Read Microsoft Word - 9_haralambie_ro.doc text version

Economie teoretic i aplicat Volumul XVIII (2011), No. 11(564), pp. 67-77

Criza global i teoria ciclicitii

George HARALAMBIE Universitatea ,,Petrol-Gaze" din Ploieti [email protected]

Rezumat. Dinamica dezvoltrii societii arat c, de-a lungul istoriei, economiile statelor s-au confruntat cu perioade de boom i de criz, care s-au repetat la intervale scurte, medii i lungi, fapt ce induce ideea de ciclicitate. Efectele crizei s-au resimit în planul investiiilor, produciei, al cererii agregate. Cuvinte-cheie: criz economic; ciclu economic; depresiune; recesiune; politici anticriz. Coduri JEL: B26, E12, E61, F44. Cod REL: 8H.

68

George Haralambie

Conceptul de criz economic În evoluia societii, crizele pot fi definite ca fiind situaii caracterizate de o instabilitate pronunat, însoite de o volatilitate i de o incertitudine în cretere, contradicii economice, politice, ideologice, militare etc. Criza economic reprezint o faz a ciclului economic în care se formeaz un surplus relativ de mrfuri în raport cu capacitatea de cumprare limitat a populaiei, ceea ce duce la scderea produciei, la falimente, omaj etc. În situaii de criz ne aflm într-o permanent stare de nelinite i de nesiguran legat de viitor, team sau chiar panic, stare de dereglare a economiei, expresie a înclcrii unor corelaii necesare desfurrii activitii economice. Declanarea ei marcheaz i momentul începerii unor schimbri calitative ale economiei pentru o nou faz ascendent a activitii economice. Pân la începutul secolului XIX au fost tipice crize de subproducie, provocate de fenomene naturale (secet, mari inundaii) sau împrejurri social-politice deosebite (epidemii, rzboaie). Economiilor de pia le sunt caracteristice crize ciclice de supraproducie, constând în aceea c oferta este mai mare decât cererea, bunurile produse negsind cumprtori solvabili, fapt care oblig pe ofertani s reduc producia. National Bureau of Economic Research (NBER) definete criza ca fiind ,,o scdere semnificativ a activitii economice pentru câteva luni reflectat în scderea PIB, scderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuprii, diminuarea produciei industriale i a consumului". Crizele economice pot lua forma unei stagflaii, unei recesiuni sau unei depresii economice, i uneori pot duce la colaps economic. Depresiunea economic este o form sever de criz economic, o cdere susinut a uneia sau mai multor economii naionale, o form rar, dar extrem de recesiune, fiind caracterizat în principal de o cretere ,,neobinuit" a ratei omajului, restricionarea creditelor, restrângerea major a produciei industriale i a investiiilor, evaporarea lichiditilor, deflaia preurilor, hiperinflaie, numeroase falimente bancare, schimburi comerciale semnificativ reduse, un curs valutar foarte volatil i impredictibil, în principal cu tendina de devalorizare i se consider c apare când exist un declin al produsului intern brut (PIB) mai mare de 10%. Vorbim de o depresiune economic când exist o cretere negativ a produsului intern brut (PIB) timp de cel puin dou trimestre. Unii specialiti clasific aceste crize în crize sociale (inflaie în cretere, omaj, srcie), în crize financiare (volatilitate accentuat pe pieele de capital, cderea burselor i revenirea lor spectaculoas), crize politice (care pot degenera în rzboaie), crize locale sau internaionale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate.

