Read Prezentarea generala a lucrarii text version

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 5

Prezentarea general a lucrrii

Lucrare aceasta prezint o instalaie pentru producerea energiei termice, necesar înclzirii unei locuine izolate, precum i un sistem hibrid de producere a energiei electrice necesare atât instalaiei termice cât i locuinei. Lucrare trateaz i analizeaz mai multe variante de producere a energiei prin folosirea surselor de energie regenerabile. Scopul acestei lucrri este s realizeze un sistem de producere a energiei prin mijloace nepoluante, destinat unei case de vacan, capabil s asigure independena total din punct de vedere energetic. Pentru aceast situaie unicele sursele de energie de care pot dispine locuinele izolate sunt acelea regenerabile. Instalaiile pentru producerea energiei termice sunt: instalaie cu pompe de cldur, instalaie cu panouri solare sau captatori solari i instalaia unui cazan care funcioneaz pe baz de combustibil solid regenerabil. Începutul lucrrii prezint câteva aspecte legate de înclzirea locuinelor, aici se descrie rolul i funcionarea sistemelor de înclzire a locuinelor dar i a sistemelor pentru producerea energiei electrice. Pe urm se stabilete tipul i dimensiunile locuinei la care se refer calculele specifice acestui domeniu de proiectare. Calculul de proiectare i alegerea instalaiei respective, pentru fiecare variant în parte se trateaz în memoriul justificativ de calcul. Rezultatele obinute sunt analizate i interpretate, iar pe baza lor se va alege varianta cea mai indicat. Pentru a alege una dintre variantele analizate, se va face o analiz tehnico-economic a acestora, iar pe baza concluziilor obinute se va alege soluia de înclzire cea mai convenabil. Dup alegerea variantei de înclzire, se vor alege sau proiecta componentele instalaiei respective. Odat ce sunt cunoscute componentele instalaiei, ea trebuie s fie funcional. Pentru a face posibil funcionarea acestei instalaii se va realiza schema instalaiei, dup care se face automatizarea acesteia. Aparatura de automatizare comand funcionarea normal a instalaiei, regulile dup care vor funciona elementele instalaiei vor fi explicate pentru fiecare component în parte. Executare lucrrilor de montare a unei instalaii trebuie realizat dup anumite prevederi, motiv pentru care se vor aduce la cunoatin câteva norme de protecia muncii. La finalul lucrrii se realizeaz un itinerar tehnologic pentru o anumit pies component a instalaiei termice, dup care se prezint desenele de ansamblu ale instalaiei proiectate iar ultimul capitol al lucrrii conine bibliografia. Desenele de ansamblu ale instalaiei vor fi copiate pe un CD i se ataeaz la finalul proiectului.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 6

General Presentation of the Paper

This paper presents a thermal energy generating plant for the heating of an isolated residence, as well as a hybrid system generating the electrical power required both for the thermal plant and the dwelling. The paper discusses and analyzes several variants of energy generation using renewable energy sources. The purpose of this paper is to devise a system generating power by non-pollutant means for a holiday house, able to provide total energetical independence. In such situation, the only energy sources available for isolated dwellings are the renewable ones. The plants for the generation of thermal energy include the following: plants with heat pumps, plants with solar panels or collectors and plants with renewable solid fuel boilers. The first part of the paper presents some aspects related to the dwelling heating, describing the role and function of the dwelling heating systems, as well as of the electrical power generating systems. Further, the dwelling type and dimensions to which the calculations specific to this design field refer, are established. The design calculation and the selection of the specific plant for each individual variant are handled with in the calculus justificatory report. The obtained results are analyzed and interpreted, and, on the basis of such results, the optimum variant will be selected. In order to select one of the analyzed variants, they will be technically and economically reviewed; based on the conclusions thereof, the most convenient heating solution will be chosen. After selecting the heating variant, the components of the plant concerned will be chosen or designed. Once the plant components are known, the plant should be functional. In order to make the functioning of this plant possible, the plant operational chart and its automation will be carried out. The automation equipment controls the normal operation of the plant; the rules governing the operation of the plant elements will be explained for each individual component. The plant mounting works should be carried out according to certain provisions; that is why some of the relevant safety norms will be presented. At the end of the paper, the technological route for a certain component of the thermal plant is described and then the layouts of the designed plant are presented. The last chapter of the paper contains the bibliography. The plant layouts will be copied on a CD, which is attached to the project final paper.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 7

Cuprins

I. Memoriu tehnic

I.1. Descrierea rolului i funcionarea sistemelor de înclzire a locuinelor...........................9 I.2. Descrierea rolului i funcionarea sistemelor de producere a energiei electrice..............11 I.3. Stabilirea amplasamentului i dimensiunile locuinei....................................................14 I.4. Înclzirea prin pardoseal................................................................................................20

II. Memoriu justificativ de calcul

II.1. Determinarea necesarului de cldur pentru înclzirea locuinei...................................21 II.1.1. Calculul pierderilor de cldur prin pereii locuinei...............................................21 II.1.1.1. Determinarea diferenelor de temperatur pe feele pereilor.........................22 II.1.1.2. Determinarea suprafeelor de schimb de cldur............................................23 II.1.1.3. Determinarea coeficientului global de transfer termic i fluxurile termice...24 II.1.1.4. Variaia coeficientului global de transfer termic în funcie de grosimea izolaiei.........................................................................................................................27 II.1.1.5. Stabilirea grosimii izolaiilor..........................................................................29 II.1.2. Calculul necesarului de cldur pentru obinerea apei calde menajere...................30 II.1.3. Calculul necesarului de cldur pentru reîmprosptarea aerului.............................32 II.2. Soluii tehnice de înclzire utilizînd surse regenerabile de energie................................35 II.2.1. Utilizarea energiei solare.........................................................................................36 II.2.2.Utilizarea unei pompe de cldur.............................................................................38 II.2.2.1. Pompa de cldur în varianta aer-ap.............................................................39 II.2.2.2. Pompa de cldur în varianta sol-ap.............................................................40 II.2.2.3. Pompa de cldur în varianta ap-ap............................................................43 II.2.3.Utilizarea unui cazan cu combustibil solid regenerabil............................................44 II.3. Calculul termic al sistemelor de înclzire utilizînd surse regenerabile de energie.........46 II.3.1.Calculul termic al sistemului de înclzire cu energie solar.....................................46 II.3.2.Calculul termic al sistemului de înclzire cu pomp de cldur...............................48 II.3.3. Calculul termic al sistemului de înclzire cu combustibil solid regenerabil............63 II.4. Analiza comparativ tehnico-economic i alegerea soluiei optime.............................65 II.4.1. Calculul consumurilor de energie............................................................................66 II.4.1.1. Producerea energiei termice cu central electric...........................................66 II.4.1.2. Producerea energiei termice cu un cazan ce funcioneaz pe gaze naturale...66 II.4.1.3. Producerea energiei termice cu un cazan ce funcioneaz pe lemne...............67

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 8

II.4.1.4. Producerea energiei termice cu un cazan ce funcioneaz pe pelei...............67 II.4.1.5. Producerea energiei termice cu pomp de cldur..........................................68 II.4.2. Comparaie între costurile de exploatare.................................................................70 II.4.3. Alegerea variantei pompei de cldur utilizate.......................................................72 II.5. Calculul de proiectare a instalaiei i alegerea aparatelor componente..........................74 II.5.1. Calculul de proiectare a instalaiei termice i alegerea aparatelor componente......74 II.5.1.1. Dmensionarea colectorului solar plat.............................................................74 II.5.1.2. Calculul de dimensionare a colectorilor orizontali.........................................75 II.5.1.3 Calculul de alegere al compresorului..............................................................76 II.5.1.4. Alegerea schimbtorului intern de cldur.....................................................80 II.5.1.5. Alegerea boilerului pentru prepararea apei calde manajere...........................82 II.5.1.6. Calculul vasului de expansiune......................................................................83 II.5.1.7. Alegerea ventilului de laminare termostatic...................................................84 II.5.1.8. Alegerea pompelor de recirculare a agenilor termici....................................85 II.5.1.9. Alegerea electroventilelor..............................................................................92 II.5.1.10. Alegerea termostatelor.................................................................................93 II.5.1.11. Alegerea presostatelor..................................................................................95 II.5.2. Alegerea aparatelor instalaiei de producere a energie electrice............................ 98 II.5.2.1. Alegerea turbinei eoliene...............................................................................98 II.5.2.2. Alegerea panourilor fotovoltaice...................................................................100 II.5.2.3. Alegerea generatorul biodiesel.....................................................................100 II.5.2.4. Alegerea regulatorului de încrcare..............................................................101 II.5.2.5. Alegerea acumulatorilor................................................................................102 II.5.2.6. Alegerea invertorului....................................................................................103

III. Automatizarea instalaiei......................................................................................105

III.1. Schema instalaiei........................................................................................................105 III.2. Descrierea funcionrii instalaiei i regimurilor termice impuse...............................106 III.3. Schema de functionare a instalaiei de automatizare..................................................109 III.4. Descrierea funcionrii instalaiei de automatizare.....................................................110

IV. Norme de protecia muncii...................................................................................112 V. Tema tehnologic.......................................................................................................114 VI. Pri desenate............................................................................................................116 VII. Bibliografie...............................................................................................................145

