Read Pagina 27 text version

REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 292-293 (1092-1093) - 4 martie - 4 aprilie 2008

27

,,ROMÂNIA LITERAR|" (nr. 5/8 din Europa de est, decalajul economic permanent faþã de februarie 2008): Cosmin Ciotloº comenteazã Vest), iar Ciprian ªiulea puncteazã: ,,Anticomunismul volumul lui Paul Cernat ,,Avangarda româantidemocratic". Isteria anticomunistã i-a cuprins pe mulþi neascã ºi complexul periferiei", unde sunt foºti ,,comuniºti" ori nãscuþi dupã 1989. Al. Bogdan Ducã menþionaþi ºi creatori evrei. Mihai Zamfir face menþioneazã lipsa rigorii ºtiinþifice, în analiza economicã o surprinzãtoare afirmaþie, la rubrica sa: (chiar lipsa analizei) în Raportul Tismãneanu. N-am înþeles ,,Rasismul existã pretutindeni în lume, pentru finalul cu ,,groapa de gunoi a istoriei", evident, o ºarjã din cã e, probabil, inerent naturii umane: instinctiv, timpul comunismului. În treacãt este pomenit ºi Michael omul nu este bun. Indivizi excepþionali au creat religia, Shafir, numit ,,vânãtor de negaþioniºti, legionari", care nu este educaþia ºi principiile morale". Chiar de ar fi aºa, nu putem fi chiar o vinã, am zice noi, negaþionismul fiind prezent în multe de acord cu afirmaþia domnului Mihai Zamfir, pe care îl publicaþii. În nr. 7/21 februarie, Mihai Iovãnel îl criticã pe... stimãm. Exagerat de sceptic. Religiile nu ,,le-au fãcut" doar criticul Dan C. Mihãilescu, care... criticã revistele literare, în indivizii, iar rasismul este, adesea, inoculat. Pavel ªuºarã bloc. Articolul se numeºte ,,Zgomotul ºi industria" (am spune evocã ,,realismul socialist" din anii comunismului, dar nu ,,ºi furia" unor polemiºti fãrã oareºcare ,,spirit sportiv"). Alex vedem legãtura cu ,,sifilisul lui Lenin". Istoria sifilisului nu-l Matei scrie despre ,,Redefinirea proiectului stângii sau pomeneºte, de ce sã inventãm? Este destul cât se scrie politicul înecat", Adrian Jicu comenteazã o carte despre despre Lenin ºi aºa. În nr. 6/15 februarie, citim încã o protocronism, apãrutã recent (,,O istorie glorioasã" de ,,scrisoare" a lui Lucian Raicu despre un mare scriitor, Alexandra Tomiþã, Ed. Cartea Româneascã), unde se spune Georges Bernanos. Ilie Constantin îl evocã pe nobilul scriitor corect: ,,P.C.R. era Ceauºescu, dar ce era P.C.R. în afarã de care a fost Geo Dumitrescu. Daniel Cristea-Enache Ceauºescu?". Adânc. Sorin Lavric continuã filipicele recenzeazã ,,Refugii", de Augustin Buzura (Ed. Corint), roman ,,anticomuniste" pe marginea Raportului Tismãneanu, remarcabil. Marina Constantinescu semneazã o cronicã demonizând comunismul (,,malefic" etc.). O.K.! ,,Demonii" entuziastã la spectacolul Teatrului Maghiar din Cluj cu piesa lui Dostoievski pot sã aparã oriunde. Paul Cernat, mai ,,Societatea de vânãtoare", de austriacul Thomas Bernhard. nuanþat, aminteºte de atacuri antisemite la adresa lui Elisabeta Lãsconi ne prezintã douã cãrþi: ,,Întoarcerea acasã" Tismãneanu. Nicolae Coande semneazã un reuºit articol: de Bernard Schlink ºi ,,Un secret" de Philippe Grimberg, ,,Eminescu, precursor al lui Ceauºescu". Înþelegem ce va sã prima la Ed. Polirom, a doua la Ed. Trei. În nr. 7/22 februarie, zicã. În ultima vreme, revista ,,Cultura" s-a revigorat vizibil Ion Ianoºi este ,,recitit" de Alex ªtefãnescu cu respect, prin polemici între tineri comentatori. Al. Singer semneazã o reþinutã admiraþie, respingându-i categoric marxismul. ,,Ca tabletã, ,,Fanatism", cam scurtã ºi sentenþioasã. ºi Nicolae Balotã, Ion Ianoºi este unul dintre ultimii umaniºti ,,LUCEAF|RUL" (nr. 4/13 februarie 2008). Adrian erudiþi din cultura românã". Cã Marx a fost un ,,scamator al Romilã elogiazã cartea lui Sorin Lavric ,,Noica ºi Miºcarea ideilor", ne îndoim. Existã marxism ca obiect de studiu în Legionarã". Analiza este valabilã, dar, probabil, ºi din carte universitãþi occidentale, iar sistemul comunist, deºi îngropat ºi din recenzie lipseºte un element: