Read interior baragan 95 - aprilie 2011.qxp text version

B Ã R Ã G A N U L O RTO D O X

Icoana Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

CUPRINS

Pastoralã la Învierea Domnului - 2011 VINCENÞIU, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor Actualitatea religioasã preot Constantin PÃTRAªCU Raportul dintre cultul Vechiului Testament ºi cultul Sfintei Taine a Botezului prof. dr. Neagu ILIESCU Apariþii de carte la Editura Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor preot Manuel RUSU Binecuvântãri arhiereºti pentru credincioºii Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor arhid. Silviu Nicuºor DASCÃLU SINTEZA RAPOARTELOR DE ACTIVITATE A SECTOARELOR EPARHIALE PE ANUL 2011 (II) REDACÞIA Din viaþa eparhiei preot Manuel RUSU Agenda Preasfinþitului Pãrinte Vincenþiu, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor Vasile MIHÃILÃ Biserica ortodoxã Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril - antichitate ºi ortodoxie în Sarajevo 3

BÃRÃGANUL ORTODOX

PERIODIC AL EPISCOPIEI SLOBOZIEI ªI CÃLÃRAªILOR FONDATOR EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU

7

8 Apare cu binecuvântarea PREASFINÞITULUI VINCENÞIU Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor 10 str. Episcopiei; nr. 2 920023 Slobozia; jud. Ialomiþa 0243231711; tel./fax: 0243231154 http://www.sf-esc.ro [email protected] COLEGIUL DE REDACÞIE 15 REDACTOR ªEF Preot Manuel RUSU Consilier cultural REDACTORI Arhidiacon Silviu Nicuºor DASCÃLU Secretar eparhial Preot Constantin PÃTRAªCU Inspector catehizare parohialã

CORECTOR Insp. Georgia Andreea ENAªCU

12

19

23

24 Realizare ºi Tehnoredactare: ASA MEDIA GRAFIC ISSN 1583-8501

Monica Andreea CHELU

2

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

Prin harul lui Dumnezeu Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor

Iubitului meu cler ºi popor, har ºi pace de la Dumnezeu, Tatãl nostru, iar din parte-mi, arhiereºti binecuvântãri!

Dreptmãritori creºtini,

ZSãrbãtoarea sãrbãtorilor creºtine, este ziua în care

iua Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos este

Iisus Hristos ,,Paºtele nostru" (1 Cor 5, 7) ne-a trecut pe noi ,,din moarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer". Cuvântul ,,Paºti" înseamnã ,,trecere" ºi evocã faptul cã în învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a fãcut om pentru noi într-un anumit moment istoric, în timpul lui Ponþiu Pilat, noi am trecut cu El de la moarte la viaþã. Aceasta este schimbarea fundamentalã care s-a produs în starea omenirii ºi a universului în noaptea învierii ºi pe care Biserica Ortodoxã o exprimã la modul sublim în cântãrile ºi Liturghia din noaptea Învierii. Vestea învierii Domnului este anunþatã în afara locaºului de cult, în faþa uºilor bisericii, prin citirea Evangheliei despre Înviere ºi rãspândirea veºtii învierii. Acest fapt ne aratã cã învierea Domnului are o importanþã universalã, o valoare cosmicã, deoarece Domnul înviat este Pantocratorul sau Atotþiitorul, Cel Care are ºi dã viaþã din abundenþã, Cel Cãruia I S-a dat toatã puterea în cer ºi pe pãmânt (Mt 28, 18). Vestea care ne umple pe toþi de o imensã bucurie ºi speranþã constã în aceasta: toþi oamenii vor învia, toþi vor primi viaþã din viaþa Celui Înviat, iar lucrul acesta îl exprimãm ºi prin faptul cã în aceastã noapte aprindem lumânãrile unii de la alþii, ca semn al participãrii noastre, în comuniune, la Lumina lui Hristos, care lumineazã tuturor în întuneric. Aºadar, toþi care credem în Învierea lui Hristos ºi ne strãduim sã înmulþim binele vom avea un loc în Împãrãþia care va sã vinã, dar sã nu uitãm cã depinde doar de noi sã fim aleºi pentru a face parte din lumea lui Dumnezeu. Aceastã ,,Zi unicã ºi sfântã, împãrãteasã ºi doamnã a sâmbetelor, sãrbãtoare a sãrbãtorilor" este Ziua în care Iubirea lui Dumnezeu s-a manifestat ºi care ne invitã sã ne iertãm unii pe alþii, fãrã a impune condiþii. Sfântul Ioan Gurã de Aur, în ,,Cuvântul de Paºti", care se citeºte în noaptea Învierii, spune cã toate barierele între Dumnezeu ºi umanitate sunt acum înlãturate. Toþi, fãrã excepþie, sunt chemaþi de Dumnezeu, toþi sunt invitaþi sã se bucure de Jertfa mântuitoare a Fiului Sãu. Dumnezeu oferã astãzi iertarea ºi iubirea Sa tuturor. Nimeni nu este respins sau lãsat afarã, fie cã s-a ostenit sau nu. ,,Gustaþi toþi din ospãþul credinþei; împãrtãºiþi-vã toþi din bogãþia bunãtãþii. Nimeni sã nu se plângã de sãrãcie, pentru cã s-a arãtat împãrãþia cea pentru toþi. Nimeni sã nu se tânguiascã de pãcate, pentru cã iertarea din mormânt a rãsãrit. Nimeni

sã nu se teamã de moarte, pentru cã ne-a izbãvit pe noi moartea Mântuitorului...". Mântuitorul Iisus Hristos a ieºit din mormânt precum S-a nãscut din Maica Sa. Îngerii n-au cunoscut cum S-a întrupat, ostaºii n-au simþit când a înviat. Atât naºterea, cât ºi învierea Sa sunt taine pecetluite, pe care numai credinþa le deschide. Momentul însuºi al învierii Mântuitorului nu a fost nici fotografiat, nici înregistrat. Învierea Mântuitorului, asemenea creãrii lumii din nimic de cãtre Dumnezeu, este un eveniment tainic care aparþine în exclusivitate lui Dumnezeu. Noi, oamenii, cunoaºtem parþial câte ceva din aceastã tainã, în mãsura în care Dumnezeu a binevoit sã ne descopere ceea ce a considerat El cã este important pentru mântuirea noastrã. De aceea, Învierea trebuie consideratã ca fiind revelaþia sau descoperirea supremã a lui Dumnezeu prin care ne-a încredinþat adevãrul despre destinul nostru final, ºi anume cã, prin învierea ca om a Fiului Sãu, Dumnezeu ne-a fãcut ºi pe noi pãrtaºi învierii ºi vieþii veºnice. Învierea Domnului Iisus Hristos nu este o reanimare biologicã a trupului. Îngerul n-a miºcat piatra de pe mormânt ca sã învieze Hristos, ci ca sã arate cã El nu era acolo. Dupã înviere, El S-a arãtat ucenicilor viu, în diferite locuri, a mâncat ºi a bãut la masã cu ei, le-a arãtat semnele rãstignirii Sale, ca sã-i încredinþeze de identitatea Persoanei Sale, cã Cel rãstignit este una ºi aceeaºi persoanã cu Cel înviat.

Iubiþii mei fii duhovniceºti,

ÎHristos a pãstrat atât sufletul, cât ºi trupul, deºi

n timpul ºederii în mormânt, Persoana Mântuitorului

separate. Toate le asumã: ,,În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, în rai cu tâlharul, pe scaunul ceresc împreunã cu Tatãl ºi cu Duhul". De aceea trupul Mântuitorului Hristos mort, separat de suflet, n-a vãzut stricãciunea (cf. FA2, 24-27), iar Dumnezeu L-a înviat (FA 13, 37); Iisus a coborât la iad, adicã a murit real, pentru a-i elibera pe drepþii dinaintea Sa, semn cã a învins moartea ºi l-a surpat pe diavol, care avea puterea morþii (Evr 2, 14). El este ,,primul-nãscut dintre morþi" (Col 1, 12). Credinþa Bisericii Ortodoxe insistã asupra coborârii la iad a Mântuitorului Hristos cu sufletul Sãu îndumnezeit. Din aceastã cauzã, El este primul suflet Care n-a putut fi reþinut de iad, ci a scãpat de el, iar, prin iradierea puterii Lui dumnezeieºti, a eliberat din iad ºi sufletele celor care, înainte de venirea Sa în lume ca om, au crezut în fãgãduinþele despre venirea Lui.

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

pastorala 3

VINCENÞIU

Învãþãtura despre coborârea Domnului la iad este foarte veche. Ea a fost propovãduitã de Sfinþii Apostoli ºi de toþi urmaºii lor ºi este menþionatã în mai multe locuri din Sfânta Scripturã (cf. FA 2, 31; 1 Ptr 3, 18-20 ºi Ef 4, 8-9). Multã vreme, poporul ales, Israel, a considerat cã moartea ar fi sfârºitul omului: ,,Toþi merg cãtre acelaºi loc. Toþi au ieºit din pulbere ºi toþi se întorc în pulbere" (Ecc 3, 20; cf. ºi Fac 3, 19). Mai târziu, experienþa credinþei i-a fãcut pe evreii credincioºi sã considere absurd faptul cã Dumnezeu, Care i-a însoþit pe cei credincioºi Lui de-a lungul vieþii, sã-i pãrãseascã în momentul morþii lor ºi sã permitã puterilor morþii sã triumfe asupra vieþii. Din acest motiv, Psalmistul afirmã cã: ,,nu vei lãsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tãu sã vadã stricãciunea" (Ps 15, 10). Chiar ºi profetul Isaia vorbeºte anticipat despre înviere: ,,Morþii Tãi vor trãi ºi trupurile lor vor învia! Deºteptaþi-vã, cântaþi de bucurie, voi cei ce sãlãºluiþi în pulbere! Cãci roua Ta este rouã de luminã ºi din sânul pãmântului umbrele vor învia" (Is 26, 19). Potrivit Sfintei Scripturi, viaþa pãmânteascã se încheie cu moartea trupului. Dupã moartea trupului, sufletul continuã sã existe, însã condiþia sa dupã moarte, dupã cuvântul lui Dumnezeu ºi învãþãtura Pãrinþilor Bisericii, este diferitã. Pânã la venirea pe pãmânt a Fiului lui Dumnezeu ºi pânã la Învierea Sa din morþi, sufletele celor adormiþi se aflau într-o condiþie de înstrãinare, fiind departe de Dumnezeu, în întuneric, în iad, în lumea subpãmânteanã, numitã de evrei ,,ªheol" (cf. Fac 37, 35), iar de greci Hades. A fi în iad era asemenea unei morþi spirituale, dupã cum se aratã în cuvintele Psalmistului: ,,În iad cine se va mãrturisi Þie?" (Ps 6, 5). În iad erau închise ºi sufletele drepþilor Vechiului Testament. Aceºti drepþi au trãit pe pãmânt cu credinþa în Mântuitorul Ce avea sã vinã, dupã cum aratã Sfântul Pavel, cã, ºi dupã moarte, ei tânjeau în aºteptarea rãscumpãrãrii ºi izbãvirii lor. Aºa au decurs lucrurile pânã la Învierea lui Hristos, pânã la încheierea Noului Legãmânt al lui Dumnezeu cu lumea prin Domnul Iisus Hristos: ,,ªi toþi aceºtia [drepþii Vechiului Testament], mãrturisiþi fiind prin credinþã, n-au primit fãgãduinþa, pentru cã Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei sã nu ia fãrã noi desãvârºirea" (Evr. 11, 39-40). Izbãvirea noastrã a fost ºi izbãvirea lor. La aceastã reflecþie ºi aprofundare a credinþei în viaþa de dincolo de moarte se adaugã cuvintele Mântuitorului Hristos. Astfel, citim în Evanghelia dupã Ioan 5, 25-29: ,,Vine ceasul ºi acum este, când morþii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu ºi cei care vor auzi vor învia. Cãci precum Tatãl are viaþã în Sine, aºa I-a dat ºi Fiului sã aibã viaþã în Sine; ºi I-a dat puterea sã facã judecatã, pentru cã este Fiul Omului. Nu vã miraþi de aceasta; cã vine ceasul în care toþi cei din morminte vor auzi glasul Lui, ºi vor ieºi cei ce au fãcut cele bune, spre învierea vieþii, iar cei ce au fãcut cele rele, spre învierea osândirii". În alte cuvinte, ceasul morþii lui Iisus este strâns legat de revelaþia fãcutã morþilor. O mãrturie asemãnãtoare întâlnim în Mt 27, 51-52, în momentul morþii lui Iisus: ,,ªi iatã,

catapeteasma templului s-a sfâºiat în douã de sus pânã jos, ºi pãmântul s-a cutremurat ºi pietrele s-au despicat; mormintele s-au deschis ºi multe trupuri ale sfinþilor adormiþi s-au sculat". Plecând de la aceste referinþe, gândite ºi meditate cu inteligenþã ºi iubire, Biserica ne învaþã cã în Hristos timpul s-a scurtat, a pierdut valoarea sa, ºi cã, dupã întâlnirea cu moartea, urmeazã imediat întâlnirea cu Hristos ºi cu Dumnezeu. Acest fapt ne este mãrturisit de cartea Faptele Apostolilor (2, 24-31) în care, în contextul uneia dintre primele cateheze creºtine (cunoscutã sub numele de cuvântarea lui Petru la Cincizecime), existã o interpretare a unor texte din Sfânta Scripturã a Vechiului Testament, în special a Psalmului 15, 8-11, interpretare aplicatã la învierea lui Hristos: ,,Pe Care [adicã pe Iisus] Dumnezeu L-a înviat, dezlegând durerile morþii, întrucât nu era cu putinþã ca El sã fie þinut de ea. Cãci David zice despre El: ,,Totdeauna am vãzut pe Domnul înaintea mea, cãci El este de-a dreapta mea, ca sã nu mã clatin. De aceea s-a bucurat inima mea ºi s-a veselit limba mea; chiar ºi trupul meu se va odihni întru nãdejde. Cãci nu vei lãsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel sfânt al Tãu sã vadã stricãciune. Fãcutu-mi-ai cunoscute cãile vieþii; cu înfãþiºarea Ta mã vei umple de bucurie". Bãrbaþi fraþi, cuvine-se a vorbi cu îndrãznire cãtre voi despre strãmoºul David, cã a murit ºi s-a îngropat, iar mormântul lui este la noi, pânã în ziua aceasta. Deci el, fiind prooroc ºi ºtiind cã Dumnezeu i S-a jurat cu jurãmânt sã aºeze pe tronu-i din rodul coapselor lui, mai înainte vãzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: cã n-a fost lãsat în iad sufletul Lui ºi nici trupul Lui n-a vãzut putreziciunea". Potrivit acestei interpretãri oferitã de Sfântul Petru, Psalmul 15 vesteºte moartea ºi învierea lui Iisus, prezentând acest eveniment în termenii pogorârii la iad, locul în care Dumnezeu nu L-a pãrãsit pe Fiul Sãu fãcut Om pentru noi oamenii ºi a noastrã mântuire. Dupã moartea Sa pe Cruce, Hristos S-a pogorât cu sufletul ºi Dumnezeirea Sa la iad, în timp ce trupul Sãu a rãmas în mormânt. El a propovãduit mântuirea celor captivi în iad ºi i-a ridicat de acolo pe toþi drepþii Vechiului Testament, în lãcaºurile luminoase ale Împãrãþiei cerurilor.

