Read Microsoft Word - toata revista intr-un document.doc text version

Teza de doctorat a autorului Botomei Vasile a devenit Lege în România!

Sumarry: Se recomanda spre publicare in Revista Nationala de Drept, teza de doctorat in drept a autorului Botomei Vasile, intitulata: Rspunderea administrativ: aspecte practico-tiin ifice în plan comparat ­ Republica Moldova i România Consemneaza, - Prof. univ. dr. Sergiu Cobaneanu,

Sef al catedrei de drept constitutional si drept administrativ din cadrul Universitatii de Stat din Moldova si coordonator stiintific al Revistei Nationale de Drept

- Conf. univ. dr. Grigore Mihail Rusu (U.S.M.),

Conducator stiintific al tezei de doctor in drept, sustinuta de domnul Botomei Vasile

Universitatea de Stat din Moldova, prin Senatul acesteia, reprezentat prin presedintele Senatului, domnul rector profesor universitar doctor Ciocanu Gh., in cvorum de 86 de membrii prezenti, prin sedinta Senatului din 30 mai 2006, propune tema pentru teza de doctor in drept a domnului Botomei Vasile, inaintata de catre catedra de drept administrativ si constitutional. Lucrarea stiintifica a fost perfectata pe parcursul anilor de studiu, conform contractului de studii aprobat prin Ministerul Educatiei al Republicii Moldova din 2005. Lucrarea stiintifica a facut obiectul examinarilor din cadrul catedrei de drept constitutional si administrativ, cu aviz favorabil in baza procesului verbal nr. 7/25.12.2009, aprobat in cadrul Universitatii de Stat din Moldova, de catre domnul prorector pentru activitate stiintifica al USM, doctor habilitat profesor universitar Mihai Revenco. Sustinerea tezei in cadrul seminarului stiintific pentru specialitatea 12.00.02 - Drept Public, privind organizarea si functionarea institutiilor de drept, a avut loc la data de 15.12.2010 Teza de doctorat sustinuta de catre domnul Botomei Vasile, a fost aprobata prin cvorum din cadrul Seminarului Stiintific (U.S.M.). Problemele abordate in teza de doctorat, au succitat o serie de opinii exprimate de catre oamenii de stiinta care au participat la verificarea lucrarii din toate etapele de executie. Colegiul de conducere al Universitatii de Stat din Moldova, constata cu entuziasm ca o serie de materiale stiintifice din teza, au fost preluate ca model de proiecte legislative pentru imbunatatirea Legii 303/2004 cu privire la Statutul judecatorilor si procurorilor din Romania, precum si ale Legii nr. 317/2004, cu privire la organizarea si functionare Consiliului Superior al Magistraturii din Romania. Avand in vedere ca obiectivele tezei de doctorat urmaresc ca finalitate implementarea in sistemul legislativ a elementelor de noutate din domeniul stiintific cercetat, se apreciaza in mod favorabil de catre colegiul de conducere din cadrul U.S.M., proiectul legislativ initiat de catre Ministrul de Justitie din Romania, in care se regaseste ca sursa recomandarile stiintifice si propunerile de lege ferenda din teza de doctorat. Proiectul legislativ are ca sursa de recomandare stiintifica, propunerile de lege ferenda din teza de doctorat intitulata "Rspunderea administrativ: aspecte practico-tiin ifice în plan comparat ­ Republica Moldova i România" a domnului Vasile Botomei. Recomandarile stiintifice din teza de doctorat, au fost comunicate in format electronic de pe mail [email protected] catre instantele judecatoresti de toate gradele, Judecatorii, Tribunale, Curti de Apel, ICCJ, precum si la Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul de Justitie din Romania. Autorul tezei de doctorat a formulat cerere catre organele colegiale de conducere ale instantelor, sa supuna spre analiza recomandarile stiintifice cu privire la implementarea modificarilor si completarilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandarile stiintifice sunt in conformitate cu anexa 21 din teza de doctorat intitulata "Rspunderea administrativ: aspecte practico-tiin ifice în plan comparat ­ Republica Moldova i România" a domnului Vasile Botomei. Efectul recomandarilor stiintifice de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a generat forme de protest din partea magistratilor, concretizate prin adoptarea de rezolutii in cadrul Adunarilor Generale ale magistratilor din toate instantele de toate gradele din tara, transmise catre Consiliul Superior al Magistraturii si Ministrul de Justitie in care magistratii si-au aratat dezaprobarea privind raspunderea magistratilor. Cu toata opozitia magistratilor din Romania, recomandarile stiintifice s-au concretizat in aprobarea proiectului legislativ privind raspunderea magistratilor, aprobat de plenul Senatului Romaniei, in calitate de prima Camera sesizata. Ultima reactie a magistratilor impotriva adoptarii Legii privind raspunderea magistratilor, s-a materializat prin Convocarea Sectiilor Unite, care s-a facut de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa consultarea Colegiului de Conducere al instantei supreme propragata pentru 16 decembrie 2011, (ora 12.00). Hotararea adoptata ca urmare a Convocarii Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recent publicata si pe site-ul www.juridice.ro, este in unanimitate de a se sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la presupusa neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 99 lt. r), s) si s) si art. 99 indice 1 din Legea 303/2004, astfel cum sunt prevazute in Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, raport de prevederile art. 20 alin (2) si art. 129 din Constitutia Romaniei. Punctul de vedere al judecatorilor, se reda in comunicatul emis: "Sectiile Unite ale ICCJ au decis sesizarea Curtii Constitutionale ref. adoptarea legii privind raspunderea magistratilor Vineri, 16 decembrie 2011 (ora 12.00), judectorii Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie s-au constituit în Sec ii Unite, în vederea discutrii oportunit ii sesizrii Cur ii Constitu ionale cu privire la exercitarea controlului de constitu ionalitate, înainte de promulgare, a Legii pentru modificarea i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor i a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit unui comunicat al ICCJ. Astfel "Convocarea Sec iilor Unite s-a fcut de ctre preedintele Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, dup consultarea Colegiului de conducere al instan ei supreme, care, suplimentar celor aflate pe ordinea de zi a edin ei din 15 decembrie 2011, ora 1200, a luat în discu ie i situa ia ivit prin adoptarea de ctre Plenul Senatului a legii sus men ionate, fr luarea în considerare a amendamentelor transmise de ctre Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. Hotrârea preedintelui Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, de convocare a Sec iilor Unite, a fost în consens i cu solicitrile CSM, AMR i UNJR, transmise ulterior, în cursul zilei de ieri, cu precizarea c AMR a ataat observa iile sus inute în mod consecvent, iar CSM a depus un punct de vedere referitor la o serie de aspecte de neconstitu ionalitate. Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, legal constituite, au hotrât în unanimitate sesizarea Cur ii Constitu ionale cu privire la neconstitu ionalitatea dispozi iilor art. 99 lit. r), s) i ) i art. 991 din Legea nr. 303/2004, astfel cum sunt prevzute în Legea pentru modificarea i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor i a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) i art. 129 din Constitu ia României, precum i cu privire la neconstitu ionalitatea dispozi iilor art. 44, art. 45, art. 461 i art. 47 din Legea nr. 317/2004, astfel cum sunt prevzute în Legea pentru modificarea i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor i a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în raport cu prevederile art. 1 alin. (4), art. 124 alin. (3) i art. 133 alin. (1) din Constitu ia României.", se arata in comunicat." Sursa: Juridice.ro

MINISTERUL EDUCA IEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA DE DREPT CONSTITU IONAL I DREPT ADMINISTRATIV Cu titlu de manuscris C.Z.U. 01/1756/2010 BOTOMEI VASILE

RSPUNDEREA ADMINISTRATIV: ASPECTE PRACTICO-TIIN IFICE ÎN PLAN COMPAR AT ­ REPUBLICA MOLDOVA I ROMÂNIA

Specialitatea: 12.00.02 ­ Drept public (constitu ional); organizarea i func ionarea institu iilor de drept

TEZ DE DOCTOR ÎN DREPT

Conductor tiin ific:

RUSU Grigore Mihail Doctor în drept, Conferen iar universitar

Autor:

BOTOMEI Vasile

CHIINU, 2010

© Botomei Vasile, 2010

ADNOTARE BOTOMEI VASILE, ,,Rspunderea administrativ: aspecte practico-tiin ifice în plan comparat ­ Republica Moldova i România", tez de doctor în drept administrativ, Chiinu, 2010. Structura tezei: coperta ­ 2p., adnotare ­ 3p., list abrevieri ­ 1p., cuprins ­ 2p., introducere ­ 13p., 4 capitole ­ 112p., concluzii ­ 8p., bibliografie ­ 9p., lista anexelor ­ 2p., 26 anexe ­ 73p., declara ia privind asumarea rspunderii de ctre autor ­ 1p., curriculum-vitae ­ 2p., numr total ­ 228p. Rezultatele ob inute sunt publicate în 22 lucrri tiin ifice. Cuvinte-cheie: control administrativ, lege ferenda, institu ie public, instan , rspundere administrativ, comisii de disciplin, aprobare tacit, competen , c.adm., func ionari publici, sanc iuni, contraven ii, avoca i, procurori, judectori, magistra i. Domeniul de studiu i obiectivele investiga iei. Lucrarea de doctorat constituie o viziune în plan comparat a dreptului administrativ din Republica Moldova, cu dreptul administrativ din România. Contextul integrrii în plan european, aflat în condi ii de preaderare pentru Republica Moldova, raportat la România ca stat membru al Uniunii Europene, a creat cadrul tiin ific de abordare în cadrul lucrrii, a unor constatri de practic aplicat în România i de îmbunt ire a sistemului legislativ cu titlul de recomandri, atât pentru Republica Moldova, cât i pentru România. Caracterul tiin ific-inovator al tezei. Ca element de noutate, lucrarea trateaz probleme de îmbunt ire a sistemului legislativ în rspunderea administrativ, în domeniul administra iei publice locale i centrale, rspunderii administrative pentru organele de conducere ale partidelor politice, rspunderii administrative a magistra ilor ­ element care conduce la o stabilitate a actului de justi ie i determinarea unei rspunderi patrimoniale în raport de calitatea serviciilor efectuate de ctre magistra i, rspunderea administrativ i patrimonial a statului pentru serviciile efectuate de avoca i ­ în raport de calitatea serviciilor de aprare efectuate. Semnifica ia i valoarea aplicativ a lucrrii rezult din unghiul nou de abordare a rspunderii administrative, precum i din recomandrile tiin ifice în plan legislativ de lege ferenda, care ar putea fi aplicate legisla iei din Republica Moldova i România.

, « , , : ­ ., ­ , , , , . . , 13 ., 4 228 112 , . 22 , , , 2 , , , , 2010. 3 , 8 ,

, », 2 ., 26 1 . .,

­

., 73 ., 2

, , , .

, ,

, , , . ­ , , , , , , . . , , ,

, .

ANNOTATION BOTOMEI VASILE, "Practical and scientific aspects in a comparative approach ­ The Republic of Moldavia and Romania", doctoral thesis in Administrative Law, Chiinu, 2010. Thesis plan: covers ­ 2 pg., annotation ­ 3 pg., abbreviations list ­ 1 pg., content ­ 2 pg., introduction ­ 13 pg., 4 chapters ­ 112 pg., conclusions ­ 8 pg., bibliography ­ 9 pg., appendices' list ­ 2 pg., 26 appendices ­ 73 pg., statement acountability by the author ­ 1 pg., curriculum-vitae ­ 2 pg., a total of 228 pg. The results are published in 22 scientific papers. Key-words: administrative control, lex ferenda, public institution, court of justice / instance, administrative liability / responsibility, disciplinary boards, implied / gentlemen's agreement, jurisdiction, administrative court, public servants, sanctions, minor offence. Field of study and research objectives: the doctoral thesis is a comparative approach to administrative law in the Republic of Moldova and administrative law in Romania. The broader framework of accession to the European Union currently at the pre-accession level in the Republic of Moldova, as compared to that of Romania as member-state of the European Union, has created the scientific premises for the approach used in the thesis, which consists of findings related to practices in Romania, as well as possibilities of improving the legal system, offered as recommendations for both The Republic of Moldova and Romania. The scientific and innovative character of the thesis: the innovative element of the thesis lies in treating issues related to the improvement of the legal system in terms of administrative responsibility/ liability in the following domains: - local and central public administration, political accountability for the political parties' leading bodies, administrative responsibility / liability of the magistrates, an element which is conducive to the stability of the legal action, and the ascertaining of civil / patrimonial liability in relation to the quality of the services offered by the magistrates, administrative and civil / patrimonial liability for lawyers in relation to the quality of the defense council offered.

LISTA ABREVIERILOR Alin. Art. Cap. C. civ. C. contrav. C. pen. C. proc. civ. C. proc. pen. Conf. univ. dr. C.adm. C.A. C.S.J. C.S.M. Dr. hab. în drept Dr. în drept Ed. H.G. Î.C.C.J. Jud. Lg. Lit. MJ M. Of. O.G. O.U.G. P. Prof. univ. dr. Pct. R.M. R.N.D. RO Trib. U.E. Alineat Articol Capitol/ capitolul Codul civil Codul contraven ional Codul penal Codul de procedur civil Codul de procedur penal Conferen iar universitar doctor Contencios administrativ Curtea de Apel Curtea Suprem de Justi ie Consiliul Superior al Magistraturii Doctor habilitat în drept Doctor în drept Editura Hotrârea Guvernului Înalta Curte de Casa ie i Justi ie Judectoria Legea Litera Ministerul Justi iei Monitorul Oficial Ordonan a Guvernului Ordonan a de Urgen a Guvernului Pagina Profesor universitar doctor Punct/punctul Republica Moldova Revista Na ional de Drept România Tribunalul Uniunea European

CUPRINS ADNOTARE.................................................................................................................................. 3 LISTA ABREVIERILOR.............................................................................................................6 CUPRINS........................................................................................................................................7 INTRODUCERE...........................................................................................................................9 1. ANALIZA SITUA IEI ÎN DOMENIUL RSPUNDERII ADMINISTRATIVE.............22 1.1. No iunea, defini ia i trsturile principale ale rspunderii administrative ...........................22 1.2. Constatri în domeniul rspunderii administrative a primarului, in calitate de autoritate executiv a administra iei publice locale...............................................................................29 1.3. Rspunderea administrativ a autorit ilor administra iei publice deliberative......................31 1.4. Analiza rspunderii administrative a membrilor guvernului..................................................32 1.5. Conceptul rspunderii administrative a organelor executive din partidele politice................37 1.6. Rspunderea administrativ a statului, prin garantarea dreptului la aprare prin avoca i......39 1.7. Analiza situa iei privind rspunderea administrativ a magistra ilor în plan comparat cu recomandrile Comitetului Minitrilor din Uniunea European...........................................42 2. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV-DISCIPLINAR....................................................47 2.1. No iunea, defini ia i caracteristicile rspunderii administrativ disciplinare..........................47 2.2. No iunea, scopul i caracteristicile comisiilor de disciplin din institu iile publice...............48 2.3. Rspunderea administrativ-disciplinar a func ionarului public............................................55 2.4. Rspunderea administrativ-disciplinar a magistra ilor.........................................................62 2.5. Procedura aprobrii tacite, form de rspundere administrativ-disciplinar i metod simplificat de ob inere de acorduri, avize, licen e i autoriza ii de la autorita ile publice, în lipsa unui raspuns din partea autorit ii publice; practic aplicat...................... 82 3. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV-CONTRAVEN IONAL.....................................90 3.1. No iunea, defini ia i trsturile rspunderii contraven ionale...............................................90 3.2. Elementele constitutive ale contraven iei...............................................................................93 3.3. Autorit ile competente s solu ioneze cazurile contraven ionale........................................100 3.4. Sanc iunile contraven ionale aplicate persoanelor fizice i celor juridice............................109 3.5. Procedura atragerii rspunderii contraven ionale a organelor autorit ilor publice, prin amenzi cominatorii, pentru neexecutarea hotrârilor judectoreti irevocabile

dispuse de instan ele de contencios administrativ; practic aplicat....................................116 4. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV-PATRIMONIAL...............................................119 4.1. No iunea, defini ia i trsturile rspunderii administrativ patrimoniale.............................119 4.2. Formele rspunderii administrativ patrimoniale...................................................................122 4.3. Procedura atragerii rspunderii administrativ patrimoniale a Statului Român, pentru neechivalarea diplomelor i nerecunoaterea titlurilor tiin ifice de doctor în drept, ob inute în alte state; model de practic...............................................................................127 4.4. Aspecte practico-tiin ifice în drept comparat asupra Legii de contencios administrativ din Republica Moldova i România......................................................................................129 Concluzii generale i recomandri...........................................................................................134 Bibliografie.................................................................................................................................142 List anexe: ................................................................................................................................151 Anexe: 26 de anexe.....................................................................................................................153 Declara ia privind asumarea rspunderii ................................................................................226 Curriculum vitae ....................................................................................................................227

INTRODUCERE Repere conceptuale ale cercetrii Domeniile cercetate sunt sus inute pe principiul de egalitate în fa a legii, pe dreptate social i adevar tiin ific, al exercitrii rolului activ din partea organelor puterii publice pentru realizarea dezideratelor din societate, al contradictorialit ii în raporturile dintre organele de control administrativ i cet enii care se adreseaz institu iilor publice pentru recunoaterea i respectarea drepturilor lor. Dreptul ca tiin îi dezvluie construc ia sistematic, prin normele sale care se structureaz sub forma institu iilor juridice. În acest cadru, rspunderea juridic este socotit institu ie central a dreptului, întrucât este strâns legat de finalit ile lui, fiind menit s-i asigure aplicarea i realizarea propriu-zis. Rspunderea administrativ ca ramur a rspunderii juridice, este considerat o institu ie relativ tânr, care pe masur ce apar noi tipuri de fapte ilicite, consumate in rândul puterii legislative, executive i judectoreti, reclam noi reglementri sanc ionatorii, ca mijloc de asigurare a concordan ei in domeniul rspunderii administrative in raporturile dintre persoanele care conduc i cei care sunt condui, precum i intre cei care judec i cei care sunt judeca i. Constatând c puterile statului prin reprezentan ii legali, nu urmresc indeobste realizarea unor norme legislative i regulamente proprii de organizare i func ionare a organiza iilor profesionale din categoria puterii executive, judectoreti i a altor organisme asimilate acestora, se propun in cadrul lucrrii metode de eficientizare si de punere in practic a conceptului de rspundere administrativ din domeniile de activitate ale autorit ilor publice, func ionarilor publici, procurorilor, judectorilor, avoca ilor si organelor de conducere executive din cadrul partidelor politice-persoane juridice de drept public. 1. ACTUALITATEA I IMPORTAN i motivat de urmtoarele: a) Necesitatea responsabilizrii actului de justi ie prin tragerea la rspundere a magistratului, tem de investigare pentru ambele state. Actualitatea i importan a responsabilizrii actului de justi ie prin tragerea la rspundere a magistratului, const în faptul c, ambele state au fost i sunt obligate la plata de despgubiri civile, dispuse prin hotrârile CEDO, ca rezultat al unor greeli svârite de magistra ii care au judecat procesele în fond i în cile de atac. Despgubirile se achit din bugetul public, motiv pentru care se impune instituirea unor

A TEMEI CERCETATE

Pentru Romania i Republica Moldova, actualitatea i importan a temei este determinat

norme juridice de responsabilizare a magistra ilor, atât pe plan administrativ-disciplinar, cât i administrativ-patrimonial. b) Necesitatea responsabilizrii organelor de conducere din cadrul unit ilor administrativ-teritoriale, abilitate pentru eliberarea de avize, acorduri, autoriza ii i licen e. R.M. nu are norme de constatare a aprobrii tacite, pentru situa ia în care nu se rspunde în termen legal de ctre autoritatea investit cu solu ionarea unei cereri de eliberare a unui aviz, acord, autoriza ie sau licen . În RO exist O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobrii tacite [1], care este perfectibil ca urmare a practicii neunitare adoptat de diferite instan e judectoreti. În Constitu ia R.M. este reglementat institu ia dreptului de peti ionare [2, art.52(1) si(2)] si dreptul persoanei vtmate de o autoritate public [2, art.53(1) si (2)]. Problema responsabilizrii organelor de conducere din cadrul unit ilor administrativteritoriale abilitate pentru eliberarea de avize, acorduri, autoriza ii i licen e, este de actualitate în R.M., ca urmare a lipsei unei reglementri legislative în acest sens. Importan a problemei abordate, const în aceea c, prin adoptarea normelor propuse în lucrarea de doctorat spre a fi adoptate în R.M., se realizeaz scopul de îmbunt ire a legisla iei din domeniul administra iei publice locale i centrale, cu începere de la cel mai mic nivel din cadrul unei unit i administrativ teritoriale i pân la cel mai înalt nivel din stat. c) Necesitatea îmbunt irii sistemului legislativ de rspundere administrativ a statului, în asigurarea i garantarea dreptului la aprare fa de cet ean, în cazurile când se apeleaz la serviciul avocatului din oficiu. În RO, dreptul la asociere în asocia ii profesionale este reglementat în Constitu ie [3, art.40 pct.1], care prevede c: ,,Cet enii se pot asocia liber, în partide politice, în sindicate, în patronate i în alte forme de asociere." Barourile de avoca i func ioneaz în regim de cast i nu exist un cadru concuren ial între barouri, atât ca form de organizare la nivel na ional, cât i la nivel teritorial. Apreciem, c liberalizarea profesiei de avocat, presupune inclusiv achizi ionarea acestui serviciu de ctre stat, prin cerere i ofert, ceea ce presupune asigurarea cadrului concuren ial între mai multe forme de organizare atât la nivel na ional cât i teritorial. Actualitatea i importan a problemei abordate în cadrul institu iei aprrii calificate a peti ionarilor i a eficientizrii rspunderii statului, privind garantarea dreptului la aprare, rezult din actualitatea deficien elor constatate de ctre instan ele interna ionale. Astfel, pe baza hotrârilor dispuse de ctre acestea, în contradictoriu cu R.M., cât i cu RO, ambele state sunt obligate s plteasc despgubiri civile ctre proprii cet eni, datorit erorilor judiciare din cadrul proceselor. Importan a problemei abordate, const în faptul c în RO, oficiile asigurate de ctre barouri se repartizeaz inclusiv pe categoria avoca ilor stagiari, ceea ce nu constituie o garan ie

din partea statului în asigurarea dreptului garantat la aprare, deoarece confirmarea calificrii în profesia de avocat nu o d examenul de admitere în profesie ca stagiar, întrucât avocatul trebuie s se califice prin admiterea la examenul de definitivat. În aceasta situa ie, cât timp exist condi ia unei examinri pentru a deveni aprtor calificat, apreciem c statul ca putere administrativ comite greeli prin asigurarea oficiilor de reprezentare de ctre avoca i stagiari. Pe toat durata de pregtire a avocatului stagiar i pân la primirea licen ei de avocat definitiv, acesta nu îndeplinete condi iile legale de garantare a dreptului la aprare. Prin asemnare, avocatul stagiar este asemeni unui elev la coala de oferi, ce conduce autovehiculul pe drumurile publice, elev cruia nu i se poate imputa o rspundere administrativ pentru necunoaterea regulilor de circula ie în trafic. d) Necesitatea îmbunt irii sistemului legislativ de control, pentru activitatea desfurat de ctre procurori în cadrul rspunderii administrative. În RO i R.M., magistra ii procurori se bucur de inamovibilitate i de protec ie stabilit prin lege, împotriva atragerii în rspundere administrativ pentru cauzele în care, atât RO cât i R.M. sunt obligate la despgubiri cu titluri de daune materiale i daune morale pentru cet enii care au ob inut câtig de cauz la instan ele interna ionale. În RO, rolul procurorului este greit în eles atât în percep ia cet eanului, cât i în raporturile dintre procuror i institu iile de drept public. Prin natura profesiei, activitatea procurorului este deseori perceput ca un serviciu efectuat pentru protejarea func ionarilor din cadrul puterii administrative i mai pu in de atragere a rspunderii func ionarilor i persoanelor cu func ii alese din puterea executiv. Este necesar asigurarea eficientizrii reale a procesului de rspundere administrativ, care înainte de a fi reformat în domeniul administra iei, trebuie reformat în domeniul justi iei. e) Necesitatea îmbunt irii i eficientizrii activit ii comisiilor de disciplin din cadrul institu iilor publice. Apreciem c în RO, procedura de constatare i de aplicare a sanc iunii disciplinare de ctre comisia de disciplin este ineficient, deoarece prin normele în cauz, conductorul unit ii are dreptul de a desemna preferen ial doi din cei trei membri ai comisiei, iar sanc iunea aplicat de ctre comisie, poate fi schimbat în tot sau în parte de ctre aceasta. Având în vedere c, comisia de disciplin are în componen trei membri titulari, func ionari publici definitivi, numi i în func ie public pe perioad nedeterminat, func ionarea acesteia este aservit conductorului autorit ii sau institu iei publice, deoarece doi dintre acetia, care constituie majoritatea pentru adoptarea unei hotrâri, sunt prevzu i a fi desemna i de conductorul autorit ii sau institu iei publice. Faptul c al treilea membru este desemnat de organiza ia sau organiza iile sindicale reprezentative din institu ia public în cauz, dovedete exercitarea de ctre conductorul autorit ii a unui control de putere al deciziei din comisiile de

disciplin. Teoria lucrrii noastre, prevede inclusiv neconstitu ionalitatea constituirii i func ionrii comisiilor de disciplin, deoarece nu au autoritatea s pronun e dreptul. Constitu iile ambelor state prevd neconstitu ionalitatea instan elor extraordinare. Recomandrile de lege ferenda din tez, conduc la eficientizarea rspunderii administrative a membrilor din consiliile locale, prin faptul c autorit ile deliberative se consider dizolvate de drept ca organ deliberativ, în condi iile în care, pe parcursul unui an calendaristic se ajunge ca dou hotrâri de consiliu local, respectiv dou decizii, s fie anulate prin hotrâri judectoreti definitive i irevocabile. Un element de noutate, este introducerea aceleiai proceduri i pentru primar. Pentru organele deliberative, se instituie pe baza elementului de noutate din teza, principiul rspunderii colective, în paralel cu cea individual. Noutatea tiin ific const în recomandarea, c validarea încetrii mandatului de primar, precum i a mandatului întregului consiliu local, s se fac prin votul exprimat de majoritatea cet enilor care au participat la referendum, i nu prin raportare la jumatate plus unu din numrul cet enilor cu drept de vot, cum este în prezent în RO. f) Necesitatea eficientizrii rspunderii administrative a organelor de conducere executive din cadrul persoanelor juridice de drept public, reglementate prin Lg. partidelor politice din R.M. i din RO. Atât în R.M., cât i în RO, partidele politice sunt denumite persoane juridice de drept public, îns lipsesc cu desvârire prevederile legislative prin care s se identifice modalit i de rspundere administrativ a organelor de conducere din cadrul partidelor politice. Partidele politice nu practic înregistrarea filialelor sau organiza iilor teritoriale, iar neînregistrarea la organul fiscal teritorial a filialelor sau organiza iilor de partid, determin o lips de rspundere administrativ pentru persoanele care sunt alese în conducerea acestora. De asemeni, neînregistrarea la organul fiscal teritorial a filialelor sau organiza iilor de partid, lipsete statul de exercitarea unui control administrativ asupra activit ilor acestora, neexistând mijlocul de control i tragere la rspundere administrativ pentru organele de conducere. 2. SUPORTUL METODOLOGIC I TEORETICO-TIIN

IFIC

În procesul de investigare a fost cercetat materialul doctrinar-teoretic, normativ-legislativ i practic din RM, RO i din U.E.. Metodologic, cercetarea începe cu cele mai vechi izvoare istorice ale rspunderii administrative, care au avut aplicabilitate pe teritoriul administrativ al R.M. si al RO. Institu ia de c.adm. a fost instituit pentru prima data în RO, prin Lg. pentru înfiin area Consiliului de Stat din 11.02.1864 [4], dupa sistemul francez, cu aplicabilitate pân la 12.07.1866. C.adm. era realizat de Consiliul de Stat prin art. 51, care ddea dreptul la ac iune persoanelor juridice, astfel:

,,a) în contra hotrârilor minitrilor date cu exces de putere sau cu nerespectarea dispozi iilor legilor i regulamentelor în fiin ; b) în contra hotrârilor sau actelor de executare emise de prefec i sau al i agen i administrativi, date cu nerespectarea legilor i regulamentelor; c) în contra hotrârilor comisiunilor de lucrri publice, precum i în toate cazurile de natura c.adm. ce i se vor atribui printr-o anumit lege." În ceea ce privete repararea pagubelor prin acte administrative ilegale, se prevedea c ,,în materie contencioas, când se atinge interesul unui particular sau persoan juridic, hotrârea Consiliului de Stat nu închide drumul jurisdi iunilor tribunalelor, decât în cazul care anume se va determina de lege sau în cazul în care pr ile vor da în scris, c sunt mul umite de hotrârea consiliului", [4, art.33]. În perioada 12.06.1866 ­ 01.07.1905, Consiliul de Stat a fost desfiin at prin Lg. pentru împr irea diferitelor atribu iuni ale Consiliului de Stat din 12.07.1866 [5], iar atribu iunile lui în materie de c.adm. au fost împr ite între Cur ile de Apel i instan ele judectoreti de drept comun. Astfel, ,,toate cauzele deferite Consiliului de Stat, ca instan superioar a consiliilor jude ene sau a comitetelor permanente, prin art. 27 al Lg. rurale, se vor judeca de cur ile de apel respective, cu recurs în casa ie pentru cauza de incompeten i de exces de putere." [5, art.7], iar ,,celelalte afaceri de natur contencioas, pe care Consiliul de Stat le judec, sau pe temeiul legii sale constitutive sau în temeiul unei legi speciale, se vor judeca de instan ele judectoreti, dupa regulile ordinare." [5, art.8]. În perioada 01.07.1905 ­ 25.03.1910, c.adm. a fost realizat prin Lg. pentru reorganizarea Î.C.C.J. [6], când Sec iunea a III-a a Î.C.C.J. a devenit competent s judece recursurile în contra unor categorii de acte administrative sau chiar de jurisdic ie. În perioada 25.03.1910 ­ 17.02.1912, prin Lg. Cur ii de Casa ie din 25.03.1910 [7], sistemul de c.adm. instituit prin Lg. din 1905 [6] a fost desfiin at, iar pricinile de aceast natur se solu ionau de ctre tribunalele de jude . Competen a stabilit prin Lg. Cur ii de Casa ie [7] nu a durat decât doi ani, pentru c prin Lg. de reorganizare a Cur ii de Casa ie i Justi ie din 17.02.1912 [8], cauzele de c.adm. au fost atribuite din nou, Sec iunii a III-a a Cur ii de Casa ie, situa ie care a durat pân în 1925. Dup adoptarea Constitu iei din 1923 [9], una din cele mai moderne constitu ii europene din epoca, prin Lg. pentru c.adm. din 23.12.1925 [10], competen a de solu ionare a litigiilor de acest gen a fost încredin at instan elor judectoreti de c.adm., care aveau deplin jurisdic ie, putând chiar s anuleze actele administrative constatate ca fiind ilegale. În perioada 09.07.1948 -

26.07.1967, c.adm., pe cale direct, a fost redus doar la câteva categorii de acte administrative, lsându-se astfel cet enii la discre ia organelor administra iei de stat. În perioada 26.07.1967 ­ 08.12.1990, c.adm. în RO a fost înfptuit de instan ele judectoreti, în condi iile prevederilor Lg. nr.1/26.07.1967 cu privire la judecarea de ctre tribunale a cererilor celor vtma i în drepturile lor prin acte administrative ilegale [11]. Este de criticat la aceast lege, faptul c cererile celor vtma i în drepturile lor prin acte administrative ilegale erau respinse pentru c judectorii care solu ionau aceste conflicte juridice erau alei de ctre consiliile populare, adic de organele ale cror acte ar fi trebuit s le cenzureze. Fa de aceast practic, cei vtma i în drepturile lor, prin acte administrative ilegale, renun au la introducerea unor cereri la instan ele judectoreti, ceea ce a dus la reducerea, an de an, a numrului cauzelor solu ionate de instan ele judectoreti de c.adm.. Lg. c.adm. nr.29/07.11.1990 [12] adoptat la scurt timp dup evenimentele din decembrie 1989, a creat premisele de a face din c.adm. un mijloc efectiv de control al legalit ii activit ii organelor administra iei publice, organe ale puterii executive de ctre instan ele judectoreti, organe ale puterii judectoreti. Dei cu unele imperfec iuni sesizate de diveri autori, aceast lege a asigurat, cu succes, vreme de peste un deceniu, protejarea drepturilor legale ale persoanelor fa de abuzurile administra iei. În baza experien ei acumulate prin aplicarea Lg. nr. 29/1990 [12] precum i ca urmare a noilor reglementri cuprinse în Constitu ia RO [3], în perspectiva viitoarei aderri la U.E., Parlamentul RO a adoptat Lg.554/2004 a c.adm. [13]. Din cercetarea izvoarelor istorice de drept administrativ de pe teritoriul administrativ al RO, rezulta o tradi ie de 146 de ani, cu începere din 1864 i pân în 2010, în care aceast institu ie avea corespondent cu institu ia rspunderii administrative din cele mai dezvoltate state din Europa, dup modelul anglo-saxon. Istoric, se identific faptul c actualul teritoriu administrativ al R.M. a fost începând din 27.03.1918 i pân la intrarea în vigoare a Pactului Ribbentrop-Molotov [14] sub egida Lg. de reorganizare a Î.C.C.J. din 17.02.1912 [8]. Ulterior acestui tratat, considerat inechitabil de ctre istoricii români, nu se mai identific în R.M. institu ia rspunderii administrative, având în vedere perioada celui de-al Doilea Rzboi Mondial i ulterior perioada de ocupa ie sovietic pân în 1991, când a fost proclamat a doua independen a Republicii Democratice Moldoveneti. Constatm c institu ia de c.adm. apare prin Constitu ia R.M. din 29.07.1994, [2] pentru ca ulterior, abia dup 6 ani, s intre în vigoare Lg. c.adm. nr.793-XIV/10.02.2000 [15]. Ca suport metodologic in cercetarea problemelor legate de rspunderea administrativ, au fost studiate lucrari ale unor autori din R.M. si RO, dupa cum urmeaza: Din Republica Moldova:

- Dr. hab. în drept, prof. univ. Gheorghe Costachi, în lucrarea: ,,Direc ii prioritare ale edificrii statului de drept în R.M."[16], cerceteaz în mod special responsabilitatea i rspunderea puterii publice ­ dimensiuni ale statului de drept. Autorul men ioneaz : ,,De când cu formele de rspundere juridic studiate, institu ia responsabilit ii ministeriale presupune i rspundere disciplinar i contraven ional a minitrilor. În acest sens, este relevat aceeai lege privind responsabilitatea ministerial din RO (art. 5).", [16, p.272]. - Un loc aparte în cercetarea rspunderii administrative le revine autorilor moldoveni, conf. univ. dr. în drept Maria Orlov i conf. univ. dr. în drept tefan Belecciu, în lucrarea ,,Drept administrativ (pentru uzul studen ilor)" [17]. Se face o delimitare între rspunderea administrativ i celelalte rspunderi, civila si penala, astfel: ,,Spre deosebire de rspunderea civil i de cea penal, cunoscute în anumite forme înc din antichitate, rspunderea administrativ este relativ tânr. Ea are aproximativ dou secole de când a fost instituit, în urma revolu iei burgheze franceze, ca rspundere a administra iei (a puterii executive) pentru daunele aduse particularilor prin activitate ilicit." Autorii definesc raspunderea administrativa ca fiind ,,Totalitatea normelor ce stabilesc i reglementeaz aplicarea sanc iunii, formeaz con inutul rspunderii administrative."[17, p.137]. - Conf. univ. dr. în drept Maria Orlov in ,,Curs de c.adm."[18], trateaz: controlul exercitat asupra administra iei publice (p.50-61); obiectivele i condi iile de eficien ale controlului (p.61-64). Sunt tratate instan ele competente s solu ioneze litigiile de c.adm., prin abordarea Lg.793/2000 a c.adm.[15], din cuprinsul creia un rol însemnat îl are excep ia de nelegalitate a actului administrativ, p.50-61. - Conf. univ. dr. în drept Sergiu Furdui, in monografia ,,Dreptul contraven ional"[19], cerceteaz o ramur destul de tânr, care este deja introdus pentru studen i, în programul universitar al Facult ii de Drept. Monografia are patru capitole, in care se examineaz considera iile generale privind dreptul contraven ional, natura i caracteristica juridic a contraven iei, contraven iile administrative în diferite domenii si procedura contraven ional. - Ion Creang in ,,Curs de drept administrativ (pentru studen ii Facult ii de Drept)"[20], acord un spa iu important rspunderii administrative în cap.IX, p.302-325, intitulat ,,Rspunderea administrativ", in care se enun : conceptul rspunderii juridice; rspunderea administrativ ca form a rspunderii juridice; rspunderea contraven ional; principiile rspunderii contraven ionale; cazurile care înltur caracterul contraven ional în fapte; organele abilitate cu dreptul de a examina cauzele cu privire la contraven iile administrative; sanc iunile i contraven iile. Nu se acord nici un spa iu pentru rspunderea func ionarului public, pentru rspunderea administrativ-patrimonial a institu iilor publice în solidar cu organele de conducere

ale acestora, despre comisiile de disciplin i despre metodele de îmbunt ire i eficientizare a rspunderii administrative pentru toate categoriile de persoane care ocup func ii publice, numite sau alese. Rspunderea administrativ este clasificat în dou forme: rspunderea administrativ pentru svârirea contraven iilor administrative i rspunderea disciplinar pentru abaterea disciplinar. - Prof. univ. dr. Victor Gu uleac, în lucrarea aprut recent i intitulat ,,Tratat de drept contraven ional"[21], în cadrul p.235-236, constat neconcordan e între competen a instan ei de judecat i cea a procurorului, motiv pentru care opteaz pentru revizuirea competen ei procurorului. Conform acestuia: ,,exist un conflict de lege între dou norme juridice: art. 396 din C. contrav., prevede c solu ionarea cauzelor contraven ionale prevzute în art. 320 i art. 336 din C. contrav., ine de competen a procurorului; iar potrivit prevederilor art. 395 din C. contrav. aceast ac iune procesual ine de competen a instan ei de judecat. În al doilea rând, solu ionarea cauzelor contraven ionale prevzute în art. 312 (Abuzul de putere sau abuzul de serviciu) i în art. 313 (Excesul de putere sau depirea atribu iilor de serviciu) din C. contrav. în nici un caz nu pot s constituie competen a procurorului, deoarece sanc iunea la ambele articole are urmtorul con inut: se sanc ioneaz cu amend de la 50 la 150 unit i conven ionale, cu privarea de dreptul de a de ine o anumit func ie sau de dreptul de a desfura o anumit activitatea pe un termen de la 3 luni la un an. Înseamn c organul (persoana cu func ie de rspundere) care va aplica aceast sanc iune nu are alternativ. Pe lâng amend ca sanc iune principal, trebuie s fie aplicat i una dintre sanc iunile complementare: fie privarea de dreptul de a de ine o anumit func ie, fie privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. În acelai timp, Lg. Contraven ional, în art. 395, alin (1), pct. 1, lit. c), stabilete c, ,,aplicarea sanc iunii privative de dreptul de a desfura o anumit activitate sau de dreptul de a de ine anumite func ii constituie competen a exclusiv a instan ei de judecat". - Prof. univ. dr. Sergiu Cobneanu, Hlipca A., în lucrarea: ,,Apari ia i evolu ia ideii de responsabilitate ministerial prin prisma aprrii drepturilor omului", publicata în R.N.D. din R.M., nr. 1/2009 [22], apreciaz necesitatea apari iei Legii Rspunderii Ministeriale. În mod tangen ial, tematica în cauz a fost tratat i de al i autori, dup cum urmeaz: - Prof.univ.dr.hab.Dumitru Baltag, în lucrarea: ,,Teoria rspunderii i responsabilit ii juridice"[23]. Domnia sa constat cu realism, urmtoarele: ,,Rspunderea disciplinar a unor categorii de func ionari publici sau în genere, nu este prevzut sau este declarativ, sau nu are mecanisme reale de realizare. Statutul juridic al deputa ilor se caracterizeaz prin rspundere minim i maxim de privilegii i înlesniri. Pentru înclcarea disciplinei de munc, regulamentele

de activitate ale Parlamentului i Guvernului trebuie s prevad msuri de influen disciplinar mai aspre." - Dr. hab. în drept, prof. univ. Ion Guceac, în vol.2 din lucrarea: ,,Curs elementar de drept constitu ional"[24]. - Dr. hab. în drept, prof. univ. Victor Popa, în lucrarea: ,,Dreptul public" [25]. - Dr. hab. în drept, prof. univ. Gheorghe Costachi i Ion Guceac, în lucrarea: ,,Fenomenul constitu ional în evolu ia R.M. spre statul de drept" [26]. - Dr. în drept Dastic Angela, în teza de doctor în drept: ,,C.adm. în R.M.", Chiinu, 2006. Din România: - Prof. univ. dr. în drept Antonie Iorgovan, în lucrarea: ,,Tratat de drept administrativ" [27] mentioneaza: ,,Necesitatea unei noi rspunderi juridice, apare atunci când în cadrul teoriei uneia dintre rspunderile existente, apar ,,dereglri logice", ca efect al apari iei unor noi tipuri de fapte ilicite, care reclam noi reglementri sanc ionatorii, reglementri disidente, adic, atunci când nu mai este asigurat concordan a dintre cele doua categorii de criterii, dintre con inut i forma." [27, vol.III, p.196]. Autorul sus ine c în ansamblul lor, fiecare form de rspundere, evoc tocmai regimul juridic al unei anumite categorii de ilicit, adic regimul juridic al rspunderii pe care acest ilicit o atrage. - Prof. univ. dr. în drept Mircea Preda, în ,,Tratat elementar de drept administrativ român" [28], are un capitol distinct în lucrare, numrul VIII, intitulat: ,,Abaterea administrativ i rspunderea administrativ", p.203-252. Pentru autor, rspunderea administrativ este un binom format din abaterea administrativ i rspunderea administrativ. Acesta men ioneaz c abaterea i rspunderea administrativ-disciplinar se fundamenteaz pe existen a în prealabil a unui raport de drept administrativ, rezultat dintr-un act administrativ, în spe , din actul de numire (investire), într-o func ie public. Dac acest act administrativ lipsete, înseamn c nu mai suntem în prezen a unui raport juridic de drept administrativ, ci eventual al unui raport juridic de dreptul muncii, care se fundamenteaz pe existen a contractului individual de munc. Sus inem concep ia acestui autor în materia subiec ilor raportului administrativ, prin care trebuie s existe o persoan numit sau investit prin alegerea într-o func ie public, pentru a îndeplini condi ia rspunderii administrative. În lucrarea prof. univ. dr. în drept Mircea Preda, un loc aparte din capitolul ,,Abaterea i rspunderea administrativ-disciplinar", îl are subpunctul c), privind constatarea abaterii disciplinare i aplicarea sanc iunilor, unde se trateaz despre comisiile de disciplin ale func ionarilor publici, în care la nivelul anului 1999, în RO, conceptul tiin ific prevedea c, din compunerea acestei comisii, s fac parte un judecator al Trib. Jude ean, dup caz, al

Municipiului Bucureti ­ ca preedinte, fiind desemnat de preedintele instan ei, i doi func ionari publici din care unul desemnat de conductorul unit ii i cellalt de ctre salaria i, p.217. Teoria acestui autor corespunde în linii mari cu conceptul nostru, potrivit cruia doar magistra ii au cderea de a pronun a dreptul. - Dr. în drept Valentin I. Prisecaru, în ,,Tratat de drept administrativ român" [29], trateaz ,,Rspunderea i sanc iunea administrativ" în capitolul XII, p.415-460, pe care o definete ca: ,,Totalitatea normelor ce reglementeaz rspunderea juridic a celor care nesocotesc, care încalc normele de drept administrativ, adic acele norme de drept care reglementeaz raporturi sociale ce apar între organele administra iei publice în realizarea sarcinilor puterii executive, precum i între aceste organe i particulari (persoane fizice sau juridice). În timp ce, prof. univ. dr. în drept Mircea Preda, trateaz în lucrarea sa comisia de disciplin, constatm c dr. în drept Valentin I. Prisecaru nu atinge acest domeniu, cum de altfel, nici prof. univ. dr. Antonie Iorgovan, în tratatele de drept administrativ, vol. I, II i III, Ed. Nemira, 1996 [27]. - Prof. univ. dr. în drept Verginia Vedina, în lucrarea: ,,Drept administrativ" [30], apreciaz c rspunderea contraven ional, ca form a rspunderii juridice, a fost i rmâne în vizorul doctrinei, ca o problem complex, care continu s provoace discu ii i controverse, p.256. Autoarea face referire la Lg.554/2004 a c.adm. din RO, care consacr solu ia capacit ii exclusive a instan elor judectoreti de a solu iona litigiile de natura rspunderii administrativpatrimoniale, p.284. Au fost luate în considerare din partea acestei autoare i alte lucrri publicate, care tangen ial au atins domeniul rspunderii administrative. Se constata ca autorii cercetati nu au abordat in lucrarile stiintifice publicate, problematica raspunderii administrativ-disciplinara a procurorilor si judecatorilor, raspunderii administrative a membrilor guvernului, raspunderii administrative a statului prin garantarea dreptului la aparare prin avocati, raspunderii administrative a organelor executive din partidele politice si procedura aprobrii tacite ca forma de rspundere administrativ-disciplinar i metoda simplificata de ob inere de acorduri, avize, licen e i autoriza ii de la autorita ile publice, în lipsa unui raspuns din partea autorit ii publice. 3. SCOPUL I OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT Scopul lucrrii în cauz este de a cerceta problemele legate de rspunderea administrativ, precum i procedura rspunderii administrative din R.M., în plan comparat cu cea din RO. La realizarea scopului indicat, ne-am propus urmtoarele obiective: 1) Scoaterea în eviden a rspunderii administrative, ca form a rspunderii juridice;

2) Reflectarea rspunderii administrative aplicat magistra ilor, organelor executive din partidele politice i membrilor din guvern; 3) Analizarea rspunderii administrative aplicat unit ilor administrativ-teritoriale, institu iei primarului i a consilierilor locali, jude eni i raionali; 4) Identificarea de metode noi de eficientizare a procesului de rspundere administrativ, atât ca sanc iune administrativ, cât i ca metod simplificat de ob inere de avize, acorduri, autoriza ii i licen e, din partea autorit ilor publice; 5) Eviden ierea caracteristicilor rspunderii administrativ-disciplinare; 6) Elucidarea scopului i caracteristicilor comisiilor de disciplin în institu iile publice; 7) Analizarea problemelor legate de rspunderea func ionarului public, modalit ilor i formelor de procedur a sanc iunilor administrative; 8) Eviden ierea caracteristicilor rspunderii administrativ-contraven ionale i elucidarea corela iei rspunderii administrative cu cea contraven ional; 9) Cercetarea problemelor legate de rspunderea administrativ-patrimonial, prin prisma reglementrilor na ionale în materie; 10) Elaborarea de concluzii i propuneri în scopul perfec ionrii legisla iei legate de institu ia de c.adm., ca form de tragere la rspundere administrativ. 4. NOUTATEA TIIN

IFIC A REZULTATELOR OB INUTE

Noutatea tiin ific a lucrrii de doctorat const în abordarea, pentru prima dat, în plan comparat, a rspunderii administrative din R.M. i din RO, în care se apreciaz pentru fiecare ar, mijloacele eficiente pe care le de ine prin sistemul legislativ intern i în egal msur i neajunsurile din sistem, prezentate ca lacune legislative. Lucrarea aprofundeaz problema rspunderii administrative din R.M. i RO, prezentând ca element de noutate propunerile de îmbunt ire a activit ii de control administrativ i de rspundere administrativ a organelor administra iei centrale i locale i a magistra ilor, fiind prezentate în acelai timp i cazuri concrete bazate pe hotrâri judectoreti definitive i irevocabile, dispuse inclusiv de Î.C.C.J. din RO, care în conformitate cu Constitu ia României [3, art.126(3)], asigur interpretarea i aplicarea unitar a legii, de ctre celelalte instan e judectoreti, potrivit competen ei sale. Lucrarea de doctorat recomand un set de norme administrativ-juridice cu aplicabilitate pentru: a)autorit ile administra iei publice; b)membrii guvernului; c)magistra i; d)organele executive din cadrul partidelor politice; e)solidaritatea rspunderii administrativ-patrimoniale a statului cu persoanele fizice culpabile de neexercitarea corespunztoare a atribu iilor func ionale; f)garantarea dreptului la aprare prin avoca i.