caracterul xenofob al azi, a existat din ,,scamatoriile" lui Marx. Dar Ianoºi este bine Miºcãrii, în speþã, antisemit. Se vorbeºte de ,,idealuri", dar reprezentat în revistã ºi-l felicitãm mai devreme: la 1 mai a.c., de sloganurile lansate în gura mare, în presã, de rebeliunea împlineºte 80 de ani. La mulþi ani! Mircea Mihãieº comenteazã ºi pogromul din 1941 - nici o vorbã. Pe noi, evreii, tãcerea în o incitantã carte a lui Jonah Goldberg: ,,Liberal Fascism", în legãturã cu acest punct ne afecteazã. De când legionarismul care este dur criticatã politica americanã în secolul XX, de la este doar o teorie idealistã? Nu vorbim despre Noica, ci Woodrow Wilson pânã la ,,liberalii de stânga" din lumea despre Miºcare. În nr. 5/20 februarie, citim un dialog interesant universitarã de azi. Sorin Lavric scrie despre ,,eºecul lui cu Mihai ªora, datorat Clarei Mãrgineanu. Regretãm agresiva Camil" (adicã al filosofiei lui Camil Petrescu). Se cunoaºte ,,evocare" a lui Iosif Sava, fãcutã de Al. George care scrie: labilitatea politicã a acestui scriitor de mare talent. Marina ,,A fãcut carierã fabuloasã Constantinescu aduce un un funcþionar de la Tv., care în frumos omagiu lui Iosif Sava, la nici un caz nu era indicat sã împlinirea, în postumitate, a 75 aparã în faþa publicului: un de ani de la naºterea acestuia: ins cu o dicþiune defectuoasã, ,,E minunat sã zbori, domnule care mai mult mormãia, decât Iosif Sava", scrie autoarea în vorbea, exprimându-se greu ºi final. Rodica Binder semnaleazã bolnãvicios". Dupã matineul de prezenþa lui Mircea Cãrtãrescu la Muzeul Enescu dedicat lui în presa germanã. Ne mirãm cã Iosif Sava, cuvintele lui Al. la rubrica, semnatã ,,Cronicar", FEBRUARIE 2008 George par a fi nãscute de unele revista noastrã este menþionatã pricini de ordin personal. foarte rar. În nr. 8/29 februarie, ,,Cronicar" elogiazã suplimentele culturale dedicate lui Mihail ,,IDEI ÎN DIALOG" este dedicat, în parte, lui Mihai Sebastian (,,cea mai vastã ºi substanþialã contribuþie din ªora, N. Steinhardt. Solomon Marcus blameazã diseminarea presã la sãrbãtorirea Centenarului Sebastian") ca ºi pe cel emisiunilor de astrologie zodiacalã ºi alte ,,minuni" ale dedicat Margaretei Sterian, toate semnate de Geo ªerban. posturilor Tv. Nu-l putem contrazice. Mircea Mihãieº, combativ, scrie despre ,,LETTRE INTERNATIONALE", nr. 64/iarna ,,profeþii xenofobi", care au sãrit împotriva independenþei 2007/2008 - una dintre cele mai prestigioase publicaþii Kosovo: Vadim, Funar º.a., citându-l pe V. Tismãneanu: europene de culturã (ediþia românã), îºi continuã, în numãrul ,,Miturile naþionaliste sunt prin excelenþã suicidare". Lucian recent, explorarea lumii contemporane prin colaborãri ilustre. Raicu ne trimite ,,de dincolo de Eden" o scrisoare din 1998: Peter Esterhazy, laureat al mai multor premii internaþionale, ,,Fondane ­ Rimbaud", în care aflãm cã Fondane se identifica, este prezent cu prozã dintr-un roman în curs de apariþie la scriind despre nefericitul poet francez, cu acesta. Ion Simuþ Ed. Curtea Veche. Ion Vianu, colaborator permanent, scrie se ocupã de opera lui I.D. Sârbu, care a ºtiut sã satirizeze cu un eseu interesant despre propria sa experienþã de viaþã în talent tarele defunctului ,,regim comunist", povestind printre comunism ºi postcomunism. Alte nume de rezonanþã: Leon altele cum Karl May a fost confundat cu Karl Marx. La Volovici, Felicia Antip, Gabriela Melinescu, Radu Cosaºu º.a. ,,Meridiane", citim versuri de David Knut (Fiksman), poet Numãrul este ilustrat cu lucrãri de Käthe Kollwitz, Masereel, nãscut în Orhei (Basarabia) în 1900, stabilit în 1920 la Paris, Joan Miro º.a. La rubrica ,,Biblioteca" ­ fragmente din unde ia contact cu dada-iºtii, luptãtor în Rezistenþa francezã, Nabokov, Günter Grass, Doris Lessing º.a. Incitantã este o stabilit în 1949 în Israel, unde a murit în 1955. Traducerea relatare despre Böll, cu defectele