Criza global i teoria ciclicitii

69

Este dificil s apreciem când o criz financiar devine una economic sau dac o criz economic genereaz o criz financiar sau invers. În principiu, vorbim întotdeauna de o criz economic generat fie de cauze financiare, fie politice sau sociale. Criza financiar este o form de manifestare a crizei economice care reflect neîncredere în sistemul financiar, scderea semnificativ a volumului tranzaciilor la burs, dereglarea mecanismelor de pia, bursa fiind barometrul economiei care tranzacioneaz afaceri de diferite dimensiuni i din diferite sectoare. Criza financiar este o situaie în care cererea de bani este mai mare decât oferta de bani (disponibilul), adic lichiditatea este sczut deoarece banii disponibili sunt retrai din bnci, forând astfel bncile fie s vând propriile active i investiii, pentru a-i acoperi necesitile, fie s intre în colaps. Criza financiar poate duce la o criz economic. În momentul în care piaa sufer dereglri sau corecii importante acestea se vor reflecta în profitabilitatea afacerilor listate la burs i, implicit, în preul activelor financiare (aciuni sau obligaiuni) care depind direct de ateptrile investitorilor. Panica legat de economie nu face altceva decât s accentueze amplitudinea acestor corecii i s induc noi incertitudini în economie. De aici i pân la reducerea apetitului pentru economisiri i investiii i apoi la creterea dobânzilor pe pia nu este decât un pas. Vorbim de o criz atunci când efectele acesteia se manifest asupra unui numr foarte mare de oameni/companii. Crizele pot exista îns într-o stare latent. Crizele nu sunt greu de previzionat (cauzele acestora fiind destul de clare). Crizele economice nu se încadreaz într-un anumit model. Teoriile economice moderne resping ideea unei teoretizri generale a crizelor economicofinanciare, conform crora acestea pot fi încadrate într-un model general valabil, considerându-se c fiecare criz financiar este unic, fiecare reprezentând de fapt un accident istoric, generat de factori specifici, într-o anumit conjunctur social-economic i politic. Conform acestor teorii crizele nu pot fi anticipate, astfel încât efectele negative ale acestora s fie aduse la un nivel minim. Cu toate acestea, istoria ne arat c, dei crizele economico-financiare nu apar i nu produc efecte în parametrii identici, ele sunt strâns legate de caracterul ciclic al proceselor economice. Ciclul economic i fazele sale Ciclicitatea este forma de evoluie fireasc, normal a activitii economice. Viaa economic are o evoluie ciclic, ondulatorie, în general ascendent. Nu exist un model general al ciclului economic i nici dou cicluri

70

George Haralambie

identice prin durata i configuraia fazelor, nici în aceeai ar, nici în ri diferite. Evoluiile (fluatuaiile) ciclice sunt nuanate i complexe. Evoluia ciclic are o determinare obiectiv, dar agenii economici i guvernele promoveaz msuri pentru atenuarea undelor ciclului economic i în special a recesiunii i a efectelor negative pe care aceasta le genereaz. Cauzele ciclicitii sunt numeroase, dar rolul determinant îl are modul specific de evoluie a eficienei (randamentului) utilizrii factorilor de producie. Ciclul economic reprezint perioada de la începutul unei contracii a activitii economice de ansamblu pân la începutul celei urmtoare. În cadrul micrii ciclice se deruleaz urmtoarele faze: expansiunea (boom economic), caracterizat prin creterea produciei, venitului naional, gradului de ocupare a forei de munc, a salariilor i a profitului, afaceri prospere i credit ieftin, creterea cursului titlurilor de valoare. În faza de expansiune are loc o cretere a eficienei economice, generat de introducerea în circuitul economic a unor inovaii tehnologice semnificative. depresiunea, stare a conjuncturii economice caracterizat prin dezechilibre economice (oferta > cerere), scderea productivitii, reducerea ratei profitului, fluctuaia si scderea cursurilor titlurilor de valoare, scumpirea creditului, restrângerea creditelor i investiiilor. Ieirea din criz are loc prin modernizarea capitalului fix, creterea capitalului circulant fapt ce determin creterea gradului de ocupare în ramurile ce produc bunuri de producie, ajungându-se implicit la creterea cererii de bunurile de consum. Se iniiaz o nou faz de expansiune, urmat de o alt contracie marcând trecerea la un nou ciclu economic, reprezentând un progres fa de cel precedent. Ciclurile economice pot fi pe termen scurt, mediu i lung. Ciclul scurt reprezint o micare ondulatorie pe o durat de circa trei ani, se încadreaz în interiorul ciclului mediu i cuprinde dou faze: expansiunea i contracia influenate de mecanismul formrii stocurilor i de specificul pieei i formrii ofertei produselor agricole. Ciclul lung sintetizeaz undele lungi, pe perioade de 40-60 ani de evoluie a vieii economice i are dou faze: ascendent, descendent. Prima faz se caracterizeaz prin preponderena anilor de prosperitate i ritmuri relativ înalte de cretere a venitului naional, investiiilor, produciei i vânzrilor, inclusiv ridicarea susinut a nivelului de trai. În faza descendent are loc încetinirea ritmului de cretere economic accentuându-se persistena unor fenomene negative în economie datorate modificrilor profunde în comportamentul agenilor economici, în structura ramurilor i subramurilor, în structura consumului.

