Read Microsoft Word - Precizari_Oral_Bac_2009_Limba_romana.doc text version

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I TINERETULUI CENTRUL NAIONAL PENTRU CURRICULUM I EVALUARE ÎN ÎNVMÂNTUL PREUNIVERSITAR

LIMBA I LITERATURA ROMÂN BACALAUREAT 2009

PROBA ORAL

I. Precizri metodologice

Conform programei colare pentru examenul de bacalaureat 2009, proba oral vizeaz competenele de comunicare oral, aplicate în receptarea mesajelor orale i scrise i în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învmântului liceal. Curriculumul liceal, care stabilete principiul studierii limbii i literaturii române din perspectiv comunicativfuncional, pune accent pe latura formativ a învrii, fiind centrat pe achiziionarea de competene, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenelor de evaluat i a coninuturilor din domeniile: A. literatura român, B. limb i comunicare. Pentru bacalaureatul 2009, în proiectarea subiectelor pentru proba oral se va avea în vedere principiul complementaritii, în sensul c prin proba oral se vor evalua alte competene specifice sau alte valori ale acestor competene fa de proba scris, dup cum urmeaz: -1.1. Utilizarea adecvat a strategiilor i a regulilor de exprimare oral în monolog i în dialog, în

vederea realizrii unei comunicri corecte, eficiente i personalizate, adaptate unor situaii de comunicare diverse; - 1.3. Identificarea particularitilor i a funciilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte; - 1.4. Receptarea adecvat a sensului/ a sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise; - 1.5. Utilizarea adecvat a achiziiilor lingvistice în producerea i în receptarea diverselor texte orale i scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului; - 2.1. Identificarea temei i a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere; - 2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiia uman sau despre art reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte; - 2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori i a propriei experiene de lectur; - 3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea i relaionarea cunotinelor asimilate; - 4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare i nonliterare studiate sau la prima vedere; - 4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare i nonliterare studiate sau la prima vedere; - 4.3. Compararea i evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judeci proprii.

Biletul de examen va conine un scurt text literar sau nonliterar, la prima vedere pentru candidat (texte literare: proz, poezie, dramaturgie; texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, tiinifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului) i trei cerine specifice, desprinse din lista de cerine generale/ itemi (câte una pentru fiecare dintre domeniile de investigare enunate mai jos, care pot fi particularizate/ tratate prin raportare le specificul respectivului text; a se vedea modelele anexate): A. Cerine privind emitorul (cine emite mesajul, din ce perspectiv/ ipostaz, cu ce intenie, în ce context etc.); B. Cerine privind structura/ compoziia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri i tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.); C. Cerine privind construirea unei interpretri/ exprimarea unei opinii argumentate (despre aspecte/ argumente/ idei/ afirmaii/ atitudini evidente în textul dat, cu privire la o perspectiv actual asupra ideilor exprimate, despre opiunea, pe baza experienei personale, pentru una sau alta dintre soluiile propuse/ care se contureaz etc.).

În rspunsul la sarcinile de lucru indicate prin cerinele nr. 1 i nr. 2, candidatul se va referi strict la informaiile oferite de textul extras (i numai în mod excepional, pentru completarea rspunsului, poate opta i pentru referirea la alte texte, similare sau diferite, pe care le cunoate, fr îns ca examinatorul s-i solicite acest lucru). În rspunsul la cerina nr. 3 (construirea unei interpretri/ exprimarea unei opinii argumentate), candidatul poate face referire i la alte texte/ teme/ idei/ informaii din propria experien/ învare, dar numai în concordan cu informaiile/ ideile/ semnificaiile/ mesajul textului pe care l-a extras în faa comisiei de examen. Examinatorul poate interveni cu întrebri ajuttoare numai în situaia în care vor considera c rspunsul este confuz/ incomplet/ evaziv, fr îns a deturna sensul/ ideea/ mesajul transmis de monologul oral al candidatului. Judecata de valoare a examinatorului se exprim prin nota acordat candidatului pentru calitatea i pertinena fiecrui rspuns la cerinele textului, formulate pe biletele de examen, urmrindu-se atât aplicarea cunotinelor, cât i construcia discursului argumentativ (structuri, conectori i tehnici argumentative), adecvarea elementelor verbale, nonverbale i paraverbale la situaia de comunicare. Îi este interzis examinatorului s adreseze candidatului întrebri care ies din sfera cerinelor formulate pe biletul de examen sau s le înlocuiasc pe acestea cu alte întrebri, subiectiv considerate ca fiind mai potrivite unei situaii date (caz în care s-ar vicia notarea candidatului).

