Read TopSoft EXPERT 2000 text version

Utilizare

TopSoft Expert Loto 6.49

Mariana Godja Program realizat de Dorin Godja în cadrul S.C. Blancatana S.R.L. Colaboratori: Mariana Godja Dan Catan

Ultima actualizare a manualului: 12-02-2008

S.C. BLANCATANA S.R.L. CUI R1825065, R.C. J35/1308/1991, Str. Proclamaia de la Timioara, Nr.5, Loc. Timioara, Jud. Timi, Cod 300054. Tel. 0256 435683, 0256 436498 Info. 072 70 11879, 074 79 19961 www.topsoftweb.ro [email protected]

Cont RO61BRDE360SV06863213600, deschis la Banca Român Pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale, Sucursala Timioara, Str. Socrates, Nr.1.

Cuprins

Introducere 1. Lucrul cu schemele

Încrcarea i salvarea unei scheme 6 Grupele de numere 8 Înlocuirea unui numr din schem 9 Generare, adugare, comprimare 10 Generarea unei scheme 10 Comprimarea unei scheme 11 Adugarea de variante la o schem 12 Detalii despre schem 12

2. Exemple demonstrative

SchemaM1 (26 numere, 4 din 6 pe 9 numere, fr cod) 15 SchemaM2 (este SchemaM1 cu cod) 17

3. Formarea grupelor de numere, Radarul i Intervalul de trageri, Lista Martor

Grupe de numere alese de utilizator 19 Grupe de numere sugerate parial de program 20 Dac este bifat csua A 20 Dac este bifat csua F 20 Grupe de numere sugerate în totalitate de program 21 Radarul 21 Dac este apsat butonul Trageri 22 Dac este apsat butonul Schema 22 Intervalul de trageri 23 Lista Martor 23

4. Pagina Schem

Subpagina Gril 26 Extinderea variantelor 26 Scheme cu cod 27 Trageri care au numere în comun cu variantele din schem 28 Dictarea unei scheme 29 Bifarea buletinelor 29 Lista Temporar 30 Subpagina Grafic 30 Subpagina Index 30 Exemplul 1 30 Exemplul 2 31 Exemplul 3 31 Subpagina Text 32 Subpagina Imprimant 33

2

5. Pagina Condiii

Subpagina Gril 37 Condiia Sum-Numere 38 Condiia Dispersie-Cifre 38 Condiia Interval-Frecvent 38 Condiia Contrast-Frecvent 39 Condiia Maxim-Coloane 39 Condiia Particip-Rânduri 39 Condiia Particip-Grupe 39 Condiia Asemnare-R-Fix 40 Condiia Figuri-x-Puncte 40 Condiia Pe Rând 40 Condiia Pe Coloan 41 Condiia Corelate 41 Condiia Confirmate 41 Condiia Decad 41 Condiia Grup 42 Condiia Impare 42 Condiia Incluse 42 Condiia Îndeplinite 42 Condiia Pare 43 Condiia Prinse 43 Condiia Repetate 43 Condiia Succesive 43 Condiia Vecine 44 Subpagina Pondere 44 Calculul ponderilor pe Istoric 45 Calculul ponderilor pe Trageri 45 Calculul ponderilor pe Schem 46

6. Pagina Figuri

Editarea figurilor 48 Desenarea figurilor 48 Transferul figurilor între dou scheme 48 Analiza figurilor pe Intervalul de trageri 49

7. Pagina Rezultate

Actualizarea tragerilor 51 Verificarea rezultatelor 51 Optimizarea unei scheme 52

8. Paginile Statistic, Lei i Note

Pagina Statistic 55 Statistica numerelor 55 Statistica tragerilor 59 Pagina Lei 66 Pagina Note 66

3

Introducere

V felicitm pentru achiziionarea programului TopSoft Expert Loto 6.49. Acest program v permite s abordai într-o manier inteligent jocul la sistemul loto 6/49. ansele Dvs. de câtig vor crete considerabil prin utilizarea programului TopSoft Expert Loto 6.49. În continuare, prezentm pe scurt posibilitile oferite de acest program: Elaborarea schemelor condiionate având la dispoziie 97 condiii pe care le putei impune pe 500 grupe de numere, inând cont de probabilitatea de îndeplinire a unei condiii. Pot fi analizate tragerile sau variantele care conin numere dintr-o anumit grup. O schem poate conine variante de oricâte numere. Din mai multe scheme se poate obine o singur schem prin lipirea variantelor sau adugarea variantelor la schema curent. Schemele realizate cu acest program pot fi exportate i folosite în alte programe. De asemenea, schemele realizate în alte programe pot fi importate în acest program. Se pot genera scheme cu diferite reduceri. O schem cu o anumit reducere poate fi transformat într-o schem cu o reducere mai mic prin adugarea variantelor necesare. Schemele pot fi comprimate pe variante de oricâte numere. O schem poate fi generat cu coduri, dar codurile pot fi adugate i dup generare. Având la baz analiza statistic a tragerilor de pân acum, programul poate sugera unele numere pentru tragerile viitoare. Buletinele pot fi tiprite la imprimant sau completate dup dictare. Sunt afiate grafic ansele ca o schem s prind un câtig de o anumit categorie, inând cont de condiii sau ignorându-le. O schem poate fi generat cu condiii, dar condiiile pot fi impuse i dup generare, obinându-se o schem nou prin filtrarea condiiilor. Pentru fiecare condiie este afiat procentual în câte trageri s-a îndeplinit sau nu s-a îndeplinit. Sunt afiate grafic ponderile unei condiii pe un anumit Interval de trageri sau în schem. Putei desena pân la 2000 de figuri (pentru fiecare schem) de 3, 4, 5 i 6 puncte, care s apar sau s nu apar în variantele din schem, pe buletine. Putei analiza tragerile în care au aprut diferite figuri desenate. Putei transfera figuri dintr-o schem în alta. Câtigurile obinute de o anumit schem pot fi verificate imediat. O schem poate fi optimizat astfel încât s prind cât mai multe sau cât mai puine câtiguri de un anumit tip pe un anumit Interval de trageri. Programul v ofer date statistice cu privire la numere i trageri. Tabelul cu date statistice, schema în format text, grupele de numere i datele în format grafic pot fi copiate i utilizate în alte programe.

V dorim mult succes!

4

Lucrul cu schemele

Coninut Încrcarea i salvarea unei scheme 6 Grupele de numere 8 Înlocuirea unui numr din schem 9 Generare, adugare, comprimare 10

Generarea unei scheme 10 Comprimarea unei scheme 11 Adugarea de variante la o schem 12

Detalii despre schem 12

5

Încrcarea i salvarea unei scheme

Imediat dup lansarea programului, pe ecran apare o fereastr asemntoare cu cea din figura de mai jos.

În continuare, prezentm butoanele pentru încrcarea i salvarea schemelor,

.

creeaz un fiier nou, mai precis, încarc Baza corespunztoare sistemului de joc loto Butonul 6/49. Baza este o schem cu 0 variante, 0 condiii i grupe de numere vide, pe care o putei modifica i salva cu acelai nume (Baza), dac dorii. Butonul apeleaz o caset de dialog pentru încrcarea unei scheme. Executai dublu-clic pe schema pe care vrei s o încrcai sau selectai (cu clic) schema i executai clic pe butonul Open. Butonul cu sgeat de lâng butonul pentru încrcare face vizibil un meniu cu opiuni ca cel din figura de mai jos.

Adaug 6+6=6 - Apeleaz o caset de dialog în care putei selecta una sau mai multe scheme (meninei apsat tasta Ctrl, dac selectai mai multe scheme). Cu Open, schemele selectate sunt adugate în continuarea schemei curente, nemodificate, iar variantele identice se elimin automat.

6

Adaug 6+6=12 - Apeleaz o caset de dialog în care putei selecta una sau mai multe scheme (meninei apsat tasta Ctrl, dac selectai mai multe scheme). Cu Open, variantele schemelor selectate sunt lipite, în ordine, la variantele schemei curente, adic prima variant din fiecare schem selectat este lipit la prima variant a schemei curente, iar numerele care se repet sunt eliminate automat .a.m.d. De exemplu, s presupunem c sunt dou scheme selectate. Dac în schema curent varianta 1 = (1, 2, 3, 4, 5, 6), în prima schem selectat varianta 1 = (7, 8, 9, 10, 11, 12), iar în a doua schem selectat varianta 1 = (13, 14, 15, 16, 17, 18), rezult c varianta din schema final = (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18), adic 18 numere, deoarece nu sunt numere care se repet. Schema cu cel mai mare numr de variante va da numrul de variante din schema final. Import din TopSoft Expert 1.x sau Loto649 - Apeleaz o caset de dialog pentru încrcarea schemelor realizate în celelalte versiuni ale programului. Anulez - Ascunde acest meniu cu opiuni. Butonul salveaz schema curent cu acelai nume. Deci, dac schema se numete xxx, dup apsarea acestui buton se va numi tot xxx, fr s specificai acest lucru, iar eventualele modificri sunt salvate. Butonul cu sgeat face vizibil un meniu cu urmtoarele opiuni.

Salvez ca ... - apeleaz caseta de dialog pentru salvarea schemei. Tastai numele schemei în caseta de editare File name (extensia .L49 va fi adugat automat), apoi executai clic pe butonul Save. Export spre TopSoftExpert1.x sau Loto649 - apeleaz o caset de dialog pentru salvarea schemei. Tastai numele schemei urmat de extensia .txt în caseta de editare File name, apoi executai clic pe butonul Save. Schemele salvate în acest fel pot fi încrcate în versiunile anterioare ale programului. Anulez - ascunde acest meniu cu opiuni. Observaie - Indiferent cum se face salvarea unei scheme, vor fi salvate împreun cu schema paginile programului i toate setrile cu privire la generarea i asamblarea variantelor. Executai clic pe butonul , â, . , vizibil în figura anterioar, dac nu apar corect caracterele româneti ,

Executai clic pe butonul dac dorii s activai sau s dezactivai sistemul de etichete cu informaii ajuttoare. Dac sistemul de etichete este activat, când poziionai cursorul pe un element din fereastra programului, apare o etichet ca cea din figura de mai jos, unde s-a poziionat cursorul pe butonul .

Observaie ­ Eticheta corespunztoare butonului este vizibil tot timpul. Observaie ­ La închiderea programului, schema curent se salveaz automat în subdosarul System din dosarul Expert649, sub numele autosave.txt. La lansarea programului, vei observa c aceast schem este încrcat, iar numele ei apare în bara de titlu. Dac, din diverse motive,

7

fiierul este foarte mare sau este corupt, lansarea programului este imposibil i apare un mesaj de eroare. Pentru a rezolva aceast problem, trebuie s tergei fiierul autosave.txt.

Grupele de numere

Grupele de numere sunt utile dac dorii s realizai o schem cu condiii impuse pe diferite grupe de numere. Când generai o schem, trebuie s inei cont de faptul c în schem apar numai numerele din grupa General. Tabelul cu grupe de numere conine 500 elemente. Numerotarea se face de la stânga la dreapta, începând de la 0 (zero), grupa zero fiind grupa General, urmtoarea - grupa 1 .a.m.d. În Tabelul cu grupe din figura de mai jos este selectat grupa 3.

Cu clic-dreapta pe o grup din Tabel, apare un meniu cu opiuni ca cel din figura de mai sus, unde s-a executat clic-dreapta pe grupa 3. Copiez - copiaz grupa în clipboard în format grafic, sub form de buletin (în figura de mai jos este redat chiar grupa 3 din Tabelul cu grupe de mai sus).

Înlocuiesc - înlocuiete grupa selectat cu grupa copiat în clipboard. Adaug - adaug în grupa selectat numerele care formeaz grupa copiat în clipboard. Extrag - elimin din grupa selectat numerele care formeaz grupa copiat în clipboard. Copiez Bile - copiaz grupa în clipboard în format grafic, sub form de bile (în figur este redat grupa 3 din Tabelul cu grupe de mai sus).