5. IMPORTANTA TEORETIC I VALOAREA APLICATIV A LUCRRII Lucrarea constituie o surs de informare pentru practicienii dreptului, ca baz de plecare pentru realizarea de modificri i completri la legile fiecrui stat, în raport de deficien ele constatate prin cercetrile efectuate în compara ie cu aspectele pozitive apreciate în legisla ia fiecrui stat. Valoarea aplicativ a lucrrii se probeaz astfel: a)prin rezultate practice, ob inute de autorul tezei în cadrul instan elor de c.adm. din RO în materia aplicrii: -rspunderii administrativ-patrimoniale pentru organele administra iei publice locale, din raporturile juridice cu particularii, prin care s-au acordat despgubiri morale (Anexele 1-2) i amenzi cominatorii (Anexele 3-5); -rspunderii administrative a organelor administra iei publice locale, din raporturile juridice cu particularii, în materia aplicrii procedurii aprobrii tacite (Anexele 13-15); b)prin cercetarea practicii ICCJ din RO, în materia proceselor dintre autorita ile centrale i particulari, în domeniul echivalrii titlurilor stiin ifice de doctor in drept (Anexa 8); c)implementarea recomandrilor stiin ifice din teza de doctorat în procesul de modificare i completare al legilor reformei sistemului judiciar, luate in evidenta CSM si MJ din RO, astfel: -în vederea modificrii i completrii Lg.51/1995 din RO [31] (Anexele 17-20); -în vederea modificrii i completrii Lg.303/2004 din RO [32] (Anexele 21-22); d)implementarea recomandrilor stiin ifice din teza de doctorat în procesul de modificare i completare al Lg.215/2001 din RO [33] (Anexele 23-24); e) implementarea recomandrilor stiin ifice din teza de doctorat în procesul de modificare i completare al Lg.14/2003 din RO [34] (Anexele 25-26); 6. APROBAREA REZULTATELOR Teza a fost elaborat în cadrul Catedrei de Drept Constitu ional i Administrativ din cadrul Universit ii de Stat din R.M. (U.S.M.), unde în cadrul edin elor au fost analizate i aprobate opiniile i sintezele tiin ifice de baz vizând cercetarea în cauz. O serie de idei, concluzii i recomandri tiin ifice, cuprinse în lucrare, i-au gsit oglindire într-un numar de 22 de publica ii ale autorului, la tema investiga iei, aprute în revistele tiin ifice ,,Interrela iile Ecologiei", Iai, RO; ,,Revista Na ional de Drept", Bacu, RO, Revista ,,Lege i Via ", Chiinu, R.M., Revista ,, " (Lege i Via ), Chiinu, R.M., un Manual de pregtire pentru admiterea în profesia de avocat, Bucureti 2010, 268 p., autor drd. Botomei Vasile, ISBN 978-973-0-09399-5, precum i în cadrul conferin ei teoretico-tiin ifice interna ionale ,,Medierea juridic i financiar-bancar", Cluj-Napoca, RO, din 13.11.2010.

Recomandrile tiin ifice din articolele publicate de ctre autor, au constituit tema de dezbatere în domeniul administra iei publice din România i au ini iat teme de dezbateri pentru Comisia Juridic din Parlamentul României, cu ocazia adoptrii de amendamente la: -Lg.de organizare i func ionare a profesiei de avocat [31], conform anexelor 17-20; -Lg.cu privire la statutul magistra ilor [32], conform anexelor 21-22; -Lg.cu privire la mediere [139], R.N.D., nr. 4/2010, pg. 29-40; -Lg.cu privire la administra ia public local [33], conform anexelor 23-24; -Lg.cu privire la aprobarea tacit [1], Revista "Lege i Via ", 12(228) 2010, Chiinu, Rep. Moldova, pg. 34-38, R.N.D., nr.3/2010, pg. 9-19; -Lg.cu privire la statutul func ionarului public [54], R.N.D., nr.1/2009, pg. 84-90, R.N.D., nr.2/2010, pg. 16-18; -Lg.cu privire la partidele politice [34], conform anexelor 25-26; -Lg.privind responsabilitatea ministerial [136], Revista " Via "), nr. 12 (230) 2010, Chiinu, Republica Moldova, pg. 44-53; 7. SUMARUL COMPARTIMENTELOR TEZEI În introducere sunt prezentate: a) actualitatea i importan a temei cercetate; b) suportul metodologic i teoretico-tiin ific; c) suportul i obiectivele tezei de doctorat; d) noutatea tiin ific a rezultatelor ob inute; e) importan a lucrrii i valoarea aplicativ a lucrrii; f) aprobarea rezultatelor. În Cap. 1, este prezentat analiza situa iei în domeniul rspunderii administrative, i recomandri tiin ifice în plan legislativ de lege ferenda pentru R.M. i RO. În Cap.2, este prezentat pe larg, rspunderea administrativ disciplinar, în plan comparat R.M. i RO. În Cap.3, este prezentat pe larg, rspunderea administrativ-contraven ional, în plan comparat R.M. i RO. În Cap. 4, este prezentat pe larg, rspunderea administrativ-patrimonial, în plan comparat R.M. i RO. In concluzii sunt men ionate domeniile care au fcut obiectul cercetrii tiin ifice, importan a implementrii în sistemul legislativ din R.M. i RO a recomandrilor de adoptare a unor legi pe domenii nereglementate, de îmbunt ire a unor legi i norme de reglementare pentru cele existente, precum i propunerea de efectuare a unor revizuiri în constitu iile fiecrui stat. În bibliografie, sunt enumerate legile din U.E. care au referin în prelevarea dreptului extern fa de dreptul intern din ambele state, lucrrile cercettorilor tiin ifici care au fcut obiectul suportului metodologic al lucrrii i sunt enun ate lucrrile publicate de autor împreun cu recenzen i, împreun cu conductorul tiin ific, lucrri tiin ifice individuale, manual editat de autor în programul de lucru al tezei de doctorat, aflate în strâns legtur cu obiectul tezei. " ("Lege i

1. ANALIZA SITUA IEI ÎN DOMENIUL RSPUNDERII ADMINISTRATIVE 1.1. No iunea, defini ia i trsturile principale ale rspunderii administrative Rspunderea administrativ ca institu ie a dreptului administrativ, spre deosebire de rspunderea civil i cea penal, consacrat în anumite forme înc din antichitate, este relativ tânr [35, p. 416]. Aceast opinie este sus inut i de autorii [17, p. 136] din R.M., care men ioneaz c rspunderea administrativ are aproximativ dou secole de când a fost instituit în urma revolu iei burgheze din Fran a, ca rspundere a administra iei pentru daunele aduse particularilor prin activitate ilicit. Multa vreme, rspunderea specific dreptului administrativ era interpretat tradi ional prin referire la no iuni i institu ii specifice dreptului civil, sau dup caz, dreptului penal. De exemplu, rspunderea cu caracter patrimonial a administra iei publice era calificat prin referire la rspunderea civil delictual. Abaterile administrative svârite de personalul din administra ie reprezentau înclcri ale dreptului muncii, sanc ionate ca atare. Practic, formele de rspundere specifice dreptului administrativ, nu i-au conturat multa vreme identitatea, existând i în prezent autori care le contest, ca i controverse la nivel doctrinar, dar uneori i legislativ i jurispruden ial, cu privire la existen a lor i regimul juridic care le guverneaz [30, p. 250]. Ini ial, rspunderea administrativ s-a angajat ca rspundere pentru prejudiciul cauzat particularilor din culpa organelor administra iei publice [17, p. 136]. Actualmente, în unele state europene autorit ile publice centrale i locale, func ionarii publici, serviciile publice i în general statul, poart rspundere în condi iile legii pentru pagubele cauzate cet enilor. Aadar, esen a rspunderii administrative const în tragerea la rspundere administrativ a autorit ilor publice statale i a celor publice nestatale, pentru pagubele aduse particularilor. În acest context, suntem de acord cu dr. în drept Valentin I. Prisecaru, care men ioneaz c în evolu ia ei, rspunderea administrativ s-a angajat i pentru prejudiciile cauzate particularilor din culpa organelor administra iei publice, iar ulterior, s-a admis i angajarea rspunderii administrative a func ionarilor publici. În prezent, în Fran a, statul, serviciile publice i func ionarii publici rspund, în condi iile legii, pentru pagubele cauzate particularilor. Rspunderea administrativ este explicat de ctre unii teoreticieni ai dreptului public [27, p. 207], pornind de la conceptul de constrangere. Astfel, constrângerea administrativ reprezint ansamblul de msuri (acte juridice, opera iuni administrative, fapte materiale), dispuse de ctre autorit ile administra iei publice în temeiul legii, cu folosirea puterii de stat i, dac este cazul, împotriva voin ei unor persoane,

pentru a preveni svârirea unor fapte antisociale, a apra drepturile cet enilor, precum i pentru a sanc iona înclcarea normelor de drept administrativ. Astfel, constrângerea administrativ urmrete autoreglarea sistemului social, urmrind restabilirea ordinii normative înclcate, precum i condamnarea faptei negative i a autorului acesteia. În RO, rspunderea administrativ a fost instituit pentru prima data, prin art. 33 din Lg. pentru înfiin area Consiliului de Stat din 11.02.1864. Astfel, potrivit acestui articol, în materie contencioas, când se atinge interesul unui particular sau persoane juridice, hotrârea Consiliului ob ine repararea pagubei cauzate de ctre administra ie.Angajarea rspunderii administrative a organelor administra iei publice a fost consacrat i prin legile de organizare i reorganizare ale Î.C.C.J din 30.06.1905 [6], 24.03.1910 [7] i 16.02.1912 [8]. Consacrarea angajrii rspunderii administrative a organelor administra iei publice s-a fcut prin art.99 i 107 din Constitu ia din 1923 [9], iar procedura de solu ionare a conflictelor juridice în care se putea angaja rspunderea administrativ a organelor administra iei publice, a fost stabilit prin Lg. pentru c.adm. din RO din 23.12.1925 [10]. Prin Constitu ia României [3] i prin Lg. c.adm. din RO, nr.554/2004 [13], modificat i completat prin Lg.262/2007 pentru modificarea Legii 554/2004, rspunderea administrativ a cptat o reglementare nou i superioar. Superioritatea noii reglementri, a rspunderii administrative, const în aceea c, în statul român de drept, rspund pentru faptele lor, aa cum vom dezvolta, statul, organele administra iei publice i celelalte servicii publice administrative, func ionarii publici i particularii (persoane fizice sau juridice) [35, p. 74]. În R.M., rspunderea administrativ-contraven ional este consacrat prin C. contrav. al R.M. [36] nr. 218-XVI/20.10.2008, rspunderea administrativ-disciplinar este reglementat prin Lg. cu privire la func ia public i statutul func ionarului public nr. 158-XVI/ 04.07.2008 [37] iar rspunderea administrativ-patrimonial, declarat în art. 53 (1) al Constitu iei R.M. [2] care prevede c persoana vtmat într-un drept al su de o autoritate public printr-un act administrativ, sau prin nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri, este îndrept it s ob in recunoaterea dreptului pretins, anularea actului i reparararea pagubei, ii gsete aplicarea prin dispozi iile Legii c.adm. nr.793-XIV/10.02.2000 [15]. Actualmente, în literatura de specialitate, exist mai multe defini ii privind rspunderea administrativ. De exemplu, prof. Ilie Iovna, sus ine c rspunderea administrativ poate fi definit ca fiind forma condamnrii statale, ce const într-o obliga ie de a suporta i a executa o priva iune represiv (patrimonial sau de natur moral), care intervine atunci când au fost înclcate obliga iile ce constituie con inutul unui raport de drept administrativ, al crui regim

juridic de stabilire concret este prevzut de normele dreptului administrativ [38, p. 137]. Deci, rspunderea administrativ ca forma a rspunderii juridice este consacrat de normele dreptului administrativ prin care se stabilesc sanc iuni distincte i o procedur concret de aplicare a lor, în caz de comportament neadecvat normelor de drept administrativ. Prof. univ. dr. în drept Mircea Preda, definete rspunderea administrativ ca pe o form a rspunderii juridice care intervine atunci când înclcându-se normele dreptului administrativ, sa svârit o abatere administrativ [39, p. 81]. Autorii Maria Orlov i tefan Belecciu, precizeaz c rspunderea administrativ ca o form derogatorie de la rspunderea civil i cea penal (în cazul contraven iei), este o categorie complex, constituind o problem neelucidat pe deplin în literatura juridic [17, p. 87]. Prof. univ. dr. în drept Antonie Iorgovan, în opera sa, indic: "Pe când, dreptului administrativ i-a fost, îi este i-i va fi (cât timp vor dinui ramurile de drept) proprie rspunderea (organelor administra iei de stat, organismelor nestatale, func ionarilor publici i cet enilor) pentru înclcarea obliga iilor din raportul administrativ de subordonare." [27, p. 224]. Rspunderea administrativ semnific acea form de rspundere juridic instituit prin normele dreptului administrativ, care intervine în cazul comiterii unei fapte ilicite din spa iul dreptului administrativ. Astfel, putem spune c rspunderea administrativ este o rspundere autonom care con ine un ir de particularit i distincte i presupune aplicarea sanc iunilor administrative de ctre subiectele puterii executive, asupra persoanelor care au svârit abateri administrative, în baza i modul stabilit de legislatia administrativ [17, p. 140]. Analizând defini iile mai multor autori, privind rspunderea administrativ, concluzionm urmtoarele: 1) Rspunderea administrativ, ca o institu ie a dreptului administrativ este relativ tânr la acest moment i constituie o problem neelucidat pe deplin în literatura de specialitate, atât în R.M., cât i în RO. 2) Timp îndelungat, rspunderea specific dreptului administrativ era interpretat tradi ional prin referire la no iuni i institu ii specifice dreptului civil sau, dup caz, dreptului penal, dat fiind faptul c dreptul administrativ ca ramura distinct a dreptului na ional, ia natere mai târziu, ca rezultat al democratizrii statului moldovean i a celui român. 3) Rspunderea administrativ ca form a rspunderii juridice, intervine acolo i atunci când se încalc normele dreptului administrativ. 4) Rspunderea administrativ este una dintre formele de condamnare a statului.

5) Rspunderea administrativ este angajat ca o rspundere pentru acele prejudicii cauzate oamenilor particulari din culpa autorit ilor publice. 6) Un loc aparte, îl ocup func ionarul public, ca subiect activ al rspunderii administrative. Vorbind despre subiectul activ i subiectul pasiv în rspunderea administrativ, men ionm c teoria general a dreptului a fundamentat distinc ia dintre subiectul activ i subiectul pasiv al faptei, i respectiv al rspunderii. Subiectul activ al faptei este autorul acesteia, persoan fizic sau juridic a carei fapt are statut de fapt ilicit, deci faptuitorul. Acesta devine în procesul de tragere la rspundere juridic, subiectul pasiv al rspunderii. Subiectul activ al rspunderii este autoritatea public, fa de care se rsfrâng consecin ele faptei i în a crei competen intr tragerea la rspundere a faptuitorului i care, deci, aplic sanc iunea. Vorbind despre pr ile rspunderii administrative, men ionm c acestea sunt, ca la orice tip de rspundere, subiectul activ i pasiv al acesteia. Subiectul activ al rspunderii administrative este autoritatea public în a crei competen cade sanc ionarea ilicitului administrativ comis de fptuitor, autoritate public ce poate fi un organ administrativ, un alt organ public, cum ar fi instan a judectoreasc de c.adm. sau chiar un func ionar public. Subiect pasiv al rspunderii este persoana prejudiciat prin fapta ilicit din abaterea administrativ, fiind un subiect colectiv sau unul individual de drept, dup cum urmeaz: un organ de stat; o structur nestatal sau o persoan fizic. Majoritatea autorilor autohtoni i de peste hotarele R.M. consider c temeiul juridic ce d natere rspunderii administrative este fapta ilicit, care aduce atingere procesului de administrare. Prof. univ. dr. în drept Antonie Iorgovan împarte ilicitul administrativ în trei categorii, respectiv, ilicit administrativ-disciplinar, ilicit administrativ-contraven ional i ilicit administrativ-patrimonial [27, p. 198]. Rspunderea administrativ se deosebete de cea disciplinar prin faptul c aceasta din urm ia natere ca rezultat al înclcrii regulamentului de serviciu, aducând atingere unui raport juridic de munc, i se aplic de ctre administratia (conducatorul), fa a de care fptuitorul se afl în dependen de serviciu, pe când temeiul rspunderii administrative este abaterea administrativ prin care se încalc un raport juridic administrativ i se aplic de un ir întreg de organe, fa de care fptuitorul poate s nu fie în nici un raport. Aceste doua forme de rspundere se deosebesc i dup natura sanc iunii. Dac principala sanc iune administrativ este amenda, care are caracter material, atunci sanc iunile disciplinare sunt prin esen , de natur moral. Fapta de înclcare cu vinov ie a normelor dreptului administrativ poart numele de abatere administrativ. Abaterea administrativ semnific comiterea unui fapt administrativ

ilicit ce se poate realiza printr-o ac iune sau inac iune. Abaterea administrativ este acea înclcare a legii prevzut i sanc ionat în actul normativ care o reglementeaz. Pentru a fi în prezen a unei abateri administrative, este necesar ca actul normativ s reglementeze: a) obliga ia ce revine unui serviciu public administrativ, func ionar public sau unui particular (persoan fizic sau juridic); b) sanc iunea aplicat celui care încalc ­ prin ac iune sau inac iune ­ obliga ia ce revine din actul normativ respectiv; c) organul competent s constate abaterea i s aplice sanc iunea administrativ; d) cile de atac i organele competente a le solu iona, dac cel care comite abaterea administrativ se consider neîndrept it de sanc iunea (administrativ) aplicat [35, p. 82]. Abaterea i rspunderea administrativ-disciplinar se fundamenteaz pe existen a în prealabil, a unui raport de drept administrativ, rezultat dintr-un act administrativ, în spe , din actul de numire (investire) într-o func ie public. Prin acest act administrativ, unul dintre subiec ii raportului juridic (emitentul actului) apare ca subiect supraordonat fa a de cellalt subiect al raportului (persoana numit sau investit prin alegere într-o func ie public), adic fa a de func ionarul public. Dac acest act administrativ lipsete înseamn c nu mai suntem în prezen a unui raport juridic de drept administrativ ci, eventual al unui raport juridic de dreptul muncii, care se fundamenteaz pe existen a contractului individual de munc. Este necesar s precizm c problema abaterii i rspunderii administrative privete numai func ionarii publici, pe aceia care sunt pr i într-un raport juridic de drept administrativ, exercitând o func ie public prin investirea lor printr-un act administrativ, pe baz de numire sau în urma unui scrutin. Întrucât func ionarul public este ,,figura" central a rspunderii administrativ-disciplinare, vom încerca în cele ce urmeaz s ne oprim asupra a ceea ce caracterizeaz, în esen , aceast institu ie juridic. În sens larg, abaterea disciplinar este o form a rspunderii juridice i privete numai pe persoanele fizice, nu i pe cele juridice. Abateri disciplinare pot svâri to i salaria ii, indiferent dac au sau nu calitatea de func ionari publici, atunci când nu-i îndeplinesc sarcinile ce le revin. Deosebirea dintre unii i ceilal i const, aa cum am mai artat, în aceea c temeiul juridic al obliga iilor care revin salaria ilor îl constituie contractul individual de munc, în timp ce temeiul juridic al obliga iilor care revin func ionarilor publici îl constituie actul administrativ de numire (investire) în func ie. Încercând s conturm no iunea de abatere administrativ i de rspundere administrativ, trebuie spus c aceasta nu este, în linii generale, diferit de cea din dreptul

muncii, care se refer la to i salaria ii. Deosebirea esen ial este c aceasta privete o persoan care de ine o func ie public, fiind o institu ie a dreptului administrativ, nu a dreptului muncii. Rspunderea administrativ, ca parte a rspunderii juridice, con ine un ir de particularit i generale, comune tuturor formelor de rspundere juridic, dar putem desprinde i anumite criterii care deosebesc rspunderea administrativ de celelalte forme de rspundere juridic. Dup prof. Ilie Iovna, în ,,Drept administrativ" [38] i prof. Emil Blan în ,,Institu ii administrative" [40], astfel de criterii pot fi: natura sanc iunii ce se aplic faptei ilicite; natura raportului juridic al crui con inut a fost înclcat; particularit ile de clarificare a faptei; gradarea pericolului social; regimul juridic de sanc ionare; se întemeiaz pe vinov ia (culpa) subiectului pasiv, care are capacitate juridic. Rspunderea administrativ se întemeiaz, în general, pe înclcarea unui raport de drept administrativ, dar poate fi atras i de abaterile administrative rezultate din înclcarea legii penale. Autorul abaterii poate fi: a) un organ al administra iei publice; b) un func ionar public; c) un organism nestatal; d) o persoan fizic. Subiectul activ al raporturilor juridice de tragere la rspundere este întotdeauna o autoritate public. În func ie de fapta comis i de consecin ele sale, identificm trei mari forme de rspundere specifice dreptului administrativ [30, p. 248]: a) Svârirea ilicitului administrativ propriu-zis, care poart denumirea de abatere disciplinar, determin interven ia primei forme de rspundere din dreptul administrativ, i anume rspunderea disciplinar. b) Cea de-a doua form de ilicit administrativ poart denumirea de contraven ie i determin interven ia celei de-a doua forme de rspundere specific dreptului administrativ i anume rspunderea contraven ional. c) Ultim form de ilicit este ilicitul cauzator de prejudicii materiale sau morale a crui svârire atrage i ultima form de rspundere apar inând ramurii dreptului administrativ i anume rspunderea administrativ-patrimonial. Astfel, ca o component a rspunderii juridice, rspunderea administrativ cuprinde urmtoarele forme: a) rspunderea administrativ-disciplinar; b) rspunderea administrativcontraven ional; c) rspunderea administrativ-patrimonial. O alt opinie, o gsim la Emil Blan [40, p. 98], care men ioneaz c o component a rspunderii juridice cuprinde urmtoarele forme: a) rspunderea administrativ-teritoriala; b) rspunderea administrativ-contraven ional; c) rspunderea administrativ-patrimonial.

În lucrrile autorilor rui din perioada sovietic, rspunderea administrativ este suprapus, mai des, cu cea contraven ional, iar sanc iunile administrative sunt analizate doar prin prisma pedepselor contraven ionale. Astfel, în viziunea prof. Vasilencov, rspunderea administrativ poate fi caracterizat sub dou aspecte: în sens larg i în sens îngust (restrâns). Sensul larg al rspunderii administrative presupune rspunderea instituit de normele dreptului administrativ, care antreneaz i alte forme de rspundere decât cea administrativ. Drept exemplu, autorul prezint prevederile C. contrav. care stabilesc rspunderea disciplinar pentru contraven iile svârite de ctre militari (art. 15, CCA). Sensul larg al rspunderii administrative cuprinde, de asemeni, faptul c sanc iunile administrative sunt prevzute i în normele altor ramuri de drept, cum ar fi: dreptul funciar, ecologic, financiar, etc. În sens restrâns sau direct, sus ine autorul sus-numit, rspunderea administrativ presupune sanc iunile administrative aplicate în caz de svârire a contraven iei [17, p. 137-138]. În rezultatul cercetrilor efectuate, am ajuns la urmtoarele concluzii: 1) Via a social nu poate fi conceput fr rspundere i orice abatere atrage de la sine rspundere; 2) Conceptul de rspundere semnific o reac ie de dezaprobare a societ ii fa de o ac iune sau inac iune uman; 3) Rspunderea juridic reprezint un raport juridic de constrângere, iar sanc iunea juridic reprezint obiectul rspunderii juridice; 4) Pedeapsa este o sanc iune suplimentar, despgubirea primeaz; 5) Rspunderea administrativ este o component a rspunderii juridice; 6) Rspunderea administrativ este o rspundere autonom i distinct fa a de rspunderea civil, penal i rspunderea disciplinar a salaria ilor conform dreptului muncii; 7) Rspunderea administrativ-disciplinar a func ionarului public se studiaz în dreptul administrativ, iar rspunderea disciplinar a celorlalte categorii, se studiaz în dreptul muncii. 8) Cei care ne conduc destinele nu au nici o rspundere fa de cei pe care îi conduc; 9) Exist unele texte de lege care au caracter ambiguu, cu un mare grad de generalitate, susceptibile de a fi interpretate, care pot constitui sursa unor abuzuri din partea celor chema i s le aplice; 10) Nu exist un raport juridic între cei alei i popor. Asemenea vicii legislative favorizeaz corup ia i func ionarea defectuoas a administra iei publice de stat. Recomandm eliminarea acestor lacune legislative, în vederea facilitrii procesului de însntoire moral a poporului. Deosebirea esen ial dintre rspunderea

disciplinar a func ionarilor publici i rspunderea disciplinar a salaria ilor care nu sunt func ionari publici, este c prima privete o persoan care de ine o func ie public, fiind o institu ie a dreptului administrativ i nu a dreptului muncii, iar a doua privete o persoan particular aflat în raportul unui contract de munc, care nu se afl în serviciul unei autorit i publice sau în categoria personalului contractual în cadrul autorit ii publice. Rspunderea juridic este rezultatul faptei omului, prevzut i pedepsit de lege. În acest sens, a fost publicat articolul "No iunea, defini ia i trsturile principale ale rspunderii administrative", R.N.D. nr. 3/2010, Bacu, p.19. 1.2. Constatri in domeniul rspunderii administrative a primarului, in calitate de autoritate executiv a administra iei publice locale În România, Lg. nr. 215/ 23.04.2001 [33], a administra iei publice locale, publicat în M. Of. al României, nr. 204/ 23.04.2001, modificat prin Lg. nr. 59/ 31.03.2010, M. Of. nr. 95/2010, prevede sanc iuni administrative pentru primar, în calitate de autoritate executiv din administra ia public local. Constatri: Lg.215/2001 republicat [33], din RO, aflat în vigoare pân în anul 2007, prevedea c mandatul primarului înceteaz de drept ,,când, în exercitarea atribu iilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispozi ii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instan a de c.adm. prin hotrâre judectoreasc rmas definitiv i irevocabil [33, art. 72 (2), lit. i]. Ulterior, pentru a se diminua rspunderea administrativ pentru primar, a fost abrogat aceast prevedere din Lg. nr. 215/ 23.04.2001 [33], privind administra ia public local din RO, prin Lg. nr. 59/ 31.03.2010, M. Of. nr. 95/2010. Recomandm reintrarea în vigoare a art. 72 (2), lit. i) din Lg. nr. 215/ 23.04.2001 [33], a administra iei publice locale din RO, publicat în M. Of. nr. 204/ 23.04.2001, care constituia i un model de practic i de preluare pentru R.M. Astfel, încetarea înainte de termen a mandatului de primar, trebuie s fie privit ca o sanc iune, prin rezultatul unui referendum local, ini iat la cererea cet enilor cu drept de vot, pe motivul nesocotirii de ctre primar a intereselor generale ale colectivit ii locale, sau neexercitarea atribu iilor ce-i revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercit ca reprezentant al statului. Recomandm ca validarea încetrii mandatului de primar, s se fac prin votul exprimat de majoritatea cet enilor care au participat la referendum i nu prin raportare la jumtate plus unu din numrul cet enilor cu drept de vot, cum este în prezent în RO.

În scopul asigurrii unei mai bune func iuni a autorit ilor deliberative, a eliminrii arbitrariului, potrivit faptului c înc mai sunt reminiscen e inclusiv din partea puterii judectoreti de înfrângere a puterii administrative deliberative i executive, în condi iile de nelegalitate a acestora, apreciem c este suficient a se anula un numr de dou acte administrative în intervalul unui an calendaristic, pentru atragerea sanc iunii administrativdisciplinare de încetare a mandatului înainte de termen, a organelor administra iei deliberative i/sau al administra iei executive. În Republica Moldova, încetarea mandatului de primar, in calitate de autoritate reprezentativ a popula iei unit ii administrativ-teritoriale i executiv a consiliului local, este reglementat de art. 28, din Lg. 436-XVI/ 28.12.2006 [41]. Constatri: Inexisten a unei prevederi în Lege, de tragere la rspundere administrativ a primarului, indiferent dac pe parcursul timpului primarul localit ii, s-ar întrece în emiterea de acte cu caracter administrativ individual sau normativ, care ar prejudicia interesele publice sau private ale concet enilor si. Recomandri pentru Republica Moldova: Completarea Legii 436-XVI/ 2006 [41], privind administra ia public local, cu art. (2) lit. f): ,,f) Mandatul primarului înceteaz înainte de termen, în caz de anulare de ctre instan a judectoreasc în interval de un an calendaristic prin hotrâre definitiv i irevocabil, a dou decizii emise de acesta." Acesta reprezint un mijloc procedural de responsabilizare a persoanelor alese în func ii publice, prin aceea c le înceteaz mandatul înainte de termenul pentru care au fost alese, ceea ce presupune dezvoltarea unui interes profund pentru studiul administra iei publice, a celor care doresc s fie alei în func ia de primar. Astfel, vor putea candida pentru func ia de primar, doar persoanele care îi cunosc locul în rândul competen elor profesionale din domeniul administra iei publice. Recomandri pentru România: Propunem ca mandatul primarului, s se considere încetat de drept, în condi iile în care, pe parcursul unui an calendaristic, se ajunge ca prin hotrâre judectoreasc definitiv i irevocabil, s se anuleze dou dispozi ii emise de primar. Se are în vedere c pe parcursul unui proces, primarul are putere de revocare asupra actului emis, dup ce s-a judecat dosarul pe fond i mai înainte de a se ajunge în fa a instan ei de recurs. Recomandrile cu privire la modificrile legislative referitoare la rspunderea administrativ a primarului, se propun a fi aplicate i în ceea ce privete rspunderea administrativ pentru preedintele Consiliului Jude ean din RO i preedintele Consiliului Raional din RM, în calitate de autorit i executive ale administra iei publice locale.

1.3. Rspunderea administrativ a autorit ilor administra iei publice deliberative Lg. 215/2001 republicat [33], din RO, aflat în vigoare pân în anul 2007, prevedea sanc iunea dizolvrii consiliului local, dac un numr de trei hotrâri de consiliu local erau anulate de instan ele judectoresti în intervalul a ase luni calendaristice dintr-un an. Nu era clar de ce legiuitorul s-a oprit la trei i nu la dou, precum i de ce la trei i nu la 4, 5 sau 10. Ulterior, pentru a se diminua rspunderea administrativ pentru autorit ile deliberative de la nivel local, a fost abrogat aceast prevedere din Lg. nr. 215/ 23.04.2001 [33], privind administra ia public local din RO, prin Lg. nr. 59/ 31.03.2010, M. Of. nr. 95/2010. Recomandm ca validarea încetrii mandatului unui consiliu local, mai înainte de termenul pentru care a fost ales, s se fac alternativ : a) fie prin prin votul exprimat de majoritatea cet enilor care au participat la referendum i nu prin raportare la jumtate plus unu din numrul cet enilor cu drept de vot, cum este în prezent în RO; b) fie în condi iile anulrii de ctre instan ele judectoreti, prin hotrâri irevocabile, a dou decizii/hotrâri emise de autoritatea public deliberativ în decursul unui an. Sub acest aspect lucrarea rspunde la obiectivul privind necesitatea eficientizrii rspunderii administrative a unit ilor administrativ-teritoriale ca persoane juridice, prin enun area unor concepte noi astfel: Recomandm ca, constatarea încetrii mandatului consiliului local, mai înainte de termenul pentru care a fost ales, s fie atributul instan ei judectoreti de c.adm. Pe aceast cale, instan a urmeaz s administreze din oficiu hotrârile dispuse de unit ile administrativ teritoriale care au fost anulate prin hotrâri judectoreti irevocabile, urmând ca pe cale de consecin , cu ocazia pronun rii hotrârii judectoreti ulterioare de anulare a deciziei/hotrârii emise de consiliul local, s se pronun e prin constatare i pe dizolvarea unit ii administrativteritoriale deliberative. Alternativ, sus inem i teoria investirii instan ei de cont.adm. pentru constatarea dizolvrii unit ii administrativ teritoriale deliberative, i pe baza unei cereri venite din partea oricrui subiect de drept, prin dovada anulrii prin instan a dou decizii/hotrari ale unit ii administrativ teritoriale deliberative, prin judecare de urgen , în camera de consiliu. În acelai timp, în R.M. func ioneaz Lg. privind administra ia public local a R.M., nr. 436-XVI/ 28.12.2006 [41], care în art. 45 prevede: ,,Consiliul Local poate fi dizolvat înainte de expirarea termenului, dac acesta a adoptat în mod deliberativ, decizii repetate în aceeai materie, decizii care au fost anulate de ctre instan a de c.adm., prin hotrâri definitive, întrucât înclcau grav prevederile constitu iei sau legisla iei în vigoare."

Apreciem c, legiuitorul din R.M. este mai eficient în aplicarea rspunderii administrative în cazul consiliilor locale. Totui, în scopul eliminrii unor decizii abuzive, apreciem justificat completarea textului de lege cu sanc iunea dizolvrii consiliului local înainte de termen, în condi iile în care acesta a adoptat un numr de dou decizii/hotrâri anulate de instan a de c.adm. prin hotrâre definitiv i irevocabil în intervalul unui an. 3) Lucrarea propune o completare la Lg. Administra iei Publice Locale din R.M., nr. 436XVI/ 28.12.2006 [41], art. 25, pct. 1, lit. d) prin introducerea unui articol suplimentar astfel: ,,d) Consiliul local se dizolv înainte de expirarea termenului, dac a adoptat în mod deliberativ dou decizii care au fost anulate la instan a de C.Adm. prin hotrâri definitive i irevocabile." 4) Recomandm ca sanc iunea administrativ prevzut în Lg. Administra iei Publice Locale din R.M., nr. 436-XVI/ 28.12.2006 [41], în ce privete con inutul art. 25 (1), lit. a), s fie preluat textual în Lg. 215/2001 republicat [33], din RO. Prin acest mijloc, se creeaz o responsabilizare contient a fiecrui consilier local, de ai exprima acordul în concordan cu dispozi iile legale în materie, pentru fiecare proiect de hotrâre ce urmeaz a fi supus aprobrii. Se în elege c în cazul hotrârilor definitive, care sunt supuse recursului judectoresc, autoritatea deliberativ are competen a de a-i abroga propria decizie (hotrâre) înainte de judecarea cii de recurs, fiind un mijloc procedural aflat la îndemân autorit ii deliberative, de a produce rectificarea actului administrativ adoptat nelegal sau neîntemeiat, ceea ce ar atrage pe cale de consecin rmânerea fr obiect a ac iunii în instan . 1.4. Analiza rspunderii administrative a membrilor guvernului În Romania, cazurile de rspundere i pedepsele aplicate membrilor Guvernului, sunt reglementate prin Lg. nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, republicat în M. Of. nr.200/23.03.2007, care prevede c: "Guvernul, în întregul su, i fiecare dintre membrii acestuia, sunt obliga i s îi îndeplineasc mandatul cu respectarea Constitu iei i a legilor rii, precum i a programului de guvernare acceptat de Parlament" [42, art. 1]. Aceast lege este defectuoas i are lacune în ceea ce privete rspunderea administrativ a acestora, referitor la responsabilitatea membrilor de Guvern în situa iile în care produc pagube avutului public prin exercitarea defectuoas a atribu iilor ce le revin. Apreciem c Lg. este ineficient, prin faptul c, în aceasta se insist prea mult în rspunderea penal a minitrilor, fr a se institui clar o rspundere administrativ-disciplinar, contraven ional i patrimonial a acestora. În ceea ce privete rspunderea pentru minitrii afla i

în exerci iul func iei i respectiv dup încetarea mandatului de minitri, se observ c în legisla ia R.M. lipsete o lege cu obiect asupra rspunderii ministeriale. Aceast abordare este prezentat ca o necesitate i de ctre dr. hab. în drept, prof. univ. Gheorghe Costachi din R.M., în lucrarea ,,Direc ii prioritare ale edificrii statului de drept din R.M." [16], Chiinu, 2009. Domnia sa apreciaz modelul Legii rspunderii ministeriale din RO, fiind în consens i cu opinia domnului conf. univ. dr. în drept Sergiu urcan, pe care îl citeaz în lucrare sa; fiindu-i acordat un spa iu distinct în monografie, intitulat ,,Responsabilitatea ministerial", p.254-274. Domnul dr. hab. în drept, prof. univ. Gheorghe Costachi, se refer la faptul c minitrii sunt responsabili i de ,,administra ia neabil", care poate duce la dezastre, prin aceea c un ministru trebuie s rspund i de inteligen a gestiunii sale ca i un administrator al lucrului altuia. Sus inem opinia domnului dr. hab. în drept, prof. univ. Gheorghe Costachi, cu privire la necesitatea adoptrii unui cod de procedur administrativ, în vederea delimitrii justi iei de drept comun de justi ia de c.adm., care este de actualitate atât pentru R.M., cât i pentru RO. Autorul enun în monografie, o serie de principii la care subscriem i pe care le apreciaz c trebuie s stea la baza justi iei administrative, în ipoteza în care aceasta este o justi ie distinct de cea de drept comun, astfel: a) principiul responsabilit ii statului, potrivit cruia dup cum Curtea Constitu ional garanteaz responsabilitatea statului fa a de cet ean, aa i instan ele de c.adm. garanteaz responsabilitatea administra iei fa a de cet ean; b) principiul justi iei i al echit ii sociale, materializat în dreptul persoanei vtmate de o autoritate public, de a se adresa justi iei pentru a i se face dreptate; c) prezum ia vinov iei statului în materie de anulare a actelor administrative, potrivit creia sarcina proba iunii este pus în sarcina pârâtului; d) inadmisibilitatea împcrii pr ilor, renun rii la ac iune i a scoaterii cererii de pe rol, potrivit creia aceast component poate avea loc doar în cadrul procedurii prealabile la examinarea recursului gra ios sau a celui ierarhic, deoarece instan a de c.adm. o dat ce este sesizat, este obligat s se pronun e de fiecare dat, fr excep ii, pentru a asigura legalitatea în activitatea acestora. Autorul subliniaz în acest context c, într-un stat de drept împcarea cu nelegiuirile guvernan ilor este inadmisibil, chiar dac ini iativa ar veni din partea persoanei vtmate, apreciind cu atât mai mult c, o propunere în acest sens nu poate fi fcut de ctre instan , fiind obligatoriu de continuat judecata, inclusiv în caz de deces a pr ii vtmate sau când aceasta

renun la ac iune, astfel, subliniindu-se c o ac iune de renun are din partea pr ii vtmate ar încuraja administra ia la noi abuzuri prin pârghiile de putere pe care le de ine. e) principiul inadmisibilit ii institu iei martorilor i a interven iilor accesorii în materia de anulare a actelor administrative contestate, potrivit cruia dac nu s-ar respecta acest principiu, ar însemna c rolul martorilor i al intervenien ilor accesorii s conduc la intimidarea reclamantului i complicarea examinrii ac iunii în c.adm.; f) principiul promptitudinii examinrii litigiilor de c.adm., potrivit cruia o persoan vtmat de ctre o autoritate public, nu poate fi inut în aceast situa ia juridic mult timp, deoarece se amplific zi de zi nemul umirea cet enilor fa a de puterea de stat, care ar putea genera revolte. În acest context, autorul fiind i avocat, enun practica din instan ele judectoreti, potrivit creia acest principiu nu se respect, datorit nerespectrii celorlalte principii enun ate de ctre autor, astfel majoritatea cauzelor fiind examinate ani în ir. g) principiul asigurrii de ctre stat a executrii hotrârii judectoreti, potrivit cruia într-un stat de drept cet eanul trebuie s fie sigur c administra ia public execut hotrâri judectoreti rmase definitive, chiar dac acestea au fost pronun ate împotriva administra iei i c statul trebuie s aib capacitatea s asigure msurile necesare pentru executarea acestora [16. p. 92]. Toate aceste principii enun ate de ctre dr. hab. în drept, prof. univ. Gheorghe Costachi, sunt prevzute s stea la baza elaborrii i adoptrii unui cod al jurisdic iei administrative, dup modelul Codului Jurisdic iei Constitu ionale, fiind apreciat ca o modalitate pentru a putea fi judecat statul ca administra ie, dup alte reguli decât particulare, iar institu ia c.adm. s devin un instrument eficient de asigurare a drepturilor i libert ilor fundamentale ale cet enilor. Fundamentarea juridic a obliga iei pe care o au autorit ile administra iei publice, de a repara paguba pricinuit i prin urmare, a rspunde patrimonial, se regsete în con inutul a trei principale construc ii teoretice juridice, i anume: a) Teoria echit ii i egalit ii în fa a sarcinilor publice Aceasta pornete de la necesitatea, ca ,,în fa a sarcinilor publice, autorit ile administra iei publice, s nu aduc daune vreunui cet ean nici atunci când msurile adoptate de administra ie (i care sunt cauza daunei cet eanului) vizeaz solu ionarea unor interese ale întregii colectivit i. În caz contrar, înseamn c autorit ile administra iei publice, ar putea ­ prin activitatea lor ­ s pun un cet ean în stare de inegalitate fa de ceilal i membri ai colectivit ii i, astfel, s-ar produce un dezechilibru în ordinea social, ceea ce ar fi contrar principiului solidarit ii i egalit ii tuturor cet enilor, în fa a legilor i a obliga iilor publice " [43, p. 34].

Aceast teorie explic de ce societatea trebuie s preia asupra sa paguba înregistrat de unii membri ai si, din cauza unui act al autorit ii administra iei publice, uneori confirmat de justi ie pe motiva ia unui interes general. Subscriu în parte la teoria prezentat de ctre autorul I. Deleanu în ,,Drept Constitu ional i institu ii publice", îns în completarea acesteia, apreciez c principiul solidarit ii i egalit ii tuturor cet enilor în fa a legii i autorit ilor publice, trebuie s se extind inclusiv în domeniul institu iei magistratului, prin responsabilitatea solidar a magistra ilor cu statul care cade în preten ii, în toate cazurile în care R.M. sau RO sunt subiecte de drept la CEDO. Apreciez c este echitabil, ca despgubirile civile la care este obligat statul prin hotrârile dispuse de CEDO, s fie recuperate de la magistra ii care au pronun at hotrârile contestate la CEDO. b) Teoria riscului Aceasta privete stabilirea unei legturi cauzale între activitatea autorit ii administrative, actele i faptele acesteia, i pagub. Chiar dac actul sau fapta autorit ii administrative nu constituie erori ale acesteia, trebuie admis riscul unor consecin e nedorite prin anumite acte din activitatea administra iei publice, ce pot fi descrise i ca pagube. Prin no iunea riscului, din teoria riscului, se introduce astfel înlocuirea responsabilit ii subiective, bazat pe culp, printr-o responsabilitate obiectiv a autorit ii administrative pentru activitatea sa. Realitatea din practica juridic probeaz c teoria riscului nu se aplic func ionarului care în exercitarea atribu iunilor func ionale produce erori de apreciere i de întocmire a actelor dispuse în numele autorit ilor administra iei publice. Apreciem c se impune înlocuirea responsabilit ii subiective bazat pe culp a func ionarului, printr-o responsabilitate obiectiv bazat pe rspunderea direct a func ionarului vinovat din culp sau cu inten ie de întocmirea eronat a actelor administrative sau de nesolu ionarea în termen legal a lucrrilor. c) Teoria relei func ionri a autorit ilor administrative Normele juridice care stabilesc organizarea, func ionarea, competen ele i atribu iile autorit ii administra iei publice, constituie criteriul pe baza cruia se apreciaz dac func ionarea autorit ii administrative este legal sau nu. Orice abatere de la prevederile sau scopul legii, determin reaua func ionare a autorit ii administra iei publice, care const în svârirea de acte juridice nelegale, în activitate necompetent, în erori, omisiuni, ceea ce presupune o culp, în urma creia cet eanul este pgubit. Aceast pagub nu s-ar fi produs dac func ionarea autorit ii ar fi fost normal. De aici a aprut necesitatea rspunderii patrimoniale a autorit ii administra iei publice, care în egal

msur este tratat atât în dreptul R.M., cât i în dreptul românesc. De aici a aprut necesitatea instituirii Legii c.adm.. Reaua func ionare a autorit ilor administrative este generat de factorul politic, care prin preluarea conducerii executive, impune rela ii de subordonare func ionarilor publici din institu iile publice, care primeaz înaintea respectrii principiilor de legalitate, impar ialitate, obiectivitate, transparen , eficien i eficacitate în exercitarea func iei publice de ctre func ionarii publici coordona i politic. Observm existen a în Constitu ia ambelor state, a prevederii c parlamentarii nu pot fi trai la rspundere juridic pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului. Constitu ia RO [3, art. 72 (1)] prevede: ,,Deputa ii i senatorii nu pot fi trai la rspundere juridic pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului." Constitu ia RM [2, art. 71] prevede: ,,Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la rspundere juridic pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului." Recomandm pentru ambele state: a)recunoaterea dreptului pentru puterea judecatoreasc, de a atrage de drept demiterea minitrilor din guvern, in condi iile in care to i procurorii si/sau judectorii particip la grev impotriva guvernului; b) pentru minitrii in exercitiu i pentru fotii ministri, s se aplice procedura penal de drept comun, prin cercetarea acestora de Parchetul de pe lâng ICCJ pentru RO i de Parchetul de pe lâng CSJ pentru RM. Recomandri pentru România: Extinderea dreptului de a se cere urmrirea penal a membrilor Guvernului din RO, la cererea formulat de ctre orice cet ean i orice persoan juridic care justific un interes. Parchetul competent este în msur, ca pe baza probelor ce le administreaz, s stabileasc dac se impune sau nu trimiterea în judecat a membrului din guvern, care face obiectul cercetrii, fa de care s urmeze dreptul i totodat obliga ia preedintelui, de a dispune suspendarea acestuia din func ie, în condi iile în care la primul termen de judecat în care pr ile pot pune concluzii în fa a instan ei judectoreti, rechizitoriul de trimitere în judecat a membrului de guvern nu este sanc ionat cu vreuna dintre nulit ile prevzute de Lg. penal, care ar conduce la remiterea dosarului ctre Parchet. În aceste condi ii, ar putea s ating o eficien maxim, rspunderea administrativ a autorit ilor administra iei publice locale i centrale, ca o component a rspunderii juridice. Men inerea în vigoare a prevederilor restrictive din Constitu ia RO [3, art. 109 (2)], încalc dreptul la peti ionare ridicat la nivel de principiu constitu ional.

Recomandri pentru Republica Moldova: Ini ierea unui proiect de lege în R.M. având ca obiect rspunderea ministerial i adoptarea unui cod administrativ. 1.5. Conceptul rspunderii administrative a organelor executive din partidele politice Rspunderea administrativ a organelor de conducere din partidele politice, este tratat în contextul în care atât în R.M., cât i în RO, partidele politice sunt denumite persoane juridice de drept public. Din acest motiv, în lipsa unei prevederi legislative, atât în R.M., cât i din RO, prin care s se identifice modalit i de rspundere administrativ a organelor de conducere din cadrul partidelor politice, sunt tratate în lucrarea de doctorat aspecte practico-tiin ifice, de aplicare a rspunderii administrative inclusiv în acest domeniu, cu recomandri proprii atât pentru RM, cât i pentru RO. Abordarea privete exclusiv aspecte tehnice de rspundere administrativ i nu se refer la aspecte de doctrin, politic extern sau intern. În acest context, apreciem c în scopul înfiin rii conceptului de rspundere administrativ pentru organele de conducere din cadrul partidelor politice, fiecare partid politic trebuie s încheie contracte de munc, în condi iile de stabilire a responsabilit ilor i obliga iilor prin fia postului de conducere din fiecare structur, cu începere de la nivel central, pentru organele de conducere din birourile de conducere de la nivel na ional i pân la nivelul fiecrui jude . Aceasta implic aspectul ca, subdiviziunile administrativ teritoriale ale fiecrui partid politic s se înfiin eze dup modelul condi iilor de înfiin are a filialelor din cadrul societ ilor comerciale, în condi iile de înregistrare i de recunoatere a actelor de constituire de ctre autorit ile administra iei de stat. În RO, cadrul legal de înregistrare a persoanelor juridice supuse înregistrrii este reglementat prin Decretul nr. 31/ 30.01.1954 [44, art. 38-39], privitor la persoanele fizice i persoanele juridice, potrivit cruia, denumirea, sediul i scopul entit ii înregistrate sunt definite prin actul de înfiin are, dup caz statutul de func ionare: - ,,Persoana juridic va purta denumirea stabilit prin actul care a înfiin at-o sau prin statut." - ,,Sediul persoanei juridice se stabilete potrivit actului care a înfiin at-o sau statutului." - ,,Persoana juridic nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege, prin actulul de înfiin are sau prin statut. Orice act juridic care nu este fcut în vederea realizrii acestui scop este nul".