Dreptmãritori creºtini,

Î(1 Ptr 3, 18-22), apostolul ne oferã o sintezã ulte-

n Epistola întâia soborniceascã a Sfântului Petru

rioarã a istoriei ºi susþine cã Iisus a propovãduit nu numai în timpul vieþii Sale pãmânteºti, ci a propovãduit ºi în iad, astfel încât sã dea de veste tuturor generaþiilor care au trãit înainte de El ºi care nu L-au putut cunoaºte. Existã, aºadar, o mare unitate înfãptuitã în jurul mântuirii propovãduite de Hristos. Sfântul Petru enunþã acest adevãr în aceºti termeni: ,,Pentru cã ºi Hristos a suferit o datã moartea pentru pãcatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepþi, ca sã ne aducã pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu fãcut cu duhul, cu Care [Hristos] S-a coborât ºi a propovãduit ºi duhurilor þinute în închisoare,

4

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

care fuseserã neascultãtoare altãdatã, când îndelungrãbdarea lui Dumnezeu aºtepta, în zilele lui Noe" (1 Ptr 3, 18-20). În acest interval de trei zile dintre moartea ºi învierea lui Iisus, Acesta a mers sã propovãduiascã mântuirea ºi în iad, printr-o vestire nemaiîntâlnitã, sãvârºitã prin puterea Duhului Sfânt. ªi, în acelaºi loc, citim mai departe: ,,Cã spre aceasta s-a binevestit morþilor, ca sã fie judecaþi ca oameni, dupã trup, dar sã vieze, dupã Dumnezeu, cu Duhul" (1 Ptr 4, 6). ªi Sfântul Apostol Pavel vorbeºte despre acelaºi lucru. Citând versetul din Psalm: ,,Suindu-Se la înãlþime, a robit robime ºi a dat daruri oamenilor", Apostolul continuã: ,,Iar aceea cã ,,S-a suit" ­ ce înseamnã decât cã S-a pogorât în pãrþile cele mai de jos ale pãmântului? Cel Ce S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate cerurile, ca pe toate sã le umple (Ef 4, 8-10). În faþa acestor afirmaþii ale apostolului Petru este necesar sã ne întrebãm cine au fost destinatarii acestei propovãduiri, indicaþi de apostol ca ,,duhuri". Apostolul Petru îi caracterizeazã ºi ca fiind ,,necredincioºii" din timpurile lui Noe, aºadar, oameni neascultãtori ºi nesupuºi lui Dumnezeu. Ei se aflau ,,þinuþi în închisoarea iadului", din cauza neascultãrii lor încãpãþânate. Sunt oamenii din generaþia potopului care nu au sesizat nici mãcar îndelunga-rãbdare a lui Dumnezeu, mãrinimia Sa. Apostolul Petru nu se referã, aºadar, numai la o propovãduire adresatã drepþilor din trecut, ci la toþi oamenii unei generaþii, care era lipsitã de iertarea lui Dumnezeu ºi exclusã de la fericirea ºi viaþa veºnicã, potrivit credinþei iudeilor. Generaþia lui Noe nu reprezintã, de aceea, o generaþie istoricã precisã, ci ea simbolizeazã pe toþi oamenii care au murit împietriþi în necredinþa lor. Sfântul Petru recurgea la o astfel de imagine pentru a se referi la toate generaþiile pãgâne care au trãit înainte de venirea Mântuitorului Iisus Hristos pe pãmânt. Trebuie sã considerãm, aºadar, cã Hristos Cel viu în Duhul Sfânt le-a acordat încã o datã un prilej de mântuire tuturor oamenilor necredincioºi din veacurile trecute, de dinainte de întruparea Sa. În orice caz, ºi înainte de Hristos, Dumnezeu S-a manifestat acestora pentru a-i conduce la pocãinþã ºi sã se converteascã de la slujirea idolilor la credinþa într-un singur Dumnezeu personal, ,,în multe rânduri ºi în multe chipuri" (Evr 1, 1), ,,prin legea înscrisã în inimile lor ºi mãrturia conºtiinþei care învinovãþea sau îi apãra" (Rom 2, 15). Dumnezeu ªi-a manifestat îndelunga-rãbdare în timpul vieþii lor pãmânteºti, fãrã însã sã obþinã din partea lor fapte vrednice de pocãinþã ºi mântuire. Cu toate acestea, Dumnezeu în îndelunga Sa rãbdare, pentru a rãmâne credincios planului Sãu de mântuire a omului, a trimis în cele din urmã pe Fiul Sãu întrupat, mort ºi înviat sã propovãduiascã învierea ºi celor care locuiesc în iad, pentru ca astfel, întâlnindu-L pe Hristos, sã le ofere încã o datã ºansa de a participa la harul mântuitor. Sfântul Petru nu numai cã sintetizeazã într-un cadru unic întreaga istorie, în unitatea Duhului Sfânt, dar ºi extinde rãscumpãrarea înfãptuitã de

Hristos pânã la iad: Hristos înviat oferã posibilitatea mântuirii ºi celor care au murit în veacurile trecute, atât celor drepþi, cât ºi celor pãcãtoºi. ,,Împãrãþit-a iadul peste neamul omenesc, dar n-a rãmas în veci; cã Tu, Puternice, fiind pus în groapã, cu palma cea începãtoare de viaþã ai rupt încuietorile morþii ºi ai propovãduit celor care dormeau acolo din veac izbãvirea cea nemincinoasã, fãcându-Te Mântuitorule, Cel dintâi sculat din morþi". Existã numeroase mãrturii ale Sfinþilor Pãrinþi care vorbesc despre coborârea la iad a Domnului, Dumnezeului ºi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Voi exemplifica numai prin câteva. Sfântul Ignatie al Antiohiei afirmã: ,,Cum vom putea trãi noi fãrã El [adicã fãrã Iisus Hristos], când ºi profeþii, fiind cu duhul ucenicii Lui, Îl aºteptau ca învãþãtor? ªi, de aceea, Cel pe Care pe bunã dreptate Îl aºteptau, i-a sculat din morþi, când a venit pe pãmânt" (Cãtre Magnezieni, IX, 3). În Marea Rugãciune a Sfintei Jertfe din rânduiala Sf. Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare, în cursul cãreia are loc sfinþirea Darurilor, preotul se roagã: ,,ªi pogorându-Se, prin Cruce, în iad (1 Ptr 3, 19), ca sã plineascã toate ale Sale (Ef 4, 10), [Hristos] a nimicit durerile morþii (cf. FA 2, 24). Învierea, afirmã Pãrintele Profesor Dumitru Stãniloae, marele nostru teolog, a început în iad. Iar acest adevãr este mãrturisit de Biserica Ortodoxã în rugãciunile ºi cântãrile ei. ,,Porþile iadului le-ai sfãrâmat Doamne..., exclamã o cântare de la Vecernia glasului al patrulea. Una din cântãrile Sfintelor Paºti o spune mai pe larg: ,,Pogorâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pãmântului ºi ai sfãrâmat încuietorile cele veºnice care-i þineau pe cei legaþi, Hristoase". Sfintele Icoane Îl înfãþiºeazã pe Hristos pogorât în cele mai de jos ale pãmântului, cu putere, biruitor, cu tãlpile pe porþile de aramã ale iadului, sfãrâmate. Din douã morminte îi ridicã de mânã pe Adam ºi pe Eva, eliberaþi acum din lunga aºteptare, în timp ce Sfântul Ioan Botezãtorul Îl aratã ­ ca ºi odinioarã ­ ,,Iatã Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridicã pãcatul lumii!", iar drepþii Vechiului Testament, de-o parte ºi de alta, mântuiþi ºi ei, Îl contemplã pe Hristos înviat. Dedesubt, diavolul zace legat în lanþuri, sub stãpânirea unui înger care ­ în unele reprezentãri ­ îl þine de coarne, ca un semn cã Belzebut, stãpânul demonilor, nu mai are nici o putere ºi cã neputinþa lui e veselia celor eliberaþi. Aceastã icoanã este reprezentarea cea mai autenticã a Învierii Domnului ºi o gãsim nu numai în fresce, ci ºi în numeroase ferecãturi ale Evangheliei, pe coperta din faþã. Mesajul pogorârii la iad a Mântuitorului, dupã cum reiese din textele amintite ale revelaþiei scripturistice, este extrem de semnificativ. Printr-o viziune asupra unitãþii cosmice a istoriei se contemplã marea posibilitate ca ºi cei ce au murit înainte de Hristos sã-L poatã întâlni. Este un mesaj plin de o speranþã imensã: mântuirea adusã de Mântuitorul Hristos, Stãpânul ºi Domnul universului (cf. Flp 2, 10; 1 Cor 15, 20-28) îi ajunge pe oameni aici pe

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

5

pãmânt, ajunge puterile îngereºti create de Dumnezeu ca sã mijloceascã între El ºi oameni ºi care sunt supuse lui Hristos, însã aceastã mântuire ajunge chiar ºi pânã în iad, pânã acolo unde în aparenþã nu mai existã nicio speranþã. Este un alt mod de a afirma cã nu moartea are ultimul cuvânt, este mare speranþã de mântuire pentru toþi ºi pentru toate: pe de altã parte, dacã Sfântul Apostol Petru îl invitã pe creºtin sã ,,fie totdeauna gata sã rãspundã oricui despre nãdejdea sa" (1 Ptr 3, 15), care este atunci numele ultim ºi definitiv al acestei speranþe, dacã nu cel al vieþii veºnice, al unei vieþi care sã nu mai fie desfiguratã de moarte? Cu îndrãznealã, putem aºadar sã sperãm, pentru fiecare dintre noi ºi pentru toþi, cã ºi iadul va fi golit, dupã cum ne învaþã Sfântul Ioan Gurã de Aur în cuvântul de învãþãturã din Ziua de Paºti: ,,...întâmpinându-Te pe Tine jos [o Hristoase,] iadul s-a amãrât, cã s-a stricat; S-a amãrât cã a fost surpat, s-a amãrât cã a fost legat. A primit un trup ºi de Dumnezeu a fost lovit. A primit pãmânt ºi s-a întâlnit cu cerul. A primit ceea ce vedea ºi a cãzut prin ceea ce nu vedea. Unde-þi este, moarte boldul? Unde-þi este iadule, biruinþa? Înviat-a Hristos ºi ai fost nimicit". Odatã cu sfãrâmarea porþilor iadului, puterea morþii a fost la rândul ei nimicitã. Întâi de toate, pentru cei drepþi moartea a devenit numai o trecere din lumea de jos în lumea de sus, spre lumina Împãrãþiei lui Dumnezeu; în al doilea rând, însãºi moartea trupeascã a devenit numai un fenomen temporar, cãci prin Învierea lui Hristos ni s-a deschis calea spre Învierea de obºte sau generalã.

Iubiþi fraþi ºi surori,

iserica Ortodoxã se roagã în mod special ,,pentru cei în iad", invocând pogorârea la iad a Mântuitorului, înþeleasã ca un act de mijlocire: ,,Cel ce Te-ai pogorât în iad ºi ai sfãrâmat încuietorile cele veºnice, ºi celor care ºedeau în întuneric le-ai arãtat ieºire; iar pe ºarpele cel din adânc, începãtorul rãutãþii, l-ai vânat cu înþeleapta Ta meºteºugire dumnezeiascã ºi l-ai legat cu lanþurile întunericului în iad ºi l-ai închis cu puterea Ta cea nemãsuratã". Pomenirea liturgicã a celor adormiþi ºi milosteniile în numele lor sunt fãcute cu mare nãdejde în iubirea fãrã de margini a lui Dumnezeu. Noi, cei vii de pe pãmânt, alcãtuim Biserica luptãtoare, care ne rugãm pentru toþi cei care au adormit în ,,nãdejdea învierii ºi a vieþii veºnice", cu încredinþarea cã existã o schimbare posibilã. Aºadar, Biserica nu îi considerã pentru totdeauna condamnaþi, chiar ºi pe cei foarte pãcãtoºi (cf. Ps 117, 18) ºi, de aceea, se roagã ca cei care au adormit cu credinþa în Domnul sã se îndrepte prin puterea rugãciunii ºi a harului dumnezeiesc. De aceea, ne rugãm cu nãdejde ºi îndrãznealã, mai ales pentru cei care nu au reuºit sã termine pocãinþa începutã în timpul vieþii. Sufletele celor adormiþi în credinþã aºteaptã rugãciunile ºi milosteniile celor rãmaºi în viaþã ºi sunt receptive la tot ceea ce se face în numele lor, deoarece nimeni nu este condamnat