Verific condiiile ­ Verific condiiile din schem pentru tragerea sau variant selectat. O anumit grup poate fi selectat în Tabelul cu grupe sau Selectorul General

, care se gsete la baza Panoului cu numere. Tabelul cu grupe i

Selectorul lucreaz corelat, adic grupa selectat în Tabel se selecteaz automat în Selector i invers. Grupa General trebuie s conin numerele pe care vrei s le jucai, iar grupele 1, 2, . . . n pot conine orice numere. Dac impunei condiii pe grupele 1, 2, . . . n, trebuie ca grupa General i o parte din restul grupelor s aib nite numere în comun. Altfel, este posibil s nu fie generat nici o variant. În continuare, prezentm un exemplu de condiie care reduce la zero numrul variantelor din schem. Presupunem c grupa General i grupa 1 sunt cele de mai jos (în aceast ordine). Se observ c cele dou grupe nu au nici un numr în comun. De aceea, dac impunei condiia ,,S fie generate numai variantele care conin cel puin un numr din grupa 1", nu va fi generat nici o variant, din cauz c în schem apar numai numerele din grupa General.

8

Pentru a plasa un numr într-o grup, se selecteaz grupa (în Tabelul grupelor sau în Selector), apoi se execut clic pe butonul cu numrul dorit din Panoul cu numere. Ca urmare, numrul va fi înlocuit cu o bulin colorat, aa cum se observ în figura urmtoare, unde este selectat grupa General.

Dac este bifat una din csuele A sau F, programul poate sugera numere (mai multe detalii în Capitolul 3). Dac este bifat i csua C, cursorul se deplaseaz automat la numerele sugerate. Grupa selectat (în Tabelul cu grupe sau în Selector) la un moment dat o vom denumi grup curent, aceasta fiind redat i în Panoul cu numere. Butonul situat sub Panoul cu numere inverseaz selecia în grupa curent. Butonul deselecteaz toate numerele selectate în grupa curent. În caseta neagr de lâng aceste butoane, se afieaz automat câte numere sunt selectate în panoul cu numere; în exemplul din figura de mai sus, sunt selectate 26 de numere.

Înlocuirea unui numr din schem

Butonul permite înlocuirea unui numr dintr-o grup sau din schem cu alt numr din schem sau din Panoul cu numere. Scopul înlocuirii unui numr din schem cu altul este acela de a obine o schem diferit, mai bun sau mai slab pe un anumit Interval de trageri, sau pentru a obine o schem real dintr-o schem teoretic. Faptul c schema este mai bun sau mai slab se poate verifica imediat în pagina Rezultate a programului (mai multe detalii în Capitolul 7). Cu clic pe butonul de mai jos. , numerele din grupa curent sunt prezentate într-un tabel ca cel din figura

De exemplu, pentru a înlocui pe 2 cu 49: Executai clic în caseta lui 2 i tergei aceast valoare cu tasta Delete (sau Backspace), apoi tastai 49. Executai clic în caseta lui 49 i tergei aceast valoare cu tasta Delete (sau Backspace), apoi tastai 2.

9

Executai înc o dat clic pe butonul . În acest moment, dac grupa selectat este General, numrul 2 va fi înlocuit cu numrul 49 i numrul 49 va fi înlocuit cu numrul 2 peste tot în schem. În urma operaiei de înlocuire, vei obine o schem nou, diferit de schema de start, pe care o putei salva cu alt nume. Observaie - Pentru ca înlocuirea s se fac peste tot în schem, trebuie ca grupa curent s fie General înainte de prima apsare a butonului .

Un alt exemplu, în care înlocuirea este foarte util, este acela când ai introdus o schem teoretic în pagina Schem i dorii s înlocuii numerele teoretice cu alte numere. Pentru a introduce o schem teoretic în pagina Schem a programului: Executai clic pe butonul de lâng butonul Comprim, care terge toate variantele din

, care creeaz un fiier nou.

schem, sau executai clic pe butonul

În pagina Schem, executai clic pe butonul , care permite editarea schemei, apoi executai clic în caseta dorit i tastai variantele schemei teoretice. Dup ce terminai de introdus schema teoretic sau dup ce este complet pagina 1 (care conine

100 de buletine), executai clic pe butonul . Pentru a înlocui numerele din schema teoretic cu alte numere, selectai grupa General, apoi executai paii din exemplul 1.

Generare, adugare, comprimare

În caseta orizontal de culoare neagr sunt afiate numrul de variante din schem, numrul de variante simple, numrul de buletine i preul schemei (calculat în funcie de valorile introduse în tabelul din pagina Lei a programului). De exemplu, SchemaM1 are 110 variante (obinute dup asamblarea celor 4011 variante simple), 37 buletine i cost 4 014 700 lei:

.

, a crui etichet se schimb dup ce executai clic Sub Panoul cu numere se afl butonul pe el. Dac eticheta este Cu Coduri, butoanele Generez, Adaug i Comprim vor ine cont de codurile alese în pagina Schem, adic se va obine o schem cu coduri. Dac eticheta este Fr Coduri, codurile alese în pagina Schem vor fi ignorate, adic se va obine o schem fr coduri. (Despre scheme cu coduri, mai multe detalii în Capitolul 4.) Butonul de lâng Comprim terge toate variantele din schem.

Generarea unei scheme

Sub caseta neagr, sunt cinci casete mai mici, aa cum se arat în figura de mai jos.

Valorile din aceste casete au urmtoarele semnificaii: valoarea din caseta 1 se refer la reducerea asigurat de schem sau câtigul minim asigurat; în exemplu, 4 înseamn c schema va asigura cel puin câtig de categoria a III-a (4 numere), dac se îndeplinesc condiiile;

10

valoarea din caseta 2 se refer la tipul variantelor generate; variante de 6 numere în exemplu; valoarea din caseta 3 se refer la tipul variantelor rezultate în urma asamblrii variantelor de 6 numere; variante pe 9 numere în exemplu; valoarea din caseta 4 se refer la numrul maxim de numere dintr-o variant; valoarea din caseta 5 se refer la faptul c variantele obinute în urma asamblrii sau generrii nu vor avea x numere în comun; în exemplu, variantele nu au cel puin 6 numere în comun. Cu alte cuvinte, în cazul exemplului anterior se poate spune c, la apsarea butonului , dac grupa General nu este vid, se genereaz toate variantele de 6 numere care respect condiiile impuse i se asambleaz pe 9 numere, în limita posibilitilor, astfel încât pentru orice variant de 6 numere care îndeplinete condiiile s existe cel puin o variant de 9 numere în care s se regseasc cel puin 4 numere din cele 6. În schem vor exista variante de maxim 9 numere, care nu vor avea 6 sau mai mult de 6 numere în comun (o variant cu oricare alta din schem). Când executai clic pe butoanele i , se va ine cont de starea csuei 2E i de valoarea din caseta vecin (care se salveaz împreun cu schema). Astfel, dac este bifat csua 2E, generarea se face în dou etape. De exemplu, pentru o schem 4 din 6 pe 9 numere, în prima etap se genereaz variantele de 6 numere, iar în a doua etap variantele de 6 numere se asambleaz pe 9 numere, în limita posibilitilor. Cele dou etape se repet dup generarea a x variante, unde x este valoarea din caseta alturat csuei 2E (i este 50 în figura de mai sus). Dac nu este bifat csua 2E, pentru o schem 4 din 6 pe 9 numere se obin direct variante de 9 numere, dac nu sunt impuse condiii pe variantele finale. În acest caz, generarea este mult mai rapid i, uneori, numrul de variante este mai mic. Observaie - Dac sunt impuse condiii pe variantele finale, generarea se va face în dou etape indiferent de starea csuei 2E. Observaie ­ Dac este bifat csua Sub, generarea se oprete când numrul variantelor ajunge la valoarea afiat cu rou în caseta alturat. Generarea, comprimarea i adugarea variantelor pot fi oprite cu clic pe butonul Stop. Schema poate fi salvat chiar dac generarea nu este complet. De exemplu, dac trebuie s închidei calculatorul sau programul, iar generarea nu este complet, putei opri generarea cu butonul Stop, apoi executai clic pe butonul cu sgeat de lâng butonul Salvez i selectai opiunea Salvez ca ..., tastai numele schemei în caseta de editare File name (din caseta de dialog pentru salvare) i executai clic pe butonul Save. Astfel, schema este salvat. La lansarea programului, încrcai schema i continuai generarea cu butonul Continui. Observaie - Generarea poate fi continuat cu butonul Continui, dar adugarea i comprimarea nu pot fi continuate.

Comprimarea unei scheme

Butonul comprim schema, adic reduce numrul de variante din schem inând cont de valoarea din caseta pe sau de cea din caseta ex. De exemplu, o schem 4 din 6 pe 9 poate fi comprimat, rezultatul fiind o schem cu mai puine variante, dar de 10 (sau mai multe) numere (în loc de 9). Pentru a comprima o schem 4 din 6 pe 9, se introduce valoarea 10 (sau mai mare) în caseta pe (în loc de 9), apoi se apas . O schem poate fi comprimat i în cazul în care în caseta ex se introduce o valoare mai mare decât cea din momentul generrii schemei. Comprimarea unei scheme nu reduce costul schemei, dar reduce numrul de buletine.

11

Adugarea de variante la o schem

Butonul adaug variante la schema curent. De exemplu, o schem 4 din 6 poate fi transformat într-o schem 5 din 6 astfel: în prima caset se introduce 5 (în loc de 4) i se apas butonul . La schema veche, vor fi adugate variantele care sunt necesare pentru ca schema s fie 5 din 6, iar variantele care se repet sunt excluse.

Detalii despre schem

Detalii despre schem se pot obine din cele apte pagini principale ale programului i din Radar, care se afl în partea de jos a ferestrei programului. Cele apte pagini sunt: Schem, Condiii, Figuri, Rezultate, Statistic, Lei i Note. Cu clic, o anumit pagin devine vizibil. În figura de mai jos s-a executat clic pe pagina Schem, subpagina Index. În pagina Schem sunt afiate date cu privire la schema curent, în subpaginile Gril, Grafic, Index, Text i Imprimant. În Gril este prezentat schema sub form de tabel; aici putei introduce schemele teoretice. În Grafic, variantele din schem sunt afiate grafic, sub form de buletine de joc. În Index se pot calcula ansele ca schema s prind un câtig de o anumit categorie, iar aceste anse sunt afiate grafic (ca în figura de mai jos). În Text, schema este prezentat în format text; aceste informaii pot fi copiate i folosite în alte aplicaii. În Imprimant se realizeaz setarea imprimantei i calibrarea buletinelor în vederea imprimrii computerizate a acestora.

În pagina Condiii se pun condiii pe diferite grupe de numere i sunt afiate procentual tragerile în care s-au îndeplinit aceste condiii. Condiiile pot fi impuse atât înainte, cât i dup generarea schemei. În pagina Figuri putei desena figuri cu privire la modul în care sunt aranjate numerele din variante pe buletinele de joc, dup care putei impune condiia s fie generate numai variantele care nu conin anumite figuri. Figurile pot fi transferate dintr-o schem în alta. În pagina Rezultate se verific rezultatele obinute de o anumit schem pe diferite Intervale de trageri, se actualizeaz tragerile i se optimizeaz schemele. În pagina Statistic sunt prezentate date statistice cu privire la numere i trageri. Tabelul cu date statistice poate fi copiat i folosit în alte aplicaii. În pagina Lei sunt afiate preurile practicate de loteria naional, pe care trebuie s le actualizai când este cazul. În pagina Note putei introduce date cu privire la schem sau alte subiecte. Aceste informaii se salveaz automat la salvarea schemei.

12

Majoritatea informaiilor din cele apte pagini, prezentate pe scurt aici, se salveaz automat atunci când salvai schema. Radarul este un sistem de butoane pe care se afieaz automat numrul de trageri sau variante din schem care conin numere din grupa de numere selectat. Cu clic pe aceste butoane, tragerile sau variantele respective vor fi adugate în Lista Martor, unde putei vedea exact care sunt aceste trageri sau variante, precum i care sunt numerele pe care le conin. Pe parcursul acestui manual, vom folosi termenul de coloan pentru a desemna o coloan din Panoul cu numere i termenul de rând pentru a desemna un rând din Panoul cu numere. La sistemul 6/49 coloana 1 este format din numerele 1, 11, 21, 31, 41, iar rândul 1 este format din numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.