II. Exemple de subiecte pentru proba oral ................................................................................................. Biletul nr. 1

ACTUL I, Scena 3 Chiria, Guli, arl, Safta, Ion. (Ion vine alergând dintre culisele din dreapta. Ceilali ies din cas i se cobor în cerdac.) GULI: Cine m cheam?... Nineaca! SAFTA: Ce este?... Ce este? ARL: Qui diable?... Ah, madame!...* ION: Aud, cucoan... Iaca ia... CHIRIA: Da' venii azi de ma coborâi de pe cal... Ce, Doamne iart-m!... ai adormit cu toii? (Ion se pune dinaintea calului i-l apuc de zbale ca s-l ie. Ceilali se adun împrejurul Chiriei.) GULI: Ba nu, nineac... dar învam Telemac* cu monsiu dascalu. [...] CHIRIA: Quel bonheur! Gugulea nineaci!... Auzi ce spune monsiu arla?... Zâce c ai s vorbeti franuzte ca apa... N'est-ce pas, monsieur Charles, qu'il parlera comme l'eau? ARL: Comme?... Ah, oui, oui... vous dites comme ça en moldave... Oui... oui. CHIRIA: Da' ian s-i fac eu un examen... Guli, spune nineaci, cum s cheam franuzte furculi? GULI: Furculision. CHIRIA: Frumos... Dar friptur? GULI: Fripturision. CHIRIA: Prea frumos... Dar învârtita?

GULI: Invartision. CHIRIA: Bravo... Guli!... Bravo, Guguli!... (Îl srut.) ARL (în parte, furios): Gogomanition, va!... (Vasile Alecsandri, Chiria în provinie) * Qui diable?... Ah madame! (fr.) ­ Cine dracu?... Ah, doamn! * Întâmplrile lui Telemac, fiul lui Ulise ­ poem epic în proz al scriitorului francez Fénelon 1. Precizeaz perspectiva pe care o are autorul textului dramatic, asupra unor comportamente i a moravurilor din Moldova (din perioada 1840-1870). 2. Prezint dou dintre faptele de limb identificate în textul citat (la alegere, dintre nivelurile: ortografic i de punctuaie, morfosintactic, lexico-semantic, stilisticotextual). 3. Comenteaz, pe baza valorilor i a convingerilor personale, mesajul textului sau o informaie/ o idee identificat în text. ...........................................................................................................................