Bþinuþi

pentru veºnicie înainte de Judecata finalã. Pânã atunci raiul ºi iadul sunt în mâinile lui Dumnezeu. Zilele de pomenire ne ajutã sã pãstrãm comuniunea cu cei adormiþi ºi sã ne pãstrãm credinþa în nemurire, a lor ºi a noastrã, sã meditãm asupra vremelniciei vieþii ºi a bunurilor materiale. De aceea, Biserica propovãduieºte nu numai ceea ce Dumnezeu a fãcut pentru mântuirea noastrã, ci ºi ceea ce El pregãteºte pentru cei ce cred în El. În acest fel, viaþa noastrã creºtinã se aflã pusã sub semnul nãdejdii învierii ºi a pregãtirii pentru lumea cea cereascã. Nãdejdea ºi aºteptarea de a fi împreunã cu Hristos Mântuitorul pentru viaþa veºnicã se sprijinã mai întâi pe faptul învierii lui Hristos, El fiind Cel dintâi nãscut din morþi (Col 1, 18). ,,Binecuvântat fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Iisus Hristos, Care, dupã mare mila Sa, prin învierea lui Iisus Hristos din morþi, ne-a nãscut din nou, spre nãdejde vie, spre moºtenire nestricãcioasã ºi neîntinatã ºi neveºtejitã, pãstratã în ceruri pentru voi, cei ce sunteþi pãziþi cu puterea lui Dumnezeu, prin credinþã, spre mântuire, gata sã se dea pe faþã în vremea de apoi" (1 Ptr 1, 3-5). Existã apoi încrederea absolutã în iertarea lui Dumnezeu pentru toþi cei ce o doresc. Dumnezeu, în Care noi credem, este un Pãrinte milostiv, Care ,,pe cel din urmã miluieºte ºi pe cel dintâi mângâie; acestuia plãteºte ºi aceluia dãruieºte". În cele din urmã, va birui, iertarea lui Dumnezeu: ,,Nimic nu egaleazã ºi nu întrece mila lui Dumnezeu. De aceea, cel ce deznãdãjduieºte este propriul sãu duºman de moarte" (Sf. Ioan Scãrarul). Conºtienþi fiind de faptul acesta, sã ne strãduim sã rãmânem într-o permanentã stare de rugãciune. Dupã cum Iisus Hristos a fost ,,ridicat" din aceastã lume (In 13, 1), tot aºa ºi noi, creºtinii, într-o bunã zi, vom fi strãmutaþi în Împãrãþia lui Dumnezeu, pentru ca, astfel, sã fim pururi cu Domnul în Care am crezut ºi nãdãjduit. Creºtinismul nu implicã numai un mod de a fi ºi de a trãi, ci ºi un mod de a muri ºi a apune. De aceea, nu trebuie sã ne temem de moarte, deoarece ,,Hristos a înviat din morþi, cu moartea pre moarte cãlcând, ºi celor din morminte viaþã dãruindu-le". Punându-vã la inimã aceste dãtãtoare de nãdejde învãþãturi, vã doresc sã petreceþi sãrbãtorile Sfintelor Paºti cu pace, sãnãtate ºi alese bucurii, vã binecuvântez pe toþi ºi rog pe Mântuitorul Iisus Hristos, Cel înviat din morþi, sã vã dãruiascã cele ce vã sunt de folos sufletelor ºi trupurilor voastre. Al vostru arhipãstor sufletesc, stãruitor în rugãciune cãtre Dumnezeu pentru pace ºi bunãvoire, pentru sporite rodiri în Iisus Hristos Cel înviat din morþi,

EPISCOPUL SLOBOZIEI ªI CÃLÃRAªILOR

6

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

n noaptea trecerii dintre ani, în toate catedralele ºi bisericile parohiale din Biserica Ortodoxã Românã, slujba se va sãvârºi dupã o rânduialã liturgicã unitarã, care va fi tipãritã sub forma unei broºuri de cãtre Editura Institutului Biblic ºi de Misiune Ortodoxã. Hotãrârea a fost luatã în cadrul ºedinþei Sfântului Sinod, în ºedinþa de lucru din 17 februarie. În urma dezbaterilor ºi, având în vedere propunerile Preasfinþitului Corneliu, Episcopul Huºilor, s-a apreciat cã cea mai potrivitã slujbã în noaptea trecerii dintre ani este cea a Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, rânduialã liturgicã prin excelenþã doxologicã, care trebuie urmatã de rostirea rugãciunii de mulþumire (din Liturghier, Molitfelnic sau Cartea de Te Deum), de rugãciunea de intrare în Noul An (de la slujba Te Deum-ului) ºi de intonarea cântãrii Apãrãtoare Doamnã. Slujba va fi însoþitã în mod obligatoriu de un cuvânt de învãþãturã, în care sã se sublinieze importanþa sfinþirii timpului în Hristos Mântuitorul, Împãratul veacurilor. Întrucât sãrbãtoarea bisericeascã de la 1 ianuarie (Tãierea împrejur cea dupã Trup a Domnului ºi Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei), care este ºi începutul anului civil, trebuie primitã cu bucurie duhovniceascã, la sfârºitul Sfintei Liturghii se va oficia slujba Te Deumului, aºa cum se procedeazã la nivel panortodox ºi cum prevãd îndrumãrile tipiconale. Pentru a se evita excesele strãine de duhul credinþei ºi al bunei-cuviinþe pastorale, precum ºi practicile dãunãtoare unitãþii liturgice, episcopii chiriarhi vor adresa clerului îndrumarea pastoralã ºi duhovniceascã de a respecta rânduiala citirii Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în zile de post, în cazuri individuale ºi, dupã caz, în legãturã cu Taina Sfântului Maslu, atunci când bolnavul solicitã, aceastã rânduiala trebuind sã fie însoþitã de post ºi spovedanie atât din partea clericilor, cât ºi a credincioºilor. În cadrul îndrumãrilor respective se va preciza cu limpezime cã citirea Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în noaptea trecerii dintre ani este o practicã regionalã (mai ales în sudul þãrii) neaprobatã de Sfântul Sinod, inexistentã în alte zone ale þãrii ºi mai ales în practica altor Biserici Ortodoxe surori.

Î

Sfântul Sinod a ales în ziua de 18 martie, prin vot secret, pe Înaltpreasfinþitul Andrei ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului ºi Clujului ºi Mitropolit al Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului. În urma votului secret, Înaltpreasfinþitul Pãrinte Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei a fost ales cu 29 de voturi din totalul celor 46 exprimate. Înaltpreasfinþitul Pãrinte Andrei Andreicuþ s-a nãscut la 24 ianuarie 1949, în satul Oarþa de Sus, judeþul Maramureº, din pãrinþii Andrei ºi Elena. Începând cu anul 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, licenþiindu-se în vara anului 1978. În august 1978 a fost hirotonit preot de cãtre Înaltpreasfinþitul Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului, activând apoi ca preot paroh timp de ºapte ani în oraºul Turda (judeþul Cluj). A urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureºti (începând cu anul 1985), avându-l drept îndrumãtor pe P.C. arhid. prof. univ. dr. Petru I. David. Teza ºi-a pregãtit-o în cadrul aceleiaºi secþii ­ Teologie sistematicã ­ sub îndrumarea pãrintelui prof. univ. dr. Dumitru Popescu, obþinând titlul de ,,Doctor în Teologie" în anul 1998. În 25 februarie 1990 a fost ales ºi hirotonit arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, în 4 martie 1990 a fost numit episcop locotenent al Episcopiei Alba Iulia, iar, din luna iunie a aceluiaºi an, a devenit episcop titular. În 16 iulie 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicatã la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.

Rubricã realizatã din sursele basilica.ro ºi ziarullumina.ro de preot Constantin PÃTRAªCU

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

actualitatea religioas\ 7

Hotãrâre a Sfântului Sinod: rânduialã liturgicã unitarã pentru slujba de la trecerea dintre ani

Noul Mitropolit al Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului este Înaltpreasfinþitul Andrei

2011 ­ Anul Omagial al Sfântului Botez ºi al Sfintei Cununii în Patriarhia Românã

Raportul dintre cultul Vechiului Testament ºi cultul Sfintei Taine a Botezului

Î

n Vechiul Testament, cultul era în primul rând de adoraþie (absolut) adresat numai lui Iahve, însã, uneori, se întrevede ºi un cult relativ, atunci când Dumnezeu vorbeºte poporului ales. De exemplu: ,,Iatã, Eu trimit înaintea ta pe îngerul Meu, ca sã te pãzeascã în cale ºi sã te ducã la pãmântul acela pe care l-am pregãtit pentru tine. Ia aminte la tine însuþi; sã-l asculþi ºi sã nu-i fii necredincios, cã nu te va ierta, pentru cã numele Meu este în el." (Ieºirea 23,21-22)

Cultul avea douã aspecte: public ºi particular. Cel public se desfãºura, în prima perioadã a Vechiului Testament, numai la templul din Ierusalim, ºi consta din jertfe sângeroase ºi nesângeroase, însoþite de cântãri, de psalmi, de rugãciuni, de citire a unor texte din Scripturã ºi de predici. Imposibilitatea participãrii tuturor evreilor la cultul de la templu a favorizat apariþia cultului sinagogii, mai întâi în diaspora iudaicã (sec. III, î.Hr.), apoi ºi în Palestina. Caracteristicile esenþiale ale cultului Vechiului Testament au fost fidelitatea ºi exactitatea împlinirii acestuia atât în spaþiul public, cât ºi în cel privat, numai cã, uneori, aceasta a dus la un formalism sec ºi neplãcut Domnului. Acest aspect a fost amendat drastic de profeþi. Dãm exemplu

cuvintele profetului Osea, ,,Milã voiesc, iar nu jertfã, ºi cunoaºterea lui Dumnezeu mai mult decât arderile de tot" (6, 6), cuvinte care au fost preluate de Mântuitorul în recomandarea fãcutã fariseilor (Mt. 9:13; 12:7). De altfel, în Predica de pe munte, se accentueazã faptul ca Mântuitorul n-a venit sã strice Legea, ci s-o împlineascã (Mt. 5:17), înlãturând din ea numai prescripþiile exagerat formaliste. Deºi Sfinþii Apostoli ºi primii creºtini au continuat sã respecte cultul Legii mozaice prin participãrile la adunãrile de la templu sau sinagogã, în paralel, au început sã sãvârºeascã noul cult creºtin în case particulare, cult ce avea în centru frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie, unde elementul exclusivist iudaic a fost înlocuit de duhul creºtin în care primau sentimente de credinþã, dragoste ºi nãdejde. ,,Era o altã fraternitate religioasã, o altã naþionalitate superioarã ºi idealã, care-ºi aºtepta realizarea într-un viitor îndepãrtat. Pe pãmânt ºi în lumea realã, ea nu însemna înflorirea unei rase sau a unei naþiuni hotãrâte; în nicio parte nu se gãsea un centru religios local, analog Ierusalimului ºi templului sãu" (L. DUCHESNE, Origines du culte chrétien, Paris, 1925, p.7 cf. Chiþu I. VIOREL, ,,Raportul dintre cultul Vechiului Testament ºi cultul creºtin", S.T, 1961, 5-6, p.297-320). Elementele cultului Vechiului Testament, care au supravieþuit în diferite aspecte ale cultului creºtin, au cãpãtat o semnificaþie nouã în raport cu caracterul superior al cultului creºtin. Vom aminti elementele principale ale cultului Vechiului Testament trecute în cultul creºtin, urmând a sublinia cele douã Sfinte Taine propuse: anul liturgic ºi subdiviziunile sale; Sfânta Liturghie; sãrbãtorile, Sfintele Taine ºi ierurgiile, lecturile din Vechiul Testament; lãcaºul de cult; persoanele liturgice ºi obiectele de cult; expresii ºi cuvinte din limba ebraicã netraduse ºi pãstrate identic ca înþeles ºi fonetic (aleluia, amin, Osana, pasha, sabat, satana, Savaot); cele ºapte laude bisericeºti (,,de ºapte ori pe zi Te-am lãudat pentru judecãþile dreptãþii Tale", Psalmul 118, v.164). Sfintele Taine au fost instituite de Mântuitorul Iisus Hristos ºi nu au un model în Vechiul Testament. Dacã pentru aspectele ilustrate mai sus gãsim multe texte în scriptura vetero-testamentarã, pentru Sfintele Taine avem foarte puþine, deoarece acestea împãrtãºesc harul dumnezeiesc, fapt necunoscut cultului mozaic. Totuºi, prefigurãri ale acestora se întrevãd în jertfe, ceremonii, ungeri, binecuvântãri. Însuºi numãrul de ºapte semnificã perfecþiunea ºi se gãseºte în Sfânta Scripturã de peste 600 de ori, pentru studiul nostru primând Isaia 11:2-3, cu cele ºapte daruri ale Duhului Sfânt, dar ºi acestea: (1) cele ºapte coloane pe care Înþelepciunea le ciopleºte pentru a-ºi consolida locuinþa sa (Prov. 9, 1-6), (2); cele ºapte bãi

8

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

fãcute în apa Iordanului, care l-au curãþit pe Neeman Sirianul de leprã (4 Regi, 5); (3) Cele ºapte stropiri care se fãceau peste un lepros cu sânge de turturele (Levitic 14:7) ºi (4) Cele ºapte candelabre pe care le-a vãzut profetul Zaharia, în vis, strãlucind ºi având totdeauna untdelemn (Zaharia 4:1-4). În Psalmul 22, dupã unii Sfinþi Pãrinþi sunt prefigurate toate cele ºapte Sfinte Taine. Imaginea pãstorului indicã grija lui Dumnezeu pentru oameni, în perspectiva participãrii la ospãþul mesianic. Apa, untdelemnul ºi vinul au fost vãzute ca prefigurãri ale Tainelor iniþierii creºtine (Botezul, Mirungerea, Euharistia). Psalmul era cântat de noii botezaþi în noaptea de Paºti (Septuaginta, vol. 4/1, Editura Polirom, Bucureºti, Iaºi, 2006, p.89).

