Read policy-brief-moldova.pdf text version

POLICy BRIEF

PARTENERIATUL COAL- FAMILIE: DE LA PASIVITATE LA IMPLICARE

dr. conf. univ., Diana Cheianu-anDrei, univerisitatea de Stat din Moldova

Problema parteneriatului coal ­ familie preocup guvernele din rile Comunitii Europene, inclusiv Guvernul Republicii Moldova. Centrul Educaional PRO DIDACTICA, cu suportul Centrului de Politici Educaionale de la Universitatea din Ljubljana i a Institutului pentru o Societate Deschis de la Budapesta, în anul 2009, i-au propus s-i aduc contribuia la eficientizarea acestui parteneriat prin analiza impedimentelor i lacunelor existente. Ideea de baz a fost de a investiga gradul de implicare i de activism colar al prinilor pentru a cunoate barierele i a consolida relaiile dintre prini i profesori/manageri ai instituiilor de învmînt. Metodologia utilizat pentru efectuarea studiului s-a bazat pe realizarea a dou sondaje de opinie ce au avut drept grupuri int: i) prinii copiilor ce studiaz în coal; ii) prinii membri ai comitetului clasei sau ai comitetului colii; iii) prinii copiilor din grupuri social excluse; iv) managerii instituiilor de învmînt. Datele colectate au fost utilizate în prezenta analiz de politici publice. Drept urmare, analiza de politici publice examineaz dou categorii de obstacole: (i) Obstacole cu care se confrunt cadrele didactice/managerii instituiilor de învmînt în implicarea prinilor în viaa colii, (ii)Obstacole cu care se confrunt prinii/tutorii în dorina de a participa în viaa colii. Recomandrile cu caracter general ale respectivei analize de politici stipuleaz necesitatea:

· reglementrii cadrului normativ i obligrii managerilor instituiilor de învmînt s-i elaboreze strategii i planuri operaionale de aciuni pentru implicarea activ a prinilor în viaa colii, axate pe necesitile prinilor; · implementarea noilor tehnologii pentru informarea, formarea i implicarea prinilor în viaa colii (utilizarea serviciilor internet, telefoniei mobile etc.). Or, un parteneriat eficient între coal i familie poate contribui la dezvoltarea social i este un vector al educrii continue a elevilor, prinilor i a cadrelor didactice. Educaia copiilor este scopul comun al familiei i al colii,care poate fi realizat eficient doar printr-o relaie de parteneriat, prin înelegerea rolurilor, divizarea competenelor, responsabilitilor i a funciilor între prile implicate; prin investirea comun a resurselor de timp; prin împrtirea informaiilor; prin soluionarea în comun a situaiilor problematice etc. Comunicarea dintre coal i familie este unul dintre instrumentele cele mai importante de stabilire i meninere a relaiei de parteneriat. Prinii au dreptul, dar i obligaia de a colabora cu instituia de învmînt în scopul realizrii obiectivelor educaionale. În acest sens, ei trebuie s discute de cel puin o dat pe lun, cu învtorul/dirigintele despre situaia colar a copilului. Dreptul la întrunire a prinilor este asigurat de convocarea periodic a Comitetului de prini al clasei, care trebuie: a) s ajute învtorii/diriginii în activitatea de încadrare în învmîntul obligatoriu a

Parteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

Educaia copiilor este scopul comun al familiei i al colii

tuturor copiilor de vîrst colar i de îmbuntire a frecvenei acestora; b) s sprijine dirigintele/învtorul în organizarea i desfurarea unor activiti extracolare; c) s iniieze i s se implice în îmbuntirea condiiilor de învare, pentru elevii clasei; d) s atrag persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau materiale, susin programe de modernizare a activitii educative i a bazei materiale din clas i din coal; e) s sprijine conducerea instituiei de învmînt i dirigintele/învtorul în întreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei i a instituiei de învmînt (art. 35 din ,,Regulamentul-tip"). Preedinii Comitetelor de prini din clase se întrunesc în cadrul fiecrei instituii de învmînt în Consiliul reprezentativ al prinilor pentru a: a) susine instituia de învmînt în activitatea de consiliere i orientare socio-profesional sau de integrare social a absolvenilor; b) propune msuri pentru colarizarea elevilor în învmîntul obligatoriu; c) identifica surse de finanare extrabugetar i a propune Consiliului de administraie al instituiei, la nivelul cruia se constituie, modalitatea de folosire a acestora; d) susine instituiile de învmînt în derularea programelor de prevenire i combatere a abandonului colar; e) susine instituia de învmînt în organizarea i desfurarea festivitilor anuale; f) susine conducerea instituiei de învmînt în organizarea i desfurarea consultaiilor cu prinii pe teme educaionale;