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 9

I. Memoriu tehnic

I.1. Descrierea rolului i funcionarea sistemelor de înclzire a locuinelor

Pentru susinerea activitailor casnice i a celor de la locul muncii în condiii confortabile, este neaprat necesar ca sapaiul respectiv s dispun de o instalaie de înclzire, cu ajutorul creia s fie satisfcute cerinele necesarului de cldur i a apei calde menajere. Nivelul de temperatur care trebuie meninut, se va stabili în funcie tipul activitii prestate, care difer de la un caz la altul. Spre exemplu, pentru munca de birou este prevzut o temperatur, pentru munca în ateliere o alt temperatur, care îns trebuie s corespund cerinelor impuse. Instalaiile de înclzire funcioneaz pe baza energiei obinute de la combustibili clasici sau din surse care produc energia regenerabil. Combustibilii clasici cei mai utilizai sunt: lemnul, gazul produsele petroliere, deeurile. Cele mai importante tipuri de energia regenerabil sunt: energia solar, energia eolian i hidroenergia. O importan deosebit trebuie acordat tipului de instalaiei, care produce energia termic. În funcie de aceasta vor fi i costurile de funcionare, întreinere dar i nivelul emisiilor poluante, care trebuie s aib tendine de minim. În ceea ce privete acest aspect pe viitor se vor prevedea reglementri mai severe ca la ora actual, iar acestea trebuie luate neaprat în considerare. Cu cât preul de producere a energiei este mai mic iar valoarea emisiilor poluante sunt mai reduse, cu atât indicele de performan a instalaiei cete. Cu alte cuvinte randamentul acesteia este foarte bun iar soluia alegerii unui astfel de sistem devine atractiv. La ora actual singurele metode care pot concretiza cu succes aceste premise sunt uilizarea resurselor regenerabile, care sunt total nepoluante i curate. Un aspect foarte important legat de acest tip de instalaie este costul ridicat al echipamentelor, care la ora actual în ara noastr este unul care nu poate fi suportat de un numr mare de ceteni. Aceste instalaii pot îndeplini doleanele de protecie i ocrotirea mediului înconjurtor, care la ora actual sufer din aceast pricin. Efectul secundar de obinere al cldurii, conduce la o înclzire planetar adic la apariia efectul de ser. Cu ceva timp în urm cele mai multe ri din Uniunea European au tras deja semnalul de alarm, cu privire la negativitatea polurii, deoarece au contentizat pericolul real ce ne pândete în viitor. În consecin se va pune un mare pre pe folosirea unor instalaii fr emisii poluante. În prezent ponderea utilizrii combustibililor uzuali este una superioar în raport cu cei regenerabili.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 10

Locuina respectiv se afl la o distan mare fa sursele de energie provenite de la reea fiind practic imposibil racordarea. i totui pentru ca locuina respectiv s poat avea energia necesar se opteaz pentru producerea acesteia prin mijloace proprii independente. În cazul de fa în afar de instalaia pentru înclzirea locuinei mai sunt prezente i sistemele de producere a energiei electrice, care vor alimenta unele elemente ale instalaiei termice dar i instalaia de iluminat sau aparatura casnic prezent. Înclzirea locuinei se va face cu pompe de cldur sau cazan care folosete combustibil solid regenerabil. Tipul instaliei termice precum i componentele acestora vor fi cunoscute numai dup efectuarea calculelor i interpretare acestora, iar dup aceea se vor alege componentele instalaei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 11

I.2. Descrierea rolului i funcionarea sistemelor de producere a energiei electrice

Producerea curentului electric se va face cu ajutorul unei turbine eoliene utilizate în combinaie cu panouri fotovoltaice i opional cu un generator de avarie diesel sau benzin, reprezint o alternativ real, fiabil de alimentare cu energie electriv a caselor de vacan, din zonele aflate departe de reeaua naional electric. Generatorul de avarie poate fi comadat s porneasc i s se opreasc automat de ctre un sistem de automatizare. Turbinele de vînt i modulele fotovoltaice sunt conectate la baterii prin regulatorul de încrcare al bateriilor. La aceste baterii se conecteaz un invertor care va transforma curentul continuu în curent alternativ la o tensiune nominal de 230 V i la o frecven de 50 Hz, deoarece echipamentele electrice pot funciona numai pentru aceste valori. Controlul acestor elemente este fcut de ctre un Centru de Putere de curent continuu, care include sigurane electrice de protecie, sisteme de control, supraveghere i monitorizare a instalaiei. Turbinele furnizeaz putere variabil, iar excesul de putere se acumuleaz în baterii pân ce acestea sunt încrcate iar în perioadele cu vânt slab, energia acumulat în baterii alimenteaz consumatorii prin invertor. Acest invertor modific i ali parametrii de intrare cum ar fi intensitatea curentului precum i puterea curentului electric. Dac tensiunea din baterii scade sub un anumit nivel, pornete automat generatorul diesel de rezerv care funcioneaz pân când bateriile sunt încrcate. Alegerea invertorului trebuie facut astfel încât el s poat satisface întregul necesar de putere care îl are montat locuina. Funcionarea invertorul este influenat de valoarea puterii electrice stocate în baterii, disponibil la bornele de intrare. Astfel pentru ca aceasta s funcioneze, trebuie s aib la bornele de intrare o putere minim de aproximativ trei ori mai mic decât puterea nominal pe care trebuie s o asigure circuitului receptor. Alegerea acestui sistem se va face în funcie de suma tuturor puterilor aparatelor electrice existente în cas. Acest sistem este conceput astfel încât, indiferent de condiiile de mediu existente la un moment dat, producerea energiei nu va fi periclitat. Controlul, modul de funcionare i ordinea este decis de aparatura de automatizare. Beneficile acestor sisteme sunt excepionale, pe lâng faptul c aceste sisteme furnizeaz energie ecologic, aceste sisteme ofer o independen energetic total, aceasta este soluia de a obine energia electric gratuit. Pentru a înelege mai bine cum funcioneaz acest sistem se prezent mai jos o figur în care se pot vedea vedea toate componentele instalaiei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 12

a) b) c) Fig.I.2.1.Principiul de funcionare a fiecrui sistemului de producere a energiei electrice: a)panou fotovoltaic, b) turbin eolian, c) generator biodiesel.

Fig.I.2.1. Sistemul eolian hibrid de producere a energiei electrice. Locul în care vor fi amplasate elementele componente ale instalaiei de producere a energiei electrice se va arta printr-o aplicie care este folosit la locuinele izolate.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 13

Fig. I.2.2. Modul de dispunere a componentelor instalaiei de producere a curentului electric.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 14

I.3. Stabilirea amplasamentului i a dimensiunilor locuinei

Amplasarea locuinei a fost astfel stabilit încât s existe o iluminare natural corespunztoare pentru camere i buctrie, chiar dac pe timpul verii se va înregistra o înclzire mai promunat datorit radiaiei solare. Astfel pereii exteriori ai camerelor 1 i 2 de pe aceeai partea a cldirii vor fi plasai ctre est iar pereii exteriori ai buctriei i camerei 2 de pe partea comuna vor fi plasai la nord. Geamurile au fost proiectate la dimensiuni largi i asta tot din dorina de a creea o vizibilitate cât mai bun. Înlimea camerelor este de 2,5 m iar înlimea beciului este de 2,2 m. Locuina unifamiliar pentru care se proiecteaz instalaia va fi o cas de vacan aflat lâng oraul Cluj-Napoca, care se va construi înrtr-o zon izolat unde nu este posibil racordarea la reeaua de gaze naturale sau ap i nici la alimentarea cu energie electric. Alimentarea cu ap se face de la un izvor din apropiere, care va fi captat într-un bazin de acumalare. Între bazin i locuin este montat o conduct pe unde va curge apa prin cdere, datorit diferenei de nivel existente, între cele dou puncte. Singurele surse de energie care sunt la dispoziia acestei zone sunt: energia vântului, energia solar i energia rezultat din arderea combustibililor solizi. Casa respectiv este compus din: dou dormitoare, buctrie, baie, hol i un beci. În beci se vor monta o parte din componentele de baz ale instalaiei. Desenele au fost efectuate cu ajutorul programului Autodesk Inventor în vedere de ansamblu. Dimensiunile parterului sunt prezentate în figurile urmtoare:

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 15

Fig.I.3.1. Dimensiunile locuinei.

a)

b)

c) d) Fig.I.3.2. Dimensiuniunile geamurilor: a)vedere din fa, b)vedere din spate, c)vedere din stânga, d)vedere din dreapta.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 16

Dimensiunile beciului sunt prezentate în figura de mai jos.

a) b) Fig.I.3.3. Dimensiuniunile beciului: a) desen beci, b) vedere din fa.