,,Masa" pregãtitã este interpretatã de Origen drept cunoaºterea tainelor pe care Domnul le descoperã aleºilor sãi. Majoritatea Sfinþilor Pãrinþi vãd în aceastã ,,masã" Taina Sfintei Împãrtãºiri. Pentru Grigorie al Nyssei, Chiril al Ierusalimului, Grigore de Nazians ungerea cu untdelemn este afrali", pecetea consacrãrii, amprenta lui Dumnezeu asupra omului, iar ,,paharul" este imaginea potirului euharistic. Grigorie de Nyssa ºi Sfântul Ciprian vãd aici ºi simbolul extazului. În ceea ce priveºte Taina Sfântului Botez, în special avem urmãtoarele prefigurãri: (1) apele de la creaþie peste care Se purta Duhul Sfânt (Fac. 1:2) (SFÂNTUL CHIRIL al IERUSALIMULUI, Izvoarele Ortodoxiei, nr. 6, Bucureºti, 1943, p.91); (2) apele potopului (cf. I Petru 3:20). Noe ºi tema potopului sunt reluate în diferite locuri din Scripturã. Pe lângã simbolul apei botezului autorii creºtini au descoperit ºi altele, cum ar fi: potopul - Judecata, Învierea, pedeapsa, pocãinþa, speranþa, omul drept, grinda-cruce. Creºtinii fac analogie între porumbelul lui Noe ºi cel care Se va pogorî peste Iisus în momentul Botezului (Mt. 3,16 ºi urm.). În unele reprezentãri bizantine ale Botezului Domnului, porumbelul þine un ram de mãslin în cioc (SFÂNTUL AMBROZIE, PSB 53, Bucureºti, 1994, p.11); (3) Cincizecimea (cf. I Cor. 10:1-2, Colos. 2:11); (4) apa pe care a scos-o Moise din stâncã; (5) tãmãduirea lui Neeman Sirianul prin scãldarea în apele Iordanului de ºapte ori. Curãþirea de neputinþele trupeºti prin Baia Iordanului prefigureazã curãþirea de pãcate a Sfântului

Botez (Alexandru MIHÃILÃ, Ziarul Lumina, 17.02.2011, p.11). Însuºi Mântuitorul comenteazã acest episod în sinagogã (Lc. 4:27). Scriitorul creºtin Tertulian este cel dintâi care identificã în mod expres prefigurarea Botezului cu baia în Iordan. Acesta zice: ,,Mai degrabã, curãþirea sirianului semnificã pentru toate neamurile lumii propria lor curãþire în Hristos, lumina lor, fiind cufundate în murdãria celor ºapte pãcate de moarte: idolatria, blasfemia, uciderea, adulterul, desfrânarea, mãrturia mincinoasã ºi înºelãciunea. De aceea, s-a spãlat în Iordan de ºapte ori, o datã pentru fiecare. Deopotrivã, pentru a putea prãznui curãþirea de o întreaga ºeptime, cât ºi pentru cã virtutea ºi deplinãtatea Botezului I-au fost astfel atribuite lui Iisus Hristos singur, Care va veni într-o zi pentru a aduce pe pãmânt nu doar revelaþia, ci ºi Botezul, încãrcat cu o putere deplinã" (Împotriva lui Marcion, 4,9, cf. ANF3, p.356). Origen, de asemenea, spune despre Neeman cã ,,nu cunoºtea marea Taina a Iordanului". (Comentariu la Ioan 6: 242-245). ªi, tot el, în Omilii la Luca 3:35, insistã pe tipul Botezului: ,,Neeman s-a ridicat, a plecat ºi, scãldându-se, a împlinit Taina Botezului, trupul sãu devenind asemãnãtor cu trupul unui copil. Ce fel de copil? Acela care în baia renaºterii se naºte în Hristos Iisus"; (6) apa cea vie care iese de sub pragul Templului ºi care curge înspre Marea Moartã (Iezechiel 47:12). Epistola lui Barnaba dedicã capitolul 11 prefigurãrilor baptismale din Vechiul Testament. Apa minunatã care izvorãºte din Templu , preînchipuie Sfântul Botez, cel care regenereazã lumea cãzutã ºi aduce firii moarte prin pãcat (ca ºi apele Mãrii Moarte), viaþã ºi belºug duhovnicesc (Alexandru MIHAILÃ, Ziarul Lumina, 10.02.2011, p.11). În Epistola lui Barnaba se comenteazã Iezechiel 47:2, astfel: ,,Vrea sã spunã cã noi, care ne coborâm în apã plini de pãcate ºi murdãrie, ne ridicãm plini de roade în inimã, având în Duhul frica ºi nãdejdea în Iisus" (,,Scrierile Pãrinþilor Apostoli", EIBMBOR, Bucureºti, 1979, PSB1, p.129) În concluzie, prefigurãrile diferitelor aspecte ale Botezului din Vechiul Testament nu conduc cãtre o dependenþã a acestei Sfinte Taine de vreun ritual mozaic, ci, mai degrabã, ne aratã vechimea acestei Taine, încã de la facerea lumii, dupã cum spune Sfântul Ambrozie al Mediolanului în De Mysteriis: ,,Dar ia seama bine cât de veche este taina (Botezului) preînchipuitã chiar de la facerea lumii. Chiar la început, când Dumnezeu a fãcut cerul ºi pãmântul, «Duhul (Domnului) ­ spune Scriptura - Se purta deasupra apelor». Cel Care Se purta pe deasupra apelor nu κi fãcea lucrarea asupra apelor? Taina Sfântului Botez este superioarã oricãrei prefigurãri vechi-testamentare pentru cã în ea lucreazã harul Duhului Sfânt, cum spune mai departe Sfântul Ambrozie: ,,Acelaºi duh de la creaþie vine ºi sfinþeºte apele botezului prin care cel botezat se curãþã de orice pãcat" (Sfântul Ambrozie, ,,Scrieri", Partea a II, PSB 53, Bucureºti 1994, p.11). Preot prof. dr. Neagu ILIESCU

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

9

eveniment

Apariþii de carte la Editura Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor

În preajma Sfintei sãrbãtori a Învierii Domnului, Editura Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor pune la dispoziþia credincioºilor a sãi trei volume, deosebit de importante. În primul rând, ca apariþie emblematicã pentru Eparhia noastrã, trebuie sã menþionãm l Almanahul Bisericesc pe anul 2011 ­ Studii teologice ºi aspecte pastoral-misionare, urmat de cartea Sfântului Efrem, l Cuvinte ascetice ºi cea a Sfântului Atanasie cel Mare, intitulatã Omilii duhovniceºti, ultimele douã, parte a colecþiei iniþiate t de cãtre Preasfinþitul Vincenþiu, Sfinþi pãrinþi ai Bisericii. Pentru o mai bunã înþelegere a rolului acestor apariþii editoriale e redãm în întregime cuvintele înainte, alcãtuite de Întâistãtãtorul Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor: c

Almanahul Bisericesc ­ studii teologice ºi aspecte pastoral-misionare

Avenitã din partea unei pãrþi a Mass-mediei naþionale

sistãm, cu mâhnire, la o campanie virulentã ºi concertatã,

ºi locale, care susþine, mai ales, lipsa de implicare a conducerii bisericeºti în problemele sociale ale acestei þãri. Deºi oponenþi ai Bisericii au existat încã de la întemeierea Ei de cãtre Mântuitorul Hristos, e imperativ ca ºi noi, cei de astãzi, urmând exemplul Pãrinþilor din vechime, sã luãm atitudine împotriva unor astfel de excese. Totuºi, chiar ºi în aceste acte ce încearcã, fãrã succes, destabilizarea credinþei ºi crearea de haos, putem identifica un aspect pozitiv. În acest fel, încã din primele veacuri, Biserica ºi-a ,,ascuþit" spiritul critic, oferind în dar umanitãþii o pleiadã întreagã de sfinþi cãrturari ºi martiri, precum ºi un tezaur inestimabil, pãstrat cu sfinþenie în cadrul Ortodoxiei, pe care îl cunoaºtem sub numele de Sfânta Tradiþie. Cu alte cuvinte, în felul acesta, Pãrinþii Bisericii au fost nevoiþi sã delimiteze, oral sau prin tratate dogmatico-apologetice, adevãrul de fals sau dreapta credinþã de erezie. Într-un fel, ºi noi, cei de astãzi, trebuie sã dovedim acelaºi spirit misionar polemic,

dar nu combativ, pentru cã, în toatã istoria ei, Biserica s-a împotrivit rãului, dar într-un mod non-violent. În tot timpul, cei rãtãciþi nu au fost consideraþi a fi fãrã ºanse de reabilitare, ci dimpotrivã, creºtinii au aºteptat revenirea lor în sânul Bisericii Mame, - în cadrul cãreia majoritatea ,,lupilor rãpitori îmbrãcaþi în piei de oaie" (Matei 17, 15) a fost botezatã -, conform principiului: cei bolnavi au nevoie de doctor. ªi, cum cei ce doar vorbesc, fãrã a-ºi împlânta discursul lor în realitatea imediatã, sunt foarte mulþi, credem cã, pentru instituþia divino-umanã din care facem parte cu toþii, trebuie sã lãsãm faptele sã vorbeascã... ªi acestea sunt multe. Cine va cerceta sine ira et studio, de pildã, rapoartele de activitate ale sectoarelor din cadrul Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor, publicate în paginile acestui Almanah bisericesc, dãri de seamã bazate pe date certe ºi verificabile, va observa inconsistenþa acuzaþiilor gratuite ºi maliþioase prezentate opiniei publice, consideratã peiorativ a fi doar o masã informã, uºor manipulabilã, ºi o idealã ,,piaþã de desfacere" pentru ,,ºtiri senzaþionale generatoare de rating". În fapt, evoluþia întregii activitãþi a Centrului Eparhial a înregistrat o creºtere fãrã precedent, dupã cum se va vedea analizând aceastã tipãriturã. Acest lucru face cinste tuturor colaboratorilor Noºtri, atât pãrinþi consilieri, protopopi, preoþi, cât ºi mireni deopotrivã, implicaþi trup ºi suflet, prin slujire sfântã, în lucrarea eclezialã, principiu ºi scop al existenþei noastre. Totodatã, suntem conºtienþi cã întotdeauna este loc de mai bine ºi de mai mult; nu ne putem permite în aceste momente tulburi pe care le traverseazã societatea româneascã sã îmbrãþiºãm o atitudine triumfalistã. Sunt surprinse în paginile Almanahului Bisericesc pe anul 2011 informaþii cu caracter administrativ, economic, cultural sau social misionar. ªi, în acord cu hotãrârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a declara anul 2010 ca Anul omagial al Crezului Ortodox ºi al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, prezentul document, emblematic pentru instituþia noastrã, conþine preþioase studii aparþinând unor profesori universitari de renume, doctori în teologie sau istorie ºi doctoranzi, tinere speranþe ale teologiei româneºti. Aceste studii sunt cu adevãrat edificatoare, transformând acest volum într-un instrument de lucru, atât de necesar formãrii continue a personalului clerical, mereu confruntat cu probleme ºi provocãri noi, cât ºi pentru credincioºii noºtri, pe care, din mila lui Dumnezeu, îi pãstorim. Dincolo de atitudinea potrivnicã a unora, trimit tuturor credincioºilor noºtri un gând ºi un cuvânt de binecuvântare, dãtãtor de speranþã, cuvânt rostit de Mântuitorul lumii, Care fãgãduieºte Sfântului Apostol Petru cã Biserica nu va fi în veci biruitã de ,,porþile iadului" (Matei 16, 18)

10

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

Cuvinte ascetice, Sfântul Efrem Sirul

iar Sfântul Efrem nu face excepþie ­ cu privire la cunoaºterea Sfintei Scripturi, pe care ei o foloseau nu ca pe un ,,simplu instrument" pentru ,,cercetarea ºtiinþificã", ci ca pe însãºi baza existenþei lor. Experienþa lor profundã, a trãirii în Duhul Sfânt, este, astfel, înrãdãcinatã în cuvântul, dar mai ales în duhul Scripturii. Explicaþia este una cât se poate de evidentã. Contemplaþia, cunoaºterea lui Dumnezeu ca Treime de Persoane, relaþia personalã ºi vie cu Hristos Mântuitorul, prin ascezã ºi rugãciune, erau prioritare. Nimeni nu putea sã teologhiseascã fãrã sã fie teolog prin excelenþã, în sensul evagrian al sintagmei: Teolog este cel care se roagã ºi cel care se roagã este teolog. Viaþa Sfântului Efrem, un iubitor al Liturghiei ºi un fin cunoscãtor al Vechiului ºi Noului Testament ­ scrieri sfinte pe care le vedea ca fiind complementare, imposibil de descifrat una fãrã cealaltã ­ este o expresie a aplicãrii la toate nivelurile de existenþã a adevãrurilor dumnezeieºti revelate. ªi se vede acest lucru, fãrã doar ºi poate, citindu-i opera nepieritoare, mai ales în ceea ce priveºte bogãþia de sensuri pe care o descoperã în slova biblicã, prevalându-se, în funcþie de context, atât de metoda de interpretare literalistã (numitã de patrologi antiohianã), cât ºi de cea alegoricã (alexandrinã). Invit la lecturarea acestei scurte traduceri, asupra cãreia s-a aplecat domnul Alexandru Prelipcean, doctorand la Facultatea de Teologie din Tesalonic, cu promisiunea cã aceastã colecþie duhovniceascã, pe care am intitulat-o Pãrinþii Bisericii, în curând, se va îmbogãþi cu alte cãrþi de aceeaºi valoare. În curs de apariþie, la Editura Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor, vor mai fi tipãrite cãrþi precum: Sfântul Efrem Sirul, Cuvinte monastice, Sfântul Atanasie cel Mare, Omilii duhovniceºti, Cuviosul Anastasie Sinaitul, Cuvântãri monastice, ***, Marele Gheronticon - Despre cumpãtare ºi despre desfrânare, ***, Marele Gheronticon - Despre lãcomie, parada îmbrãcãmintei ºi despre rãbdare, ***, Marele Gheronticon - Cuvinte ale pãrinþilor la probleme contemporane, Sfântul Efrem Sirul, Cuvinte biblice: Vechiul Testament, Sfântul Efrem Sirul, Cuvinte biblice: Noul Testament, Sfântul Efrem Sirul, Cuvinte la marii Sfinþi ai Bisericii ºi Pãrinþii pustiei, Cuvinte filocalice.