Organul administra iei de stat competent s verifice legalitatea actelor de înfiin are ale unei filiale, dup caz, a unei organiza ii jude ene, îi atribuie acesteia un cod de înregistrare fiscal, cod care va constitui dovada de luare în eviden a filialelor fiecrui partid politic, care func ioneaz la nivel teritorial. Constatri:- Partidele politice nu înregistreaz filialele sau organiza iile teritoriale; - Neînregistrarea la organul fiscal teritorial a filialelor sau organiza iilor, determin o lips de rspundere administrativ, pentru persoanele care sunt alese în conducerea acestora; - Neînregistrarea la organul fiscal teritorial a filialelor sau organiza iilor, lipsete statul de exercitarea unui control administrativ asupra activit ilor acestora, neexistând mijlocul de control i atragerea rspunderii administrative pentru organele de conducere. Recomandri: 1.Instituirea obliga iei de înregistrare a subdiviziunilor teritoriale la organul administra iei de stat competent teritorial, în cadrul unui termen de maxim 30 de zile de la data înregistrrii în Registrul Partidelor Politice a forma iunii de la nivel na ional, sub sanc iunea decderii din dreptul de a-i continua activitatea politic, partidul care nu-i îndeplinete aceast obliga ie. 2. Instituirea obliga iei de întocmire i de înregistrare de contracte individuale de munc, pentru organele executive de la nivel central i jude ean, respectiv raional, pentru organele executive de conducere, care s se încheie între organul colectiv de conducere reprezentat prin Biroul Permanent Na ional, dup caz, de Biroul Permanent Jude ean, în calitate de angajator i organul de execu ie, preedinte, în calitate de angajat, înregistrat inclusiv la autoritatea de control pentru partide i organiza ii politice din ar. Rspunderea administrativ a organelor de conducere din cadrul partidelor politice c organe de drept public, nu se confund i nu echivaleaz cu conceptul de rspundere politic, motiv pentru care cerin a de stabilire a unor rela ii contractuale este de natur a realiza efectiv un mecanism de atragere a rspunderii administrative pentru actele pe care aceste categorii de persoane le fac în exercitarea atribu iunilor func iei. Aceast procedur presupune inclusiv realizarea unui act de reparti ie pentru ocuparea postului, în condi iile respectrii legisla iei în materia încheierii i înregistrrii contractelor de munc, dintre angajator i angaja i. Recomandm ca reparti ia pentru angajare în postul de conducere executiv din cadrul partidelor politice, la fel ca i încetarea contractului de munc s se fac prin avizul prealabil al Autorit ii Electorale Permanente, în calitate de institu ie care exercit controlul activit ilor de finan are i de constatare a sanc iunilor administrativ fiscale pentru partidele politice.

1.6. Rspunderea administrativ a statului, prin garantarea dreptului la aprare prin avoca i. Profesia de avocat a fost reglementat pentru prima dat in Principatele Române prin Legea din 6 decembrie 1864 [45] pentru constituirea corpului de avoca i, adoptat in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. De la aceast dat, profesia de avocat a cunoscut diverse stadii de evolu ie, dintre care unul dintre cele mai tragice a fost în perioada de dup al Doilea Rzboi Mondial, când a avut loc divizarea statului unitar român i crearea a dou state gemene, RO i R.M.. În aceast perioad, rolul aprtorului era formal, fr ca aceast profesie s fie reglementat de autonomia i independen a profesional. Profesia de avocat a facut obiectul mai multor legiferri, cu perioade în care organizarea profesiei a fost sub control de stat, cât i sub controlul organiza iilor profesionale de drept privat. Cu începere din anul 1990, atât în RO, cât i în R.M., s-a reinstituit principiul de garantare al dreptului la aprare prin înfiin area institu iei avocatului din oficiu. Legat de aceast teorie, lucrarea cerceteaz aspecte practico-tiin ifice de drept comparat, constatri i recomandri în scopul eficientizrii rspunderii administrative a statului, pentru serviciile avoca ilor desemna i din oficiu de ctre organiza iile profesionale de tip barou. Constatm c statul rspunde administrativ-patrimonial fa a de cet enii si, prin condamnarea la despgubiri civile aplicate de ctre instan ele interna ionale în litigiile dintre cet eni i stat, ca rezultat al neasigurrii dreptului garantat la aprare prin avoca i, dup caz, de neexercitare a diligen elor procedurale de ctre acetia, având în vedere c statul nu are drept de control asupra avoca ilor. Constatri referitor la Republica Moldova: Admiterea în profesia de avocat, se face pe baza unui examen de primire în profesie. Examenul presupune acumularea unui punctaj de 48 de puncte dintr-un total de 150 de puncte, calculate pentru 3 sesiuni de examen, spre deosebire de condi iile impuse în RO, potrivit crora candidatul trebuie s ia nota de minim 7 la fiecare disciplin de examen, sub sanc iunea respingerii la examen. Termenul dintre examene este de maxim 15 zile, ceea ce asigur candidatului un timp optim de asigurare a refacerii capacit ii intelectuale de dup fiecare examen, spre deosebire de RO, în care examenele se dau succesiv, pe o perioad de 5 zile, câte unul în fiecare zi. Pentru a participa la examenul de admitere în profesie, avocatul trebuie s fac dovada unui stagiu pe lâng un maestru, pe durata unui an de zile, timp în care aspirantul la profesia de

avocat nu are dreptul de a asigura asisten i reprezentare juridic, în fa a organelor de cercetare penal, i nici în fa a instan elor penale. Comisia de examinare se constituie prin ordinul Ministrului Justi iei pe un termen de 4 ani i este format din 11 membri, dintre care 6 membri desemna i ­ alei de Congres, 2 reprezentan i ai organelor de drept, 1 lector universitar în materie de drept ­ ales de Senat i 2 reprezentan i ai Ministerului de Justi ie. Exercitarea profesiei de avocat se face pe baza unei licen e ce se elibereaz de Ministrul de Justi ie. Se prevede facultatea împricinatului supus anchetei, de a-i alege op ional un avocat din oficiu din lista avoca ilor pentru oficii. Exist institu ia avoca ilor publici, cu organizare autonom, având ca obiect acordarea de asisten juridic pentru persoanele care nu-i pot permite angajarea unui aprtor. Constatri referitor la România: Admiterea în profesia de avocat se face printr-un examen de admitere în stagiu, i la interval de 2 ani, prin sus inerea examenului de definitivare în profesia de avocat. Avocatul stagiar are dreptul de asisten i reprezentare juridic în fa a organelor de cercetare penal i în fa a instan elor de fond de la judectorii i tribunale. Comisiile de examinare sunt desemnate numai de ctre Consiliul Baroului, fr participarea niciunui reprezentant din partea Ministerului de Justi ie. Se prevede c avocatul stagiar care nu ia examenul de definitivat, s fie înscris automat pentru urmtoarea sesiune de examen, stabilit la un interval de 6 luni, iar respingerea candidatului la a doua examinare, atrage consecin a excluderii din profesia de avocat. Lg. de organizare i exercitare a profesiei de avocat [31] în vigoare în semestrul 1 din 2010, aduce atingere dreptului garantat la aprare, ca garan ie pe care statul trebuie s o asigure în exercitarea procesului penal pentru învinui ii sau inculpa ii care nu au posibilit i materiale de a-i asigura un aprtor angajat, prin delegarea acestui serviciu inclusiv pentru avocatul stagiar. Nu exist nicio reglementare în materia organizrii i func ionrii institu iei avoca ilor publici. Sunt obliga i s sus in examen de admitere în profesia de avocat, prin organiza ii profesionale de drept privat, atât magistra ii, cât i doctorii in drept. Recomandri referitor la Republica Moldova: a) s nu modifice Lg. în ceea ce const procedura de admitere în profesia de avocat existent în prezent, la nivelul semestrului 1 din 2010; b) s creeze cadrul legislativ de înfiin are de barouri concurente, în fiecare raion; c) s echivaleze examenul de definitivat din avocatur, cu examenul de admitere în magistratur. Concluzia noastr în acest domeniu este c, rspunderea administrativ-patrimonial a statului poate fi garantat fa a de cet ean, în condi iile asigurrii aprrii prin avoca i din oficiu

organiza i în institu ia avocatului public, propus spre înfiin are ca o a doua component a profesiei de avocat organizat sub controlul institu iei ombudsman-ului, ineficient în prezent. Recomandri referitor la România: 1. Încadrarea asisten ei juridice în categoria serviciilor bazate pe cerere i ofert. 2. Modificarea i completarea Legii 51/1995 [31], prin asigurarea facult ii de alegere a unui aprtor din oficiu de ctre învinuit, dup caz, inculpat, dintr-un tablou al avoca ilor înscrii pe lista avoca ilor din oficiu. În RO, sunt avoca i stagiari care în fa a instan elor penale, las soarta aprrii la aprecierea instan ei, motiv pentru care fr a generaliza, considerm c nu suntem în fa a unei aprri calificate. Mai mult decât atât, pe fondul lipsei de experien a avoca ilor stagiari, beneficiaz celelalte pr i din proces, care prin exercitarea unei aprri calificate, prejudiciaz pe subiectul de drept care a beneficiat de aprarea unui avocat stagiar. 3. Examenele de admitere în profesie i definitivatul pentru avoca ii stagiari, s se organizeze în centre universitare, iar lucrrile s nu fie corectate de ctre al i avoca i din cadrul aceluiai barou. Astfel, se creeaz premizele asimilrii profesiei de avocat din RO, în categoria profesiei de magistrat. 4. Înfiin area institu iei avocatului public, aflat sub control de stat, sub coordonarea Institu iei Avocatului Poporului, reglementat în RO prin Lg. 35/1997 republicat în 2007 [46], ca organ al puterii executive. Aceste servicii vor fi în regim de monopol, bugetate de la stat din fondul de cheltuieli prevzut a fi alocat pentru asisten juridic din oficiu. Practica instan elor interna ionale a dovedit c statul român a fost condamnat la CEDO, în cauze în care cet enii români s-au plâns ca nu au beneficat de garan ia dreptului la aprare în cadrul proceselor de la instan ele na ionale. ,,În privin a aprrii gratuite din partea avoca ilor numi i din oficiu, Curtea constat c acetia au fost desemna i în edin , c nu cunoteau nici dosarul, nici clientul i c, în plus, nu au avut la dispozi ie timpul necesar pentru a pregti aprarea, Curtea concluzionand c reclamantul nu a beneficiat în fa a cur ii de apel i a Cur ii Supreme de Justi ie de o aprare efectiv."[47] Din aceste motive, statul este sanc ionat patrimonial pentru activit i asupra crora nu de ine un control efectiv. Justi iabilii care opteaz pentru avocat din oficiu vor avea obliga ia de plat a cheltuielilor estimate pentru serviciile realizate, în condi iile în care pe parcursul procesului vor înlocui aprarea din oficiu cu aprare pe baz de contract. Estimarea cheltuielilor pentru serviciile realizate de ctre avocatul din oficiu, se va face de ctre instan , în func ie de volumul activit ilor desfurate. Numai prin instituirea serviciului de asisten juridic din oficiu sub control de stat, se justific rspunderea patrimonial a statului pentru neexercitarea func iei de control în serviciile care asigur

garantarea dreptului la aprare prin avoca i. În aceste condi ii, statul va fi în msur s-i recupereze prejudiciile cauzate din culpa avoca ilor, prin instituirea rspunderii administrativpatrimoniale a avoca ilor în solidar cu statul. 5. Men inerea în vigoare a institu iei avocatului independent, aflat în organizarea i controlul organiza iilor profesionale de drept privat, în condi ii de organizare i func ionare autonom, pe principiul de pluralism al organiza iilor profesionale de drept privat ­ în care s func ioneze dou sau mai multe structuri profesionale, atât la nivel na ional, cât i la nivel jude ean, în regim de specializare în organiza ii profesionale de profil (civil, penal, administrativfiscal, comercial, interna ional) i de recunoatere a dreptului de afiliere al unui avocat la mai multe astfel de organiza ii, în func ie de specializare. În acest sens, au fost publicate articolele: - "Propuneri de lege ferenda în vederea îmbunt irii sistemului legislativ de rspundere administrativ în exercitarea aprrii calificate a peti ionarilor, în fa a organelor de control administrativ", [48, p. 90]; - "Metode de îmbunt ire i de garantare a aprrii din oficiu pentru peti ionarii reprezenta i prin avoca i", [49, p. 20]. 1.7. Analiza situa iei privind rspunderea administrativ a magistra ilor în plan comparat cu recomandrile Comitetului Minitrilor din Uniunea European În acest domeniu constatm deficien e în plan legislativ în ceea ce privesc urmtoarele: Referitor la Republica Moldova: Deficien e:- Lipsa unei bune defini ii pentru termenul de erori comise de procurori, asemeni ca i pentru termenul de rea-credin în activitatea acestora din reglementarea Legii cu privire la procuratur nr. 294-XVI/ 25.12.2008 [50], intrat în vigoare la 17.03.2009. - Lipsa unei bune defini ii pentru termenii din Lg. nr. 544/20.07.1995 [51] cu privire la statutul judectorului din R.M. cu modificrile i completrile ulterioare pân la data de 08.07.2010, cu privire la termenii de rea-credin i neglijen grav în exercitarea activit ii de judector, care se regsesc în art. 211(3) i (4) i respectiv pentru termenul de eroare judiciar cauzatoare de prejudicii, care se regsete în art. 211 (4) i (5). - Lipsa unei prevederi cu privire la asigurarea pentru malpraxis a judectorului i procurorului, care s asigure o garan ie pentru stat în recuperarea prejudiciilor cauzate de ctre procurori i de ctre judectori, rezultate din erori judiciare, comise cu rea-credin sau neglijen grav.

Aprecieri pozitive: 1) Introducerea conceptului de rspundere contraven ional pentru procurori, prin art. 61 lit. d) din Lg. cu privire la Procuratur. 2) Modificrile i completrile la Lg. 544/ 20.07.2005 [51], introduse prin LP 152 din 08.07.2010, publicat în M. Of. nr. 155-158/ 03.09.2010, cu privire la: - Numirea judectorilor de la C.S.J. de ctre Parlamentul R.M. la propunerea C.S.M., reglementat prin art. 11 (2). - Introducerea conceptului potrivit cruia judectorul poate fi supus sanc iunilor administrative numai de ctre instan a de judecat cu acordul C.S.M., reglementat de art. 19 (6) i art. 21 (1). - Introducerea conceptului de tragere la rspundere patrimonial a judectorului, dac drepturile i libert ile fundamentale au fost înclcate de un complet compus din mai mul i judectori, potrivit reglementrii din art. 22 (6). - Introducerea în categoria abaterilor disciplinare a nerespectrii dispozi iilor privind distribuirea aleatorie a dosarelor, reglementat prin art. 22 (1) lit. f). - Introducerea în categoria abaterilor administrative a înclcrii din motive imputabile a termenului de examinare a cauzelor aflate în procedur sau înclcarea normelor imperative ale legisla iei, conform reglementrii din art. 22 (1) lit. f1). - Introducerea în categoria abaterilor disciplinare, a înclcrii termenelor de redactare a hotrârii judectoreti i de transmitere a copiilor de pe acestea participan ilor la proces, reglementat de art. 22 (1), litera h1). - Introducerea în categoria abaterilor disciplinare, a nepublicrii din motive imputabile judectorului, a hotrârilor judectoreti pe pagin web a instan elor, prin intermediul Programului Computerizat de Gestiune a Dosarelor, reglementat prin art. 22 (1) h2). - Introducerea în categoria abaterilor disciplinare abaterilor administrative, a înclcrii normelor Codului de Etic a judectorului, reglementat de art. 22 (1) lit. k). - Introducerea în categoria abaterilor disciplinare, a nerespectrii de ctre preedintele instan ei a obliga iei de a raporta ctre C.S.M. abaterile disciplinare ale judectorilor, art. 22 (1), lit l). - Introducerea în categoria abaterilor disciplinare, a înclcrii prevederilor referitoare la incompatibilit ile i interdic iile care îi privesc pe judectori, art. 22 (1), lit. n). - Introducerea în categoria abaterilor disciplinare, a emiterii unei hotrâri care ulterior a fost declarat de CEDO, drept hotrâre prin care au fost înclcate drepturile i libert ile fundamentale ale omului, art. 22 (1), lit. p).

- Introducerea de excep ii în domeniul rspunderii administrative a magistra ilor, sub aspectul c anularea sau modificarea hotrârii judiciare nu atrage rspunderea, dac judectorul care a pronun at-o nu a înclcat inten ionat Lg., reglementat de art. 22 (2). - Este de remarcat c textul din lege prevede excep iile de la rspunderea administrativ, cazurile în care Lg. a fost înclcat cu neglijen cauzând persoanelor prejudicii materiale sau morale esen iale. - Aceste excep ii creeaz cadrul legal de exonerare de la rspunderea administrativ pentru judectorii care, în complete de mai mul i judectori, fac s se consemneze opinie separat în dispozitivul hotrârii. - Introducerea rspunderii cu sanc iuni disciplinare pentru magistra i, care se aplic în termen de ase luni de la data constatrii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la comiterea ei, reglementat prin art. 23 (4). Se remarc faptul c, prin acest tip de lege sunt cuprinse excep ii de derogare ale termenului de aplicare a sanc iunii, în cazul în care dintr-o hotrâre definitiv a unei instan e judectoreti na ionale sau interna ionale rezult comiterea de ctre un judector a unei abateri disciplinare, caz în care sanc iunea disciplinar se aplic în termen de un an de la data rmânerii definitive a hotrârii instan ei judectoreti, na ionale sau interna ionale. - Introducerea conceptului de demisie a judectorului, reglementat prin art. 26 (1)-(9). Astfel, se consider c demisia judectorului reprezint plecarea onorabil a acestuia din func ie, cu rezervarea drepturilor de a putea ac iona în sfera justi iei i de a fi protejat prin serviciile asigurate de ctre stat. Toate aceste modificri la Lg. cu privire la statutul judectorului din RM, ridic la un nivel de mare performan concep ia puterii legiuitoare din RM, în raport cu puterea legiuitoare din RO, care nu a reuit s stabileasc asemenea criterii de performan pentru Lg. 303/2004 cu privire la Statutul Judectorilor i Procurorilor din RO [32]. Referitor la România: Aprecieri pozitive: Nu avem aprecieri pozitive în privin a reglementrilor legislative din domeniul rspunderii administrative a magistra ilor din RO. Înfiin area C.S.M. din RO nu a produs consecin ele scontate în raportul dintre autonomia judectorului i rspunderea administrativ a institu iei judectorului, nici atunci când este evident interpretarea incorect a legilor, neaprecierea faptelor i neevaluarea probelor. Deficien e: - Lipsa unei bune defini ii pentru termenul de erori judiciare, ca i pentru termenul de rea-credin i termenul de grav neglijen în activitatea magistra ilor.

- Lipsa unei prevederi cu privire la asigurarea pentru malpraxis a judectorului i a procurorului, care s asigure o garan ie pentru stat în recuperarea prejudiciilor cauzate de ctre procurori i de ctre judectori, rezultate din erori judiciare, comise cu rea-credin sau neglijen grav. - Lipsa unei prevederi legislative cu privire la numirea judectorilor de la Î.C.C.J. de ctre Parlamentul României la propunerea C.S.M., ca metod de realizare a sistemului democratic în aprecierea performan elor profesionale prin reprezentan ii alei ai poporului. - Lipsa unei prevederi legislative de tragere la rspundere administrativ-disciplinar a magistra ilor (procurori i judectori), în cauze de înclcare din motive imputabile a termenului de examinare a cauzelor aflate în procedur sau pentru înclcarea normelor imperative ale legisla iei. - Lipsa unei prevederi de tragere la rspundere disciplinar a judectorilor, în cazurile de înclcare a termenelor de redactare a hotrârilor judectoreti i de transmitere a copiilor de pe acestea participan ilor la proces, cu derogarea termenului de rspundere ulterior hotrârii definitive. - Lipsa unei prevederi de tragere la rspundere disciplinar a judectorilor, în caz de nepublicare din motive imputabile judectorului, a hotrârilor judectoreti pe pagina web. - Lipsa unei prevederi de tragere la rspundere disciplinar, pentru înclcarea de ctre judectori i de ctre procurori, a incompatibilit ile i interdic iile care îi privesc. - Lipsa unei prevederi de tragere la rspundere administrativ-disciplinar i patrimonial a judectorilor, în cazul emiterii unei hotrâri care ulterior a fost declarata de CEDO, drept hotrâre prin care au fost înclcate drepturile i libert ile fundamentale ale omului. Prin subordonarea politic a ministrului de justi ie, constatm o imixtiune a puterii executive în puterea judectoreasc, aspect care va persista pân în momentul realizrii unei autonomii în domeniu, fa de puterea politic. Constatm c nici legisla ia din U.E. nu are o component eficient în domeniul instituirii unor norme de drept, prin care s se asigure o eficientizare a rspunderii civile sau administrativdisciplinare a unui judector, cu privire la modul de interpretare a legii, de apreciere a faptelor i de evaluare a probelor, fiind în acest sens prevzute doar dou excep ii, respectiv pentru cazurile de rea-credin i cazurile de grav neglijen . Recomandarea CM/Rec (2010) 12 a Comitetului Minitrilor [52] ctre statele membre, cu privire la judectori: independen a, eficien a i responsabilit ile (adoptat de Comitetul Minitrilor în 17.11.2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delega ilor minitrilor), trateaz în capitolul VII, art. 66-71, limitele de responsabilitate i de proceduri disciplinare, astfel:

66. Nu poate fi antrenat rspunderea civil sau disciplinar a unui judector pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu excep ia cazurilor de rea-credin i grav neglijen . 67. Numai statul, în caz c a pltit o compensa ie, poate s încerce s stabileasc rspunderea civil a unui judector, prin ac iune în justi ie. 68. Nu poate fi antrenat rspunderea penal a unui judector pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu excep ia cazurilor de reacredin . 69. Procedurile disciplinare pot fi demarate în cazul în care judectorii nu reuesc s îi îndeplineasc obliga iile într-o manier eficient i adecvat. Aceste proceduri ar trebui s fie efectuate de ctre o autoritate independent sau o instan judectoreasc, cu toate garan iile unui proces echitabil i care s îi asigure judectorului dreptul de a contesta decizia i sanc iunea. Sanc iunile disciplinare trebuie s fie propor ionale cu abaterea comis. 70. Judectorii nu trebuie s fie responsabili personal, în cazul în care decizia lor este infirmat sau modificat într-o cale de atac. 71. Atunci când nu exercit func ii judiciare, judectorii sunt responsabili civil, penal sau administrativ potrivit dreptului comun. Sub acest aspect se în elege c fiecare stat trebuie s-i delimiteze prin reglementri proprii în ce anume const reaua-credin i unde se delimiteaz neglijen a de grava neglijen . Se constat c exist unele texte de lege care au caracter ambiguu, cu un mare grad de generalitate, susceptibile de a fi interpretate, care pot constitui sursa unor abuzuri din partea celor chema i s le aplice, din care rezult c puterea judectoreasc, reprezentat prin judectorii care judec, nu are nicio rspundere fa de cei judeca i. Unii dintre autori apreciaz c magistra ii nu raspund administrativ, ci doar disciplinar, ins noi apreciem c rspunderea disciplinar nu poate fi de sine stttoare, decat în cadrul rspunderii administrative, ca form a rspunderii juridice, inând cont c magistra ii sunt salaria i ai statului. Sub acest aspect, se examineaz în cadrul lucrrii ca element de noutate stiin ific, conceptul de rspundere administrativ a magistra ilor. Din punct de vedere normativ-legislativ, constatm c Statutul Judectorilor din R.M. prevede sanc iuni administrative pentru magistra i: "judectorul poate fi supus sanc iunilor administrative" [51, art.19 (6)]. Apreciem c aplicarea sanc iunilor administrative este subsecvent rspunderii administrative. În acest sens, a fost publicat articolul "Rspunderea administrativ a magistra ilor", în R.N.D. [48, p. 62].

2. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV DISCIPLINAR 2.1. No iunea, defini ia i caracteristicile rspunderii administrativ disciplinare Rspunderea administrativ-disciplinar este o situa ie juridic, care const în complexul de drepturi i obliga ii conexe, con inut al raporturilor juridice sanc ionatorii, stabilite între un organ al administra iei publice sau, dup caz, un func ionar public i autorul unei abateri administrative (organ de stat, func ionar public, structur nestatal, persoan fizic), ce nu este contraven ionalizat [53, p. 186]. Rspunderea administrativ-disciplinar poate fi definit i ca acea situa ie juridic prin care se concretizeaz raportul sanc ionator fr caracter contraven ional, stabilit între subiectul activ al faptei (autorul abaterii administrativ-disciplinare) i subiectul activ al rspunderii (autoritatea care aplic sanc iunea), în cazul svâririi cu vinov ie de ctre primul a unei abateri disciplinare [30, p. 257]. Rspunderea administrativdisciplinar poate fi invocat doar dac sunt îndeplinite urmtoarele condi ii: - Comiterea unei fapte care este prevzut i considerat abatere disciplinar, de ctre Lg. Administrativ; - Svârirea faptei s fie fcut cu vinov ie, având în vedere c, aa cum am artat mai sus, rspunderea administrativ-disciplinar se întemeiaz pe culp; - Fapta comis s cauzeze o perturbare a vie ii sociale; - Autorul faptei s aib capacitate de drept administrativ (persoan fizic, func ionar public, organism nestatal, organ al administra iei publice); - Subiectul activ al rspunderii administrativ-disciplinare este întodeauna o autoritate public, care este competent s sanc ioneze fapta ilicit svârit de fptuitor [30, p. 257]. Sanc iunile disciplinare îmbrac mai multe forme, cum ar fi: amend, majorri de întârziere pentru neplata la timp a obliga iilor bugetare privind impozite, taxe, contribu ii, dizolvarea unui organ ales, sau chiar demiterea primarului. Aceste sanc iuni disciplinare se aplic conform unei proceduri de natur cvasicontencioas, care se refer la constatarea faptei i a legturii de cauzalitate dintre fapt i rezultat, termenele de prescrip ie sau decdere, stabilirea organului din cadrul administra iei publice, care este competent s ia act de svârirea abaterii, exercitarea cilor de atac i modalit i de executare. Din normele de reglementare din RO, enun ate în Lg.188/1999 privind Statutul fuc ionarilor publici [54] i în HG nr.1344/2007 privind normele de organizare i func ionare a comisiilor de disciplin [55], asemenea ca i din Lg.cu privire la func ia public i statutul

func ionarului public nr.158-XVI/ 04.07.2008 din R.M. [37], rezult c func ionarul public este persoana care ocup o func ie public, i care desfoar una dintre urmtoarele activit i: a) punerea în executare a legilor i a celorlalte acte normative; b) elaborarea proiectelor de acte normative i a altor reglementri specifice autorit ii sau institu iei publice, precum i asigurarea avizrii acestora; c) elaborarea proiectelor politicilor i strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor i statisticilor, precum i a documenta iei privind aplicarea i executarea legilor, necesare pentru realizarea competen ei autorit ii sau institu iei publice; d) concilierea, controlul i auditul public intern; e) gestionarea resurselor umane i a resurselor financiare; f) colectarea crean elor bugetare; g) reprezentarea intereselor autorit ii sau institu iei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ar i strintate, în limita competen elor stabilite de conductorul autorit ii sau institu iei publice, precum i reprezentarea în justi ie a autorit ii sau institu iei publice în care îi desfoar activitatea; h) realizarea de activit i în conformitate cu strategia de informatizare a administra iei publice [54, art. 2 (3)]. 2.2. No iunea, scopul i caracteristicile comisiilor de disciplin din institu iile publice Normele de organizare i func ionare a comisiilor de disciplin sunt reglementate în RO prin HG 1344/2007 [55]. Comisiile de disciplin se constituie în cadrul autorit ilor i institu iilor publice, printrun act emis de conductorii acestora. Aceste comisii cerceteaz abaterile disciplinare i sanc ioneaz pe func ionarii publici care le-au comis. Comisiile de disciplin sunt structuri deliberative, fr personalitate juridic, independente în exercitarea atribu iilor ce le revin, care au competen a de a analiza faptele func ionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare i de a propune modul de solu ionare, prin individualizarea sanc iunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizrii, dup caz. În cadrul fiecrei autorit i i institu ii publice se constituie, prin act administrativ al conductorului autorit ii sau institu iei publice, o comisie de disciplin. Comisia de disciplin are în componen 3 membri titulari, func ionari publici definitivi numi i în func ia public pe perioad nedeterminat. Doi membri sunt desemna i de conductorul autorit ii sau institu iei publice, iar al treilea membru este desemnat, dup caz, de organiza ia sau organiza iile sindicale reprezentative ori de majoritatea func ionarilor publici din cadrul

autorit ii sau institu iei publice pentru care este organizat comisia de disciplin, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau func ionarii publici nu sunt organiza i în sindicat. Alegerea reprezentan ilor func ionarilor publici se face prin vot secret. Pentru fiecare membru titular al comisiei de disciplin se desemneaz câte un membru supleant. Membrul supleant îi desfoar activitatea în absen a membrului titular corespunztor din comisia de disciplin, în cazul suspendrii mandatului membrului titular corespunztor, respectiv în cazul în care mandatul acestuia a încetat înainte de termen. Membrii titulari i membrii suplean i ai comisiei de disciplin se numesc pe o perioad de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Preedintele comisiei de disciplin se alege prin votul secret al membrilor titulari, dintre acetia. În situa ia în care nu se poate întruni majoritatea, va fi ales preedinte, membrul care are cea mai mare vechime în specialitate juridic sau, în cazul în care acesta nu exist, membrul care are cea mai mare vechime în func ia public. Comisia de disciplin are un secretar titular i un secretar supleant, numi i de conductorul autorit ii sau institu iei publice pe o perioad de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Secretarul titular al comisiei de disciplin i secretarul supleant nu sunt membri ai comisiei de disciplin. Comisia de disciplin, prin excep ie, poate fi constituit pentru mai multe autorit i sau institu ii publice, în cazul în care în cadrul uneia dintre acestea îi desfoar activitatea mai pu in de 10 func ionari publici. În aceast situa ie, constituirea comisiei de disciplin se face cu respectarea principiului vecint ii teritoriale, pentru autorit ile administra iei publice locale, respectiv principiului subordonrii ierarhice, pentru institu iile publice aflate în subordinea sau sub autoritatea unei autorit i ori institu ii publice centrale sau locale, prin act administrativ comun al conductorilor autorit ilor sau institu iilor publice, în care se stabilete i locul de desfurare a activit ii acesteia. Comisia de disciplin competent s desfoare procedura disciplinar este cea constituit pentru autoritatea sau institu ia public în cadrul creia este numit func ionarul public a crui fapt a fost sesizat ca abatere disciplinar la data svâririi faptei sesizate. Comisia de disciplin înainteaz raportul de propunere a sanc iunii disciplinare aplicabile sau, dup caz, raportul de clasare a sesizrii persoanei care are competen a legal de aplicare a sanc iunii disciplinare la momentul înaintrii acestui raport. Comisia de disciplin competent s desfoare procedura disciplinar este cea constituit în cadrul autorit ii sau institu iei publice ierarhic superioare, pentru analizarea i propunerea modului de solu ionare a sesizrii privitoare la faptele urmtorilor func ionari publici: - Conductori ai autorit ilor sau institu iilor publice aflate în subordinea ori sub autoritatea acesteia;

- Conductori ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor i ale celorlalte organe de specialitate ale administra iei publice centrale din unit ile administrativ-teritoriale; - Conductori ai serviciilor publice înfiin ate în subordinea sau sub autoritatea autorit ilor administra iei publice locale. Pentru a fi desemnat membru în comisia de disciplin, func ionarul public trebuie s aib o bun reputa ie profesional i o conduit corespunztoare în exercitarea func iei publice, s aib studii superioare, s fie func ionar public definitiv, numit pe perioad nedeterminat, i s nu se gseasc în urmtoarele cazuri de incompatibilitate: - Este so , rud sau afin, pân la gradul al patrulea inclusiv, cu persoanele care au competen a legal de a numi membrii în comisia de disciplin, cu persoanele care au competen a legal de a aplica sanc iunea disciplinar sau cu ceilal i func ionari publici desemna i membri în comisie; - A fost sanc ionat disciplinar, iar sanc iunea disciplinar aplicat nu a fost radiat, conform legii. Cel pu in unul dintre membrii comisiei de disciplin trebuie s aib studii juridice, iar în situa ia în care nu exist cel pu in un func ionar public care s aib studii juridice sau administrative, în comisia de disciplin poate fi desemnat membru, unul dintre func ionarii publici încadra i pe func ii publice din clasele I sau, dup caz, a II-a. Membrii comisiei de disciplin îi exercit mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplin pân la data expirrii duratei acestuia sau înainte de termen, în condi iile stabilite în lege. Mandatul de membru al comisiei de disciplin se suspend în cazul în care: - So ul, rud sau afinul su, pân la gradul al patrulea inclusiv, exercit cu caracter temporar func ia care implic competen a legal de a numi reprezentan i în comisia de disciplin ori de a aplica sanc iunea disciplinar, pentru perioada numirii temporare în cadrul autorit ii sau institu iei publice în care îi desfoar activitatea func ionarul public care are calitatea de membru în comisia de disciplin, pentru cercetarea administrativ în cauz; - Este în concediu de odihn, medical sau alt concediu, este delegat ori detaat în cadrul altei autorit i sau institu ii publice ori este suspendat din func ia public, pentru perioada concediului, delegrii, detarii sau suspendrii raportului de serviciu, dar nu mai mult de 6 luni consecutive; - Comisia de disciplin a primit o sesizare din partea sau cu privire la un func ionar public cu care membrul comisiei de disciplin este so , rud sau afin, pân la gradul al patrulea inclusiv, pentru cercetarea administrativ în cauz;

- S-a pronun at în orice mod cu privire la fapta sesizat ca abatere disciplinar anterior propunerii comisiei de disciplin pentru solu ionarea cauzei, pentru cercetarea administrativ în cauz; - Comisia de disciplin a primit o sesizare îndreptat împotriva sa, pentru cercetarea administrativ în cauz. Aceast situa ie este prevzut i în O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activit ii de solu ionare a peti iilor, din RO, în care se men ioneaz c ,,în cazul în care prin peti ie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi solu ionat de persoana în cauz sau de ctre un subordonat al acesteia" [56, art. 11]. - Se afl în una dintre situa iile de conflict de interese prevzute pentru cercetarea administrativ în cauz; - Solicit motivat suspendarea sa pentru o perioad de cel mult 60 de zile consecutive, pentru perioada solicitat. În caz de suspendare a mandatului unui membru al comisiei de disciplin, edin ele se desfoar cu participarea membrului supleant corespunztor. Mandatul de membru al comisiei de disciplin înceteaz: a)la data expirrii perioadei pentru care a fost desemnat în comisia de disciplin; b)la data transferului în cadrul unei alte autorit i sau institu ii publice; c)la data mutrii în cadrul unei structuri fr personalitate juridic a autorit ii sau institu iei publice; d)la data la care a intervenit o situa ie de incompatibilitate; e)atunci când se afl în concediu medical sau alt concediu, este delegat ori detaat în cadrul altei autorit i sau institu ii publice ori este suspendat din func ia public pe o perioad mai mare de 6 luni consecutive; f)la data încetrii raportului de serviciu; g)la data solicitat de func ionarul public, prin cerere scris motivat, cu privire la renun area la calitatea de membru în comisia de disciplin. Secretarul titular i supleantul acestuia au, de regul, studii superioare juridice sau administrative. Se prevede c, Comisiile de disciplin au în componen 3 membri titulari func ionari publici definitivi, numi i în func ia public pe perioad determinat, iar 2 dintre membri sunt desemna i de conductorul autorit ii sau institu iei publice. De asemeni, i secretarul titular i secretarul supleant este numit tot de conductorul autorit ii sau institu iei publice. Apreciem c acest atribut nu trebuie s revin conductorului autorit ii sau institu iei publice, deoarece se impune o majoritate în cadrul Comisiilor de Disciplin, care se subordoneaz ierarhic conductorului politic, ceea ce conduce la prezum ia de nerespectare a principiilor de impar ialitate, obiectivitate i eficacitate ale Comisiilor de Disciplin. Îmbr im ideea, ca to i membrii Comisiei de Disciplin s fie alei prin scrutin democratic în cadrul Adunrilor Generale ale func ionarilor publici, asemenea ca i secretarul titular i secretarul supleant. Propunem ca element de noutate, ca din Comisiile de Disciplin s fac parte i

reprezentan i din societatea civil, într-un numr care s asigure paritatea reprezentrii dintre numrul de func ionari publici i numrul de reprezentan i din cadrul societ ii civile. Teoria organizrii i func ionrii comisiei de disciplin din cadrul institu iilor publice, o raportez astfel: 1) Din punct de vedere tiin ific i constitu ional: În ceea ce privete aspectul tiin ific i constitu ional al comisiilor de disciplin din cadrul institu iilor publice, asemeni ca i din cadrul organiza iilor profesionale de drept privat care exercit un serviciu public, apreciem c organizarea i func ionarea comisiilor de disciplin încalc principiul constitu ional dup cum urmeaz: Apreciem c în R.M., înfiin area comisiilor de disciplin înfrânge principiul constitu ional reglementat de: a) Constitu ia R.M. [2], constând în aceea c, comisiile de disciplin ar însemna s func ioneze ca instan e extraordinare de sanc ionare a func ionarilor publici, organizate pe lâng institu iile publice. Astfel, ,,înfiin area de instan e extraordinare este interzis" [2, art. 115 (3)] i ,,organizarea instan elor judectoreti, competen a acestora i procedura de judecat sunt stabilite de Lg. Organica" [2, art. 115 (4)]. b) Constitu ia R.M. [2, art. 20], care prevede c ,,orice persoan are dreptul la satisfac ie efectiv din partea instan elor judectoreti competente împotriva actelor care violeaz drepturile, libert ile i interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrdi accesul la justi ie". În RO, înfiin area comisiilor de disciplin înfrânge principiul constitu ional reglementat de Constitu ia RO, dup cum urmeaz: ,,Este interzis înfiin area de instan e extraordinare. Prin lege organic pot fi înfiin ate instan e specializate în anumite materii, cu posibilitatea participrii, dup caz, a unor persoane din afara magistraturii." [3, art. 126 (5) i art. 21 (3)]. Argumentele în sus inerea acestei teze constau în faptul c membrii comisiei de disciplin nu au calitatea de juriti, fiind facultativ participarea juritilor în cadrul acestora, i totodat nu au calificare profesional care s probeze calitatea i dreptul de a judeca pe colegii lor din institu ia public în care func ioneaz subiec ii de drept judeca i. Apreciem, c nu exist func ia de judecat pentru comisiile de disciplina din cadrul institu iilor publice i a altor organiza ii de drept privat, deoarece aceste entit i denumite comisii, nu fac parte din puterea judectoreasc i pronun ând dreptul ca i instan , încalc principiul separa iei puterilor în stat. Competen a comisiei de disciplin este inclusiv de a dispune excluderea din func ia public sau din profesia exercitat de ctre subiectul de drept judecat, ceea ce atrage consecin a ridicrii competen ei comisiei de disciplin la nivel de instan judectoreasc, organizat i

înfiin at prin dispozi ia organului de conducere din cadrul institu iei publice, desemnat politic. În condi iile în care subiectul de drept judecat nu exercit calea de contestare a hotrârii dispus de comisia de disciplin, rezult c hotrârea comisiei are caracter de lege. Din acest motiv, în vederea realizrii unei judeca i neprtinitoare, prin stabilirea membrilor din completul de judecat în mod aleatoriu pe baza criteriului de repartizare stabilit prin Regulamentul de Organizare i Func ionare al Instan elor Judectoreti, apreciem c înfiin area, organizarea i func ionarea comisiei de disciplin în cadrul institu iilor publice i a organiza iilor profesionale de drept privat, încalc principiul constitu ional potrivit cruia este interzis înfiin area de instan e extraordinare. În enun area acestei teorii am avut în vedere atât constitu iile fiecrui stat în parte, cât i dispozi iile de reglementare din CEDO [57, art. 6, pct. 1], care prevede dreptul cet eanului de a beneficia de o judecat impar ial, în termeni echitabili, de un Trib. independent, stabilit prin lege. În RO, dreptul la un proces echitabil printr-o instan judectoreasc impar ial, pentru func ionarii publici, este înclcat la cel mai înalt nivel al administra iei de stat, prin prerogativa primului-ministru de a desemna singur pe membrii din comisiile de disciplin din cadrul Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici. Astfel, orice func ionar public care se plânge împotriva unor msuri discre ionare ale organelor de conducere ierarhic superioare din cadrul institu iei, de cele mai multe ori desemnate politic, are surpriza ca faptele celui reclamat s fie judecate de ctre membrii unei comisii de disciplin din care fac parte colegi de partid cu eful lor ierarhic, ceea ce conduce la ineficien a efectiv a rspunderii administrative prin mijlocul comisiilor de disciplin. De aceea, ideea noastr este c, atât timp cât în R.M. i RO exist i func ioneaz instan e judectoreti, în care judectorii sunt numi i de ctre Preedintele rii prin decret preziden ial, pe baza propunerilor fcute de ctre C.S.M., locul comisiilor de disciplin trebuie luat de ctre instan ele judectoreti competente institu ional s judece faptele func ionarilor publici. 2) Din punct de vedere al îmbunt irii practicii existente: Comisia de disciplin din cadrul institu iilor publice din Romania este prevzut în prezent s func ioneze conform H.G. nr. 1344/2007 [55]. Întrucât regulile de func ionare ale Comisiei de disciplin nu sunt întocmai cu regulile completelor de judecat din cadrul instan elor judectoreti, apreciem c procedura de judecat din comisiile de disciplin ar trebui s preia procedura unui proces, asemenea ca în cadrul instan elor judectoreti. În paralel cu teoria de neconstitu ionalitate a înfiin rii, organizrii i func ionrii comisiilor de disciplin din cadrul institu iilor publice, fa de situa ia de fapt existent atât în R.M. cât i în RO, cu privire la organizarea i func ionarea comisiilor de disciplin, enun am ca teorie urmtoarele concepte:

Recomandri: 1. Actualizarea conceptului enun at de prof. univ. dr. Mircea Preda, în lucrarea: ,,Tratat elementar de drept administrativ român" [28] din capitolul ,,Abaterea i rspunderea administrativ-disciplinar", din lit.c), privind constatarea abaterii disciplinare i aplicarea sanc iunilor: ,,Comisiile de disciplin ale func ionarilor publici se constituie pe lâng fiecare autoritate public central, Prefectur i Consiliu Jude ean, ori al Municipiului Bucureti, pentru func ionarii publici proprii, precum i pentru cei din toate institu iile publice i regiile autonome din subordinea acestora. Pentru func ionarii Consiliilor Locale i ai institu iilor publice subordonate acestora, se constituie comisii pe lâng Consiliile Jude ene sau al Municipiului Bucureti. Se prevede ca aceste comisii de disciplina s fie compuse din: - Un judector al Trib. Jude ean sau dup caz, al Municipiului Bucureti, ca preedinte, desemnat de preedintele instan ei; - Doi func ionari publici care se bucur de prestigi pentru competen a i comportamentul lor, desemna i, unul de ctre conductorul unit ii i cellalt de ctre salaria i; Preedintele i membrii comisiei de disciplin se desemneaz pe 3 ani." Subscriem la concep ia domnului prof. univ. dr. Mircea Preda, mai pu in în ceea ce privete desemnarea preedintelui de ctre Trib. Jude ean pe o durat de 3 ani, fa de care recomandm ca judectorul s fie desemnat în mod aleatoriu, din rândul judectorilor afla i în exerci iul func iei, printr-un program electronic, identic cu un program de repartizare aleatorie a dosarelor pe membrii din completele de judecat. Astfel, se asigur de fiecare dat participarea unui judector nou. 2. Dac teoria domnului prof. univ. dr. Mircea Preda nu este acceptat, sus inem teoria îmbunt irii H.G. 1344/2007 [55], privind organizarea i func ionarea comisiilor de disciplina prevzute ca organizare în RO i implementarea în regulamentele din comisiile administrative ca organizare din R.M., astfel: a) aplicarea sanc iunii disciplinare stabilit de ctre Comisia de disciplin a func ionarilor publici s între în vigoare în termen de 10 zile de la epuizarea cilor de atac în fa a instan ei de judecat i nu în termen de 10 zile de la data de primire de conductorul unit ii administrative a raportului comisiei de disciplin; b) eliminarea competen ei conductorului de unitate de a aduce modificri la solu ia dispus de ctre comisia de disciplin. Motive: Consideram ca sunt criticabile prevederile H.G. 1344/2007 [55, art. 50, pct. 2], care mentioneaza: ,,În cazul în care persoana care are competen a legal de a aplica sanc iunea disciplinar aplic o alt sanc iune decât cea propus de comisia de disciplin, are obliga ia de a motiva aceast decizie".

Apreciem c aceast prevedere este neconstitu ional, în raport cu principiul garantrii dreptului la aprare, prevzut ca principiu constitu ional în Constitu ia RO [3], în Constitu ia R.M. [2], precum i în prevederile CEDO [57], la care atât RO, cât i R.M. au aderat, prin tratate de recunoatere. Procedura de modificare a sanc iunii disciplinare de ctre conductorul unit ii, încalc principiul de propor ionalitate a rspunderii administrative, stabilit de ctre comisia de disciplin din institu ia care a aplicat sanc iunea. Astfel, pentru RO apreciem c toat procedura de constatare i de aplicare a sanc iunii disciplinare este ineficient, deoarece prin normele în cauz, conductorul unit ii are dreptul de a desemna preferen ial doi din cei trei membri ai comisiei, iar sanc iunea aplicat de ctre comisie poate fi schimbat în tot sau în parte de ctre acesta. Recomandarea urmrete crearea cadrului procedural de eliminare a abuzurilor pe care le suport func ionarii publici din partea organelor executive ale unit ilor administrativ-teritoriale, sub aspectul c, conductorul autorit ii sau institu iei publice exercit un control de putere al deciziei din comisiile de disciplin, deoarece doi din cei trei membri ai comisiei sunt desemna i de ctre acesta. În acest sens, au fost publicate articolele: - "Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplin din cadrul institu iilor publice", în R.N.D. [48, p. 84]. - "Metode de eficientizare a rspunderii administrative în cadrul comisiilor de disciplin pentru func ionarii publici", în R.N.D. [49, p. 16]. 2.3. Rspunderea administrativ-disciplinar a func ionarului public În România: Func ia public este reglementat prin Lg. nr. 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici, republicat i modificat [54]. Prin aceast lege se reglementeaz regimul general al raporturilor juridice dintre func ionarii publici i stat sau administra ia public local, prin autorit ile administrative autonome ori prin autorit ile i institu iile publice ale administra iei publice centrale i locale. Func ia public reprezint ansamblul atribu iilor i responsabilit ilor stabilite în temeiul legii, în scopul realizrii prerogativelor de putere public de ctre administra ia public central, administra ia public local i autorit ile administrative autonome. Func ionarul public este persoana numit, în condi iile legii, într-o func ie public. Persoana care a fost eliberat din func ia public i se afl în corpul de rezerv al func ionarilor publici îi pstreaz calitatea de func ionar public. Înclcarea de ctre func ionarii publici, cu vinov ie, a îndatoririlor de serviciu atrage rspunderea disciplinar, contraven ional, civil sau penal, dup caz.

Orice persoan care se consider vtmat într-un drept al su sau într-un interes legitim se poate adresa instan ei judectoreti, în condi iile legii, împotriva autorit ii sau institu iei publice care a emis actul sau care a refuzat s rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. În cazul în care ac iunea se admite i se constat vinov ia func ionarului public, persoana respectiv va fi obligat la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau institu ia public. Rspunderea juridic a func ionarului public nu se poate angaja, dac acesta a respectat prevederile legale i procedurile administrative aplicabile autorit ii sau institu iei publice în care îi desfoar activitatea. Înclcarea cu vinov ie de ctre func ionarii publici a îndatoririlor corespunztoare func iei publice pe care o de in i a normelor de conduit profesional i civic prevzute de lege, constituie abatere disciplinar i atrage rspunderea disciplinar a acestora. Conform Lg. nr. 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici din România, constituie abateri disciplinare urmtoarele fapte:,,- întârzierea sistematic în efectuarea lucrrilor, neglijen a repetat în rezolvarea lucrrilor, absen ele nemotivate de la serviciu i nerespectarea în mod repetat a programului de lucru; - Interven iile sau struin ele pentru solu ionarea unor cereri în afara cadrului legal, nerespectarea secretului profesional sau a confiden ialit ii lucrrilor cu acest caracter i manifestrile care aduc atingere prestigiului autorit ii sau institu iei publice în care îi desfoar activitatea; - Desfurarea în timpul programului de lucru a unor activit i cu caracter politic, refuzul de a îndeplini atribu iile de serviciu i înclcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilit i, conflicte de interese i interdic ii stabilite prin lege pentru func ionarii publici; - Alte fapte prevzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul func iei publice i func ionarilor publici." [54, art. 77 (2)]. Sanc iunile disciplinare care se pot aplica func ionarilor publici sunt: ,,a) mustrarea scris, care se poate aplica direct de ctre persoana care are competen a legal de numire în func ia public. b) diminuarea drepturilor salariale cu 5­20%, pe o perioad de pân la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, dup caz, de promovare în func ia public pe o perioad de la 1 la 3 ani; d) retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradarea în func ia public pe o perioad de pân la un an; e) destituirea din func ia public" [54, art. 77 (3)].