Biletul nr. 2

Spirit mai mult empiric decât speculativ, Maiorescu trase imediat concluziile practice ale poziiei lui estetice: arta îi are scopul în sine, adic în emoia estetic, i nu în altceva; arta este pentru art. i cum piesele lui Caragiale erau acuzate de imoraliate, greutatea aprrii trebuia s cad în aceast direcie, adic asupra raporturilor dintre art i moral. Are arta vreo misiune moral? Se întreab el. ,,Da, arta a avut totdeauna misiune moral i orice adevrat oper artistic o îndeplinete." Rmâne îns de vzut în ce const moralitatea artei... Morala rezid în însi esena artei; din moment ce egoismul este principiul oricrui ru i natura emoiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine deasupra lui în lumea ficiunii ideale, mcar pentru o clip, atât cât ine emoia estetic, urmeaz de la sine c arta este moral prin însi definiie. Pus astfel, i nici nu poate fi altminteri, concluzia e c arta nu are alte scopuri morale decât cel ce e însi esena ei, a înlrii impersonale, a dezrobirii omului din ctuele egoismului; arta nu poate avea alte intenii ce-l împlânt pe om în contingent, intenii politice sau moralizatoare. [...] Maiorescu rmâne, aadar, egal cu sine însui, teoreticianul unei arte dezinteresate, lipsit de orice tendin practic, adversarul literaturii de caracter politic, moral i chiar patriotic. (E. Lovinescu, Titu Maiorescu) 1. Precizeaz perspectiva din care autorul analizeaz importana lui Titu Maiorescu pentru literatura român. 2. Prezint dou elemente de structur i de compoziie ale textului citat (particularizri ale organizrii textuale, convenii specifice, tehnici i structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor i a paragrafelor etc.). 3. Formuleaz propriul rspuns la întrebarea Are arta vreo misiune moral?, exemplificându-i opinia prin referire la opera literar a unuia dintre marii clasici ai literaturii române (Mihai Eminescu, Ion Creang, Ioan Slavici, I.L.Caragiale). .........................................................................................................................

Biletul nr. 3

Caracterul îns al unei coli bune e ca elevul s învee în ea mai mult decât i se pred, mai mult decât tie însui profesorul. Odat interesul inteligenei trezit pentru obiecte, odat simirile sau judecata deprinse la observaie, elevul ajunge prin proprie

gândire la rezultate cari nu stau în carte. Dar s lsm aceasta; destul c coala n-ar trebui s fie o magazie de cunotine strine, ci o gimnastic a întregei individualiti a omului; elevul ­ nu un hamal care-i încarc memoria cu saci de coji ale unor idei strine, sub care geme, ci un om care-i exercit toate puterile proprii ale inteligenei, întrindu-i aparatul intelectual, precum un gimnast îi împuternicete pân-în gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare. Aici vorbim, se-nelege, de învmântul educativ din colile primare i secundare, nu de universiti. La cele dentâi metodul de predare e lucrul de cpetenie; la universiti metodul e indiferent, cci aci se cere tiin i numai tiin. [...] Esena universitii rmâne tiina, abstracie fcând de orice alt scop; pe când esena celorlalte coli e creterea. Mihai Eminescu, [,,Nu tim cum s ne esplicm..."], în Timpul, V, nr. 154, din 12 iulie 1880; articol polemic fa de propunerea ziarului Românul de introducere în colile primare a unui tratat popular de agronomie, în locul crilor de citire; reprodus în M. Eminescu, Opere, XI, Publicistic, Editura Academiei, Bucureti,1984, p. 244 1. Prezint punctul de vedere al autorului despre coal, aa cum se reflect în textul de mai sus. 2. Precizeaz tehnicile i structurile argumentative identificate în textul citat. 3. Exprim-i o opinie argumentat despre afirmaia autorului: Esena universitii rmâne tiina, abstracie fcând de orice alt scop; pe când esena celorlalte coli e creterea. .........................................................................................................................

Biletul nr. 4

TITLUL I Principii generale ARTICOLUL 1 Statul român (1) România este stat naional, suveran i independent, unitar i indivizibil. (2) Forma de guvernmânt a statului român este republica. (3) România este stat de drept, democratic i social, în care demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme, în spiritul tradiiilor democratice ale poporului român i idealurilor Revoluiei din decembrie 1989, i sunt garantate. (4) Statul se organizeaz potrivit principiului separaiei i echilibrului puterilor legislativ, executiv i judectoreasc - în cadrul democraiei constituionale. (5) În România, respectarea Constituiei, a supremaiei sale i a legilor este obligatorie. ARTICOLUL 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naional aparine poporului român, care o exercit prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice i corecte, precum i prin referendum. (2) Nici un grup i nici o persoan nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Constituia României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767, din 31/10/2003

1. Precizeaz scopul comunicrii i specificul relaiei emitor ­ receptor, aa cum rezult din textul dat. 2. Prezint dou elemente de structur i de compoziie, identificate în text (particularizri ale organizrii textuale, convenii specifice, conectori, dispunerea ideilor i a paragrafelor etc.). 3. Exprim-i o opinie argumentat despre prevederile unui articol al Constituiei României, corelând informaia din text cu date din alte surse (literatur, massmedia, documente oficiale etc.).