13

Exemple demonstrative

Coninut SchemaM1 (26 numere, 4 din 6 pe 9 numere, fr cod) 15 SchemaM2 (este SchemaM1 cu cod) 17

Schemele prezentate în acest capitol pot fi încrcate în program cu ajutorul butonului

. În cazul în care refacei exemplele, ar fi de preferat s salvai cu alt nume.

14

SchemaM1

Este o schem de 26 de numere, 4 din 6 pe 9, fr cod, iar preul schemei este 4.014.700 lei, inclusiv buletinele. Pentru obinerea acestei scheme trebuie s executai urmtorii pai: În grupa General selectai numerele: 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26, 33, 35, 36, 38, 43, 46 i 49, ca în figura de mai jos.

În pagina Condiii, impunei urmtoarele condiii pentru grupa General (pentru a completa coloanele X i Condiie, executai clic, apoi apsai tasta Space i selectai opiunea corespunztoare; în celelalte coloane introducei datele de la tastatur; pentru mai multe detalii citii capitolul Pagina Condiii):

1. S fie generate numai variantele pentru care suma numerelor este cuprins între 150 i 155. Se observ c numai 8% din trageri respect aceast condiie (Intervalul de trageri fiind 1-342). Butonul din pagina Condiii actualizeaz coloana Ok fr ca schema s fie afectat. 2. Variantele de 9 numere s conin cel puin 1 i cel mult 4 numere pare. Setai valorile din casete aa cum se arat în figura de mai jos, astfel încât schema s fie 4 din 6 pe 9 numere, fr coduri, csua 2E bifat i în caseta alturat introducei valoarea 50, numrul maxim de numere dintr-o variant este 9 i nu vor exista variante cu mai mult de 6 numere în comun.

Deci, generarea se face în dou etape: în prima etap se genereaz variantele de 6 numere (care respect condiiile), iar în a doua etap, variantele de 6 numere se asambleaz pe variante de 9 numere, iar cele dou etape se repet din 50 în 50 de variante. Fiind o schem 4 din 6, va asigura câtig de categoria a III-a, dar sunt posibile i câtiguri mai mari. Observaie - Chiar dac nu este bifat csua 2E, generarea se face tot în dou etape, deoarece exist o condiie impus pentru variantele de 9 numere. Executai clic pe butonul .

15

La apsarea butonului , va începe generarea schemei, i acest lucru se poate observa în pagina Schem, dac este bifat csua Auto. Schema obinut are 110 variante, 4 011 variante simple, 37 buletine i cost 4 014 700 lei. Pentru a salva aceast schem cu un anumit nume, se apas butonul cu sgeat de lâng butonul Salvez i se selecteaz opiunea Salvez ca .., apoi se introduce numele schemei în caseta de editare File name (din caseta de dialog pentru salvare) i se apas Save. Acum, numele schemei apare în bara de titlu. Imediat dup generare, schema este salvat automat în Lista Temporar din pagina Schem cu numele 110 v, 4.011s, 37 b, 4.014.700 lei, aa cum se observ în figura de mai jos.

Pentru a vedea ce câtiguri a prins aceast schem, de exemplu, pe Intervalul de trageri 1-342, selectai pagina Rezultate, iar în caseta neagr introducei valoarea 342, ca în figura de mai jos, apoi selectai opiunea Caut în tragerile 1..342 din lista butonului cu sgeat (de lâng butonul galben). Pe butoanele cu câtiguri, se observ c SchemaM1 a prins 40 câtiguri de categoria a II-a i 2340 câtiguri de categoria a III-a pe Intervalul de trageri 1-342. Valoarea afiat cu rou, -388.027.400 lei, este suma pierdut dac ai fi jucat aceast schem la toate cele 342 de trageri.

Observaie - Suma pierdut sau câtigat este calculat în funcie de datele introduse în pagina Lei a programului, i este posibil ca Dvs. s obinei o alt valoare, în funcie de aceste date. Cu clic pe butoanele cu câtiguri, sunt afiate în Lista Martor variantele câtigtoare, iar cu Shift+clic pe aceste butoane (meninei apsat tasta Shift în timp ce executai clic), sunt afiate în Lista Martor tragerile la care schema a prins câtiguri. În figura de mai jos, este prezentat cazul în care s-a executat clic pe butonul II : 40 pentru SchemaM1. Deci, în Lista Martor din figur sunt prezentate o parte din variantele care au prins câtiguri de categoria a II-a în Intervalul de trageri 1-342.

Iat cum se interpreteaz aceste date. S începem cu prima variant afiat: Varianta 11 (5, 7, 14, 19, 22, 33, 35, 36, 38), din zona B a buletinului 4 a prins câtiguri de categoria a II-a la tragerile 16 i 49 .a.m.d.

16

În figura urmtoare este prezentat cazul în care s-a executat Shift+clic pe butonul II : 40 pentru SchemaM1. Deci, în Lista Martor din figur sunt prezentate o parte din tragerile la care schema a prins câtiguri de categoria a II-a în Intervalul de trageri 1-342.

În figur, se observ c la tragerea 16 (5, 14, 7, 49, 35, 19) schema a prins 4 câtiguri de categoria a II-a i 50 de categoria a III-a. Observaie - Pentru a vedea toate tragerile la care schema a prins câtiguri de categoria a III-a, trebuie s executai Shift+clic pe butonul III : 2340.

SchemaM2

SchemaM2 este SchemaM1 cu cod, iar preul este 630.700 lei. Pentru a obine aceast schem: Încrcai SchemaM1. Pentru aceasta, executai clic pe butonul , apoi selectai schema cu acest nume în caseta de dialog care apare, dup care executai clic pe butonul Open. Executai clic pe butonul situat în colul din stânga-jos al paginii Schem; în acest fel, devine vizibil lista cu coduri. Selectai opiunea Cod 48:6-9 nr. din lista cu coduri, ca în figura de mai sus, apoi executai clic . În acest moment, în coloana Cod sunt introduse automat codurile la pe butonul variantele care pot fi jucate cu cod, obinându-se o schem nou, care cost mai puin. (Cu butonul putei reveni la schema iniial.) Din list se iese cu acelai buton, . Se observ c schema cu coduri are tot 110 variante finale, 37 buletine, dar mai puine variante simple, 627, i cost 630.700 lei. Salvai aceast schem cu alt nume.

În pagina Rezultate se pot vedea câtigurile obinute de SchemaM2 pe toate tragerile sau numai pe un anumit Interval. De exemplu, pentru a vedea câtigurile pe Intervalul 1-342, se introduce numrul 342 în caseta de sub butoanele de cutare i, din lista butonului cu sgeat, se selecteaz opiunea Caut în tragerile 1..342. În lista câtigurilor, se observ c SchemaM2 a prins 5 câtiguri de categoria a II-a, 367 câtiguri de categoria a III-a i are un minus de 73.949.400 lei. Lista cu câtiguri poate fi redimensionat prin operaia de tragere de bara roie cu butonul stâng al mouse-ului apsat.

17

Formarea grupelor de numere, Radarul i Intervalul de trageri, Lista Martor

Coninut Grupe de numere alese de utilizator 19 Grupe de numere sugerate parial de program 20

Dac este bifat csua A 20 Dac este bifat csua F 20

Grupe de numere sugerate în totalitate de program 21 Radarul 21

Dac este apsat butonul Trageri 22 Dac este apsat butonul Schema 22

Intervalul de trageri 23 Lista Martor 23

18

Observaie - Indiferent de modul în care alegei numerele, cu sau fr ajutorul programului, trebuie s inei cont de faptul c în schem apar numai numerele din grupa General.

Grupe de numere alese de utilizator

Pentru formarea unei grupe de numere, executai urmtorii pai: Selectai grupa în Selector sau în Tabelul grupelor. În Panoul cu numere, selectai numerele dorite cu clic pe fiecare numr; cu Shift+clic (meninei apsat tasta Shift în timp ce executai clic) se selecteaz/deselecteaz toat linia, iar cu Ctrl+clic (meninei apsat tasta Ctrl în timp ce executai clic) se selecteaz/deselecteaz toat coloana. Observaie - Când salvai schema, grupele aferente sunt salvate automat.

În Panoul cu numere din figura de mai sus este redat grupa General a unei scheme oarecare. Se observ c aceast grup este selectat în Selector i în Tabelul cu grupe. Grupele 1, 2, 3, . . . pot s conin i numere care nu apar în schem (sau în grupa General), ceea ce se observ i în figurile de mai jos, unde sunt redate grupa General i grupa 1.

De exemplu, grupa 1 poate fi format din primele i ultimele dou coloane din panoul cu numere. Dac impunei condiia ca variantele din schem s conin cel puin un numr din grupa 1 (ceea ce este echivalent cu: variantele s conin cel puin un numr din coloanele 1, 2, 9 sau 10 ale grupei General), vei constata c nu va fi generat nici o variant, din cauz c grupa 1 i grupa General nu au nici un numr în comun.

19

Grupe de numere sugerate parial de program

Numerele sugerate de program au la baz o analiz statistic pe un anumit Interval de trageri, analiz care depinde de csua bifat, A sau F, i de numerele de start indicate de utilizator. Pentru formarea unei grupe de numere sugerate parial de program: Stabilii un Interval de trageri, apoi executai clic pe butonul . Bifai una din csuele A sau F; dac ai bifat F, în caseta de lâng F introducei un numr de la 2 la 6. Selectai un numr de start în panoul cu numere; repetai aceast operaie pân când în caset sunt scrise numerele sugerate (este vorba de caseta orizontal situat sub csuele A, F i C). Bifai csua C (opional); dac este bifat csua C, cursorul se deplaseaz automat la numrul sugerat i trebuie doar s executai clic, fr s micai mouse-ul.

Dac este bifat csua A

În acest caz, programul va sugera numrul care are cea mai mare afinitate fa de numerele existente deja în grupa curent. Dac grupa curent nu conine nici un numr, trebuie s selectai un numr de start.

De exemplu, dac numrul de start este 15, iar Intervalul de trageri este 1-347, numerele sugerate de program sunt cele din figura de mai sus: 23, 22, 11 etc. Dac, în continuare, bifai i csua C, cursorul se deplaseaz automat la numerele sugerate. Dup ce selectai numrul 23, o s observai c programul sugereaz alte numere, diferite de numerele sugerate când era selectat numai numrul 15. Acest lucru este corect, deoarece componena grupei se schimb de fiecare dat când selectai un nou numr. Nu este obligatoriu s selectai toate numerele sugerate de program. Dac debifai csua C, cursorul nu se mai deplaseaz automat la numerele sugerate.

Dac este bifat csua F

Trebuie s introducei o valoare n în caseta de lâng F, unde 2 n 6. În funcie de aceast valoare, programul va sugera numrul care, împreun cu numerele existente în grupa curent, va conduce la creterea numrului de trageri în care au fost extrase împreun n numere din grupa curent.

20

De exemplu, dac numerele de start sunt 3 i 35, ca în figura de mai sus, Intervalul de trageri este 1347, iar în caseta de lâng F este valoarea 3, numerele sugerate de program sunt cele din figur: 5, 13, 18 etc. Dac, în continuare, bifai i csua C, cursorul se deplaseaz automat la numerele sugerate în caset. Ca i în cazul precedent, dup ce selectai primul numr sugerat, o s observai c programul sugereaz alte numere, diferite de numerele sugerate când erau selectate doar numerele 3 i 35. Acest lucru este corect, deoarece componena grupei se schimb de fiecare dat când selectai un nou numr.

Grupe de numere sugerate în totalitate de program

Programul poate sugera n numere fr indicaii din partea utilizatorului, având la baz criteriul afinitii pe un Interval de trageri, cu Alt+clic pe numrul n din panoul cu numere.

De exemplu, dac Intervalul de trageri este 1-347, cele mai bune 12 numere sugerate de program se obin cu Alt+clic pe numrul 12 din panoul cu numere (meninei apsat tasta Alt în timp ce executai clic pe numrul 12).

Radarul

Este un sistem de butoane (situate la baza ferestrei programului) pe care sunt afiate date cu privire la trageri, dac este apsat butonul Trageri, i date cu privire la schem, dac este apsat butonul Schema.