Drâvna Pãrinþilor Bisericii ­

e fiecare datã, ne uimeºte

Omilii duhovniceºti, Sfântul Atanasie cel Mare

vine sã ne reaminteascã faptul cã, atunci când vorbim despre teologie ºi moralitate, nu ne putem permite sã aducem adaosuri sau sã omitem intenþionat pãrþile care ni se par a fi ,,învechite". Doctrina ortodoxã ­ ºi ne referim aici la tripticele dogmaticã, spirituali-

Slum tradus din limba greacã,

fântul Atanasie, în acest vo-

tate, cult - nu va putea sã fie niciodatã ,,adusã la zi" sau modificatã în funcþie de contextul istoric pe care îl traverseazã Biserica. În zilele noastre, totul se aflã pus sub semnul relativizãrii. Uneori, din pãcate, unele persoane rãu intenþionate încearcã sã relativizeze chiar ºi adevãrurile de credinþã. Nu avem dreptul sã fim selectivi atunci când este vorba despre mântuire. Nu existã decât o singurã cale spre desãvârºire, iar aceasta este ,,strâmtã", spre deosebire de cea a pierzãrii. Preceptele religioase trebuie acceptate conºtient în totalitatea lor; altfel spus, noi suntem cei care ne articulãm modul de existenþã cu principiile divine ºi nu invers, fabricându-ne propria credinþã, plãsmuire a imaginaþiei noastre. Cei care încearcã sã punã în aplicare doar ceea ce pare facil îºi creeazã de fapt un ,,dumnezeu" dupã chipul ºi asemãnarea lor ºi nu se închinã Adevãratului Dumnezeu, Dumnezeul lui Avraam, Isaac ºi Iacov (Paralipomena 29, 18; Deuteronom 6, 10; 9, 5; Facere 50, 24; Fapte 3, 32; Matei 22, 32 º.a.) - Cel Ce este (Ieºire 3, 14). Când parcurgem paginile în care Marele Atanasie ne vorbeºte despre post, despre rugãciune ºi necesitatea faptelor bune, realizãm seriozitatea cu care trebuie abordate acestea. ªi nu fãrã de motiv. Cel ce reuºeºte sã se înscrie în parcursul formator ortodox, îºi dã seama cã singurul lucru ,,nou sub soare" (Apocalipsã 21, 5) este doar Persoana Mântuitorului Hristos. Doar pãcatul este uniform, repetitiv ºi plictisitor, de aceea el trebuie evitat. Poate cã sfaturile date de Sfântul Atanasie tinerei fecioarei par dure, dar, ele ascund iubirea ºi interesul marelui apologet al creºtinãtãþii pentru mântuirea aproapelui. Nu este loc pentru compromisuri sau renunþãri, pentru cã rãsplata noastrã ,,multã va fi în ceruri". Ascetul intrã în arena lumii acesteia, sperând sã ia cununa cea nestricãcioasã, deºi ispitele, atacurile venite din partea duhurilor rele ºi ale oamenilor vicleni, se înteþesc pe mãsurã ce creºtinul se apropie mai mult de Dumnezeu. Aºadar, studiind prezentul fascicul, un admirabil izvor al înþelepciunii unui mare pãrinte al Bisericii, realizãm încã o datã actualitatea învãþãturilor Sfinþilor Pãrinþi ai Ortodoxiei. Ei sunt nepieritori, spre deosebire de efemeritatea lucrãrilor exclusiv omeneºti, puse mereu sub semnul schimbãrii, al distrugerii ºi al inconsistenþei. Aºa cum am promis în repetate rânduri, vom încerca sã-i promovãm, prin intermediul Editurii Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor, pe tinerii noºtri teologi, ce au nevoie de încurajare ºi susþinere. Preda Ionuþ-Cristian, masterand al Facultãþii de Teologie Ortodoxã din Tesalonic, Catedra de Teologie Dogmaticã ºi Simbolicã, este unul dintre aceºtia. ªi, cu siguranþã, traducerea aceasta nu este decât un ,,bun început". Corectitudinea traducerii dintr-o limbã nu tocmai uºor de transpus în graiul românesc, un vocabular teologic ce denotã maturitate intelectualã ºi, nu în ultimul rând, un stil accesibil publicului larg, toate acestea recomandã tuturor cãutãtorilor de adevãr scrierea Omilii Duhovniceºti a Sfântului Atanasie, un vrednic ierarh ºi rugãtor pentru noi în ceruri. Preot Manuel RUSU

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

11

eveniment

Binecuvântãri arhiereºti pentru credincioºii Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor

Burse lunare pentru elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox Sfântul Ioan Gurã de Aur din Slobozia

oi, 17 martie 2011, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a acordat tradiþionalele burse de merit pentru 16 elevi ai Seminarului Teologic Sfântul Ioan Gurã de Aur din Slobozia. Un reprezentant al acestora a rostit un cuvânt, mulþumind Chiriarhului pentru aceste burse pe care cei mai buni elevi le primesc, ca semn al aprecierii eforturilor lor. Cu aceastã ocazie, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a oferit Crucea Sloboziei pentru clerici preacuviosului pãrinte stareþ Gherasim Noapteº.

J

Hramul Bisericii Buna Vestire din Slobozia

V

Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu i-a îndemnat pe elevi ca în aceastã perioadã a postului sã punã la inimã cuvintele ºi învãþãtura Mântuitorului Iisus Hristos, sã fie fãclii luminoase, model ºi exemplu pentru ceilalþi creºtini.

ineri, 25 martie 2011, când Biserica Ortodoxã Românã prãznuieºte Buna Vestire, biserica, monument istoric din municipiul Slobozia, ºi-a sãrbãtorit hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiatã de Întâistãtãtorul Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu, înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi. Rãspunsurile la stranã au fost date de Corul Seminarului Teologic Sfântul Ioan Gurã de Aur din Slobozia.

Liturghie arhiereascã la Mãnãstirea Radu Negru

uminicã, 20 martie 2011, când Biserica Ortodoxã îi prãznuieºte pe Sfinþii Cuvioºi Pãrinþi, uciºi de arabi în Mãnãstirea Sfântului Sava cel Sfinþit, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a sãvârºit Sfânta Liturghie la Mãnãstirea Radu Negru din Protopopiatul Cãlãraºi. Sub protia Preasfinþiei Sale, au participat la slujbã preacuviosul pãrinte arhim. Rafail Mîþ, Exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor, preacucernicul pãrinte consilier Daniel Enaºcu, preacucernicul pãrinte Ramon Eugen Ilie, protopopul Cãlãraºilor, stareþii mãnãstirilor învecinate ºi un ales sobor de preoþi ºi diaconi. De asemenea, la Sfânta Liturghie au fost prezenþi reprezentanþi ai autoritãþilor locale, judeþene ºi mulþime de credincioºi.

D

12

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

La sfârºitul slujbei, preacucernicul pãrinte consilier administrativ-bisericesc Cristi Gavrilã a primit rangul de iconom. De asemenea, Preasfinþia Sa a oferit, cu ocazia Sãrbãtorii Bunei Vestiri, Ordinul Crucea Sloboziei în grad de Mare Cruce pentru mireni preacucernicului pãrinte ipodiacon Rãzvan Ciucã, pentru iniþiativa de a strãmuta aceastã bisericã înscrisã în lista monumentelor istorice din satul Poiana la Slobozia. Prima atestare documentarã a acestui lãcaº de cult este în anul 1737.

La toate popasurile din Ierusalim, Bethleem, Ierihon, Hozeva, Nazaret, Galileea, s-au fãcut citiri din Sfânta Evanghelie ºi rugãciuni.

Slujbã arhiereascã la Mãnãstirea Balaciu

Î

Piatra de temelie pentru Biserica Sfântul Lazãr din municipiul Cãlãraºi

ãrbãtoarea Bunei Vestiri din 25 martie 2011 va rãmâne o zi istoricã pentru credincioºii din municipiul Cãlãraºi. Este ziua în care Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a pus piatra de temelie a noii biserici a Cimitirului din Cãlãraºi cu hramul Sfântul Lazãr. La slujbã au participat preacucernicii pãrinþi consilieri, alãturi de pc protopop Ramon Eugen Ilie, un sobor de preoþi ºi diaconi, oficialitãþi locale ºi judeþene ºi mulþime de credincioºi. Preoþii slujitori ºi credincioºii nãdãjduiesc ca de sãrbãtoarea Bunei Vestiri a anului viitor lãcaºul de cult sã fie pregãtit pentru sfinþire.

S

n Duminica a IV-a din Postul Mare al Sfintelor Paºti, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a fãcut un popas liturgic la Mãnãstirea Balaciu din Protopopiatul Slobozia. Sub protia Preasfinþiei Sale, la Sfânta Liturghie au participat preacucernicul pãrinte consilier Daniel Enaºcu, preacuviosul pãrinte arhimandrit Rafail Mîþ, Exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor, preacucernicul pãrinte protopop Dumitru Drãghici, preacuvioºi pãrinþi stareþi ºi un sobor de preoþi ºi diaconi.

Pelerinaj în Þara Sfântã, organizat de Episcopia Sloboziei ºi Cãlãraºilor

Î

n perioada 26 martie-1 aprilie 2011, la înjumãtãþirea Postului Mare, cu binecuvântarea ºi sub conducerea Preasfinþitului Pãrinte Episcop Vincenþiu, biroul de pelerinaje al Episcopiei noastre a organizat un pelerinaj în Þara Sfântã. Grupul de 57 de pelerini a fost format din pãrinþi consilieri, protopopi, preoþi ºi credincioºi.

La sfârºitul slujbei, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a vorbit credincioºilor prezenþi despre bucuria duhovniceascã trãitã în urmã cu câteva zile cu ocazia pelerinajului fãcut în Þara Sfântã. Apoi, a vorbit despre creºterea duhovniceascã în virtuþi, dupã cum învaþã Sfântul Ioan Scãrarul în lucrarea sa Scara raiului. Aceastã creºtere duhovniceascã este asemãnatã cu o scarã cu 30 de trepte, care începe cu lepãdarea de lume ºi culmineazã cu unirea celor trei virtuþi teologice.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul în Duminica a cincea din Postul Mare

iercuri, 6 aprilie 2011, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu, împreunã cu un ales sobor de preoþi ºi diaconi, a sãvârºit la Catedrala Episcopalã Înãlþarea Domnului din Slobozia slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul. La aceastã slujbã, specificã Postului Mare, au luat parte numeroºi credincioºi din municipiul Slobozia.

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

M

13

Canonul cel Mare se citeºte miercurea, în sãptãmâna a V-a integral. El a mai fost citit în primele patru zile ale Postului Mare, în patru pãrþi, în cadrul Pavecerniþei Mari. Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a vorbit credincioºilor despre Sfântul ºi Marele Post, despre rostul citirii Canonului în aceastã zi, despre bogãþia postului ºi bucuria faptelor bune.

Constantin ºi Elena din Urziceni, înconjurat de un ales sobor de preoþi ºi diaconi. În aceste zile, la Catedrala din Urziceni au fost aduse spre închinare ºi cinstire moaºtele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, aduse din Arhiepiscopia Tomisului, ºi racla cu veºmântul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaºi, aflate la Mãnãstirea Chiroiu, din Protopopiatul Urziceni.

Denia Acatistului Nãscãtoarei de Dumnezeu la Mãnãstirea Sfinþii Voievozi din Slobozia

ineri, 8 aprilie 2011, la Mãnãstirea Sfinþii Voievozi din municipiul Slobozia, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a oficiat Denia Acatistului Nãscãtoarei Dumnezeu. Din punct de vedere liturgic, aceastã slujbã alcãtuieºte rânduiala specialã a Postului Mare, având ca scop pregãtirea sufleteascã a credinciosului pentru marele praznic al Învierii Domnului. Acatistul Nãscãtoarei de Dumnezeu este unul dintre cele mai cunoscute imnuri de laudã închinate Maicii Domnului, fiind alcãtuit din 12 condace ºi 12 icoase. Aceastã compoziþie, atribuitã patriarhului Serghie al Constantinopolului, dã expresie, în formã poeticã, învãþãturii Bisericii despre Maica Domnului. În cuvântul Sãu, Chiriarhul i-a îndemnat pe credincioºi sã continue cãlãtoria nãzuinþelor duhovniceºti, având ocrotirea Sfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, împlinind faptele milei trupeºti ºi sufleteºti.

V

Cu aceastã ocazie, Preasfinþia Sa a acordat rangul de sachelar pãrintelui Costin Vasile, de la Parohia Adâncata, pãrintelui Aristide Gabriel Costeleanu, de la Parohia Alexeni, ºi pãrintelui Vergil Marin Achim, de la Parohia Pelinul. Acest rang onorific se conferã preoþilor, cu o activitate pastoralã bogatã, de cãtre episcopul locului, aceºtia purtând ca semn distinctiv un brâu albastru.

Liturghie arhiereascã la Catedrala Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena

D

14

uminicã, 10 Aprilie 2011, Preasfinþitul Pãrinte Episcop Vincenþiu a sãvârºit Sfânta Liturghie arhiereascã la Catedrala Sfinþii Împãraþi

În cuvântul Sãu, Chiriarhul i-a îndemnat pe credincioºi sã aibã ca model spiritual pe Cuvioasa Maria Egipteanca în cãlãtoria aceastã duhovniceascã, împlinind faptele milei trupeºti ºi sufleteºti spre a putea întâmpina lumina Praznicului Învierii Domnului.

Arhid. Silviu Nicuºor DASCÃLU

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

SINTEZA RAPOARTELOR DE ACTIVITATE A SECTOARELOR EPARHIALE PE ANUL 2010

În acest numãr al revistei, prezentãm în sintezã Rapoartele de Activitate ale Sectoarelor Cultural ºi Social Misionar i

SECTORUL CULTURAL

I. Manifestãri culturale 1. Veniþi de luaþi luminã! Expoziþie ­ concurs de icoane desfãºuratã la Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia - marþi, 23 martie 2010 2. Salonul de Artã Creºtinã ­ expoziþie, 8 aprilie 2010. 3. Concertul de colinde Hristos se naºte slãviþi-L! - 17 decembrie 2010. II. Manifestãri culturale închinate anului 2010 Anul Comemorativ Omagial al Crezului Ortodox a ºi al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române 4. Ambele conferinþe pastorale semestriale au fost organizate sub egida 2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox ºi al Autocefaliei româneºti. 5. Episcopia Sloboziei ºi Cãlãraºilor a redactat materialul (Monografia Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor) pentru volumul I editat ºi tipãrit de cãtre Patriarhia Românã, intitulat Autocefalie, libertate ºi demnitate.

