Read Microsoft Word - Rev14.Final1.doc text version

CHIMIOTERAPIA

Material furnizat de ,,National Cancer Institute" Traducere - Anca Labunet - Studenta UMF Partea II -a

Anemia/fatigabilitatea (oboseala) Chimioterapia poate reduce capacitatea mduvei spinrii de a produce hematii, celule ce transport oxigenul în tot organismul. Când scade numrul de hematii, esuturile organismului nu au suficient oxigen pentru activitatea lor. Aceast boal se numete anemie. Anemia las senzaia de slbiciune i oboseal. Alte simptome ale anemiei sunt ameeala, frisoanele, respiraie accelerat. Menionai-i aceste simptome medicului dvs. Medicul va verifica numrul de hematii din sânge deseori, pe durata tratamentului. Dac acest numr e prea sczut, ai putea necesita o transfuzie de sânge pentru a-l crete. Iat ce putei face pentru a v simi mai bine, dac suferii de anemie: Odihnii-v suficient. Dormii mai mult noaptea i aipii de mai multe ori în timpul zilei dac putei. Limitai-v activitile. Facei doar ceea ce este mai important pentru dvs. Nu v temei s cerei ajutor atunci când avei nevoie. Apelai la prietenii i familia dvs pentru a v ajuta la îngrijirea copiilor, cumprturi, munca prin cas sau ofat. Urmai o diet echilibrat. Atunci când v ridicai în picioare sau din pat, facei acest lucru cât mai încet pentru a evita ameeala. Infeciile Chimioterapia v poate predispune la infecii. Acest lucru este cauzat de faptul c majoritatea citostaticelor afecteaz mduva spinrii i îi scad capacitatea de a produce leucocitele din sânge, acestea fiind celulele care lupt împotriva multor tipuri de infecii. O infecie poate debuta în orice parte a corpului, inclusiv cavitatea bucal, piele, plmâni, tractul urinar, rect i tractul reproductor.

Medicul dvs va verifica numrul leucocitelor din

sânge deseori în timpul tratamentului. Medicul ar putea aduga în tratamentul dvs factori de stimulare a producerii acestor celule, pentru a evita scderea prea drastic a acestui numr. În ciuda acestei msuri de prevenire, numrul leucocitelor poate scdea în continuare. Dac se întâmpl acest lucru, medicul poate amâna urmtorul tratament sau v poate administra o doz mai mic de medicamente decât cea normal, pentru o anumit perioad. Când numrul de leucocite este mai mic decât normal, este foarte important s încercai s prevenii infeciile prin urmtoarele msuri: Splai-v pe mâini cât de des posibil de-a lungul zilei. Splai-v foarte bine înainte de a mânca i înainte i dup ce folosii toaleta. Splai-v zona rectal într-un mod delicat, dar atent dup fiecare folosire a toaletei. Cerei sfaturi asistentei sau medicului dvs dac aceast zon devine iritat sau dac suferii de hemoroizi. Întrebai-v medicul dac v este permis s folosii unguente sau supozitoare. Pstrai distana fa de persoane ce sufer de boli molipsitoare ca rceli, grip, rujeol, varicel. Încercai de asemenea s evitai aglomerrile. Pstrai distana fa de copiii care au fost imunizai recent prin vaccinuri împotriva poliomielitei, varicelei, oreionului, rubeolei. Nu v tiai sau rupei cuticulele. Avei grij s nu v tiai sau s v zgâriai când folosii foarfeci, ace sau cuite. Folosii un aparat de ras electric în locul unuia obinuit pentru a preveni tieturile. Folosii o periu de dini moale pentru a nu v rni gingiile. Nu v iritai acneea.

Facei bi i duuri cldue, nu fierbini, în fiecare zi. Uscai-v pielea cu gesturi delicate, prin tamponare, nu v frecai pielea cu prosopul. Folosii loiuni sau uleiuri pentru a v înmuia pielea i a o vindeca atunci când se usuc i se crap. Splai imediat tieturile i zgârieturile cu ap cldu, spun i antiseptice. Folosii mnui pentru protecie când facei munca din grdin sau când facei curenie în cas sau curai resturile animalelor sau ale copiilor mici. Nu v facei imunizri decât dup ce verificai dac sunt permise, întrebându-l pe medicul dvs.