21

Dac este apsat butonul Trageri

S lum un exemplu concret. Dac este apsat butonul i dac este selectat grupa de numere din figura de mai sus (5, 13, 15, 16, 22, 46), iar Intervalul de trageri este 1-336, Radarul afieaz urmtoarele date pe butoanele sale: 0:136, 1:129, 2:54, 3:13, 4:4, 5:0, 6:0, aa cum se observ în figura de mai jos.

În Intervalul de trageri indicat, 1-336, aceste date se interpreteaz astfel: 0:136 - exist 136 trageri în care nu a fost extras nici un numr din grupa curent; 1:129 - exist 129 trageri care conin un singur numr din grupa curent; 2:54 - exist 54 trageri care conin exact dou numere din grupa curent; 3:13 - exist 13 trageri care conin exact trei numere din grupa curent; 4:4 - exist 4 trageri care conin exact patru numere din grupa curent; 5:0 - nu exist nici o tragere care s conin exact cinci numere din grupa curent; 6:0 - nu exist nici o tragere care s conin exact ase numere din grupa curent. Executai clic pe un buton Radar pentru a aduga tragerile corespunztoare în Lista Martor.

Dac este apsat butonul Schema

S analizm i în acest caz un exemplu concret. Încrcai SchemaM2 i selectai grupa 7 (format din numerele 5, 13, 15, 16, 22 i 46), identic cu grupa studiat la paragraful precedent. Dac este apsat butonul , pentru SchemaM2, pe butoanele Radarului sunt afiate datele din figura de mai jos.

0:16 - exist 16 variante (în SchemaM2) care nu conin nici un numr din grupa curent; 1:38 - exist 38 variante (în SchemaM2) care conin un singur numr din grupa curent; 2:41 - exist 41 variante (în SchemaM2) care conin exact dou numere din grupa curent; 3:11 - exist 11 variante (în SchemaM2) care conin exact trei numere din grupa curent; 4:4 - exist 4 variante (în SchemaM2) care conin exact patru numere din grupa curent; 5:0 - nu exist nici o variant (în SchemaM2) care s conin exact cinci numere din grupa curent; 6:0 - nu exist nici o variant (în SchemaM2) care s conin exact ase numere din grupa curent. Executai clic pe un buton Radar pentru a aduga tragerile corespunztoare în Lista Martor.

22

Intervalul de trageri

Intervalul de trageri se stabilete astfel: În casetele de lâng butonul Executai clic pe butonul . introducei tragerile care definesc Intervalul.

Intervalele de trageri folosite într-o sesiune de lucru se salveaz automat în caseta cu list derulant. Putei stabili Intervalul de trageri selectând o opiune din aceast list. Observaie - Majoritatea operaiilor executate de program in cont de Intervalul de trageri, de aceea, dac dorii s refacei exemplele din manual, pentru a obine rezultate identice trebuie s folosii aceleai Intervale de trageri.

Lista Martor

Lista Martor este o zon unde se pot vizualiza diferite trageri sau variante din schema curent. De exemplu, când executai clic pe un buton Radar, Lista Martor devine vizibil i în ea se adaug tragerile corespunztoare acestui buton. Cu clic pe un buton cu câtiguri (din pagina Rezultate), sunt adugate în Lista Martor variantele câtigtoare, iar cu Shift+clic pe acelai buton (meninei apsat tasta Shift când executai clic), sunt adugate în List tragerile la care exist câtiguri. Observaie - În general, coninutul Listei Martor nu se terge automat. De aceea, pentru a vedea numai anumite trageri sau variante, trebuie s tergei coninutul Listei înainte s le adugai. Cu clic-dreapta pe o tragere (sau variant) din List, apare un meniu cu opiuni ca cel din figura de mai jos.

Ordonez cresctor tragerile - aranjeaz tragerile sau variantele din Lista Martor în ordine cresctoare. Adaug în grupa curent - adaug în grupa curent, redat în panoul cu numere, numerele din tragerea sau variant selectat în Lista Martor. Copiez - Copiaz în clipboard tragerea sau varianta selectat sub form de buletin:

Copiez Bile - Copiaz în clipboard tragerea sau varianta selectat sub form de bile:

23

Verific condiiile ­ Verific condiiile din schem pentru tragerea sau variant selectat. Anulez - Ascunde meniul cu opiuni. Butonul terge coninutul Listei Martor.

Butonul adaug în grupa curent toate numerele care intr în componena tragerilor sau variantelor din Lista Martor. Butonul Butonul jos: apeleaz o caset de dialog pentru salvarea Listei Martor ca schem. copiaz coninutul Listei Martor în clipboard în format text, ca în exemplul de mai

"Tg. 7) 46,23,13,5,20,22, \<4> prinse Tg. 129) 30,16,5,22,15,21, \<4> prinse Tg. 134) 22,32,13,46,5,10, \<4> prinse Tg. 187) 5,13,33,37,16,22, \<4> prinse"

Pe butonul Gol: ... este afiat cel mai mare interval de trageri sau variante consecutive care lipsesc din Lista Martor la un moment dat. S presupunem c în Lista Martor am adugat nite trageri cu butonul cu eticheta 4:... din Radar: tragerile care conin exact patru numere din grupa curent. Dac eticheta butonului este Gol:101, înseamn c exist un subinterval de 101 trageri consecutive (într-un anumit Interval de trageri), care nu conin exact 4 numere din grupa curent (aceste trageri pot s conin 1, 2, 3, 5 sau 6 numere din grupa curent, dar nu 4). Cele 101 trageri se afl între 46 i 147, aa cum se observ în Lista Martor din figura din dreapta. La apsarea butonului , se selecteaz tragerea sau varianta din List care urmeaz dup Golul de 101, adic tragerea 147. Informaia afiat pe acest buton poate fi folosit, de exemplu, pentru a compara schemele între ele. Dac o schem a prins, în total, 100 câtiguri în Intervalul 200..300, s-ar putea spune c, în medie, schema a prins un câtig la fiecare tragere. Dac adugai tragerile în Lista Martor cu Shift+clic pe butoanele pe care sunt afiate câtigurile (situate în pagina Rezultate), valoarea afiat pe butonul Gol: ... reprezint numrul de trageri consecutive la care schema nu a prins nici un câtig. De exemplu, dac Golul este 13, înseamn c în 13 trageri consecutive schema nu a prins nici un câtig i, prin urmare, dac ai fi jucat-o, ai fi pierdut la toate cele 13 trageri. Procedai analog i cu alte scheme i, în funcie de informaia furnizat de butonul Gol: ..., reinei pe cea care v intereseaz. Observaie - Adugarea în Lista Martor poate fi întrerupt cu tasta Esc. Lista Martor poate fi redimensionat pe orizontal prin operaia de tragere cu butonul stâng al mouse-ului apsat.

24

Pagina Schem

Coninut Subpagina Gril 26

Extinderea variantelor 26 Scheme cu cod 27 Trageri care au numere în comun cu variantele din schem 28 Dictarea unei scheme 29 Bifarea buletinelor 29 Lista Temporar 30

Subpagina Grafic 30 Subpagina Index 30

Exemplul 1 30 Exemplul 2 31 Exemplul 3 31

Subpagina Text 32 Subpagina Imprimant 33

25

Subpagina Gril

În subpagina Gril sunt afiate variantele schemei curente sub form de tabel, în una sau mai multe pagini, în funcie de dimensiunea schemei. O astfel de pagin conine 100 buletine. Dac este bifat csua , variantele vor fi afiate în tabel pe msur ce se genereaz; altfel, variantele vor fi afiate numai la sfârit. Generarea va dura mai mult timp dac aceast csu este bifat. Pentru a modifica o variant din schem, în sensul adugrii sau tergerii de numere, executai clic pe butonul , care permite editarea numerelor din schem. Executai clic în caseta dorit i facei modificrile de la tastatur. Dup ce terminai modificrile, executai clic pe butonul . Modificrile se realizeaz automat i în grupa General. Alt gen de modificri, care nu necesit utilizarea tastaturii, nu necesit nici folosirea acestor butoane.

Extinderea variantelor

În urma asamblrii, pot s rezulte i variante incomplete. Aceste variante pot fi extinse cu cele dou butoane Extind .... Primul buton Extind ... extinde toate variantele (care pot fi extinse) la numrul corespunztor casetei pe, iar al doilea buton Extind ... extinde toate variantele (care pot fi extinse) la numrul corespunztor din caseta max. (Casetele pe i max sunt vizibile tot timpul deasupra butoanelor de generare i comprimare.) Unele variante nu pot fi extinse, de exemplu, cele formate din 6 numere. Pentru a extinde numai anumite variante, se selecteaz variantele respective, se execut clic-dreapta i se selecteaz opiunea Extind la ... numere din meniul care apare. Se observ c exist dou opiuni Extind la ... numere. Prima se refer la valoarea din caseta pe, iar a doua, la valoarea din caseta max. În exemplul din figura de mai jos, aceste valori sunt 9 i 10.

26

În continuare, prezentm celelalte opiuni din meniu. Adaug în Martor - adaug în Lista Martor variantele selectate în schem. Adugarea în Lista Martor poate fi întrerupt cu tasta Esc. Copiez o variant - copiaz varianta selectat. Dac sunt selectate mai multe variante, va fi copiat numai prima. Înlocuiesc o variant - înlocuiete varianta selectat cu cea copiat în clipboard. Dac sunt selectate mai multe variante, va fi înlocuit numai prima. terg variantele - terge variantele selectate în schem. terg numerele - terge numerele selectate. terg codurile - terge codurile variantelor selectate în schem.

Scheme cu cod

La o schem generat fr coduri, se pot aduga ulterior coduri. 1. Pentru a introduce cod numai la anumite variante:

, care permite editarea Executai clic în coloana Cod i executai clic pe butonul tabelului. Tastai codurile potrivite în casete i, când terminai de editat o pagin din schem, executai clic

pe butonul

; pentru o alt pagin din schem, procedai analog.

2. Pentru a introduce coduri la toate variantele (care pot fi jucate cu cod): Executai clic pe butonul situat în colul din stânga-jos al subpaginii Gril. În lista cu coduri, prezentat i în figura de mai jos, bifai codurile dorite, apoi executai clic pe butonul . (Cu clic pe butonul , se terg codurile din coloana Cod.) Se iese din aceast list tot cu butonul .

27

În ambele cazuri prezentate mai sus, se obine câte o schem nou, diferena dintre schema iniial i schema cu coduri fiind vizibil în caseta care afieaz numrul de variante i preul schemei. Dup adugarea codurilor, se observ c schema este salvat automat în Lista Temporar (pe care o vom prezenta în acest capitol). Pentru a genera o schem cu coduri: Înainte de generare, selectai codurile potrivite, ca în exemplul 2 de mai sus, unde nu mai trebuie s , iar eticheta butonului de sub panoul cu numere trebuie s fie Cu executai clic pe butonul Coduri, (altfel, codurile selectate nu vor fi luate în considerare; cu clic se schimb eticheta), apoi executai clic pe butonul . Observaie - O schem generat cu coduri difer de o schem creia i s-au aplicat coduri dup generare, deoarece la generarea cu coduri se asigur reducerea selectat având în vedere desfurarea codurilor respective.

Trageri care au numere în comun cu variantele din schem

Dup ce apsai butonul , coloanele C0, C1, C2, C3, C4, C5 i C6 din tabel (subpagina Gril) sunt completate cu date statistice analizate pe Intervalul de trageri indicat.

În exemplul de mai sus, aceste date se interpreteaz astfel: 0 - exist 0 trageri (în Intervalul de trageri) care au 6 numere în comun cu varianta; 1 - exist o (1) tragere (în Intervalul de trageri) care are 5 numere în comun cu varianta; dubluclic pe aceast caset pentru a aduga tragerea în Lista Martor; 5 - exist 5 trageri (în Intervalul de trageri) care au 4 numere în comun cu varianta; dublu-clic pe aceast caset pentru a aduga cele 5 trageri în Lista Martor; 20 - exist 20 trageri (în Intervalul de trageri) care au 3 numere în comun cu varianta; dublu-clic pe aceast caset pentru a aduga cele 20 de trageri în Lista Martor; 84 - exist 84 trageri (în Intervalul de trageri) care au 2 numere în comun cu varianta; dublu-clic pe aceast caset pentru a aduga cele 84 de trageri în Lista Martor; 143 - exist 143 trageri (în Intervalul de trageri) care au un (1) numr în comun cu varianta; dublu-clic pe aceast caset pentru a aduga cele 143 de trageri în Lista Martor;

28

83 - exist 83 trageri (în Intervalul de trageri) care au 0 numere în comun cu varianta; dublu-clic pe aceast caset pentru a aduga cele 83 de trageri în Lista Martor.

