevi este s învee cum s învee i s gândeasc critic. Astfel, elevii trebuie s poat s examineze atent i critic noile informaii, s poat reflecta asupra lor în mod

w

3

independent i s poat aciona în concordan cu rezultatele refleciei lor în aa fel încât informaiile respective s devin utile. Dac este important s-i învm pe elevi s gândeasc critic, atunci acest lucru trebuie s devin o permanen în procesul de învare. Din experiena mea, am ajuns la concluzia c rolul cadrului didactic nu mai e acela de singur surs de cunotine, ci e mult mai complex i subtil, deoarece elevul trebuie s devin coparticipant la propria lui instruire i educare. Temeiul principal se pune azi pe procesul de învare, nu pe cel de predare. Învarea activ pe baza cunoaterii realitii, a concretului, începe s ia locul leciei teoretice i abstracte. Pentru ca toate acestea s se întâmple cât mai repede este necesar o reform în învmânt. Aceasta depinde de schimbarea metodelor i mijloacelor tradiionale, a obiectivelor i atitudinilor pedagogice, dar nu în ultimul rând a atmosferei colare în ansamblul ei. Elevii se simt de multe ori încorsetai de obligaiile pe care le pune în faa lor coala i astfel motivaia pentru învare scade. Un rol deosebit în crearea unui cadru adecvat de învare îl are dasclul care are nevoie de schimbarea mentalitii i adoptarea noilor strategii de învare. Evoluia rapid a cunotinelor pune la toate nivelele problema revitalizrii. Dasclul de azi trebuie format pentru a înelege tiina i a se situa consecvent pe direciile dominante ale dezvoltrii acesteia. El este obligat s fie deschis în faa nevoilor mediului, progresului tiinific, cerinelor civilizaiei. Profesorii

4

w .n

eu

tri n

o. ro

trebuie s fie mereu pregtii s fac fa schimbrilor, chiar s anticipeze noul. Perfecionarea învtorilor urmrete înarmarea deplin a acestora cu metodele care duc la descoperire, atât în tiin, cât i în universul uman. Deci trebuie s fie ajutat s se defineasc pe sine însui în raport cu evoluia tiinific i cultural, cu mediul i individualitile colare.

II. Direcii ale reformei curriculare

Modernizarea învmântului dup 1989 a constat dintr-o suit de aciuni, în stabilirea unor relaii optime între elementele structurale ale învmântului, privit ca un tot unitar, astfel încât acesta s asigure un cadru adecvat i s stimuleze în acelai timp, transpunerea în practic a idealului educaional. Optimizarea relaiilor se realizeaz între toate componentele învmântului (sistem, coninut, organizare, mijloace etc.) prin adecvarea continu la noile descoperiri ale tiinei i tehnicii, a celorlalte valori sociale, concomitent cu asimilarea progreselor înregistrate în direcia fundamentrii procesului de dezvoltare a psihicului uman. Modernizarea învmântului vizeaz toate componentele sale. Dar orice schimbare ce se produce la nivelul unei componente va avea repercusiuni asupra tuturor celorlalte, datorit caracterului sistemic al învmântului. De aceea modernizarea se refer nu numai la diverse aspecte sau laturi ale învmântului, ci i la relaiile dintre ele.(1) Realizarea reformei în învmânt depinde de schimbarea metodelor i mijloacelor tradiionale, a obiectivelor i atitudinilor pedagogice, precum i a atmosferei colare în ansamblul ei. Programa colar e un document care detaliaz coninutul fiecrui obiect de învmânt. Ea concretizeaz natura i volumul cunotinelor, priceperilor i deprinderilor ce urmeaz a fi însuite.

6

w

5

w .n

eu

tri n

o. ro

w

7

Disciplina Cunoaterea mediului pentru clasele I i a II-a vine s realizeze o punte de legtur între elementele de cunoatere a mediului acumulate de copii în grdini i disciplina tiine ale naturii studiat de copii în clasa a III-a i a IV-a. Aceastã disciplin îi propune s înlesneasc înelegerea naturii prin participarea activ i contient a elevului la descoperirea i redescoperirea fenomenelor i proceselor naturale. Punctul de plecare îl reprezint experiena de via a elevilor, nevoile lor reale de cunoatere. Obiectivele acestei discipline nu vizeaz însuirea de cunotine, ci dezvoltarea capacitilor de observare, explorare i înelegere a realitii din mediul înconjurtor, cunoaterea, înelegerea i utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurtor i formarea unei atitudini pozitive fa de mediul înconjurtor, prin stimularea interesului fa de pstrarea unui mediu echilibrat i exersarea unor deprinderi de îngrijire i ocrotire a acestuia. Manualul colar este un important instrument de lucru pentru elevi. El ar trebui s urmeze îndeaproape programa analitic, folosind un limbaj adecvat, necesar pentru ca elevii s poat atinge obiectivele pedagogice stabilite prin programa colar în condiiile definite prin principii pedagogice generale. Un manual modern e acela al crui coninut e structurat în funcie de obiectivele operaionale pe care le urmrete predarea i învarea obiectului respectiv. Manualul este o carte a elevului, deci trebuie scris pe înelesul acestora. Trebuie s poat fi folosit ca