Membrii Comisiei Culturale

colaborat la editarea a douã cãrþi La poarta Raiului ºi cea de-a doua, Întâmplãri pastorale. S-au tipãrit calendarele creºtin ortodoxe (filã ºi agendã) pe 2011. IV. Pregãtirea personalului cultic 1. Au fost acordate lunar 41 de burse de studiu a câte 100 RON elevilor Seminarului Teologic (35) ºi ªcolii de cântãreþi Roman Melodul din Cãlãraºi (6), în anul ºcolar 2009-2010. În anul ºcolar 2010-2011, au fost oferite 16 burse de studiu a câte 200 RON, inclusiv pe perioada vacanþei, elevilor Seminarului Teologic Sfântul Ioan Gurã de Aur. 2. Au fost oferite Diplome de excelenþã pentru elevii merituoºi din Episcopia Sloboziei ºi Cãlãraºilor, care au obþinut rezultate deosebite la Olimpiada Naþionalã de religie. I. Biroul pentru catehizarea tineretului Concursul Te Deum Laudamus ­ ediþia a VIII-a; Concursul de cunoºtinþe religioase Lumina credinþei ­ ediþia V-a; Proiectul Clubul de vacanþã; Activitãþi catehetice legate de anul omagial al Crezului Ortodox, Concursul de oratorie creºtinã Crezul meu ­ etapele pe parohii, protoierii ºi episcopie; participarea la cel de-al treilea Congres Naþional Hristos împãrtãºit copiilor, 1-2 septembrie 2010; participarea la cea de-a II-a Conferinþã Ortodoxã Alfa - Sofia. II. Raportul de activitate culturalã al protoieriilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor z Protoieriile noastre au organizat numeroase manifestãri culturale. Nominalizãm în cele ce urmeazã doar pe cele mai importante. Protopopiatul Slobozia Organizarea ºi susþinerea financiarã, în parteneriat cu Parohia Amara II, a fazei finale a concursului de cunoºtinþe religioase Lumina Credinþei; organizarea celei de-a II-a ediþii a Expoziþiei Naþionale de picturã Înãlþarea lui Hristos. Protopopiatul Urziceni Concurs desfãºurat pe trei secþiuni Te Deum Laudamus; Participarea la Olimpiada Naþionalã de Meºteºuguri Artistice Tradiþionale româneºti, desfãºuratã la Sibiu (18-22); Deschide uºa creºtine - Festivalul tradiþional de colinde. Protopopiatul Olteniþa Vernisajul expoziþiei de icoane, ouã încondeiate ºi ornamente de Paºti, Luminã din lumina Învierii, ediþia a VI-a - 28 martie; Spectacolul concurs de colinde, poezii ºi scenete de Paºti Luminã din lumina Învierii, ediþia a

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

III. Activitatea editorialã S-a continuat tipãrirea periodicului Eparhiei noastre, Bãrãganul Ortodox, în acelaºi format atractiv, totalizând 24 de pagini. S-a tipãrit Almanahul Bisericesc pe anul 2010. S-a tipãrit cartea domnului profesor doctor ªtefan Grigorescu Inscripþii din judeþul Ialomiþa. S-au tipãrit Pastorala Învierii Domnului nostru Iisus Hristos 2010 ºi Pastorala la Naºterea Domnului nostru Iisus Hristos 2010. S-au realizat portretul oficial al Preasfinþitului Vincenþiu, precum ºi tipãrituri, cum ar fi: Liturghierul Mic. Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gurã de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului ºi Mic Liturghier. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei; Cuvinte teologice ­ Sfântul Efrem Sirul; Prohodul Domnului ºi Prohodul Maicii Domnului ºi cartea pãrintelui ic. Constantin Moisiu, Sã stãm bine, sã stãm cu fricã... Povãþuitor Liturgic, ediþia a II-a. De asemenea, Editura Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor a

15

VI-a -11 aprilie; participarea la Olimpiada meºteºugurilor artistice tradiþionale ºi concursul de iconografie Ucenici la porþile credinþei ­ 18-22 august; Hramul Protoieriei Olteniþa; spectacolul concurs de poezii ºi scenete de Crãciun Deschide-þi inima creºtine, ediþia a VII-a - 19 decembrie. Protopopiatul Lehliu Expoziþia de artã religioasã Lumina Învierii în sufletele copiilor - 7 - 9 iunie; Concert de colinde -22 decembrie. Protopopiatul Cãlãraºi A organizat numeroase acþiuni culturale: 7 expoziþii ºi lansãri de carte; proiectul cultural Vin Floriile cu Soare

- 28 martie; Ziua Marinei - 15 august, Zilele Municipiului Cãlãraºi ­ 23-26 septembrie; Concert de colinde la Parohia Sfinþii Împãraþi - 16 decembrie. Protopopiatul Feteºti De sãrbãtorile pascale, la ªtefan cel Mare, a fost organizatã o expoziþie de icoane pe sticlã cu copiii de la ºcoala generalã din localitate; Concert de colinde la Biserica parohialã Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil ­ 16 decembrie; Concertul de Colinde Hristos S-a nãscut, slãviþi-L! ­ 17 decembrie.

SECTORUL SOCIAL-MISIONAR

Comisia socialã din cadrul Adunãrii Eparhiale a Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor, cercetând Raportul General asupra activitãþii Sectorului Social-Misionar pe anul 2010, a fãcut urmãtoarele constatãri: ()

Membrii Comisiei Social-Misionare

Sectorul Social­Misionar ºi-a desfãºurat activitatea în cursul anului 2010, conform Regulamentului de Organizare ºi funcþionare a Sistemului de Asistenþã socialã în Biserica Ortodoxã Românã. Structura de posturi completã prevede câte 2 posturi la fiecare din cele 6 protoierii. Din acestea, 8 posturi sunt ocupate, 1 post ­ concediu maternitate ºi 3 posturi vacante. La Parohia Moviliþa este angajat un asistent social plãtit din fonduri proprii. În Eparhie sunt oferite atât servicii sociale acreditate, cât ºi servicii sociale neacreditate. Serviciile sociale acreditate sunt oferite de Serviciul social al Episcopiei, Biroul de Asistenþã Socialã de la Protopopiatul Urziceni ºi Biroul de Asistenþã Socialã de la Protopopiatul Feteºti, care au calitatea de furnizor de servicii cu caracter primar pentru diferite categorii de beneficiari din judeþele Ialomiþa ºi Cãlãraºi: copii, pãrinþii acestora, persoane cu dizabilitãþi, persoane vârstnice, familii aflate în dificultate. De asemenea, Asociaþia SocioCulturalã Matei Basarab, patronatã de Episcopie, Asociaþia Din inimã pentru aproapele, patronatã de Protopopiatul Slobozia, ºi Fundaþia Umanitarã Sfântul Nicolae din Feteºti sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale ºi vin în sprijinul beneficiarilor identificaþi în cadrul Eparhiei, având o colaborare bunã cu Centrul Eparhial, protopopiatele ºi parohiile din Eparhie.

Serviciile oferite în cadrul acestor structuri sociale ale Eparhiei sunt de tipul: informare în domeniul social, suport emoþional sau consiliere psihologicã, socializare, petrecerea timpului liber, sprijin de urgenþã în vederea reducerii efectelor situaþiilor de crizã, consiliere juridicã, consiliere socialã, ajutor la domiciliu, consultaþii medicale ºi medicamente gratuite. Structurile sociale înfiinþate în Eparhie, care furnizeazã aceste tipuri de servicii sociale sunt: - Serviciul social al Sectorului Social Misionar, reacreditat în 2010; - Centrul de consiliere ºi sprijin pentru familiile aflate în dificultate, acreditat în 2009; - Centrul medical din Slobozia, deschis în 2007; - Centrul de Consiliere ºi Sprijin pentru Pãrinþi ºi Copii, acreditat în 2010; - Centrul de zi pentru copii Sfântul Nicolae, în Parohia Feteºti Oraº, acreditat în 2009; - Centrul de Educaþie Permanentã, autorizat ca furnizor de formare profesionalã pentru ocupaþiile de lucrãtor social, animator socio-educativ ºi manager de proiect, autorizat în 2008; - Cantine sociale în Parohiile ªtefan cel Mare, Sfântul Ilie din Feteºti, Borcea I, Modelu, Sfinþii Apostoli din Cãlãraºi, Naºterea Sfântului Ioan Botezãtorul din localitatea Bogata. Ca o activitate de întãrire a serviciilor sociale din cadrul Eparhiei noastre, Episcopia Sloboziei ºi Cãlãraºilor a continuat implementarea proiectului strategic Promovarea în comunitate a economiei sociale - POSDRU/14/ 6.1/S/5 ­ ID 2988 care, prin Centrul de Resurse pentru Economia Socialã din Regiunea Sud Muntenia, oferã posibilitatea dezvoltãrii unor servicii alternative pentru persoanele aflate în dificultate, în scopul reintegrãrii lor sociale ºi asigurãrii sustenabilitãþii programelor sociale implementate în Eparhie. De asemenea, proiectul Activi în comunitate, implementat de Asociaþia Socio-Culturalã Matei Basarab, în parteneriat cu Episcopia Sloboziei ºi Cãlãraºilor, contribuie la întãrirea capacitãþii comitetelor parohiale din Eparhie, prin profesionalizarea în domeniul social a 24 de persoane (coordonatori ai activitãþii sociale din cadrul comitetelor parohiale), în vederea iniþierii ºi dezvoltãrii de activitãþi sociale oferite la nivelul parohiilor.

16

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

Având arhiereasca binecuvântare a Preasfinþitului Pãrinte Vincenþiu, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor,

prin Sectorul Social Misionar s-au desfãºurat, în anul 2010, programe ºi proiecte sociale dupã cum urmeazã:

pentru servicii acreditate

Nr. programelor socialfilantropice derulate Nr. copiilor beneficiari Nr. persoanelor vârstnice beneficiare Nr. familiilor sãrace beneficiare Nr. beneficiari (dizabilitãþi, HIV/SIDA, delicvenþi etc.) 113 Nr. partenerilor sociali implicaþi Valoarea programelor (lei)

34

2.242

625

703

24

1.002.112

pentru servicii neacreditate

Nr. programelor socialfilantropice derulate 61 Nr. copiilor beneficiari Nr. persoanelor vârstnice beneficiare Nr. familiilor sãrace beneficiare Nr. beneficiari (dizabilitãþi, HIV/SIDA, delicvenþi etc.) 509 Nr. partenerilor sociali implicaþi Valoarea programelor (lei)

13.014

4.235

4.666

51

1.247.962

I. Centrul Eparhial A. Centrul eparhial coordoneazã direct urmãtoarele servicii ºi programe:

Nr. crt. 1 Programul Centrul medical (5 cabinete medicale, 1 salã de tratament ºi 1 punct farmaceutic) Centrul de consiliere ºi sprijin pentru familiile aflate în dificultate Perioada derulãrii 2007 prezent Surse de finanþare Farmacia MB Farm SRL Slobozia, - Asociaþia Prezent din Bucureºti, SC - Farmacia din Urziceni, Parohia Brazii - proiect înfiinþat prin PHARE 2006 Servici Sociale - fonduri proprii - Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Ialomiþa - SC Transmim SRL Slobozia - SC Conte Impex SRL Slobozia - SC Silva Sistems SRL Constanþa FSE prin POSDRU Axa 6 DMI 6.1 Servicii acordate - servicii medicale gratuite - medicamente Nr. beneficiari 420 pacienþi, cazuri sociale 216 persoane aflate în dificultate Valoare program (lei) 182.936

2

2009prezent

- informare în domeniul social - suport emoþional - consiliere psihologicã - socializare - sprijin de urgenþã în vederea reducerii efectelor situaþiilor de crizã - consiliere juridicã - consiliere socialã

10.167

3

Promovarea în comunitate a economiei sociale (2 centre de resurse pentru structurile economiei sociale)

2009prezent

- informare ºi îndrumare în iniþierea de mici structuri economice în domeniul social pentru integrarea socialã a persoanelor aflate în dificultate - formarea în domeniul social a coordonatorilor sociali din parohiile din Eparhie

9 persoane

825.917

4

Activi în comunitate

2009prezent

FSE prin POSDRU Axa 3 DMI 3.1

-80 coordonatori ai comitetelor parohiale din Ialomiþa ºi Cãlãraºi

120.312

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

17

B. Activitatea socialã desfãºuratã prin Asociaþia Socio-Culturalã Matei Basarab:

Nr. crt. 1 Programul Centrul de Consiliere ºi Sprijin pentru Pãrinþi ºi Copii Perioada derulãrii 2006 prezent Surse de finanþare - fonduri proprii Servicii acordate - informare în domeniul social - suport emoþional - consiliere psihologicã - socializare - sprijin de urgenþã în vederea reducerii efectelor situaþiilor de crizã - consiliere juridicã - consiliere socialã 2 Centrul de Educaþie Permanentã Centrul de zi Sfânta Hristina 2007 prezent - fonduri proprii - calificare în lucrãtor social - specializare în ocupaþia de animator socio-educativ - specializare în ocupaþia manager proiect - informare în domeniul social - suport emoþional - socializare - sprijin de urgenþã în vederea reducerii efectelor situaþiilor de crizã - consiliere socialã - socializare - sprijin material 46 persoane Nr. beneficiari 55 copii

3

2006 prezent

- fonduri proprii

25 copii

4

Un zâmbet pentru prieteni

2010

- fonduri proprii - Banca Comercialã Românã ­ Filiala Ialomiþa

45 copii

5

Dãruind vei dobândi

2009 prezent

- fonduri - socializare proprii - sprijin material - Colegiul Naþional Mihai Viteazul Slobozia - fonduri proprii - 2% contribuabili Asociaþia Ateliere fãrã frontiere Bucureºti - sprijin de urgenþã pentru cazuri sociomedicale

10 familii

6

Campania 2%.