Dimensiunile pentru fiecare spaiu al loculnei unifamiliare calculate au fost trecute în tabelul de mai jos. Tabelul I.3.1 Camera Suprafaa S Înlime [m] [m2] Baie 6 Hol 8,56 2,5 Buctrie 9,1 Camer 1 12 Camer 2 11,9 Beci 11,9 2,2 Total suprafa locuibil 47,56 [m2] În ceea ce privete materialele din care se va construi casa de vacan, vor fi studiate i analizate dou variante constructive. Prima variant de cldire are pereii interiori i cei exteriori construii din crmid iar plafonul i podeaua sunt construite din beton armat. Peretele exterior, plafonul i podeaua se vor izola cu o izolaie de aceeai grosime în fucie de soluia aleas. Grosimea izolaiei se alege doar dup ce se vor efectua calculele penteu pierderile de cldur prin perei. A doua variant de cldire care va fi analizat este construit din panouri sandwich. Pereii exteriori i plafonul vor avea aceeai grosime i sunt din panouri din spum poliuretanic. Podeaua este construit din beton armat, este izolat cu polistiren

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 17

care va avea aceeai grosime de 0,15 m pentru fiecare variant de calcul. Grosimea panoului se va alege doar dup ce s-a fcut analiza rezultatelor pierderilor care au loc prin perei. Scopul pentru care s-a ales efectuarea calculului pierderilor de cldur pentru cas construit din crmid i pentru cas construit din panou sandwich, este s vedem care dintre aceste dou materiale reim mai bine cldura i care este valoarea diferenei dintre cele dou necesare de cldur. Pentru prima variant, caracteristicile de materiale vor fi prezentate în cele ce urmeaz. Pereii sunt realizai din crmid pentru construcii cu goluri verticale, produs de firma Protherm. Pereii exteriori sunt din crmid Protherm 30 i au o grosime de 0,3 m, iar pereii din interior din crmid Protherm 11,5 N+F i au grosimea de 0,115 m. Dimensiunile acestor dou tipuri de crmid sunt urmtoarele: crmida folosit la zidul exterior are dimensiunile de 250×300×238 mm iar cea folosit la pereii despritori are dimensiunile de 500×115×238 mm. Caracteristicile cramizilor folosite pentru zidul exterior sunt: · · · · · · · · · · · · · · Greutate: 15 kg Rezisten la compresiune: minim 107 N/m2 Coeficient de conductivitate termic: 0,25 W/mK Consum la metru ptrat de zidrie: 16 buci Necesar crmizi pe m3 : 54 buci Indice de reducie sonor: 51 dB Densitate aparent: 800 kg/m3 Greutate: 13 kg Rezisten la compresiune: minim 107 N/m2 Coeficient de conductivitate termic: 0,3 W/mK Consum la metru ptrat de zidrie: 8 buci Necesar crmizi pe m3: 70 buci Indice de reducie sonor: 41 dB Densitate aparent: 950 kg/m3

Caracteristicile cramizilor folosite pentru zidul despritor sunt:

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 18

a)

b)

c) Fig.I.3.4. Materiale folosite pentru construirea locuinelor: a) crmid pentru perei exteriori, b) crmid pentru perei interiori, c) panuo sandwich. Pereii exteriori ai locuinei sunt izolai cu materilale termoizloante de calitate superioar, asta pentru a reduce pierderile de cldur. Cel mai frecvent folosite materiale pentru izolaie sunt vata mineral i polistirenul, care este de dou feluri: polistiren extrudat i polistiren expandat. În afar de polistiren se mai folosec i alte materiale termoizolatoare cum ar fi spuma poliuretanic. Locul de fixare a izolaiei pate fi pe partea interioar a peretelui sau pe cea exterioar. În cazul nostru amplasarea izolaiei se va face pe partea exterioar a peretelui deoarece astfel se împidic formarea umezelii în interiorul peretelui de crmid, umezeal care poate înghea, punând în pericol proprietile termice i mecanice ale crmizii. Aceast fenomen apare datorit diferenelor de umiditate dintre aerul din exterior i cel din interior. Soluia plasrii izolaiei în interior nu este dorit deoarece se va micora spaiul interior al întregii cldiri plus c va aprea i îngheul umezelii acumulate în perete. Pentru evitarea acestui fenomen se poate pune o barier de vapori pe faa rece a peretelui din crmid.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 19

a) b) Fig.I.3.5. Materiale izolatoare: a) polistiren expandat, b) polistiren extrudat. Pentru a doua variant constructiv, când pereii interiori, exteriori precum i plafonul sunt rconstruii din panouri sandwich, vor fi enumerate câteva proprieti ale materialelor respective. Spuma poliuretanic este un material izolator cu proprirti foarte bune, valoarea coeficientului de conductivitate termic pentru panoul considerat este de 0,018 W/mK. Cu aceste panouri sunt mai nou construite hale industriale, depozite frigorifice, spaii de birouri. Grosimea izolaiei i tipul acesteia se va stabili în funcie rezultatele calculelor ce vor fi efectuate pentru determianrea necesarului de cldur a locuinei. Locul de fixare a izolaiei pate fi pe partea interioar a peretelui sau pe cea exterioar. În cazul nostru amplasarea izolaiei se va face pe partea exterioar a peretelui deoarece astfel se împidic formarea umezelii în interiorul peretelui de crmid, umezeal care poate înghea, i pune în pericol proprietile termice i mecanice ale crmizii. Aceast fenomen apare datorit diferenelor de umiditate dintre aerul din exterior i cel din interior. Soluia plasrii izolaiei în interior nu este dorit deoarece se va micora spaiul interior al întregii cldiri plus c va aprea i îngheul umezelii acumulate în perete. Pentru evitarea acestui fenomen se poate pune o barier de vapori pe faa rece a peretelui din crmid.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 20

I.4. Înclzirea prin pardoseal

Acest tip de înclzire are avantajul c înclzirea se face uniform, cldura urc natural de jos în sus, adic de la zona cu temperatur mai mare la cea cu temperatur mai mic. Alt avantaj este acela c agentul termic purttor de cldur nu înregistreaz pierderi mari de presiune prin conducte, deoarece toate conductele sunt aezate în plan orizontal, sub form serpentine, ca urmare i depunerile de nmol pe instalaie sunt mai reduse. Sigur c pe lâng acest avantaj major, de înclzire uniform, exist unele dezavantaje cum ar fi cel legat de materialele care compun pardoseala, acestea reprezint un obstacol în transmitera cldurii prin ele, aceste materiale având coeficientul de conductivitate temic mic. Înclzirea prin pardoseal este o înclzire de temperatur joas, deoarece din motive de comfort sau igien temperatura pardoselii nu trebuie s depeasc 27ºC, iar temperatura pe tur trebuie s fie mai mic de 50ºC, în caz contrar materialele din care este confecionat pardoseala ar suferii avarii. Chiar dac temperatura la înclzirea prin pardoseal este una mic, datorit suprafeelor mari de schimb de cldur tot se transmite suficient cldur în încpere. Exist mai multe tipuri de înclzire prin pardoseal, unele care asigur numai o parte din necesarul de cldur, restul de cldur este asigurat prin alte aparate productoare de cldur, iar cea mai des întâlnit situaie este aceea în care cldura este asigurat integral numai de înclzirea prin pardoseal. Reglarea înclzirii prin pardoseal se poate face prin reglarea unei temperaturi constante pe tur, reglarea comandat de temperatura exterioar i reglarea comandat de temperatua ambiant. În continuare vor fi prezentate imagini cu modul în care se amplaseaz conductele din circuitul de înclzire, dar i cu variaia temperaturii în funcie de înlimea camerei.

Fig.I.4.1. Schema de principiu a înclzirii prin pardoseal.

Fig. I.4.2. Modul de repartiie al temperaturii la înclzirea prin pardoseal.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 21

II. Memoriu justificativ de calcul

II.1. Determinarea necesarului de cldur pentru înclzirea locuinei

Calculul de determinare a necesarului de cldur, conduce în cele din urm la dimensionarea instalaiei termice care va înclzi casa de vacan. Pentru a ti care este fluxul de cldura necesar acestei locuine trebuiesc mai întâi calculate pierderile de cldur prin pereii construciei, cldura pentru preparea apei calde menajere i cldura pentru înclzirea aerului poaspt. În cazul de fa fluxul total de cldur nu va conine cldura necesar pentru reîmprosptarea i recircularea aerului, deoarece pentru acest scop este prevzut un schimbtor regenerativ de cldur. Alte pierderi de flux termic mai au loc prin neetaneiti sau prin deschiderea usilor i a ferestrelor. Scopul acestor calcule este s obin valori care pe urm sunt analizate astfel încât alegerea uneia dintre variante s se fac dup cerine iniiale care pot s fie de natur matrial sau constructiv. Necesarul total de cldur se calculeaz cu relaia (1.1):

Q = Q p + Q acm + Q rea

[W]

(1.1)

unde: Q p - reprezint pierderile de cldur prin pereii msurat în W;

Q acm - necesarul de cldur pentru obinerea apei calde menajere msurat în W; Q rea - necesarul de cldur pentru reîmprosptarea aerului msurat în W.

II.1.1. Calculul pierderilor de cldur prin pereii locuinei .............................................................

II.1.1.1. Determinarea diferenelor de temperatur dintre feele pereilor

...................................................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 22

II.1.1.2. Determinarea suprafeelor de schimb de cldur

........................................................................ II.1.1.3. Determinarea coeficienului global de transfer termic i fluxurile termice ....................................................................

II.1.1.4. Reprezentarea variaiei coeficientului global de transfer termic în funcie de grosimea izolaiei .........................................................................

Fig.1.1.4.1.Variaia coeficientului global de transfer termic în funcie de grosimea izolaiei. Pentru cazul construirii locuinei cu perei din panouri sandwich diagrama este cea reprezentat in figura:

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 23

Fig.1.1.4.2.Variaia coeficientului global de transfer termic în funcie de grosimea panoului sandwich.