sale, mai puþin cunoscute, versurilor este semnatã de poetul basarabean Leo Butnaru, care dovedesc încã o datã cã nici marii scriitori nu sunt, talentat traducãtor din literatura rusã. Mai aflãm despre o nouã evident, niºte ,,sfinþi". Chiar dimpotrivã... carte, interviuri autobiografice, sub titlul ,,Dosarul K.". ,,CONTEMPORANUL ­ IDEEA EUROPEAN|" ,,CULTURA" (nr. 5/7 februarie). Al. Bogdan Ducã scrie (februarie 2008). Nicolae Breban afirmã: ,,Infernul este un loc despre ,,Viitorul dreptei româneºti", declarându-se pe sine plin de învãþãminte". Citatul - se pare cã e un citat - spune ,,contrarevoluþionar" conservator. Astfel, un reprezentant multe. Aura Christi îl apãrã pe Ion Caraion, scriitor de seamã, tânãr contrazice pãrerea lui Caragiale, cã doar vârsta te face colaborator de voie, de nevoie, cu fosta Securitate. Primeazã ,,conservator". Este greºitã afirmaþia cã statul american, opera. Leo Butnaru redã ultima scriere, ,,biletul de adio" al sistemul acestuia s-au nãscut ,,ex nihilo". Noi credem cã în lui Maiakovski, care ne duce la gândul cã poetul, realmente, America a fost o revoluþie susþinutã de sãrãcime ºi de s-a sinucis. Textul convinge ºi este zguduitor. Iubita poetului burghezie, cu un caracter extrem de complex. Sorin Lavric, era Lili Brik, sora Elsei Triolet. Despre Einstein scriu B. Marian autor al unei cãrþi controversate, ,,Noica ºi Miºcarea ºi Dan Caragea. Legionarã", se rãfuieºte cu Mircea Iovãnel numindu-l ,,prostuþ gol-goluþ" ºi se disculpã faþã de taxarea sa ca ,,hagiograf al În REVISTA ,,22", din 5 februarie, Nicolae Filipescu legionarismului". O eroare a lui Lavric: ªerban Milcoveanu comenteazã ,,rãzboiul antiterorist" cu erorile ºi corecþiile cunoscute. Mãriuca Stanciu scrie despre cartea lui Leon nu a fost medicul personal al lui Codreanu, fiind doar student, membru al Miºcãrii. Iar ,,abatorul" nu este o ,,secvenþã Volovici ,,De la Iaºi la Ierusalim ºi înapoi". hiperbolicã", ci o realitate în timpul pogromului legionar. ,,MINIMUM" (martie 2008). Reþinem o evocare a lui Al. Regretãm cã un tânãr se avântã în cercetarea istoriei cu Mirodan despre I.D. Sârbu, care a dovedit atât deficienþe de prejudecãþi negaþioniste. Revista ,,Cultura" procedeazã caracter, cât ºi o adâncã neiubire pentru etnia evreiascã. Nu corect acordând spaþiu ºi oponentului în polemicã: Mircea ºtiam. Sunt semnalate cãrþi de Bianca Marcovici, I. ªtiru Iovãnel. Nicolae Coande, cunoscut mai mult ca poet, dezbate (despre care am scris ºi noi), Shaul Carmel, Avraham Govrin, tema ,,Fascism ºi comunism". Afirmaþiile sale sunt valabile, dr. Iancu Feldstein, B. Marian º.a. Andrei Strihan se referã la arãtând cã în polemica Furet-Nolte, primul are dreptate: dramaturgia lui Mihail Sebastian. Holocaustul a fost un fenomen iraþional, premers de un ,,SEMNAL" (Canada) ­ februarie 2008: informaþii naþionalism exacerbat ºi de un antisemitism asemenea, în despre campania electoralã din S.U.A., reproducerea unor Germania nazistã. Aceasta nu scuzã colaborarea poliþiei articole de Eva Galambos, Iulia Deleanu, Geo ªerban, B. Mehr, franceze cu ocupanþii-cãlãi. Nolte are ºi el dreptate când Andrei Banc, precum ºi intervenþia preºedintelui F.C.E.R., dr. spune cã fascismul are rãdãcini europene. În nr. 6/14 Aurel Vainer, referitor la ,,Sinagogile ºi cimitirele evreieºti din februarie, Eugen Simion continuã comentariul la ,,De douã România". Baruch Cohen scrie despre Leon Volovici ºi mii de ani", de Mihail Sebastian, pus alãturi de ,,Jurnalul" recenta sa carte, Jean Cohen semneazã un eseu despre acestuia. Evident, ,,Jurnalul" trece pe primul loc, ca sursã de istoria B'nai B'rith. Sunt semnalate ºi elogiate ,,Jurnalul informaþie. În ºapte pagini se reia critica Raportului C.E.B." (nr. 8) ºi ,,Menora de Focºani". Mulþumim. Tismãneanu, a lui Tismãneanu însuºi. Autori: Ilarion Þiu, Dan BORIS MARIAN Ungureanu (o bunã analizã a situaþiei din fosta U.R.S.S. ºi