Toate sanc iunile disciplinare, cu excep ia celei de la litera a), se aplic de persoana care are competen a legal de numire în func ia public, la propunerea comisiei de disciplin. La individualizarea sanc iunii disciplinare se va ine seama de cauzele i gravitatea abaterii disciplinare, împrejurrile în care aceasta a fost svârit, gradul de vinov ie i consecin ele abaterii, comportarea general în timpul serviciului a func ionarului public, precum i de existen a în antecedentele acestuia a altor sanc iuni disciplinare care nu au fost radiate în condi iile prezentei legi. Sanc iunile disciplinare se aplic în termen de cel mult 1 an de la data sesizrii comisiei de disciplin cu privire la svârirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data svâririi abaterii disciplinare. În cazul în care fapta func ionarului public a fost sesizat ca abatere disciplinar i ca infrac iune, procedura angajrii rspunderii disciplinare se suspend pân la dispunerea neînceperii urmririi penale, scoaterii de sub urmrire penal ori încetrii urmririi penale sau pân la data la care instan a judectoreasc dispune achitarea sau încetarea procesului penal. Sanc iunile disciplinare nu pot fi aplicate decât dup cercetarea prealabil a faptei svârite i dup audierea func ionarului public. Audierea func ionarului public trebuie consemnat în scris, sub sanc iunea nulit ii. Refuzul func ionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declara ie privitoare la abaterile disciplinare care i se imput, se consemneaz într-un procesverbal. Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare i propunerea sanc iunii disciplinare aplicabil func ionarilor publici din autorit ile sau institu iile publice, se constituie comisii de disciplin. Din comisia de disciplin face parte i un reprezentant al organiza iei sindicale reprezentative sau, dup caz, un reprezentant desemnat prin votul majorit ii func ionarilor publici pentru care este organizat comisia de disciplin, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau func ionarii publici nu sunt organiza i în sindicat. Comisia de disciplin poate desemna unul sau mai mul i membri i, dup caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul autorit ilor sau institu iilor publice s cerceteze faptele sesizate i s prezinte rezultatele activit ii de cercetare. Comisia de disciplin pentru înal ii func ionari publici este compus din 5 înal i func ionari publici, numi i prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului internelor i reformei administrative. Func ionarul public nemul umit de sanc iunea aplicat se poate adresa instan ei de c.adm., solicitând anularea sau modificarea, dup caz, a ordinului sau dispozi iei de sanc ionare. Pentru eviden ierea situa iei disciplinare a func ionarului public, Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administreaz. Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanc iunile disciplinare aplicate func ionarului public i care nu au fost radiate în condi iile legii. Cazierul administrativ este

necesar în situa ia numirii unui func ionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea func ionarilor publici; numirii unui func ionar public în calitate de preedinte i membru în comisia de disciplin; numirea unui func ionar public ca membru în comisia paritar; ocuparea unei func ii publice corespunztoare categoriei înal ilor func ionari publici sau categoriei func ionarilor publici de conducere, precum i în orice alte situa ii prevzute de lege. Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea func ionarului public interesat, a conductorului autorit ii sau institu iei publice în care îi desfoar activitatea, a preedintelui comisiei de disciplin i a altor persoane prevzute de lege. Rspunderea contraven ional a func ionarilor publici se angajeaz în cazul în care acetia au svârit o contraven ie în timpul i în legtur cu sarcinile de serviciu. Împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei i de aplicare a sanc iunii func ionarul public se poate adresa cu plângere la Jud. în a crei circumscrip ie îi are sediul autoritatea sau institu ia public în care este numit func ionarul public sanc ionat. Rspunderea civil a func ionarului public se angajeaz: a) pentru pagubele produse cu vinov ie, patrimoniului autorit ii sau institu iei publice în care func ioneaz. Repararea pagubelor aduse autorit ii sau institu iei publice în aceast situa ie, se dispune prin emiterea de ctre conductorul autorit ii sau institu iei publice a unui ordin sau a unei dispozi ii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dup caz, prin asumarea unui angajament de plat. b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit. c) pentru daunele pltite de autoritatea sau institu ia public, în calitate de comitent, unor ter e persoane, în temeiul unei hotrâri judectoreti definitive i irevocabile. În aceast situa ie, repararea daunelor se face pe baza hotrârii judectoreti definitive i irevocabile. [54] Împotriva ordinului sau dispozi iei de imputare, func ionarul public în cauz se poate adresa instan ei de c.adm.. Dreptul conductorului autorit ii sau institu iei publice de a emite ordinul sau dispozi ia de imputare, se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei. Rspunderea func ionarului public pentru infrac iunile svârite în timpul serviciului sau în legtur cu atribu iile func iei publice pe care o ocup se angajeaz potrivit legii penale. În cazul în care func ionarul public este trimis în judecat pentru svârirea unei infrac iuni, persoana care are competen a legal de numire în func ia public va dispune suspendarea. Dac instan a judectoreasc dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din func ia public înceteaz, iar func ionarul public respectiv îi va relua activitatea în func ia public de inut anterior i îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. În situa ia în care nu sunt întrunite condi iile pentru angajarea rspunderii penale, iar fapta func ionarului public poate fi considerat abatere disciplinar, va fi sesizat comisia de

disciplin competent. De la momentul începerii urmririi penale, în situa ia în care func ionarul public poate influen a cercetarea, persoana care are competen a numirii în func ia public are obliga ia s dispun mutarea temporar a func ionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri, fr personalitate juridic a autorit ii ori institu iei publice. În Republica Moldova: Func ia public este reglementat prin Lg.158-XVI/04.07.2008 [37] cu privire la func ia public i Statutul func ionarului public. Prin aceast lege se reglementeaz regimul general al func iei publice, statutul func ionarului public, raporturile juridice dintre func ionarii publici i autorit ile publice, precum i alte raporturi ce decurg din acestea, scopul ei constând în asigurarea realizrii unui serviciu public stabil, profesionist, impar ial, transparent i eficient în interesul societ ii i al statului. Conform prevederilor din Lg.158-XVI/04.07.2008 [37], pentru înclcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduit, pentru pagubele materiale pricinuite, contraven iile sau infrac iunile svârite în timpul serviciului sau în legtur cu exercitarea atribu iilor func iei, func ionarul public poart rspundere disciplinar, civil, administrativ, penal, dup caz. Astfel, art.59, pct.(5) i (6) din aceast lege prevede constituirea comisiilor de disciplina în cadrul autorit ile publice. Lg.190-XIII/19.07.1994 cu privire la peti ionare, reglementeaz ,,modalitatea de examinare a peti iilor cet enilor R.M., adresate organelor de stat, întreprinderilor, institu iilor i organiza iilor (denumite în continuare organe), în scopul asigurrii protec iei drepturilor i intereselor lor legitime" [58, art. 1], în care se prevd expres situa iile în care func ionarii însrcina i cu examinarea peti iilor, rspund disciplinar, administrativ sau penal: ,,- Înclcarea ordinii oficial stabilite de organizare a lucrului cu peti iile, precum i a eviden ei sau pstrrii lor de ctre persoanele special desemnate pentru aceasta, atrage dup sine rspunderea disciplinar. În lipsa persoanelor indicate, rspunderea disciplinar o poart conductorul organului respectiv" [58, art. 17]; ,,- Refuzul neîntemeiat de a examina peti ia sau trgnarea examinrii ei, adoptarea unor decizii ce contravin legisla iei, divulgarea informa iilor privind via a personal a peti ionarului contra voin ei lui, atrage dup sine rspundere administrativ" [58, art. 18]; ,,- Persecutarea peti ionarului în legtur cu înaintarea peti iei ori cu exprimarea unor aprecieri critice ce se con in în ea, precum i ac iunile prevzute la art. 18, dac acestea au fost înso ite de abuz de putere sau abuz de serviciu, exces de putere sau depire a atribu iilor de serviciu, de atitudine neglijent fa de îndatoririle sale din partea persoanelor cu func ii de rspundere, în urm crora au fost prejudiciate considerabil drepturile peti ionarului, interesele de stat i obteti, atrage dup sine rspundere penal" [58, art. 19].

Constituie abateri disciplinare urmtoarele: ,,a) întârzierea sistematic la serviciu; b) absen ele nemotivate de la serviciu mai mult de 4 ore pe parcursul unei zile lucrtoare; c) interven iile în favoarea solu ionrii unor cereri în afara cadrului legal; d) nerespectarea cerin elor privind pstrarea secretului de stat sau a confiden ialit ii informa iilor de care func ionarul public ia cunotin în exerci iul func iei; e) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile i atribu iile de serviciu; f) neglijen a repetat sau tergiversarea sistematic a îndeplinirii sarcinilor; g) ac iunile care aduc atingere prestigiului autorit ii publice în care activeaz; h) înclcarea normelor de conduit a func ionarului public; i) desfurarea în timpul programului de munc, a unor activit i cu caracter politic, cum ar fi exprimarea sau manifestarea public a preferin elor politice i favorizarea vreunui partid politic sau vreunei organiza ii social-politice; j) înclcarea prevederilor referitoare la obliga ii, incompatibilit i, conflict de interese i restric ii stabilite prin lege; k) înclcarea regulilor de organizare i desfurare a concursului, a regulilor de evaluare a performan elor profesionale ale func ionarilor publici; l) alte fapte considerate ca abateri disciplinare în legisla ia din domeniul func iei publice i func ionarilor publici" [37, art. 57]. Pentru comiterea abaterilor disciplinare, func ionarului public îi pot fi aplicate urmtoarele sanc iuni disciplinare: ,,a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspr; d) suspendarea dreptului de a fi promovat în func ie în decursul unui an; e) suspendarea dreptului de a fi avansat în trepte de salarizare pe o perioad de la unu la doi ani; f) transfer într-o func ie public inferioar pe o perioad de 6-12 luni, cu diminuarea corespunztoare a drepturilor salariale; g) destituirea din func ia public" [37, art. 58]. În drept comparat, constatm o identitate în materia sanc iunilor disciplinare din ambele state, cu uoare diferen e constând în faptul c mustrarea ca sanc iune disciplinar este prezent în dou variante, respectiv ,,mustrarea" i ,,mustrarea scris", spre deosebire de RO, unde este prezenta doar ,,mustrarea". Observm c nu se prevede strict când se aplica ,,mustrarea" i când ,,mustrarea scris". Sanc iunea disciplinar se aplic de ctre persoana sau organul care are competen a legal de numire în func ie, în termen de cel mult 6 luni de la data svâririi abaterii, spre deosebire de RO, în care termenul este de un an de zile. Apreciem c ambele termene sunt

prea mici, având în vedere c greelile administrative pot fi constatate pe calea unor procese în instan , iar durata solu ionrii în toate cile de atac este mai mare de un an de zile. Sanc iunea disciplinar, cu excep ia avertismentului, nu poate fi aplicat decât dup cercetarea prealabil a faptei imputate i dup audierea echitabil a func ionarului public de ctre comisia de disciplin, în termen de cel mult o lun de la data constatrii faptei. Din comisia de disciplin face parte în mod obligatoriu un reprezentant al organiza iei sindicale reprezentative sau, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau func ionarii publici nu sunt organiza i în sindicat, un reprezentant desemnat prin votul majorit ii func ionarilor publici pentru care este organizat comisia de disciplin. În cazul în care fapta func ionarului public con ine componentele unei abateri disciplinare i ale unei infrac iuni, procedura cercetrii de ctre comisia de disciplin se suspend pân la dispunerea neînceperii urmririi penale, scoaterii de sub urmrire penal ori încetrii urmririi penale sau pân la data la care instan a de judecat dispune achitarea sau încetarea procesului penal. Comisia de disciplin este obligat s cear func ionarului public o explica ie scris privind fapta comis, urmând ca dup cercetarea prealabil, s propun autorit ii publice respective sanc iunea aplicabil func ionarului public vinovat. Actul administrativ cu privire la aplicarea sanc iunii disciplinare se aduce la cunotin a func ionarului public în termen de 5 zile de la emitere, sub semntur. Refuzul func ionarului public de a se prezenta la audiere, de a-i prezenta argumentele sau de a semna declara ia privitoare la abaterile disciplinare care i se imput, precum i refuzul func ionarului public de a semna actul administrativ cu privire la aplicarea sanc iunii disciplinare se consemneaz într-un proces-verbal. La individualizarea sanc iunii disciplinare se va ine seam, de cauzele i gravitatea abaterii disciplinare, de circumstan ele în care aceasta a fost svârit, de comportamentul func ionarului public în timpul serviciului, precum i de existen a altor sanc iuni disciplinare al cror termen nu a expirat. Modul de constituire, organizare i func ionare, componen a, atribu iile, modul de sesizare i procedur de munc a comisiilor de disciplin, se aprob de Guvern. Termenul de ac iune a sanc iunii disciplinare nu poate depi un an de la data aplicrii, cu excep iile prevzute de lege. Dac pe parcursul acestui termen, func ionarul public nu va fi supus unei noi sanc iuni disciplinare, se consider c lui nu i s-a aplicat sanc iune disciplinar. Actul administrativ de sanc ionare disciplinar poate fi atacat de ctre func ionarul public în instan a de c.adm. în modul stabilit de lege. Recomandri comune pentru ambele state: 1. În structurile administra iei publice s se disting clar, atât prin apartenen a cât i prin rela ii de organizare i conducere, care sunt

organele de conducere cu caracter politic i care sunt organele de conducere i de reprezentativitate cu caracter tehnic. Între aceste structuri nu trebuie s existe rela ii de subordonare. 2. Secretarul unei autorit i a administra iei publice, asemenea ca i organele ierarhic superioare din institu iile de coordonare, organizare i control din cadrul Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici, s nu fie numite de organul politic. Prin desemnarea pe criteriu politic a organelor de conducere din cadrul Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici, se înclc principiile impar ialit ii, obiectivit ii, eficien ei i eficacit ii, în exercitarea controlului asupra aparatului tehnic din institu iile administrativteritoriale. 3. Modificarea termenului de prescrip ie a rspunderii administrativ-disciplinar, de la 6 luni de zile pentru RM i de la un an de zile pentru RO, de la data svâririi faptei de ctre func ionarul public, la minim un an de zile de la data de solu ionare irevocabil a ac iunii in instan . 4. Instituirea strii de incompatibilitate a func ionarului public de la orice nivel, cu aceea de membru al unei organiza ii politice, astfel încât doi ani înainte de participarea la concursul de ocupare a func iei publice i doi ani dup, s fie incompatibil de a se înscrie la un asemenea concurs. Normele de reglementare juridic a exercitrii func iei publice, din R.M. i din RO, stabilesc urmtoarele principii: a) legalitate, impar ialitate i obiectivitate; b) transparen ; c) eficien i eficacitate; d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale; e) orientare ctre cet ean; f) stabilitate în exercitarea func iei publice; g) subordonare ierarhic [54, art. 3]. Apreciem c subordonarea ierarhic în exercitarea func iei publice nu este întocmai un principiu care s stea la baza exercitrii func iei publice. Termenul de subordonare ierarhic este anacronic i nu trebuie s se regseasc în principiile care stau la baza exercitrii func iei publice, cu atât mai mult cu cât presupune ca aparatul tehnic din cadrul unei institu ii publice s se subordoneze ierarhic unui aparat politic sau unei conduceri politice tranzitorii. 2.4. Rspunderea administrativ-disciplinar a magistra ilor În România, no iunea de rspundere administrativ a magistra ilor este pur formal, deoarece în realitate acetia nu sunt supui unui control administrativ eficient din partea institu iilor cu atribu ii de control pe linia puterii judectoreti. La C.S.M. din RO, plângerile formulate de ctre peti ionarii din procese împotriva magistra ilor din complet, nu îmbrac forma

unui control care s declaneze o cercetare administrativ eficient în condi iile de respectare a principiilor contradictorialit ii, oralit ii, publicit ii, al principiului aflrii adevrului i al garantrii dreptului la aprare. Totodat, practica din instan ele judectoreti din RO, este de a trata cu superficialitate judecarea cauzelor de recuzare înregistrate împotriva membrilor din complet. În domeniul rspunderii administrativ-disciplinar a magistra ilor, RO înregistreaz lacune în raport cu progresul realizat recent în aceast materie de RM. În Republica Moldova, no iunea de rspundere administrativ a cptat un progres spectaculos prin modificrile legislative aduse la Lg. 544/20.07.1995 [51], intrate în vigoare din 08.07.2010. Dac pe parcursul cercetrilor din perioada 2005-2009, au fost constatate lacune legislative în materia rspunderii administrative a judectorilor, modificrile legislative din 08.07.2010 au condus la schimbri substan iale în cuprinsul tezei prin aceea c toate deficien ele constatate pe parcursul anilor de cercetare, au fost transformate în bine i prezentate ca model pentru a fi preluate de puterea legiuitoare din RO prin modificarea Legii 303/2004 [32], privind statutul judectorilor i procurorilor. Este de remarcat faptul c în R.M. exist o distinc ie clar între statutul de procuror i statutul de judector. Procurorul nu este considerat magistrat în R.M.. Din acest motiv, legiuitorul din R.M. a inclus ca metod de sanc iune disciplinar pentru procuror, rspunderea contraven ional, reglementat prin Lg.294/2008 [50, art.61]. Aceast lege creeaz ,,egalitatea de arme" în proces, prin aducerea la acelai nivel a puterii de acuzare, exercitat prin procuror, cu puterea de aprare, exercitat prin avocat. Lg.544/20.07.1995 [51], intrat în vigoare din 08.07.2010, a reuit performan a de a reforma integral sistemul judiciar din R.M., prin reglementrile prevzute în art. 22 (1), lit f, f1, h1, h2, k, l, n, p, art. 22 i art. 26. Propunem în cadrul prezentei lucrri, urmtoarele concepte de îmbunt ire a rspunderii administrative pentru procurori i judectori, atât din R.M., cât i din RO, astfel: A) În materia cererilor de recuzare împotriva procurorilor i judectorilor. Cererile de recuzare formulate împotriva procurorilor i judectorilor, s se constituie într-un proces cu respectarea tuturor normelor de procedur prevzute de C. proc. din fiecare stat. Termenele de solu ionare ale acestora s fie echivalente cu termenele de solu ionare ale cererilor de judecat pe procedura ordonan ei preedin iale. În aceste condi ii, peti ionarii se vor putea apra prin proba cu înscrisuri, cu martori i cu interogatoriul judectorilor din complet în fa a instan ei de recuzare. Numai aa se asigur ,,egalitatea de arme" în procesul de recuzare, ca mijloc de îndeprtare dintr-un proces a magistra ilor care nu judec cu impar ialitate sau care judec cu

interes în cauz. Aceast concep ie se subscrie în principiul de drept constitu ional potrivit cruia cet enii sunt egali în fa a legii i a autorit ilor publice, fr privilegii i fr discriminri, nimeni nefiind mai presus de lege. B)În judectorilor. Pentru ca atât peti ionarii, cât i magistra ii, s se bucure de egalitate în drepturi în fa a legii i în fa a autorit ilor publice, fr privilegii i fr discriminri, indiferent dac pârâ ii sunt magistra i, iar peti ionarii sunt simpli subiec i de drept, care nu fac parte din sistemul juridic, sus inem ca plângerile administrative formulate de peti ionari împotriva magistra ilor, s se constituie într-un proces care s se judece dup regulile de judecat din dreptul comun. Acest concept se subscrie în normele constitu ionale prevzute atât în Constitu ia RO, cât i în Constitu ia R.M., fiind necesar un dublu grad de jurisdic ie în solu ionarea plângerilor formulate de ctre peti ionari. În RO, avem exemple în care se constat, pe baza cercetrii administrative efectuat de ctre inspec ia judiciar din cadrul C.S.M., c judectorul din dosar se face vinovat de neglijen , se emite rspuns petentului în acest sens, îns nu se aplic nici o msur administrativ fa de judector. Astfel, peti ionarul nu poate exercita nici o cale de atac împotriva unei hotrâri judectoreti care, aa cum s-a constatat de ctre inspec ia judiciar, a fost pronun at prin nerespectarea normelor de procedur de ctre judector, care se face vinovat si de neglijen în serviciu în desfurarea activit ii judectoreti. Ca practic aplicat de ctre doctorand, se anexeaz adresa comunicat de C.S.M., ca rezultat al cercetrii administrative fa de judectorul de la Trib. Bacu, Sec ia Comercial i de C.adm., fa de care a fost identificat fapta de neglijen în serviciu. Dei a fost constatat neglijen a în serviciu a judectorului de caz, asupra acestuia nu s-a luat nici o msur disciplinar, mai mult decât atât, hotrârea pronun at de judector a rmas irevocabil prin respingerea recursului de ctre instan a de control judiciar de la C.A. Bacu. A se vedea anexa nr. 9. Obiectul litigiului este prezentat ca practic în lucrare, ca mijloc de rmânere fr efect a unor hotrâri judectoreti irevocabile, pronun ate de instan ele de c.adm., prin împiedicarea accesului la justi ie a subiectului de drept, S.C. Bartolo Prod Com S.R.L. Bacu, constând în aceea c, dup ce a ob inut recunoaterea dreptului pretins în fa a instan ei de c.adm., în contradictoriu cu unitatea administrativ-teritoriala Municipiul Bacu, prin primar, aceasta a fost împiedicat în executarea hotrârii, care în concep ia prevederilor CEDO [57, art. 6 (1)], constituie înclcarea dreptului la un proces echitabil. materia plângerilor administrative formulate împotriva procurorilor i

În plan comparat, situa ia de fapt i de drept din R.M. se identific cu situa ia de fapt i de drept din RO. În R.M., cursul unei cercetri administrative începe pe baza sesizrii înregistrat la C.S.M., dup care inspec ia judiciar, pe baza rezultatului constatat claseaz cauza sau încheie un referat de propunere de aplicare a sanc iunii administrative, prin care sesizeaz Colegiul disciplinar din cadrul C.S.M.. Nu se men ioneaz în Lg.947-XIII/1996 [59], modificat i completat inclusiv pân la data de 10.11.2006, când a intrat în vigoare Lg.247-XVI/ 21.07.2006 [60], termenul de solu ionare a sesizrii, îns se men ioneaz expres termenul de o lun de zile pentru validarea de ctre C.S.M. a propunerilor efectuate de catre Colegiul Disciplinar [59, art. 21, pct. 2]. C) În materia procedurii deschiderii edin elor de judecat. În vederea eficientizrii rspunderii administrative a magistra ilor, propun ca deschiderea fiecrei edin e de judecat, s se fac prin depunerea jurmântului de ctre magistra i, cu enun area în edin public a numelui su, aa cum se procedeaz cu martorii care sunt audia i de instan , sub jurmânt. Dup depunerea jurmântului, preedintele de complet le va aduce la cunotin justi iabililor c au dreptul de a se adresa cu peti ii la C.S.M., în condi iile în care se consider vtma i prin nerespectarea drepturilor procedurale din timpul procesului. D) În materie de control a actelor administrative efectuate de ctre procurori în etapa de cercetare penal. Constatri în drept comparat: În România, activitatea procurorilor în procedur penal nu prevede exercitarea controlului judectoresc asupra ordonan elor de începere a urmririi penale, dispuse de procuror mai înainte de punerea în micare a urmririi penale i de întocmirea rechizitoriului de trimitere în judecat. Apreciem c actele i msurile dispuse de ctre procuror în cadrul cercetrii penale, se subscriu în categoria actelor administrative pentru care este necesar exercitarea unui control judectoresc. Având în vedere faptul c, între etapa de începere a urmririi penale, în care se declaneaz efectiv procesul penal, i etapa de punere în micare a ac iunii penale, nu sunt reglementate termene pe care procurorul s fie determinat s le respecte, precum i împrejurarea ca Lg. de organizare i func ionare judectoreasc nu prevede sanc iuni administrative împotriva procurorilor a cror ordonan e de începere a urmririi penale i a cror rechizitorii au fost infirmate, apreciem c în scopul eficientizrii rspunderii administrative a procurorilor, sunt oportune noi reglementri. Recomandri: Ordonan a de începere a urmririi penale dispus de procuror, s fie supus controlului judectoresc, prin completarea textului de lege din C.proc.pen. din RO [61, art. 2781, pct. (1)], dup cum urmeaz:

În prezent, art. 2781, pct. (1), C.p.p., are urmtorul con inut: ,,Împotriva rezolu iei de neincepere a urmririi penale sau a ordonan ei ori, dup caz, a rezolu iei de clasare, de scoatere de sub urmrire penal sau de încetare a urmririi penale date de procuror, persoana vtmat, precum i orice alte persoane ale cror interese legitime sunt vtmate, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicrii de ctre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 i 278, la judectorul de la instan a creia i-ar reveni, potrivit legii, competen a s judece cauza în prima instan ." Propunem ca art. 2781, pct. (1), C.p.p, s fie completat, astfel: "Împotriva rezolu iei de neincepere a urmririi penale sau a ordonan ei ori, dup caz, a rezolu iei de clasare, de scoatere de sub urmrire penal sau de încetare a urmririi penale sau împotriva ordonan ei de începere a urmririi penale date de procuror, persoana vtmat, precum i orice alte persoane ale cror interese legitime sunt vtmate, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicrii de ctre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 i 278, la judectorul de la instan a creia i-ar reveni, potrivit legii, competen a s judece cauza în prima instan ". În aceast situa ie, instan ele penale judectoreti nu vor mai fi încrcate cu dosare penale care cuprind erori judiciare, precum fapte de abuz generate de influen e politice sau ierarhic superioare din cadrul sistemului judiciar. Pe aceast cale se va realiza o prevenire a abuzurilor comise de magistra ii procurori care se bucur în RO de inamovibilitate i de protec ie stabilit de lege împotriva tragerii la rspundere administrativ, pentru cauzele în care statul este obligat la despgubiri cu titlul de daune materiale i daune morale pentru cet enii care au ob inut câtig de cauz la instan ele interna ionale. Astfel, se vor elimina cauzele penale în care instan ele din RO sunt încrcate cu procese interminabile, solu ionate cu achitri i despgubiri civile pentru cet enii care sunt persecuta i la discre ia procurorilor, de multe ori victime ale unor sisteme politice tranzitorii. Recomandarea trebuie vzut ca un echivalent la msura prin care parchetele dispun rezolu ionarea dosarelor cu neînceperea urmririi penale. Aa cum rezolu ia/ordonan a de neîncepere a urmririi penale este prevzut cu plângere la procurorul ierarhic superior i ulterior în fa a unei instan e judectoreti, apreciem c este justificat i procedura de verificare prin instan a ordonan ei de începere a urmririi penale, mai înainte de a se pune sub inculpare persoana cercetat. Prezum ia de nevinov ie trebuie vzut doar pân la data la care se solu ioneaz prin hotrâre definitiv, ordonan a de începere a urmririi penale. Dac instan a judectoreasc competent respinge plângerea formulat de ctre peti ionar împotriva ordonan ei de începere a urmririi penale, atunci se justific continuarea procesului penal.

La elaborarea acestei recomandri s-a avut în vedere faptul c, în realitate, procurorul func ioneaz ca agent guvernamental, deoarece în exerci iul func iei se subordoneaz procurorului ierarhic superior, motiv pentru care apreciem c rolul i func ia acestuia în stat nu îndeplinesc toate condi iile pentru a fi asimilat func iei de magistrat. Având în vedere c rspunderea penal este o consecin a rspunderii administrative în condi iile existen ei elementelor constitutive ale infrac iunii, apreciem oportun ini ierea procedurilor legale de adoptare a acestor recomandri. A se vedea anexa 7. În Republica Moldova, actualul C. proc. pen. prevede exercitarea controlului judectoresc împotriva actelor i msurilor dispuse de procuror în dosarele de cercetare penal, fiind de apreciat c în acest stat, cu o vechime destul de tânr în democra ie, s-a înfiin at prin lg. institu ia judectorului de instruc ie, reglementat prin Lg.514-13/ 06.07.1995 [62, art. 6, pct. 1], republicat. Apreciem c sistemul legislativ din RM în materia controlului actelor efectuate de procuror, este mai eficient decât sistemul legislativ din RO. E) În materia îmbunt irii legisla iei în vigoare pentru eficientizarea rspunderii administrative a procurorilor i judectorilor: În Republica Moldova, Lg.947-XIII/1996 [59], modificat i completat prin Lg.247XVI/ 21.07.2006 [60], are o serie de lacune privind rspunderea administrativ a magistra ilor. Constatri: 1) În Lg. 947-XIII/1996 [59], nu se prevede: a)un termen expres de înaintare a plângerii formulat de ctre peti ionar în fa a colegiului de disciplin, ceea ce determin o tergiversare care împiedic accesul la justi ie; b)un termen în care colegiul de disciplin trebuie s solu ioneze plângerea formulat de ctre peti ionar, termen calculat de la data de înregistrare a plângerii; c)ce se întâmpl cu plângerile formulate împotriva magistra ilor, înregistrate la sediile instan elor judectoreti, obligativitatea comunicrii acestora ctre C.S.M. i termenul maxim de înaintare. În lipsa acestor termene, pe care o lege eficient trebuie s le prevad, se remarc o ineficien a C.S.M., ca organ de tragere la rspundere administrativ a magistra ilor, sub aspectul tergiversrii solu ionrii plângerilor pân când ajung spre competen a solu ionare la Comisia de disciplin, ceea ce atrage o lips de încredere din partea cet eanului în eficien a rspunderii administrative pe care ar trebui s o aplice C.S.M.. 2) Referitor la Lg. cu privire la Procuratur nr.294-XVI/ 25.12.2008 [50], constatm urmtoarele:

Lg. cuprinde un ansamblu complet de norme în materia rspunderii administrative, disciplinare i patrimoniale a procurorilor, tratate în cap.IX intitulat: ,,Msurile de încurajare. Rspunderea disciplinar i patrimonial a procurorilor". Sunt cercetate din capitolul X, urmtoarele texte de lege: -Art. 60 - Rspunderea disciplinar: ,,(1) Procurorii pot fi trai la rspundere disciplinar pentru abatere de la îndatoririle de serviciu, precum i pentru comportament care prejudiciaz interesele de serviciu i discrediteaz imaginea Procuraturii; (2) Abaterile disciplinare pentru care procurorii sunt trai la rspundere disciplinar sunt stabilite de lege în mod exhaustiv; (3) Procurorii din procuraturile militare i din subdiviziunea Procuraturii Generale investit cu atribu ii în For ele Armate sunt trai la rspundere disciplinar în condi iile prezentei legi." Constatm c verbul ,,a putea" (pot), din art.60(1) duce în derizoriu rspunderea disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu ale procurorilor, deoarece devine o op iune. -Art. 61 - Abaterile disciplinare: ,,d) Înclcarea inten ionat, în exerci iul func iei, a legii, dac aceasta nu atrage rspundere penal, civil sau contraven ional". Constatm c textul de lege prevede rspunderea contraven ional pentru procurori, ca element de noutate în drept comparat cu RO. Astfel, se identific conceptul de rspundere adminstrativ-contraven ional pentru procurori. Totui, în lege nu se prevede cine anume constat i stabilete contraven ia, termenul de prescrip ie, precum i cile de atac împotriva contraven iei. - Art. 63 - Rspunderea patrimonial: ,,(1) Statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile comise de procurori în exerci iul func iei." Constatam c textul de lege prevede ca statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile comise de procurori în exerci iul func iei. Lipsete îns o bun defini ie a termenului de eroare, care se impune a fi clarificata. ,,(3) Rspunderea statului nu înltur rspunderea procurorului care i-a exercitat cu reacredin a atribu iile." Constatm c legiuitorul a omis s defineasc limitele în care se încadreaz termenul de ,,rea-credin ".

3) Referitor la Lg. cu privire la Statutul Judectorilor nr.544-XIII/20.07.95 [51], cu modificrile aduse pân la 08.07.2010, constatm integrarea acesteia într-un sistem complet de norme care asigur eficientizarea rspunderii administrative a judectorilor. Se identific pentru judectori dou componente din rspunderea administrativ, astfel: - Rspunderea administrativ-disciplinar, reglementat expres prin art.22 (1) din lg., introdus cu ocazia modificrilor aduse din 08.07.2010; - Rspunderea administrativ-patrimonial reglementat expres prin art.22 (2) din lg., introdus cu ocazia modificrilor aduse din 08.07.2010. Observm introducerea conceptului de demisie a judectorului, reglementat prin art.26 din lg., în forma completat la 03.09.2010. Prin acest concept s-a realizat o îmbunt ire a sistemului legislativ care respect principiul coresponden ei dintre normele prevzute în abaterea disciplinar i normele de protec ie social, profesional i a membrilor familiei judectorului. Recomandri: Pentru Republica Moldova în ceea ce privete Lg. 947-XIII/1996 [59].: 1) Introducerea unui termen expres pentru instan ele judectoreti i parchete, de înaintare ctre colegiul de disciplin, a plângerii formulat împotriva magistratului de ctre peti ionar. Sub acest aspect, propunem termenul de 5 zile, dup modelul Legii 317/2004 [63] a C.S.M. din RO. Apreciem c se pot prelua identic urmtoarele: ,,Orice sesizare privind activitatea necorespunztoare a judectorilor i procurorilor, greit îndreptat la instan e sau parchete, va fi înaintat comisiilor de disciplin în termen de 5 zile de la înregistrare" [63, art.45, pct.5]. 2) Introducerea unui termen în care colegiul de disciplin trebuie s solu ioneze plângerea formulat de ctre peti ionar, termen calculat de la data de înregistrare a plângerii. Sub acest aspect, propunem ca termenul s fie de 60 de zile de la data înregistrrii sesizrii la C.S.M., termen preluat dup modelul Legii 317/2004 [63] a C.S.M. din RO. În cazuri excep ionale, acest termen poate fi prelungit cu maxim 30 de zile, în condi iile în care inspec ia judiciar consider c este necesar ca în cadrul procedurii de citare prealabil, s fac verificri suplimentare cu privire la alte dosare, aflate în legtur cu subiectul de drept reclamat. Apreciem c, în Lg. C.S.M. din R.M., poate fi preluat i introdus art. 46, pct. 4 i 5 din Lg. 317/2004 a C.S.M. din RO, care prevede urmtoarele: ,,(4) Rezultatul cercetrii prealabile se înainteaz comisiei de disciplin în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizrii la C.S.M., iar în urmtoarele 20 de zile comisia de disciplin sesizeaz sec ia corespunztoare în vederea solu ionrii ac iunii disciplinare.

(5) În cazul în care, înainte de sesizarea sec iei, comisia de disciplin constat c sunt necesare verificri suplimentare, desemneaz un inspector din cadrul serviciului corespunztor al inspec iei judiciare, în vederea completrii cercetrii prealabile. Rezultatul verificrilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplin. În acest caz, termenul de 20 de zile prevzut la alin. (4) curge de la primirea rezultatului verificrilor suplimentare." 3) Propunem c hotrârea de excludere a magistratului din magistratur, rmas definitiv prin hotrârea plenului C.S.J., din cadrul R.M., s fie validat de ctre Parlamentul R.M., de vreme ce Lg. C.S.M. a R.M., prevede comunicarea acesteia atât ctre Parlament, cât i ctre Preedintele R.M.. În aceste condi ii, se creeaz un mijloc de verificare pe calea unei audien e în Parlament, a magistratului exclus din magistratur, în condi iile în care acesta reclam nerespectarea normelor de procedur, în solu ionarea cauzei de ctre C.S.M. i C.S.J.. Aceast propunere se subscrie în drepturile i libert ile pe care trebuie s le aib un magistrat, în scopul aprrii drepturilor, libert ilor i intereselor sale legitime, având în vedere c func ia pe care o exercit se subscrie în categoria puterii judectoreti din stat, iar excluderea unui magistrat din magistratur trebuie analizat ca un eveniment major la nivel de stat, de vreme ce hotrârile pronun ate de magistrat au putere de lege. 4) Modificarea art. 21 (3), în sensul de a se stabili obligativitatea C.S.M. de a invita la edin pe urmtorii: a) Reprezentantul Colegiului Disciplinar, care în func ie de pozi ia pe care a adoptat-o colegiul, trebuie s joace rolul de sus intor al solu iei pronun ate de colegiul disciplinar, dup modelul i rolul pe care îl are procurorul în cadrul procesului penal, atunci când rezolu iile dispuse de ctre parchet sunt contestate prin plângeri în fa a instan ei, asemenea ca i rolul de sus inere pe care îl are procurorul, când procesul penal ajunge pe rolul instan i prin punerea în micare a ac iunii penale fa de un subiect de drept. b) Din categoria persoanelor a cror problem se examineaz, în mod obligatoriu s fie invita i în fa a comisiei de disciplin, atât magistratul pârât, cât i peti ionarul. Art. 21 (3), prevede c C.S.M. ,,poate invita, dup caz, la edin a sa, membrii colegiului de calificare sau ai colegiului disciplinar, precum i persoanele a cror problem se examineaz." Din economia acestui text de lege, rezult c C.S.M. poate invita, dup caz, pe membrii colegiului disciplinar, precum i persoanele a cror probleme se examineaz. Recomandm modificarea textului de lege din art. 21 (3), prin eliminarea cuvântului ,,poate", i ,,dup caz", în scopul asigurrii respectrii principiului contadictorialit ii în cercetarea administrativ. 5) Introducerea prevederii obligatorii în textul de lege, de a se men iona pe hotrârile dispuse de colegiul disciplinar sau de ctre C.S.M., a termenului de contesta ie i a locului

depunerii acesteia. Lg.947-XIII/1996, modificat i completat, prevede c C.S.M. decide în conformitate cu dispozi iile art.21, 22, 23 i 24, urmtoarele: ,,Hotrârile C.S.M. pot fi contestate la Curtea de Apel Chiinu, de orice persoan interesat, în termen de 15 zile din momentul comunicrii" [59, art. 25]. Se impune efectuarea de precizri în acest sens, deoarece în lipsa unor men iuni exprese, peti ionarul poate s în eleag c solu ia ce i-a fost comunicat nu mai are alte ci de atac i în genere, aceast procedur aduce atingere dreptului persoanei vtmate. 6) Asimilarea solu iilor de clasare a peti iilor dispuse de inspec ia judiciar din cadrul CSM, în categoria actelor administrative cu drept de contesta ie, la fel ca i hotrârile emise de Colegiul Disciplinar i CSM. Legiuitorul nu a prevzut o cale de atac împotriva solu iilor dispuse de inspec ia judiciar prin care se claseaz plangerile. În lipsa unei hotrâri dispuse de colegiul disciplinar, peti ionarului i se blocheaz dreptul de a urma cile de atac împotriva solu iilor de clasare. 7) Eliminarea verbului ,,a putea (pot)" din textul de lege prevzut în art.60 (1) din Lg. cu privire la procuratur din R.M. i înlocuirea cu verbul ,,a fi (sunt)". Recomandm ca acest art. s aib urmtorul con inut: ,,Art. 60 - Rspunderea disciplinar. (1) Procurorii sunt trai la rspundere disciplinar pentru abatere de la îndatoririle de serviciu, precum i pentru comportament care prejudiciaz interesele de serviciu i discrediteaz imaginea Procuraturii." 8) Stabilirea unei bune defini ii a urmtorilor termeni din Lg. cu privire la procuratur din R.M.: a) Termenul de erori comise de procurori (în ce const), identificat în art.63 (1); b) Termenul de rea-credin identificat în art.63 (1). Propunem urmtoarele defini ii: - Erorile comise de procurori se încadreaz astfel: a) persoana care a fost condamnat definitiv în cadrul unui proces penal, dac în urma rejudecrii cauzei s-a pronun at o hotrâre definitiv de achitare; b) persoana care în cursul procesului penal, a fost privat de libertate, ori creia i s-a restrâns libertatea, dac în urma judecrii cauzei sau a rejudecrii într-o cale extraordinar de atac, a fost pus în libertate; c) persoana care a fost privat de libertate în cursul procesului penal, dup ce a intervenit prescrip ia, amnistia sau dezincriminarea faptei; - Reaua-credin comis de ctre procurori se încadreaz astfel:

a) Exist rea-credin , atunci când procurorul încalc cu tiin , normele de drept material sau procesual, urmrind sau acceptând prejudicierea unei persoane; b) Exist rea-credin , atunci când procurorul nesocotete în mod grav i nescuzabil, normele de drept material sau procesual; 9) Completarea Lg. 947-XIII/1996 [59], prin introducerea unui art. cu referire la asigurarea pentru malpraxis a judectorilor, astfel: ,,Judectorul este obligat s fac asigurare pentru malpraxis în vederea constituirii garan iei pentru asigurarea despgubirilor materiale fa a de stat, pentru cauzele în care sunt imputabile erori judiciare comise din rea-credin sau din neglijen grav." Pentru România Constatri: 1.) Lg. nr.317/2004 [63] republicata a C.S.M., este lacunar. Nu cuprinde prevederea facultativ pe care o are C.S.M. din RM, de a invita în cadrul cercetrii judectoreti, pe membrii comisiei de disciplin i pe peti ionarul reclamant. Totodat, legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva refuzului Inspec iei Judiciare, de a sesiza Comisia de Disciplin pentru judectori sau procurori, impietând peti ionarilor dreptul constitu ional de a beneficia de accesul liber la justi ie. Apreciem c este prea mic termenul de un an de zile de la data svâririi faptei, dup care intervine prescrip ia rspunderii administrativ-disciplinar prevazut pentru procurori i judectori, în raport de durata de solu ionare în toate cile de atac a unui proces. Art.46, pct.8, din Lg.317/2004 [63], prevede urmtoarele: ,,Ac iunea disciplinar poate fi exercitat în termen de cel mult un an, de la data svâririi abaterii." Sanc iunea administrativ pentru statul român, ca membru în Uniunea European, este de pierdere a fondurilor europene postaderare, pe care statul român, dei este în drept s le primeasc în sus inerea de proiecte de dezvoltare intercomunitar, le pierde datorit raportului nefavorabil fcut pe justi ie, prin analiza activit ii de eficien pe justi ie, efectuat de ctre Comisia European. De men ionat este c toate aceste fonduri postaderare nu se raporteaz pe buget de la an la an, ele fiind distribuite ctre alte state membre UE, care în perioada de postaderare primesc rapoarte favorabile pe domeniile monitorizate de Comisia European. 2.) Rspunderea administrativ a magistra ilor este reglementat i dezvoltat inclusiv în privin a conflictelor de munc. Procurorii i judectorii nu au dreptul s declare grev. Interdic ia este prevzut în Lg.168/1999 [64, art.63], privind solu ionarea conflictelor de munc: "Nu pot declara grev: procurorii, judectorii, personalul Ministerului Aprrii Na ionale, Ministerului de Interne i al unit ilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului

Român de Informa ii, al Serviciului de Informa ii Externe, al Serviciului de Telecomunica ii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justi iei, precum i cel din unit ile din subordinea acestuia." Având în vedere separa ia puterilor în stat, se constat c nu exist nici un organ de stat care s-i judece pe magistra i, în condi iile în care acetia intr în grev la nivel na ional. Sub acest aspect, apreciem c trebuie reglementat expres în categoria sanc iunilor pentru magistra i, rspunderea administrativ pentru situa iile în care magistra ii intr în grev. Deoarece constatarea sanc iunii ar reveni aceluiai corp profesional, din care fac parte cei care au intrat în grev, se constat c exist un conflict de interese. Astfel, magistra ii ar trebui s se judece pe ei înii, în cazurile în care conflictele de munc se declar la nivel de instan . 3.) Constatm c Lg.303/2004 [32], privind statutul judectorilor i procurorilor din RO, este lacunar în privin a art. 99, lit. h), care se refer doar la înclcarea normelor de procedur de ctre magistra i, cu rea-credin i grav neglijen , fr a se face referire de ctre legiuitor la înclcarea normelor de drept material. Sub acest aspect se impune a se clarifica atât termenul de ,,rea-credin ", cât i termenul de ,,grav neglijen ". 4.) Constatm c Lg.303/2004 [32], nu prevede implementarea unei condi ii i determinri de asigurare pentru malpraxis a magistra ilor. O asemenea asigurare ar conduce la înlesnirea tragerii la rspundere a magistra ilor, sub aspectul c riscurile profesionale pentru despgubirile pe care ar trebui s le achite magistra ii în procedura rspunderii administrativpatrimoniale, s-ar transfera ctre asiguratori. Sub acest aspect, ac iunile de regres pe care le ini iaz statul împotriva magistra ilor pentru acoperirea prejudiciilor cauzate din erorile judiciare, se vor putea formula prin introducerea în proces a asiguratorului, care s suporte prejudiciul material, pân la concuren a sumei la care a fost asigurat magistratul. 5.) Constatm c Lg.303/2004 [32] nu are nici o referire cu privire la reglementrile introduse de RM, prin modificrile la Lg.514 ­ VIII/1995 [62], aa cum a fost modificat la data de 03.09.2010. Recomandri: 1) Modificarea i completarea art.45 din Lg.317/2004 [63], prin introducerea cilor de atac împotriva refuzului Inspec iei Judiciare, de a sesiza Comisia de Disciplin pentru Judectori sau Procurori, ca modalitate de garantare dreptului de acces la justi ie. Modificarea termenului de prescrip ie a rspunderii administrativ-disciplinare pentru magistra i, de la un an de zile de la data svâririi faptei de ctre magistrat, la minim un an de zile de la data solu ionrii irevocabile a dosarului în care magistratul a svarit abaterea. pentru peti ionari a

2) În plan legistativ, pentru eficientizarea rspunderii administrative a magistra ilor care declar grev i excep ii de la rspunderea administrativ în situa ia în care to i magistra ii particip la grev: A.) În condi iile în care to i procurorii i/sau judectorii intr în grev la nivel na ional, recomandm ca aceast form de protest s atrag demisia Guvernului. Prerogativul de constatare a încetrii mandatelor premierului i ale minitrilor din guvern, apar ine Preedintelui, prin decret publicat în M.Of. Cu data de publicare a decretului de încetare a mandatului Guvernului, Preedintele va desemna un nou prim-ministru, care îi va forma noul cabinet în condi iile de acordare a votului de încredere în Parlament. La adoptarea acestei recomandri tiin ifice în plan legislativ de lege ferenda s-a avut în vedere situa ia de fapt creat în RO, când mai mul i judectori de la mai multe instan e, pe fondul nemul umirii salariale, expres determinate de neacordarea unor sporuri câtigate de magistra i în cadrul unor procese în care s-au judecât singuri, s-a generat un conflict de munc care a condus la blocarea activit ii mai multor instan e judectoreti. Judectorii au chemat în judecat pe Ministerul Finan elor Publice pentru a li se acorda sporuri de stres, în cuantum de 50% din salariul lunar. Ac iunile au fost formulate de ctre magistra i la C.A. din RO, iar magistra ii care au judecat cauzele au pronun at hotrâri judectoreti rmase defintive, prin care i-au majorat salariile cu 50% pe lun. Ministrul de Finan e, din lips de fonduri publice, nu a alocat buget pentru aceste majorri de salarii, iar magistra ii, ca form de protest, prin înfruntarea prevederilor Lg.168/1999 [64, art. 63], au declarat grev. Conflictul nu a putut fi mediat nici de ctre Ministrul de Justi ie i nici de ctre Guvern, motiv pentru care în perioada 09.07.2009 ­ 13.07.2009, între orele 08:00-12:00, magistra ii au fcut grev, refuzând s intre în procese. Pe fondul acestei grave înclcri a legii de ctre magistra i, Ministerul de Finan e a emis un ordin de suspendare a sporurilor salariale dobândite de magistra i prin hotrâri judectoreti. Magistra ii au chemat în judecat Ministerul de Finan e, pentru suspendarea ordinului emis. Procesul a fost judecat de ctre aceeai categorie profesional, care a pronun at o hotrâre de suspendare a ordinului dat de Ministrul de Finan e. În acest context, un rol deosebit în deblocarea activit ii instan elor judectoreti, cu referire la magistra ii din cadrul C.A. Bacu, l-a avut Baroul Bacu, care a formulat plângere penal împotriva magistra ilor, adresat C.S.M., Parchetului de pe lâng Î.C.C.J. si Parchetului de pe lâng C.A. Bacu, fiind comunicat spre tiin a Administra iei Preziden iale a RO i Guvernului RO. Rezultatul imediat al acestei ac iuni a fost de încetare a grevei de ctre magistra i.