Criza global i teoria ciclicitii

71

Principala cauz a ciclului secular o constituie evoluia ciclic a cercetrii tiinifice i a inovaiei tehnologice. Ciclul decanal cu o durat care variaz de la 4-5 ani la 10-12 ani cuprinde patru faze: expansiunea, punctul de cotitur superior, recesiunea (depresiunea) i reluarea creterii. Ciclurile decanale se deruleaz pe fondul celor seculare. De-a lungul timpului economia mondial s-a confruntat cu numeroase crize economice. Criza economic din 1929, ca amploare teritorial, durat i efecte economice i politice, cunoscut i sub denumirea de Marea Depresiune, s-a dovedit a fi cea mai sever. Declanat în Statele Unite ale Americii, precedat de o perioad de 9 ani (între 1920 i 1929) de dezvoltare economic, a avut ca suport creterea masei monetare în circulaie de ctre Banca Central a Americii ­ Federal Reserve (FED) precum i o politic de relaxare a creditelor i de reducere a ratei dobânzilor. Ca urmare a acestei politici monetare i financiare a FED, populaia a cumprat masiv aciuni, care au înregistrat o cretere constant la burs, pân la momentul septembrie 1929, când s-a produs marele crah bursier de pe Wall Street. FED intervine prin restrângerea masei monetare i prin restricionarea creditelor, iar urmarea a fost producerea de falimente în toate sectoarele economiei: agricultura, industrie, bnci. Producia naional a sczut la jumtate i a crescut omajul. Statele Unite ale Americii au adoptat o politic de restrângere a importurilor prin msuri protecioniste, fapt care a condus la extinderea crizei i în Europa. La rândul lor, statele europene au adoptat msuri prohibitive fa de exportul american. Dup cel de-al doilea rzboi mondial i pân la începutul anilor '70 ­ timp de 25 de ani ­ economiile rilor industrializate au cunoscut o foarte puternic dezvoltare, ca urmare a unor factori economici i politici favorabili (meninerea unui raport corect între cerere i ofert, promovarea politicilor economice de ocupare complet a forei de munc, crearea unui cadru instituional internaional stabil). Dup aceast perioad de puternic dezvoltare economic a majoritii statelor lumii, la începutul anilor `70 s-a declanat o perioad de recul, care a durat 10 ani, cunoscut sub denumirea de Marea Stagflaie, caracterizat prin creterea inflaiei i scderea creterii economice, precum i a produsului intern brut. La baza acestor tulburri economice au stat o serie de factori conjuncturali specifici perioadei respective: adoptarea de ctre SUA a unor politici macroeconomice inflaioniste, declanarea în 1973 a primei crize a petrolului. În toat aceast perioad productivitatea muncii în rile industrializate a sczut i a crescut omajul, fapt ce a avut ca efect reducerea consumului pe fondul diminurii veniturilor i al creterii inflaioniste a preurilor. Perioada de recul a luat sfârit odat cu triumful bncilor centrale (american, german i japonez) care au promovat politici stricte antiinflaie.