g) sprijini conducerea instituiei de învmînt în întreinerea i modernizarea bazei materiale; h) veni cu iniiative i a se implic în îmbuntirea calitii vieii i a activitii elevilor (art. 38 din ,,Regulamentul-tip"). Actualmente, în colile din Republica Moldova, eforturile managerilor instituiilor de învmînt sînt axate, în mod preponderent, pe organizarea adunrilor cu prinii, implicarea prinilor în organizaii obteti. Lipsa unei strategii complexe de implicare a prinilor denot pregtirea insuficient a cadrelor didactice, a managerilor colari, a lipsei poziiei în problema dat a reprezentanilor autoritilor centrale. Cele mai frecvente probleme, care împiedic parteneriatul dintre coal i familie i care trebuie soluionate printr-un efort conjugat al tuturor actorilor educaionali: prini, cadre didactice, manageri ai instituiilor de învmînt sînt: · lipsa de claritate în repartizarea rolurilor i responsabilitilor între parteneri; · prezena unor bariere în funcionarea eficient a parteneriatului educaional coal-familie, cauzate de circumstanele socio-economice, culturale ale perioadei de tranziie pe care o traverseaz ara; · insuficiena pregtirii administraiei instituiei de învmînt, a cadrelor didactice i a prinilor pentru construirea unor relaii de parteneriat în educaia copiilor; · lipsa unei tradiii culturale în colaborarea coal-familie i a modalitilor de stimulare a acesteia etc. Relaiile dintre coal i familie sînt fundamentale pentru buna funcionare a sistemului educaional i succesul colar al tinerilor, respectiv, posibilitile de implicare a prinilor în viaa colii trebuie s devin o preocupare constant a instituiei de învmînt. Este important ca prinii s îneleag beneficiile participrii în viaa colii asupra propriului copil, dar i asupra comunitii.

Posibilitile de implicare a prinilor în viaa colii trebuie s devin o preocupare constant a instituiei de învmînt.

Parteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

Crearea unui spectru larg de oportuniti de antrenare a prinilor în activitile colii este un indicator al deschiderii i al profesionalismului cadrelor didactice i al directorilor de coli.

Implicarea prinilor în activitatea colii poate contribui la îmbuntirea atitudinii i comportamentului elevilor fa de coal, ameliorarea climatului colar, sporirea sprijinului acordat colii de ctre prini , creterea performanelor colare etc. Crearea unui spectru larg de oportuniti de antrenare a prinilor în activitile colii este un indicator al deschiderii i al profesionalismului cadrelor didactice i directorilor de coli. Diriginii de clas, profesorii i administraia sînt cei care decid asupra aplicrii celor mai eficiente instrumente în acest scop. Identificarea i analiza problemelor existente în acest domeniu s-a fcut în baza unor studii coordonate de Centrul de Politici Educaionale de pe lâng Universitatea din Ljubljana în 8 ri din Europa de Sud-Est (Republica Moldova, România, Croaia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Bosnia i Heregovina, Albania). În Republica Moldova cercetrile au fost realizate de Centrul Educaional PRO DIDACTICA, în colaborare cu Institutul de Marketing i Sondaje IMAS-inc. Respectiv, au fost realizate dou cercetri în domeniu dat, bazate atît pe metode cantitative, cît i calitative. O cercetare a cuprins un eantion de 30 gimnazii din Republica Moldova. Grupurile int ale studiului au fost prinii cu copii de vârst colar, prini membri ai comitetului clasei sau colii i prini exclui social (1128 de prini) i managerii instituiilor (30 directori de gimnazii). Datele colectate prin metodele cantitative au fost completate cu date calitative obinute în urma discuiilor focusgrup cu prinii (5 focus-grupuri). Alt cercetare a avut la baz un eantion de 296 instituii de învmînt preuniversitar de cultur general. Grupul int al studiului fiind managerii instituiilor de învmînt (296 directori). Studiile realizate au permis diferenierea a dou categorii de obstacole în funcionarea eficient a parteneriatului coal-familie: a) obstacole existente în cadrul instituiilor de învmînt; b) obstacole existente în cadrul familiei.