2006 prezent

3 persoane

7

Centrul de Einformare pentru tinerii cu HIV/SIDA

2010 prezent

- sprijin în integrarea socialã a tinerilor cu HIV/SIDA

13 tineri

C. În domeniul misionar Centrul Eparhial a coordonat urmãtoarele activitãþi:

Nr. crt. 1 Programul Asistenþa religioasã în spitale Servicii acordate - asistenþã religioasã bolnavilor - consiliere spiritualã personalã - asistenþã religioasã bãtrânilor - consiliere spiritualã personalã - asistenþã religioasã - consiliere spiritualã personalã - consiliere spiritualã personalã Instituþii colaboratoare - Spitalul Judeþean de Urgenþã Slobozia - Spitalul Judeþean de Urgenþã Cãlãraºi - Spitalul Municipal din Feteºti - Centrele de Asistenþã Socialã a persoanelor vârstnice din Slobozia, Ciocãneºti, Cãlãraºi ºi Balaciu - Penitenciarul Slobozia

2

Asistenþa religioasã la cãminele de bãtrâni Asistenþa religioasã în penitenciar

3

4

Asistenþa religioasã în cadrul armatei

- Baza Aerianã Feteºti

REDACÞIA

18

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

J

oi, 17 martie 2011, s-a întrunit Cercul pastoral Gîrbovi. Evenimentul s-a desfãºurat în biserica Parohiei Gîrbovi II, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Au fost prezenþi pc preot Popa Vasile (Parohia Gîrbovi II), pc preot Mitrea Germini Laurenþiu (Parohia Gîrbovi I), pc preot Prisacã Constantin (Parohia Gîrbovi I), pc preot Stan Corneliu (Parohia Manasia I), pc preot Constantin Dragoº (Parohia Manasia I), pc preot Alexe Traian (Parohia Grindu), pc preot David Daniel (Parohia Grindaºi) ºi diac. Berbec Aurel, secretar al Protopopiatului Urziceni.

rotopopiatul Lehliu, reprezentat prin pc secretar, responsabil de Sectorul catehetic, pr. Mihail Zotta, pr. Paºcu Aurelian ºi asistent social Alexa Elena, a organizat miercuri, 23 martie 2011, un pelerinaj la Catedrala Episcopalã ºi la Mãnãstirea Sfinþii Voievozi din Slobozia. Au participat membri ai Clubului Tinerilor Ortodocºi, din oraºul Lehliu-Garã.

P

Dupã sãvârºirea Tainei Sfântului Maslu, pc preot Mitrea Germini Laurenþiu a susþinut o catehezã cu tema Taina Sfântului Botez. Preacucernicia sa a subliniat importanþa înþelegerii rolului Sfântului Botez în viaþa noastrã, dar, mai ales, responsabilitatea care stã pe umerii celor care ne numim creºtini. La aceastã sãrbãtoare a satului au participat numeroºi credincioºi, atât localnici, cât ºi aparþinând localitãþilor învecinate. (A consemnat diac. Aurel BERBEC ­ Secretar al Protopopiatului Urziceni)

Ulterior, marþi, 22 martie 2011, a fost prezentat membrilor Clubului, în Sala de consiliere a Protoieriei Lehliu, un documentar, în format PowerPoint, despre cele douã lãcaºuri sfinte ale Episcopiei noastre. (A consemnat Elena ALEXA, asistent social)

Cerc pastoral la Parohia ªtefãneºti din Protopopiatul Lehliu

ineri, 25 martie, de praznicul Bunei Vestiri, Parohia ªtefãneºti a gãzduit cercul pastoral din zona Ileana. La acest eveniment duhovnicesc, au participat preoþii din satele învecinate, care s-au reunit, dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii, la Taina Sfântului Maslu.

V

Taina Sfântului Maslu în Parohia Orboieºti

V

ineri, 18 martie, în Biserica Sfântul Nicolae din satul Orboieºti, la iniþiativa preotului paroh Gangã Nicolae, s-a sãvârºit Sfânta Tainã a Maslului, începând cu ora 12. Din dorinþa de a împlini îndemnul ,,ca postul sã-l împletim cu rugãciune ºi cu fapte bune", credincioºii parohiei au participat în numãr mare, primind cu bucurie ungerea cu untdelemnul sfinþit.

Pc preot Carp Ion a prezentat referatul cu tema Pregãtirea mirilor, a pãrinþilor trupeºti ºi a celor duhovniceºti pentru primirea Tainei Sfintei Cununii, în care a accentuat, mai ales, pregãtirea spiritualã a celor ce pãºesc în faþa sfântului altar ºi problemele cu care se confruntã tinerii cãsãtoriþi în societatea actualã, care nu mai pune accent pe valorile familiei creºtine.

25 martie - Ziua Poliþiei Române

Parohia Orboieºti s-a bucurat de prezenþa preoþilor de la Parohia Gheorghe Doja, pc preot paroh Ioan Constantin ºi pc preot Ghiaur Andrei Gabriel, precum ºi pãrintelui diacon Chiriþã Valentin de la Catedrala Episcopalã din Slobozia.

A

legerea acestei date este legatã de simbolul creºtin al Bunei Vestiri, aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat ºi pe actualul drapel al Poliþiei Române. În contextul acestei zile, Protopopiatul Feteºti a organizat, în aceastã zi, o acþiune intitulatã sugestiv Viaþa are prioritate!.

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

din via]a eparhiei 19

Cerc pastoral la Parohia Gîrbovi

Pelerinaj la Catedrala Episcopalã din Slobozia

Împreunã pentru o viaþã mai bunã!

S

Aceasta s-a desfãºurat la sediul grãdiniþei cu program normal Anghel Saligny, din municipiul Feteºti, cu care Protopopiatul Feteºti are încheiat un parteneriat educaþional, ºi Poliþia Localã a aceleiaºi localitãþi. Delegatul Poliþiei Locale le-a vorbit celor mici despre importanþa acestei zile, de ce este necesar sã ne amintim în fiecare an de aceasta, oferind ºi o micã lecþie interactivã, cu întrebãri ºi rãspunsuri pe teme de circulaþie ºi siguranþã publicã. La sfârºitul acþiunii, reprezentantul legii le-a împãrþit copiilor pliante informative, cu privire la regulile de circulaþie, pe care aceºtia trebuie sã le înveþe cât mai de timpuriu ºi sã le respecte.

âmbãtã, 26 martie, la Parohia Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel, din localitatea Ceacu, Protopopiatul Cãlãraºi, a avut loc prima întâlnire din cadrul Proiectului Împreunã pentru o viaþã mai bunã!, care îºi propune atât combaterea violenþei în familie, cât ºi consilierea unui numãr de femei, victime ale abuzului fizic ºi emoþional. Acesta este parte a Proiectului Activi în comunitate, finanþat din Fondul Social European Investeºte în oameni, desfãºurat în cadrul Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor, ºi implementat de Asociaþia Socio-Culturalã Matei Basarab - Slobozia, care are ca scop dinamizarea activitãþilor comitetelor parohiale.

Marºul pentru viaþã

âmbãtã, 26 martie 2011, a avut loc, simultan, la Bucureºti, Timiºoara ºi Satul Mare evenimentul Marºul pentru viaþã, organizat de peste 20 de asociaþii nonguvernamentale, printre care ºi Asociaþia Pro Vita, filiala Cãlãraºi, împreunã cu Protopopiatul Cãlãraºi. Organizatorii au chemat toþi românii la recunoaºterea vieþii umane ca primul ºi cel mai important drept, începând de la concepþie ºi pânã la sfârºitul ei natural. Alegerea datei nu a fost întâmplãtoare: 26 martie urmeazã imediat marii sãrbãtori Buna Vestire, consideratã sãrbãtoarea femeii creºtine ºi a bucuriei de a da viaþã. Asociaþia Pro Vita, filiala Cãlãraºi, împreunã cu Protopopiatul Cãlãraºi, reprezentate de d-na doctor Florea Elena Gabriela ºi asistentul social al protopopiatului, au participat împreunã cu câþiva credincioºi la Marºul pentru viaþã din Bucureºti, pentru a spune DA vieþii, prin prezenþa lor, ºi prin intermediul pancartelor pe care le-au purtat.

S

La prima întâlnire a participat un numãr de 30 de femei din parohie, în special tinere, ºi din diverse categorii socioprofesionale. Întâlnirea a fost moderatã de doamna Nicoleta Flangea, coordonator al sectorului social al parohiei, ºi a avut ca invitaþi pe preacucernicul protopop, Ilie Ramon-Eugen ºi pe doamna dr. Miruna Milotoi, medic pediatru. Dupã cuvântul introductiv adresat de preotul paroh Popa Florinel tuturor celor prezenþi, pãrintele protopop a vorbit despre importanþa femeii în viaþa bisericii ºi a societãþii, arãtând cã icoana femeii creºtine este chiar Maica Domnului. Activitatea a debutat cu un exerciþiu de cunoaºtere, pentru a facilita o mai bunã socializare a celor prezenþi. A urmat apoi o expunere a principalelor drepturi ale femeilor ºi a rolului acestora în societate, prezentatã de doamna Nicoleta Popa. Ulterior, doamna doctor a vorbit despre drepturile femeilor ºi ale copiilor în spitale, discuþiile prezentând un real folos pentru toþi cei prezenþi. Cunoaºterea drepturilor femeii s-a fãcut ºi prin intermediul unui exerciþiu pe grupe, cei prezenþi participând activ. Feed-back-ul activitãþii s-a realizat prin gãsirea punctelor tari ºi slabe, propunându-se, de cãtre participanþi, ºi alte activitãþi care sã vinã în sprijinul sustenabilitãþii proiectului. Acþiunea s-a încheiat cu un omagiu adus femeii, de cãtre doamna Luminiþa Ceauºescu, consilier local la Primãria Cuza-Vodã.

Efectele televizorului ºi calculatorului asupra minþii copilului

Astfel, credincioºi, preoþi ºi copii au încercat sã convingã trecãtorii cã dreptul la viaþã este sfânt, rugându-se pentru copiii ce sunt uciºi prin avort, dar ºi pentru mamele ce sunt predispuse la avort. Câteva dintre mesajele special pregãtite pentru aceastã ocazie au fost: Adevãraþii doctori NU ucid copii!; Viaþa începe de la concepþie; Copiii vor dreptate: / Viaþã ºi nu moarte!; Avort: 10 minute sã-l faci / O viaþã întreagã sã-l regreþi; Tu trãieºti. / Lasã-l ºi pe el sã se bucure de viaþã!; Viaþã dai, viaþã primeºti!; Avem drepturi egale la viaþã! etc. Marºul a pornit la ora 11.30 din Parcul Kreþulescu, pe traseul Calea Victoriei - Piaþa Naþiunile Unite - Bd. Libertãþii, pânã în Parcul Izvor, lângã Palatul Parlamentului.

J

oi, 31 martie 2011, Sectorul de Asistenþã Socialã din cadrul Protopopiatului Lehliu, reprezentat de Alexa Elena, asistent social, în colaborare cu ªcoala generalã din oraºul Lehliu Garã, reprezentatã prin Pescariu Maria, consilier ºcolar, a desfãºurat acþiunea cu tema: Efectele televizorului ºi calculatorului asupra minþii copilului.

20

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

Au participat elevii clasei a VI-a C, alãturi de doamna profesor-diriginte Bina Aurelia, consilier ºcolar Pescariu Maria, profesor voluntar Marinaº Elena ºi asistent social Alexa Elena. Împreunã cu elevii a fost identificat modul în care televizorul ºi calculatorul pot influenþa mintea ºi sãnãtatea copiilor, precum ºi consecinþele vizionãrii TV asupra modului de gândire ºi de comportare a acestora. Apoi, s-au prezentat câteva alternative de petrecere a timpului liber, altele decât privitul la televizor ºi jocurile pe calculator. (Asistent social Elena ALEXA, Protopopiatul Lehliu)

8 aprilie - Ziua Internaþionalã a Romilor

A

nul acesta, ªcoala Gen. nr. 6, din municipiul Feteºti a sãrbãtorit, pe data de 8 aprilie, cea de-a III-a ediþie a simpozionului Educaþia rromilor - între tradiþie ºi contemporaneitate care, în fiecare an, ia amploare, prin participarea la acest eveniment a unui numãr mare de ºcoli, atât la nivelul întregului judeþ Ialomiþa, cât ºi din alte judeþe.

Taina Sfântului Maslu la Centrul pentru îngrijirea persoanelor vârstnice din Ciocãneºti

P

rin grija ºi binecuvântarea Preasfinþitului Pãrinte Episcop Vincenþiu ºi sub coordonarea pc pãrinte protopop Ilie Ramon Eugen, la Centrul de îngrijire ºi asistenþã a bãtrânilor din localitatea Ciocãneºti s-a sãvârºit, în perioada Postului Sfintelor Pasti, Taina Sfântului Maslu de cãtre pc pr. Grigore Gabriel de la Parohia Sfântul Nicolae Ulmu, pc pr. Ciurea Cãtãlin de la Parohia Ulmu II ºi de cãtre pc preot Zotea Gheorghe. Seniorii din acest cãmin au primit cu smerenie ºi bucurie acest popas duhovnicesc deosebit. Dupã otpustul slujbei, pc pr. Grigore Gabriel a þinut un cuvânt de învãþãturã, amintind de importanta postului ºi a rugãciunii, dar, mai ales, despre necesitatea Sfintei Spovedanii ºi a Sfintei Împãrtãºanii, în special, în perioada Postului Mare. (A consemnat preot Gabriel GRIGORE, Parohia, Ulmu)

La realizarea acestui simpozion au participat, în calitate de parteneri, Primãria Municipiului Feteºti, Inspectoratul ªcolar Judeþean Ialomiþa ºi Protopopiatul Feteºti. Acest simpozion s-a întins pe parcursul a douã zile: în prima zi a fost organizatã o sesiune de lucrãri cu privire la tradiþiile ºi obiceiurile rromilor, iar, în cea de a doua zi, elevii de la mai multe ºcoli de pe raza judeþului Ialomiþa au prezentat, prin dans, un program cultural. Prin organizarea acestui eveniment s-a dorit promovarea valorilor culturale ale rromilor. (A consemnat asistent social Laura-Alina STANCHI)

Drumul cel bun

2 aprilie ­ Ziua Internaþionalã pentru conºtientizarea autismului

V

ineri, 1 aprilie 2011, s-a desfãºurat, la sediul Casei de Culturã a Municipiului Feteºti, o sesiune de informare dedicatã conºtientizãrii problematicii autismului.