72

George Haralambie

O alt criz financiar de proporii internaionale s-a produs la sfâritul anilor 90 în Asia de Sud-Est. Factorul determinant al acestei crize cu efecte economice i financiare devastatoare l-a constituit retragerea masiv a capitalului investitorilor strini, care la începutul anilor 90 au fcut investiii de miliarde de dolari pe aceast pia ca urmare a slbirii încrederii investitorilor în sistemul bancar i financiar al rilor din aceast zon. Efectele au fost devastatoare pentru toate rile din regiune: în 1998, de exemplu, PIB-ul Coreei de Sud a sczut la 33% din PIB-ul din anul 1997, PIB-ul/locuitor a sczut în 1998 cu 42% în Indonezia, 21% în Tailanda. Criza din Rusia (1998): a fost indus, în opinia specialitilor, de criza din Asia de Sud - Est având drept cauze scderea drastic a exporturilor de petrol i gaz (i alte materii prime) ctre aceast regiune (de care Rusia era puternic dependent), dar i de neplata taxelor i impozitelor de ctre o parte însemnat de companii din sectorul energetic i industriei prelucrtoare. Toate aceste exemple arat c exist o istorie a crizelor. Mai mult, criza actual difer prin amploarea ei de aceste crize afectând în momentul de fa un numr foarte mare de ri. Dac pân acum afectate erau cu precdere rile în curs de dezvoltare, în actuala criz au fost implicate i cele mai dezvoltate ri ale lumii. Lipsa unei viziuni i a unor puncte de vedere în consens a majoritii economitilor de profesie în ceea ce privete problematica crizelor financiare i economice explic de ce nu s-au putut anticipa tulburrile financiare din Asia de Sud - Est din anul 1997, i mai ales cum a fost posibil producerea actualei crize financiare. Unii specialiti în economie au studiat problematica declanrii crizelor. Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 1976, promotor al teoriilor cu privire la economia de pia i la minimalizarea rolului statului în coordonarea economiei, a susinut c întrucât actorii economici sunt întotdeauna raionali, într-o economie de pia nu sunt posibile speculaiile, iar aa-numita ,,speculaie" reprezint încercarea investitorilor de a se proteja împotriva aciunilor iraionale ale guvernelor. Charles P. Kindleberger, în lucrarea sa ,,Manii, panici i crize: o istorie a crizelor financiare", arat c i dac s-ar accepta raionalitatea investitorului individual, istoria a demonstrat în repetate rânduri c pieele au un comportament uneori iraional, cea mai bun explicaie a ,,maniilor" financiare fiind oferit de ,,psihologia mulimilor": cu toate c actorii economici individuali pot fi raionali, speculaia financiar este un fenomen de mas, în care aciunea raional a mai multor indivizi produce consecine iraionale. Kindleberger consider crizele financiare ca fiind o trstura inerent a capitalismului internaional.