Obstacole cu care se confrunt cadrele didactice/managerii instituiilor de învmînt în implicarea prinilor în viaa colii Lipsa unei Strategii, a unui Plan operaional de implicare a prinilor în diferire activiti colare i necunoaterea rezultatelor acestora, inclusiv a efectelor, determin gradul de implicare redus a prinilor în viaa colii. Absena acestor documente denot pregtirea insuficient a directorilor pentru exercitarea funciei de manager, dar i diminuarea importanei acestui subiect în organizarea i gestionarea instituiei de învmînt. În acelai timp, rezultatele cercetrilor realizate printre prini indic faptul c acetia îi doresc: · S fie implicai în luarea deciziilor la nivelul instituiei colare (46,5% din prini susin c nu li s-a cerut niciodat s se pronune referitor la gestionarea banilor în coal dei contribuie la adunarea acestor fonduri); · S fie discutate problemele existente la nivel de management al instituiei (77,0% din prini au indicat c nu au participat la asemenea discuii, dar i-ar dori); · S fie întrebai referitor la organizarea diferitor evenimente colare ­ excursii, aniversri etc. (46,1% din prini au menionat c nu li s-a cerut niciodat prerea privind aceast problem); · S fie implicai în luarea deciziilor referitoare la activitile extracurriculare în afara programei colare (la 62,2% din prinii intervievai nu li s-a cerut opinia referitor la organizarea acestor activiti); · S fie valorificate mai multe oportuniti referitoare la activitile de voluntariat prin desfurarea activitilor sportive, sociale, culturale (52,1% din prini au indicat c niciodat nu au fost implicai în astfel de activiti).

Parteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

Cît de frecvent diriginii implic prinii în aciuni de sprijin ale activitilor colii

S reprezinte coala la diverse evenimente 3,1% 16,1% 19,5% 34,2% 27,1%

S ajute ali prini s sprijine educaia copiilor lor 3,1% S strâng fonduri pentru coal 3,1% S sponsorizeze diverse activiti 3,1% ale colii/clasei

16,1%

19,5%

34,2%

27,1%

16,1%

19,5%

34,2%

27,1%

16,1%

19,5%

34,2%

27,1%

S organizeze un cerc colar/grup de suport al clasei/colii 2,1% 10,7% S ofere consiliere didactic i 2,1% 12,7% pedagogic profesorilor S se implice în organizarea unor activiti sociale ale colii/clasei 1,4% S se implice în organizarea unor ceremonii ale colii/clasei 1,7% 0% 10%

