Read Mierea_magica_JN.pdf text version

Mierea magica

(Jurnalul National) Intr-un depozit de chihlimbar din Muntii Carpati au fost descoperite de geologi, insecte inchistate, stramosi ai albinelor, datand din epoca tertiara. In judetul Hunedoara s-au gasit intr-o straveche asezare umana, faguri de miere pietri cati, alaturi de oase de mamut, ceea ce dovedea ca hoarda respectiva se hranea si cu miere. Sunt probabil cele mai vechi documente arheologice care vorbesc despre existenta albinelor pe actualul teritoriu al Romaniei si in Europa. Pe Pamant traiesc aproximativ 15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la altele extrem de periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Este interesant ca, in spatiul carpato-danubian, vietuiesc cateva soiuri unice de albine, foarte ciudate, solitare, care ar putea oferi un model biologic al evolutiei acestor gingase insecte traitoare intr-o reciprocitate deplina cu orile. Albina "cu patru braie" isi face fagurele din lut, depunand un efort fantastic pentru a-si sapa adapostul pe malurile apelor. Albina "cu blana" sapa cotloane adanci pentru a se adaposti si depune ouale, dar ceea ce omul a inventat foarte tarziu, ea stie sa-si faca si usi la intrare, din margele de lut, migalite cu rabdare. Albina "cu pantaloni" isi croieste cuibul in nisip, maturand locul permanent cu piciorusele, iar albina "teslar" scobeste in lemn, construindu-si un camin cu doua intrari, una ind "iesire de siguranta", in caz de pericol. Acelasi lucru il stie si albina "de trestie". Ea alege o trestie sanatoasa, decupeaza o intrare, dupa care intra in tulpina si depune un ou, il inveleste in miere, inchizandu-l apoi in spatele unui capac facut dintr-o frunza perfect dimesionata. si tot astfel procedeaza ou cu ou, pana termina, dar nu inainte de a camu a cresa, printr-o suita "de baricade" din frunze si din pamant. Albina "ziditoare" isi duce viata numai printre ori, facandu-si casa cu trei-patru camere, acoperita cu lut si pietricele carate cu grea truda. in ne, "albina-cuc" are acelasi obicei cu pasarea care nu-si cloceste oul, punandu-l in cuibul altei zburatoare. Asa face si ea, depunand pe furis oua in cuibul albinei ziditoare. Dincolo de albinele singuratice apar cele sociale. Bonzarii (bondarii) sunt salbatici, in timp ce albinele de miere au fost domesticite. Diferenta intre ele apare nu numai la trup, la infatisare ci, in mod special, la modul lor de trai. Bonzarii fac faguri, ingrijesc de hrana puilor, ii apara si nu-si iau ramas bun de la viata, cum remarca odinioara zoologul I. Simionescu, decat dupa ce s-au asigurat ca a iesit o noua generatie sanatoasa. Regina este rostul cuibului, inconjurata de lucratoare, care aduna nectarul orilor. Fagurii bonzarilor sunt hrana ursilor si a vulpilor prin paduri, dar si leac pentru rani, cautat candva de doftoroaiele satelor. Albina carpatina a fost domesticita de om, inca din vremuri imemorabile. De altfel, Herodot scria cu aproape 500 de ani inainte de Christos, in opera sa "Istorii", ca "dincolo de Istru (Dunare) nu se stie ce fel de oameni traiesc, deoarece locurile acestea sunt ocupate de albine si oamenii nu pot merge mai departe". A rmatiile lui Herodot nu pot luate drept anecdote caci, chiar pe vremea lui Dimitrie Cantemir, deci in secolul al 18-lea, se arata in Pravila tarii ca "locuitorii sa nu tina mai multi stupi decat ingaduie locul lor, pentru ca nu cumva multimea albinelor sa supere pe vecini". insasi traditia populara exprimata in folclorul romanesc este aceea ca mierea si ceara insotesc pe om de la leagan, pana la mormant. Mierea indulceste cozonacii, "mucenicii", la Mosii de Primavara, coliva, iar din ceara se fac lumanari. Dacia constituia de altfel, pentru Roma, un furnizor de prim rang al aprovizionarii cu miere si cu ceara. Albina romaneasca s-a adaptat intr-atat la climatul local, incat rezista la intemperii si la boli, mai bine decat oricare alta din Europa. Iar in plus este foarte harnica si productiva. inca o calitate cu totul iesita din comun o are "veninul" ei si "laptisorul de matca", ce stau la baza unor produse medicamentoase, preparate in Romania, cu efecte tamaduitoare in afectiuni reumatismale sau de forti care a organismului. Calitatile mierii romanesti au fost apreciate de-a lungul secolelor. Mii de butoaie cu miere si calupuri de ceara erau expediate la Istanbul, ca parte "a haraciului", tribut platit de domnitorii tarilor romane, pentru a-si asigura tronul, dar si vandute la Viena, la Venetia, la Genova, Lemberg etc.

Information

Print

1 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

876094


You might also be interested in

BETA
Print