Ca practic aplicat, enun m plângerea penal formulat de ctre Baroul Bacu, care a condus la deblocarea activit ii instan elor de judecat. "CTRE: C.S.M., Parchetul de pe lâng Î.C.C.J, Parchetul de pe lâng C.A. Bacu, Administra ia Preziden ial a României, Guvernul României. Baroul Bacu din cadrul Uniunii Na ionale a Barourilor din RO, cu sediul în Municipiul Bacu, str. Republicii, nr. 27, A, 3, jude ul Bacu, cu CIF. 16655686, reprezentat prin decan av. drd. Botomei Vasile, formuleaz, PLÂNGERE PENAL, Împotriva judectorilor de la C.A. Bacu, Trib. Bacu i Jud. Bacu, pentru svârirea infrac iunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevzut i pedepsit de art. 246, C. pen., i abuz în serviciu contra intereselor publice, prevzut i pedepsit de art. 248, C.pen., raportate la infrac iunea de abuz în serviciu în form calificat, prevzut i pedepsit de art. 2481, C. pen. Aceste fapte au fost svârite în data de 09.07.2009 i 10.07.2009, prin participarea la grev a magistra ilor men iona i în prezen a. Nu men inem plângerea împotriva judectorilor care nu au participat la grev i au fost men iona i din eroare, pe baza tabelului preluat din organigram instan ei. Sub acest motiv, precizm c solicitm nominalizarea individual a fiecrei persoane în parte, care a instigat i a participat la greva judectorilor, precum i descoperirea i încadrearea faptelor potrivit vinov iei fiecruia. Probe: - Verificarea dosarelor din cadrul instan elor judectoreti, care trebuiau judecate între 09:00 ­ 12:00 i care au fost amânate; - Articole din pres (,,Judectorii intr în Grev" ­ ziarul Deteptarea, joi, 09.07.2009); - Administrarea la dosar a comunicatelor emise de instan e i Ministrul de Justi ie; - Martori: a) Solicitm audierea tuturor pr ilor din toate dosarele care au fost planificate a se judeca cu începere de la ora la care judectorii au intrat în grev; b) Audierea personalului auxiliar din cadrul instan elor judectoreti de la Judectoriile din jud. Bacu, Trib. Bacu i C.A. Bacu. c) Audierea Ministrului de Justi ie, domnul Ctlin Predoiu, care în mod public a declarat c ,,greva este ilegal". Apreciem c faptele sunt deosebit de grave, cu atât mai mult cu cât vin din partea magistra ilor care au interzis dreptul la grev, în conformitate cu reglementrile art. 63 din Lg. 168/1999, cu modificrile i completrile ulterioare: ,,Nu pot declara grev: procurorii, judectorii, personalul Ministerului Aprrii Na ionale, Ministerului de Interne i al unit ilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informa ii, al Serviciului de

Informa ii Externe, al Serviciului de Telecomunica ii Speciale, personalul militar încadrat în MJ, precum i cel din unit ile din subordinea acestuia." Moralitatea func iei de magistrat nu tolereaz nici o îngduin în ceea ce privete înclcarea flagrant a legilor care guverneaz statul de drept din RO. Solicitm trimiterea magistra ilor în Comisiile de Disciplin, din cadrul C.S.M., înregistrarea evenimentelor în fia individual a fiecrui magistrat, cu trimiterea în judecat a magistra ilor vinova i, în vederea atragerii rspunderii penale. Invocm în drept Lg. nr. 317/2004 republicata prinvind C.S.M. cu privire la art. 47, 48, 49, 50, 53 (1), (3) i art. 54 (1), (2), (3), (4), i Lg. 303/2004 cu modificrile i completrile ulterioare, fa de care, în aprecierea gravit ii faptelor pentru care se solicit trimiterea judectorilor în fa a comisiei de disciplin i începerea urmririi penale pentru infrac iunile reclamate, solicitm a se avea în vedere urmtoarele: art. 89 (1), 89 (2), 93, 95 (1), 96, 97 b) i 98 c). Cerem în procedur de urgen , a se solu iona prezenta plângere formulat de Baroul Bacu prin decan. Aceasta constituie mijlocul procedural de restabilire al bunului mers al activit ii instan elor de judecat, în calitate de institu ii de stat. Solicitm urmtoarele: - Începerea urmririi penale fa de judectorii vinova i de nerespectarea normelor de procedur în judecarea proceselor, constând în refuzul de a judeca procesele stabilite pentru orele i termenele de judecat, în care au participat la greva judectorilor. - Aplicarea de ctre C.S.M., a msurilor de suspendare din func iile de judectori pe perioada de cercetare penal i administrativ, fa de judectorii care se fac vinova i de înclcarea prevederilor men ionate în plângere. - Aplicarea msurilor legale, în raport de gravitatea faptelor, fiind îndeplinite condi iile prevzute de art. 98, litera d) i e) din Lg. 303/2004 republicata, privind revocarea din func iile de conducere a conductorilor instan elor judectoreti i excluderea din magistratur, având în vedere înclcarea art. 63 din Lg. 168/1999, privind solu ionarea conflictelor de munc, cu raportare la dispozi iile de reglementare prevzute de Lg. 303/2004, Lg. 317/2004 republicata, i Regulamentul de Ordine Interioar al Instan elor Judectoreti, aprobat de Plenul C.S.M. cu modificrile i completrile ulterioare. Judectorii sunt egali în fa a legii i a autorit ilor publice fr privilegii i fr discriminri. (art. 16 (1) din Constitu ia RO); Nimeni nu este mai presus de Lege! (art. 16 (2) din Constitu ia RO); Salaria ii au dreptul la grev pentru aprarea intereselor profesionale, economice i sociale (art 43 (1) din Constitu ia RO); Lg. stabilete condi iile i limitele exercitrii acestui drept precum i garan iile necesare asigurrii serviciilor esen iale pentru societate (art 43 (2) din Constitu ia RO). În aceste condi ii imaginea publicat în ziarul ,,Deteptarea" din Bacu, din 11.07.2009, precum i în ,,Ziarul de Bacu" publicat în data de 11.07.2009, în care în prim plan în imagini foto ca factori de

referin care nu respect Lg. În RO, fiind preedintele Trib. Bacu, doamna judector Munteanu Maria i purttorul de cuvânt al Trib. Bacu, doamna judector Oboroceanu Maria, probeaz c magistra ii care au intrat în grev nu in cont de Lg. Fundamental a statului, considerând calitatea func iei de magistrat mai presus de Constitu ia RO. Aceast stare de fapt, dac s-ar men ine nesanc ionat, demonstreaz c oricând, oriunde, i în orice împrejurare, doamn preedinte de Trib. Munteanu Maria, este capabil s ordone magistra ilor din subordine, s încalce Lg. Pentru asigurarea unor privilegii sau discriminri în cauzele în care se judec pe rolul instan elor aflate în coordonarea acesteia." Plângerea prezentat în lucrare a creat ecouri însemnate în Guvernul RO, fiind apreciat de ctre Ministrul de Justi ie din RO, domnul Ctlin Predoiu, ca o modalitate de ieire a magistra ilor din grev i mijloc de tragere la rspundere a magistra ilor care au înclcat Lg. nr. 168/1999 [64]. De asemeni, necesitatea de modernizare a conceptului de rspundere administrativ a magistra ilor i modalitatea de ac iune prezentat în lucrare, a fost apreciat inclusiv de ctre europarlamentarii români. A se vedea anexele 10-12. Evenimentele create în RO de ctre magistra ii care au declarat grev, în vederea determinrii statului român s le acorde sporuri salariale, au generat nemul umiri din partea altor categorii profesionale, care nu au aceleai privilegii ca magistra ii din RO, motiv pentru care, în vederea îmbunt irii cadrului legal prin care s se asigure o eficientizare a tragerii la rspundere a magistra ilor, propun ca Lg. 168/1999 [64] s se modifice i s se completeze dup cum urmeaz: B.) Art. 63 din Lg. 168/1999 [64], s se modifice i s se completeze dup cum urmeaz: ,,(2) Procurorii i/sau judectorii care intr în grev, dup caz, care refuz participarea la edin ele de judecat la care sunt planifica i, se consider exclui de drept din magistratur, fr alte formalit i de constatare prin comisiile de disciplin ale magistra ilor sau prin hotrâri; (3) Magistra ii nu au dreptul de a formula ac iuni judectoreti, în ceea ce privete stabilirea veniturilor salariale, a sporurilor de serviciu pentru func iile de inute, sub sanc iunea inadmisibilit ii ac iunilor formulate în acest sens i a excluderii din magistratur; (4) Decretele de încetare a calit ii de magistrat se emit de ctre Preedintele României, la propunerea Ministrului de Justi ie, în termen de 10 zile de la data de ini iere a formei de protest de ctre magistra i; (5) În condi iile în care to i judectorii de la nivel na ional particip la grev, s nu se mai atrag consecin a demiterii acestora, îns protestul s se considere vot de blam împotriva Guvernului, având drept consecin emiterea de ctre preedintele rii, în termen de 10 zile de la

ini ierea protestului, a decretului de destituire din func ie a primului-ministru i a minitrilor din cabinet; (6) Cu aceeai dat de emitere a decretului de destituire a Guvernului, privind încetarea mandatului primului-ministru i al minitrilor din Guvern, Preedintele RO desemneaz un candidat pentru func ia de prim-ministru i numete Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, în condi iile art.85 din Constitu ia RO; (7) Magistra ii care refuz s îi exercite activit ile profesionale pe motiv de grev, se consider demii de drept din func ia de magistrat. În aceste condi ii, nu mai este necesar efectuarea unui control administrativ, fa de care s se pronun e comisiile de disciplin i dup caz, pe cale ierarhic, instan ele judectoreti. Conflictele de munc legate de nivelul salariilor i al sporurilor pentru magistra i, sunt exceptate de la Lg. C.adm.. Stabilirea grilei de venituri pentru magistra i i func iile asimilate acestora, se face prin lege sau dup caz, prin hotrâri de guvern." 3.) În plan legislativ, pentru eficientizarea rspunderii administrative a magistra ilor pentru nerespectarea normelor de drept material sau/i procesual, în judecarea cauzelor. În prezent, rspunderea administrativ a magistra ilor este reglementat în Lg.303/2004 [32, art.99], care prevede urmtoarele: ,,Constituie abateri disciplinare: a) înclcarea prevederilor legale referitoare la declara iile de avere, declara iile de interese, incompatibilit i i interdic ii privind judectorii i procurorii; b) interven iile pentru solu ionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru to i cet enii, precum i imixtiunea în activitatea altui judector sau procuror; c) desfurarea de activit i publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribu iilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberrii sau a confiden ialit ii lucrrilor care au acest caracter; e) nerespectarea în mod repetat i din motive imputabile a dispozi iilor legale privitoare la solu ionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de pr ile din proces; g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

h) exercitarea func iei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credin sau din grav neglijen , dac fapta nu constituie infrac iune; i) efectuarea cu întârziere a lucrrilor, din motive imputabile; j) absen ele nemotivate de la serviciu, în mod repetat; k) atitudinea nedemn în timpul exercitrii atribu iilor de serviciu fa a de colegi, avoca i, exper i, martori sau justi iabili; l) neîndeplinirea obliga iei privind transferarea normei de baza la instan a sau parchetul la care func ioneaz; m) nerespectarea dispozi iilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n) participarea direct sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investi ii pentru care nu este asigurat transparen a fondurilor în condi iile legii." Propunem modificarea art.99, 1), lit. h), din Lg.303/2004 [32], acesta urmând s aib urmtorul cuprins: ,,exercitarea func iei, inclusiv nerespectarea normelor de drept material sau procesual cu rea-credin sau din grav neglijen , dac fapta nu constituie infrac iune." Prin adugarea textului referitor la nerespectarea normelor de drept material, se va realiza o protec ie a justi iabililor împotriva magistra ilor care interpreteaz în mod abuziv normele de drept material. Legat de acest text, propunem delimitarea a ceea ce înseamn i a ceea la ce se refer termenul de rea-credin i termenul de grav neglijen . Pentru a fi în prezen a releicredin e, nu e suficient ca hotrârea s fie evident eronat, ci trebuie s existe i alte indicii care s duc la convingerea c magistratul a ac ionat cu inten ie direct de a înclca legea i în deplin cunotin de cauz. Propunerea noastr este ca reaua-credin s aib unul dintre urmtorele în elesuri: a) atunci când magistratul încalc cu tiin , normele de drept material sau procesual, urmrind sau acceptând prejudicierea unei persoane; b) manipularea inten ionat a instrumentelor juridice de drept material i procesual în scopul prejudicierii pr ii vtmate; c) inten ia frauduloas în aplicarea legii, cu consecin a prejudicierii pr ii vtmate; d) manipularea inten ionat a normei legale i a principiilor generale de ctre magistrat, dac prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vtmate. În ceea ce privete grav neglijen , evenimentul cauzator de daune sau periculos, care este rezultatul unei ac iuni sau al unei omisiuni, este premeditat i voit de ctre fptuitor, ca o consecin a propriei ac iuni sau omisiuni. Neglijen a condamnabil trebuie s se prezinte ca

inexplicabil, fr legtur cu acele particularit i ale situa iei care ar putea face de în eles, fr a o justifica, eroarea judectorului. Propunem c grav neglijen a s aib unul din urmtoarele în elesuri: a) nesocotirea de ctre magistrat din culp, a normelor de drept material sau procesual; b) înclcarea ra ionamentului judiciar i a normelor legale, dincolo de o diligen obiectiv, dac prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vtmate; c) necunoaterea de ctre judector a regulilor în cadrul crora se desfoar activitatea acestuia de natur a prejudicia partea vtmat. Propunem introducerea textelor care se regsesc în Lg.544/1995 [51] modificat la 03.09.2010, din R.M., în Lg.303/2004 [32] din RO, dup cum urmeaz: Art. 22 (2): ,,Anularea sau modificarea hotrârii judiciare nu atrage rspundere, dac judectorul care a pronun at-o nu a înclcat inten ionat lg.. Excep ie fac cazurile în care lg. a fost înclcat cu neglijen , cauzând persoanelor prejudicii materiale sau morale esen iale." Art. 22 (1): ,,a) înclcarea obliga iei de impar ialitate; b) interpretarea sau aplicarea neuniform a legisla iei, inten ionat sau din neglijen grav, dac acest lucru nu este justificat de schimbarea practicii judiciare; f1) înclcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedur sau înclcarea normelor imperative ale legisla iei; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribu ie de serviciu; h1) înclcarea termenelor de redactare a hotrârilor judectoreti i de transmitere a copiilor de pe acestea participan ilor la proces; n) înclcarea prevederilor referitoare la incompatibilit ile i interdic iile care îi privesc pe judectori; p) emiterea unei hotrâri, care ulterior a fost declarat de Curtea European a Drepturilor Omului, drept hotrâre prin care au fost înclcate drepturile i libert ile fundamentale ale omului." Art 26 - Demisia judectorului. ,,(1) Se consider demisie a judectorului plecarea onorat a judectorului din func ie, dac acesta, în exerci iul func iunii i în afara rela iilor de serviciu, nu a comis fapte ce discrediteaz justi ia sau compromit cinstea i demnitatea de judector. (2) Judectorul are dreptul la demisie în cazul depunerii cererii de demisie. (3) Judectorului demisionat i se pstreaz titlul de magistrat, apartenen a sa la corpul magistra ilor i garan iile inviolabilit ii personale.

(4) Judectorului demisionat sau pensionat i se pltete o indemniza ie unic de concediere, egal cu produsul înmul irii salariului su mediu lunar cu numrul de ani lucra i în func ia de judector. Totodat, judectorului demisionat i reîntors în func ie i se ia în calculul indemniza iei unice de concediere durata activit ii în func ia de judector de la data încetrii ultimei demisii. (5) Judectorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în munc sau la o indemniza ie lunar viager, în condi iile prezentei legi. (6) Dac judectorul demisionat are în func ia de judector o vechime de cel pu in 20 de ani, beneficiaz de o indemniza ie lunar viager de 80 procente; de la 25 la 30 de ani - de 85 procente; de la 30 la 35 de ani - de 90 procente; de la 35 la 40 de ani - de 95 procente; de la 40 de ani i mai mult - de 100 procente fa de salariul mediu pltit în func ia respectiv de judector, inându-se cont de indexarea salariului. Indemniza ia lunar viager se recalculeaz inându-se cont de mrimea salariului judectorului în exerci iu. (7) Judectorul demisionat este în drept s activeze în sfera justi iei. (8) Dac judectorul demisionat îndeplinete o alt func ie în sfera justi iei, i se pltete indemniza ie lunar viager i este salarizat conform art.28. (9) Judectorul este considerat demisionat atât timp cât respect prevederile art.8, pstreaz cet enia R.M. i nu comite fapte care discrediteaz justi ia sau compromit cinstea i demnitatea de judector. (10) În cazul în care C.S.M. constat c judectorul demisionat nu îndeplinete condi iile prevzute în prezenta lege, sisteaz demisia judectorului. Acesta poate ataca hotrârea de sistare la Curtea Suprem de Justi ie într-un termen de 10 zile de la data primirii copiei de pe hotrâre. (11) Demisia judectorului se sisteaz i în cazul numirii lui repetate în func ia de judector." Art. 261 - Men inerea împuternicirilor judectorului. "Împuternicirile judectorului transferat, degrevat, detaat, suspendat în perioada examinrii de ctre acesta a unei cauze penale sau civile aflate în faza de terminare, se men in pân la încheierea judecrii cauzei respective." Art. 27: Protec ia de stat a judectorului i a membrilor familiei lui. ,,(1) Judectorul, membrii familiei lui i averea lor se afl sub protec ia statului. La cererea judectorului sau a preedintelui instan ei judectoreti, organele afacerilor interne sunt obligate s ia msurile de rigoare pentru asigurarea securit ii judectorului i a membrilor familiei lui, integrit ii bunurilor acestora.

(2) Atentarea la via a i sntatea judectorului, distrugerea sau deteriorarea bunurilor, amenin area lui cu omor, violen sau cu deteriorarea bunurilor, calomnierea ori insultarea acestuia, precum i atentarea la via a i sntatea rudelor apropiate (prin ilor, so iei, so ului, copiilor), atrag rspunderea stabilit de lege. Judectorul are dreptul s fie asigurat de ctre organele afacerilor interne cu mijloace de aprare." 4) În plan legislativ, pentru implementarea unei condi ii i determinri de asigurare pentru riscurile ce decurg din activitatea profesional a magistra ilor i pentru malpraxis. Propunem ca în Lg. 303/2004 [32], privind statutul judectorilor i procurorilor din RO, s se introduc un nou articol, cu urmtorul con inut: ,,Pentru malpraxis i riscurile ce decurg din activitatea profesional, magistra ii sunt obliga i s încheie o asigurare de rspundere civil pentru erori judiciare svârite din grav neglijen ." În acest sens, au fost publicate articolele: - ,,Metode de eficientizare a rspunderii administrative în cadrul comisiilor de disciplin pentru magistra i", în R.N.D. [49, p. 21]. -,,Rspunderea administrativ-disciplinar a magistra ilor", Revista ,,Lege i Via ", [65]. 2.5. Procedura aprobrii tacite, form de rspundere administrativ-disciplinar i metod simplificat de ob inere de acorduri, avize, licen e i autoriza ii de la autorit ile publice, în lipsa unui rspuns din partea autorit ii publice; practic aplicat a) Prin analiza tiin ific în materia controlului administrativ i a rspunderii administrative, cu referire la func ionarii i autorit ile publice din R.M., constatm existen a unei lacune în cadrul legislativ din R.M., în ceea ce privete procedura aprobrii tacite. Procedura aprobrii tacite trebuie abordat prin prisma principiului de combatere a corup iei din cadrul unit ilor administrativ-teritoriale i al institu iilor de drept public, prevzute cu competen e de eliberare a unor acorduri, avize, licen e i autoriza ii, reglementate în drept prin sistemul legislativ moldovean. În categoria organismelor asimilate autorit ilor administra iei publice, se subscriu i organele de organizare i func ionare a profesiilor liberale care coordoneaz serviciile conexe activit ilor de justi ie. Referirea se face la ob inerea autoriza iei de exercitare a profesiei de avocat, care prin raportare la activitatea efectuat, se asimileaz unui serviciu de interes public, pentru care persoanele interesate trebuie s urmeze o procedur de înscriere, prevzut în lg. de organizare i func ionare a profesiei de avocat [31]. Implementarea în cadrul legislativ din R.M. a procedurii aprobrii tacite, se impune pentru urmtoarele motive:

- Înlturarea barierelor administrative din mediul de afaceri; - Responsabilizarea autorit ilor administra iei publice în vederea respectrii termenelor stabilite de lege pentru emiterea autoriza iilor; - Impulsionarea dezvoltrii economice prin oferirea unor condi ii cât mai favorabile întreprinztorilor, implicând costuri de autorizare cât mai reduse; - Combaterea corup iei prin diminuarea arbitrariului în decizia administra iei; - Promovarea calit ii serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative. În R.M., procedura aprobrii tacite trebuie s se aplice tuturor autoriza iilor emise de autorit ile publice, cu excep ia celor emise în domeniul activit ilor nucleare, armelor de foc, muni iilor i explozibililor, drogurilor i precursorilor, precum i autoriza iilor din domeniul siguran ei na ionale. Cadrul legislativ de implementare a procedurii aprobrii tacite, se face printr-o ordonan de urgen emis de Guvernul R.M., determinat de urgen a intrrii în vigoare a procedurii aprobrii tacite, urmând a fi supus spre dezbatere în Parlamentul Moldovean, în vederea aprobrii prin lege. Pentru exemplificarea termenilor ce se folosesc în procedura de aprobare tacit, termenii i expresiile folosite au urmtorul în eles: - Autoriza ie: actul administrativ emis de autorit ile administra iei publice prin care se permite solicitantului desfurarea unei anumite activit i, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii; no iunea de autoriza ie include i avizele, licen ele, permisele, aprobrile sau alte asemenea acte administrative; - Procedura aprobrii tacite: procedura prin care autoriza ia este considerat acordat dac autoritatea administra iei publice nu rspunde solicitantului în termenul prevzut de lege pentru emiterea respectivei autoriza ii. Prin aceast procedur, R.M. trebuie s oblige autorit ile administra iei publice care au competen a de a emite autoriza ii, de a afia la sediul acestora i respectiv pe pagina proprie de internet, pentru fiecare tip de autoriza ie, informa iile necesare în vederea ob inerii acestora, cum ar fi: formularul cererii care trebuie completat de ctre solicitant i modul de completare a acesteia; lista cu toate documentele necesare pentru eliberarea autoriza iei i modul în care acestea trebuie prezentate autorit ii administra iei publice; toate informa iile privind modul de întocmire a documentelor i, dac este cazul, indicarea autorit ilor administra iei publice care au competen a de a emite acte administrative ce fac parte din documenta ia ce trebuie depus, precum: adres, numrul de telefon sau fax, programul de lucru cu publicul. Aceste informa ii vor fi prezentate într-o form clar, indicându-se, dac este posibil, exemple concrete. Autorit ile administra iei publice din R.M., trebuie s elaboreze ghiduri

privind procedura de autorizare i constituirea documenta iei care st la baza emiterii unei autoriza ii. În scopul simplificrii procedurilor administrative, autorit ile administra iei publice trebuie s efectueze o analiz a tuturor condi iilor cerute pentru emiterea autoriza iilor i s identifice acele condi ii care nu sunt absolut necesare, în vederea eliminrii sau a înlocuirii acestora cu declara ii pe propria rspundere. Autoriza ia se consider acordat sau, dup caz, reînnoit, dac autoritatea administra iei publice nu rspunde solicitantului într-un termen prevzut de lege pentru emiterea sau reînnoirea respectivei autoriza ii. Dac nu se prevede un termen pentru solu ionarea cererii de autorizare, autorit ile administra iei publice sunt obligate s solu ioneze cererea de autorizare în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Solicitantul autoriza iei va depune, o dat cu cererea, documenta ia complet, întocmit potrivit prevederilor legale din R.M., care reglementeaz procedura de autorizare respectiv i potrivit informa iilor furnizate de autoritatea administra iei publice. În cazul în care se constat o neregularitate a documenta iei depuse, autoritatea administra iei publice va notifica acest fapt solicitantului autoriza iei cu cel pu in 10 zile înainte de expirarea termenului prevzut de lege pentru emiterea respectivei autoriza ii, dac acest termen este mai mare de 15 zile, sau cu cel pu in 5 zile înainte de expirarea termenului prevzut de lege pentru emiterea autoriza iei, dac acest termen este mai mic de 15 zile. Autoritatea administra iei publice va preciza totodat i modul de remediere a neregularit ii constatate. Dup ce va expira termenul stabilit de lege pentru emiterea autoriza iei, i în lipsa unei comunicri scrise din partea autorit ii administra iei publice, solicitantul poate desfura activitatea, presta serviciul sau exercita profesia pentru care s-a solicitat autorizarea. Pentru ob inerea documentului oficial prin care se permite desfurarea activit ii, prestarea serviciului sau exercitarea profesiei, solicitantul se poate adresa autorit ii în cauz sau direct instan ei judectoreti. În situa ia în care solicitantul s-a adresat autorit ii administra iei publice în cauz, îi va aduce la cunotin existen a cazului de aprobare tacit cu privire la autoriza ie i va solicita eliberarea documentului oficial prin care se permite desfurarea unei activit i, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii. Dac autoritatea administra iei publice respectiv nu rspunde sau refuz s elibereze documentul oficial prin care se permite desfurarea unei activit i, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii, solicitantul se poate adresa instan ei judectoreti. Cererea de chemare în judecat a autorit ii administra iei publice având ca obiect constatarea aprobrii tacite, este scutit de tax de timbru i se introduce la instan a

judectoreasc de c.adm. competent, urmând c instan a s solu ioneze cererea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Reclamantul trebuie s depun la instan , anexat la cererea de chemare în judecat, copia cererii de autorizare cu numrul i data înregistrrii la autoritatea administra iei publice pârâte. Dac instan a constat existen a unui rspuns din partea autorit ii administra iei publice sau, dup caz, a unei notificri cu data potei anterioar expirrii termenului legal pentru emiterea autoriza iei, va respinge cererea reclamantului. În cazul în care instan a constat îndeplinirea condi iilor prevzute de procedura aprobrii tacite, va pronun a o hotrâre prin care oblig autoritatea administra iei publice s elibereze documentul oficial prin care se permite solicitantului s desfoare o anumit activitate, s presteze un serviciu sau s exercite o profesie. Hotrârile pronun ate sunt irevocabile. Dac, în urma admiterii ac iunii, autoritatea administra iei publice nu îndeplinete obliga ia eliberrii documentului oficial prin care se permite solicitantului s desfoare o anumit activitate, s presteze un serviciu sau s exercite o profesie, în termenul stabilit prin hotrârea judectoreasc, la cererea reclamantului, instan a poate obliga conductorul autorit ii administra iei publice în sarcina creia s-a stabilit obliga ia, la plata unei amenzi judiciare reprezentând 30% din veniturile pe care le realizeaz conductorul autorit ii administra iei publice în func ia de inut, precum i la plata unor despgubiri pentru daunele cauzate prin întârziere. Msura aplicrii amenzilor cominatorii constituie sesizare a organelor de cercetare penal, pentru declanarea procesului penal, sub aspectul svâririi infrac iunii de neexecutare a hotrârii judectoreti, reglementat ca sanc iune penal în Lg. nr.554/2004 din RO [13, art. 24, pct.3], în concurs cu infrac iunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Hotrârea judectoreasc pronun at de instan a de c.adm., de aplicare a amenzii judiciare în cot procentual stabilit din salariul minim net pe economie, pentru fiecare zi de întârziere, se comunic din oficiu ctre Administra ia Finan elor Publice din circumscrip ia teritorial în care func ioneaz autoritatea public debitoare, în scopul executrii potrivit regulilor de procedur fiscal, prin soma ii i emiterea de titlu executoriu, la expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea soma iei de executare. Împotriva actelor de executare, debitorul va putea introduce ac iune în fa a instan elor competente de solu ionare a contesta iilor la executare. Competen a de solu ionare a contesta iilor la executare, derivate din executarea crean elor pentru bugetul de stat, revine potrivit principiului specializrii, instan elor de c.adm..

Debitorul obliga iei va putea cere pe procedura ordonan ei preeden iale, instan ei competente cu solu ionarea contesta iei la executare, în propriul proces sau într-o ac iune separat, suspendarea actelor de executare, pân la rmânerea irevocabil a hotrârii pronun at de instan a de c.adm. de obliga ie la plata amenzilor judiciare a debitorului, în condi iile de plat a unei cau iuni, în valoare de 10 salarii ale conductorului autorit ii publice, raportat la venitul realizat la data introducerii ac iunii de ctre petent. Cererea de obligare la plata amenzii judiciare se judec de urgen i este scutit de tax de timbru, iar hotrârea instan ei va putea fi atacat cu recurs, în termen de 5 zile de la pronun are. Dac se va solicita aplicarea amenzii judiciare, conductorul autorit ii administra iei publice poate chema în garan ie persoanele vinovate de neexecutarea hotrârii, iar pentru recuperarea despgubirilor acordate i suportate de autoritatea administra iei publice, conductorul acesteia va putea introduce ac iune împotriva celor vinova i de neexecutarea hotrârii. Fapta func ionarului public sau a personalului contractual din vina cruia autoritatea administra iei publice nu a rspuns în termenul prevzut de lege, va constitui abatere disciplinar sau, dup caz, infrac iune, urmând s angajeze i rspunderea material, civil sau penal, dup caz, a func ionarului public. Fapta solicitantului de a invoca în fa a unei autorit i sau institu ii publice existen a unei autorizri ca urmare a procedurii aprobrii tacite, omi ând cu tiin prezentarea rspunsului sau a notificrii primite în cadrul procesului de autorizare, constituie infrac iunea de fals în declara ii i se pedepsete potrivit C. pen. moldovean. În cazul în care, dup ob inerea documentului oficial prin care se permite desfurarea unei activit i, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii, autoritatea administra iei publice constat neîndeplinirea unor condi ii importante prevzute pentru eliberarea autoriza iei, nu va putea anula documentul. Autoritatea în cauz va avea obliga ia de a notifica titularului, în cel mult 3 luni de la data expirrii termenului legal pentru emiterea autoriza iei, neregularit ile constatate, modul de remediere a tuturor deficien elor identificate, precum i termenul în care titularul trebuie s respecte aceast obliga ie. Acest termen nu poate fi mai mic de 30 de zile. Autoritatea administra iei publice va anula documentul oficial prin care se permite desfurarea unei activit i, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii, acordat potrivit procedurii reglementate de prezen a ordonan de urgen , în cazul în care constat neîndeplinirea unor condi ii care aduc o grav atingere interesului public, siguran ei na ionale, ordinii sau snt ii publice i care nu pot fi remediate sau în cazul în care deficien ele identificate nu au fost remediate în termenul stabilit. Împotriva actului administrativ prin care se

anuleaz documentul oficial titularul se poate adresa instan ei de c.adm. competente, potrivit procedurii de judecat în c.adm. din R.M.. Aceste recomandri tiin ifice în plan legislativ de lege ferenda pentru R.M., sunt o expresie a practicii aplicate în statul român, în exercitarea profesiei de avocat de ctre autorul lucrrii, avocat drd. Botomei Vasile. b) Procedura aprobrii tacite din RO, reglementat prin O.U. nr. 27/2003 [1] se impune a fi modificat i completat prin adoptarea propunerilor de lege ferenda enun ate, astfel: 1) Modificarea art.12, pct.1, referitor la sanc iunile aplicate conductorului autorit ii administra iei publice. Obligarea la plata unei amenzi judiciare reprezentând 20% din salariul minim net pe economie pentru fiecare zi de întârziere, este nepropor ional cu gravitatea faptei. Astfel, cuantumul de 20% trebuie ridicat la 30%, iar raportarea acestui procent trebuie fcut la valoarea veniturilor realizate de conductorul autorit ii publice în cauz, de la data introducerii ac iunii la instan a de c.adm. Aceast raportare se impune a fi fcut la veniturile realizate, deoarece sanc iunea trebuie aplicat la valoarea veniturilor realizate i nu prin raportare la salariul minim net pe economie, pentru respectarea principiului de individualizare a rspunderii administrative, cu raportare la condi iile îndeplinite de subiectul de drept constrâns. 2) Introducerea pct.4, la art.12. Astfel, msura aplicrii amenzilor cominatorii constituie sesizare a organelor de cercetare penal, pentru declanarea procesului penal, sub aspectul svâririi infrac iunii de neexecutare a hotrârii judectoreti, reglementat ca sanc iune penal în Lg. nr.554/2004 [13, art. 24, pct. 3], în concurs cu infrac iunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. 3) Introducerea pct.5, la art.12. Hotrârea judectoreasc pronun at de instan a de c.adm., de aplicare a amenzii judiciare în cota procentual stabilit din salariul minim net pe economie, pentru fiecare zi de întârziere, se comunic din oficiu ctre Administra ia Finan elor Publice din circumscrip ia teritorial în care func ioneaz autoritatea public debitoare, în scopul executrii potrivit regulilor de procedur fiscal, prin soma ie i emiterea de titlu executoriu, la expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea soma iei de executare. 4) Introducerea pct.6 la art.12. Împotriva actelor de executare, debitorul va putea introduce ac iune în fa a instan elor competente de solu ionare a contesta iilor la executare. 5) Introducerea pct.7 la art.12. Competen a de solu ionare a contesta iilor la executare, derivate din executarea crean elor pentru bugetul de stat, revine potrivit principiului specializrii, instan elor de c.adm.. 6) Introducerea pct.8 la art.12. Debitorul obliga iei va putea cere pe procedura de ordonan preeden ial, instan ei competente cu solu ionarea contesta iei la executare, în

propriul proces sau într-o ac iune separat, suspendarea actelor de executare, pân la rmânerea irevocabil a hotrârii pronun at de instan a de c.adm., de obligare la plata amenzilor judiciare a debitorului, în condi iile de plat a unei cau iuni în valoare de 10 salarii ale conductorului autorit ii publice, raportat la venitul realizat la data introducerii ac iunii de ctre petent. Suma achitat cu titlu de cau iune se constituie venit la bugetul statului i nu se restituie persoanei care a achitat-o, în condi iile în care prin exercitarea cii de atac de ctre debitor, hotrârea instan ei de fond rmâne irevocabil. 7) Modificarea art. 11, pct. (3), care prevede c "Hotrârile se redacteaz în termen de 10 zile de la pronun are i sunt irevocabile". Prin men iunea rmânerii irevocabile de la prima instan de judecat în procedura aprobrii tacite, legiuitorul din RO încalc dreptul pr ilor interesate de a exercita cile de atac, ca mijloc de exercitare a activit ii de control printr-o instan ierarhic superioar i ca garan ie de respectare a dreptului la aprare, consacrat in Constitu ia RO [3, art.24(1)], cu raportare la CEDO [57, art.6 (1)], care prevede c fiecare persoan are dreptul la un proces echitabil. În acest sens, este de men ionat c folosirea cilor de atac este ridicat la rang de principiu constitu ional, potrivit Constitu iei RO [3,art.129], care prevede:"Împotriva hotrârilor judectoreti, pr ile interesate i Ministerul Public, pot exercita cile de atac, în condi iile legii." Chiar dac Constitu ia RO prevede respectarea dublului grad de jurisdic ie, acest principiu constitu ional este înclcat prin O.U.G. 27/2003 [1, art.11(3)], care prevede c hotrârile judectoreti pronun ate în procedura aprobrii tacite, sunt irevocabile de la prima instan . Principiul de drept care consacr dublul grad de jurisdic ie, este reglementat de sistemul de drept romano-germanic, izvor de drept pentru RO. Practica aplicat în cadrul legislativ din RO, privind procedura aprobrii tacite, a dovedit eficientizarea activit ii din cadrul autorit ilor administra iei publice si eficientizarea rspunderii administrative a func ionarilor pentru neîndeplinirea întocmai i la timp a obliga iilor din raporturile de serviciu. Propunerea fcut pentru R.M. reprezint o îmbunt ire a procedurii de aprobare tacit practicat în RO, ca expresie a practicii judiciare în domeniu. Ac iunile cu obiect aprobare tacit înregistrate la instan ele judectoreti, au o reuit de 90% pentru cauzele în care peti ionarul a probat în fa a instan ei c a respectat procedura de înregistrare a actelor necesare autorizrii desfurrii unei anumite activit i, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii, având în vedere c în solu ionarea acestor litigii, judectorii nu au atributul decât s constate veridicitatea actelor înregistrate, fr a mai fi necesar administrarea de alte materiale probatorii, care s conduc la tergiversarea solu ionrii cauzei.

Ca practic aplicat de ctre doctorand, se enun sentin a civil definitiv, pronun at în data de 12.03.2009 în dosarul nr. 5902/110/2008 al Trib. Bacu, Sec ia C.adm. i Fiscal, în cauza care a privit constatarea aprobrii tacite a autorizrii func ionrii într-un spa iu comercial din Municipiul Bacu, str. Republicii, nr. 27, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Bacu. A se vedea anexele 13-15. În acest sens, au fost publicate articolele: - ,,Procedura aprobrii tacite ca form de sanc iune administrativ i metod simplificat de ob inere de acorduri, avize, licen e i autoriza ii de la autorit ile administra iei publice, în lipsa unui rspuns din partea autorit ii publice; practic aplicat" R.N.D. [66, p. 9]; - ,,Procedura aprobrii tacite", în R.N.D. [48, p. 75]; - ,,Metode de eficientizare a rspunderii administrative din R.M. prin introducerea procedurii aprobrii tacite", în R.N.D. [49, p. 9]; - ,,Procedura aprobrii tacite ca form de sanc iune administrativ", în revista "Lege i Via ", [67].

3. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV-CONTRAVEN IONAL 3.1. No iunea, defini ia i trsturile rspunderii contraven ionale Rspunderea contraven ional este tratat în R.M., în C.contrav. nr.218-XVI/20.10.2008 [36]. În RO, rspunderea contraven ional este reglementat în O.G. nr.2/2001 [68] privind regimul juridic al contraven iilor. Apreciem c puterea legiuitoare din RO ar trebui s urmeze exemplul puterii legiuitoare din R.M. i s adopte un C.contrav. care s cuprind toate domeniile i activit ile abordate în C. contrav. din R.M. Astfel, s-ar simplifica legisla ia în vigoare, în care fiecare activitate este prevzut distinct de câte o lege, iar fiecare lege, la rândul ei, este i aceea amendat prin O.G., care modific efectele legii, producând inclusiv în fa a instan elor judectoreti interpretri diferite, în func ie de normele de reglementare modificate succesiv. În plan comparat, C.contrav. din R.M. oblig pe agentul constatator care a stabilit contraven ia, s se prezinte în fa a instan ei de judecat, pentru sus inere. Aceast procedur creeaz o implicare efectiv a agentului constatator, atât de a se apra în contradictoriu cu contravenientul pentru re inerile constatate, cât i de a urmri finalitatea procesului. Modelul procedural de solu ionare a contesta iilor este de apreciat în R.M., deoarece mai înainte de a se aplica o contraven ie, agentul constatator chibzuie mai îndelung. În RO, spre deosebire de R.M., agen ii constatatori nu sunt supui acestei proceduri, ceea ce genereaz o stare de neîncredere indus contravenientului în caracterul contraven ional al faptei, deoarece în fa a instan ei de judecat se practic trimiterea unui consilier juridic care este strin de împrejurrile de fapt ale pricinii, folosindu-se deseori i practica de a se trimite doar întâmpinare, neangajându-se efectiv o rspundere din partea agentului constatator în sus inerea contraven iei i urmrirea finalit ii actului contraven ional. Dei în paralel, atât R.M. cât i RO au avut acelai start de intrare în procesul democratic, se remarc cu uurin c unele din legile adoptate de R.M. sunt mai eficiente, mai complete i raportate la situa ia societ ii, în compara ie cu RO, care în toat aceast perioad de timp nu a reuit s adopte un C.contrav. dup modelul celui adoptat de R.M.. Rspunderea contraven ional este o form a rspunderii administrative, contraven ia fiind la ora actual o form de manifestare a ilicitului administrativ, un regim al dreptului administrativ [53, p. 360]. Rspunderea pentru contraven ii nu reprezint forma tipic a rspunderii administrative, ci forma atipic, imperfect, cu toate c în mod greit, de ani de zile, doctrina i dup ea legisla ia, utilizeaz termenul de rspundere contraven ional în sens de unic

rspundere administrativ [53, p. 360]. Folosirea uneori a atributului administrativ pentru rspunderea contraven ional este total neadecvat, deoarece sanc iunile contraven ionale nu se aplic numai de ctre organele administra iei de stat, ci i de ctre cele judectoreti sau cele obteti (stat, jude ene) i atunci termenul de sanc iune administrativ nu mai are semnifica ia corespunztoare [53, p. 361]. În R.M., no iunea contraven iei este prevzut in C.contrav. [36, art.10], ca fiind fapta ­ ac iunea sau inac iunea ­ ilicit, cu un grad de pericol social mai redus decât infrac iunea, svârit cu vinova ie, care atenteaz la valorile sociale ocrotite de lege i care este pasibil de sanc iune contraven ional. Fapta este un act de manifestare volitiv, care îi gsete exprimare prin ac iuni sau inac iuni. Ac iunea const în înclcarea unei interdic ii, iar inac iunea este activitatea pasiv a unei obliga ii sau prescrip ii. Orice fapt considerat contraven ie administrativ trebuie s întruneasc urmtoarele elemente: a) Caracterul antisocial al faptei: Prin acest element se presupune c, prin fapta dat se cauzeaz o daun intereselor persoanei, societ ii i statului. În defini ia dat de legiuitor se men ioneaz c, fapta svârit are un grad de pericol social mai redus decât infrac iunea. Atât contraven ia cât i infrac iunea reprezint manifestri de voin ale omului, prin care este înclcat ordinea juridic existent. Gradul de pericol social, intensitatea ac iunii umane asupra ordinii juridice, intensitatea ilicit, reprezint unul din elementele ce separ calificarea juridic a faptei, în contraven ie sau infrac iune [69, p. 198]. b) Caracterul ilegal al faptei: Acest caracter include svârirea faptei care încalc normele juridice în vigoare. Art.8 din C. contrav. al R.M. [36], prevede c: ,,(1) Persoana este supus rspunderii contraven ionale numai pentru fapte svârite cu vinova ie; (2) Este supus rspunderii contraven ionale numai persoana care a svârit cu inten ie sau din impruden o fapt prevzut de Lg. Contraven ional." c). Vinov ia: Aceast trstur esen ial, privete aspectul subiectiv al faptei, fr de care nu poate exist contraven ia. Ca i în dreptul penal, în dreptul administrativ vinov ia fptuitorului ia dou forme: inten ia sau impruden a. Contraven ia se consider svârit cu inten ie dac persoana care a svârit-o îi d seama de caracterul prejudiciabil al ac iunii sau inac iunii sale, a prevzut urmrile ei prejudiciabile, a dorit sau a admis în mod contient survenirea acestor urmri [36, art. 14 (2)].

Contraven ia se consider svârit din impruden dac persoana care a svârit-o îi d seama de caracterul prejudiciabil al ac iunii sau inac iunii sale, a prevzut urmrile ei prejudiciabile, dar consider în mod uuratic c ele vor putea fi evitate, ori nu îi d seama de caracterul prejudiciabil al ac iunii sau inac iunii sale, nu a prevzut posibilitatea survenirii urmrilor ei prejudiciabile, dei trebuia i putea s le prevad [36, art. 14 (3)]. Dac, drept rezultat al svâririi cu inten ie a contraven iei, se produc urmri mai grave care, conform legii, atrag însprirea sanc iunii contraven ionale i care nu erau cuprinse de inten ia persoanei care a svârit-o, rspunderea contraven ional pentru aceste urmri survine numai dac persoana a prevzut urmrile prejudiciabile, dar consider în mod uuratic c ele vor putea fi evitate, sau dac persoana nu a prevzut posibilitatea survenirii acestor urmri, dei trebuia i putea s le prevad. În consecin , contraven ia se consider inten ionat. În RO, contraven ia este reglementat de O.G. nr.2/2001 [68] privind regimul juridic al contraven iilor i este prevzut ca fiind fapta svârit cu vinov ie, stabilit i sanc ionat prin lege, ordonan , prin hotrâre a Guvernului sau, dup caz, prin hotrâre a consiliului local al comunei, oraului, municipiului sau a sectorului Municipiului Bucureti, a consiliului jude ean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureti [68, art. 1]. Astfel, contraven ia prezint urmtoarele trsturi: a) Contraven ia este o fapt svârit cu vinov ie. Contraven ia este rezultatul unei manifestri de voin a unei persoane, pentru existen a creia este necesar vinov ia. Aceasta presupune ca ac iunea sau inac iunea prin care a fost svârit contraven ia, s se întemeieze pe inten ie sau culp. b) Este o fapt stabilit i sanc ionat prin lege, ordonan , hotrâre a Guvernului, a consiliului local sau a consiliului jude ean. O.G. nr.2/2001 [68] prevede c prin legi, ordonan e sau prin hotrâri ale Guvernului, se pot stabili i sanc iona contraven ii în toate domeniile de activitate, în vreme ce prin hotrâri ale consiliilor locale sau ale consiliilor jude ene, pot fi reglementate contraven ii doar în domeniile de activitate în care acestora li s-au stabilit atribu ii prin lege, în msura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contraven ii prin legi sau hotrâri ale Guvernului. De asemeni, prin hotrâre, pot stabili i sanc iona contraven ii i consiliile comunale, oreneti, municipale, ale sectoarelor Municipiului Bucureti i cele jude ene. Reglementrile consiliilor jude ene sunt incidente pentru toate localit ile din raza lor teritorial, fr ca prin aceasta s se aduc atingere autonomiei consiliilor locale [70, p. 3].