II.1.1.5. Stabilirea grosimii izolaiilor ..................................................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 24

II.1.2. Calculul necesarului de caldur pentru obinerea apei calde menajere

.................................................................................

II.1.3. Calculul necesarului de caldur pentru reîmprosptarea aerului

.................................................................

a)

b)

Fig.II.1.3.2.Schimbtor regenerativ pentru reîmprosptarea aerului.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 25

II.2. Soluii tehnice de înclzire utilizând surse regenerabile de energie

Deoarece în momentul de faa economia national si mondial se confrunt cu preuri ridicate de producere a energiei termice i electrice,exist numeroase tendinte de a utiliza folosirea surselor de energie regenerabile pe o scar cât mai larg.Exist i alte motive pentru care s-ar renuna la producerea energiei, cu combustibili lichizi, gazoi sau fosili si anume c c rezervele acestora se vor epuiza foarte curnd, dar i emisiile polouante ating cote îngrijortoare.La fel se poate vorbi i despre energie nuclear care produce deeuri radioactive foarte periculoase pentru mediul înconjurtor dar si despre riscului legat de producere unei catastrofe nucleare.Pentru aceti combustibili clasici se prevede o cretere sporit a preurilor, deoarece rezervele lor scad, fenomen care contureaz renunarea i mai rapid la ei. Principale tipuri de energie regenerabile sunt energia solar i energia eolian.Acestea sunt tot timpul constante fa de sursa energiei care le genereaz.Exist un inconvenient major legat de captarea si stocarea ei într-o oarecare form i apoi ulterior s fie utilizat.Pe lng instalaii care înclzesc locuine mai sunt si acelea care folosesc energia solar în scopul rcirii aerului.Energia regenerabil este captat de diferite fluxuri de energie produsse de diferite fenomene ale naturiiprecum ar fi:soarele, vntul, apele curgtoare energia geotermal sau fluxuri biologice.Acestea au marele avantaj c folosec radiaia solara respectiv fora vântului, pentru a produce energie iar ele nu sunt influienate în nici un fel de pre, deoarece acestea nu se cumpr ci sunt gratuite.În general cantitatea de cldur ce cade pe acoperiul unei case este mai mare decât energia total consumat în cas.Exist posibilitatea folosirii sistemelor solare în combinaie cu alte sisteme termice cu combustibili clasici, asta pentru a reduce o parte din cheltuieli. Singurele dezavantaje ale acestora ar fi cheltuielile legate de costul instalaiei i a cheltuielilor de întreinere care la ora actual au o valoare ridicat. Dealungul timpului a existat dorina captrii acestor tipuri de energiei într-nu mod cât mai eficient, lucru care nu a fost posibil pân acuma, dar la ora actual odat cu avansarea tehnlogiei s-au creeat conditii, care acuma sunt la îndemâna noastr s expluatm aceste resurse. Penru a înclzi o locuin folosind surse de energie regenerabile se vor analiza cteva soluii de înclzire a locuinelor,pentru ca la urm s putem alege soluia cea mai optim.Soluiile care vor fi analizate sunt:utilizarea energiei solare,utilizarea unei pompe de cldur,în trei variante:varianta sol-ap,ap-ap si aer-ap dar si utilizarea unui sistem de înclzire cu combustibil solid regenerabil (lemn,pelei,rumegu).

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 26

II.2.1. Utilizarea energiei solare Prima variant care este analizat este energia solar,care se transmite spre pmânt sub form de cldur prin radiatie.Pentru a produce energie termic din energia solar avem nevoie doar de o instalaie corespunztoare pentru c energia consumat nu cost nimica, deoarece aceasta este gratis,fapt ce mrete i mai mult interesul de întrebuinare pentru înclzirea locuinelor.O astfel de instalaie se achiziioneaz în ideea c printr-o investiie iniial mai mare, costul acesteia va fi amortizat într-un timp mai îndelungat soluie rentabil economic. Pe lng instalaii care înclzesc locuine mai sunt si acelea care folosesc energia solar în scopul rcirii aerului. Modul de captare a energiei solare se face prin intermediul unor componente ale instalaiei numite captatori solari.Tipul captatorilor solari poate fi cu colector plat sau tuburi vidate. Caracteristica lor legat de modul lor de poziionare fa de soare este c unii se pot regla automat prin modificarea unghiului de înclinaie, acetia numindu-se activi iar ceilalti se monteaz într-o poziie cât mai optim care rmâne constant în timp se numesc pasivi. . Aceste componente pot funciona numai pe timplul zilei deoarece este implicit faptul c numai atunci exist radiaie solar. Eficiena cu care se utilizeaz energia solar este puternic influienat de mai muli factori. Cauzele repective sunt datorate de pierderile în intensitate la intrarea în admosfer, a fluxului energetic, prin reflexie, dispersie, absorbie cauzate de particulele de praf i de gaz existente în drumul lor.Tulburrile atmosferice sunt de asemenea un obstacol ce st în calea lor împiedicându-le s ajung pe pmânt cu vloarea fluxului de energie iniial.Randamentul colectrii radiiei este strâns legat de valoarea unghiului de inciden care pentru eficien maxim trebuie s fie de 90º altfel spus radiaia solar trebuie s cad perpendicular pe panoul solar. Cantitatea de radiaie solar care ajunge direct pe suprafaa pmântului se numete radiaie direct iar cealalt care este reflectat sau absorbit de particulele de gaz i praf se numete radiaie difuziv. În figura de mai jos se va prezenta principiul de funcionare al unui captator plan:

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 27

Fig.2.1.1. Principiul de funcionare al unui captator plan pasiv.

Pentru a vedea modul de realizeazare a montajului, pe acoperiul locuinelor a acestui tip de captator soalr plan, se va prezinta în figura de mai jos o astfel de aplicaie.

Fig.2.1.2. Montaj captator plan pe acoperi.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 28

II.2.2. Utilizarea unei pompe de cldur Pompele de cldur sunt instalaii frigorifice care au rolul de a prelua cldura dintr-un mediu, prin intermediul unui agent frigorific, ca pe urm s o cedeze altui mediu, cu temperatura diferit de primul.Pentru ca agentul frigorific s poat transporta cldura dintr-un mediu într-atul el trebuie s îi schimbe starea de agregare.Principiul fundamental care st la baza funcionrii acestor sisteme spune c: nu este posibil trecerea cldurii de la un corp având temperatua mai mic la altul cu temperatur mai mare, decât dac se introdce în sistem un lucru mecanic. Modul de funcionare al pompei de cldur este asemntor cu un frigider, diferena dintre aceste dou instalaii este c pompa de cldur are efectul util în condensator iar la frigider efectul util este realizat în vaporizator. Prin adaptarea corect a surselor i a sistemului de distribuie a cldurii la regimul de funcionare a pompelor de cldur se obine o funcionare sigur i economic a instalaiei de înclzire. Pompele de cldur obin aproape o treime din energia necesar pentru înclzire din mediul înconjurtor iar pentru restul instalaiei se folosete energie electric. Pentru ca o asemenea instalaie s poat funciona aceasta trebuie s conin minimum patru elemente constructive de baz cum ar fi: vaporizatorul, compresorul, condensatorul i ventilul de laminare. Pe lâng aceste componente mai pot exista i altele elemente cum ar fi schimbtorul de cldur intermediar, aparatur de automatizare. Schimbtorul de cldur intermediar are rolul de-a crete eficiena sistemului iar aparatura de automatizare îndeplinete funcia comand, pentru o funcionare independent a instalaiei. Componentul principal al acestui sistem fr care nu s-ar putea face transportul cldurii de la vaporizator la condensator i invers este agentul termic. Acest agent are proprietatea c fierbe la o temperatur mult sub cea de 0°C. Pentru ca agentul s trec din starea de lichid în cea de vapori, temperatura mediului unde este amplasat vaporizatorul trebuie s fie mai mare decât temperatura de vaporizare a agentului respectiv. În cazul folosirii unei pompe de cldur la înclzirea locuinelor vaporizatorul absoarbe energia termic solar acumulat în sol, ap i aer. Efectul util al unei stfel de instalaie este indeplinit de condensator, care cedeaz cldura înmagazinat dup procesul de comprimare, unui agent secundar care apoi distribuie cldura obinut la alte componente ale instalaiei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 29

Fig.2.2.1.Circuitul pompelor de cldur.

Fig.2.2.2. Principiul de funcionare al pompelor de cldur. II.2.2.1. Utilizarea pompei de cldur în varianta aer-ap

Aceast variant de pomp de cldur, funcioneaz pe baza schimbului de cldur dintre aerul exterior i agentul frigorific. Din aerul care acumuleaz energia solar, se extrage cldura necesar care apoi este introdus în circuitul pentru înclzirea locuinei. Cum aceast surs de energie se gsete în cantiti nelimitate, la orice or i în orice anotimp rezult c acest sistem de pomp de cldur poate s funcioneze fr probleme un an întreg. Nu este permis folosirea aerului din interiorul incintelor ca surs de energie pentru înclzirea locuinelor, îns exist situaii speciale, ca de exemplu în industrie atunci când se utilizeaz o partedin cldura recuperat. Regimul de funcionare al

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 30

instalaiei poate fi monovalent sau monoeergetic în combinaie cu o rezisten electric, dac cldirea respectiv este construit dup standardele în vigoare. Sistemul de preluare a cldurii din aerul exterior este compus dintr-o carcas Cantitatea de aer necesar este dirijat de ctre un ventilator

încorporat în aparat, prin nite fante de admisiune ctre vaporizaor, care extrage cldura din el. Rolul ventilatorului este s asigure o circulatie continu a aerului peste vaporizator, pentru c aerul ce a cedat odat cldura trebuie s prseasc imediat zona respeciv deoarece el s-a rcit i nu mai poate înclzi eficient vaporizatorul.