Criza global i teoria ciclicitii

73

Hyman Minsky susine teoria ,,instabilitii financiare" ca factor de producere a crizelor financiare. Conform acestei teorii, crizele financiare reprezint o trstur inevitabil a sistemului capitalist i urmeaz un curs previzibil. Primul semn care anun o viitoare criz financiar îl constituie un oc din exterior asupra economiei. Acest factor exogen puternic conduce la creterea anselor de profit într-unul din sectoarele majore ale economiei i reduce oportunitile economice din alte domenii. Creterea anselor de profit într-un anumit sector economic atrage sursele de finanare, generând o explozie a investiiilor. Febra investiiilor este alimentat de creterea substanial a creditului bancar, precum i de atragerea fondurilor personale i ale firmelor. Atragerea creditelor conduce la creterea impulsului de a specula, manifestat prin creterea preurilor la activele i bunurile cu mare cutare. Într-o urmtoare etap, o parte dintre investitori observ c piaa a atins un punct de maxim i caut s-i transforme activele supraevaluate în bani sau active de calitate. Ulterior, tot mai muli investitori sesizeaz pericolul i caut s-i vând activele riscante i supraevaluate, fapt care conduce la o prbuire a preurilor. Dup declanarea crizei în investiii urmeaz o criz a creditului provocat de faptul c bncile nu mai acord credite. Falimentele se declaneaz în lan, iar economia poate intra în recesiune sau chiar în depresiune economic. În final starea de panic se calmeaz, economia se reface, iar piaa revine la o stare de echilibru, dar cu plata unui pre foarte mare. Criza financiar actual, declanat în SUA, a izbucnit în anul 2007, la zece ani de la ultima criz financiar de proporii din Asia de Sud-Est. Ea reprezint finalul unui ciclu decenal (mediu) sau de afaceri. Efectele crizei financiare internaionale s-au extins i asupra economiei României. Totui, din punct de vedere al impactului direct, sistemul bancar a fost puin afectat întrucât nu a fost expus la active toxice, precum i datorit msurilor prudeniale i administrative adoptate de-a lungul timpului de ctre Banca Naional a României. Indirect îns, criza financiar internaional i mai ales consecina ei evident ­ recesiunea din rile dezvoltate ­ s-a extins asupra economiei româneti. În plan comercial, remarcm reducerea exporturilor, iar în plan financiar observm limitarea accesului la finanare extern, restrângerea volumului creditrii, care genereaz dificulti în serviciul datoriei externe private. Reducerea finanrilor externe s-a reflectat în deprecierea monedei naionale. Filozofia keynesian i politica fiscal anticiclic În esen, obiectivul unei politici fiscale anticiclice este stabilizarea economiei prin managementul cererii agregate, aa dup cum afirma John Maynard Keynes, economist britanic din prima parte a secolului XX.

74

George Haralambie

Turbulenele din sectorul imobiliar, transferate în sectorul financiar, au dus la o diminuare a investiiilor, iar anticiparea unui nivel redus al cererii a dus la o diminuare a produciei industriale. Ca urmare a acestei situaii, consumul s-a diminuat i rata omajului a crescut, evenimente care au exacerbat cderea în spiral a cererii agregate. În condiiile unei cderi a activitii economice sub nivelul su normal, teoria keynesian susine c în absena unei intervenii stabilizatoare a guvernului spirala descendent se va amplifica pân ce va atinge un punct de echilibru mult inferior nivelului la care opera anterior. Din acest motiv, o bun parte a guvernelor, atât din economiile dezvoltate, cât i din economiile emergente intrate în recesiune sau afectate de o încetinire a ritmului de cretere economic au considerat c eforturile anticiclice de la nivelul politicii monetare trebuie dublate de intervenii robuste la nivel fiscal. În consecin, s-au adoptat o serie întreag de programe menite s stimuleze consumul i investiiile, fie prin cheltuieli publice (finanate prin creterea deficitelor bugetare), fie printr-o reducere temporar a presiunii fiscale. Impactul global al crizei financiare asupra economiei reale s-a resimit puternic, iar economia, în ansamblul su, a fost afectat de o încetinire substanial a creterii, care a afectat populaia, întreprinderile i locurile de munc. Dup explodarea bulei imobiliare americane, dezvoltarea economic a zonei euro a sczut cu o rat anualizat de circa 0,8%, cea mai mare scdere din 2001 pân în prezent. Pe msur ce condiiile de creditare au devenit mai stricte, europenii au devenit i ei mai prudeni, reducându-i investiiile i consumul; fiind ameninai de omaj, au preferat s economiseasc i s îi protejeze veniturile prin meninerea lor în afara sistemului financiar bancar. Unul dintre principalii factori promotori ai dezvoltrii economice, investiia în capital, a fost oprit brusc. Criza declanat în America în anul 2007 a avut efecte complexe asupra economiilor europene, resimite puternic pe piaa de capital, precum i pe piaa muncii. În plan financiar s-au materializat prin: efecte directe asupra instituiilor financiare: falimente, restructurri de companii i instituii financiare, preluri i fuziuni, susinere financiar direct cu fonduri importante; efecte asupra volumului i cotaiilor bursiere: volumul tranzaciilor bursiere a sczut, îns impactul cel mai puternic l-a avut criza asupra volatilitii (riscului) i asupra randamentelor bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil; efecte asupra comportamentului investitorilor pe pia, care s-au îndeprtat tot mai mult de piaa de capital modificându-i radical