·

TELEOBIECTIV

TELEOBIECTIV

Coborând din nobila ºi atât de fertila dumisale însingurare, academicianul Solomon Marcus a acceptat, cu ceva vreme în urmã, sã participe la emisiunea ,,Garantat 100%". Onorant pentru realizatorul Cãtãlin ªtefãnescu, care a avut ideea (ºi cutezanþa!) de a-l smulge pe învãþat din turnul sãu. Turn, nicidecum de fildeº. Ci alcãtuit din stivele de cãrþi ºi vrafurile de manuscrise, din maldãrele de caiete, reviste ºi hârtii, care-i ocupã întreaga locuinþã. ªi în care, aparent, s-ar regãsi cu greu rigoarea ºi ordinea unei gândiri strãlucite. Un matematician ºi un poet laolaltã, ce poate fi mai paradoxal?! În mintea savantului octogenar fierb ºi acum tot timpul ideile, se aleargã abstracþiunile ºi se prind în ,,jocul ielelor", cel atât de dificil de urmãrit de un muritor de rând, fie el ºi intelectual. Ei bine, cum sã se facã înþeleasã publicului larg al telespectatorilor o asemenea personalitate care s-a aventurat încã din anii sãi tineri pe teritoriile lingvisticii matematice, gãsind similitudini ba ºi împerechind cifrele cu poezia, publicându-ºi manualele de gramatici ºi automate finite din anii 1960 la Paris, New York, Moscova, Praga? Cum sã se ,,facã rating" cu un savant ºi cu atât de intimidanta sa arie spiritualã, când sunt binecunoscute reacþiile provenite din omeneºtile complexe: matematica, ce ameninþãtor sunã acest cuvânt! Sau poezie? Cine mai citeºte astãzi poezie? Îngrijorarea audienþei scãzute a fost fãrã de rost, vã asigur. Rareori a putut fi vãzut pe micul ecran un asemenea spectacol al farmecului inteligenþei, o asemenea revãrsare de energii mentale ºi mai ales o asemenea modestie. Savantul, înaintând bine în cel de-al nouãlea deceniu de viaþã ºi ,,cunoscut mai mult în lume decât aici, acasã" ­ cum recunoºtea moderatorul, ºi-a captivat literalmente publicul cu bonomia, simplitatea ºi lipsa totalã de emfazã. Mãrunt de stat ºi vivace în miºcãri, cu faþa încã tânãrã ºi expresivã, cu ochelarii de rigoare ºi cu un dulce accent moldovenesc în vorbire, savantul se adresa auditorilor cu o înþelepciune caldã, familiarã, sfãtoasã. Cititorii noºtri cunoºteau mai de mult, datoritã ,,Fonotecii" colegului nostru Avram Croitoru, amãnunte din biografia profesorului provenit din familia numeroasã a unui croitor bãcãuan, din care au þâºnit ­ adevãratã minune geneticã! ­ multe talente. Vã amintiþi poate de o fotografie publicatã în revista noastrã, în care puteau fi recunoscuþi trei dintre fraþi, semãnând bine între ei, toþi trei cu ochelari cu rame groase, vestind de timpuriu patima studiului, carierele lor creative ºi oboseala ochilor: matematicianul-literat Solomon Marcus ºi scriitorii Marcel Marcian ºi Marius Mircu (fratele cel mare, care îºi va rotunji la varã, în Israel, vârsta centenarã!). Dupã ce le-a încercat ­ fãrã succes ­ aptitudinile pentru foarfeca de croit ºi acul cu aþã, capul familiei s-a resemnat sã-ºi lase fiii de... capul lor. ªi aºa au ajuns toþi trei la uneltele scrisului, mezinul Solomon