Fig.2.2.1.1. Instalaie termic a pompei de cldur tip aer-ap. Exist situaii când pe tur, trebuie s se asigure temperatura apei la o valoare mai mare decât cea superioar pe care o poate realiza pompa de cldur, iar atunci pompa de cldur va funciona numai în completarea unui generator de cldur convenional. Pentru c aceste pompe preiau cldura de la aerul exterior, iar în sezonul rece, aerul are o temperatur foare sczute, se constat c eficiena pompei de cldur scade considerabil. II.2.2.2. Utilizarea pompei de cldur în varianta sol-ap Pompa de cldur în varianta sol-ap absoarbe cldura din solul care inmagazineaz energia solar . Aceast energie este transmis solului pe mai multe ci, prin radiaie solar direct, prin cldura stocat din precipitaii i prin cldura pe care o deine aerul. Solul are proprietatea c mentine aproape constant temperatura pentru o perioad lung de timp condiie necesar în funcionarea pompelor la un randament bun. Componentele instalaiei prin care se capteaz cldura sunt de dou feluri: schimbtoare de cldur pentru sol aezate

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 31

orizontal numite colectori sau schimbtoare de cldur aezate vertical numite sonde pentru sol. Cldura mediului ambiant este transmis instalaiei de colectare prin intermediul unui agent de protecie la inghe, acesta având un punct de înghe care se situeaz în jurul valorii de aproximativ -15 ºC. Acest agent este o saramr care garanteaz funcionarea fr probleme a sistemului de colectare al cldurii din sol. Apa srat se recircul prin tubulatur cu ajutorul unei pompe, în acest fel fcându-se preluarea cldurii preluat din sol. În cazul când preluarea cldurii din sol se face prin intermediul colectorilor orizontali dispunerea tuburilor colectoare se aeaz pe rânduri la odistana de 0,5 pân la 0,7 metrii unul de cellalt. Aceast distan dintre tuburi este necesar pentru a creea condiiile regenerrii cldurii din sol. Tuburi respectivele sunt confecionate din material plastic, deoarece acesta nu reactioneaz în nici un fel cu mediul ambiant. Tuburile din material plastic sunt dispuse paralel în sol la oadâncime de 1,2 pân la o adâncime de 1,5 metrii. La o suprafa de un metru ptrat de de absorbie este indicat s se monteze o lungime tub cu valoarea cuprins între 1,43 pân la 2 metrii. Lungimea total de tuburi montate nu trebuie s depeasc o distan mai mare de 100 m pentru a împiedica apariia pierderilor mari de presiune de presiune. Dac sunt pierderi mari de presiune i puterea pompei de recirculare trebuie s fie mai mare, acesta reprezent un inconvenient, i el trebuie evitat. În perioada de funcionare a pompei de cldur în jurul tuburilor apare îngheul solului, acesta se rcete dup cedarea cldurii, îns acesta nu are efecte secundare asupra funcionrii instalaiei. Singurul inconvenient al apariiei îngheului poate influena vegetaia care exist la suprafaa solului, dar numai asupra acelora cu rdcini mai lungi. Pentru introducerea tubulaturii în sol trebuie fcute spturi pân la adâncimile prescrise, iar acesta implic cheltuieli suplimentare destul mari. O influien în transmiterea cldurii ctre sistemul de colectare o are natura solului unde sunt amplasate tuburile sau sondele, mai indicat este pmântul argilos umed. În momentul în care trebuie introdui colectorii în pmânt trbuie neaprat cunoascut natura solului, deoarece dimensionarea colectorilor se face în funcie de acest factor. Spre exemplu solul care are o componen mai nisipoas, are caracterisici de reinere a cldurii mai proaste. Din lipsa spaiului sau a altor inconvenientei cele mai preferate colectoare sunt cele cu aezare verical, deoarece acestea ocup suprafa mai mic, cel mai utilizat spaiu este cel de pe vertical. Pe durata unui an se consider c, puterea medie de preluare a cldurii din sol, este de la 10 pân la 35 watt pentru fiecare metru ptrat de sol, asta când instalaia funcioneaz numai în regim monovalent. În litratura de specialitate exist diferite soluii i modele tehnice de instalare ale acestor colectoare. În cazul sondei cu tub dublu, tip profil U de regul se monteaz patru

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 32

tuburi paralele prin care curge apa srat în jos din distribuitor în dou tuburi i este recirculat în sus prin celelalte dou tuburi spre colector. Alt variant este cea realizat din tuburi coaxiale cu un tub interior din material plastic, pentru alimentare i un alt ub exterior din material plastic pentru recircularea apei srate. Modul de introducere în sol a colectorilor se face prin folosirea tehnologiei de foraj sau prin batere.

Fig.2.2.2.1. Instalaie termic cu pomp de cldur de tip sol-ap, cu colectori orizontali.

Fig.2.2.2.2. Instalaie termic cu pomp de cldur de tip sol-ap, cu sonde. În condiii hidrologice normale puterea medie a sondelor poate porni de la o valoare de 50 watt pentru fiecare metru din lungime a sondei. Dac solul unde se amplaseaz colectorii are o infiltraie de ap mai ridiccat decât media, asta dac prin apropiere exist un izvor de ap care menine nivelul constant de infiltraii, puterea de preluare a cldurii crete

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 33

semnificativ, deoarece exist o rcire mai lent a solului. O astfel de situaie poate s asigure un regim de funcionare monovalent fr nici un fel de probleme. II.2.2.3. Utilizarea pompei de cldur în varianta ap-ap Principiul de funcionare al acestui tip de pomp de cldur este oarecum asemantor cu acela din varianta anterior analizat, diferena este fcut de sursa direct de cldur care în cazul acesta este pânza freatic. Apa din izvoare este un bun acumulator de energie solar, ea menine temperatura constant chiar dac afar este foarte frig. Alt surs de energie pentru aceste tipuri de pompe mai poat efi i apa din râuri sau lacuri. O consecin a nivelului de temperatur constant este randamentul pompei, care este ridicat iar instalaia proiectat va funciona la parametrii nominali. Utilizarea energiei solare acumulat în apa din pânza freatic se face într-un mod foarte asemntor cu cel descris mai sus în cazul utilizrii energiei solului. Apa freatic este un bun acumulator pentru cldura solar, care chiar i în zilele reci de iarn se menine o temperatur constant, de 7 pân la 12 °C, conform diagramei din figura (1.1.1.1), fapt care reprezint un avantaj. Datorit nivelului de temperatur constant al sursei de cldur, indicele de putere al pompei de cldur se menine ridicat de-a lungul întregului an. Din pcate, apa freatic nu se gsete în cantiti suficiente în toate zonele i nu are o calitate corespunztoare. Dar acolo unde condiiile permit, merit s se utilizeze acest sistem. În cazul apelor freatice fr coninut de oxigen, dar cu coninut ridicat de fier i mangan se înglbenesc puurile. În aceste cazuri apa freatic nu trebuie s vin în contact cu aerul sau trebuie tratat în mod corespunztor. Utilizarea apei freatice trebuie aprobat de ctre organele competente. Pentru utilizarea cldurii trbuie relizat un pu aspirant i un pu absorbant, pu drenant. Chiar i lacurile i râurile sunt indicate pentru obinerea de cldur. În acest caz terbuie proiectat un circuit intermediar. Referitor la posibilitile de utilizare a apei trebuie discutat cu regia de distribuie a apei. În figura urmtoare se va reprezenta o instalaie cu pomp de caldur de tip ap-ap:

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 34

Fig.2.2.3.1. Instalaie termic cu pomp de cldur de tip ap-ap

II.2.3. Utilizarea unui cazan cu combustibil solid regenerabil Din categoria combustibilului solid regenerabil face parte lemnul, care se poate afla i sub form deeuri rezultate dup prelucrarea industrial a acestuia. Lemnul este cel mai vechi combustibil folosit la inclzitul locuinelor, deoarece el existat din toate timpurile i a fost întotdeauna la îndemâna omului. În afar de lemn mai sunt i alte tipuri de combustibil regenerabili: paiele, trunchiurile de porumb, porumbul, sâmburii fructelor. Chiar dac copacii au un rol foarte important în producerea oxigenului, iar tierea lor afecteaz ecosistemul, se poate evita aceast situaie prin defiarea controlat a pdurilor, i înlocuirea arborilor cu puiet. Utilizarea rezidurilor lemnoase este o soluie atractiv, deoarece ele se gsesc pe teritoriul rii noastre în cantiti impresionante iar preul acestora este mai mic decât cel al trunchiului de copac. Principalele inconveniente ale acestora deeuri ar fi cele legate de spaiul de depozitare, care trebuie s fie un loc uscat iar spaiul ocupat de acestea este destul de mare. În timpul procesului de ardere se înregistreaz foarte des neuniformitatea arderii deoarece cldura degajat în faza iniial are o variaie prea mare fa de fazele urmtoare. Explicaia acestui fenomen const în faptul c viteza de ardere în faza inial este mare, deoarece în masa deeului exist spaii mai mari care favorizeaz viteza de propagare a flcrii. Rezidurile lemului se gsesc sub form de rumegu, tala dar mai sunt i alte componente lemnoase spre exemplu: ramurile de copac sau arbuti. Industria mai recupereaz o parte din aceste deeuri transformându-le prin presare în panouri termoizolante sau sunt