12,8%

29,4%

45,0%

20,1%

26,1%

38,9%

24,2%

35,2%

34,1%

5,1%

34,9% 20% 30% 40%

36,9% 50% 60% 70%

22,4% 80% 90%

4,1% 100%

Cel puin o dat la ecare dou sptmâni Cel puin o dat pe semestru

Cel puin o dat pe lun Niciodat

Cel puin o dat pe trimestru

Migraia prinilor la munc peste hotare se rsfrînge negativ asupra dezvoltrii psiho-emoionale a copiilor. Conform datelor oficiale 20 la sut din copii locuiesc fr un printe sau fr ambii, din cauz c acetia sînt plecai la munc peste hotare. Elevii cu prini la munc peste hotare creeaz multiple dificulti cadrelor didactice, deoarece majoritatea din ei au rmas fr supraveghere, sînt asigurai material, dar au anumite devieri în comportament. Psihologul colar, ca unitate în statele de funcie a instituiilor de învmînt, ar putea oferi consiliere copiilor rmai fr îngrijire printeasc în urma migraiei, copiilor cu anumite probleme de integrare i învare, prinilor. Prin intermediul psihologului, coala ar putea deveni un punct de atracie atît pentru elevi, cît i pentru prini i ar contribui la consolidarea relaiei dintre coal i familie. Actualmente îns, serviciile de consiliere colar sînt doar în instituiile de învmînt cu un numr mare de elevi (peste 500 de elevi) i nu este perceput, cu regret, necesitatea acestui specialist de APL i APC. Indiferena prinilor fa de includerea în Comitetul Clasei, Comitetul de Prini, Consiliul colar, Asociaiile de Prini etc. este determinat de necunoaterea rolului acestora în luarea deciziilor la ni-

velul instituiei de învmînt i percepia acestora în calitate de ,,resurse de colectare a fondurilor pentru diferite interese ale colii", lipsa competitivitii în selectarea prinilor pentru aceste organe. Un alt obstacol ine de faptul c directorii nu dispun de suficient timp pentru organizarea eficient i eficace a lucrului cu prinii. Ei dedic o parte semnificativ din timp activitilor didactice (41,5% din manageri dedic activitilor didactice peste 50% din timp), respectiv, au mai puin timp pentru managementul instituiei. Buletinele informative, ca form de comunicare între prini i cadre didactice/administraia colii, sînt practicate rar, indic datele cercetrilor efectuate, în mare parte, datorit lipsei de resurse financiare, care pot fi direcionate în acest sens. În acelai timp, ele ar putea fi valorificate prin publicarea a multiple informaii utile pentru prini. Politicile educaionale îndreptate spre sporirea gradului de activism al prinilor ar putea fi urmtoarele: Opiunea politic nr.1.Neimplicarea autoritilor publice centrale. Lipsa implicrii APC ar pstra tradiia încetenit de a vedea rolul prinilor preponderent în oferirea contribuiilor financiare, fapt ce va contribui la scderea interesului prin-

Parteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

ilor pentru activitile colare, dar i a elevilor pentru studii. Opiunea politic nr.2. Reglementarea cadrului normativ i obligarea managerilor instituiilor de învmînt s-i elaboreze strategii i planuri operaionale de aciuni în acest domeniu. În cadrul acestora trebuie diversificate formele de implicare i antrenare a prinilor în diverse activiti: · organizarea de sesiuni care ar ajuta prinii s-i asiste pe copii la teme; · oferirea de materiale care ar ajuta prinii s-i asiste pe copii; · oferirea de materiale care ar ajuta prinii s monitorizeze efectuarea temelor de ctre copii; · oferirea de informaii despre crearea acas a unui mediu propice învrii; · oferirea consilierii parentale; · organizarea grupurilor de suport pentru prinii elevilor cu probleme (de ex., violen, probleme de comportament etc.). Menionm, în aceast ordine de idei, c sprijinul acordat prinilor trebuie s fie individualizat, modalitatea de ajutorare trebuie selectat în funcie de problema cu care se confrunt copilul sau familia. Informarea i formarea prinilor în ceea ce privete colaritatea copilului presupune ca acetia s cunoasc obligaiile legale privind educaia copilului, drepturile de care dispun pentru educaia copilului, importana propriei atitudini fa de reuita colar i social a copilului, metodele de colaborare cu coala. Aceste obiective urmeaz s fie realizate de profesori, care trebuie s benefici-