Dictarea unei scheme

Butonul pornete dictarea schemei începând cu varianta selectat i inând cont de opiunile selectate în lista butonului cu sgeat. La apsarea butonului cu sgeat, apare o list cu opiuni foarte simple, din care putei selecta opiunea potrivit.

Opiunea Sincronizat trebuie selectat dac în timpul dictrii apar distorsiuni. Orice opiune din list poate fi selectat în timpul dictrii.

Bifarea buletinelor

Înainte s bifai buletinele, selectai subpagina Imprimant i efectuai calibrarea, apoi revenii în Gril. Pentru bifarea buletinelor se folosesc butoanele . Butonul cu sgeat afieaz o list cu opiuni referitoare la bifarea buletinelor.

În momentul selectrii unei opiuni din aceast list, sunt trimise la imprimant un numr de buletine, aa cum prevede opiunea. De exemplu, dac selectai Bifez 5 buletine, vor fi trimise la imprimant 5 buletine, începând cu buletinul selectat în schem. Butonul repet ultima opiune selectat în lista butonului cu sgeat. De exemplu, dac trebuie s imprimai 100 buletine, avei mai multe posibiliti: selectai opiunea Bifez 100 buletine; selectai opiunea Bifez 10 buletine i, în continuare, executai clic de 10 ori pe butonul selectai opiunea Bifez pân la final etc.

;

29

Lista Temporar

Se afl în partea dreapt a paginii Schem. Când executai pe butoanele

,

sau

, sau dup aplicarea codurilor la o schem generat, schema curent este salvat automat în Lista Temporar, numele fiind dat de numrul de variante, buletine i preul schemei în momentul salvrii. La închiderea programului, Lista Temporar se terge automat. O anumit schem din List se încarc prin operaia de dublu-clic. Schema curent poate fi salvat i manual în Lista Temporar, prin operaia de clic-dreapta pe Lista Temporar. În exemplul din figura de mai sus, schema selectat are 110 variante, 4011 variante simple, 37 buletine i cost 4 014 700 lei.

Subpagina Grafic

Subpagina Grafic a paginii Schem este echivalent cu coloana Grafic din subpagina Gril, singura diferen dintre ele fiind aceea c buletinele din subpagina Grafic sunt afiate mult mrit.

Subpagina Index

În subpagina Index putei calcula ansele ca schema curent s prind un câtig de o anumit categorie. Acest calcul se face cu butonul i are la baz opiunile selectate. Mai precis, pentru afiarea graficului trebuie s executai urmtorii pai: Selectai cu condiii sau fr condiii. Dac este selectat cu condiii, sunt verificate variantele care îndeplinesc condiiile impuse schemei. Dac este selectat fr condiii, sunt luate în calcul i variantele care nu respect condiiile. Apsai butonul i selectai o opiune din meniu. Dac opiunea selectat este Prinse x, la calcularea graficului se va presupune c sunt prinse x numere în schem (mai precis, în grupa General a schemei). Apsai butonul i ateptai. Cu tasta Esc se oprete forat calculul.

Exemplul 1

, se Pentru SchemaM1, fiind selectate opiunile Prinse 6 i cu condiii, la apsarea butonului obine graficul din figura de mai jos. Iat cum se interpreteaz graficul: dac toate numerele câtigtoare ar fi în grupa General a schemei (Prinse 6) i dac se îndeplinesc condiiile impuse (cu condiii), atunci sunt anse de 4,36% ca schema s prind câtig de categoria I (cu verde), anse de 53,91% pentru câtig de categoria a II-a (cu galben) i anse de 41,72% pentru câtig de categoria a III-a (cu rou).

30

Exemplul 2

Dac sunt selectate opiunile Prinse 6 i fr condiii, pentru aceeai schem, la apsarea butonului , se obine graficul de mai jos. Interpretarea graficului este urmtoarea: dac toate numerele câtigtoare ar fi în grupa General a schemei curente (Prinse 6) i nu se ine cont de condiii (fr condiii), sunt anse de 1,74% ca schema s prind câtig de categoria I (cu verde închis), anse de 37,08% pentru câtig de categoria a II-a (cu verde deschis), anse de 58,77% pentru câtig de categoria a III-a (cu galben) i anse de 2,41% s prindei numai 3 numere câtigtoare (cu rou).

Exemplul 3

ansele de câtig, când sunt presupuse câtigtoare ase numere, se calculeaz astfel: Introducei numerele presupuse câtigtoare în cele ase casete, ca în figura de mai sus. Executai clic pe butonul (celelalte setri nu conteaz).

De exemplu, pentru schema din exemplele de mai sus, presupunând c vor fi câtigtoare numerele 2, 10, 11, 12, 43 i 46, graficul este cel din figura de mai jos. Se observ c, în aceste condiii, schema va prinde 4 câtiguri de categoria a II-a (cu rou) i 72 de categoria a III-a (cu galben).

31

Cu clic-dreapta pe grafic, apare un meniu cu dou opiuni, ca cel din figura de mai jos. Cu opiunea Copiez Grafic BMP, graficul este copiat în clipboard în format bitmap, iar cu opiunea Copiez Grafic EFM, graficul este copiat în clipboard în format EFM, un format vectorial care ocup mai puin spaiu decât formatul bitmap.

Graficul poate fi rotit prin deplasarea butonului glisant vertical i poate fi mrit sau micorat cu butoanele

cu sgei (afiate în figura de mai jos).

Cu clic-dreapta pe grila cu numere, apare un meniu ca cel din figura de mai jos.

Copiez varianta - copiaz varianta în clipboard sub form de buletin (poate fi înlocuit într-o grup sau poate fi inserat într-un document). Înlocuiesc varianta - înlocuiete varianta cu o variant copiat în clipboard. terg - terge varianta. Copiez Bile - copiaz varianta în clipboard sub form de bile. Observaie ­ Nu modificai schema curent în timp ce este apsat butonul subpagina Index (a paginii Schem). din

Subpagina Text

În subpagina Text este redat schema în format text, aa cum se arat în figura urmtoare. Aceste date nu pot fi modificate, dar pot fi copiate în clipboard. Selectai datele care v intereseaz (meninei apsat butonul stâng al mouse-ului i tragei în direcia dorit, apoi relaxai butonul), iar pentru copiere

32

folosii combinaia de taste Ctrl+Insert/C. Datele din clipboard pot fi inserate într-un document cu combinaia de taste Shift+Insert. Textul inserat arat ca cel din rândurile urmtoare:

#Coduri 48 #Final Coduri #Grupe Grupa 0) 2,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,18,19,20,22,23,26,33,35,36,38,43,46,49.

Litera B, care apare pe unele linii referitoare la figuri, indic faptul c figurile respective sunt bifate sau colorate în negru. Mai multe detalii, în capitolul referitor la figuri. În subpagina Text sunt concentrate toate datele cu privire la schem, i anume: sistemul de joc, numrul de variante rezultate, numrul de variante simple, numrul de buletine, preul schemei, codurile (dac exist), grupele de numere, figurile, condiiile impuse, variantele etc.

Subpagina Imprimant

Aici se afl butoanele care v permit s setai imprimanta i s calibrai buletinele. Prin calibrarea buletinelor se înelege modificarea parametrilor din aceast subpagin astfel încât s obinei un buletin corect imprimat. Aceste operaii se execut o singur dat pentru un anumit tip de imprimant. Înainte s executai etapele prezentate în continuare, putei imprima un buletin de prob (introducei buletinul în imprimant i executai clic pe butonul ).

Pentru calibrarea buletinelor trebuie s executai urmtorii pai: Selectai rezoluia potrivit. În figura de mai jos, rezoluia selectat este 600 dpi. Este de preferat ca opiunea Comentariu s nu fie bifat când calibrai buletinele.

33

Selectai fontul din caseta de selecie cu list derulant. În figura de mai sus, fontul selectat este MS Sans Serif, iar dimensiunea este 6 i se stabilete cu butoanele cu sgei sus-jos. Textul din partea stâng a buletinului va fi imprimat cu acest font. Executai clic pe butonul , care apeleaz o caset de dialog în care putei seta imprimanta. Rezoluia trebuie s fie aceeai cu cea selectat în program, iar formatul paginii trebuie s fie A4 în cazul în care nu sunt acceptate dimensiunile buletinului. Completai tabelul cu datele necesare în ordinea numerotrii. Executai clic i tergei valoarea veche cu tasta Delete (sau Backspace), apoi tastai o valoare mai mare dac pe buletin distana respectiv este prea mic, dup care apsai Enter. Dup completarea unei valori, este indicat s executai clic pe butonul pentru a v asigura c valoarea este corect.

1) Distana de la primul 1 .. jos este distana de la numrul 1 din zona A pân la baza buletinului pe vertical. 2) Distana stânga .. 1 este distana de la marginea din stânga a buletinului pân la numrul 1 pe orizontal. 3) Dimensiune bulin este limea bulinei. 4) Distana 1 .. 41 este distana dintre numerele 1 i 41 din zona A. 5) Distana 1 .. 3 este distana dintre numerele 1 i 3 din zona A. 6) Distana 3 .. 4 este distana dintre numerele 3 i 4 din zona A. 7) Corectare A, B, C. Dup ce imprimai un buletin de prob, dac bulinele din zona A sunt imprimate corect, iar bulinele din zonele B i C sunt deplasate fa de poziiile corecte, în caseta 7 din tabel va trebui s introducei o valoare corespunztoare, mai mic sau mai mare, pentru a corecta aceast eroare. 8) Distana jos .. text este distana de la textul imprimat pe buletin pân la baza buletinului. Textul este imprimat în partea stâng a buletinului i conine date cu privire la buletin: schema din care face parte, numrul buletinului, data etc. Introducei buletinele în imprimant, aa cum se arat în figura urmtoare, apoi executai clic pe butonul , care imprim un buletin de prob.

Dac bulinele sunt deplasate mult fa de poziiile corecte, revenii la tabelul din subpagina Imprimant i modificai valorile introduse. Dac bulinele sunt deplasate doar puin, deplasai bulina, cu ajutorul butoanelor cu sgei, astfel încât imaginea de pe ecran s semene cu situaia

34

existent în buletinul bifat greit, de exemplu, ca în figura de mai jos, dup care executai înc o dat clic pe butonul .

Dup ce buletinul de prob este imprimat corect, putei începe bifarea buletinelor cu unul din butoanele . Dac imprimanta Dvs. permite mai multe rezoluii de imprimare, trebuie s avei în vedere faptul c cele 8 valori sunt valabile numai pentru rezoluia setat în momentul calibrrii. Este indicat ca, dup finalizarea calibrrii, s v notai valorile setate, în eventualitatea unei reinstalri a programului.