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 35

transformate într-o past din care pe urm se realizeaz celuloza i hârtia. O depozitare neglijent a deeurilor pune în pericol mediul înconjurtor datorit biodegradrii, deoarece acestea se descompun chimic. Fiindc puterea calorific a deeurilor este una ridicat, iar volumul lor ridic probleme de depozitare dar i de transport, exist posibilitatea reducerii volumului lor printr-o comprimare mecanic.Astfel se realizeaz aa numitele brichte i pelei care au o calitate energetic superioar mai mare decât cea a deeurilor din care au fost fcute. La aceste produse se obine o densitate mai mare fa de deeul vrac. Dac se doresc caliti mai bune ale rumeguul, caesta poate fi prelucrat mecanic prin presare, iar dac umiditatea acestuia este necorespunztoare el poate fi în prealabil uscat. În cazul în care cazanul funcioneaz cu pelei sau brichete timpul de realimentare a cazanului cu combustibil este mai mare decât acela în care s-ar folosi combustibil de tip vrac. În continuare se vor arta câteva imagini cu aceste tipuri de combustibil solid regenerabil:

a) b) Fig.2.3.1. Tipuri de combustibili: a) brichete, b) pelei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 36

II.3. Calculul termic al sistemelor de înclzire utilizînd surse regenerabile de energie

II.3.1. Calculul termic al sistemului de înclzire cu energie solar ..................................................................

II.3.2. Calculul termic al sistemului de înclzire cu pomp de cldur ......................................... II.3.3. Calculul termic al sistemului de înclzire cu combustibil solid regenerabil ............................................................ ·

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM Fig. Cazan Vitolig 300 care funcioneaz cu pelei

Pag. 37

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 38

II.4. Analiza comparativ tehnico-economic i alegerea soluiei optime

Pentru alegerea celei mai potrivite variante de înclzire dintre cele analizate este necesar s se efectueze un calcul de natur economic. Aceast analiz are o valoare estimativ, deoarece parametrii care sunt pui în balan nu au o valoare precis, îns valorile acestora permit scoaterea în eviden a celei mai indicate variante. Tipul instalaiilor de producerea energiei termice analizate sunt urmtoarele: instalaie cu pomp de cldur pentru toate cele trei variante constructive, instalaie cu cazan care folosete combustibil solid regenerabil i instalaie de înclzire pe curent electric. Chiar dac energia electric în cazul de fa este produs prin fore proprii, ea nu este cumprat, în cadrul acestei analize economice se va ine totui cont de preul acesteia. Ipoteza respectiv se justific prin faptul c aceasta are implicaii directe în costul electric sistemului de producere a energiei electrice, care pentru un necesar de putere mare, sistemul devine mai scump. Un calcul care s in cont de toi consumatorii de energie a instalaiei nu ar puatea fi realizat din cauz c este un calcul prea complex. De exemplu calculul consumului energiei electrice, pentru fiecare tip de instalaie, nu se tie cu exactitate deoarece nu sunt cunoscute valorile de consum ale aparatelor. Din motivele mai sus menionate se va face o simplificare a calculelor care vor fi valabile pentru toate cazurile. Nu se va ine cont de durata de funcionare a fiecrui tip de instalaie de înclzire, care difer de la una la alta pentru c la fiecare sarcina termic este diferit. La pompele de cldur se va ine cont numai de puterea necesar antrenrii matorului electric, iar valorile puterii consumate de aparatele auxiliare (pompe recirculare, aparate automatizare), ale acestor instalaii de înclzire nu vor fi luate în considerare. Valoarea puterii compresorului este cea rezultat din calculal energetic, îns ea nu este egal cu puterea motorului electric. Puterea motorului electric este întotdeauna mai mare decât puterea necesar comprimrii vaporilor, iar dup alegerea compresorului din catalog pentru fiecare tip de instalaie nu mai sunt pstrate prororiile între diferenele de putere fa de cazul anterior. Pentru aceast analiz nu se vaine cont de cheltuielile legate de costurile de întreinere. Combustibilii pentru care se face aceast analiza sunt: lemnul, pelei, gaze naturale. Preul combustibilului solid regenerabil este unul relativ deoarece el este puternic influenat de locul de unde provine acesta sau de distana dintre punctul de comercializare i locuin. Dac distana este mare atunci preul transportului este i el unul ridicat. Pentru acest tip de

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 39

combustibili o influen mjor pentru obinerea unui anumit flux de cldur o are tipul i calitatea combustibililor. II.4.1. Calculul consumurilor de energie

II.4.1.1. Producerea energiei termice cu central electric ............................................ II.4.1.2. Producerea energiei termice cu un cazan ce funcioneaz pe gaze naturale ................................................................

II.4.1.3. Producerea energiei termice cu un cazan ce funcioneaz pe lemne .............................................. II.4.1.4. Producerea energiei termice cu un cazan ce funcioneaz pe pelei ...................................................

II.4.1.5. Producerea energiei termice cu pomp de cldur ............................................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 40

II.4.2. Comparaie între costurile de exploatare Pentru o evaluare mai rapid i mai clar a rezultatelor înregistrate în tabelele de mai sus se va construi o histogram care va conine preul consumului lunar a fiecrei instalaii de înclzire tratate în aceast lucrare.

Fig.4.2.1. Costurile de expluatare lunare ale instalaiilor analizate.

Dup efectuarea calculelor pentru consumul de energie a fiecrui variante de înclzire, se vede foarte clar prin prisma rezultatelor obinute c cele mai mari costuri de funcionare o are instalaia care funcioneaz pe energie electric. Centrala care funcioneaz pe gaze naturale nu poate fi adoptat, deoarece i preul de expluatare a acesteia este unul ridicat. Cele mai mari satisfacii, din punct de vedere economic, o are instalaia unui cazan pe lemne, ea are preul cel mai bun pre de expluatare. În mod normal aceasta este varianta care ar trebui aleas, îns ea nu poate s corespund întotdeauna pentru toate cerinele clienilor. Câteva motive mai însemnate care stau la baza acestor inconveniente sunt cele legate de autonomia de fiuncionare a cazanului, de discomfortul creeat prin manipularea sau transportul combustibilului combustibilului, iar automatizarea cazanului pe lemne este destul de dificil de realizat. Cazanul care funcioneaz cu pelei nu are indicii economici, conform ateptrilor,

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 41

aceastea sunt puternic influenate de costul peleilor, care este destul de mare. Dintre variantele de pompe, cea mai ieftin înclzire este cu pompa în varianta ap-ap dar ceasta are un cost imens la manopera de ampasare a sondelor, în cazul de fa el nu este acceptat. Instalaia cea mai indicat acestei cabane este cu poma de caldur sol-ap, chiar dac nu este cea mai ieftin, îns ea îndeplinete condiiile legate de autonomie, automatizare i costul de amplasare a colectorilor orizontali este rezonabil. Deci aceasta este varianta aleas, pentru care se vor face în continuare caculele de dimensionare.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 42

II.4.3. Alegerea variantei pompei de cldur utilizate ................................................

Fig.4.1. Pomp de cldur Vitocal 300 tip BW.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 43

II.5. Calculul de proiectare a instalaiei i alegerea aparatelor componente

II.5.1. Calculul de proiectare a instalaiei termice i alegerea aparatelor componente II.5.1.1. Dmensionarea colectorului solar plat ............................................................. II.5.1.2. Calculul de dimensionare a colectorilor orizontali ..............................................................

II.5.1.3. Calculul de alegere al compresorului .................................................................. II.5.1.4. Alegerea schimbtorului intern de cldur .............................................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 44

II.5.1.5. Alegerea boilerului pentru prepararea apei calde manajere ...............................................................

II.5.1.6. Calculul vasului de expansiune ........................................................................

II.5.1.7. Alegerea ventilului de laminare termostatic ................................................. II.5.1.8. Alegerea pompelor de recirculare a agenilor termici ........................................................

II.5.1.9. Alegerea electroventilelor .............................................................. II.5.1.10. Alegerea termostatelor ...........................................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM II.5.1.11. Alegerea presostatelor

Pag. 45

.....................................................................

II.5.1.12. Alegerea schimbtorului regenerativ pentru reîmprosptarea aerului ......................................................... II.5.2. Alegerea componentelor instalaiei de producere a curentului electric II.5.2.1. Alegerea turbinei eoliene .......................................................... II.5.2.2. Alegerea panourilor fotovoltaice .......................................................................... II.5.2.3. Alegerea generatorul biodiesel .........................................................

II.5.2.4. Alegerea regulatorului de încrcare ..................................................................

II.5.2.5. Alegerea acumulatorilor ............................................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM II.5.2.6. Alegerea invertorului

Pag. 46

.......................................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 47

III. Automatizarea instalaiei

III.1. Schema instalaiei

..........................................................

