Read Filozofie text version

Filozofie

Istoria filosofiei înfieaz o varietate metodologic i stilistic, obiectivate în curente i orientri de nuane diferite.

Conceptul de metod ("metodos" - cale, mijloc) semnific calea pe care o urmeaz gândirea în perpetua sa micare, ansamblu de principii, reguli i tehnologii de investigare a realitii. Filosofia opereaz cu o metodologie variat: a) maieutica (gr. "maieutike'' - pricepere de a moi) - arta de a-l face pe interlocutor s contientizeze adevruri pe care nu tia c le tie; metod fundamentat pe teoria ideilor înnscute; Socrate, printele acestei metode, pornea de la premisa c adevrurile care in de lumea esenelor sunt evidente, dar oamenii nu le contientizeaz, fapt pentru care este nevoie de moirea lor prin întrebri; b) dialogul modalitate de a analiza o problem filosofic, pe baz de dezbatere, discuie contradictorie, confruntare critic, dezbatere constituit dintr-o suit de întrebri i rspunsuri în cadrul unei conversaii colective, conceput ca o cercetare critic a unor principii, idei, concepte filosofice; de exemplu, cel 28 de dialoguri ale lui Platon, în care Socrate, simbolul înelepciunii, joac rolul de moderator; unele scrieri ale lui Galilei, Leibniz, Diderot, Cantemir etc.; c) dialectica ­ (gr. "dialektike'', format din "dia'' - cu; "legein''- a vorbi, a discuta) arta de a ajunge la adevr prin punerea în eviden i combaterea contradiciilor din afirmaiile preopinentului; are multiple sensuri: metod care mijlocete ptrunderea gândirii la nivelul ideii (Platon); art sau tiin a devenirii prin contradicii (Augustin); teorie a devenirii prin contradicii (Hegel); teorie a conexiunii (Marx); în perioada contemporan dialectica s-a dezvoltat în variantele mai cunoscute - dialectica marxist, negativ (Adorno), neoraionalist (G. Bachelard); d) scolastica (gr. "skhole'' ­ coal) - metod specific perioadei medievale, teorie a argumentrii dup principiile logicii clasice (formale), dar cu sens speculativ, folosit îndeosebi pentru demonstrarea dogmelor religioase; de exemplu, argumentul ontologic, privind existena lui Dumnezeu, formulat de T. d' Aquino; e) inducia (Aristotel, Bacon, J.St. Mill) - un procedeu de formare a conceptelor, o modalitate de cunoatere de la particular la general, de la o totalitate de elemente la o proprietate general; în procesul cunoaterii, inducia i deducia funcioneaz în strâns conexiune, susinându-se reciproc; f) deducia (Aristotel, Descartes, Leibniz) modalitate de cunoatere de la general la particular, form de raionament în care concluzia rezult cu necesitate din premise; tipul fundamental de deducie cu propoziii categorice este silogismul; g) metafizica (gr. "meta'' - dup, "physike'' ­ fizic) - impus de dezvoltarea tiinelor, metod antidialectic (Hegel), se caracterizeaz prin abordarea obiectelor i proceselor în mod izolat, absolutizarea unor laturi ale realitii - independena, stabilitatea relativ, absena contradiciilor etc.; a fost consacrat în filosofie de Fr. Bacon i J. Locke; h) fenomenologia (Fichte, Hegel, Husserl - "Idei pentru o fenomenologie pur'', 1924) - teorie a contiinei intenionale orientat spre un anumit nivel al realitii i al esenei; accederea la fenomen, prin care Husserl înelegea esena dat a priori, este realizabil prin dou procedee: reducia fenomenologic - punerea în paranteze a lumii sensibile i a tuturor cunotinelor tiinifice i filosofice, ceea ce are ca efect faptul c lumea înceteaz s mai fie obiect de cunoatere; prin punerea în paranteze se scoate în afara câmpului discuiei ceea ce este neesenial, a materiei, fapt ce duce la degajarea prin abstracie a formei, i intuirea esenei - sesizarea esenei pure; actul de cunoatere urmeaz firul logic:{jcomments on}

1/2

Filozofie

   Metoda_in_filosofie.rar  5.27 Kb   20/07/2011, 10:13 Joomla SEO powered by JoomSEF

2/2

Information

Filozofie

2 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

884758