important când numrul de leucocite este sczut. Dac avei febr, nu luai aspirin, acetaminofen sau orice alt medicament pentru a v scdea temperatura, fr s îl întrebai pe medic dac este permis. Probleme în coagularea sângelui Citostaticele pot afecta capacitatea mduvei spinrii de a produce plachete sanguine, celulele care ajut la oprirea sângerrii prin coagularea sângelui. Dac sângele nu are suficiente plachete, putei sângera sau putei forma echimoze mai uor decât în mod normal, chiar i în urma unei rni uoare. Informai-v medicul dac avei echimoze sau mici pete roii sub piele, urin roiatic sau roz, fecale negre sau cu sânge. Informai-l i în cazul sângerrilor gingiilor sau ale nasului. Medicul va verifica numrul plachetelor sanguine deseori, în timpul tratamentului cu chimioterapice. Dac numrul scade prea mult, vi se va face o transfuzie pentru a-l readuce aproape de normal. Iat câteva metode prin care putei evita problemele cauzate de scderea numrului plachetelor: Nu luai nici un medicament înainte de a întreba medicul sau asistenta, inclusiv aspirin sau antialgice ce nu conin aspirin, acetaminofen, ibuprofen sau orice alt medicament ce poate fi cumprat fr reet. Aceste medicamente pot afecta funciile plachetelor. Nu consumai buturi alcoolice decât dac medicul v spune c este permis. Folosii o periu de dini foarte moale. Curai-v nasul suflând uor într-un erveel moale. Avei grij s nu v tiai sau s v înepai când folosii foarfeci, ace, cuite sau alte unelte. Avei grij s nu v accidentai prin ardere când clcai sau când gtii i folosii o mnu de buctrie când umblai la cuptor. Evitai sporturile ce implic contact direct sau alte activiti care ar putea s v rneasc.

Majoritatea infeciilor sunt produse de

bacteriile existente în mod normal pe piele, în intestine sau în tractul genital. În unele cazuri, cauza infeciei poate fi necunoscut. Când numrul de leucocite este sczut, organismul dvs poate deveni incapabil s lupte cu infecia. Observai semnele unei eventuale infecii i verificai-v trupul dup semnele acesteia, acordând atenie deosebit ochilor, nasului, gurii i zonei genitale i rectale. Simptomele infeciei sunt: Febr peste 37° Celsius. Frisoane. Transpiraii. Diaree. (Aceasta poate fi un efect advers al chimioterapiei) Senzaie de arsur la urinare. Tuse sever sau dureri de gât. Secreii vaginale anormale sau mâncrimi. Roea, umflare mai ales în jurul unei rni, a unei zone ce ustur, a unui co sau în jurul cateterului intravenos. Spunei-i medicului dvs despre simptomele pe care le avei. Acest lucru este deosebit de

Probleme ale cavitii orale, gingiilor i faringelui Este important s v îngrijii cavitatea oral în timpul chimioterapiei. Citostaticele pot cauza usturimi la nivelul cavitii orale i al faringelui i pot usca, irita i produce sângerri la nivelul mucoaselor. Pe lâng faptul c sunt dureroase, aceste leziuni în cavitatea bucal se pot infecta din cauza multitudinii de germeni care exist aici. Datorit faptului c este greu s acionm împotriva infeciilor în timpul chimioterapiei, lucru care poate duce la probleme serioase, este important s le prevenim pe cât posibil. Pe cât posibil, mergei la dentist înainte de a începe chimioterapia, cu scopul de a v cura dinii i de a v îngriji eventuale probleme precum cariile, abcesele, afeciunile gingivale, sau pentru a v modifica protezele neadaptate. Rugai-l pe dentist s v explice cum s v periai dinii cât mai eficient i cum s folosii mtasea dentar în timpul chimioterapiei. Chimioterapia poate favoriza apariia cariilor, de aceea medicul dentist v poate sugera s folosii o ap de gur sau un gel cu fluor, zilnic, pentru a le preveni. Periai-v dinii i gingiile dup fiecare mas. Folosii o periu de dini cu perii moi care nu produce leziuni. Perierea prea brutal poate produce leziuni ale esuturilor moi. Rugai-l pe medicul curant, asistenta medical sau pe dentist s v sugereze un anumit tip de past de dini sau periu de dini în cazul în care gingiile dvs sunt sensibile. Curai bine periua de dini dup fiecare folosire i pstrai-o într-un loc uscat. Evitai apele de gur care conin o cantitate mare de sare sau alcool. Întrebai medicul sau asistenta ce tip de ap de gur putei folosi. Dac avei inflamaii în cavitatea oral, avei grij s contactai imediat medicul sau asistenta pentru a le trata. Dac acestea sunt dureroase sau nu putei mânca din cauza lor, încercai urmtoarele sugestii: Întrebai medicul dac exist vreun medicament pe care îl putei aplica direct pe inflamaie sau dac exist un produs farmaceutic care v poate reduce durerea.