35

Pagina Condiii

Coninut Subpagina Gril 37

Condiia Sum-Numere 38 Condiia Dispersie-Cifre 38 Condiia Interval-Frecvent 38 Condiia Contrast-Frecvent 39 Condiia Maxim-Coloane 39 Condiia Particip-Rânduri 39 Condiia Particip-Grupe 39 Condiia Asemnare-R-Fix 40 Condiia Figuri-x-Puncte 40 Condiia Pe Rând 40 Condiia Pe Coloan 41 Condiia Corelate 41 Condiia Confirmate 41 Condiia Decad 41 Condiia Grup 42 Condiia Impare 42 Condiia Incluse 42 Condiia Îndeplinite 42 Condiia Pare 43 Condiia Prinse 43 Condiia Repetate 43 Condiia Succesive 43 Condiia Vecine 44

Subpagina Pondere 44

Calculul ponderilor pe Istoric 45 Calculul ponderilor pe Trageri 45 Calculul ponderilor pe Schem 46

36

Subpagina Gril

Aceasta este subpagina unde trebuie s setai condiiile, operaie care se poate efectua atât înainte, cât i dup generarea schemei. Pentru a seta o condiie în subpagina Gril din pagina Condiii, trebuie s inei cont de urmtoarele: Nr. este numrul de ordine al condiiilor. Cu clic pe numrul de ordine, condiia este tradus în câmpul de traducere de sub tabelul cu condiii (echivalent cu apsarea butonului ). În coloana grupa, introducei numele grupei pe care impunei condiia, de exemplu, g pentru grupa General, 1 pentru grupa 1 .a.m.d. În coloana X, tastai X dac dorii ca o anumit condiie s fie inactiv (acea condiie nu va fi luat în considerare la generarea schemei), D pentru Da (adic s se genereze variante care îndeplinesc condiia) i N pentru Nu (adic s se genereze variante care nu îndeplinesc condiia). Dac executai clic în aceast coloan i apsai tasta Space, va aprea un meniu din care putei selecta una din cele trei opiuni. Selectarea se poate efectua fie cu mouse-ul, fie cu tastele cu sgei (pentru deplasare) i Enter (pentru selectare). Condiiile se selecteaz din lista care apare când executai clic în coloana Condiie i apsai tasta Space. min i Max sunt legate de Condiie i reprezint minimul i maximul pentru parametrii din acea condiie. Dac introducei caracterul ? în aceste casete, vor fi afiate valorile extreme ale condiiei în Intervalul de trageri. T1, Tx sunt nite parametri care se definesc în funcie de condiie: 1) T1, Tx reprezint Intervalul de trageri pentru condiiile Asemnare, Corelate, Confirmate i Repetate; 2) T1 reprezint numele unei scheme (iar Tx nu se completeaz) în cazul condiiei Prinse; 3) T1, Tx reprezint un interval de condiii pentru condiia Îndeplinite; 4) coloanele T1, Tx nu se completeaz în cazul celorlalte condiii. n1, nX se refer la intervalul de numere dintr-o variant care trebuie s respecte condiia. Pe coloana Ok sunt reprezentate, în procente %, tragerile în care s-a îndeplinit condiia (este vorba despre condiiile pe 6 numere). Cu dublu-clic pe aceast coloan sau pe numrul curent al condiiei, tragerile respective sunt adugate în Lista Martor.

37

Apsai butonul Butonul Butonul

pentru actualizarea coloanei Ok. terge toate condiiile din tabelul cu condiii. copiaz tabelul cu condiii în clipboard în format text.

Butonul este foarte util când vrei s impunei condiii dup generarea schemei. Astfel, variantele din schem care nu îndeplinesc condiiile impuse ulterior generrii vor fi eliminate la apsarea acestui buton, fr s se mai in cont de reducerea asigurat iniial de schem. În pagina Condiii, noiunea de tragere este înlocuit de multe ori cu cea de variant. De exemplu, urmtoarea definiie din pagina Statistic "S-N [Sum-Numere] = suma numerelor din tragere" devine în pagina Condiii "Sum-Numere = suma numerelor din variant". Pentru exemplele prezentate în continuare vom considera Intervalul de trageri 1-341 (sau cel specificat în exemplu).

Condiia Sum-Numere

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care au suma numerelor cuprins între 25 i 138. 36% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Dispersie-Cifre

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care au dispersia cifrelor cuprins între 5 i 11. Dispersia cifrelor pentru o variant se calculeaz astfel: pentru fiecare numr din variant se calculeaz suma cifrelor, apoi cea mai mic valoare se scade din cea mai mare valoare obinut. 91% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Interval-Frecvent

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care au frecvenele numerelor în intervalul 28-45. 9% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

38

Condiia Contrast-Frecvent

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care au frecvenele numerelor în intervalul 28-45 i acesta este cel mai mic interval care le conine (altfel spus, orice variant va avea cel puin un numr cu frecvena 28, cel puin un numr cu frecvena 45 i celelalte numere cu frecvena între 28 i 45). 0% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Dac adugai aceste trageri în Lista Martor, vei observa c 0% înseamn o tragere, în aceast caz.

Condiia Maxim-Coloane

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care au cel puin 2 i cel mult 3 coloane cu numr maxim de numere. De exemplu, pentru o variant de 6 numere condiia are valoarea 2 când exist 2 coloane cu numr maxim de numere. În acest caz, numrul maxim de numere pe o coloan nu poate fi decât doi sau trei, aa cum se observ pe buletinele din figur.

Tot pentru o variant de 6 numere, condiia are valoarea 3 când exist 3 coloane cu numr maxim de numere. În acest caz, numrul maxim de numere pe o coloan nu poate fi decât doi, aa cum se observ în figura de mai jos.

21% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Particip-Rânduri

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care au numerele distribuite pe cel puin 2 i cel mult 4 rânduri. Condiia are valoarea 2 când numerele sunt distribuite pe 2 rânduri i are valoarea 4 când numerele sunt distribuite pe 4 rânduri.

86% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Particip-Grupe

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele ale cror numere se regsesc în cel puin o grup i în cel mult 2 grupe din tabelul grupelor.

39

În momentul studierii acestei condiii, grupele din tabel au fost cele din figurile de mai jos.

Aceast condiie se impune numai pentru grupa General. 6% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Asemnare-R-Fix

Condiia Asemnare-R-Fix din exemplul de mai sus se refer la asemnarea exact (fix) dintre rândurile unei variante i rândurile unei trageri din Intervalul de trageri 1. .200. Vor fi generate numai variantele ale cror rânduri se aseamn exact cu rândurile unei trageri din Intervalul de trageri 1. .200. Asemnarea fix a rândurilor înseamn c rândul x din variant va conine atâtea numere câte conine i rândul x dintr-o anumit tragere din Intervalul de trageri indicat. 43% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor. Condiia Asemnare se refer la asemnarea dintre rândurile sau coloanele unei variante i rândurile sau coloanele tragerilor dintr-un anumit Interval de trageri. Asemnarea simpl a rândurilor este o asemnare fix în care nu se ine cont de rândurile care nu conin nici un numr. Un exemplu de asemnare simpl ar putea fi urmtorul: rândul 1 din tragere conine un numr, rândul 2 - nimic, rândul 3 - dou numere, rândul 4 - nimic, rândul 5 - trei numere; o variant cu asemnare simpl ar putea avea pe rândul 1 un numr, pe rândul 2 - dou numere, pe rândul 3- trei numere, pe rândurile 4 i 5 ­ nimic: tragerea: , varianta:

.

Condiia Figuri-x-Puncte

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care nu (N) conin figurile de 6 puncte din pagina Figuri a programului. Vor fi luate în considerare numai figurile colorate în negru. O subpagin din pagina Figuri poate conine maxim 500 figuri, deci, în exemplu este vorba despre toat subpagina 6 puncte. Menionm c este vorba de figurile din SchemaM1. 100% din tragerile Intervalului respect aceast condiie, adic nici o tragere din Interval nu conine vreuna din aceste figuri.

Condiia Pe Rând

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care nu (N) conin 4, 5 sau 6 numere pe un rând.

40

92% din tragerile Intervalului respect aceast condiie, adic 92% din tragerile Intervalului nu conin 4, 5 sau 6 numere pe un rând. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Pe Coloan

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care nu (N) conin 4 sau 5 numere pe o coloan. 99% din tragerile Intervalului respect aceast condiie, adic 99% din tragerile Intervalului nu conin 4 sau 5 numere pe o coloan. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Corelate

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care nu (N) conin 4 sau 5 numere corelate din grupa 1. 100% din tragerile Intervalului respect aceast condiie, adic nici o tragere din Interval nu conine 4 sau 5 numere corelate din grupa 1.

Condiia Confirmate

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variante de x numere care au fost extrase o singur dat (sau minim o dat, maxim o dat) împreun la o tragere din Intervalul de trageri 100-200, unde x reprezint valoarea din caseta din, iar numerele trebuie s fie din grupa 5. În exemplu x=6, ceea ce înseamn c vor fi generate numai variantele de 6 numere identice cu tragerile din Intervalul de trageri. Dar pân acum nu s-a repetat nici o tragere, ceea ce înseamn c schema are puine anse de câtig la tragerile viitoare. Dac x<6, schema are mai multe anse de câtig. Observaie ­ Menionm faptul c în schem apar numai numerele din grupa General. O condiie impus pe alt grup de numere se refer la numerele comune celor dou grupe. Dac nu exist numere comune, e posibil ca schema rezultat s nu aib nici o variant. În acest exemplu, grupa General este , iar grupa 5 este observ c cele dou grupe au numere în comun. , i se

Condiia Decad

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care au cel puin 2 i cel mult 3 numere dintr-o decad. Reamintim c o decad înseamn un interval de 10 numere: 3, . . . , 12 sau 40, . . . , 49 etc. 85% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

41

Condiia Grup

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele pentru care Grupul este cel puin 5 i cel mult 6. Pentru o variant, Grupul este numrul legturilor directe care pot fi stabilite între numere pe buletinul de joc (pe orizontal, vertical i diagonal). Pentru varianta din figura de mai jos, Grupul s-a calculat astfel: Grup = (legtura 16-25) + (legtura 16-26) + (legtura 16-27) + (legtura 25-26) + (legtura 26-27) + (legtura 22-33) = 6 (legturi).

3% din tragerile Intervalului respect aceast condiie. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Impare

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care conin cel puin 3 i cel mult 4 numere impare. 61% din tragerile Intervalului conin 3 sau 4 numere impare. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Incluse

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care conin minim 2 i maxim 5 numere din grupa 3. Grupa General i grupa 3 trebuie s aib cel puin 2 numere în comun, altfel nu va fi generat nici o variant (reamintim c în schem apar numai numerele din grupa General). 75% din tragerile Intervalului conin între 2 i 5 numere din aceast grup. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor. Observaie ­ Condiia Incluse nu se impune grupei General, numerele din aceast grup fiind incluse automat în schem.

Condiia Îndeplinite

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care îndeplinesc cel puin 1 i cel mult 2 condiii din intervalul de condiii 5..7 (care reprezint condiiile 5, 6 i 7 din pagina Condiii).

42

Condiia Pare

În acest exemplu, condiia pare se impune variantelor finale de 9 numere. Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele de 9 numere care conin minim 1 i maxim 2 numere pare; aceste numere pare trebuie s ocupe o poziie de la 5 la 9 în varianta de 9 numere. În varianta din figura de mai jos se observ c pe poziia 1 este numrul 11, pe poziia 2 este numrul 18, . . . , pe poziia 9 este numrul 35. Se observ c aceast variant conine 4 numere pare din care dou ocup poziii între 5 i 9 (22 pe poziia 5 i 26 pe poziia 7). Deci, aceast variant respect condiia din exemplu.

În coloana Ok nu este afiat nimic deoarece condiia este pe 9 numere, iar tragerile sunt formate din 6 numere.

Condiia Prinse

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care conin minim 2 i maxim 3 numere dintr-o variant a schemei SchemaM2. Evident c schema din coloana T1 trebuie s existe, iar grupele General ale celor dou scheme (schema curent i schema din coloana T1) trebuie s aib nite numere în comun. Schema din coloana T1 se alege din caseta de dialog care apare când selectai condiia Prinse. Se observ c 63% din variantele schemei curente conin cel puin 2 i cel mult 3 numere dintr-o variant a schemei SchemaM2. Cu dublu-clic, aceste variante sunt adugate în Lista Martor.

Condiia Repetate

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care nu conin minim 4 i maxim 6 numere care au mai fost extrase împreun într-o tragere din Intervalul de trageri 1-341. 0% din tragerile Intervalului respect aceast condiie.

Condiia Succesive

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele care nu (N) conin 3, 4, 5 sau 6 numere succesive. 95% din tragerile Intervalului respect aceast condiie, adic 95% din tragerile Intervalului nu conin 3, 4, 5 sau 6 numere succesive. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

43

Condiia Vecine

Interpretarea exemplului: vor fi generate numai variantele pentru care Vecine are exact valoarea 2. Pentru o variant, Vecine este numrul maxim de legturi directe care se pot stabili între un numr i restul numerelor pe diagonal, orizontal i vertical. Cu alte cuvinte, Vecine este numrul maxim de numere vecine cu un numr din variant. Pentru varianta de mai jos, Vecine are valoarea 2 i s-a calculat astfel:

Numrul 16 are dou numere vecine: 26 i 27. Numrul 26 are dou numere vecine: 16 i 27. Numrul 27 are dou numere vecine: 26 i 27. Numrul 31 are un numr vecin: 41. Numrul 41 are un numr vecin: 31. Numrul 49 nu are nici un numr vecin. Deci, numrul maxim de vecine este 2 (sau Vecine=2). 35% din tragerile Intervalului respect aceast condiie, adic Vecine are exact valoarea 2 în 35% din tragerile Intervalului. Cu dublu-clic, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor.