Actele normative prin care se stabilesc i se sanc ioneaz contraven iile, trebuie s cuprind în mod obligatoriu descrierea faptelor ce constituie contraven ii i sanc iunea ce urmeaz s se aplice pentru fiecare dintre acestea. c) Contraven ia este o fapt care prezint un grad de pericol social. În O.G. nr.2/2001 [68, art. 1], se prevede c Lg. Contraven ional apr valorile sociale care nu sunt ocrotite prin Lg. Penal. Astfel rezult c, contraven ia are un grad de pericol social mai redus decât infrac iunea, care este reglementat de Lg. Penal. Pericolul social reprezint atingerea pe care fapta contraven ional o aduce uneia dintre valorile sau rela iile sociale ocrotite prin act normativ i pentru a crei respectare lg. prevede aplicarea unei sanc iuni contraven ionale. Pericolul social constituie o trstur esen ial i comun tuturor faptelor prin care se aduce atingere ordinii de drept [71, p. 8]. 3.2. Elemenetele constitutive ale contraven iei Elementele constitutive ale contraven iei sunt obiectul, latura obiectiv, subiectul i latura subiectiv. Aceste elemente ale contraven iei trebuiesc întrunite cumulativ, pentru existen a contraven iei. În lipsa unui element nu putem vorbi de existen a unei contraven ii, ceea ce atrage imposibilitatea sanc ionrii fptuitorului. 1) Obiectul contraven iei. În R.M., normele din partea special a Cr ii întâi a C. contrav., indic expres trsturile caracteristice ale obiectului ocrotit, dar de cele mai multe ori obiectul este specificat în denumirea capitolului din partea special. În func ie de gradul de abstractizare a definirii legale, conf.univ.dr. în drept Maria Orlov [18, p. 151], clasific obiectul contraven iei în: a) Obiectul general al contraven iei ­ îl constituie raporturile care sunt ocrotite prin sanc iuni administrative sau prin sanc iuni stabilite de diferite ramuri de drept (de ex.: proprietatea de stat). b) Obiectul de gen al contraven iilor ­ îl constituie un grup omogen de raporturi sociale ocrotite de lege prin instituirea unei rspunderi administrative (de ex.: proprietatea privat de stat). c) Obiectul nemijlocit este concretizat în chiar norma de drept (mrimea vitezei ce nu trebuie depit). Obiectul contraven iei se deosebete de cel al infrac iunii, prin aceea c valorile sociale, bunurile sau interesele legitime aprate prin normele de drept contraven ional au o importan social mai redus, ele fiind legate de activitatea organelor ce realizeaz administra ia public în

anumite domenii de activitate sau privesc unele raporturi sociale de o rezonan mai redus, pe când obiectul infrac iunii vizeaz valorile fundamentale ale statului [72, p. 16-17]. De exemplu, infrac iunea constând în de inerea ilegal de arme de foc are ca obiect rela iile sociale ce vizeaz, apr via a i integritatea persoanei, ordinea i linitea public, deci valorile fundamentale ale societ ii, pe când contraven ia constând în neprezentarea permisului de arm de vântoare, are ca obiect rela iile sociale privind eviden a armelor. În RO, contraven ia ca i infrac iunea are ca element constitutiv, un obiect constituit din valorile, rela iile sociale, bunurile sau interesele legitime aprate prin normele de drept contraven ional crora li se aduce atingere sau sunt puse în pericol de fapta svârit [72, p. 16]. Prin contraven ie se încalc normele de drept administrativ, dar contraven ia poate interveni i pentru înclcarea unor norme de drept care apar in altor ramuri de drept. În cazul contraven iei, vtmarea sau periclitarea rela iilor sociale printr-un act de conduit uman, are loc în mod necesar prin vtmarea sau periclitarea valorilor sociale, bunurilor, intereselor legitime, în jurul i datorit crora exist aceste rela ii sociale [72, p. 16]. Obiect al contraven iei, ca i ale altor fapte ilicite, îl constituie cele mai diverse raporturi sociale ocrotite prin norme de drept. Ocrotirea prin sanc iuni corespunztoare a unor raporturi sociale atribuite rspunderii contraven ionale, constituie i un aspect moral. Legiuitorul interzice, de exemplu, consumul de buturi spirtoase i organizarea jocurilor de noroc, deoarece aceste fapte împiedic dezvoltarea normal a raporturilor sociale, provocând o pagub moral societ ii [18, p. 151]. Nu toate raporturile social ­ utile sunt reglementate prin norme de drept i nu toate raporturile reglementate de drept sunt ocrotite prin sanc iuni juridice. Ca obiect al contraven iei administrative, pot fi numai acele raporturi, acele valori sociale care sunt ocrotite prin sanc iuni administrativ-contraven ionale [18, p. 151]. 2) Latura obiectiv a contraven iei R.M. i RO: Latura obiectiv a contraven iei o formeaz ac iunea sau inac iunea productoare a urmrilor socialmente periculoase sau care amenin , pune în pericol anumite valori i care este prevzut ca ilicit în actul normativ de stabilire a contraven iei [72, p.17]. Uneori, latura obiectiv const în fapte comisiv-omisive, care produc urmri periculoase din punct de vedere social sau care amenin anumite valori sociale. Latura obiectiv, ca element al contraven iei, este alctuit din acele trsturi care caracterizeaz materialitatea faptei [18, p. 152]. Acest element trebuie în eles plecând de la ideea c pericolul social i ilicitul sunt totui trsturi globale care rezult din trsturile caracteristice ale contraven iei. Dac pornim de la concep ia c majoritatea normelor contraven ionale au un con inut formal i nu unul material,

atunci putem spune c fapta, adic ac iunea sau inac iunea, este principala trstur caracteristic a laturii obiective, în jurul creia se asociaz i alte trsturi specifice facultative, cum sunt: timpul, locul, modul, etc. Îns aceast majoritate nu poate fi absolutizat. Unele fapte contraven ionale produc i consecin e negative sau prejudicii vdite lumii materiale. În aceste cazuri, latura obiectiv va con ine, în mod obligatoriu, trei trsturi principale: fapta, consecin ele negative i raportul de cauzalitate [18, p. 152]. Ac iunea ilicit const în svârirea unei fapte pe care norma juridic o interzice, în timp ce inac iunea const în neîndeplinirea unei fapte la care oblig norma juridic. Faptele comisiv-omisive au caracter mixt, în con inutul lor regsindu-se atât ac iunea, cât i inac iunea. Fapta ilicit poate fi simpl sau compus. Ea se consider simpl atunci când const dintr-o ac iune unic, înfptuit într-un termen scurt (furtul, cltoria fr bilet) i se consider compus, atunci când fapta este alctuit din mai multe ac iuni, constând dintr-o ac iune extins în timp, sau este înfptuit de un grup de persoane. Pentru fapta alctuit din mai multe ac iuni, este caracteristic faptul c svârirea uneia dintre aceste ac iuni, poate fi considerat prin ea însi o contraven ie. În acelai timp, dup cum men ioneaz V. Malcov, se consider c contravenientul nu svârete o nou fapt dac face consecutiv mai multe ac iuni sanc ionate de aceeai norm de drept (de ex.: mai întâi prefer substan ele narcotice, un timp le pstreaz, iar mai târziu le pune în circula ie) [18, p. 152]. O alt fapt poate fi consumat sau nu. C. Pen., spre exemplu, prevede rspundere i pentru tentativa de infrac iune, respectiv ac iunea sau inac iunea îndreptat nemijlocit spre svârirea unei infrac iuni dac, din cauze independente de voin a fptuitorului, aceasta nu i-a produs efectul. De asemeni, în C.contrav. al R.M. [36, art. 13], se prevede rspundere pentru tentativa de contraven ie: ,,se consider tentativ de contraven ie ac iunea sau inac iunea inten ionat, îndreptat nemijlocit spre svârirea unei contraven ii care, din cauze independente de voin a fptuitorului, nu i-a produs efectul". Din trsturile laturii obiective, fac parte timpul i locul svâririi contraven iei. Aceste trsturi au importan juridic în cazul fiecrei contraven ii (de ex.: timp de noapte, timp interzis) pentru o apreciere just a pericolului social i stabilirea pedepsei adecvate. În latura obiectiv intr i modul svâririi contraven iei, adic condi iile, procedeele, mijloacele de înfptuire a contraven iei (de ex.: ac iunea svârit pe ascuns). Deci, prin latura obiectiv se în elege partea exterioar a contraven iei, aspectul vizibil sau posibil de dovedit. 3) Subiectul contraven iei

În R.M.: Subiect al contraven iei poate fi persoana fizic sau juridic, rspunderea contraven ional a acestora fiind reglementat în art.16 i 17 din C.contrav. [36], astfel : -Art. 16 - Rspunderea contraven ional a persoanei fizice: ,,(1) Este pasibil de rspundere contraven ional persoana fizic cu capacitate de exerci iu care, în momentul svâririi contraven iei, are împlinit vârsta de 18 ani. (2) Persoana fizic cu vârsta între 16 i 18 ani este pasibil de rspundere contraven ional pentru svârirea faptelor prevzute la art.228-245 i la art.263-311. (3) În cazul minorului care a svârit o fapt ce se încadreaz în dispozi ia normei din partea special a cr ii întâi, agentul constatator, procurorul sau instan a de judecat expediaz materialele cauzei contraven ionale, autorit ii administra iei publice locale pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator, instan a de judecat poate aplica fa de minor msuri de constrângere cu caracter educativ conform art.104 din C. pen. (4) Pentru svârirea contraven iilor în afara exercitrii atribu iilor de serviciu, militarii, cu excep ia militarilor în termen, rspund contraven ional conform dispozi iilor generale. (5) Pentru svârirea contraven iilor, militarii în termen rspund în conformitate cu Regulamentul disciplinei militare. (6) Persoana cu func ie de rspundere (persoana creia, într-o întreprindere, institu ie, organiza ie de stat, autoritate public central sau local, i se acord, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însrcinri, anumite drepturi i obliga ii în vederea exercitrii func iilor autorit ii publice sau a ac iunilor administrative de dispozi ie, organizatorice ori economice) este pasibil de rspundere contraven ional pentru svârirea unei fapte prevzute de prezentul cod în cazul: a) folosirii inten ionate a atribu iilor sale contrar obliga iilor de serviciu; b) depirii vdite a drepturilor i atribu iilor acordate prin lege; c) neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunztoare a obliga iilor de serviciu. (7) În lipsa condi iilor enun ate la alin.(6), persoana cu func ie de rspundere vinovat de svârirea unei contraven ii rspunde conform dispozi iilor generale." -Art.17 - Rspunderea contraven ional a persoanei juridice: ,,(1) Este pasibil de rspundere contraven ional persoana juridic, cu excep ia autorit ilor publice i institu iilor publice, în cazurile prevzute de prezentul cod, pentru contraven iile svârite în numele su ori în interesul su de ctre organele sale ori de reprezentan ii acestora dac aceasta corespunde uneia dintre urmtoarele condi ii: a) este vinovat de neîndeplinirea sau de îndeplinirea necorespunztoare a dispozi iilor legii ce stabilesc îndatoriri sau interdic ii pentru desfurarea unei anumite activit i;

b) este vinovat de desfurarea unei activit i ce nu corespunde actelor sale constitutive ori scopurilor declarate; c) fapta care a cauzat sau a creat pericolul cauzrii de daune în propor ii considerabile unei alte persoane, societ ii ori statului a fost svârit în interesul acestei persoane, a fost admis, sanc ionat, aprobat, utilizat de organul su împuternicit ori de persoana cu func ie de rspundere. (2) Persoana juridic rspunde contraven ional în cazul în care norma material din partea special a cr ii întâi prevede expres sanc ionarea ei. (3) Dac în partea special a cr ii întâi este prevzut rspunderea contraven ional a persoanei juridice, întreprinderea individual rspunde c persoan juridic. (4) Rspunderea contraven ional a persoanei juridice nu exclude rspunderea persoanei fizice pentru contraven ia svârit" [36, art. 16-17]. Exist mai multe categorii de persoane care, în virtutea faptului c se bucur de un statut juridic special, sunt numite de doctrin i subiecte speciale ale rspunderii administrative. Trsturile specifice ale subiectului special influen eaz calificarea faptei i aplicarea sanc iunii administrative. Trsturile caracteristice ale subiectului general i special sunt incluse în con inutul contraven iei. Dar în afar de aceste trsturi, în normele de drept sunt stabilite i alte circumstan e ce caracterizeaz subiectul, printre care pot fi: graviditatea femeilor (lor nu li se aplic arestul administrativ), vârsta, starea snt ii, statutul de deputat [18, p. 155]. Pentru a sintetiza aceste trsturi a fost folosit no iunea de subiect deosebit. Aceast no iune con ine însuiri ce nu sunt incluse în con inutul contraven iei, dar care determin mrimea i titlul pedepsei, ordinea de aplicare a acestora. Ca subiect special pot fi minorii între 16-18 ani, care au comis contraven ii i fa de care se aplic msurile prevzute de Regulamentul comisiilor pentru minori. Persoanele în vârst de 16-18 ani pot fi trase la rspundere administrativ conform dispozi iilor generale i în alte cazuri, prevzute în mod direct de actele legislative. Un alt subiect special este persoana cu func ii de rspundere, care pe lâng faptul c este supus, pentru aceeai contraven ie, unor sanc iuni mai severe decât ceilal i cet eni, mai poate fi supus la rspunderea pentru nerespectarea prevederilor actelor juridice a cror îndeplinire intr în îndatoririle ei de serviciu. Persoana cu func ie de rspundere este persoana creia, într-o întreprindere, institu ie, organiza ie de stat, autoritate public central sau local, i se acord, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însrcinri, anumite

drepturi i obliga ii în vederea exercitrii func iilor autorit ii publice sau a ac iunilor administrative de dispozi ie, organizatorice ori economice. Calitatea de subiect special o au i militarii i alte persoane, asupra crora se extinde ac iunea regulamentelor disciplinare. Dac aceste persoane svâresc contraven ii, ele pot fi trase la rspundere disciplinar, în afar de înclcarea regulilor circula iei rutiere precum i celelalte contraven ii a cror examinare este de competen a instan ei judectoreti, pentru care poart rspundere conform dispozi iilor generale. Fa de aceste persoane nu poate fi aplicat sanc iunea de arest administrativ. Pentru înclcarea regulilor circula iei rutiere, precum i pentru celelalte contraven ii administrative, aceste persoane rspund conform dispozi iilor generale. Ca subiect special pot fi men ionate i persoanele strine, care de regul poart rspunderea conform dispozi iilor generale, dar dac se bucur de imunitate fa de jurisdic ia administrativ, problema se rezolv pe cale diplomatic. În RO: Contraven ia fiind o fapt a omului, sanc ionat de stat ca reprezentant al societ ii, presupune existen a a dou subiecte ale raportului contraven ional, pe de o parte un subiect activ sanc ionator, cel care are competen a stabilirii contraven iei, a limitelor sanc iunii i un subiect pasiv ce poate fi o persoan fizic [69, p. 200] sau o persoan juridic, care rspunde contraven ional numai în cazurile i în condi iile prevzute de actele normative prin care se stabilesc i se sanc ioneaz contraven ii [68, art. 3, alin. 2]. Persoana fizic reprezint subiectul pasiv general al rspunderii contraven ionale cuprinzând orice persoan care potrivit legii are capacitatea juridic ce implic rspunderea (minorii sub 14 ani nu rspund contraven ional) indiferent c este cet ean român, strin sau apatrid [69, p. 200]. De la regula general c persoanele fizice rspund din punct de vedere contraven ional, exist urmtoarele excep ii: - Minorii pân la 14 ani, sunt persoane fizice fr capacitate de exerci iu i nu rspund contraven ional. Acetia nu rspund contraven ional, întrucât le lipsete capacitatea de în elegere i de manifestare a voin ei, i deci nu pot fi subiecte ale contraven iei. - Minorii între 14-18 ani au capacitate de exerci iu restrâns, lucru care se rsfrânge i în privin a rspunderii contraven ionale. Astfel, acetia pot fi subiec i ai contraven iei, îns minimul i maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta svârit, se reduc la jumtate. - Iresponsabilii nu rspund contraven ional datorit lipsei facult ilor psihice care nu le permit s în eleag pericolul social al faptelor lor. În acest caz, numai instan a de judecat poate constata pe baza unui examen de specialitate, starea de iresponsabilitate. - Militarii în termen nu rspund contraven ional. Sanc iunile prevzute în O.G. 2/2001 nu se aplic în cazul contraven iilor svârite de militarii în termen. Procesul verbal de constatare se

trimite comandantului unit ii din care face parte contravenientul, pentru a i se aplica msuri disciplinare, dac se constat c acesta este întemeiat [68, art. 44 (1)]. O condi ie referitoare la subiectul contraven iei, o reprezint responsabilitatea. Aceasta presupune un factor intelectiv care const în capacitatea persoanei de a în elege ceea ce face, precum i de a distinge între caracterul periculos al unor fapte i caracterul nepericulos al altor fapte, la fel i un factor volativ reprezentând puterea psihic a unei persoane de a se conduce singur, de a fi stpân pe propriile sale ac iuni, se consider c persoanele crora le lipsesc asemenea însuiri, nu pot fi considerate subiec i ai contraven iei întrucât faptele lor nu întrunesc o pozi ie contient, altfel c sanc iunea nu ar fi în msur s le corijeze [55, p. 276]. O alt condi ie legat de subiectul contraven iei este libertatea de hotrâre i ac iune. Pentru a avea calitatea de subiect al contraven iei o persoan trebuie s fi ac ionat din proprie ini iativ în vederea svâririi unei fapte contraven ionale, s fi luat singur hotrârea de a svâri fapta respectiv, fr s fi fost constrâns în nici un fel de altcineva. În afara acestor condi ii, uneori, pentru a fi considerat subiect al contraven iei, o persoan trebuie s aib o anumit calitate, cum ar fi aceea de conductor auto, posesor de arm [55, p. 276]. 4) Latura subiectiv R.M. i RO: Latura subiectiv reprezint atitudinea psihic a fptuitorului, referitor la fapta comis i urmrile acestei fapte. Elementul determinant al laturii subiective este vinov ia, care reprezint atitudinea celui care a comis fapta, referitor la fapta svârit i consecin ele ei. Gradul de vinova ie (inten ie sau culp) poate afecta gravitatea contraven iei, dar nu i existen a acesteia. În orice fapt uman apar un ir de aspecte obiective i subiective. Actul de comportare exterioar este rezultatul anumitei activit i psihice. Orice ac iune a persoanei se afl sub controlul contiin ei i voin ei. Contiin a i comportarea persoanei este determinat de condi ii obiective. În limita dependen ei generale fa de mediul înconjurtor, persoana ia o decizie în mod contient. Libera voin este expresia principal a activit ii vitale a persoanei. Aceasta înseamn posibilitatea de a alege din mai multe variante o comportare corespunztoare scopului urmrit, precum i alegerea mijloacelor de realizare. Svârirea faptei ilicite în mod contient este o dovad c persoana ac ioneaz în spiritul unor convingeri sau impulsuri negative. Atitudinea psihic a persoanei în procesul svâririi contraven iei formeaz latura subiectiv. Aceasta prezint un proces unic incluzând motivele, emo iile, contiin a i voin a [18, p. 156]. Principala trstur a laturii subiective este vinov ia sau culpa, adic atitudinea psihic fa de fapta comis. Culpabilitatea nu este ceva exterior fa de contraven ie, ci o însuire

intrinsec i o trstur esen iala, o condi ie obligatorie de aplicare a rspunderii contraven ionale. Culpa contravenientului înseamn atitudinea negativ fa de interesele societ ii i ale persoanei concrete [18, p. 157]. Toate normele de drept ce reglementeaz comportarea cet enilor i sanc ioneaz comportarea ilicit sunt de regul date larg publicit ii prin intermediul mass-media. Momentul relativ ce caracterizeaz direc ia voin ei subiectului este definit de legiuitor ca fiind dorin a sau admiterea contient. Când se vorbete de dorin , se are în vedere tendin a spre un anumit scop, voin a fiind îndreptat spre atingerea rezultatului scontat. Admiterea contient înseamn o trire activ concretizat într-o atitudine volitiv, pozitiv fa de consecin ele duntoare ale faptei. Scopul este forma imaginar a rezultatului spre care tinde vinovatul, reprezentrile lui cu privire la acele urmri dorite care ar trebui s apar în urma svâririi contraven iei. În psihicul persoanei, în timpul pregtirii i svâririi contraven iei un rol important îl ocup emo iile, diferite impulsuri i retriri. Aceste elemente nu sunt incluse ca elemente ale con inutului contraven iei, dar i ele influen eaz starea psihic a contravenientului, iar în unele cazuri au însemntate juridic ca circumstan e atenuante sau agravante [18, p. 158]. Toate aceste elemente i trsturi caracteristice în ansamblu, formeaz componen a de contraven ie care determin esen a i con inutul acestei fapte ilicite. Nici unul dintre autorii men iona i i nici una dintre normele ce reglementeaz atragerea rspunderii contraven ionale, nu prevd posibilitatea instituirii unei proceduri de sanc ionare contraven ional a func ionarilor publici din cadrul aparatului administrativ prin aplicarea de contraven ii de ctre aparatul de control al organului din institu ie. Apreciem ca sanc ionarea contraven ional a func ionarului public s revin conductorului institu iei, desemnat politic. Sanc ionarea contraven ional a func ionarului public constituie mijlocul de eliminare a implicrii factorului politic în verdictul comisiei de disciplin. Astfel, verdictul comisiei de disciplin se va putea contesta pe calea c.adm., iar sanc iunea contraven ional se va putea contesta pe calea dreptului comun. 3.3. Autorit ile competente s solu ioneze cazurile contraven ionale În RO, O.G. nr.2/2001 [68] privind regimul juridic al contraven iilor, prevede c instan a de judecat, procurorul i agentul constatator sunt autorit ile competente s solu ioneze cazurile contraven ionale. Astfel, se prevede c contraven ia se constat printr-un proces-verbal încheiat

de persoanele anume prevzute în actul normativ care stabilete i sanc ioneaz contraven ia, denumite în mod generic agen i constatatori. În func ie de actul normativ care stabilete i sanc ioneaz contraven ia, agen i constatatori pot fi: primarii; ofi erii i subofi erii din cadrul Ministerului de Interne, special abilita i; persoanele împuternicite în acest scop de minitri i de al i conductori ai autorit ilor administra iei publice centrale, de prefec i, preedin i ai consiliilor jude ene, primari, de primarul general al Municipiului Bucureti, precum i de alte persoane prevzute în legi speciale. Spre deosebire de ceilal i agen i constatatori, ofi erii i subofi erii din cadrul Ministerului de Interne constat contraven ii privind: aprarea ordinii publice; circula ia pe drumurile publice; regulile generale de comer ; vânzarea, circula ia i transportul produselor alimentare i nealimentare, igrilor i buturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotrâre a Guvernului [68, art. 15]. În cazul în care agentul constatator consider c fapta care a fost svârit constituie infrac iune, sesizeaz organul de urmrire penal competent. Procesul-verbal de constatare a contraven iei i de aplicare a sanc iunii poate fi contestat la jud. în a crei circumscrip ie a fost svârit contraven ia, în termen de 15 zile de la data înmânrii sau comunicrii acestuia. Plângerile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare i sanc ionare a contraven iilor se solu ioneaz cu precdere, astfel c jud. va fixa termenul de judecat în maxim 30 de zile i va dispune citarea contravenientului sau, dup caz, a persoanei care a fcut plângerea, a organului care a aplicat sanc iunea, a martorilor indica i în procesul-verbal sau în plângere, precum i a oricror alte persoane în msur s contribuie la rezolvarea temeinic a cauzei [68, art. 33-35]. Hotrârea judectoreasc prin care se solu ioneaz plângerea poate fi atacat cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la sec ia c.adm. a trib., recursul suspendând executarea hotrârii instan ei de fond. În ceea ce privete C.contrav. din R.M. [36], în acesta nu este reglementat modalitatea de recunoatere a persoanei contraveniente, drept victim, în condi iile în care contraven ia aplicat se desfiin eaz ca netemeinic i nefondat în procedura de judecat. Constatri: În R.M.:1.) C.contrav. din R.M. [36] contravine art.21 din Constitu ie, referitor la prezum ia nevinov iei. 2.) În C.contrav. din R.M. [36] privind regimul juridic al contraven iilor, nu este reglementat modalitatea recunoaterii persoanei contraveniente, drept victim, în situa ia de desfiin are a contraven iei pe calea procedurii de judecat.

3.) C.contrav. din R.M. [36] nu prevede cine este incompatibil cu calitatea de martor asistent în cadrul procedurii aplicrii sanc iunii contraven ionale. Apreciem c trebuie introdus prevederea c martorii asisten i nu pot fi colaboratori ai organului constatator. În RO: 1.) O.G.2/2001 [68] nu cuprinde referiri cu privire la prezum ia de nevinov ie a contravenientului; 2.) În legisla ia privind contraven iile din RO, nu este reglementat modalitatea recunoaterii persoanei contraveniente, drept victim în situa ia de desfiin are a contraven iei pe calea procedurii de judecat. Apreciem c, in ceea ce priveste constatarea contraven iilor, trebuie prevzut o egalitate de tratament în ceea ce privete respectarea principiului constitu ional de egalitate în drepturi a persoanelor fizice i persoanelor juridice de drept privat, cu institu iile publice. Recomandri: 1.) Trebuie prevzut modalitatea de sanc ionare administrativ i patrimonial a agen ilor constatatori, a institu iilor de control în solidar cu agen ii constatatori care se fac vinova i de nerespectarea legalit ii în materia aplicrii sanc iunilor contraven ionale. Mai exact, agentul constatator care d o amend netemeinic i nefondat, s suporte consecin ele rspunderii administrative i patrimoniale fa de subiectul pasiv al contraven iei. C. contrav. din R.M. [36] cuprinde sanc iuni contraven ionale pentru neîndeplinirea obliga iilor contractuale. Aceast sanc iune înfrânge prevederile CEDO cu privire la libertatea serviciilor, motiv pentru care apreciem c, pe calea verificrii pe cauz de neconstitu ionalitate a acestor sanc iuni, acestea vor fi declarate neconstitu ionale. Astfel, o persoan care nu are bani pentru a achita factura pentru agentul termic nelivrat, potrivit C. contrav. din R.M. [36], urmeaz s mai suporte înc o sarcin financiar, de a achita o amend pentru întârzierea la plat. În caz contrar, risc s fie arestat administrativ pe un termen de pân la 30 de zile. În aceast cauz se încalc principiul de baz al contraven iei i anume c fapta trebuie s fie svârit cu vinov ie. ,,Administrarea în domeniul combaterii contraven ionalit ii este una din sarcinile prioritare ale statului. Procedura contraven ional, la rândul su, poate fi considerat ca fiind una din formele concrete de realizare a acestei administrri. Subiectul administrrii în domeniul combaterii contraven ionalit ii este reprezentantul statului. Deci, una din pr ile obligatorii ale fiecrui raport procesual - contraven ional este reprezentantul statului, împuternicit s constate i s solu ioneze cazul. Raporturile procesuale în urma comiterii unei fapte contraven ionale apar între reprezentantul statului pe de o parte i fptuitorul, partea vtmat, al i participan i la

procedur, pe de alt parte" [21, p.207]. Este adevrat, ,,cazurile contraven ionale sunt solu ionate printr-o activitate desfurat de anumite organe împuternicite" [19, p.189] prin lege. C.contrav. al R.M. [36, art.393] prevede c instan a de judecat, procurorul, comisia administrativ i agentul constatator reprezint autorit ile competente s solu ioneze cazurile contraven ionale. Conform C.contrav. al R.M. [36, art.394], justi ia în cauzele contraven ionale se înfptuiete de ctre instan a de judecat conform competen ei date prin C.contrav. al R.M. Cauza contraven ional se judec în complet format dintr-un singur judector care se pronun asupra fondului cauzei prin decizie, iar în recurs cauza se judec în complet format din 3 judectori, care se pronun prin decizie. Judecarea cauzei în edin judiciar va fi argumentat i efectuat cu respectarea tuturor regulilor de procedur judiciar. Cauza contraven ional se judec în edin public sau în edin închis, dup caz. Astfel, instan a judec toate cazurile cu privire la contraven ii, cu excep ia celor atribuite de prezentul cod competen ei unor alte organe, contesta iile împotriva hotrârilor autorit ilor competente s solu ioneze cauzele contraven ionale i contesta iile împotriva hotrârilor procurorului. Instan a de judecat este competent s aplice msuri de siguran i amend judiciar. În C.contrav. se prevede doar competen a material a instan ei de judecat, îns nu este prevzut i competen a teritorial, în acest caz aplicându-se prevederile C.proc.civ. În viziunea profesorului Victor Gu uleac, instan ele de judecat ocup un loc deosebit în sistemul organelor împuternicite s examineze cazurile contraven ionale, în procedura contraven ional în general, examinând contraven iile care au un pericol social sporit i aplicând cele mai aspre sanc iuni contraven ionale [21, p.234-235]. Instan ei de judecat îi sunt atribuite prin lege, anumite competen e exclusive, pe care nu le de ine alt autoritate. Conform C.contrav. [36, art.395(1)], instan a judec toate cazurile cu privire la contraven ii, cu excep ia celor atribuite de cod competen ei unor alte organe, precum i: ,,a) cauzele contraven ionale în privin a minorilor, care constituie o categorie aparte de contravenien i ce trebuie proteja i în mod prioritar prin lege. b) cauzele contraven ionale prevzute la art. 61, 63-66, 316-318, 320 i 336 ale C. contrav. Aceste dispozi ii din partea special a dreptului contraven ional material se refer cu precdere la drepturile constitu ionale ale minorilor sau la situa iile în care se atenteaz la activitatea unor autorit i publice. c) cauzele contraven ionale în care agentul constatator sau procurorul propun aplicarea unei sanc iuni dintre cele care urmeaz: privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a de ine anumite func ii, privarea de dreptul special, munca

neremunerat în folosul comunit ii i arestul contraven ional. Acestea reprezint sanc iuni contraven ionale severe, aplicarea lor fiind posibil doar dup o analiz minu ioas a circumstan elor cazului contraven ional, a personalit ii contravenientului, dar i a pr ii vtmate." [36, art. 316-318, 320]. În ceea ce privete competen a procurorului, ca participant la procesul contraven ional, dar i ca autoritate competent s solu ioneze cazurile contraven ionale, C. contrav. enumer contraven iile pe care acesta este abilitat s le examineze, printre ele fiind contraven ii ce atenteaz la drepturile constitu ionale ale minorului, la modul de administrare, precum i contraven ii ce afecteaz activitatea unor autorit i publice [36, art. 396]. Pe lâng acestea, procurorul examineaz orice alte contraven ii pe care le depisteaz în exerci iul func iunii. În cazul refuzului începerii urmririi penale sau a încetrii urmririi penale din cauz c fapta constituie o contraven ie, precum i în cazul eliberrii de rspundere penal a persoanei cu tragerea la rspundere contraven ional, procurorul dispune începerea procesului contraven ional i examineaz cauza în limitele competen ei sale sau expediaz materialele acumulate, conform competen ei, altor organe pentru examinare. Prin ordonan motivat, procurorul poate aplica orice sanc iune contraven ional, cu excep ia sanc iunii a crei aplicare este de competen a instan ei de judecat. Se observ, comparativ cu anteriorul Cod, cu privire la contraven iile administrative din 1985, c rolul procurorului în procesul contraven ional este mult mai activ, prin lege acordândui-se drepturi procesuale specifice, respectiv s porneasc procesul contraven ional, s aplice în cazurile prevzute de lege sanc iunea contraven ional, s solicite aplicarea de ctre instan a de judecat a unei sanc iuni contraven ionale, s participe la examinarea cauzei în instan a de judecat atunci când procesul contraven ional a fost pornit de el, s verifice legalitatea ac iunilor agentului constatator, precum i s atace decizia agentului constatator sau a instan ei de judecat [36, art. 386]. Conform Legii nr.294/2008 cu privire la Procuratur [50, art. 155], procuratura este o institu ie autonom în cadrul autorit ii judectoreti care, în limitele atribu iilor i competen ei, apr interesele generale ale societ ii, ordinea de drept, drepturile i libert ile cet enilor, conduce i exercit urmrirea penal, reprezint învinuirea în instan ele de judecat, în condi iile legii. Printre atribu iile Procuraturii se numr i participarea la judecarea cauzelor contraven ionale în care procedura a fost intentat de ea [50, art. 1 i 5]. Procurorul este persoana cu func ie de rspundere prin intermediul creia Procuratura îi exercit atribu iile, în mod autonom, impar ial, supunându-se numai legii [50, art. 4 i art. 33 (1)]. Statutul procurorului, dup natura i principiile care guverneaz activitatea acestuia, se apropie de cel al judectorului,

fapt care sporete încrederea societ ii în eficien a activit ii acestei institu ii, deci i rolul procurorului în solu ionarea cazurilor contraven ionale. Dup o analiz comparativ a normelor contraven ionale care reglementeaz competen a instan ei de judecat i cea a procurorului, profesorul Victor Gu uleac constat existen a unor neconcordan e, motiv pentru care opteaz pentru revizuirea competen ei procurorului. Conform acestuia, ,,exist un conflict de lege între dou norme juridice: potrivit prevederilor art. 396 din C. contrav., solu ionarea cauzelor contraven ionale prevzute în art. 320 i art. 336 din C. contrav. ine de competen a procurorului; iar potrivit prevederilor art. 395 din C. contrav. aceast ac iune procesual ine de competen a instan ei de judecat. În al doilea rând, solu ionarea cauzelor contraven ionale prevzute în art. 312 (Abuzul de putere sau abuzul de serviciu) i art. 313 (Excesul de putere sau depirea atribu iilor de serviciu) din C. contrav. în nici un caz nu poate s constituie competen a procurorului, deoarece sanc iunea la ambele articole are urmtorul con inut: se sanc ioneaz cu amend de la 50 la 150 unit i conven ionale cu privarea de dreptul de a de ine o anumit func ie sau de dreptul de a desfura o anumit activitatea pe un termen de la 3 luni la un an. Înseamn c organul (persoana cu func ie de rspundere) care va aplica aceast sanc iune nu are alternativ. Pe lâng amend, ca sanc iune principal, trebuie s fie aplicat i una dintre sanc iunile complementare: fie privarea de dreptul de a de ine o anumit func ie, fie privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Îns, Lg. Contraven ional (art. 395, alin. (1), pct. 1, lit. c)) prevede c aplicarea sanc iunii privative de dreptul de a desfura o anumit activitatea sau de dreptul de a de ine anumite func ii constituie, competen a exclusiv a instan ei de judecat" [21, p. 235-236]. Comisia administrativ reprezint o alt autoritate competent s solu ioneze cazurile contraven ionale. Conform dispozi iilor C. contrav. [36, art. 397], comisia administrativ de pe lâng autoritatea public local executiv se formeaz de ctre consiliul local (stesc, comunal, orenesc, municipal) i este compus din preedinte, vicepreedinte, un secretar responsabil i 4-7 membri. Obliga iile preedintelui, vicepreedintelui i secretarului responsabil se stabilesc prin regulament. În ceea ce privete competen a comisiilor administrative, C. contrav. [36, art. 398 (1)] prevede ca, comisia administrativ examineaz contraven iile prevzute la art. 62, 75, 76, 92, 108, 161-168, 170-175, 180, 181 i 227 din cod. Conform C. contrav. [36, art. 398 (2) i (3)], edin a comisiei administrative este deliberativ dac la ea este prezent simpla majoritate a membrilor ei, iar deciziile comisiei administrative se adopt cu majoritatea simpl de voturi a membrilor comisiei prezen i la edin . Procesul-verbal cu privire la contraven ia comis,

întocmit de ctre colaboratorul organului afacerilor interne sau de ctre persoana cu func ii de rspundere a ministerului, departamentului, inspectoratului i altei institu ii de stat autorizate pentru aceasta, reprezint temeiul de drept pentru examinarea cazului de ctre comisia administrativ. Examinarea cazurilor se face în edin public, în prezen a contravenientului cu cel pu in trei zile înainte de edin . Neprezentarea contravenientului, care a fost întiin at la timp despre ziua edin ei, nu împiedic examinarea cazului. Comisia administrativ, pe baza examinrii cazului cu privire la contraven ia comis, adopt o decizie cu privire la aplicarea fa de contravenient a unor msuri de influen administrativ sau cu privire la clasarea dosarului din lipsa temeiului de a aplica msuri de influen în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contraven iile administrative (Regulamentul comisiilor administrative a fost adoptat în 1994 i face trimitere la Codul cu privire la contraven iile administrative din 1985). În determinarea sanc iunii contraven ionale, comisia trebuie s in seama de caracterul contraven iei comise, de persoana contravenientului, de situa ia lui material, precum i de alte împrejurri. Decizia comisiei administrative asupra cazului contraven ional poate fi atacat în termen de 10 zile de la pronun area deciziei, la instan a judectoreasc a contravenientului. Plângerea se depune la comisia administrativ care a pronun at decizia, urmând ca în termen de trei zile, aceasta s fie transmis instan ei judectoreti competente. O alt autoritate competent s solu ioneze cazurile contraven ionale, este agentul constatator, definit în art.385 al C. contrav., ca fiind reprezentantul autorit ii publice care solu ioneaz, în limitele competen ei sale, cauza contraven ional în modul prevzut de prezentul cod. Conform lui Iulian Poenaru, ,,agentul constatator trebuie aprat, în îndeplinirea atribu iilor sale, prin orice mijloace sociale, inclusiv juridice, stabilindu-se pozi ia sa posibil de subiect pasiv al infrac iunii de ultraj (de concretizat dac este infrac iune sau contraven ie). Cu cât protejarea lui de orice ingerin e sau manifestri abuzive ori reprobabile ar fi mai concret i consacrat juridic, cu atât efectul activit ii sale în mediul social i, în principiu, chiar al simplei lui prezen e trebuie s fie mai substan ial, benefic grupului social i rela iilor interumane în cadrul acestuia"[74, p. 72]. Numrul agen ilor constatatori este destul de mare, din cauza rela iilor i valorilor sociale variate la care se atenteaz, eventual, prin svârirea contraven iilor. ,,Fa de aria larg i domeniile noi în care legiuitorul a resim it nevoia de a asigura o bun i normal desfurare a rela iilor sociale prin stabilirea i sanc ionarea faptelor contraven ionale, actele normative contraven ionale au reglementat o competen specializat a organelor de specialitate, organizate în corpuri de control (organe sau structuri organizatorice) la nivel central

i local, în cele mai diverse domenii i sectoare de activitate: financiar, sanitar, protec ia muncii, prevenirea i stingerea incendiilor, comer , etc." [75, p. 61]. C. contrav. [36, art. 400-423] prevede autorit ile care au competen în constatarea cazurilor contraven ionale i, dup caz, în aplicarea sanc iunilor contraven ionale. Aceste autorit i sunt: Organele afacerilor interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corup iei, Organele de control financiar i fiscal ale Ministerului Finan elor, Serviciul Vamal, Organele pentru protec ia mediului i Agen ia pentru silvicultur ,,Moidsilva", Organele supravegherii sanitar-epidemiologice de stat, Organele de specialitate în domeniul transporturilor, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pie ei, Metrologie i Protec ia Consumatorilor, Inspec ia Muncii, Agen ia Na ional pentru Reglementare în Comunica ii Electronice i Tehnologia Informa iei, Agen ia Na ional pentru Reglementare în Energetic, Casa Na ional de Asigurri Sociale, Compania Na ional de Asigurri în Medicin, Organele supravegherii de stat în domeniul agricol i sanitar - veterinar, Ministerul Aprrii, Inspec ia de Stat în Construc ii, Serviciile publice de gospodrie comunal, Agen ia Rezerve Materiale, Achizi ii Publice i Ajutoare Umanitare, Biroul Na ional de Statistic, Serviciul de Stat de Arhiv, Departamentul de Executare, Agen ia Medicamentului i Serviciul Grniceri [36, p. 401-423]. ,,Institu iile specializate ale statului, organele de control ale ministerelor i ale altor institu ii centrale, precum i alte organisme de supraveghere a ordinii i linitii publice, fiecare competent într-un anumit domeniu de activitate, vor putea s îndeplineasc rolul social i profesional al agentului constatator al contraven iei. Ideea cuprinde în sine i aprecierea c un agent constatator nu ar putea de ine o competen general privind constatarea oricror contraven ii" [74, p.74]. Cauza contraven ional se solu ioneaz de agentul constatator în a crui raz teritorial a fost svârit contraven ia. Spre deosebire de instan a de judecat i procuror, agentul constatator este uneori în drept doar s constate cazul contraven ional, iar procesul-verbal cu privire la contraven ie s-1 transmit altor autorit i pentru examinare i aplicare a sanc iunii contraven ionale, iar alteori ­ s constate comiterea contraven iei i s aplice sanc iunea contraven ional corespunztoare, conform competen ei i doar în exerci iul func iunii, agentul constatator dobândind i statut de agent sanc ionator. Conform acestor reglementri, ,,agentul constatator nu este, în acelai timp, i organul care trebuie s aplice sanc iunea i, cu atât mai mult, cel cruia trebuie ca amenda s-i fie achitat. Pentru stabilirea unor coordonate cât mai exacte, coerente i eficiente ale politicii contraven ionale, aplicarea sanc iunilor trebuie s revin instan ei judectoreti i numai în mod

excep ional organului ierarhic superior agentului constatator, care, cel pu in în domeniul su de activitate, se presupune c are viziunea de ansamblu a fenomenului contraven ional. Un asemenea organ ar avea posibilitatea s asigure, într-o prim faz jurisdic ional, legalitatea actului de constatare a contraven iei, putându-1 confirma, modifica sau infirma i aplicând, când este cazul, sanc iunea corespunztoare" [74, p. 77]. Savantul Iulian Poenaru vorbete despre necesitatea ca agentul constatator s îndeplineasc anumite condi ii obligatorii, cum ar fi cea de moralitate i cea de profesionalism. ,,Condi ia unei moralit i mai presus de orice îndoial trebuie s legitimeze aptitudinea agentului constatator de a interveni, potrivit legii, în via a i modul de manifestare ale persoanei fizice, ale simplului cet ean. În ce privete condi ia profesionalismului, trebuie acceptat ideea c aceasta trebuie s impun agentului constatator cerin a ca interven ia s se fac motivat i numai în cazurile i condi iile prevzute de lege. Acestei condi ii i se subsumeaz necesitatea ca agen ii constatatori s de in studii corespunztoare i experien profesional necesar pentru îndeplinirea, în bune condi ii, a îndatoririlor de serviciu. Condi iile privind moralitatea i profesionalismul agentului constatator trebuie s asigure func iei acestuia un caracter netranzac ionabil i ferit de orice atingere a prestigiului pe care-1 implic. Într-o asemenea profesie, care reclam îndeplinirea sarcinilor cu pasiune, nu cu patim, este nevoie de oameni integri i, prin urmare, neinfluen abili. Pentru ob inerea unor rezultate maxime, asemenea oameni nu trebuie s aib un statut special sau avantaje de orice fel, în afara celor anume decurgând din pozi ia lor oficial. De aceea, nu pot fi decât bizare, pentru a folosi un termen oarecum inofensiv, acele dispozi ii legale care prevd c o parte a sumelor pltite ca amenzi contraven ionale vor servi la premierea agen ilor constatatori. Având aproape caracterul unui afront adus acestei profesii, asemenea dispozi ii legale par a avea ca subtext atât o incitare la aplicarea amenzilor contraven ionale, cât i o greit apreciere a moralit ii agen ilor constatatori, presupunându-se c nu i-ar onora îndatoririle profesionale decât ,,încuraja i" de perspectiva unor premii stabilite într-un anumit raport cu contravaloarea amenzilor aplicate i încasate. Dac într-un domeniu sau altul strategia combaterii contraven iilor ar avea ca dinamizator o astfel de atitudine profesional, nu exist nici o îndoial privind eecul luptei împotriva fenomenului contraven ional i promovarea, dimpotriv, a unei mentalit i privind posibila transgresare a legii, inclusiv a legii penale" [74, p. 77]

3.4. Sanc iunile contraven ionale aplicate persoanelor fizice i celor juridice Referitor la Republica Moldova, se disting doua tipuri de sanctiuni: sanctiuni principale si sanctiuni complementare. 1. Sanc iunea contraven ional este o msur de constrângere statal i un mijloc de corectare i reeducare care se aplic persoanei care a svârit o contraven ie. Sanc iunile contraven ionale aplicabile persoanei fizice sunt: a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate i privarea de dreptul de a de ine anumite func ii; d) aplicarea punctelor de penalizare i privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a de ine arm i de portarm; e) munca neremunerat în folosul comunit ii; f) arestul contraven ional; g) expulzarea. 2. Sanc iunile complementare care pot fi aplicate sunt privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a de ine anumite func ii i aplicarea punctelor de penalizare. Minorii pot fi sanc iona i complementar doar cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Sanc iunile contraven ionale aplicabile persoanei juridice sunt amenda i privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, aceasta din urm putând fi aplicat i ca sanc iune complementar. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate const în stabilirea interdic iei de a încheia anumite tranzac ii, de a emite ac iuni sau alte titluri de valoare, de a primi subven ii, înlesniri i alte avantaje de la stat sau de a desfura alte activit i. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate poate fi limitat la un anumit punct de lucru al unit ii administrativ-teritoriale sau la o anumit perioad a anului i se stabilete pentru un termen de la 3 luni la un an. Din punct de vedere normativ-legislativ, caracateristicile sanc iunilor contraven ionale sunt elucidate astfel: a) Avertismentul const în aten ionarea contravenientului cu privire la pericolul faptei svârite i în recomandarea de a respecta pe viitor dispozi iile legale. Avertismentul se aplic în scris, de ctre agentul constatator, fr remiterea cauzei contraven ionale la instan a de judecat. b) Amenda este o sanc iune pecuniar i se stabilete în unit i conven ionale, a cror valoare este egal cu 20 de lei. Amenda se aplic persoanelor fizice de la una la 150 de unit i conven ionale, iar persoanelor cu func ie de rspundere i persoanelor juridice ­ de la 10 la 500 de unit i conven ionale [36, art. 34]. Contravenientul este în drept s achite jumtate din amenda stabilit dac o pltete în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei, caz în care se consider c sanc iunea amenzii este executat integral. Dac persoana fizic nu a pltit amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei, instan a de judecat o poate înlocui, dup caz, cu

amend la valoare dubl, privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 6 luni la un an, munc neremunerat în folosul comunit ii, calculându-se o or de munc pentru o unitate conven ionala, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore, i arest contraven ional, calculându-se o zi de arest pentru 2 unit i conven ionale, durata arestului fiind de cel mult 30 de zile. c) Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const în interzicerea temporar a persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special. Sanc iunea privrii de dreptul de a desfura o anumit activitate poate fi aplicat în cazul în care activitatea a fost folosit la svârirea contraven iei sau în cazul în care contraven ia reprezint o înclcare a regulilor de desfurare a acestei activit i. d) Aplicarea punctelor de penalizare i privarea de dreptul special. În cazurile i în mrimea prevzute de sanc iunea normei contraven ionale din capitolul XIII al C.contrav. al R.M. [36], conductorului de vehicul declarat vinovat de svârirea contraven iei, odat cu aplicarea sanc iunii principale, i se aplic un numr de puncte de penalizare ca sanc iune complementar. Dac aplicarea acestei sanc iuni condi ioneaz acumularea a 15 puncte de penalizare, agentul constatator remite cauza contraven ional spre examinare la instan a de judecat competent care, odat cu sanc iunea principal i cu aplicarea punctelor de penalizare, aplic privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an ca sanc iune complementar. Punctele de penalizare se anuleaz la expirarea termenului de 6 luni de la data constatrii contraven iei pentru care au fost aplicate sau de la data privrii, prin hotrâre judectoreasc, de dreptul de a conduce vehicule. Modul de eviden a punctelor de penalizare i modul de asigurare a accesului titularului de permis de conducere la informa ia despre punctele de penalizare se stabilesc de Guvern. La expirarea termenului de privare de dreptul de a conduce vehicule, persoana este repus în acest drept. e) Munca neremunerat în folosul comunit ii, care const în antrenarea contravenientului persoan fizic, în afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administra iei publice locale. Munca neremunerat în folosul comunit ii se stabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore i se execut în 2-4 ore pe zi, aceast msur putând fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea sanc iune. Munca neremunerat în folosul comunit ii se presteaz în cel mult 6 luni, timp care curge de la data rmânerii definitive a hotrârii judectoreti. f) Arestul contraven ional este o sanc iune contraven ional excep ional care const în privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrâre judectoreasc i care se execut în

condi iile prevzute de Codul de executare. Arestul contraven ional se aplic, de regul, pentru svârirea unei fapte care amenin sau pune în pericol real sntatea ori integritatea corporal a persoanei. Arestul contraven ional poate fi aplicat i în cazul neexecutrii inten ionate a unei alte sanc iuni contraven ionale. Durata arestului contraven ional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului de contraven ii sau al cumulului de hotrâri de sanc ionare, pentru care, conform legii, se prevede în calitate de sanc iune arestul contraven ional, instan a de judecat poate aplica aceast sanc iune pe un termen de pân la 30 de zile. Durata re inerii contraven ionale se include în durata arestului contraven ional. Arestul contraven ional nu poate fi aplicat persoanelor declarate invalizi de gradul I i de gradul II, militarilor în termen, militarilor i efectivului atestat al organelor afacerilor interne, angaja i în baz de contract, femeilor gravide, femeilor care au copii cu vârsta de pân la 8 ani, persoanei care este unicul între intor al copilului cu vârsta de pân la 16 ani i nici persoanelor care au împlinit vârsta general de pensionare. g) Expulzarea este o msur de îndeprtare silit de pe teritoriul R.M. a cet enilor strini i apatrizilor care au înclcat regulile de edere, putând fi aplicat i ca sanc iune complementar în cazul comiterii unor contraven ii. Expulzarea are drept scop înlturarea unei stri de pericol i prevenirea svâririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. În privin a cet enilor strini i apatrizilor care nu pot fi expulza i imediat, instan a de judecat poate dispune luarea în custodie public, cu plasarea pe un termen de cel mult 6 luni în Centrul de Plasament Temporar al Strinilor. Referitor la România: Regimul juridic al contraven iilor este reglementat de O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contraven iilor [68], care se împart în sanc iuni contraven ionale principale i sanc iuni contraven ionale complementare. 1) Din punct de vedere normativ-legislativ, sanc iunile contraven ionale principale sunt elucidate astfel: a) Avertismentul, care const în aten ionarea verbal sau scris a contravenientului asupra pericolului social al faptei svârite, înso it de recomandarea de a respecta dispozi iile legale, conform O.G. nr.2/2001 [68, art. 7, l]. Avertismentul este o sanc iune moral, care se realizeaz prin mustrarea, dojenirea fapuitorului i îndrumarea de a nu mai comite pe viitor asemenea fapte, deoarece exist riscul s primeasc sanc iuni mult mai aspre. Dei avertismentul se deosebete de sanc iunile pecuniare i cele privative de libertate, prin aceea c ac ioneaz exclusiv asupra contiin ei celui vinovat de svârirea faptei ilicite, el nu apar ine numai sferei rspunderii morale, ci are i o natur juridic, atât pentru faptul c este prevzut de lege, cât i pentru faptul c poate constitui un antecedent în cazul în care persoana respectiv va svâri o nou fapt ilicit, care va fi luat în considerare la stabilirea sanc iunii

pecuniare [76, p.52]. Avertismentul se aplic în cazul unor fapte de mic gravitate i doar în situa ia în care se apreciaz c fptuitorul, chiar dac nu primete o sanc iune mai aspr, nu va mai svâri alte contraven ii. Avertismentul se poate aplica chiar i atunci când actul normativ prin care a fost stabilit acea contraven ie nu prevede o asemenea sanc iune, lsându-se la aprecierea celui ce constat contraven ia aplicarea acestei sanc iuni. b) Amenda contraven ional este cea mai întâlnit sanc iune contraven ional i const în plata unei sume de bani care variaz în func ie de natura i gravitatea faptei. Amenda contraven ional se distinge de amenda penal, care se aplic pentru comiterea unor fapte care prezint un pericol social mai ridicat, respectiv pentru infrac iuni. În general, în actele normative este prevzut o limit minim i una maxim pentru fiecare contraven ie în parte, pentru ca sanc iunea s poat fi individualizat i amenda s poat fi aplicat în func ie de împrejurrile concrete în care a fost svârit contraven ia. Amenda contraven ional are caracter administrativ. O.G. nr.2/2001 [68, art. 8] modificat, prevede c limita minim a amenzii contraven ionale este de 25 lei, iar limita maxim nu poate depi 100.000 lei; în cazul contraven iilor stabilite prin lege i ordonan , 50.000 lei; în cazul contraven iilor stabilite prin hotrâri ale Guvernului, 5.000 lei; în cazul contraven iilor stabilite prin hotrâri ale consiliilor jude ene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucureti, 2500 lei. La aplicarea amenzii contraven ionale, agentul constatator va ine seama de limita minim i limita maxim prevzut de actul normativ prin care se stabilete acea contraven ie, de frecven a acelei contraven ii în zona respectiv, mergându-se spre limita maxim dac frecven a este mare, în func ie de gravitatea faptei, de împrejurrile în care a fost svârit, de situa ia material a contravenientului, de veniturile i obliga iile de între inere care îi revin. În situa ia în care o persoan a svârit mai multe contraven ii, sanc iunea se aplic pentru fiecare contraven ie în parte, iar în situa ia în care exist mai mul i contravenien i, sanc iunea se aplic fiecruia separat. Contravenientul poate s achite, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia, jumtate din minimul amenzii prevzute în actul normativ, agentul constatator fcând men iune despre aceast posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contraven iilor aceast posibilitate trebuie men ionat în mod expres. Termenele stabilite pe ore încep s curg de la miezul nop ii zilei urmtoare, iar termenul care se sfârete într-o zi de srbtoare legal sau când serviciul este suspendat se v prelungi pân la sfâritul primei zile de lucru urmtoare. În cazul în care termenul de 48 de ore nu este respectat, contravenientul va plti amenda integral, iar dac a pltit totui jumtate din minim, dup expirarea termenului, va plti i cealalt jumtate din amend.