Fig III.1.1.Schema de dispunere a aparatelor din instalaia locuinei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 48

III.2. Descrierea funcionrii instalaiei i regimurille termice impuse

O instalaie care asigur necesarul de energie termic dintr-o locui trebuie s fie gândit i proiectat dup anumite condiii de funcionare. Dimensionarea echipamentelor este strâns legat de regimul termic dup care funcioneaz instalaia. a) Modul de funcionare al instalaiei pentru circuitul cu colectori orizontali se realizeaz în felul urmtor: Pompa de cldur Pc preia cldura de la sol prin intermediul colectorilor orizontali C. Agentul termic aflat în colectorii orizontali este recirculat prin instalaie de ctre pomp de recirculare P3. Pentru a evita îngheul agentullui termic din acest circuit, se alege ca acest circuit s fie parcurs de ctre un antigel care nu înghea la temperauril sczute. Alimentarea continu a pompei de recirculare montat pe circuitul respectiv se face de la distribuitorul D care capteaz agentul de la toi colectorii. Dilatarea sau completarea cu lichid a instalaiei respective este ficut de vasul de expansiune cu membran V3. Dup preluarea caldurii de ctre instalaia pompei de cldur Pc, aceasta este transportat spre circuitul de disipare a cldurii. Temperatura agentului din colectorii orizontai la intrarea în vaporizator are valoarea de este de 0 ºC. Dup ce acesta schimb caldur cu vaporivzatorul pompei de cldur, acesta va avea o temperatur de -5º C. Deci diferena de temperatur pe vaporizator este de 5 ºC. b) Modul de funcionare al instalaiei pentru circuitul de înclzire prin pardoseal se realizeaz în felul urmtor: Condensatorul pompei de cdur cedeaz energia termic agentului trmic din circuitul secundar, iar acesta la rândul su va transfera o parte din cldur, circuitului de înclzire prin pardoseal D. Acest schimb de cldur se realizeaz în schimbtorul de cldur cu plci SQ. Recircularea agentului prin instalaie se face cu ajutorul pompei de recirculare P4. Agentul termic parcurge traseul de înclzire prin pardoseal , precum i acela de preparare a apei calde menajere. Cedarea cldurii în locuina respectiv este fcut prin serpentinele circuitului de înclzire prin pardoseal. Dilatarea sau completarea cu lichid a instalaiei respective este ficut de vasul de expansiune cu membran V1. Temperatura apei pe turul circuitului de înclzire prin pardoseal are valoarea de 35 ºC, iar temperatura de pe retur are valoarea de 30 ºC. La înclzirea prin pardoseal, din motive constructive i de confort, se recomand ca temperatura pardoselii s nu depeasc 27 ºC.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 49

c) Modul de funcionare al circuitul de producere a apei calde menajere cu pompa de cldur este astfel: Apa cald menajer este realizat cu ajutorul agentului termic livrat de condenatorul pompei de cldur, aflat pe circuitul din serpentinele boilerului B. Recircularea agentului termic primar este realizat de pompa de recirculare P1. Transportul apei calde menajere spre sursle de consum A, este ficut prin intermediul presiunii apei reci din reeaua AR, care alimenteaz boilerul prin partea inferioar de jos acestuia. Deoarece apa cald are densitatea mai mic decât apa rece care intr în boiler, aceasta va ocupa partea superioar a boilerului. Acest fenomen fizic se numete efect de termosifon. Pe msur ce apa cald se consum, în boiler va intra ap rece care are un debit egal cu cel de ap cald consumat. Pe timp de var apa cald menajer va fi produs în regim monovalaent numai de panourile solare, deoarece pompa de cldur nu funcioneaz în acest anotimp. Pe lîng serpentine în interiorul boilerului, se mai afl i o rezisten electric care va înclzi apa din boiler odat pe zi pân la temperatura de 60ºC, aceasta este temperatura la care este distrus bacteria Legionella. Pe timp de var aceat rezisten va înclzi apa din boiler, în situaia când panourilor solare nu capteaz suficient energie datorit diferiilor factori. Temperatura apei din serpentine, care vine de pe turul circuitului pompei de cldur, are valoarea de 50 ºC, iar temperatura la ieirea apei din boiler are valoarea de 45 . Turul acestui circuit va ocupa poziia din partea superioar a boilerului deoarece acesta are temp de 50 ºC, iar apa din boiler trebuie s ajung la valoarea de 40 ºC. Dac montajul lor se face invers nu este posibil realizarea apei calde la temperatura dorit. Apa rece intr în boiler la o valoare considerat de 5 ºC, iar apa cald iese din bioler la temperatura de 45 ºC. d) Modul de funcionare al instalaiei pentru producerea apei calde menajere cu panouri solare. Energia solar captat de colectorul solar plat PS, este transferat apei aflate în interiorul boilerului B, prin intermediul agentului primar din circuitul respectiv. Schimbul de cldur se face prin serpentinele din biolerul respectiv. Recircularea agentului primar este fcut cu pompa de recirculare P2, a sistemul de pompare Solar-Divicon pân la o înlime de pompare h. Dilatarea sau completarea cu lichid a instalaiei respective este ficut de vasul de expansiune V2. Agentul de pe turul instalaiei panourilor solare PS, are temperatura de 50 ºC, dup ieirea acestuia din boiler va avea temperatura de 45 ºC. Recircularea agentului termic prin instalaie se face prin intermediul pompei de recirculare P2. Returul acestui circuit se monteaz în partea inferioar a boilerului, deoarece numai astfel se poate înclzi apa din

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 50

boiler la temperatura de 45 ºC. pe circuitul cald menajer trebuie s ajung la temperatura de 45 ºC, iar pentru acesta este nevoie ca agentul aflat pe turul instalaiei s aib o temperatur cu cel puin 5 ºC mai mare decât aceasta. Dilatarea sau completarea cu lichid a instalaiei respective este ficut de vasul de expansiune cu membran V2.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 51

III.3. Schema de functionare a instalaiei de automatizare

Odat ce sunt cunoscute regimurile termice pe care trebuie s le îndeplineasc instalaia, în figura de mai jos va fi reprezentat schema de automatizare a instalaiei în care se vede poziia exact ocupat de fiecare elemnent al automatizrii.

Fig III.1.2.Schema automatizrii instalaiei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 52

III.4. Descrierea funcionrii instalaiei de automatizare

Automatizarea unei instalaii îndeplinete funcia de comand a tuturor elementelor componente, dintr-un sistem care trebuie s funcioneze dup nite reguli bine stabilite. Rolul principal al unei instalaii de automatizare pentru o locuin este s menin nivelele de temperatur dorite, astfel încât în fiecare incint a locuinei gradul de confort s fie meninut în permanen constant. Fiindc aceast instalaie este de dimensiuni mari, iar gradul de complexitate a acesteia nu este ridicat, sistemul de automatizare care trebuie montat va conine numai elementele strict necesarecare. Opiunea respectiv se justificat prin faptul c aceste elemente ale instalaiei de automatizare sunt destul de scumpe, iar investiiile suplimentare nu sunt dorite. a)Comandarea pompei de pe circuitul cu colectori orizontali Funcionarea pompei de recirculare P3 este controlat de pompa de cldur PC. Odat ce senzorul de temperatur al pompei de cldur, montat pe returul circuitului de antigel, sesizeaz scderea temperaturii sub valoarea nominal reglat, aceasta va comanda imediat pornirea a pompei P3. O temperatur mic pe returul acestui circuit este pus pe seama creterii necesarului de cldu care trebuie asigurat de pompa de cldur. Temperatura antigeluiui scade pe msur ce cldura absorbit de vaporizator este în cretere. b)Reglarea temperaturii din camere Meninerea temperaturii din camere la valoarea dorit se va face cu un singur termostat de exterior 1, acesta regleaz temperatura interioar în funcie cea exterioar. La pozarea acestuia pe faa exterioar a peretelui, trebuie avut grij ca locul de poziionare a termostatului s înregistreze o temperatur corect. Receptarea unei radiaii solare de ctre termostat, falsific informaia transmis panoului de automatizare PA, care va lua decizii de comand eronate. Dac se constat c temperetura din incintele înclzite ajunge la valoarea nominal stabilit de termostatul exterior, panoul de comand PA va opri pompa de recirculare P4 i astfel agentul termic din instalaie nu va mai transporta cldura primit de la schimbtorul de cldur SQ. c)Reglarea temperaturii apei din boiler Controlul nivelului de înclzire a apei calde menajere din boilerul B, se realizeaz prin intermediul prizei senzorului de temperatur T3, care comand electroventilul montat pe returul instalaiei aferente pompei de cldur. În momentul în care apa din boiler atinge

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 53

valoare stabilit electroventilil va închide circuitul respectiv. Electroventilil împiedic recircularea agentului termic pe traseul respectiv, de ctre pompa P1, în situaia când temperatura apei menajere are valoarea dorit. Termostatul T3 comunic i cu panoul de comand PA, pentru evita oprirea pompei de cldur PC, atunci când temperatura camerelor atinge valoarea reglat. Pompa de recirculare P1 va fi oprit doar atunci când vor fi îndeplinite condiiile impuse pentru ambele circuite, de înclzire prin pardoseal respectiv de ap cald menajer. Funcionarea instalaiei cu panourile solare este coordonat de ctre panoul de automatizare PA, care prin intermediul termostatului T2, comand pornirea pompei de recirculare P2, a sistemului Solar-Divicon. Pompa P2 va porni numai atunci când temperatura agentului la ieirea din panourile solare este peste valoarea stabilit. Aceast msur nu se aplic în situaia când temperatura apei din boiler are deja valoarea stabilit. Pompa de recirculare P2, va fi oprit pe toat perioda când temperatura apei din boiler are valoarea dorit, indiferent temp înregistrat de senzorul de temperatur T2. Când temperatura apei menajere este sub valoarea nomonal, înclzirea acesteia se face cu ambele circuite, asta dac panourile solare îndplinesc condiiile necesare de funcionare. Odat pe zi panoul de automatizare va comanda alimentarea cu tensiune a rezistenei electrice R, care va înclzi apa din boiler pân la temperatura de 60 º C.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 54