descoperindu-se fascinat de matematici ­ analiza infinitezimalã, numerele transfinite etc. ªi în principal de cursurile profesorului Miron Nicolescu, devenindu-i discipol apropiat pânã la luarea doctoratului; iar mai târziu lãsându-se subjugat de strãlucirea unui alt mare profesor, Grigore C. Moisil, ºi de felul în care acesta plasa matematica într-o perspectivã filozoficã ºi umanã. Acum, în faþa tinerilor din studiou ºi a telespectatorilor din largul amfiteatrul al þãrii, savantul se strãduia sã ne cucereascã, la rândul sãu, explicând cum, pe teritoriile ficþiunii, un poem se construieºte precum un exerciþiu matematic, misterele dezlegându-se detectivistic, unul din altul. Dar simþind desigur perplexitatea noastrã de ignoranþi, incapacitatea multora dintre noi de a-l urma în investigaþiile gândirii dumisale efervescente, ne-a liniºtit: totul se petrece, de fapt, asemenea unui joc, care trebuie fãcut cu bucurie ­ esenþialul e sã-i cunoºti regulile. Viaþa însãºi e un joc care trebuie trãit cu intensitate, satisfacþia oferindu-þi-o numai munca sãvârºitã cu plãcere. Învãþãtura, educaþia, aflate acum într-o necontenitã cãutare de sine, vor fi ºi ele salvate ­ mai susþinea profesorul ­ nu prin biciuirea memoriei ºi coerciþiune, ci prin mijloacele jocurilor captivante ale minþii, singurele care ne pot scoate din ucigãtoarea plictisealã ºi laþurile goliciunii lãuntrice. Totul este ca nu cumva - gândeam - sã se confunde acest joc, aceastã gimnasticã a minþii, cu joaca, cu distracþia, cu ,,have fun"-ul devenit un soi de religie a multor tineri din ziua de azi. ªi mai spunea ceva marele savant, care trãieºte aparent cu capul în norii cifrelor, dar sigur cu sufletul scãldat în poezie: cã înþeleptul senin care ºtie nu de azi, de ieri, cã orgoliul omenesc este deºertãciunea deºertãciunilor ºi cã bunurile pãmântene sunt toate de împrumut. Ne-a sfãtuit sã primim fiecare zi ca pe un dar, cu o prospeþime mereu înnoitã, în fiecare dimineaþã, la orice vârstã ne-am afla. Cred cã nu am fost singurul telespectator care ºi-a amintit de vechiul adagiu franþuzesc ce-ºi ofteazã demult regretul: ,,Ei, dacã tinereþea ar ºti, dacã bãtrâneþea ar putea...".

SANDA FAUR

·

DIN PRESA LT C U LT U R A L |

· ·

Solomon Marcus, un savant prins în ,,jocul ielelor"

·

·

· ·

·

P.S. - Un duo inteligent ºi nostalgic ºi-a unit neuitãrile pentru a-l evoca (la Tv.R. Cultural) pe compozitorul Henri Mãlineanu: Aurel Storin ºi Mãlin Mãlineanu. Poetul-colaborator de-o viaþã ºi fiul. Adevãrurile lor sentimentale ºi, desigur, subiective, au avut darul de a se suprapune pe dorul (generalizat!) de melodiile lui Mãlineanu. Cele care au însoþit dragostele, suspinele ºi veselia multor generaþii, rãmânând ºi astãzi vii în memoria noastrã afectivã. Fiorul liric ºi inflexiunile folclorice, umorul ºi vivacitatea textelor, fac din piesele compozitorului un bun al patrimoniului sonor naþional al României.

Information

Pagina 27

1 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

30373