c) Prestarea unei activit i în folosul comunit ii este reglementat prin O.G. nr.2/2001 [68, art .9] i O.G nr.55/2002 [77], potrivit crora prestarea unei activit i în folosul comunit ii poate fi stabilit numai prin lege i alternativ cu amenda. În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rmânerea definitiv a sanc iunii i nu exist posibilitatea executrii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instan a de judecat pe a crei raz teritorial s-a svârit contraven ia, în vederea înlocuirii amenzii cu sanc iunea obligrii contravenientului la prestarea unei activit i în folosul comunit ii, inânduse seama de partea din amend care a fost achitat. La primul termen de judecat, instan a, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, în vederea achitrii integrale a amenzii. Sanc iunea poate fi aplicat numai de instan a de judecat, dac exist consim mântul contravenientului. Minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi sanc ionat cu prestarea unei activit i în folosul comunit ii. Prestarea unei activit i în folosul comunit ii se poate desfura în domeniul serviciilor publice pentru între inerea locurilor de agrement, pentru între inerea parcurilor i drumurilor, pentru prestarea cur eniei i igienizarea localit ilor, precum i în domeniul cminelor pentru copii i btrâni, orfelinatelor, creelor, grdini elor, colilor, spitalelor i a altor aezminte social culturale. O.G. nr.55/2002 [77, art.17, alin.4] interzice în mod expres prestarea de activit i în subteran, în mine, în metrou ori în alte asemenea locuri cu grad ridicat de risc. Prestarea unei activit i în folosul comunit ii se stabilete de ctre instan a de judecat pe o durat cuprins între 50 de ore i 300 de ore. În cazul minorilor care la data svâririi faptei au împlinit vârsta de 16 ani, activitatea se presteaz pe o durat cuprins între 25 i 150 de ore. Asigurarea executrii sanc iunii se va realiza de primarul localit ii în care contravenientul îi are domiciliul sau reedin a, inând seam de aptitudinile sale fizice i psihice, precum i de nivelul pregtirii profesionale. Sanc iunea se execut dup programul de munc ori, dup caz, programul colar al contravenientului, pe o durat cuprins între 50 de ore i 300 de ore, de maximum 3 ore pe zi, iar în zilele nelucrtoare de 6 - 8 ore pe zi. 2) Din punct de vedere normativ-legislativ, sanc iunile contraven ionale complementare sunt elucidate astfel: a) Confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraven ii. Confiscarea este o sanc iune contraven ional complementar, ea constând în re inerea for at a unor bunuri, anume a celor care au servit la svârirea contraven iei, dac aceste bunuri apar in contravenientului. Aceast msur poate fi luat numai dac ea este prevzut expres în actul

normativ de stabilire i sanc ionare a contraven iei, în acest caz fiind o msur obligatorie i nu una facultativ. Potrivit O.G. nr.2/2001 [68, art.5, alin.3], sunt supuse confiscrii lucrurile care sunt destinate, folosite sau rezultate din contraven ii. Uneori confiscarea are un caracter temporar. Autovehiculele sau remorcile sta ionate neregulamentar pot fi blocate sau ridicate, transportate i depozitate în spa ii special amenajate stabilite de consiliile locale, pân la eliberarea acestora proprietarilor lor [78]. Confiscarea poate s fie i o sanc iune principal, de sine stttoare, cum este cazul bunurilor ascunse în coletele potale sosite pentru persoanele fizice i neînscrise în documentele de înso ire, precum i nedeclararea în vam a unor categorii de bunuri pentru care exist obliga ia declarrii, care se confisc [79]. Bunurile confiscate trec în patrimoniul statului fr plat. b) Suspendarea sau anularea actului prin care se desfoar o activitate. În unele acte normative este prevzut i sanc iunea suspendrii activit ii agentului economic în cazul svâririi anumitor contraven ii. Astfel, servirea buturilor alcoolice consumatorilor afla i în vdit stare de ebrietate, minorilor, precum i refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin organelor de poli ie în restabilirea ordinii publice, se poate sanc iona cu suspendarea activit ii localului public pe o perioad cuprins între 10 i 30 de zile [80, art.2 i 3]. Aceast sanc iune are un caracter complementar i se aplic împreun cu sanc iunea principal, amenda. De asemeni, agentul constatator poate s dispun sau nu suspendarea activit ii agentului economic. c) Închiderea unit ii. Potrivit O.G. nr.21/1992 [81], privind protec ia consumatorului, republicat cu completrile i modificrile ulterioare, odat cu aplicarea sanc iunii amenzii contraven ionale, agentul constatator poate dispune una dintre urmtoarele sanc iuni complementare: închiderea temporar a unit ii pe o durat de cel mult 6 luni; închiderea temporar a unit ii pe o durat de la 6 luni la 12 luni; închiderea definitiv; suspendarea sau retragerea definitiv, dup caz, a avizului, acordului sau autoriza iei de exercitare a unei activit i. Redeschiderea unit ii se va face numai dup restabilirea ordinii juridice privind desfurarea activit ii în acea unitate. d) Desfiin area lucrrilor i aducerea terenului în starea ini ial. Contraven iile la regimul autorizrii construc iilor sunt supuse regulilor generale stabilite prin O.G. nr.2/2001 [68, art.5, alin.3, lit.g], precum i regulilor specifice reglementate prin Lg. nr.50/1991 [82], cu completrile i modificrile ulterioare. De obicei, activit ile contraven ionale privesc executarea unor lucrri de construc ie fr autoriza ie sau înclcarea autoriza iei la efectuarea lucrrilor, men inerea lucrrilor, desfiin area construc iilor,

instala iilor, cum ar fi demolarea pere ilor interiori ai unui apartament i modificarea compartimentrii interioare sau amplasarea fr drept de garaje. Contravenientul aflat în aceste situa ii este obligat, pe lâng plata unei amenzi, s aduc lucrarea în starea ini ial. e) Blocarea contului bancar. Msura blocrii contului bancar semnific suspendarea i chiar încetarea activit ii agentului economic, întrucât msura blocrii contului are ca efect imposibilitatea desfaurii activit ii în viitor. În caz de abateri repetate privind regimul opera iunilor cu numerar, este obligatorie blocarea contului. Stabilirea i sanc ionarea contraven iilor se realizeaz prin hotrâri ale autorit ilor administra iei publice locale sau jude ene, în toate domeniile de activitate în care acestora li s-au stabilit atribu ii prin lege. Excep ie de la aceast regul fac cazurile în care în domeniile respective nu sunt stabilite contraven ii prin legi sau prin ordonan e i hotrâri ale Guvernului. În conformitate cu O.G. nr. 2/2001 [68, art.15], contraven ia este constatat printrun proces-verbal încheiat de persoanele prevzute în actul normativ care stabilete i sanc ioneaz contraven ia, i care sunt denumite agen i constatatori. În func ie de natura contraven iei care se constat, pot fi agen i constatatori primarul, ofi erii i subofi erii din cadrul Ministerului de Interne, special abilita i sau persoanele împuternicite în acest scop de minitri i de al i conductori ai autorit ilor administra iei publice centrale, de prefec i, de preedin i ai consiliilor jude ene, primari, de primarul general al Municipiului Bucureti, precum i de alte persoane prevzute în legi speciale. În momentul în care un agent constatator ia cunotin de svârirea unei contraven ii, va trebui s verifice dac este competent s constate i s sanc ioneze contraven ia comis. Procesul-verbal de constatare a contraven iei trebuie s cuprind sub sanc iunea nulit ii absolute, urmtoarele: - Data i locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea i institu ia din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupa ia i locul de munc ale contravenientului; - Descrierea faptei contraven ionale cu indicarea datei, orei i locului în care a fost svârit, precum i artarea tuturor împrejurrilor ce pot servi la aprecierea gravit ii faptei i la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; - Indicarea actului normativ prin care se stabilete i se sanc ioneaz contraven ia; - Posibilitatea achitrii în termen de 48 de ore a jumtate din minimul amenzii prevzute de actul normativ, dac acesta prevede o asemenea posibilitate. - Termenul de exercitare a cii de atac i organul la care se depune plângerea.

Agentul constatator are obliga ia ca, în momentul încheierii procesului verbal, s aduc la cunotin contravenientului dreptul de a face obiec iuni cu privire la con inutul procesului verbal încheiat. Aceste obiec iuni vor fi consemnate în procesul-verbal la rubrica ,,alte men iuni", sub sanc iunea nulit ii procesului-verbal. În cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde în mod obligatoriu i numele, prenumele i domiciliul prin ilor sau reprezentan ilor, dup caz ocrotitorilor legali ai acestuia. Dac contravenientul este persoan juridic, în procesul-verbal vor fi fcute men iuni cu privire la denumirea, sediul, numrul de înmatriculare în registrul comer ului i codul fiscal ale acesteia, precum i datele de identificare ale persoanei care o reprezint. Procesul-verbal trebuie s fie semnat pe fiecare pagin de agentul constatator i de contravenient. Dac contravenientul nu se afl de fa , refuz sau nu poate s semneze procesul verbal, agentul constatator va face men iune despre aceste împrejurri, care trebuie s fie confirmate de cel pu in un martor, caz în care procesul-verbal va cuprinde i datele personale din actul de identitate al martorului i semntura acestuia. Martorul nu poate s fie un alt agent constatator. În lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au dus la încheierea procesului-verbal fr martor. Constatri tiin ifice în plan comparat, RM i RO: Apreciem c din punct de vedere doctrinar-teoretic, elementele constitutive ale contraven iei pentru persoanele fizice nu se pot identifica cu aceleai elemente constitutive ale contraven iilor pentru persoanele juridice, deoarece lipsete factorul contient, ca latur subiectiv pentru contraven ie. 3.5. Procedura atragerii rspunderii contraven ionale a organelor autorit ilor publice, prin amenzi cominatorii, pentru neexecutarea hotrârilor judectoreti irevocabile dispuse de instan ele de contencios administrativ; practic aplicat Legile C.adm. din RO i din R.M. prevd rspunderea administrativ a debitorului fa de stat i fa de creditorul obliga iei, în cazul în care debitorul nu-i îndeplinete obliga ia din titlul executor în termen. Spre deosebire de Lg. C.adm. din R.M., în Lg. C.adm. din RO, se prevd sanc iuni administrative concrete în caz de neexecutare i nerespectare a hotrârii judectoreti irevocabile în termenul prevzut de lege. Pentru ca instan a s aplice msura amenzilor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere în executarea obliga iei, creditorul trebuie s se adreseze din nou instan ei de c.adm.. În RO, Lg. 554/ 2004 [13, art. 24], prevede urmtoarele:

"Dac în urma admiterii ac iunii autoritatea public este obligat s încheie, s înlocuiasc sau s modifice actul administrativ, s elibereze un alt înscris sau s efectueze anumite opera iuni administrative, executarea hotrârii definitive i irevocabile se face în termenul prevzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rmânerii irevocabile a hotrârii. În cazul în care termenul nu este respectat, se aplic conductorului autorit ii publice sau, dup caz, persoanei obligate o amend de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despgubiri pentru întârziere. Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotrârilor judectoreti definitive i irevocabile pronun ate de instan a de c.adm., în termen de 30 de zile de la data aplicrii amenzii, constituie infrac iune i se pedepsete cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend de la 2.500 lei la 10.000 lei." Ca practic aplicat de ctre doctorand, prezentm un litigiu de c.adm. dintre o societate comercial, înfiin at pe Lg. societ ilor comerciale din RO[83], i Institu ia Primarului din Municipiul Bacu. Primarul Municipiului Bacu a fost obligat prin hotrâre judectoreasc s execute obliga ia de eliberare a autoriza iilor de func ionare i profil de activitate pentru societatea comercial. Instan a de executare, re inând în culpa acestuia refuzul nejustificat de executare a obliga iei dedus din titlul executoriu rmas irevocabil, a dispus obligarea primarului la plata amenzii cominatorii de 500 lei/zi pân la îndeplinirea efectiv a obliga iei. Dei a fost obligat de instan a de executare, primarul a refuzat s îi îndeplineasc obliga ia atât fa de agentul economic, prin eliberarea autoriza iei de func ionare, cât i fa de statul român, devenit creditor prin amenzile cominatorii. Astfel, se constat o lacun legislativ în acest sistem de drept, cu referire la rspunderea administrativ a unit ilor administrativ-teritoriale, prin organele de conducere ale acestora. Mijlocul procedural de trimitere în judecat pentru rspundere penal, este de asemeni deficitar, deoarece agentul economic în cauz nu are pârghia de a se adresa direct instan ei penale, întrucât sesizarea instan ei penale pentru infrac iunile de abuz în serviciu, nerespectare a hotrârilor judectoreti i de neexecutare a acestora, este dat în competen a Parchetului. Apreciem c sistemul legislativ din ambele state trebuie îmbunt it astfel: În primul rând, recomadm introducerea sanc iunii administrative cu amenzi cominatorii în Lg. de C.adm. din RM. În al doilea rând, hotrârile instan ei de c.adm. prin care se aplic msura amenzilor cominatorii, ca sanc iune ctre stat, trebuie s constituie actul sesizare de începere a urmririi penale în procesul penal. Pe aceast cale se realizeaz punerea în micare a activit ii de judecat în procesul penal, prin eliminarea birocra iei din cadrul organelor de anchet penal. Se realizeaz astfel o eficientizare a rspunderii administrative, prin transferul direct al acesteia în rspunderea penal. Pe aceast cale, se realizeaz un echivalent în privin a

principiului constitu ional de egalitate în drepturi, potrivit cruia cet enii sunt egali în fa a legii i a autorit ilor publice, aa cum trebuie s fie egali în fa a legii, atât cet enii cât i autorit ile publice. Principiul constitu ional conform cruia nimeni nu este mai presus de lege, trebuie aplicat în egal msur, atât pentru cet eni cât i pentru autorit ile publice. A se vedea anexele 1-6 i 16. În acest sens, a fost publicat articolul "Procedura tragerii la rspundere contraven ional a organelor autorit ilor publice, prin aplicarea de ctre instan ele judectoreti a sanc iunii cu amenzi cominatorii, când nu se execut hotrârile judectoreti; practic aplicat" în R.N.D. [66, p. 6].

4. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV-PATRIMONIAL 4.1. No iunea, defini ia i trsturile rspunderii administrativ-patrimoniale Rspunderea administrativ-patrimonial reprezint o form de rspundere specific dreptului administrativ. Activitatea administra iei produce uneori prejudicii particularilor, prejudicii pentru care administra ia urmeaz s rspund în urma litigiilor solu ionate de instan ele de judecat. La început, referitor la rspunderea adminsitra iei pentru prejudiciile produse, se mergea pe ideea lipsei de rspundere, care avea la baz principiul suveranit ii. Potrivit acestui principiu, to i cet enii trebuiau s se supun, iar în caz de prejudicii din partea administra iei, nu puteau s pretind nici un fel de despgubiri. În anul 1873, Consiliul de Stat Francez a dat Decizia Blanco din 1873, prin care s-a stabilit c pentru pagubele cauzate particularilor prin faptele persoanelor care îndeplinesc anumite servicii publice, nu se pot aplica principiile stabilite în C. civ. pentru raporturile dintre particulari. Astfel, aceast rspundere nu este general i nici absolut, ci are reguli speciale, care variaz în func ie de nevoile serviciului i de necesitatea de a concilia drepturile statului cu drepturile private [84, p. 978]. Aceast solu ie autonomist, independent, instituit prin Decizia Blanco avea s domine regimul rspunderii administra iei, sus inut în doctrina occidental, promotoare a tezei c rspunderea administra iei i, mai pe larg, rspunderea puterii publice, despr it de rspunderea privat, constituie un corp de principii autonome de drept administrativ [85, p. 543]. Constitu ia României con ine unele dispozi ii, cum ar fi art. 21, 44, 52, 53 i 123, alin. (5), din care rezult concluzia c se recunoate dreptul fundamental al cet eanului român de a fi despgubit pentru prejudiciile produse prin actele administrative ale autorit ilor publice [53, p. 459]: - Art.21: ,,(1) Orice persoan se poate adresa justi iei pentru aprarea drepturilor, a libert ilor i a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrdi exercitarea acestui drept. (3) Pr ile au dreptul la un proces echitabil i la solu ionarea cauzelor într-un termen rezonabil. (4) Jurisdic iile speciale administrative sunt facultative i gratuite." - Art.44: ,,(1) Dreptul de proprietate, precum i crean ele asupra statului, sunt garantate. Con inutul i limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privat este garantat i ocrotit în mod egal de lege, indiferent de titular. Cet enii strini i apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai în condi iile rezultate din aderarea RO la U.E. i din alte tratate interna ionale la care RO este parte, pe baz de reciprocitate, în condi iile prevzute prin lege organic, precum i prin motenire legal. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil despgubire. (4) Sunt interzise na ionalizarea sau orice alte msuri de trecere silit în proprietate public a unor bunuri pe baza apartenen ei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt natur discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei propriet i imobiliare, cu obliga ia de a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, planta iilor sau construc iilor, precum i pentru alte daune imputabile autorit ii. (6) Despgubirile prevzute în alin.(3) i (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergen , prin justi ie. (7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protec ia mediului i asigurarea bunei vecint i, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobândit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobândirii se prezum. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infrac iuni ori contraven ii pot fi confiscate numai în condi iile legii." - Art.52: ,,(1) Persoana vtmat într-un drept al su ori într-un interes legitim, de o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri, este îndrept it s ob in recunoaterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului i repararea pagubei. (2) Condi iile i limitele exercitrii acestui drept se stabilesc prin lege organic. (3) Statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Rspunderea statului este stabilit în condi iile legii i nu înltur rspunderea magistra ilor care i-au exercitat func ia cu rea-credin sau grav neglijen ." - Art.53: ,,(1) Exerci iul unor drepturi sau al unor libert i poate fi restrâns numai prin lege i numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea securit ii na ionale, a ordinii, a snt ii ori a moralei publice, a drepturilor i a libert ilor cet enilor; desfurarea instruc iei penale; prevenirea consecin elor unei calamit i naturale ori ale unui dezastru.

(2) Restrângerea poate fi dispus numai dac este necesar într-o societate democratic. Msura trebuie s fie propor ional cu situa ia care a determinat-o, s fie aplicat în mod nediscriminatoriu i fr a aduce atingere existen ei dreptului sau a libert ii." - Art.123 (5): ,, Prefectul poate ataca, în fa a instan ei de c.adm., un act al consiliului jude ean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consider actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept." În ceea ce privete angajarea rspunderii administrativ-patrimoniale, Lg. nr.554/2004 [13], prevede exercitarea a trei forme de ac iune [53, p. 459] i anume o ac iune îndreptat numai împotriva autorit ii pârâte, o ac iune îndreptat exclusiv împotriva func ionarului i o ac iune îndreptat concomitent împotriva autorit ii i func ionarului. Ac iunea îndreptat concomitent împotriva autorit ii i func ionarului, este cea mai folosit în practic, întrucât ocrotete cel mai bine interesele persoanei vtmate. Lg. permite titularului dreptului la ac iune s aleag una din cele trei forme de ac iune. Chiar dac reclamantul alege o ac iune care s fie îndreptat exclusiv împotriva func ionarului, realizarea viitoarei sale crean e este asigurat prin instituirea solidarit ii dintre func ionar i autoritate, fundamentat i pe principiul solvabilit ii autorit ii, care creeaz premisele de realizare a acestei crean e. În ceea ce privete actele pe care se întemeiaz ac iunea în repara ii i care antreneaz rspunderea administrativ-patrimonial a autorit ilor publice, acestea sunt identice cu actele care pot fi atacate i pe calea c.adm., indiferent de obiectul ac iunii. O condi ie esen ial a unei ac iuni în c.adm. este ca actul atacat pe calea acestei ac iuni, s fie act administrativ, sub form tipic sau asimilat, îns în regim de putere public. Ac iunea care are ca obiect tragerea la rspundere administrativ-patrimonial nu se poate întemeia pe prejudicii care rezult din actele unilaterale ale administra iei care nu realizeaz puterea public, din contracte civile sau din diferite opera iuni i fapte administrative. În ceea ce privete acordarea de despgubiri i pentru prejudiciile cauzate de ctre autorit ile publice prin acte administrative legale, jurispruden a din RO nu admite despgubiri pentru daunele cauzate prin acte legale, dar se acord despgubiri pentru daunele pricinuite de fapte materiale legale ale administra iei, admisibile în sistemul nostru de drept, cu condi ia ca s fie vorba de pagube cauzate propriet ii private [86, p.100]. În RO, litigiile care au ca obiect rspunderea administrativ patrimonial sunt date în competen a Trib. Administrativ-fiscale, acest fapt fiind consacrat atât prin Constitu ie, cât i prin Lg. nr.554/2004 [13]. Instan ele de c.adm. se pronun cu privire la prejudiciile care rezult din nelegalitatea actelor i din neconstitu ionalitatea acestora, viciile de legalitate i de neconstitu ionalitate, precum i asupra aspectelor de neoportunitate a actului.

Prin art.11, alin.(2) din Lg. nr.29/2009 a c.adm., în prezent abrogat, s-a introdus prevederea ca instan a de judecat s se poat pronun a atât asupra prejudiciilor de natur material, cât i asupra prejudiciilor morale. Astfel, acest articol prevedea ca, în cazul admiterii cererii, instanta s se pronun e i asupra daunelor materiale i morale cerute. Aceast prevedere a fost men inut prin Lg. nr.554/2004 [13, art.18(3)], care prevede: "În cazul solu ionrii cererii, instan a va hotrî i asupra despgubirilor pentru daunele materiale i morale cauzate, dac reclamantul a solicitat acest lucru." Prin Constitu ia RO [3, art.52(3)], se instituie pentru stat o form de rspundere patrimonial special, rspundere care apare pentru prejudiciile produse prin erori judiciare: ,,Statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Rspunderea statului este stabilit în condi iile legii i nu înltur rspunderea magistra ilor care i-au exercitat func ia cu rea-credin sau grav neglijen ." În forma ini ial a Constitu iei, se fcea referire doar la erorile judiciare în materie penal, dar, în urma revizuirii, aceast rspundere a fost extins la toate erorile judiciare, fr excep ie [87, p.259]. Rspunderea administrativ patrimonial nu înltur rspunderea judectorilor care i-au îndeplinit atribu iile de serviciu cu rea-credin i grav neglijen . Rspunderea administrativ-patrimonial este o rspundere cu caracter autonom [38, p.178] supus unor reguli proprii, diferite de cele prevzute în C. civ. i care guverneaz regimul rspunderii particularilor. 4.2. Formele rspunderii administrativ patrimoniale Potrivit teoriilor formulate în tratatele publicate de profesorii A. Iorgovan [30] i Oliviu Puie [86], formele rspunderii administrativ patrimoniale se împart în dou categorii, i anume formele prevzute de lege, care sunt consacrate expres în Lg. nr.554/2004 [13] i Constitu ia RO [3], i formele deduse din doctrin i jurispruden , precum i din unele solu ii legislative generale, care nu sunt îns reglementate de o lege-cadru. Din punct de vedere al laturii subiective, rspunderea administrativ-patrimonial poate fi: 1) Obiectiv, care intervine indiferent de vinov ia autorit ii publice chemat s rspund. Rspunderea obiectiv poate fi de dou feluri: a) Rspunderea patrimonial exclusiv a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. În Constitu ia RO [3], se consacr principiul rspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, care intervine imediat, dac s-a fcut dovada erorii judiciare [86, p. 100]. Se consacr astfel rspunderea patrimonial a statului pentru erorile produse atât în

procesele civile, cât i în cele penale, în conformitate cu prevederile Conven iei Europene pentru Drepturile Omului i jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului. Constitu ia RO [3, art.52(3)] prevede c: ,,Statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Rspunderea statului stabilit în condi iile legii nu înltur rspunderea magistra ilor care i-au exercitat func ia cu rea-credin sau grav neglijen ". Conceptul de grav neglijen este greit. Apreciem c nu exist o limit între conceptul de grav neglijen i conceptul de neglijen . Aadar, corect este conceptul de neglijen , deoarece nu exist o norm de cuantificare a limitei dintre neglijen i grav neglijen . În acest sens, în anexe este prezentat un exemplu de practic a C.S.M. din RO, în care dei se constat starea de neglijen în solu ionarea cauzei de ctre magistra i, aceste constatri nu au condus la nimic, deoarece motivele de revizuire a unei hotrâri judectoreti irevocabile din RO, nu îndeplinesc temeiurile de drept pentru modificarea hotrârii pe calea revizuirii, decât dac se stabilete ca a fost greeal grav i nu doar greeal. Se constat astfel c lg. recunoate o ac iune în regres a statului împotriva acelor magistra i care au ac ionat cu rea-credin în exercitarea func iei lor [30, p. 461]. Conluzionm astfel, c aceast form de rspundere intervine datorit unor erori judiciare i nu datorit unor acte. Deci, aceast rspundere intervine datorit unor prejudicii deduse din hotrâri judectoreti prin care au fost comise erori judiciare, cum sunt hotrârea prin care se solu ioneaz un litigiu în mod definitiv i irevocabil i hotrârea prin care se constat c hotrârea anterioar a con inut o eroare. Oliviu Puie [86, p. 100] sus ine c, "pentru a interveni rspunderea administrativ patrimonial, este necesar existen a uneia din cele dou hotrâri, i formularea de ctre persoana îndrept it a preten iilor pentru repararea daunelor materiale sau morale suferite. Pentru repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare comise în procesele penale, civile, comerciale, administrative, etc, persoana vtmat se poate îndrepta cu ac iune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finan elor. Prin solu ionarea acestei ac iuni, trebuie s ob in o hotrâre irevocabil prin care statul s fie obligat la plata despgubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin eroare judiciar. Statul este singurul care are dreptul la ac iune în regres împotriva magistratului, neputând fi admis o ac iune direct a unei persoane care a ac ionat cu rea-credin sau grav neglijen ". Nu subscriem la opinia lui Oliviu Puie în privin a conceptului de ac iune în regres pe care o are statul, deoarece în opinia autorului se reflect doar dreptul statului, nu i o obliga ie de a formula ac iune în regres. Considerm c statul trebuie s fie obligat la exercitarea ac iunii în regres, iar termenul de introducere a ac iunii s fie determinat, în limita maxim de 30 de zile de

la data lurii la cunotin a organelor de stat, sub sanc iunea rspunderii patrimoniale a ministrului de resort, în solidar cu func ionarul public care nu a exercitat ac iunea în regres în termen legal. Teoriile exprimate de ctre A. Iorgovan i Oliviu Puie, creeaz o stare facultativ a organului puterii de stat de a formula ac iunea în regres, cu atât mai mult cu cât nu atrage nici o sanc iune pentru ministrul de resort sau func ionarul public în cauz, în condi iile de neexercitare a ac iunii în regres. Aceast toleran a creat aparen a dreptului pentru magistra ii din cadrul instan elor interne, c nu rspund administrativ-patrimonial, indiferent de erorile comise în procesele solu ionate, ceea ce a generat grave pierderi materiale pentru stat ca urmare a suportrii din bugetul de stat a despgubirilor civile stabilite prin hotrâri interna ionale. Recomandri: Recomandm ca modalitatea de tragere la rspundere administrativ-patrimonial prin ac iune în regres s se simplifice, astfel: 1. Ministerul de resort, în cauz statul, fiind reprezentat prin Ministerul Finan elor Publice, s emit soma ie i titlu executoriu de executare a crean elor, împotriva magistra ilor care au fcut parte din completele de judecat în care a rmas definitiv i irevocabil hotrârea pronun at prin instan ele interne. 2. Mijlocul procedural de aprare a membrilor din completele de judecat pentru care ministerul de resort emite acte de executare, s fie restrâns la calea contesta iei la executare, în care s se poat apra în condi iile în care fac dovad c în hotrârea pronun at, au formulat opinie separat. B) Rspunderea patrimonial exclusiv a autorit ilor administra iei publice pentru limitele serviciului public. Aceast form de rspundere nu este consacrat expres în RO, îns se deduce din urmtoarele principii constitu ionale: - ,,principiul egalit ii tuturor în fa a legii i a autorit ilor publice" coroborat cu acela c ,,nimeni nu este mai Presus de lege"[3, art. 16, alin. 1 i 2]; - ,,garantarea dreptului la via , precum i la integritate fizic i psihic, drept care poate fi lezat prin limitele unui serviciu public"[3, art. 22]. În ceea ce privete condi iile care stau la baza acestei forme de rspundere, acestea sunt urmtoarele: - Existen a unui serviciu public care s prezinte anumite limite [30, p. 464], adic s con in anumite caren e de organizare i func ionare care s pun în pericol anumite valori materiale sau umane;

- Existen a unui prejudiciu, de natur material sau moral, care s fie produs datorit limitelor serviciului public respectiv; - Existen a unui raport de cauzalitate între limite i prejudiciu, aceasta reprezentând o condi ie specific rspunderii juridice în general; - Formularea preten iilor de ctre partea prejudiciat. 2) Subiectiv, care este bazat pe culpa autorit ii publice rspunztoare. Rspunderea administrativ-patrimonial subiectiv, poate fi: A) Rspunderea patrimonial solidar a autorit ilor publice i a func ionarului pentru pagubele materiale sau morale cauzate prin acte administrative tipice sau asimilate, inclusiv prin contracte administrative. Aceast form de rspundere are o recunoatere legal expres, prin Lg. nr.554/2004 [13]. Din prevederile acesteia, raportate la Constitu ia RO, rezult principiile care guverneaz rspunderea solidar a autorit ilor publice i a func ionarilor pentru prejudicii produse prin acte administrative: - Lg. condi ioneaz ac iunea în prejudicii de ac iunea în anularea actului ori în obligarea la emiterea unui act administrativ, în cazul actului administrativ asimilat. Astfel, în momentul în care reclamantul depune cererea de anulare total sau par ial a unui act sau de obligare la emiterea actului, el trebuie s-i precizeze i preten iile, dac le cunoate. Dac nu cunoate valoarea acestor preten ii, poate s le formuleze ulterior, printr-o ac iune separat, îns doar în cazul în care a fost pronun at o hotrâre judectoreasc prin care s-a anulat în tot sau în parte, un act administrativ sau se dispune obligarea la emiterea unui act administrativ. În situa ia ac iunilor formulate pe calea c.adm. de ctre persoane vtmate prin ordonan e sau dispozi ii din ordonan e declarate neconstitu ionale, cererea este condi ionat de declararea în prealabil a ordonan ei ca fiind neconstitu ional, în tot sau în parte, de Curtea Constitu ional. - Instan a de c.adm. este instan a competent s se pronun e atât cu privire la despgubirile solicitate, cât i cu privire la ilegalitatea actului administrativ, tipic sau asimilat. - Aceast form de rspundere intervine doar în cazul actelor administrative tipice sau asimilate, ilegale ale autorit ilor publice. - Ac iunea poate fi formulat i personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, dup caz, care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim. În ceea ce privete litigiile în care func ionarul, personal, este parte în proces alturi de autoritate, intervine principiul solidarit ii dintre func ionar i autoritatea public în ceea ce privete suportarea despgubirilor stabilite de instan , i principiul chemrii în garan ie a superiorului ierarhic func ionarului public chemat în proces, care a dat ordin scris s elaboreze

sau s nu elaboreze actul. Prin Lg. nr.188/1999 [54] sunt prevzute o serie de reglementri referitoare la rspunderea func ionarului public. a) ,,orice persoan care se consider vtmat într-un drept al su ori într-un interes legitim se poate adresa instan ei judectoreti, în condi iile legii" [54, art. 76]; b) ,,în cazul în care se admite ac iunea i se constat vinov ia func ionarului, persoana respectiv v fi obligat în solidar cu autoritatea sau institu ia public. - rspunderea juridic a func ionarului nu se poate angaja dac acesta a respectat prevederile legale i procedurile administrative aplicabile autorit ii sau institu iei publice în care îi desfoar activitatea." [54, art. 64 (2) i (3)] Rspunderea func ionarului public intervine numai dac acesta a ac ionat ilegal, nefiind rspunztor în cazul în care el nu a ac ionat ilegal, chiar dac a comis anumite prejudicii. Pentru a interveni rspunderea solidar a autorit ilor publice i a func ionarilor pentru prejudicii produse prin acte administrative, este necesar existen a urmtoarelor condi ii: 1) Condi iile generale de admitere a unei ac iuni în c.adm., prevzute de Lg. nr.554/2004 [13]; 2) Condi iile speciale: a) actul atacat, tipic sau asimilat, trebuie s fie ilegal. b) actul atacat trebuie s fi cauzat prejudicii materiale i morale. c) existen a unei legturi de cauzalitate între actul administrativ ilegal i prejudiciu. În cazul actului administrativ tipic, prejudiciul este cauzat atât prin emiterea unui act administrativ ilegal, cât i prin punerea lui în executare, ceea ce atrage efecte juridice de natur a produce prejudicii. În cazul actului asimilat, prejudiciul se produce prin neemiterea actului. Pentru ca ilegalitatea actului administrativ s produc prejudicii, ea trebuie s fie constatat de instan a de judecat, în baz Legii C.adm. [30, p.467]. d) existen a culpei autorit ii publice. B) Rspunderea patrimonial solidar pentru prejudiciile produse prin contracte administrative. Conform Lg. nr.554/2004 [13, art.2(1)] a c.adm., modificat i completat, sunt asimilate actelor administrative i contractele încheiate de autorit ile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate public, executarea lucrrilor de interes public, prestarea serviciilor publice sau achizi iile publice. Lg. nr.554/2004 [13, art.2(1)] prevede: ,,În în elesul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnifica ii: c) act administrativ actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate public în vederea executrii ori a organizrii executrii legii, dând natere, modificând sau stingând raporturi

juridice; Sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, i contractele încheiate de autorit ile publice care au ca obiect executarea lucrrilor de interes public." Aceleai condi ii trebuie s fie îndeplinite i în cazul în care rspunderea autorit ii publice intervine pentru prejudiciile cauzate în baza unor contracte administrative. Actuala lege a c.adm. din RO, asimileaz actului administrativ i contractul administrativ care poate avea ca obiect punerea în valoare a unui bun proprietate public, prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrri publice. Aceste contracte se supun unui regim de putere public, ceea ce atrage competen a instan elor de c.adm. în solu ionarea diferitelor litigii. În ceea ce privete Lg. C.adm. din R.M., constatm cu regret c, contractele administrative sunt exceptate de la controlul pe calea c.adm. Se pare c nu trebuie s se cunoasc ce contracte deruleaz particularii cu autorit ile publice, din banii publici. 4.3. Procedura atragerii rspunderii administrativ patrimoniale a Statului Român, pentru neechivalarea diplomelor i nerecunoaterea titlurilor tiin ifice de doctor în drept ob inute în alte state; model de practic În RO, respectarea tratatelor interna ionale privind drepturile omului, este ridicat la rang de principiu constitu ional, prin dispozi iile Constitu iei [3, art. 20 (1) i (2)]. Între Guvernul RO i Guvernul R.M., este încheiat acordul privind colaborarea din domeniile tiin ei, înv mântului i cercetrii, ratificat în RO prin Lg. nr.39/1999 [88]. Conform Lg. 590/2003 din RO privind tratatele [89, art. 31]: "(1) Obliga iile prevzute de tratatele în vigoare se execut intocmai i cu bun-credin . (2) Aplicarea i respectarea dispozi iilor tratatelor în vigoare reprezint o obliga ie pentru toate autorit ile statului român, inclusiv autoritatea judectoreasc, precum i pentru persoanele fizice i juridice române sau aflate pe teritoriul RO. (3) Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, precum i alte ministere i autorit i ale statului au obliga ia de a lua toate msurile necesare pentru aplicarea tratatelor în vigoare, precum i de a controla modul în care se realizeaz acestea. (4) Dispozi iile tratatelor în vigoare nu pot fi modificate, completate sau scoase din vigoare prin acte normative interne ulterioare intrrii lor în vigoare. (5) Prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifica neexecutarea dispozi iilor unui tratat în vigoare." În paralel cu reglementarea din dreptul intern al RO din Lg. 39/1999 [88] i Lg. 590/2003 [89], la nivel interna ional sunt aplicabile dispozi iile Cartei NARIC de la Bruxelles [90], din

anul 2004, privind recunoaterea diplomelor, Directivele Comisiei Europene 84/48[91], care se refer la recunoaterea calificrilor profesionale ob inute în urma finalizrii studiilor superioare cu o durat minim de trei ani, i Conven ia de la Lisabona [92], pentru Recunoaterea Diplomelor din Înv mântul Superior în Regiunea European, care a fost dezvoltat de ctre Consiliul Europei i UNESCO i adoptat la întâlnirea reprezentan ilor na ionali care a avut loc în Lisabona între 8-11.04.1997. Aceast conven ie a Consiliului Europei/UNESCO, în mod obinuit numit Conven ia de la Lisabona [92], a fost ratificat de majoritatea rilor europene. Printre principalele puncte ale Conven iei Consiliului Europei/UNESCO se numr: - De intorilor de diplome emise într-o ar le vor fi recunoscute aceste diplome într-o alt ar; - Nu vor fi fcute discriminri în ceea ce privete genul, ras, culoarea, handicapul, limba, religia, opinia politic, originea na ional, etnic sau social; - Responsabilitatea de a demonstra c o aplica ie nu corespunde cerin elor stabilite de ctre corpul care realizeaz evaluarea; - Fiecare ar va recunoate diplomele pentru acces la înv mântul superior, pentru perioadele de studii sau pentru înv mântul superior, ca fiind echivalente cu diplomele din propriul sistem, fapt prin care se arat c nu exist diferen e substan iale între propriile diplome i diplomele care sunt recunoscute; - Recunoaterea diplomelor de înv mânt superior emise într-o alt ar va permite accesul la continuarea studiilor de înv mânt superior, incluzând examinrile relevante i pregtirea pentru doctorat, în aceleai condi ii cu candida ii din ara în care se face recunoaterea; - Folosirea unui titlu academic, conform legilor i reglementrilor rii în care se face recunoaterea. În plus, recunoaterea poate facilita accesul pe pia a muncii. - Toate rile vor dezvolta proceduri pentru a evalua dac refugia ii i persoanele care îi schimb reedin a îndeplinesc condi iile necesare pentru accesul la înv mântul superior sau pentru angajare, chiar în cazurile în care diplomele nu pot fi dovedite printr-o eviden documentar; - Toate rile trebuie s ofere informa ii despre institu iile i programele pe care le consider ca apar inând sistemelor lor de înv mânt superior; - Toate rile trebuie s fixeze un Centru Na ional de Informare, a crui sarcin principal este aceea de a oferi sfaturi pentru studen i, absolven i, angajatori, institu ii de înv mânt superior i alte pr i sau persoane interesate în ceea ce privete recunoaterea diplomelor din strintate;

- Toate rile trebuie s încurajeze institu iile de înv mânt superior s emit Diploma Supplement pentru absolven ii lor în scopul de a facilita recunoaterea diplomelor acestora. Diploma Supplement este un instrument dezvoltat în colaborare de ctre Comisia European, Consiliul Europei i UNESCO, care descrie pregtirea într-o manier accesibil i în contextul sistemului de înv mânt superior în cadrul cruia diploma a fost emis. Prezentm în continuare, ca model de practic, cazul unui profesor universitar din RO, care a dobândit titlul tiin ific de doctor în drept în R.M., titlu care nu a fost recunoscut de ctre Ministerul Educa iei, Cercetrii i Tineretului ­ Centrul Na ional de Recunoatere i Echivalare a Diplomelor, Bucureti. Rspunderea administrativ în aceast cauz a fost stabilit pentru acest minister, de ctre C.A. Iai, Sec ia Comercial i de C.adm., în dosarul nr. 805/45/2007. Hotrârea este definitiv i oblig statul român la recunoaterea titlului tiin ific de doctor în drept al profesorului universitar român, în condi iile de echivalare a diplomei de doctor ob inut în R.M. i ca o component a rspunderii administrative pentru nerecunoaterea acestei echivalri, instan a de c.adm. a obligat ministerul la plata sumei de 30.000 lei daune. Hotrârea a rmas irevocabil prin respingerea recursului formulat de Ministerul Educa iei, Cercetrii i Tineretului ­ Centrul Na ional de Recunoatere i Echivalare a Diplomelor, în dosarul cu acelai numr, la Î.C.C.J. Trebuie men ionat totodat c, potrivit Constitu iei RO [3, art. 126, pct. 3]: "Înalta Curte de Casa ie i Justi ie asigur interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelelate instan e judectoreti, potrivit competen ei sale." Recomandri: Adoptarea unei reglementri de eliminare a procedurii de echivalare a diplomelor de licen i a titlurilor tiin ifice în cadrul statelor care au aderat prin tratate interna ionale de recunoatere reciproc a titlurilor tiin ifice, deoarece acestea, în condi iile existen ei unui tratat, au o valabilitate universal, fr îndeplinirea altor proceduri. Reglementarea i-a atins scopul în 2010, prin acordul bilateral încheiat între minitrii educa iei i cercetrii din ambele state. A se vedea anexa 8. În acest sens, a fost publicat articolul "Procedura atragerii rspunderii administrativ patrimoniale a statului Român, pentru neechivalarea diplomelor i nerecunoaterea titlurilor tiin ifice de doctor în drept ob inute în alte state; model de practic", în R.N.D. [66, p. 1]. 4.4. Aspecte practico-tiin ifice în drept comparat asupra Legii de contencios administrativ din Republica Moldova i România În esen , institu ia c.adm. este mijlocul procedural de atragere a rspunderii administrativ-patrimoniale, a unei autorit i publice ca persoan juridic, i a func ionarului

vinovat de greeala administrativ, împotriva creia persoana prejudiciat se poate îndrepta în ac iune în solidar cu autoritatea public. În acest sens, în timp ce în RO se constat o adaptare a legii c.adm. la cerin ele societ ii moderne, prin asigurarea de mijloace eficiente de rspundere administrativ-contraven ional i administrativ-patrimonial, în R.M. se constat existen a unei legi cu lacune în privin a asigurrii procedurii necesare de atragere a rspunderii administrativ contraven ional i administrativpatrimonial a autorit ii publice i a func ionarului vinovat. Este de remarcat totui, voin a statului moldovean de a adopta cât de cât o lege a c.adm., care este la jumtatea dintre eficient i ineficienta în raporturile juridice dintre societatea civil, reprezentat prin cet ean i persoana juridic particular, pe de o parte i, respectiv autoritatea public vinovat de culpa administrativ în solidar cu func ionarul public. Facem aceste afirma ii, deoarece rspunderea administrativ contraven ional ca institu ie a dreptului administrativ, este diferit de institu ia dreptului contraven ional, aa cum foarte bine constat în lucrarea sa Antonie Iorgovan [30], motiv pentru care Lg. de c.adm. trebuie s aib în con inut procedura atragerii rspunderii administrativ-contranventional. Cu regret constatam c în Lg. de c.adm. din R.M. [15], legiuitorul s-a oprit asupra procedurii de aplicare a sanc iunilor administrativ-contraven ionale împotriva organelor de conducere din autorit ile publice, doar în cazul în care acestea nu trimit în termenul prevzut de instan a actele solicitate la dosar, nu îns i pentru cazurile de nerespectare a hotrârilor judectoreti irevocabile dispuse de instan ele de c.adm.. Scopul legii din România:Lg. 554/ 2004 [13, art. 1] prevede: ,,Orice persoan care se consider vtmat într-un drept al su ori într-un interes legitim, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan ei de c.adm. competente, pentru anularea actului, recunoaterea dreptului pretins sau a interesului legitim i repararea pagubei ce i-a fost cauzat. Înteresul legitim poate fi atât privat, cât i public." Scopul Legii din Republica Moldova: Lg. 793-XIV/ 10.02.2000 [15, art. 1 (1) i (2)] prevede: ,,C.adm. ca institu ie juridic are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autorit ilor publice, aprarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activit ii autorit ilor publice, asigurarea ordinii de drept. Orice persoan care se consider vtmat într-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan ei de c.adm. competente pentru a ob ine anularea actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzat."

În privin a scopului pentru care au fost adopate constatm c ambele legi au un scop comun. Aceste legi au fost adoptate atât în R.M. cât i în RO, pentru efectuarea unui control administrativ contencios asupra actelor care sunt de natur s lezeze cet enii, persoanele juridice i asocia iile de persoane care au dreptul s stea în judecat prin organele de conducere pe care le au. Astfel, dup ce peti ionarii au urmat calea recursului administrativ, denumit i plângere prealabil, fa de actele pe care le-au contestat pentru a fi anulate ca nelegale i în scopul reparrii pagubelor produse prin actele administrative unilaterale ale autorit ilor administra iilor publice, pot sta în judecat prin respectarea principiului egalit ii în fa a legii. Constatri în plan comparat: Referitor la Republica Moldova, în privin a Legii 793-XIV/10.02.2000 [15]: 1. Nu exist text de lege cu privire la rspunderea administrativ contraven ional a conductorului autorit ii publice, în cazul neexecutrii în termen legal a hotrârii judectoreti irevocabile. A se vedea art.32 (3) care prevede: ,,Conductorul autorit ii publice în a crei sarcin a fost pus executarea acesteia, poate fi tras la rspundere, în conformitate cu prevederile legisla iei în vigoare"; 2. Nu se prevede în lege procedura de distribuire aleatorie a dosarelor, pe complete specializate ale sec iei de c.adm., cum de altfel nu se prevede nici respectarea principiului de stabilitate a membrilor din completul de judecat, în care a ajuns dosarul s fie repartizat, în procedur impar ial. În acest sens, art.23 (1) i (2) nu precizeaz decât fixarea termenului pentru examinarea cererii i împrejurarea c în fond, judecata se poate face la prima zi de înf iare dac pr ile declar c sunt pregtite pentru dezbateri judiciare, potrivit art.23 (1). Nu se prevede cum instan a fixeaz data judeca ii pricinii în fond în termen rezonabil, dac Lg. organic nu dispune altfel. Termenul de adresare în instan a de c.adm., prevzut de art.17 (1) este de 30 de zile, în raport cu termenul general de prescrip ie de 3 ani, prevzut de dreptul civil. Referitor la România: 1. Prevede termenul de introducere al ac iunii în c.adm., de 6 luni de la aducerea la cunotin a actului individual sau de la data de publicare a actului colectiv; 2. Prevede amenzi cominatorii, respectiv sanc iuni administrativ contraven ionale, pentru cazurile de neexecutare a hotrârii judectoreti de ctre autoritatea public debitoare, în termenul prevzut de lege, de 30 de zile de la rmânerea definitiv, dup caz, la expirarea termenului prevzut în hotrâre, fiind adoptat în acest sens textul de lege prevzut in Lg. 554/ 2004 [13, art. 24 (2)]. Sanc iunea în acest caz este de 20% din salarul minim pe economie, care

se aplic conductorului autorit ii publice pentru fiecare zi de întârziere în executarea hotrârii, nejustificat; 3. Prevede expres c neexecutarea de ctre autoritatea debitoare prin organul de execu ie a acesteia, a obliga iei de executare a hotararii irevocabile, nici dup data de aplicare a amenzilor cominatorii, constituie infrac iune de neexecutare/nerespectare a hotrârii judectoreti, care se pedepsete cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dup caz, cu amend între 25.000 ­ 100.000 lei; 4. Procedura de repartizare a dosarelor pe membrii din complet i pe sec ii specializate, este reglementat de Lg. de organizare i func ionare a instan elor judectoreti din RO [32], potrivit creia repartizarea dosarelor se face cu respectarea principiului de distribuire aleatorie i de stabilitate a membrilor din complet. Recomandri în plan comparat: Pentru Republica Moldova: Modificarea i completarea Lg. 793-XIV din 2000 [15] a R.M., astfel: 1. Introducerea punctului (4) în completare la art.32 prin preluarea prevederilor din art.24 (2) i (3) din Lg. 554/2004 din RO [13], astfel: ,,În caz de neexecutare a obliga iei de ctre autor, în termenul prevzut în hotrârea judectoreasc irevocabil pronun at de instan a de c.adm., dup caz, a termenului stabilit la art.32 (2) din Lg. (30 de zile), de la data de la care hotrârea a devenit irevocabila, conductorul autorit ii publice în a crei sarcina a fost pus executarea acesteia, i se va aplica la cererea reclamantului sanc iunea amenzilor cominatorii, în valoare de 20% pe zi din salarul minim pe economie, potrivit încadrrii sale"; Sus inem în egal msur ca în lipsa unei asemenea completri s se raporteze cuantumul sanc iunii pentru neexecutarea hotrârii judectoreti în termen legal, la aplicarea sanc iunilor prevzute de art.22 (3) din Lg. C.adm. din R.M., care atrage o rspundere administrativcontraven ional mai strict pentru conductorul unit ii. 2. Introducerea art.32 (5), care s prevad: ,,Nerespectarea hotrârilor judectoreti nici dup data de aplicare a amenzilor cominatorii pe zi de întârziere în executarea obliga iei, nejustificat, constituie infrac iune de neexecutare a hotrârii judectoreti, cu sanc iune de la 6 luni la 3 ani de închisoare; 3. Introducerea art.32 (6), care s prevad: ,,Cererile de la art. 32 (4) i (5) se judec în camera de consiliu, fr citarea pr ilor, cu scutire de tax judicar". 4. Sanc iunea amenzilor cominatorii aplicat de instan a de c.adm. s se comunice din oficiu la Parchet, cu titlu de act de sesizare pentru începerea urmririi penale împotriva persoanelor culpabile de neexecutarea hotrârilor judecatoreti irevocabile, pronun ate de instan ele de c.adm.;

5. Extinderea controlului de c.adm. inclusiv în domeniul contractelor administrative, în scopul asigurrii dreptului la ac iune al societ ii civile, ca mijloc de asigurare a transparen ei în efectuarea cheltuielilor publice prin contracte cu institu iile statului. 6. Ac iunile de constatare a nulit ii deciziilor adoptate de Consiliile Locale, pe motive de nerespectare a legisla iei cu privire la incompatibilit ile alesilor locali, sunt imprescriptibile si se pot introduce de orice persoan din RM, fr a mai fi necesar îndeplinirea procedurii prealabile. 7. Modificarea art.17 (1) si (4), cu privire la termenul de introducere a ac iunii la instan pentru anularea unui act sau recunoaterea dreptului pretins, din 30 de zile în 6 luni de zile. Pentru România: Introducerea unor modificri i completri la Lg. 554/2004 [13] din RO, cu privire la urmtoarele: 1.Preluarea textului de lege din art. 22 (3) din Lg. C.adm. din R.M. [15], astfel: ,,Pârâtul este obligat s prezinte instan ei documentele solicitate la prima zi de înf iare, în caz contrar, i se aplic o amend judiciar în mrime de pân la 10 salarii minime pentru fiecare zi de întârziere nejustificat. Aplicarea amenzilor judiciare nu scutete pârâtul de obliga ia de a prezenta documentele solicitate." 2.Sanc iunea amenzilor cominatorii aplicat de instan a de c.adm. s se comunice din oficiu la Parchet, cu titlu de act de sesizare pentu începerea urmririi penale împotriva persoanelor culpabile de neexecutarea hotrârilor judectoreti irevocabile, pronun ate de instan ele de c.adm.. 3. Ac iunile de constatare a nulit ii hotrarilor adoptate de Consiliile Locale, pe motive de nerespectare a legisla iei cu privire la incompatibilit ile aleilor locali, sunt imprescriptibile i se pot introduce de orice persoan din RO, fr a mai fi necesar indeplinirea procedurii prealabile.