eze de o pregtire corespunztoare în materie de relaii cu prinii, iar competena lor s fie considerat drept o competen profesional. Prinii trebuie formai pentru realizarea, în cooperare cu profesorii, a rolului lor educativ, iar coala urmeaz s le acorde asistena necesar. Educaia prinilor nu este necesar doar pentru creterea i educarea copiilor, ci i pentru emanciparea spiritual i dezvoltarea lor social. Opiunea politic nr.3. Majorarea salariilor cadrelor didactice i obligarea acestora s-i îndeplineasc în mod responsabil aciunile de instruire i educare. Responsabilizarea tuturor cadrelor didactice ar putea determina creterea în viitor a autoritii cadrelor didactice, sporirea gradului de încredere a prinilor în coal. Politic public preferabil: reglementarea cadrului normativ i obligarea managerilor instituiilor de învmînt s-i elaboreze strategii i planuri operaionale de aciuni în acest domeniu, deoarece este axat pe necesitile prinilor i presupune eficientizarea activitii managerilor/cadrelor didactice din coli. Pentru realizarea politicii publice preferabile recomandm Ministerului Educaiei elaborarea unui Regulament-cadru care s determine managerii instituiilor de învmînt s-i elaboreze Strategii i Planuri operaionale în domeniul acordrii susinerii familiilor elevilor i al sporirii interesului de participare a prinilor în activitatea colilor. Totodat, sînt necesare cursuri de scurt durat pentru directorii de coli în scopul pregtirii acestora pentru managementul modern i edicient al instituiilor de învmînt.

Politica public preferabil: reglementarea cadrului normativ i obligarea managerilor instituiilor de învmînt s-i elaboreze strategii i planuri operaionale pentru implicarea prinolor în viaa colii.

Situaia social-economic din Republica Moldova îi determin pe prini s fie în cutarea unor surse suplimentare pentru bugetul familiei. Actualmente, recunosc muli prini, este dificil de a exercita rolul de printe: · din punct de vedere financiar, prinii întîmpin dificulti în asigurarea necesitilor colare ale elevilor; · din punctul de vedere al suportului educaional, prinii nu-i pot ajuta copii în însuirea materiParteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

alului, definitivarea temelor pentru acas, deoarece programele sînt foarte complicate.

"Nu exist nici un fel de condiii pentru copiii care vor s se ocupe suplimentar i au aptitutini pentru dans, muzic, sport etc. Activiti extracolare sînt cu mult mai puine acum."

Focus grup, Glodeni

"coala nu poate face nimic fr prini, orice problem financiar o las pe seam prinilor."

Focus grup, Durleti

"Sîntem implicai cînd este vorba s adunm bani, iar cînd e vorba de luat decizii mai delicate... prinii nu sînt întrebai".

Focus grup, Ialoveni

"Prinii nu sînt motivai s participe în viaa colii, pentru c nu vd rostul Consiliilor printeti, în afara de a aduna bani de la prini, deciziile, oricum se iau de administraie, fr a ine cont de prerea lor."

Focus grup, mun. Chiinu

"Posibilitile prinilor de a ajuta copiii la pregtirea temelor sînt foarte reduse din diverse motive."

Focus grup, Glodeni

"Pentru ca s activeze Consiliile printeti mai bine, trebuie s fie prini activi, lideri, s aib timp, s vin cu iniiative."

Focus grup, Durleti

Astfel, o parte din prini activeaz la dou sau mai multe locuri de munc, alt parte sînt în cutarea unor locuri de munc în ar sau peste hotare. Or, prinii sînt îngrijorai de viitorul copiilor, dar în cea mai mare parte, nu au timp pentru a acorda atenia necesar elevilor i, respectiv, relaia lor cu coala este frecvent ignorat. Lipsa de interes a unor prini în viaa colii este determinat i de rolul pe care-l au la etapa actual Consiliile printeti. Acestea sînt vzute de diferii actori sociali, în mare parte, ca organe de a aduna bani, fr rol în organizarea unor activiti colare, în cunoaterea opiniei prinilor i luarea acesteia în considerare. Managerii accept participarea prinilor la procesul de luare a deciziilor mai mult formal, iar asigurarea dreptului acestora la adoptarea i realizarea schimbrilor în cadrul instituiilor de învmînt este redus. Aceast situaie este suplimentat i de pasivitatea prinilor, a multor cadre didactice, a administraiei din coli. În opinia prinilor, reprezentanii instituiilor de învmînt trebuie s-i invite i s-i implice în activiti colare concrete. Aceste activiti nu trebuie s se rezume doar la adunri de grup, ci s se extind cu întîlniri individuale, la care s se discute unele probleme concrete ce in de reuita elevilor, atenia i abilitile acestora etc. Or, prinii îi doresc o atitudine individualizat, un suport educaional personal din partea cadrelor didactice pentru a-i ajuta copiii s învee, pentru a primi informaii despre anumite probleme de sntate, violen, droguri etc. Politicile educaionale, respectiv, ar putea fi axate pe urmtoarele activiti în înlturarea barierelor de paticipare a prinilor în viaa colii: Opiunea politic nr.1. Neimplicarea autoritilor publice centrale. Aceast situaie va însemna i lipsa valorizrii rolului prinilor în educaia i instruirea elevilor, fapt ce va determina prinii s-i diminueze rolul în educarea copiilor, lsîndul exclusiv pe seama colii. Opiunea politic nr.2. Introducerea unui control din partea Ministerului Educaiei i a Direciilor Raionale de Învmînt privind îndeplinirea Planurilor operaionale propuse pentru creterea gradului de participare a prinilor în viaa colii. Opiunea politic nr.3. Implementarea noilor tehnologii pentru informarea, formarea i implicarea prinilor (utilizarea serviciilor internet,

Parteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

Politica public preferabil: implementarea noilor tehnologii informaionale pentru informarea, formarea i implicarea prinilor.

telefoniei mobile etc.). Aceast opiune va contribui la informarea sistematic a prinilor despre succesele copiilor, activitile ce se organizeaz în coal i la implicarea acestora atunci cînd ei vor considera c este important. Strategia de politic public preferabil ar fi implementarea noilor tehnologii pentru informarea, formarea i implicarea prinilor, întrucît aceasta ar contribui la creterea gradului de informare a prinilor despre toate evenimentele ce au loc în cadrul instituiei de învmînt, formarea prinilor în ceea ce privete asistarea propriului copil în educaie i responsabilizarea prinilor în onorarea rolului de printe. Pentru realizarea politicii publice preferabile recomandm pilotarea noilor tehnologii informaionale în în cadrul unor coli. În acest sens, trebuie de discutat cu companiile ce presteaz

servicii de internet, telefon, inclusiv cu colegiile de redacie din colile în care se editeaz ziare ale instituiei de învmînt. Deci sînt necesare schimbri pentru a consolida parteneriatul coal-familie, care s poat contribui la realizarea cu succes a obiectivelor educaionale i formarea de competene la elevi. Schimbrile in de instituirea unui mecanism prin care managerii instituiilor de învmînt s-i dezvolte strategii i planuri operaionale privind modalitile de implicare a prinilor în viaa colii, axate pe necesitile prinilor i de dezvoltarea unor tehnologii care s contribuie la informarea, formarea i participarea acestora. Un parteneriat eficient între familie i coal poate contribui cu adevrat la dezvoltarea social i este un vector al educrii continue a elevilor, prinilor i cadrelor didactice.

Parteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

Referine:

1. Bezede R., Parteneriatul coal-familie: abordri creative în contextul colii prietenoase copilului, În: DIDACTICA PRO..., nr.1, 2009. 2. Gora-Postic V. (coord,); Chicu V.; Cheianu D.; Bezede R., Parteneriatul coal-familie în viziunea managerilor colari. Raport asupra sondajului naional, realizat printre directorii de coli din Republica Moldova, C.E. PRO DIDACTICA, Chiinu, 2009.

3. Bezede R., Gora-Postica V., Parteneriatul coal-familie-iniiative locale, C.E. PRO DIDACTICA, Chiinu, 2009. 4. Bezede R., Parteneriatul coal-familie: calitate i fiabilitate, În: DIDACTICA PRO..., nr.5-6, 2009.

5. Gora-Postica V., Cheianu D, Bezede R., Relaia coal-familie pentru calitate în educae, C.E. PRO DIDACTICA, Chiinu, 2010. 6. DROMESQERE EUROSKOLA, www.dromesqere.net, Proiect finanat de Comisia European prin programul SOCRATES, INSTITUTUL INTERCULTURAL TIMIOARA.

Aceast analiz de politici publice se bazeaz pe cercetrile efectuate de CE PRO DIDCATICA în colaborare cu Centrul de Politici Educaionale de la Unuversitatea din Ljubljana http://www.see-educoop.net/aeiq

Parteneriatul coal- familie: de la pasivitate la implicare

Information

8 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

268491