Criza global i teoria ciclicitii

75

opiunile investiionale, fapt ce a avut impact direct asupra costului capitalului i dobânzilor financiare; efecte asupra reglementrilor privind piaa de capital (intensificarea controlului asupra unor zone rmase în afara jurisdiciei bncilor centrale sau comisiilor de supraveghere a pieelor de capital). Pe piaa muncii asistm la o criz global a locurilor de munc, la o scdere dramatic a veniturilor salariale, conform Raportului publicat de Organizaia Internaional a Muncii (OIM) la sfâritul lunii ianuarie 2010. Printre indicatorii macroeconomici, omajul se reflect direct în viaa cotidian a cetenilor afectând nivelul de trai al acestora. Încrederea consumatorilor i a investitorilor a fost afectat, fapt ce a condus la adoptarea unor msuri pentru relansarea cererii pe piaa intern i stabilizarea pieei forei de munc, respectiv stoparea creterii numrului de persoane disponibilizate, urmrindu-se sprijinirea categoriilor sociale defavorizate. În vederea susinerii economiilor naionale, statele lumii au apelat la contractarea de împrumuturi pe pieele interne i externe, fapt ce a condus la explozia datoriilor publice. Povara datoriei apas în acelai timp asupra finanelor publice i asupra capacitilor bncilor de a împrumuta sectorul privat. Dei în momentul de fa popularitatea politicilor fiscale expansioniste în rândul autoritilor guvernamentale este greu de contestat, bazele acestora i ansele lor de reuit sunt extrem de discutabile. Creterea exploziv a deficitului bugetar pe fondul reducerii veniturilor fiscale presupune atragerea unor finanri masive din sectorul privat intern sau extern. Aceast finanare a deficitului s-a realizat prin împrumuturi de stat, interne sau externe, fapt ce presupune o cretere a datoriei publice, o cretere a poverii fiscale viitoare pentru contribuabili. Plata împrumuturilor în viitor va însemna o reducere a fondurilor destinate investiiilor i o cretere economic mai redus. În privina politicii monetare, bncile centrale au urmrit protejarea sistemului de pli i prevenirea unei deflaii ca urmare a prbuirii unor bnci sau instituii financiare de credit. O criz în sistemul bancar, ca urmare a falimentului unor mari instituii financiare, ar avea ca efect pierderea economiilor deponenilor, drept pentru care majoritatea statelor lumii au crescut garaniile de stat asupra depozitelor. Excesul monetar este doar una dintre erorile de politic monetar fcute de bncile centrale în actuala criz. Evitarea unei deflaii monetare presupune, în termenii ecuaiei monetare MV=PQ, meninerea nivelului masei monetare M în condiiile unei scderi a vitezei de circulaie a banilor, V.