instrument de studiu independent. Manualul este îns i o carte riguroas din punct de vedere pedagogic, de aceea trebuie s cuprind, în mod obligatoriu: obiectivele urmrite, enunate pe înelesul copiilor, sarcinile de lucru, informaiile utile realizrii sarcinilor de învare într-o form cât mai clar i sugestiv, sarcinile de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului, exerciiile de autoevaluare. Pentru ca elevul s ating noile obiectivele ale disciplinei prin coninuturi i tipuri noi de activiti de învare, au fost necesare schimbri i în ceea ce privesc resursele procedurale: strategiilor didactice (metodele i procedeele didactice, mijloacele de învmânt), formelor de organizare ale procesului de instruire i nu în ultimul rând în ceea ce privete evaluarea. Strategia didactic este un mod de îmbinare a metodologiei didactice i a mijloacelor de învmânt prin care se asigur proiectarea, organizarea i desfurarea unei secvene de instruire. În procesul de modernizare a tehnologiei didactice s-au impus câteva tendine de care profesorii trebuie s in seama: - valorificarea deplin a metodelor în direcia activizrii elevilor; - accelerarea caracterului formativ al tuturor metodelor utilizate în predare-învare-evaluare; - aplicarea cu prioritate a metodelor activparticipative, centrate pe elev; - imprimarea caracterului euristic tuturor metodelor, favorizându-se astfel învarea prin problematizare i descoperire;

8

w .n

eu

tri n

o. ro

are anunul asupra cititorilor, persuasiunea mesajului, originalitatea prezentrii.

11.Tehnica fotolimbajului

Tehnica fotolimbajului (Peretti, 2001) este utilizat pentru abordarea unui subiect prin intermediul unor suporturi fotografice. Membrii unui grup sunt invitai s aleag una sau mai multe fotografii dintr-un set mai mare. Participanii prezint apoi fotografiile alese i explic motivul alegerii. Tehnica fotolimbajului poate fi utilizat în etapa de evocare sau în cea de reflecie. · Comunicarea sarcinii de lucru Timp de 3 minute, din setul de fotografii de pe mas, alegei una care s ilustreze cel mai bine poluarea mediului.

Utilizarea tehnicii fotolimbajului este eficient din mai multe motive: faciliteaz receptarea mesajului exprimat de o fotografie; faciliteaz înelegerea unor aspecte din realitate prin concentrarea ateniei asupra unor detalii; stimuleaz creativitatea i sensibilitatea fa de simbolurile vizuale.

12.Turul galeriei

· Alegerile individuale Fiecare participant trece în linite prin faa mesei cu fotografii i alege una. Dac o fotografie e intit de mai muli elevi, ea va trece din mân în mân pe la acetia. · Activitate frontal Grupul formeaz un cerc i fiecare elev prezint fotografia aleas. Ceilali participani comunic impresiile, pun întrebri referitoare la motivele sau semnificaia alegerii. Nu sunt acceptate criticile i interpretrile.

w

45

· Activitate frontal de evaluare sau de sintez Elevii analizeaz tririle din etapele anterioare i formuleaz concluziile referitoare la subiectul explorat.

w .n

eu

Prin tehnica "Turul galeriei" (Tagan, 1992) clasa devine un mediu care stimuleaz gândirea, creativitatea, învarea eficient. Elevii elaboreaz în grup un produs care exprim opinia tuturor, îi împart sarcinile, caut soluii pentru rezolvarea problemelor. Când fac "turul galeriei" analizeaz i evalueaz produsele realizate de colegi, le compar cu produsul lor, identific greeli i lacune, formuleaz comentarii i observaii în scris. Aceast tehnic are mai multe etape: · Comunicarea sarcinii de lucru Vei lucra în grupuri de câte 5 timp de 20 minute. Fiecare grup va realiza un poster despre animale în mediul lor de via: grupa 1 ­ "Petii în mediul lor de viaa", grupa 2- " Psri i insecte în mediul lor de via", grupa 3 ­ " Animalele slbatice în mediul lor de via", grupa 4 ­ "Animalele domestice în mediul lor de via". Aceste postere trebuie s conin atât imagini, cât i informaii despre animalele prezentate, pe care le putei obine din manual. · Activitate în grupuri În timp ce elevii lucreaz, învtorul monitorizeaz activitatea, oferind sprijin.