........................................................................................................................................

III. Baremul de evaluare a rspunsului oral*

Criterii de Punctaj apreciere acordat 1. Aplicarea 3 p. cunotinelor în analiza textelor literare/ nonliterare (adecvarea la subiect; organizarea ideilor, corectitudinea rspunsului) Detalierea punctajului 3 p. ­ Candidatul prezint un discurs adecvat subiectului/ cerinei. Rspunsul este complet (include toate informaiile necesare) i convingtor. 2 p. ­ Candidatul îi adecveaz rspunsul la subiect, cu unele ezitri. Rspunsul este corect, dar incomplet. 1 p. ­ Candidatul prezint coordonatele subiectului în mod satisfctor, dar are lacune vizibile în cunotine. 0 p. ­ Raportarea la subiect este nesatisfctoare. Candidatul nu rspunde cerinei de pe biletul de examen i nici întrebrilor ajuttoare ale examinatorului. 3 p. ­ Candidatul stpânete competena de comunicare necesar, pe care o aplic prin utilizarea corect i adecvat a limbii române literare. Expunerea oral este fluent, bine organizat i convingtoare. Registrul de comunicare este adecvat competenei comunicaionale i personalizat. 2 p. ­ Candidatul stpânete competena de comunicare necesar, pe care o aplic prin utilizarea corect i adecvat a limbii române literare. Expunerea oral este relativ fluent, cu anumite sincope i cu grad redus de persuasiune. Registrul de comunicare este adecvat competenei comunicaionale i personalizat. 1 p. ­ Candidatul deine competena de comunicare susinut de vocabular i de morfosintax, expunerea lsând impresia general de improvizaie. Registrul de comunicare ales este cel adecvat, îns vocabularul este limitat. 0 p. ­ Limba literar nu este folosit în mod satisfctor, existând abateri de la uzaj, nepermise în comunicarea formal. Expunerea este sincopat, cu repetarea unor idei, cu pauze sau

2. Utilizarea 3 p. corect i adecvat a limbii române în comunicarea oral

3. Argumentarea 3 p. oral a propriilor opinii asupra textului literar/ nonliterar

cu ezitri. 3 p. ­ Argumentele prezentate conin elemente de originalitate i sunt înlnuite logic, susinând gândirea critic a candidatului, aplicat contextului. Elaborarea argumentrii orale respect construcia discursului argumentativ (structuri, conectori i tehnici argumentative) i adecvarea în totalitate a elementelor verbale, nonverbale i paraverbale la situaia de comunicare. 2 p. ­ Argumentele prezentate sunt înlnuite logic, susinând gândirea critic a candidatului, aplicat contextului. Elaborarea argumentrii orale respect, în mare, construcia discursului argumentativ (structuri, conectori i tehnici argumentative) i adecvarea parial a elementelor verbale, nonverbale i paraverbale la situaia de comunicare. 1 p. ­ Argumentele prezentate sunt disparate sau exist un unic argument. Elaborarea argumentrii orale respect doar accidental construcia discursului argumentativ (structuri, conectori i tehnici argumentative) i adecvarea elementelor verbale, nonverbale i paraverbale la situaia de comunicare. 0 p. ­ Argumentele prezentate sunt insuficiente pentru a se forma o imagine concludent asupra cunotinelor candidatului. Argumentarea oral nu respect construcia discursului argumentativ sau tehnica argumentrii. *Not! Se acord un punct din oficiu.