76

George Haralambie

Stabilizarea masei monetare constituie obiectul politicii monetare în condiii de criz, iar exercitarea acestuia nu trebuie s presupun rspltirea ineficienei unei instituii financiare sau a alteia. O anumit banc poate intra în faliment, iar activele sale s fie preluate de ali acionari, fr ca circulaia monetar s sufere un oc. Stabilitatea sistemului monetar nu este, în ultim instan, dependent de soarta niciunei companii/bnci private, iar competitivitatea unei instituii financiare nu trebuie s depind de exerciiul discreionar al politicii monetare. Acesta trebuie s constituie cadrul relativ neutru în care se desfoar relaiile de producie i schimb din economia real. Cel mai important efect al interveniilor fiscale este blocarea risipei de capital realizat în perioada premergtoare crizei. Soluia ieirii din criz const în ajustri microeconomice realizate de autoritile guvernamentale, bazate pe optica agregat a modelelor macroeconomice. Msurile anticriz se fundamenteaz pe: adevrurile formulate de tiina economic; cunoaterea interdependenelor economice; informarea prompt i real asupra evoluiei activitii. Acestea vizeaz politica monetar, bugetar i fiscal, bazându-se pe aplicarea difereniat a acestora în cele dou faze (stri) ale ciclului economic. În condiii de boom prelungit, politica monetar urmrete frânarea cererii de bunuri de consum i a investiiilor prin majorarea ratei dobânzii, impunerea de restricii la acordarea de credite, efectuarea unui control mai riguros al masei bneti. În faza de recesiune se urmrete stimularea produciei i a investiiilor prin reducerea ratei dobânzii, sporirea volumului de credite i creterea masei monetare. Politica cheltuielilor publice const în alocarea de la buget, în faza de recesiune, a unor fonduri necesare impulsionrii produciei, creterii cererii globale, care s permit ieirea din criz. Cheltuielile publice sunt orientate spre achiziii de stat, investiii cu caracter social-cultural, investiii în întreprinderile publice. Investiiile realizate permit depirea depresiunii i trecerea la o nou faz ascendent a ciclului economic. În faza de boom cheltuielile publice (bugetare) se reduc. Cât privete politica fiscal, statul reduce presiunea fiscal în faza de recesiune, stimulând astfel consumul i investiiile, iar în faza de boom, majoreaz fiscalitatea, în vederea constituirii de fonduri la sistemul naional de bugete.

Criza global i teoria ciclicitii

77

Concluzii În vederea diminurii efectelor crizei, statele au conceput programe anticiclice denumite ,,mix policy", bazate pe promovarea difereniat de msuri monetare (care vizeaz dinamica preurilor i a inflaiei) i bugetare (care urmresc volumul activitii economice i acoperirea deficitului bugetar prin credite i nu prin emisiune de moned). Astfel, în funcie de conjunctura economic prin intermediul politicii bugetare, monetare i fiscale se acioneaz în sensul stimulrii sau frânrii cererii i ofertei agregate. Politicile economice anticiclice asigur o stabilitate proceselor economice, precum i reducerea efectelor negative ale evoluiilor ciclice inevitabile, fiind bazate în principal pe influenarea cererii i ofertei agregate. Creterea economic global nu va atinge nivelul din ultimii ani prea curând, fiind necesare reechilibrri masive ale balanei de pli. Totodat, condiiile de creditare rmân restrictive în ciuda îmbuntirii lichiditii pe pieele monetare i a emiterii masive de bonduri. Asprirea condiiilor financiare afecteaz creterea economic, iar activitatea economic slab a condus la creterea numrului de falimente. Consecine negative extrem de severe are criza în special asupra economiilor orientate pe export. Multe economii emergente au fost total nepregtite s absoarb ocul structural al cererilor sczute pentru export. În prezent majoritatea statelor lumii se confrunt cu o criz de mare anvergur, care respect canoanele ciclicitii.

Bibliografie

Anghel, F. (2010). Economie mondial, Editura Universitar, Bucureti Cprrescu, Gheorghia (2006). Fundamentarea strategiei macroeconomice, Editura Universitar, Bucureti Fota, D., Bcescu, M. (2009. Criza economic din România anului 2009 ­ Cauze, efecte, soluii, Editura Universitar, Bucureti Socol, C., Angelescu, Coralia, Socol, Aura Gabriela (2009). Politici economice, Editura Economic, Bucureti

Information

Microsoft Word - 9_haralambie_ro.doc

11 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

395630