46

tri n

o. ro

· Expunerea produselor Fiecare grup afieaz posterele pe pereii clasei, formând o adevrat expoziie. · Turul galeriei La semnalul meu trecei de la un poster la altul pentru a examina posterele realizate de ctre colegi. Scriei comentariile i observaiile voastre pe foile lipite lâng acestea. Avei la dispoziie 10 minute. · Activitate în grupuri Timp de 5 minute fiecare grup reexamineaz posterele proprii, comparativ cu ale celorlalte grupuri. Analizai comentariile i observaiile notate de colegi. Prin Turul galeriei elevii au oportunitatea s ofere i s primeasc feed-back-ul referitor la munca lor, au ansa s vorbeasc despre produsul lor simultan cu ceilali, în mod organizat i productiv.

w

Având în vedere complexitatea i importana temei abordate, am ajuns la concluzia, c este nevoie de o preocupare deosebit în direcia formrii elevilor. Cadrul organizatoric, climatul adecvat, cere adaptarea unor forme de lucru, care indiferent unde au loc, s asigure legtura cu programa i, în acelai timp, s permit asimilarea cunotinelor i formarea abilitilor. Noua metodologie didactic, adecvat obiectivelor învmântului actual, necesit o repoziionare a metodelor i mijloacelor de învmânt existente, astfel încât s conduc la activizarea optim a elevilor atât în planul intelectual, cât i în cel narativ, s asigure cultivarea atitudinii euristice, investigatoare, formarea spiritului de iniiativ. Este necesar, aadar, folosirea cu prioritate a metodelor cu caracter mobilizator, activizant, care s mreasc potenialul intelectual al elevilor prin angajarea lor la un efort personal în actul învrii, având ca rezultat o eficien formativ maxim. Metodele de învmânt, care se folosesc la toate disciplinele, nu sunt nici vechi, nici noi - metodele vechi pot s se înnoiasc pentru a rspunde cerinelor unui învmânt modern, dar i metodele "moderne" pot deveni cu timpul tradiionale. Consider c, observaia sistematic, experimentul, problematizarea, învarea prin descoperire, precum i strategiile, tehnicile i metodele interactive, cum ar fi: brainstorming-ul, cubul, mozaicul, gândii-lucrai în perechi-comunicai, turul galeriei etc. sunt metode ce se

48

w .n

47

eu

tri n

o. ro

Concluzii

w

49

preteaz pentru realizarea activitilor didactice la obiectul Cunoaterea mediului, în aa fel încât s fie eficiente. Folosirea acestor metode în lecii i în alte activiti permit elevilor formularea de probleme, d posibilitatea s fac asociaii de idei, de experiene proprii, elaboreaz modele, angajeaz discuii. Activitatea la orele de Cunoaterea mediului, organizat în funcie de tipul de cercetare, fie în natur, fie în sala de clas sau în alt parte, antreneaz elevii, transformându-i în minicolaboratori ai cadrului didactic, rezultatul muncii la clas fiind concretizat în interesul copilului pentru lumea ce-l înconjoar. Chiar dac lecia de Cunoaterea mediului se poate desfura în diferite locuri, cel mai important este acela în care leciile pot deveni interesante i atractive pentru copii, i anume în aer liber. Orele de Cunoaterea mediului îi pun pe elevi în plcuta situaie de a redescoperi natura cu toate frumuseile i minuniile ei. Învtorul are frumoasa misiune de a-l iniia pe copil în descifrarea naturii, leciile de Cunoaterea mediului putând deveni un ABC al observaiilor în natur, învtorul folosindu-se de toate mijloacele de care acesta dispune. Se poate forma la elevi un adevrat "cult pentru natur". Acesta va fi mereu curios i încântat s descopere cât mai multe lucruri despre tot ceea ce îl înconjoar. Consider c metodele de învmânt nu mai pot fi definite "ci de transmitere a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor de la cadrul didactic la elevi", ci ele trebuie considerate ca instrumente de lucru ale elevilor, ca strategii de învare, folosite în procesul dobândirii

w .n

informaiilor, priceperilor, deprinderilor i tehnicilor de lucru. Fiecare instituie de învmânt trebuie s devin o cetate educativ, de formare tiinific, profesional, cultural a viitorilor specialiti prin participarea direct a acestora la experimentri i la practic, la confruntarea celor ce înva cu modaliti concrete de aplicare a cunotinelor i abilitilor în via, în producie. Având în vedere c învmântul românesc este singura cale de pregtire a forei de munc, trebuie s ne axm pe folosirea metodelor activ-participative, îndemnând elevii la aciune i cercetare. Consider un neajuns faptul c programele se schimb foarte des, învtorul fiind uneori în imposibilitatea de a se documenta riguros asupra temelor tratate, din lipsa unor materiale i mai ales a celor auxiliare i a manualelor, care nu pot fi elaborate într-un timp atât de scurt. Manualul ar trebui s fie un instrument eficient de pregtire al elevului în mod independent, iar orele destinate cunoaterea mediului s-ar transforma în adevrate ore de cercetare, experimentare i observare sistematic a naturii, contribuind astfel la formarea unor concepii sntoase despre lumea înconjurtoare i în acelai timp, la formarea unui tânr înarmat cu metode de lucru pentru activitatea ulterioar.

eu

tri n

o. ro

50

tri n w w .n

51

Motivaia alegerii temei.................................... Direcii ale reformei curiculare........................... Metodologie didactic................................. Descrierea metodelor didactice.......................... Curioziti legate de corpul uman........................

eu

52

o. ro

Cuprins

pag. 3 pag. 6 pag 23 pag.26 pag.48

Information

Microsoft Word - Metode si procedee.doc

8 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

628278