Subpagina Pondere

În subpagina Pondere din pagina Condiii, sunt prezentate grafic ponderile condiiilor în Intervalul de trageri sau în schem, în funcie de opiunea selectat: Istoric, Trageri sau Schem. Condiia se (eticheta acestui buton se selecteaz din lista care apare cu clic pe butonul schimb în funcie de opiunea selectat). Dac schimbai Intervalul de trageri, trebuie s executai clic pe butonul corespunztor, apoi, pentru calcularea ponderilor, executai clic pe butonul din subpagina Pondere (din pagina Condiii). Graficul poate fi rotit prin deplasarea butonului glisant vertical (situat în partea dreapt) i poate fi mrit sau micorat cu butoanele cu sgei situate în partea de jos a butonului glisant vertical. Cu clic-dreapta pe o anumit zon din grafic, apare un meniu ca cel din figura de mai jos.

Copiez grafic - copiaz graficul în clipboard. La baza graficului se afl o bar pe care o putei deplasa cu mouse-ul. Se va copia ce este deasupra barei. (EFM este un format vectorial i ocup puin spaiu pe disc, iar BMP este format bitmap i ocup mai mult spaiu.) Adaug în Martor - adaug în Lista Martor tragerile sau variantele corespunztoare sectorului de cerc pe care executai clic-dreapta. Adugarea în Lista Martor poate fi întrerupt cu tasta Esc.

44

Calculul ponderilor pe Istoric

Dac este selectat Istoric, ponderile se calculeaz pe Intervalul de trageri, în funcie de situaia existent în momentul fiecrei trageri din Interval. Graficul de mai jos se obine cu clic pe butonul . Se observ c Sum-Frecvent are valori de la 0 (zero) la 57 în 79 de trageri ( ), iar ponderea condiiei Sum-Frecvent cu valori între de la 522 la 579 este ) .a.m.d. Zero (0) este valoarea din momentul tragerilor 1 cea mai mic, 43 ( i 2, când frecvenele tuturor numerelor au fost 0. Dac adugai aceste trageri în Lista Martor, putei afla mai multe informaii despre ele.

Calculul ponderilor pe Trageri

Dac este selectat Trageri, ponderile se calculeaz pe Intervalul de trageri, în funcie de situaia global existent în momentul ultimei trageri din Interval, iar la apsarea butonului , se obine un grafic asemntor cu cel din figura urmtoare. Se observ c, în Intervalul de trageri specificat, exist 180 de trageri în care Sum-Frecvent are valori de la 554 la 566 ( ), iar ponderea condiiei Sum-Frecvent cu valori de la 541 la 553 este 154 ( ) .a.m.d. Dac adugai aceste trageri în Lista Martor, putei afla mai multe informaii despre ele.

45

Calculul ponderilor pe Schem

Dac este selectat Schem, la apsarea butonului , se calculeaz ponderea unei condiii în variantele din schem în funcie de valorile condiiei în momentul ultimei trageri din Intervalul de trageri. În graficul de mai jos, se observ c schema curent conine 17 variante în care Sum-Frecvent are valori de la 571 la 580 ( ), iar ponderea condiiei Sum-Frecvent cu valori de la 561 la 570 este 26 ( ) .a.m.d. Aici, Sum-Frecvent este suma frecvenelor numerelor dintr-o variant i s-a calculat pe Intervalul de trageri.

În concluzie, o anumit condiie are valori diferite pe cele trei domenii, Istoric, Trageri i Schem, i are ponderi diferite într-un anumit domeniu.

46

Pagina Figuri

Coninut Editarea figurilor 48

Desenarea figurilor 48 Transferul figurilor între dou scheme 48 Analiza figurilor pe Intervalul de trageri 49

47

Editarea figurilor

În pagina Figuri putei desena pân la 2000 de figuri, câte 500 în fiecare din cele patru seciuni: 3 puncte, 4 puncte, 5 puncte i 6 puncte. Condiia Figuri-x-Puncte (din pagina Condiii) se refer la figurile de x puncte colorate cu negru în pagina Figuri. Pagina Figuri se salveaz automat când salvai schema.

Desenarea figurilor

Pentru a desena o figur de 3 puncte, selectai subpagina 3 puncte i facei clic pe zona cu ptrele.

În cazul figurilor de 4, 5 i 6 puncte se procedeaz în mod asemntor. Butonul adaug figura din zona cu ptrele în tabelul cu figuri, pe prima poziie liber. Dac figura este deja desenat în tabel, apare un mesaj care v avertizeaz în legtur cu acest lucru, aa cum se arat în figura de mai jos. Acest mesaj dispare la apsarea butonului OK.

Pentru a modifica o figur, se selecteaz figura în tabelul cu figuri, se modific în zona cu ptrele, dup care se execut clic pe butonul Butonul . terge figura din zona cu ptrele.

Butonul terge toate figurile din tabel. Cu clic-dreapta pe figura selectat în tabel, apare un meniu cu opiunea Adaug în Martor.

. La selectarea acestei opiuni, vor fi adugate în Lista Martor toate tragerile care conin aceast figur (dac figura exist în trageri). Adugarea în Lista Martor poate fi întrerupt cu tasta Esc.

Transferul figurilor între dou scheme

Butonul apeleaz o caset de dialog unde putei selecta o schem. Când executai clic pe butonul Open, figurile din tabelul curent se terg automat, iar în locul lor se încarc figurile din aceast schem. apeleaz o caset de dialog unde putei selecta o schem. Când executai clic pe Butonul butonul Open, figurile corespunztoare acestei scheme se adaug în tabelul curent, iar dublurile se elimin automat. Schema cu numele Figuri.L49 conine figuri corespunztoare sistemului de joc loto 6/49 i o putei folosi pentru a încrca sau pentru a aduga figuri din ea.

Analiza figurilor pe Intervalul de Trageri

48

Sub butonul se afl dou casete de editare în care putei introduce diferite valori. În figura de mai jos, valorile introduse sunt 10 i 2, ceea ce înseamn c atunci când executai clic pe butonul vor fi adugate în tabel 10 figuri care au aprut de cel puin 2 ori în Intervalul de trageri indicat. În lista de lâng tabelul cu figuri sunt afiate tragerile în care a aprut figura selectat. În prima caset de sub aceast list este afiat numrul de trageri în care a aprut figura selectat (12 trageri în figura de mai jos), ceea ce reprezint un anumit procent din Intervalul de trageri (3% în figura de mai jos).

Executai clic pe butonul pentru a vedea, în lista situat deasupra butonului, tragerile în care au aprut toate figurile negre din tabel. În caseta de deasupra acestui buton este afiat numrul de trageri în care au aprut toate figurile negre din tabel (178 în figur), ceea ce reprezint un anumit procent din tragerile Intervalului de trageri (52% în figura de mai sus). Numai figurile colorate în negru vor fi luate în considerare de condiiile referitoare la figuri. Pentru a schimba culoarea unei figuri, executai dublu-clic pe ea în tabelul cu figuri. Butonul inverseaz culoarea tuturor figurilor din tabel, iar butonul figurile din tabel. coloreaz în rou toate

49

Pagina Rezultate

Coninut Actualizarea tragerilor 51 Verificarea rezultatelor 51 Optimizarea unei scheme 52

50

Actualizarea tragerilor

Actualizarea tragerilor se face prin completarea rândului corespunztor unei anumite trageri. În coloana n1 introducei primul numr extras la acea tragere. Procedai analog cu coloanele n2, n3, n4, n5 i n6. În coloana Comentariu introducei data când a avut loc tragerea, iar celelalte coloane nu le completai. La sfârit, executai clic pe butonul . Coloanele o1, ... o6 sunt completate automat cu numerele din tragere ordonate cresctor. Valorile din coloanele c0, ... c6 reprezint numrul tragerilor care au i (0<i<6) numere în comun cu tragerea curent.

În figura de mai sus: 151 = numrul tragerilor care au 0 numere în comun cu tragerea 337; 139 = numrul tragerilor care au 1 numr în comun cu tragerea 337; 47 = numrul tragerilor care au 2 numere în comun cu tragerea 337; 9 = numrul tragerilor care au 3 numere în comun cu tragerea 337; 0 = numrul tragerilor care au 4 numere în comun cu tragerea 337; 0 = numrul tragerilor care au 5 numere în comun cu tragerea 337; 1 = numrul tragerilor care au 6 numere în comun cu tragerea 337; tragerea care are 6 numere în comun cu tragerea 337 este chiar tragerea 337. Cu dublu-clic pe valorile din coloanele ci, tragerile corespunztoare sunt adugate în Lista Martor. Observaie - Valorile afiate în coloane depind de trageri.

Verificarea rezultatelor

Având încrcat o anumit schem, verificarea rezultatelor se face cu ajutorul butoanelor de cutare: . La apsarea primului buton, sunt cutate câtigurile pe ultima tragere din Intervalul de trageri. La apsarea butonului cu sgeat, verificarea se face în funcie de opiunea selectat din meniul care apare, afiat în figura de mai jos.

Opiunea Caut în ultimele ... trageri poate fi modificat prin intermediul casetei în care, în figura de mai sus, scrie 263. În figura de mai sus, se observ c schema curent a prins 8 câtiguri de categoria a II-a i 25 câtiguri de categoria a III-a în Intervalul de trageri 1-263. Pe butoanele I:0, II:8, III:25, IV:0 i V:0 sunt afiate câtigurile. Eticheta acestor butoane se schimb în funcie de schema încrcat sau de modul de

51

cutare a câtigurilor. Cu clic pe un buton, variantele câtigtoare sunt adugate în Lista Martor, iar cu Shift+clic (meninei apsat tasta Shift în timp ce executai clic), sunt adugate în Lista Martor tragerile la care schema a prins câtiguri. Valoarea afiat sub butoanele cu câtiguri este suma pierdut (cu minus) sau câtigat (cu plus) dac ai fi jucat schema respectiv. Se observ c schema curent are un plus de 35.533.500 lei. Cu alte cuvinte, dac ai fi jucat aceast schem la toate tragerile din Intervalul 1-263, acum ai fi avut un câtig de 35.533.500 lei. Aceast sum se calculeaz în funcie de datele din pagina Lei a programului. Dac exist câtiguri, acestea sunt afiate detaliat într-o list ca cea din figura de mai jos, care poate fi redimensionat pe orizontal.

De exemplu, Tg.11, C.III=1 se traduce astfel: la tragerea 11, schema a prins un câtig de categoria a III-a etc.

Optimizarea unei scheme

Dintr-o schem dat se pot obine scheme diferite, mai bune sau mai slabe pe un anumit Interval de trageri, dar care au acelai pre, prin procesul de optimizare. O schem obinut astfel nu mai respect condiiile impuse schemei iniiale. Fereastra de optimizare se afieaz cu clic pe butonul Rezultate. situat în colul din dreapta-sus al paginii

În procesul de optimizare sunt schimbate între ele numerele din schem astfel încât: S se obin o schem cu cât mai multe câtiguri de categoriile I, II, III, IV i V, dac sunt bifate csuele Maxim i I, II, III, IV i V. S se obin o schem cu cât mai puine câtiguri de categoriile I, II, III, IV i V, dac sunt bifate csuele minim i I, II, III, IV i V.

52

S se urmreasc un anumit ,,Filon" în cutarea schemei dorite, dac este bifat F. De exemplu, dac la un moment dat schema gsit are 7 câtiguri de categoria a II-a, atunci schema urmtoare va avea mai multe câtiguri de categoria a II-a. S se afieze în list i schemele similare din punct de vedere al câtigurilor, dac este bifat E.

Procesul de optimizare începe la apsarea butonului i se oprete cu acelai buton, a crui etichet devine Stop. Dac dup câteva minute de cutare nu este afiat nici o schem nou în list, atunci putei opri cutarea. Schemele obinute în procesul de optimizare sunt afiate într-o list ca cea din figura de mai jos.