Consumai alimente reci sau la temperatura camerei. Alimentele fierbini sau calde pot s v irite mucoasa dureroas i faringele. Consumai alimente moi precum îngheata, milkshake-uri, mâncare pentru copii, fructe moi precum banane i suc de mere, piure de cartofi, cereale preparate, ou fierte moi sau omlet, brânz de vac, brânz cu macaroane, budinc i gelatin. Putei pasira mâncarea gtit în blender, pentru a o face mai uor de consumat. Evitai alimentele iritante i acide precum sucul de roii, citricele sau sucul de fructe (portocale, grepfruit sau lmâie), alimentele condimentate, cele dure i uscate precum legume crude i pâinea prjit.

Dac uscciunea gurii v deranjeaz în deglutiie încercai aceste sfaturi: Întrebai-l pe medic dac ar trebui s folosii substitueni ai salivei pentru a v umecta mucoasa bucal. Consumai multe lichide, sugei buci de ghea, drajeuri fr zahr. Putei consuma i gum de mestecat fr zahr. Înmuiai alimentele uscate cu margarin, unt, sosuri, sup de carne. Înmuiai alimentele crocante, uscate în lichide. Consumai alimente moi sau pasirate ca cele enumerate mai sus. Folosii balsam de buze dac acestea sunt uscate.

Diareea Atunci când chimioterapia afecteaz celulele intestinale apare diareea. Dac aceasta se menine mai mult de 24 de ore sau dac avei crampe i dureri ce însoesc diareea, sunai-v medicul. În

cazuri severe, medicul v poate prescrie un antidiareic. Cu toate acestea, n-ar trebui s v administrai singur medicamente antidiareice. De asemenea, putei încerca aceste idei care v ajut s v controlai diareea: Consumai cantiti mici de alimente, dar mâncai mai des. Evitai mâncrurile cu fibre care pot produce diaree sau crampe. Alimentele cu cantitate mare de fibre sunt: pâinea intermediar sau cerealele, legumele crude, fasolea, nucile, seminele, popcorn i fructele crude sau uscate. Consumai alimente cu coninut sczut de fibre precum pâinea alb, orez i tiei, cereale glazurate, banane coapte, fructe conservate sau preparate fr coaj, brânz de vac, iaurt, ou, piure de cartofi sau cartofi copi fr coaj, legume pasirate, carne de pui sau curcan fr piele i pete. Evitai cafeaua, ceaiul, alcoolul i dulciurile. Nu consumai alimente prjite, grase sau foarte condimentate care sunt iritante i pot produce diaree sau crampe. Evitai laptele sau produsele lactate care pot înruti diareea. Dac medicul nu v-a sugerat altceva, consumai alimente bogate în potasiu deoarece diareea poate produce pierderi mari de minerale. Bananele, portocalele, cartofii, nectarul de piersici i caise sunt surse importante de potasiu. Consumai multe lichide pentru a le înlocui pe cele pe care le pierdei prin diaree precum suc de mere, ap, ceai slab, sup strecurat, bere de ghimbir. Consumai-le încet i asigurai-v c sunt la temperatura camerei. Lsai buturile carbogazoase s îi piard dioxidul de carbon înainte s le bei.

Dac diareea este sever, este important s v anunai medicul. Întrebai-l pe medicul dvs dac ar trebui s urmai o diet exclusiv lichid pentru a permite intestinelor s se refac. Dac v simii mai bine, putei încerca s consumai alimentele cu coninut sczut de fibre, amintite anterior. O diet bazat pe lichide nu v ofer toi nutrienii necesari, deci nar trebui s o urmai mai mult de 3-5 zile. Dac diareea este foarte sever, putei necesita perfuzie, pentru a v înlocui apa i nutrienii pierdui. Constipaia Unele persoane care urmeaz chimioterapia sufer de constipaie din cauza medicaiei prescrise. Alii sufer de constipaie din cauza unei activiti sczute sau hranei mai reduse decât de obicei. Spunei-i medicului dac nu avei scaun de mai mult de o zi sau dou. Putei necesita prescrierea unui laxativ, a unui medicament pentru micorarea consistenei coninutului intestinal sau a unei splturi intestinale, dar nu le folosii înainte de a discuta cu medicul, mai ales dac avei o concentraie sczut de leucocite în sânge. De asemenea, putei încerca urmtoarele sugestii: Consumai multe lichide pentru a favoriza scaunele. Alimentele cldue sau fierbini au un efect pozitiv. Consumai alimente bogate în fibre printre care pâinea integral i cerealele, legumele crude sau preparate, fructele crude sau uscate, nucile i popcorn-ul. Facei exerciii fizice, fie ieind la o plimbare care v poate ajuta, fie prin exerciii mai complexe. Avei grij s discutai cu medicul înainte de a începe aceste activiti.

Information

Microsoft Word - Rev14.Final1.doc

4 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

354109