Rspunsul candidatului se apreciaz prin note întregi de la 1 la 10, în funcie de punctajul de evaluare stabilit pe baza urmtoarelor criterii de apreciere: aplicarea cunotinelor în receptarea i analiza textelor literare sau nonliterare - 3 p.; utilizarea corect i adecvat a limbii române în comunicarea oral - 3 p.; argumentarea oral a propriilor opinii asupra unui text literar/ nonliterar - 3 p. La totalul celor nou puncte se adaug un punct din oficiu. Un candidat se consider promovat la proba oral dac a obinut minimum nota final 5 (cinci). Cele trei criterii de apreciere vor fi urmrite de ctre fiecare examinator, pe tot parcursul expunerii orale a candidatului, fapt care faciliteaz aprecierea final obiectiv. Fiecare examinator completeaz propriul borderou de lucru, în care trece numele candidatului, punctajele acordate pentru fiecare criteriu de apreciere i punctajul final/ nota acordat.

IV. Lista cu cerine generale/ itemi pentru evaluarea prin proba oral (folosit ca baz pentru cerinele specifice care vor însoi textul

literar sau nonliterar, la prima vedere, de pe biletul pe care îl extrage candidatul în faa comisiei de examinare) A. Identificarea emitorului i a contextului · identificarea i/ sau prezentarea contextului în care este construit/ emis mesajul; · identificarea emitorului i/ sau prezentarea ipostazei/ ipostazelor acestuia;

· ·

identificarea i/ sau comentarea perspectivei/ a atitudinii/ a punctului de vedere/ a opiniei emitorului; identificarea scopului comunicrii i a particularitilor relaiei emitorreceptor.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului · identificarea tipului de text (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ) i a unor elemente de structur i de compoziie (particulariti ale organizrii textuale, convenii specifice, tehnici i structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor i a paragrafelor etc.); · identificarea unor fapte de limb la nivelurile: ortografic i de punctuaie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual; · disocierea între sensul propriu i cel figurat, între sensul general i cel contextual, între sensul concret i cel abstract al unor cuvinte/ sintagme/ uniti frazeologice; · identificarea unor elemente de referin ale coninutului de idei al textului, implicite sau explicit formulate (idei, argumente, contraargumente, fapte, opinii/ sugestii). C. Construirea unei interpretri/ exprimarea argumentat a unui punct de vedere · prezentarea cauzei/ a motivului care determin atitudinea personajelor/ a punctului de vedere al autorului; · discriminarea între fapte i opinii, identificate într-un text dat; · analiza argumentelor i/ sau a contraargumentelor identificate în textul dat; · compararea unor fapte/ opinii/ argumente identificate într-un text, pe baza unor relaii de tipul asemnare-deosebire/ puncte covergente-puncte divergente/ obiectiv-subiectiv/ perimat-modern/ eficient-ineficient, generalparticular etc.; · formularea unei înelegeri globale: prezentarea mesajului unui text/ a semnificaiei mesajului/ exprimarea argumentat a unui punct de vedere personal asupra mesajului identificat în textul dat; · construirea unei interpretri: comentarea unor informaii/ fapte/ idei/ atitudini/ puncte de vedere identificate în text, pe baza cunotinelor i a convingerilor personale; · susinerea sau combaterea unui argument/ a unui punct de vedere/ a unei idei/ a unei atitudini identificate într-un text dat; · formularea/ reformularea unei ipoteze i/ sau a unei concluzii, pe baza faptelor prezentate în text; · construirea unei interpretri: interpretarea dintr-o alt perspectiv, decât cea a autorului, a unei informaii/ a faptelor/ a opiniilor prezentate în textul dat; · formularea unui raionament care s susin o concluzie personal, pe baza corelrii a dou informaii din text sau a corelrii informaiei din text cu date din afara acestuia/ din alte surse; · emiterea unei judeci de valoare asupra unei informaii/ a unei idei/ a mesajului unui text, pe baza valorilor i a convingerilor personale.

Information

Microsoft Word - Precizari_Oral_Bac_2009_Limba_romana.doc

8 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

217967