B

La aceastã acþiune au fost invitate, de cãtre domnul Ghiþã Eugen - preºedintele Fundaþiei Ajutaþi-ne sã înþelegem lumea!, cadre didactice, cadre medicale, asistenþi sociali ºi pãrinþi care, prin discuþiile purtate, au dorit sã scoatã în evidenþã importanþa acestei probleme de sãnãtate cu care, din pãcate, se confruntã unii copii de pe raza municipiului Feteºti. Prin organizarea acestui eveniment, s-a dorit conºtientizarea, la nivelul comunitãþii locale, a importanþei pe care trebuie sã o acordãm acestei probleme de sãnãtate, precum ºi ajutorul pe care putem sã îl oferim acestor copii. La sfârºitul acþiunii, organizatorii evenimentului au împãrþit pliante informative despre aceastã afecþiune.

iserica din Jilavele, la propunerea pc paroh Manea Valentin, a semnat un proiect de parteneriat cu ºcoala din localitate. Proiectul cu titlul Drumul cel bun se va desfãºura pe o perioadã de cinci luni, februarie-iunie, ºi are ca obiectiv formarea conduitei ºi conºtiinþei elevilor în spiritul respectului faþã de un mod de viaþã sãnãtos, creºtin. Grupul þintã este alcãtuit din elevii claselor I-IV, care vor învãþa cum sã se comporte în bisericã, cum sã se roage; vor picta, vor participa la slujbã, vor citi Biblia cu ilustraþii pentru copii, iar, în luna iunie, proiectul se va încheia cu un concurs intitulat Sunt ºi eu un mic creºtin. Proiectul a început în luna februarie, iar, pentru buna desfãºurare a acestuia, sunt implicate atât cadrele didactice, cât ºi pr. paroh Manea Valentin, pr. Minea Daniel-Mirel ºi pr. Popa Popescu Gabriel Sorin, de la Parohia Slãtioarele.

Vestea Învierii Domnului

n data de 8 aprilie a.c., în cadrul parteneriatului educaþional Florile Pãmântului, desfãºurat între Asociaþia Din inimã pentru aproapele ºi ºcoala cu clasele I-VIII nr. 5 din Slobozia, a avut loc acþiunea Sã transmitem ºi altora vestea Învierii Domnului, unde, 20 de copii au învãþat sã încondeieze ouã de la muzeografii Muzeului Naþional al Agriculturii din Slobozia. Acþiunea s-a

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

Î

21

dovedit a fi un succes, copiii reuºind sã descopere diversitatea modelelor ºi tehnicilor de încondeiere a ouãlor ºi, totodatã, au învãþat despre însemnãtatea deosebitã a marelui praznic al Învierii Domnului.

Proiectul Inimi deschise al Parohiei Vãrãºti

rin strãdania pc paroh Iftode George, de la Parohia Vãrãºti, Protopopiatul Cãlãraºi, alãturi de dna Carmen Dincã, coordonatoarea proiectului, ºi reprezentanþi ai Primãriei localitãþii Vãrãºti, aceastã comunitate a pus în aplicare manifestarea filantropicã intitulatã Inimi deschise, parte a Proiectului iniþiat de cãtre Asociaþia Socio-Culturalã Matei Basarab a Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor. Au beneficiat de ajutoare materiale un numãr de 6 familii care au o situaþie materialã precarã. Proiectul, început în luna martie a acestui an, se va desfãºura pe întreaga perioadã a anului 2011.

P

Cuvântul de deschidere a aparþinut preacucernicului protopop Bogdan Ionuþ Stancu. La discuþii au participat distinºi invitaþi, dintre care amintim pe pc preot Dragoº Stanciu, inspector de religie în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Ialomiþa, pc preot Nicolae Truºcã, paroh al Parohiei Negoieºti, Protopopiatul Olteniþa, pc preot Achim Vergil Marian, director al ªcolii din Condeeºti ºi pc preot Minea Daniel Mirel, responsabil pe Sectorul de catehezã al Protopopiatului Urziceni. Tinerii au manifestat interes faþã de subiectul dezbãtut, aceºtia primind rãspunsuri la întrebãrile pe care le-au adresat în timpul discuþiilor. (A consemnat diacon Aurel BERBEC ­ Secretar al Protopopiatului Urziceni)

Te Deum Laudamus ­ concurs organizat de Protopopiatul Urziceni

C

Picturã de icoane pe sticlã la Parohia Sohatu

n cadrul programului Hristos împãrtãºit copiilor, ce se deruleazã ºi în Parohia Sohatu, douã grupe de elevi, de diferite vârste, coordonate de pãrintele paroh Palcãu Gheorghe ºi preot Trifon Florin, au desfãºurat activitãþi de picturã ºi încondeiat ouã de Paºti. S-a avut în vedere ºi faptul cã anul 2011 este declarat de Patriarhia Românã ca fiind Anul omagial al Sfântului Botez ºi al Sfintei Cununii. În icoanele realizate, se regãseºte, cu preponderenþã, tema botezului ºi a familiei creºtine. Elevii au primit informaþii despre tehnica picturii pe sticlã, despre combinarea culorilor ºi despre simbolismul icoanelor. Au fost selectate câteva lucrãri cu care Parohia Sohatu va participa la a VII-a ediþie a Expoziþiei de icoane pe sticlã, ouã încondeiate ºi ornamente de Paºti Luminã din lumina Învierii, organizatã de Protopopiatul Olteniþa. (A consemnat preot paroh Gheorghe PALCÃU)

Î

u binecuvântarea Preasfinþitului Pãrinte Vincenþiu, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor, în data de 14 aprilie 2011, s-a desfãºurat cea de-a VIII-a ediþie a concursului Te Deum Laudamus. Principala temã a concursului a constituit-o Taina Sfântului Botez, anul 2011 fiind proclamat Anul omagial al Sfântului Botez ºi al Sfintei Cununii în Patriarhia Românã. Evenimentul a fost organizat de Protopopiatul Urziceni, în colaborare cu Organizaþia World Vision România, având trei secþiuni, ºi anume: cunoºtinþe religioase, cântãri religioase ºi picturã religioasã.

Searã cateheticã în Protopopiatul Urziceni

u binecuvântarea Preasfinþitului Pãrinte Vincenþiu, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor, urmând Hotãrârii Sfântului Sinod, de a omagia, în anul 2011, Taina Sfântului Botez ºi Taina Sfintei Cununii în Biserica Ortodoxã Românã, Protopopiatul Urziceni a organizat o searã cateheticã, având ca temã Taina Sfântului Botez. Evenimentul s-a desfãºurat în Catedrala Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena din Urziceni, bucurându-se de prezenþa a aproximativ 100 de tineri de la cele trei licee ale municipiului.

C

În cadrul secþiunii de picturã bisericeascã, anul acesta s-a desfãºurat etapa pe protopopiat a concursului interjudeþean cu tematicã religioasã de creaþie plasticã, organizat de Sectorul Cultural al Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor. Au participat grupurile de catehezã ale urmãtoarelor parohii: Grindu, Lilieci, Jilavele, Maia Catargi, Pelinul, Axintele, Slãtioarele, Sineºti, Uleºti, Manasia I, Manasia II, Malu Roºu, Fierbinþi de Jos, Gârbovi II, Pãtrimea, Cãtruneºti ºi, nu în ultimul rând, grupul de catehezã Muguri de luminã al Protopopiatului Urziceni. Cei mai merituoºi au fost recompensaþi, la fiecare secþiune acordându-se premii ºi menþiuni. (A consemnat diacon Aurel BERBEC ­ Secretarul Protopopiatului Urziceni) Preot Manuel RUSU

22

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

AGENDA PREASFINÞITULUI PÃRINTE VINCENÞIU EPISCOPUL SLOBOZIEI ªI CÃLÃRAªILOR

(16 martie ­ 15 aprilie)

Miercuri, 16 martie - a prezidat ºedinþa Permanenþei Consiliului Eparhial. 17.00 a pus piatra de temelie a noii biserici a Cimitirului din Cãlãraºi cu hramul Sfântul Lazãr. Sâmbãtã, 26 martie ­ Vineri, 1 aprilie a organizat ºi a condus un pelerinaj în Ierusalim ºi Þara Sfântã, împreunã cu preoþi ºi credincioºi, reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi judeþene din Ialomiþa ºi Cãlãraºi. Sâmbãtã, 2 aprilie - a acordat un interviu la postul local de radio Radio Campus, pentru rubrica ,,Cuvântul Chiriarhului". Duminicã, 3 aprilie - a slujit Sfânta Liturghie la Mãnãstirea Balaciu; dupã citirea Sfintei Evanghelii a þinut cuvânt de învãþãturã la pericopa evanghelicã; la sfârºitul Sfintei Liturghii a binecuvântat credincioºii prezenþi la acest eveniment bisericesc. Luni, 4 aprilie - a primit pe pc pr. Ramon-Eugen Ilie, protopopul Cãlãraºilor; a primit pe pc protos. Leontie Fusa, marele eclesiarh al Catedralei Episcopale din Slobozia ºi pe pc pr. Cãtãlin Ciobia, administratorul Catedralei. Marþi, 5 aprilie - a avut program de audienþe cu ppcc pr. consilieri eparhiali. Miercuri, 6 aprilie - a prezidat ºedinþa Permanenþei Consiliului Eparhial; a sãvârºit la Catedrala Episcopalã Înãlþarea Domnului din Slobozia Denia Canonului Sfântului Andrei Criteanul; la sfârºitul slujbei a þinut cuvânt de învãþãturã. Joi, 7 aprilie - a primit pe pc arhim. Rafail Mîþ, Exarhul Mãnãstirilor ºi Schiturilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor; a avut program de audienþe. Vineri, 8 aprilie ­ a avut program de audienþe ºi a rezolvat probleme administrative; a sãvârºit Denia Acatistului Nãscãtoarei Dumnezeu la Mãnãstirea Sfinþii Voievozi din Slobozia; la sfârºitul slujbei a þinut cuvânt de învãþãturã. Sâmbãtã, 9 aprilie ­ împreunã cu PS Varsanufie, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureºtilor a sãvârºit slujba înmormântãrii vrednicului de pomenire, dl Victor Surdu, la Mãnãstirea Ciorogârla; a acordat un interviu la postul local de radio Radio Campus, pentru rubrica ,,Cuvântul Chiriarhului". Duminicã, 10 aprilie - a slujit Sfânta Liturghie la Catedrala din Urziceni, alãturi de un sobor ales de preoþi ºi diaconi; dupã citirea Sfintei Evanghelii a þinut cuvânt de învãþãturã la pericopa evanghelicã; a hirotesit în rangul de sachelar pe ppcc pr. Virgil Marian Achim de la Parohia Pelinul, pr. Aristide Costeleanu de la Parohia Alexeni, pr. Costin Vasile de la Parohia Adâncata, din Protopopiatul Urziceni; la sfârºitul Sfintei Liturghii a binecuvântat credincioºii prezenþi în Catedrala oraºului. Luni, 11 aprilie ­ Joi, 14 aprilie ­ a sãvârºit un pelerinaj la mãnãstiri ºi biserici din Grecia continentalã. Vineri, 15 aprilie - a prezidat ºedinþa Permanenþei Consiliului Eparhial; a avut program de audienþe cu ppcc pr. Consilieri eparhiali. Vasile MIHÃILÃ

BÃRÃGANUL ORTODOX · aprilie 2011

Joi, 17 martie ­ a prezidat ªedinþa trimestrialã cu ppcc pr. protopopi ºi l-a primit pe dl. Cãtãlin Stroe, preºedinte al Consiliului de administraþie al Asirom-Concordia - Pensii Facultative; a avut program de audienþe ºi a rezolvat probleme administrative. Vineri, 18 martie - a participat la ºedinþele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Sâmbãtã, 19 martie - a acordat un interviu la postul local de radio Radio Campus, pentru rubrica ,,Cuvântul Chiriarhului". Duminicã, 20 martie - a slujit Sfânta Liturghie la Mãnãstirea Radu Negru; dupã citirea Sfintei Evanghelii a þinut cuvânt de învãþãturã la pericopa evanghelicã; a acordat pc protos. Gherasim Noapteº distincþia Crucea Sloboziei; la sfârºitul Sfintei Liturghii a binecuvântat credincioºii prezenþi la acest eveniment bisericesc. Luni, 21 martie ­ a primit pe pc pr. Marian Vãdana, protopopul de Feteºti; a primit pe pc protos. Leontie Fusa, marele eclesiarh al Catedralei Episcopale din Slobozia ºi pe pc pr. Cãtãlin Ciobia, administratorul Catedralei; a avut program de audienþe cu ppcc pr. consilieri eparhiali. Marþi, 22 martie - a avut program de audienþe cu ppcc pr. consilieri eparhiali. Miercuri, 23 martie ­ a primit pe pc pr. Dumitru Drãghici, protopopul Sloboziei; a prezidat ºedinþa Permanenþei Consiliului Eparhial. Joi, 24 martie - a avut program de audienþe ºi a rezolvat probleme administrative. Vineri, 25 martie - a slujit Sfânta Liturghie la Biserica Buna Vestire, din Slobozia; dupã citirea Sfintei Evanghelii a þinut cuvânt de învãþãturã la pericopa evanghelicã; a hirotesit iconom pe pc pr. Cristian Gavrilã, consilierul administrativ-bisericesc al Episcopiei Sloboziei ºi Cãlãraºilor; a acordat Ordinul Crucea Sloboziei în grad de Mare Cruce pentru mireni pc ipodiacon Rãzvan Ciucã, directorul Muzeului Naþional al Agriculturii, pentru iniþiativa de a strãmuta aceastã bisericã înscrisã în lista monumentelor istorice din satul Poiana la Slobozia; la sfârºitul Sfintei Liturghii a binecuvântat credincioºii prezenþi la acest eveniment bisericesc; la orele

23

Information

interior baragan 95 - aprilie 2011.qxp

22 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

478604