Concluzii generale i recomandri

Lucrarea de doctorat constituie o cercetare doctrinar-teoretic i normativ-legislativ în plan comparat a rspunderii administrative din Republica Moldova i din România. 1)Referitor la rspunderea administrativ, în urma cercetrilor efectuate, am ajuns la urmtoarele concluzii: a)via a social nu poate fi conceput fr rspundere; b)orice abatere atrage de la sine rspundere; c)conceptul de rspundere semnific o reac ie de dezaprobare a societ ii fa de o ac iune sau inac iune uman; d)rspunderea juridic reprezint un raport juridic de constrângere; e)sanc iunea juridic reprezint obiectul rspunderii juridice; f)pedeapsa este o sanc iune suplimentar, despgubirea primeaz; g)oamenii hotrându-se s triasc în societate, au cedat puterii sociale dreptul de a sanc iona; h)rspunderea administrativ este o component a rspunderii juridice; i) rspunderea administrativ este o rspundere autonom i distinct fa de rspunderea civil, penal i rspunderea disciplinar a salaria ilor conform dreptului muncii; j)legile sunt fcute în aa fel, ca cei care conduc s nu rspund fa de cei care sunt condui. Astfel, parlamentarii nu rspund pentru votul lor, iar magistra ii pentru hotrârile lor. Se recomand extinderea domeniului de rspundere administrativ, cu aplicabilitate la membrii guvernului, procurori i judectori. 2)Referitor la rspunderea administrativ a primarului: Constatri pentru Republica Moldova si România: Inexisten a unei prevederi în Lg.436XVI/28.12.2006 [41] si Lg.215/2001 modificat prin Lg.59/2010 [33], de atragere a rspunderii administrative a primarului, pentru cazurile de anulare in mod repetat de ctre instan ele judecatoreti a unor acte administrative adoptate de acesta. Recomandri pentru Republica Moldova: Completarea Lg.436-XVI/2006 [41], cu art.(2) lit.f):"mandatul primarului înceteaz înainte de termen, în caz de anulare de ctre instan a judectoreasc în interval de un an calendaristic prin hotrâre definitiv i irevocabil, a dou decizii emise de acesta". Recomandri pentru România: Propunem ca mandatul primarului s se considere încetat de drept, în condi iile în care pe parcursul unui an calendaristic se ajunge ca prin hotrâre judectoreasc definitiv i irevocabil s se anuleze dou acte administrative emise de primar. 3)Referitor la rspunderea administrativ a consilierilor Recomandari pentru România: a) Propunem ca autorit ile deliberative s se considere dizolvate de drept ca organ deliberativ, în condi iile în care pe parcursul unui an calendaristic se ajunge ca prin hotrâre judectoreasc irevocabil s se anuleze dou hotrâri de consiliu local. b) sanc iunea administrativ referitoare la consiliul local, prevzut în Lg.436/2006 din R.M. [41, art.25 (1), a) si (2)], s fie preluat textual în Lg.215/2001, republicat, din RO: "(1) Consilierul poate fi prezent la edin a consiliului, îns nu particip la adoptarea deciziilor în condi iile existen ei

unui conflict de interese, atunci cînd: a) el personal, so ia (so ul), copiii, prin ii si au un interes patrimonial în problema supus dezbaterii; (2) Deciziile adoptate de consiliul local cu înclcarea dispozi iilor alin.(1) pot fi declarate nule, în condi iile legii, de ctre instan a de c.adm.." Recomandri pentru Republica Moldova si România: referendumul de încetare a mandatului de primar înainte de termen i/sau a consiliului local, s aib loc în urma strângerii unui procent de 25% din semnturile cet enilor cu drept de vot ai localit ii, iar validarea referendumului i încetarea mandatelor aleilor locali s aib loc prin simpla majoritate a celor care au votat. 4)Referitor la rspunderea ministerial Constatri pentru Republica Moldova: Pentru minitrii afla i în exerci iul func iei i respectiv dup încetarea mandatului de minitri, se observ c lipsete o lege cu obiect rspunderea ministerial. Recomandm pentru Republica Moldova, adoptarea unei legi a rspunderii ministeriale, prin preluarea modelului cadru din Lg.nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerial din RO, republicat în M. Of. nr.200/23.03.2007 [42], impreun cu recomandrile aferente, propuse in tez. Constatri pentru România: Legisla ia actual este anevoioas în acest domeniu deoarece se prevede acordul de începere a urmririi penale de ctre majoritatea parlamentar. Recomandm pentru România, ca cercetarea penal impotriva membrilor din Guvern sa nu mai fie determinat de acordul Parlamentului. Recomandm pentru ambele state: a) recunoaterea dreptului pentru puterea judecatoreasc, de a atrage de drept demiterea minitrilor din guvern, în condi iile în care to i procurorii i/sau judectorii particip la grev împotriva guvernului; b) pentru minitrii în exerci iu i pentru fotii minitri, s se aplice procedura penal de drept comun, prin cercetarea acestora de Parchetul de pe lâng ICCJ pentru RO i de Parchetul de pe lâng CSJ pentru RM. 5)Referitor la rspunderea administrativ a organelor executive din partidele politice Constatri pentru Republica Moldova si România: Partidele politice nu practic înregistrarea filialelor sau organiza iilor teritoriale, în calitate de dezmembrminte ale acestora. Recomandm pentru Republica Moldova i România: a) instituirea obliga iei de înregistrare a subdiviziunilor teritoriale la organul administra iei de stat competent teritorial, în termen de 30 de zile de la data înregistrrii în Registrul Partidelor Politice a forma iunii de la nivel na ional, sub sanc iunea decderii partidului în cauz, din dreptul de a-i continua activitatea politic; b)instituirea obliga iei de întocmire i de înregistrare de contracte individuale de munc, care s se încheie între organul colectiv de conducere reprezentat prin Biroul Permanent Na ional, dup caz, de Biroul Permanent Jude ean, în calitate de angajator i organul de execu ie, preedinte, în calitate de angajat, înregistrat inclusiv la autoritatea de control pentru partide i organiza ii politice din ar, pentru a fi posibil angajarea rspunderii administrativ disciplinare i patrimoniale a organelor de conducere care încalc legisla ia administrativ si fiscal.

6)Referitor la rspunderea administrativ a statului, prin garantarea dreptului la aprare prin avoca i. Constatri pentru Republica Moldova: a) se apreciaz modalitatea de admitere in profesia de avocat care se face pe baza unui examen la care particip si reprezentan i din partea Ministerului de Justi ie; b) se apreciaz favorabil existen a Institu iei Avoca ilor Publici. Recomandri pentru Republica Moldova: s echivaleze examenul de definitivat din avocatur cu examenul de admitere în magistratur. Constatri pentru România: Lg. de organizare i exercitare a profesiei de avocat [31] în vigoare în semestrul 1 din 2010, aduce atingere dreptului garantat la aprare, ca garan ie pe care statul trebuie s o asigure în exercitarea procesului penal pentru învinui ii sau inculpa ii care nu au posibilit i materiale de a-i asigura un aprtor angajat, prin delegarea acestui serviciu inclusiv pentru avocatul stagiar. Recomandri pentru România: a) încadrarea serviciilor de asisten juridic, în categoria serviciilor bazate pe cerere i ofert; b) examenele de admitere în profesie i definitivatul pentru avoca ii stagiari s se fac în centre universitare cu asigurarea participrii reprezentan ilor din partea Ministerului de Justi ie; c) infiin area institu iei avocatului public, cu organizare i func ionare sub control de stat, care s preia asigurarea aprrilor din oficiu, ca metod i mijloc de garantare al dreptului la aprare de ctre stat, intruct statul rspunde administrativ-patrimonial în rela iile cu cet enii, pentru ce nu controleaz, fiind condamnat prin hotrâri ale CEDO; d) echivalarea examenului de admitere în profesia de avocat cu examenul de admitere în profesia de magistrat i preluarea activita ii asisten ei juridice din oficiu de institu ia avocatului public cu organizarea i func ionarea lor sub controlul institu iei Avocatului Poporului, reglementat prin institu ia ombudsman-ului [46] din ambele state. Recomandri pentru Republica Moldova si România: asigurarea pluralismului organiza iilor profesionale de drept privat ale avoca ilor, pe specializri de drept: civil, penal, administrativ i comercial. 7)Referitor la rspunderea administrativ a procurorilor si judectorilor, constatm c în R.M., no iunea de rspundere administrativ a cptat un progres spectaculos prin modificrile legislative aduse la Lg.544/20.07.1995 [51], intrate în vigoare din 08.07.2010, în timp ce în RO, no iunea de rspundere administrativ a magistra ilor este pur formal deoarece, în realitate, acetia nu sunt supui unui control administrativ eficient din partea institu iilor cu atribu ii de control pe linia puterii judectoreti. Constatri pentru Republica Moldova: a) lipsa unei bune defini ii pentru termenii "rea-credin " i "erori" comise de procurori; b) lipsa unei bune defini ii cu privire la termenii de "rea-credin " i "neglijen grav" în exercitarea activit ii de judector; c) lipsa unei prevederi cu privire la asigurarea pentru malpraxis a judectorului i procurorului.

Constatri pentru România: a) lipsa unei bune defini ii pentru termenii de "erori judiciare", "rea-credin " i "grav neglijenta"; b) lipsa unei prevederi cu privire la asigurarea pentru malpraxis a judectorului i procurorului; c) lipsa unei prevederi legislative cu privire la numirea judectorilor de la C.S.J. de ctre Parlamentul RO la propunerea CSM; d) lipsa unei prevederi legislative de tragere la rspundere administrativ a magistra ilor (procurori i judectori), în cauze de înclcare din motive imputabile a termenului de examinare a cauzelor aflate în procedur sau înclcarea normelor imperative ale legisla iei; e) lipsa unei prevederi de tragere la rspundere disciplinar pentru judectori în cazurile de înclcare a termenelor de redactare a hotrârii judectoreti; f) lipsa unei prevederi de tragere la rspundere disciplinar pentru judectori în caz de nepublicare din motive imputabile judectorului a hotrârilor pe pagina web a instan ei; g) lipsa unei prevederi de tragere la rspundere disciplinar, pentru înclcarea de ctre judectori i de ctre procurori a incompatibilit ilor i interdic iilor care îi privesc; h) lipsa unei prevederi de tragere la rspundere administrativ disciplinar i patrimonial pentru judectori, în cazurile de emitere a unei hotrâri care ulterior a fost declarat de CEDO drept hotrâre prin care au fost înclcate drepturile i libert ile fundamentale ale omului; i)lipsa unei ci de atac împotriva refuzului Inspec iei Judiciare, de a

sesiza Comisia de Disciplin pentru Judectori sau Procurori; j)apreciem ca este prea mic termenul de un an de zile de la data svâririi faptei, dup care intervine prescrip ia rspunderii administrativ-disciplinar prevazut pentru procurori si judectori. Recomandri pentru România:a) în materie de control a actelor administrative efectuate de

ctre procurori în etapa de cercetare penal, sa se înfiin eze pe lang fiecare parchet, Institu ia Judectorului de Instruc ie, care s verifice din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, legalitatea i temeinicia actelor i msurilor dispuse de procuror în timpul activit ii de cercetare penal, pe principiul de distribuire aleatorie a dosarelor pe complete de judecat; b) s se instituie rspunderea administrativ patrimonial împotriva judectorilor a cror hotrari au constituit obiectul condamnrii statului la despgubiri civile prin hotrâri judecatoreti pronun ate de instan ele interna ionale, cu excep ia judectorilor care au fcut s se consemneze opinie separat; c) reglementarea cilor de atac împotriva refuzului Inspec iei Judiciare de a sesiza Comisia de Disciplin pentru Judectori sau Procurori; d)modificarea termenului de un an de zile de la data svâririi faptei, dup care intervine prescrip ia rspunderii administrativ-disciplinar prevazut pentru procurori i judectori, într-unul de minim un an de zile de la solu ionarea irevocabil a procesului în care magistratul a svârit abaterea. Recomandri comune pentru amble state: a) în materia cererilor de recuzare, precum i în materia plângerilor administrative formulate împotriva procurorilor i/sau judectorilor, s se

formeze proces dup regulile de judecat stablite în dreptul comun pentru cererile de ordonan preseden ial, prin participarea la proces cu drepturi egale între prti, respectiv judectorii si/sau procurorii recuza i si peti ionarii reclaman i; b) în materia procedurii de deschidere a edin elor de judecat, începerea acestora s aib loc prin depunerea jurmântului de ctre membrii din complet i îndeplinirea condi iei afirii la loc vizibil pe holul instan ei a fotografiilor cu datele de identificare ale membrilor din complet i incompatibilit ile acestora; c) în materia îmbunt irii legisla iei în vigoare pentru eficientizarea rspunderii administrative a procurorilor i judectorilor, s se instituie rspunderea administrativ disciplinar pentru procurorii i judectorii care încalc normele de drept material; d) în plan legistativ pentru eficientizarea rspunderii administrative a magistra ilor care declar grev, recomandm ca acetia s se considere demii de drept din func ia de magistrat. Ca excep ie, se propune ca în condi iile în care to i procurorii i/sau judectorii de la nivel na ional particip la grev, s nu se mai atrag consecin a demiterii acestora, îns protestul s se considere vot de blam împotriva Guvernului, având drept consecin emiterea de ctre preedintele rii, în termen de 10 zile de la ini ierea protestului, a decretului de destituire din func ie a primului-ministru i a minitrilor din cabinet. În plan legislativ se propune adoptarea unei mai bune defini ii pentru termenii de "erori judiciare", "rea-credin " comuni pentru legisla ia în materie din RM si RO, "grav neglijen " in RO si ,,neglijen grav" in RM, astfel: A)Cu privire la procurorii din Republica Moldova si România: -,,eroarea judiciar" se încadreaz astfel: a)persoana care a fost condamnat definitiv în cadrul unui proces penal, dac în urma rejudecrii cauzei s-a pronun at o hotrâre definitiv de achitare; b) persoana care în cursul procesului penal, a fost privat de libertate, ori creia i s-a restrâns libertatea, dac în urma judecrii cauzei sau a rejudecrii într-o cale extraordinar de atac, a fost pus în libertate; c) persoana care a fost privat de libertate în cursul procesului penal, dup ce a intervenit prescrip ia, amnistia sau dezincriminarea faptei; -,,reaua-credin " se încadreaz astfel: a)când procurorul încalc cu tiin , normele de drept material sau procesual, urmrind sau acceptând prejudicierea unei persoane; b) când procurorul nesocotete în mod grav i nescuzabil, normele de drept material sau procesual; B)Cu privire la magistra ii din Republica Moldova si România: -,,reaua-credin " s aib unul dintre urmtorele în elesuri: a) atunci când magistratul încalc cu tiin normele de drept material sau procesual, urmrind sau acceptând prejudicierea unei persoane;

b) manipularea inten ionat a instrumentelor juridice de drept material i procesual în scopul prejudicierii pr ii vtmate; c) inten ia frauduloas în aplicarea legii, cu consecin a prejudicierii pr ii vtmate; d) manipularea inten ionat a normei legale i a principiilor generale de ctre magistrat, dac prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vtmate. -,,grav neglijen " s aib unul din urmtoarele în elesuri: a) nesocotirea de ctre magistrat, din culp, în mod grav i nescuzabil, a normelor de drept material sau procesual; b) înclcarea ra ionamentului judiciar i a normelor legale, dincolo de o diligen obiectiv, dac prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vtmate; c) necunoaterea de ctre judector a regulilor în cadrul crora se desfoar activitatea acestuia de natur a prejudicia partea vtmat; d) în plan legislativ, pentru implementarea unei condi ii i determinri de asigurare pentru riscurile ce decurg din activitatea profesional a magistra ilor i pentru malpraxis. Propunem ca în Lg.303/2004 [32] din RO, si în Lg.294/2008 [50] si Lg.544/1995 [51] din RM, s se introduc un nou art.cu urmtorul con inut: ,,Pentru malpraxis i riscurile ce decurg din activitatea profesional, magistra ii sunt obliga i s încheie o asigurare de rspundere civil pentru erori judiciare svârite din grav neglijen ." 8)Referitor la comisiile de disciplin pentru func ionarii publici, apreciem c înfiin area comisiilor de disciplin din RM i din RO, înfrânge principiul constitu ional potrivit cruia este interzis înfiin area de instan e extraordinare. Recomandm ca locul comisiilor de disciplin sa fie luat de ctre instan ele judectoreti competente institu ional s judece faptele func ionarilor publici. 9)În ceea ce privete rspunderea administrativ disciplinar a func ionarului public, atât din RM, cât i din RO, recomandm: a) în structurile administra iei publice s se disting clar, atât prin apartenen cât i prin rela ii de organizare i conducere, care sunt organele de conducere cu caracter politic i care sunt organele de conducere i de reprezentativitate cu caracter tehnic; b) secretarul unei autorit i a administra iei publice, asemenea ca i organele ierarhic superioare din institu iile de coordonare, organizare i control din cadrul Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici, s nu fie numite de organul politic; c)instituirea strii de incompatibilitate a func ionarului public de la orice nivel, cu aceea de membru al unei organiza ii politice; d) modificarea termenului de prescrip ie a rspunderii administrativ-disciplinar, de la un

an de zile de la data svâririi faptei, la minim un an de zile de la data de solu ionare irevocabil a ac iunii in instan .

10)Recomandm implementarea în cadrul legislativ din RM a procedurii aprobrii tacite, ca form de rspundere administrativ disciplinar i metod simplificat de ob inere de

acorduri, avize, licen e i autoriza ii de la autorit ile publice, care presupune recunoaterea de drept a cererii de autorizare din peti ie, în lipsa unui rspuns în termen de 30 de zile. 11)Referitor la autorit ile competente s solu ioneze cazurile contraven ionale, constatm cu privire la C.contrav. din R.M., urmtoarele: a)contravine art.21 din Constitu ie, referitor la prezum ia nevinov iei; b)nu este reglementat modalitatea recunoaterii persoanei contraveniente, drept victim în situa ia de desfiin are a contraven iei pe calea procedurii de judecat; c) nu se prevede cine este incompatibil s fie martor asistent în cadrul sanc iunii contraven ionale. În RO, O.G.2/2001 [68], nu cuprinde referiri la prezum ia de nevinov ie a contravenientului i nu este reglementat modalitatea recunoaterii persoanei contraveniente, drept victim în situa ia de desfiin are a contraven iei pe calea procedurii de judecat. Recomandm pentru Republica Moldova i România: a)martorii asisten i nu pot fi colaboratori ai organului constatator; b)trebuie prevzut o egalitate de tratament în ceea ce privete respectarea principiului constitu ional de egalitate în drepturi a persoanelor fizice i persoanelor juridice de drept privat, cu drepturile pe care le au institu iile publice prin organele acestora, de constatare a contraven iilor; c) trebuie prevzut modalitatea de sanc iune administrativ i patrimonial a agen ilor constatatori, a institu iilor de control în solidar cu agen ii constatatori care se fac vinova i de nerespectarea legalit ii în materia aplicrii sanc iunilor contraven ionale; d)recomandm dublul grad de jurisdictie; 12)Referitor la procedura atragerii rspunderii contraven ionale a organelor autorit ilor publice, prin amenzi cominatorii, pentru neexecutarea hotrârilor judectoreti irevocabile. Recomandm pentru Republica Moldova introducerea sanc iunii administrative cu amenzi cominatorii în Legea de c.adm.. Recomandm pentru ambele state, ca hotrârile instan ei de c.adm. prin care se aplic msura amenzilor cominatorii, ca sanc iune administrativ contraven ional care se achit la stat, s se comunice din oficiu la parchet ca act de sesizare pentru începerea urmririi penale împotriva organelor de reprezentare ale autorit ii publice debitoare, sub aspectul neexecutrii/nerespectrii hotrârilor judectoreti irevocabile. 13)Referitor la aspecte practico-tiin ifice în drept comparat asupra Legii de c.adm. din Republica Moldova i România, constatm urmtoarele: Referitor la Republica Moldova, în Lg.793-XIV/10.02.2000 [15] nu exist prevederi cu privire la rspunderea administrativ contraven ional a conductorului autorit ii publice, în cazul neexecutrii în termen legal a hotrârii judectoreti irevocabile.

Recomandri pentru Republica Moldova: introducerea unor modificri i completri la Lg.793/2000 [15] a c.adm., astfel: a) art.32(3), sa aiba urmatorul con inut:,,În caz de neexecutare a obliga iei de ctre debitor în termenul prevzut în hotrârea judectoreasc irevocabil pronun at de instan a de c.adm., dup caz, a termenului stabilit la art.32(2) din lg.(30 de zile), de la data de la care hotrârea a devenit irevocabil, conductorului autorit ii publice în a crei sarcin a fost pus executarea acesteia, i se va aplica la cererea reclamantului sanc iunea amenzilor cominatorii, în valoare de 20% pe zi de intârziere din venitul lunar realizat"; b) introducerea art.32(5): ,,Nerespectarea hotrârilor judectoreti nici dup data de aplicare a amenzilor cominatorii pe zi de întârziere în executarea obliga iei, nejustificat, constituie infrac iune de neexecutare a hotrârii judectoreti, cu sanc iune de la 6 luni la 3 ani de închisoare; c) introducerea art.32(6),: ,,Cererile de la art.32(4) i (5) se judec în camera de consiliu, fr citare pr i cu scutire de tax judiciar"; d) extinderea controlului de c.adm. inclusiv în domeniul contractelor administrative, ca mijloc de asigurare a transparen ei în efectuarea cheltuielilor publice. Recomandri pentru România: a) preluarea textului de lege din art.22(3) din lg. c.adm. din RM, astfel: ,,Pârâtul este obligat s prezinte instan ei documentele solicitate la prima zi de înf iare, în caz contrar, i se aplic o amend judiciar în mrime de pân la 10 salarii minime pentru fiecare zi de întârziere nejustificat. Aplicarea amenzilor judiciare nu scutete pârâtul de obliga ia de a prezenta documentele solicitate"; b) amenzile cominatorii s se aplice în cuantum de 20% din venitul brut lunar realizat de ctre organul executiv al unit ii administrative i/sau func ionarul public care a fost chemat în judecat, prin modificarea prevederii actuale, potrivit creia amenzile cominatorii se calculeaz la 20% pe zi de întarziere, din salariul minim pe economie.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. OU nr.27/2003 privind procedura aprobrii tacite din RO, M. Of. 827/2003, aprobat prin Lg. nr. 486/2003. Constitu ia R.M. adoptat la 29.07.1994, publicat în M.Of. nr.1 din 18.08.1994. Constitu ia RO, republicat prin Lg. de revizuire nr.429/2003 din 2003, publicata in M. Of., Partea I nr.767/31.10.2003 Lg. din 11.02.1864, pentru infiin area Consiliului de Stat din RO Lg. din 12.07.1866, pentru împr irea diferitelor atribu iuni ale Consiliului de Stat din RO Lg. din 30.06.1905 a Î.C.C.J., publicat în M.Of. al RO, nr.72 din 01.07.1905. Lg. din 24.03.1910 a Î.C.C.J., publicat în M.Of. al RO, nr.288 din 25.03.1910. Lg. din 16.02.1912 a Î.C.C.J., publicat în M.Of. al RO, nr.252 din 17.02.1912. Constitu ia RO din 1923, publicat în M.Of. nr.282/29.03.1923 Lg. pentru c.adm. din RO din 23.12.1925, publicata in M. Of. nr.128 din 14.06.1925 Lg. nr.1/26.07.1967, privind judecarea de ctre tribunale a cererilor celor vtmati în drepturile lor prin acte administrative ilegale, publicat în B.Of. al RO nr.67/26.07.1967 Lg. nr.29/07.11.1990 a c.adm., publicata in M.Of. al RO nr.122/08.11.1990 Lg. 554/2004 a c.adm. din RO, M. Of. 1154/2004, modificat prin Lg. 262/2007. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut i ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietic i Germania nazist, semnat la Moscova, la 23.08.1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov i ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezen a lui Stalin. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Lg. c.adm. nr.793-XIV din 10.02.2000, din R.M. (M. Of. al R.M. din 18.05.2000, nr.57-58, art.375), M. Of. nr.34/231 din 24.03.2000. Costachi, G., Direc ii prioritare ale edificrii statului de drept în R.M., Chiinu, 2009, Ed. ,,Tipografia Central" Chiinu. Orlov, M., Belecciu, ., Drept administrativ, Academia ,,tefan cel Mare" a M.A.I. al R.M., Chiinu 2005. Orlov, M., Drept Administrativ, Ed. Epigraf, Chiinu, 2001. Furdui, S., Dreptul contraven ional, Ed. Cartier, Chiinu, 2005, 247 p. Creang, I., Curs de drept administrativ, vol. I, Ed. Epigraf, Chiinu, 2004. Gu uleac,V.Tratat de drept contraven ional, Chiinu 2009,Tipografia Central,318 p. Revista Nationala de Drept nr. 1/2009, Chisinau, R.M.

23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43.

Baltag, D., Teoria rspunderii i responsabilit ii juridice, Ed. ,,Tipografia Central" Chiinu, 2007, 437 p. Guceac, I., Curs elementar de drept constitu ional, vol. II, Chiinu, 2004, Tipografia Central, 496 p. Popa, V., Dreptul public, Chiinu, 1998. Costachi G., Guceac I., Fenomenul constitu ionalismului în evolu ia Republicii Moldova spre statul de drept, Tipografia central, Chiinu, 2003, Iorgovan, A., Tratat de drept administrativ, vol. I, II, III, Ed. Nemira & CO SRL, 1996 Preda, M., Tratat elementar de drept administrativ român, edi ia II, Ed. Lumina Lex, 1999, 680 p. Prisacaru, V., Tratat de drept administrativ român, Partea general, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002. Vedina, V., Drept Administrativ, Universul Juridic, Bucureti, 2009. Lg. nr.51/1995 pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat din RO, republicat în 2004, M. Of. 116/1995. Lg. nr. 303/28.06.2004, privind statutul judectorilor i procurorilor, din RO, publicat în M. Of. nr. 826/13.09.2005. Lg. nr.215/23.04.2001, privind administra ia public local din RO, modificat prin Lg. nr.59/31.03.2010, M. Of. nr. 95/2010. Lg. nr.14/2003 a partidelor politice, M.Of. din RO nr.25 din 17.01.2003 Prisecaru V. I., Tratat de drept administrativ român ­ partea general ­ edi ia II, revauzuta i adugit, Ed. ALL Beck, 1996. C. Contrav. al R.M., nr.218-XVI/20.10.2008, M. Of. nr.3-6/15 din 16.01.2009. Lg. nr. 158-XVI din 04.07.2008, cu privire la func ia public i statutul func ionarului public, din R.M., M. Of. nr. 230-232/840 din 23.12.2008. Iovna, I., Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Vol. II, 1997, Arad. Preda, M., Drept Administrativ. Partea General, Ed. Lumina Lex, 1995. Blan, E., Institu ii Administrative, Ed. CH Beck, 2008. Lg. nr.436-XVI/28.12.2006 din R.M., publicata în M.Of. nr.32-35/09.03.2007 Lg. nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerial, din RO, M. Of. nr. 200/23.03.2007. Deleanu, I., Drept constitu ional i institu ii publice, Ed. Funda iei ,,Chemarea", Iai, 1993, 251 p.

44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

Decretul nr.31/30.01.54, privitor la persoanele fizice i persoanele juridice din RO, aprut în Buletinul Oficial nr.8/30.01.1954. Lg. din 6 decembrie 1864 pentru constituirea corpului de avoca i din RO, publicata în M. Of. cu numrul 0 din data de 6.12.1864 Lg. nr.35/13.03.1997 privind organizarea i func ionarea institu iei Avocatul Poporului din RO, modificat prin Lg. nr. 383/2007 Cauza BOLOS împotriva României - Hotrâre din data de 12 ianuarie 2010 Curtea European a Drepturilor Omului (Sec ia a treia), Cererea nr. 33078/03. Revista Na ional de Drept, nr.1/2009, Bacu, RO. Revista Na ional de Drept, nr.2/2010, Bacu, RO. Lg. nr.294-XVI/25.12.2008 cu privire la Procuratur R.M., M. Of. nr.55-56/155. Lg. nr.544-XIII/20.07.1995 cu privire la Statutul judectorilor din R.M., republicat în M. Of., 2002, nr. 117-119, art. 946 cu modificrile i completrile ulterioare Recomandarea CM/Rec (2010) 12 a Comitetului Minitrilor ctre statele membre, cu privire la judectori: independen a, eficien a i responsabilit ile (adoptat de Comitetul Minitrilor în 17.11.2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delega ilor minitrilor).

53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63.

Iorgovan, A., Drept administrativ, vol. III, Ed. Procardia, Bucureti, 1993. Lg. nr.188/1999 privind Statutul func ionarilor publici din RO, consolidat 2009, republicat în M. Of., Partea I, nr.365/29.05.2007. H.G.1344/2007, privind normele de organizare i func ionare a comisiilor de disciplin, publicat în M. Of. al RO nr.768/13.11.2007, intrat în vigoarea de la 13.01.2008. Lg. nr.233/2002, publicat în M. Of. nr. 296/30.04.2002 de aprobare a O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activit ii de solu ionare a peti iilor din RO. Conven ia pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libert ilor fundamentale, incheiata la Roma la 4.11.1950 Lg. nr.190-XIII/19.07.1994 cu privire la peti ionare, din R.M., republicat în M. Of. al R.M. din 24.01.2003, nr. 6-8. Lg. nr.947-XIII/19.07.1996 cu privire la C.S.M. din R.M.,M. Of. nr.641/03.10.1996. Legea 247-XVI/21.07.2006 din R.M., în vigoare din 10.11.2006. Codul de procedur penal al RO, actualizat 2010. Lg. nr.514-XIII/06.07.1995 privind organizarea judectoreasc din R.M., publicat în 19.10.1995, M. Of. nr. 58. Lg. nr.317/2004 privind C.S.M. din RO, publicat în M. Of. nr. 827/13.09.2005.

64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78.

Lg. nr.168/1999 privind solu ionarea conflictelor de munc din RO, publicat în M. Of., Partea I, nr. 582/29.11.1999. Revista ,,Lege i Via ", nr. 12 (230) 2010, Chiinu, R.M. Revista Na ional de Drept, nr. 3/2010, Bacu, RO. Revista ,,Lege i Via ", nr. 12 (228) 2010, Chiinu, R.M. O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven iilor, publicat în M. Of. al RO, Partea I, nr. 410/25.07.2001, aprobat prin Lg. nr. 180/2002. Corbeanu, I., Drept Administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002. Poenaru, I., antai, I., Noul regim al contraven iilor. Ordonan a nr. 2/2001. ,,Dreptul" 18/2001. Ticlea, A., Stan, I. N., Constatarea i sanc ionarea contraven iilor, Ed. Atlas Lex, Bucureti, 1996. Ticlea, A., Reglementarea contraven iilor, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998. Preda, M., Drept Administrativ. Partea general, Ed. Lumina Lex, 2000. Poenaru, I., Rspunderea pentru contraven ii, Bucureti, 1998, Lumina Lex. Pivniceru, M. M., Susanu, P., Tudurache, D., Contraven ia, Iai, 1997, Institutul European, 270 pagini. Ghimpu, S. i colaboratorii, Dic ionar juridic selectiv, Ed. Albatros, Bucureti, 1985. O.G. nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanc iunii prestrii unei activit i în folosul comunit ii, M. Of. al RO, Partea I, nr. 642/30.08.2002 H.G. nr. 147/1992 privind blocarea, ridicarea, transportul, depozitarea i eliberarea autovehiculelor sau remorcilor sta ionate neregulamentar pe drumurile publice, M. Of. al RO, Partea I, nr. 59/06.04.1992.

79. 80. 81. 82. 83. 84. 85.

H.G. nr. 1114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al RO, M. Of. nr. 735/2001. Lg. nr. 61/1991 republicat din RO pentru sanc ionarea faptelor de înclcare a unor norme de convie uire social, a ordinii i linitii publice, M. Of. nr. 387/18.08.2000. O.G. nr. 21/1992 privind protec ia consumtorilor din RO, M. Of. nr. 212/ 1992. Lg. nr.50/29.07.1991 privind autorizarea executrii construc iilor i unele msuri pentru realizarea locuin elor din RO, republicat în M. Of. nr. 933/13.10.2004. Lg. nr. 31/16.11.1990 privind societ ile comerciale din RO, modificat i republicat, M. Of. nr. 1066/17.11.2004. Chapus, R., Droit administratif, Montchrestien, Paris, 1988, tome II, 978 p. Vedel, G., Delvolve, P., Droit administratif, P.U.F, Paris, 1990, 543 p.

86. 87. 88.

Puie, O., "Rspunderea autorit ilor publice" în ,,Dreptul" nr. 2/2007. Tofan, A., Drept Administrativ, vol. II. Lg. nr. 39/12.03.1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul RO i Guvernul R.M. privind recunoaterea reciproc a diplomelor, certificatelor i titlurilor tiin ifice, acordate de institu ii de înv mânt acreditate în RO i în R.M., semnat la Chiinu la 20.06.1998.

89. 90. 91.

Lg. nr. 590/2003 din RO privind tratatele, M. Of., Partea I, nr. 23/12.01.2004. Carta NARIC de la Bruxelles, din anul 2004, privind recunoaterea diplomelor. Directivele Comisiei Europene 84/48, care se refer la recunoaterea calificrilor profesionale ob inute în urma finalizrii studiilor superioare cu o durat minim de 3 ani.

92.

Conven ia de la Lisabona, pentru Recunoaterea Diplomelor din Înv mântul Superior în Regiunea European, dezvoltat de ctre Consiliul Europei i UNESCO i adoptat la întâlnirea reprezentan ilor na ionali care a avut loc în Lisabona între 8-11.04.1997.

93. 94. 95. 96. 97. 98. 99.

O.U.G. nr. 194/2002, ordonan de urgen privind regimul strinilor în RO, republicat în 2008, republicat în M. Of., Partea I, nr. 421/05.06.2008. Albu, E., Dreptul c.adm., Universul Juridic, Bucureti 2008, 89 p. Cârna , T., Protec ia juridic a drepturilor omului, Ed.Reclama, Chiinu, 2003, 384 p. Cernea, E., Criza dreptului în Romania la 1907, Ed. Universit ii Bucureti, 2001. Chauvin, F., Administration de l'Etat, 5-eme edition, Dalloz, Paris, 1998. Corbeanu, I., Drept Administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002. Craiovan, I., Tratat elementar de teorie general a dreptului, Ed. ALL Beck, Bucureti. Bucureti, 2004.

100. Crciun,A, Iancu,C., Borulea,S., Regimul juridic al contraven iei, Ed.Na ional, 101. Debbasch C., Ricci J. C., Contentieux administratif, 7eme edition, Paris, Dalloz, 1999. 102. Dinu, A., Mediatorul Republicii în Fran a, Revist de drept public nr. 1/2008. 103. Drganu, T., Drept constitu ional i institu ii politice, vol. I, Bucureti, Ed. Lumina Lex, 1998, 416 p. 104. Dvoracek, M., Teoria general a dreptului, Iai, 1996. 105. Gu uleac,V. Tratat de drept contraven ional 106. Hevy, D., Aspects Generaux du Controle,Traite de Science Adminsitrative, Paris, 1966. 107. Irileanu, A., Drept administrativ. Tratat elementar, Ed. ALL Beck, Bucureti. 108. Manta, C., Drept administrativ, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002. 109. Mazilu, D., Teoria general a dreptului, Ed. ALL Beck, Bucureti, 2000.

110. Marinescu, O. S., Legea administra iei publice locale, Ed. Rocambole-Plus, Bucureti, 2001. 111. Muraru, I., Avocatul Poporului ­ institu ie de tip ombudsman, Ed. ALL Beck, Bucureti, 2004. 112. Muraru, I., Constantinescu M., Tnsescu S., Enache M., Iancu Gh., Interpretarea Constitu iei. Doctrin i Practic, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002. 113. Motâc, R. I., Istoria general a dreptului, Ed. ALL Beck, 2001. 114. Oroveanu, M. T., Tratat de drept administrativ, Universitatea Cretin ,,Dimitrie Cantemir", Bucureti. 115. Olivier, M. F., Istoria dreptului francez, curs, 1990. 116. Popa, C., Teorie general a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001. 117. Popescu, S., Teoria general a dreptului, Ed. Lumina Lex, 2000. 118. Popa N., Teoria general a dreptului, Ed. ALL Beck, Bucureti, 2002. 119. Petrescu, R. N., Drept administrativ, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2004. 120. Petru, V., Introducere general în drept, Lumina Lex, 2000. 121. Preda, M., Curs de drept administrativ, Partea general, Bucureti, 1995. 122. Vedina, V., Drept administrativ i institu ii politico-administrative, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002. 123. Lg.nr.845-XII/03.01.1992 , cu privire la antreprenoriat i întreprinderi, M. Of. nr. 2/28.02.1994 al R.M. 124. Lg.nr.317-XIII/13.12.1994 cu privire la Curtea Constitu ional, publicat în M. Of. al R.M. nr. 8/07.02.1995. 125. Lg. nr. 949/19.07.1996 cu privire la colegiul de calificare i atestarea judectorilor din R.M., publicat la 20.09.1996 în M. Of. nr. 61 126. Lg. nr. 789-XIII/26.03.1996 a R.M. cu privire la C.S.J., publicat în M. Of. al R.M. nr. 32-33/30.05.1996, modificat prin Lg. nr. 951-XV/04.04.2002. 127. Lg. nr. 950/19.07.1996, modificat în 25.01.2008, cu privire la colegiul disciplinar i la rspunderea disciplinar a judectorilor, publicata M. Of. al R.M. nr. 61-62/20.09.1996. 128. Lg. nr. 768-XIV/02.02.2000 privind statutul alesului local, din R.M. (M. Of. al R.M. din 24.03.2000, nr. 34, art. 231). 129. Lg. nr. 1260-XV/2002 cu privire la avocatur din 19.07.2002, M. Of. al R.M. 126-127. 130. Lg. nr.123-XV/18.03.2003 privind administra ia public local, din R.M. (M. Of. al R.M. din 19.03.2003, nr. 4, art. 211).

131. Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat i a autoreferatelor, aprobat prin Hotrârea Comisiei de Atestare a CNAA R.M., nr. AT03/11/23.04.2009, intrat în vigoare din 01.09.2009. 132. Lg. nr. 26/1990 privind Registrul Comer ului din RO, M. Of. 121/1990 133. Lg. 47/1992 privind organizarea i func ionarea Cur ii Constitu ionale din RO, publicat în M. Of. 643/16.07.2004, modificat 2010. 134. Lg. nr. 359/2004 din 08.09.2004 privind simplificarea formalit ilor la înregistrarea în Registrul Comer ului a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale i persoanelor juridice, înregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea func ionarii persoanelor juridice, M. Of. al RO nr. 839/2004. 135. Lg.nr.340/2004 privind institu ia prefectului din RO, M. Of. nr. 658/21.07.2004. 136. Lg. nr. 90/13.04.2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 3/2005 pentru modificarea i completarea Lg. nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial din RO, M. Of. 322/2005. 137. Lg. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilit i publice din RO, publicat în M. Of., Partea I, nr. 254/21.03.2006. 138. O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia , republicat în 24.10.2008, M. Of. al RO nr. 424/2000. 139. Lg. nr. 192/16 .05.2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator din RO, publicat in M. Of. nr. 441/22.05.2006. 140. Legea nr. 35/1997 privind organizarea i func ionarea institu iei Avocatul Poporului, publicata in M. Of. nr. 48 din 20.03.1997, republicat în 2004 i consolidat 141. H.G. nr. 333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonan ai Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia , M. Of. al RO nr. 235/2003. Cr i editate de autor: Monografii: 1. Manual de pregtire pentru admiterea în profesia de avocat, Bucureti 2010, 268 p., autor Drd. Botomei Vasile, ISBN 978-973-0-09399-5 Conferin e interna ionale: Conferin a Interna ional "Medierea Juridic i Financiar-Bancara", organizat de Uniunea Mediatorilor Bancari din România ­ Sucursala Cluj, în parteneriat cu Baroul Cluj.

Lucrri tiin ifice publicate de autor, în reviste de specialitate juridic la tema tezei: Reviste de specialitate din strintate: 1. Drd. Botomei Vasile," Rspunderea administrativ-disciplinara a magistra ilor", Revista " " ("Lege i Via "), nr. 12 (230) 2010, Chiinu, Republica Moldova, pg. 44-53; 2. Drd. Botomei Vasile, ,,Procedura aprobrii tacite ca form de sanc iune administrativ", Revista "Lege i Via ", 12(228) 2010, Chiinu, Rep. Moldova, pg. 34-38; Reviste de specialitate din România: 1. Drd. Botomei Vasile, "Aspecte practico tiin ifice de drept comparat în materia legii c.adm. din Republica Moldova i România", Buletin tiin ific nr.16/2009 "Interrela iile Ecologiei", Iai, 2009; 2. Drd. Botomei Vasile, "Rspunderea autorit ilor administra iei publice", Buletin tiin ific nr.16/2009 "Interrela iile Ecologiei", Iai, 2009; 3. Drd. Botomei Vasile, recenzent prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, "Rspunderea administrativ a magistra ilor", R.N.D., nr. 1/2009, pg. 62-75; 4. Drd. Botomei Vasile, recenzent prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, "Procedura aprobrii tacite", R.N.D., nr.1/2009, pg. 75-84; 5. Drd. Botomei Vasile, recenzent prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, "Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplin din cadrul institu iilor publice", R.N.D., nr.1/2009, pg. 84-90; 6. Drd. Botomei Vasile, recenzent prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, "Propuneri de lege ferenda în vederea îmbunt irii sistemului legislativ de rspundere administrativ în exercitarea aprrii calificate a peti ionarilor, în fa a organelor de control administrativ", RND, nr.1/2009, pg. 90-98; 7. Drd. Botomei Vasile, recenzent prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, "Controlul administrativ al actelor din administra ia public local, metode de eficientizare a rspunderii administrative i propuneri de lege ferenda", R.N.D., nr.1/2009, pg. 98-102; 8. Drd. Botomei Vasile, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "Metode de îmbunt ire i de garantare a aprrii din oficiu pentru peti ionare reprezentate prin avoca i", RND, 2/2010, pg.2-8; 9. Drd. Botomei Vasile, prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "Metode de eficientizare a rspunderii administrative din Republica Moldova prin introducerea procedurii aprobrii tacite", R.N.D., nr.2/2010, pg. 9-13; 10. Drd. Botomei Vasile, prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "Metode de eficientizare a rspunderii administrative în cadrul comisiilor de disciplin pentru func ionarii publici", R.N.D., nr.2/2010, pg. 16-18;

11. Drd. Botomei Vasile, prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "Metode de eficientizare a rspunderii administrative în cadrul comisiilor de disciplin pentru magistra i", R.N.D., nr.2/2010, pg. 21-31; 12. Drd. Botomei Vasile, prof. Univ. Dr. Cobaneanu Sergiu, "Referin e constitu ionale de clarificare a termenului de ef al statului din Republica Moldova, Aspecte practico tiin ifice de modernizare a institu iei preziden iale", R.N.D., nr.2/2010, pg. 31-32 13. Drd. Botomei Vasile, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "Procedura aprobrii tacite ca form de sanc iune administrativ i metod simplificat de ob inere de acorduri, avize, licen e i autoriza ii de la autorit ile administra iei publice, în lipsa unui rspuns din partea autorit ii publice; practic aplicat" R.N.D., nr.3/2010, pg. 9-19; 14. Drd. Botomei Vasile, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "Procedura atragerii rspunderii contraven ionale a organelor autorit ilor publice, prin aplicarea de ctre instan ele judectoreti a sanc iunii cu amenzi cominatorii, când nu se execut hotrârile judectoreti; practic aplicat", R.N.D., nr.3/2010, pg. 6-9; 15. Drd. Botomei Vasile, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "Procedura atragerii rspunderii administrativ patrimoniale a statului Român, pentru neechivalarea diplomelor i nerecunoaterea titlurilor tiin ifice de doctor în drept ob inute în alte state; model de practic", R.N.D., nr.3/2010, pg. 1-6; 16. Drd. Botomei Vasile, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, "No iunea, defini ia i trsturile principale ale rspunderii administrative", R.N.D., nr.3/2010, pg. 19-34; 17. Drd. Botomei Vasile, conf. Univ. Dr. Rusu Grigore Mihail, ,,Recenzie la lucrearea tiin ific ­ monografie: Direc ii proioritare ale edificrii statului de drept din Republica Moldova", publicat de Costache Gheorghe, dr. habilitat în drept, Chiinu, 2009, pg. 115-133; 18. Drd. Botomei Vasile, ,,Manual de pregtire pentru admiterea în profesia de avocat", Bucureti 2010, nr. pag 267, ISBN 978-973-0-09399-5. 19. Drd. Botomei Vasile, ,,Medierea conflictelor administrativ-patrimoniale dintre puterea judectoreasc i puterea executiv din România", prezentat în cadrul Conferin ei Interna ional "Medierea Juridic i Financiar-Bancara", organizat de Uniunea Mediatorilor Bancari din România ­ Sucursala Cluj, în parteneriat cu Baroul Cluj, cu diplom de participare, din 13.11.2010, R.N.D., nr. 4/2010, pg. 29-40. 20. Drd. Botomei Vasile, ,,Rspunderea administrativ a statului prin garantarea dreptului la aprare prin avoca i. Constatri i recomandri tiin ifice pentru amendamente la Legea 51/1995 modificat prin Legea 255/2004 de organizare i exercitare a profesiei de avocat din România", R.N.D., nr. 4/2010, pg. 9-11.

Nota: Anexele din teza de doctorat Botomei Vasile, numerotate de la 1 la 26, se publica in editia nr. 8/2011 a Revistei Nationale de Drept, impreuna cu autoreferatul tezei de doctorat in drept.

Information

Microsoft Word - toata revista intr-un document.doc

153 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

802332