IV. Norme de protecia muncii

Pentru executarea lucrrilor efectuate în vederea realizrii instalaiei termice aferente locuinei unifamiliale considerate este necesar respectarea normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii de înclzire, care sunt obligatorii pentru toate activitile cu acest profil. Aceste norme specifice sunt prevzute de Legea nr. 5 din 1965 i au fost modificate prin Decretul nr. 48 din 1969. Hotrârea Guvernului României nr. 448 din 1994 privind organizarea i funcionarea Ministerului Muncii i Proteciei Sociale a primit Avizul Consiliului tehnico-economic nr. 214 din 28 noiembrie 1995. Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementri cu aplicabilitate naional, care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfurarea principalelor activiti din economia naional în condiii de securitate a muncii. Respectarea coninutului acestor reglementri nu absolv agenii economici de rspundere pentru prevederea, stabilirea i aplicarea oricror alte msuri de securitate a muncii, adecvate condiiilor concrete de desfurare a activitilor respective. Reglementarea msurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de securitate a muncii, vizând global desfurarea uneia sau mai multor activiti în condiii de securitate, se realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecrui element al sistemului. Prevederile sistemului naional de reglementri normative pentru realizarea securitii muncii constituie alturi de celelalte reglementri juridice referitoare la sntatea i securitatea în munc, baza pentru activitatea de concepie i proiectare a echipamentelor de munc i tehnologiilor, autorizarea funcionrii unitilor, instruirea salariaiilor cu privire la securitatea muncii, cercetarea accidentelor de munc i stabilirea cauzelor i responsabilitilor, controlul i autocontrolul de protecie a muncii precum i fundamentarea programului de protecie a muncii. Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrri de de instalaii înclzire se aplic cumulativ cu Normele generale de protecie a muncii. Prezentele norme specifice se vor revizui periodic i vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbrilor de natur legislativ survenite la nivel naional, a introducerii de tehnologii noi sau ori de câte ori este cazul. Prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalaii de înclzire se refer la modul în care se desffoar angajarea i repartizarea lucrtorilor,

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 55

dotarea cu echipamente individuale de protecie, protecia înpotriva incendiilor i exploziilor, organizarea locurilor de munc, iluminat, ventilaie, accesul în spaii foarte periculoase, manipularea, transportul i depozitarea materialelor, efectuarea spturilor i a lucrrilor la înlime. Prevederile de proiectare privind lucrrile de instalaii de înclzire se refer la realizarea armturilor i la modul de utilizare a aparatelor de msur i control. Acest proiect a fost realizat în conformitate cu prevederile de proiectare privind lucrrile de instalaii de înclzire, iar în aceast ordine de idei s-a avut în vedere asigurarea condiiilor de securitate a muncii, iar soluia tehnic adoptat asigur pe deplin aceste condiii.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 56

V. Tema tehnologic

.........................................

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 57

VI. Pri desenate

Fig. VI.1. Amplasament caban.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 58

Fig. VI.2.Vedere parter i beci.

Fig. VI.3.Amplasarea instalaiei termice i electrice pe acoperiul locuinei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 59

Fig. VI.4. Poziia instalaiei pe acoperi orientat ctre partea sudic.

Fig. VI.5. Poziia instalaiei din interiorul i exteriorul cabanei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 60

Fig. VI.6. Vedere de ansamblu a instalaiei.

Fig. VI.7. Vederea de ansamblu a instalaie itermice.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 61

Fig. VI.8. Vederea de ansamblu a instalaiei electrice.

Fig. VI.9. Prezentarea boilerului pentru preparare a apei calde menajere.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 62

Fig. VI.10. Racordul boilerului la pompa

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 63

Fig. VI.11. Racordul schimbtorului de cldur cu plci.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 64

Fig. VI.12. Evidenierea serpentinelor din interiorul boilerului.

Fig. VI.13. Poziia rezistenei electrice în interiorul boilerului.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 65

Fig. VI.14. Prezentarea instalaiei de racordare a boilerului cu pompa de cldur.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 66

Fig. VI.15. Montajul pompei de recirculare i a vasului de expansiune pentru circuitul de înclzire prin pardoseal.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 67

Fig. VI.16. Montajul pompei de recirculare i a vasului de expansiune pentru circuitul cu panourile solare.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 68

Fig. VI.17. Modul de racordului a panourilor solare.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 69

Fig. VI.18. Panou solar plat.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 70

Fig. VI.19. Înclzirea prin pardoseal.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 71

Fig. VI.20. Modul de dispunere a serpentinelor la înclzirea prin pardoseal.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 72

Fig. VI.21. Distribuitorul circuitului de înclzire.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 73

Fig. VI.22. Pompa de cldur.

Fig. VI.23. Poziia elementelor pompei de cldur în interiorul carcasei.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 74

Fig. VI.24. Modul de realizare al prizei bulbului, pe conduct la ieire din vaporizator.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 75

Fig. VI.25. Legturile dintre elementele pompei de coldur.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 76

Fig. VI.26. Poziia schimbtorului regenerativ din pompai de cldur.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 77

Fig. VI.27. Poziia vetilului electromagnetic în instalaie.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 78

Fig. VI.28. Racordarea condensatorului sau a vaporizatorului.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 79

Fig. VI.29. Instalaia de reîmprosptare a aerului viciat.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 80

Fig. VI.30. Schimbtor regenerativ pentru reîmprosptarea aerului.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 81

Fig. VI.31. Poziia tubulaturii schimbtorului regenerativ.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 82

Fig. VI.32. Încrcarea acumulatorilor.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 83

Fig. VI.33. Turbin eolian.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 84

Fig. VI.34. Alimentarea invertorului de ctre acumulatori.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 85

Fig. VI.35. Transformarea curentului continuu în curent alternativ.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 86

VII. Bibliografie

[1] Blan M. Plea A. Instalaii frigorifice. Teorie i programe de instruire, Cluj Napoca, 2002. [2] Blan M, Utilizarea frigului artificial, Note de curs. [3] Dnescu Al, Termotehnic i maini termice, Bucureti, 1985. [4] Du G. s.a. Îndrumtor de proiectare, vol II, Bucureti, 1989. [5] Du G. s.a. Manualul de instalaii. Instalaii i climatizare, Bucureti, 2002. [6] *** E.N.E.R.G., Nr. 4, Ed. Tehnic, Bucureti, 1987, p. 124. [7] Gavriluc R., Pompe de cldur de la teorie la practic, Ed. Matrix, Bucureti, 1999. [8] Hodor V, Transfer de cldur i mas, Note de curs. [9] Manualul inginerului mecanic, Bucureti, 1984. [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] Manualul inginerului termotehnician, vol. II, Bucureti, 1986. Mdran T, Blan M. Termotehnic tehnic, Ed. Todesco, Cluj Napoca, 1999. Popa B. Termotehnic, masini i instalaii termice, Ed. didactic i pedagogic, Pnoiu A. Nicolae, Cazane de abur,Editura Didactic i Pedagogic Bucureti-1982. Porneal S. s.a. Tehnologia utilizrii frigului artificial, vol. II, Atelierul de Racenco V, Instalaii de pompe de cldur, Ed. Tehnic, Bucureti, 1995. *** STAS 1907/1,2 Calculul necesarului de cldur. *** STAS 6648/1,2 Parametrii climatici exteriori, calculul aporturilor de cldur din exterior. Vlase A, Sturzu A. Regimuri de achiere adaosuri de prelucrare i norme tehnice de *** Viessmann, Tehnical guide, Solid fuel boiler, Vitolig. *** www.centrale.ro *** www.lpelectric.ro *** www.tehnicainstalaiilor.ro *** www.viessmann.de timp.Vol I i II, Editura tehnic Bucureti 1985.

Bucureti, 1986.

multiplicare Universitatea din Galai, 1986.

UTC-N

PROIECT DE DIPLOM

Pag. 87

CURICULLUM VITAE

Numele i prenumele: HARANGU RADU EUGEN Data naterii: 15 septembrie 1982 Locul naterii: Dej, jud. CLUJ Naionalitatea: Român Starea civil: necstorit E-mail: [email protected] Studii: - coala general: Dej, jud. CLUJ; - Liceul industrial "Grup colar Industrial Gheorghe Lazr", Baia Mare, jud. Maramure, Bacalaureat 2001; Experien în producie: -2001- prezent, S.N.S. SALINA OCNA DEJ, operator. Limbi straine: -franceza.

Information

Prezentarea generala a lucrarii

83 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

199282


Notice: fwrite(): send of 197 bytes failed with errno=104 Connection reset by peer in /home/readbag.com/web/sphinxapi.php on line 531