De exemplu, schema selectat în list, 25) 0-5-23-0-0, are 0 câtiguri de categoria I, 5 câtiguri de categoria a II-a, 23 câtiguri de categoria a III-a etc. Aceast list nu se terge automat. Pentru a terge lista, executai clic pe butonul . La apsarea butonului Stop, ultima schem din list devine schem curent, pe care o putei salva cu alt nume (pentru a evita suprascrierea schemei iniiale).

Butonul adaug schema selectat în list la schema curent (în pagina Schem), iar variantele identice se elimin automat. Butonul adaug la schema curent toate schemele, de la cea selectat pân la ultima din list, iar variantele identice se elimin automat. Butonul elimin variantele identice din schema curent. În general, variantele identice apar când editai manual schema, în celelalte cazuri variantele identice se elimin automat i nu mai este nevoie s folosii acest buton. În caseta Ture este afiat numrul de permutri realizate între numerele din schem în încercarea de a gsi schema cea mai potrivit cu setrile selectate. Valorile din cele dou casete, în care scrie 12 i 13 în figura de mai sus, se refer la ordinea în care vor începe permutrile între numerele din schem. Dac valorile din cele dou casete sunt 12 i 13, ca în figur, înseamn c, la apsarea butonului , al 12-lea numr din grupa General va fi permutat cu al 13-lea numr din grupa General, apoi al 12-lea cu al 14-lea .a.m.d. Valorile de start din cele dou casete pot s influeneze cutarea celei mai bune scheme, dar nu în mod deosebit. Aceste valori pot fi editate, adic putei terge aceste valori i s introducei altele, de exemplu, 1 în prima caset i 2 în a doua caset.

53

Paginile Statistic, Lei i Note

Coninut Pagina Statistic 55

Statistica numerelor 55 Statistica tragerilor 59

Pagina Lei 66 Pagina Note 66

54

Pagina Statistic

Statistica numerelor

În pagina Statistic sunt afiate datele statistice cu privire la numerele i tragerile corespunztoare acestui sistem de joc. În colul din dreapta-jos al tabelului statistic sunt dou opiuni, Numere i Trageri; în funcie de acestea, în tabel sunt prezentate date cu privire la numere sau la trageri. Selectai opiunea Numere i deplasai cursorul la marginea din partea stâng a tabelului. În acest moment, devine vizibil o list cu date statistice (ca cea din figura de mai jos). În tabelul statistic vor fi vizibile numai datele statistice marcate cu litera V în aceast list. Cu clic, litera V dispare sau apare.

Revenind cu cursorul pe tabel, lista cu date dispare, iar în tabel se regsesc numai datele statistice marcate cu V în list. Coloanele tabelului pot fi redimensionate pe orizontal. Datele vizibile în tabel pot fi salvate cu butonul , cu numele introdus în caseta alturat butonului. Datele astfel salvate pot fi încrcate prin selectare din lista derulant a casetei. Acesta este un mod foarte rapid de a face vizibile în tabel numai anumite date statistice. De exemplu, pentru a salva afinitile numerelor: Facei vizibile numai afinitile. Pentru aceasta, în lista care apare în stânga tabelului, marcai cu litera V afinitile. În caseta de lâng butonul introducei un nume, de exemplu Afinitati. Executai clic pe butonul . În urma acestor operaii, în lista derulant a casetei vei regsi fiierul cu numele Afinitati, pe care îl putei încrca în tabel, când avei nevoie de el, prin operaia de selectare. În coloana Nr. din tabel se afl numerele corespunztoare acestui sistem de joc. Pe fiecare rând al tabelului sunt afiate datele statistice corespunztoare numrului din coloana Nr.. Numrul la care ne referim la un moment dat îl vom numi numr curent. În continuare, facem vizibile 20 de coloane din tabel, ca în figura urmtoare, i analizm proprietile numrului 23 pe Intervalul de trageri 1-343.

55

Prima coloan dup Nr. este Pare. Zero (0) înseamn c numrul nu este par, iar 1 înseamn c numrul este par. Proprietatea Pare nu depinde de Intervalul de trageri. Proprietatea Impare are valoare 0 dac numrul din coloana Nr. nu este impar i 1 dac este impar. Proprietatea Impare nu depinde de Interval. Proprietile Pare i Impare sunt utile atunci când se ordoneaz tabelul dup aceste criterii. Frecvena este numrul de trageri din Interval la care a fost extras numrul curent. Frecvena(23)=57 înseamn c numrul 23 a fost extras de 57 ori în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 57, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor Recena (sau Întârzierea) este numrul de trageri din Interval care au avut loc de când nu s-a mai extras numrul curent. Recena(23)=1 înseamn c numrul 23 a fost extras în urm cu 1 tragere, unde se consider c tragerea curent este ultima tragere din Interval. Dac numrul curent nu a fost extras în nici o tragere din Intervalul de trageri, atunci Recena este egal cu dimensiunea Intervalului de trageri. Replay reprezint numrul tragerilor din Interval la care numrul curent a fost re-extras. De exemplu, dac Intervalul de trageri este 1-343, Replay(23)=12. Cu alte cuvinte, numrul 23 a fost re-extras de 12 ori în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 12, se pot vedea în Lista Martor cele 12 trageri la care numrul 23 a fost re-extras. Iat cum se interpreteaz datele din figura de mai jos: numrul 23 a fost re-extras la tragerea 38 (ceea ce înseamn c a fost extras la tragerea anterioar, 37) .a.m.d.

Suma cifrelor se obine adunând cifrele care formeaz numrul. De exemplu, pentru numrul 23 suma cifrelor este 2+3=5. Dac numrul conine cifra zero, suma cifrelor se obine adunând cifrele care formeaz numrul, dar în loc de 0 (zero) se adun 10. De exemplu, pentru numrul 20 suma cifrelor=2+10=12. Potenialul = Frecvena + Recena. Potenialul numrului 23 este 58. Dup reprezint numrul de trageri, calculat de la ultima tragere din Interval, dup care va fi extras numrul curent. Deci, depinde de Intervalul de trageri. Dup este 0 în dou cazuri: 1) când ultima tragere din Interval este ultima tragere cunoscut de program, 2) când numrul curent nu s-a extras la nici o tragere care a urmat dup ultima tragere din Interval. Dac ultima tragere cunoscut de program este 748 i studiem proprietatea Dup pe Intervalul 1-343, vom observa c Dup(23)=10, ceea ce înseamn c numrul 23 a fost extras la tragerea 343+10=353. Cu dublu-clic pe 10, tragerea 353 este adugat în Lista Martor.

56

Uitat reprezint cel mai mare numr de trageri consecutive din Interval în care numrul curent nu a fost extras. Uitat(23)=29, deci, numrul 23 a fost ,,uitat" timp de 29 de trageri consecutive din Intervalul 1-343. Cu dublu-clic pe 29, cea de-a 29-a tragere este adugat în Lista Martor.

Se observ c exist mai multe Intervale în care numrul 23 nu a fost extras, dar acelea sunt mai mici. P1 reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost extras pe prima poziie. P1(23)=10, deci, numrul 23 a fost extras de 10 ori pe prima poziie în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 10, cele 10 trageri sunt adugate în Lista Martor. P2 reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost extras pe a doua poziie. P2(23)=9, deci, numrul 23 a fost extras de 9 ori pe a doua poziie în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 9, cele 9 trageri sunt adugate în Lista Martor. P3 reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost extras pe a treia poziie. P3(23)=10, deci, numrul 23 a fost extras de 10 ori pe a treia poziie în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 10, cele 10 trageri sunt adugate în Lista Martor. P4 reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost extras pe a patra poziie. P4(23)=8, deci, numrul 23 a fost extras de 8 ori pe a patra poziie în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 8, cele 8 trageri sunt adugate în Lista Martor. P5 reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost extras pe a cincia poziie. P5(23)=7, deci, numrul 23 a fost extras de 7 ori pe a cincia poziie în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 7, cele 7 trageri sunt adugate în Lista Martor. P6 reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost extras pe a asea poziie. P6(23)=13, deci, numrul 23 a fost extras de 13 ori pe a asea poziie în Intervalul de trageri 1-343. Cu dublu-clic pe 13, cele 13 trageri sunt adugate în Lista Martor. Mic reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost cel mai mic din tragere. În Intervalul de trageri 1-343, se observ c mic(23)=2. Cu alte cuvinte, în Intervalul de trageri 1-343 numrul 23 a fost cel mai mic din tragere în 2 trageri. Cu dublu-clic pe 2, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor. Mare reprezint numrul de trageri din Interval în care numrul curent a fost cel mai mare din tragere. În Intervalul de trageri 1-343 Mare(23)=1, deci, numrul 23 a fost cel mai mare din tragere într-o singur tragere. Cu dublu-clic pe 1, aceast tragere este adugat în Lista Martor. a1 reprezint afinitatea numrului curent fa de numrul 1, sau de câte ori a fost extras numrul curent împreun cu numrul 1. De exemplu, în Intervalul de trageri 1-343 a1(23)=3, ceea ce înseamn c numrul 23 a fost extras împreun cu numrul 1 în 3 trageri. Cu dublu-clic pe 3, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor. a2 reprezint afinitatea numrului curent fa de numrul 2. De exemplu, în Intervalul de trageri 1-343 a2(23)=4, ceea ce înseamn c numrul 23 a fost extras împreun cu numrul 2 în 4 trageri. Cu dubluclic pe 4, aceste trageri sunt adugate în Lista Martor. a3, a4, ... se definesc analog. Proprietatea Apariie reprezint numrul de variante din schema curent în care a aprut numrul curent. Pentru actualizarea coloanei Apariie, executai clic pe butonul Calcul de lâng Intervalul de trageri. Având SchemaM1 încrcat, se observ c Apariie(23)=30, deci, numrul 23 a aprut în 30 de variante din SchemaM1.

57

Pentru a selecta un element din tabelul statistic, se execut clic pe acel element. Cu dublu-clic pe un element din tabelul statistic, tragerile corespunztoare acelui element sunt adugate în Lista Martor; proprietatea Apariie face excepie de la aceast regul. Mai multe elemente se selecteaz prin operaia de tragere cu mouse-ul. Cu clic-dreapta pe o zon selectat, apare un meniu cu urmtoarele opiuni :

Adaug în Lista Martor - adaug în Lista Martor tragerile din selecie. Adaug în grupa General - adaug în grupa General numerele din Nr. care corespund seleciei. Adaug în grupa curent - adaug în grupa curent numerele din Nr. care corespund seleciei. Elimin din grupa curent - elimin din grupa curent numerele din Nr. care corespund seleciei. Grup nou - formeaz o grup nou din numerele din Nr. care corespund seleciei. Din aceste numere s apar .... - din numerele din Nr. corespunztoare seleciei s apar minim (maxim sau exact) 1 (2, 3, 4, 5 sau 6) în schema curent. Iat ce se întâmpl când selectai opiunea Din aceste numere s apar minim 1, ca în figura de mai sus: Se observ c numerele care corespund seleciei sunt 1, 2 i 3. Cu aceste numere se formeaz automat o grup nou, grupa 1 în exemplul de mai jos, pe care se impune automat condiia. Condiia impus automat în pagina Condiii este cea din figura urmtoare.

Elimin aceste numere - elimin din schem numerele din Nr. care corespund seleciei. Ascund coloanele selectate - face invizibile coloanele selectate. Copiez în ClipBoard Tabelul - copiaz toate datele din tabel în clipboard. Anulez - ascunde meniul cu opiuni.

58

Cu clic-dreapta pe un cap de coloan, apare un meniu cu urmtoarele opiuni:

Ordonez dup ... - ordoneaz tot tabelul astfel încât valorile din acea coloan s fie în ordine cresctoare, fr s se in cont de selecie. Ascund coloanele selectate - face invizibile coloanele care corespund seleciei. Copiez în ClipBoard Tabelul - copiaz toate datele din tabel în clipboard. Anulez - ascunde meniul cu opiuni.

Statistica tragerilor

Selectai opiunea Trageri de la baza tabelului cu date statistice i poziionai cursorul la marginea din partea stâng a acestuia. În acest moment, devine vizibil o list cu date statistice (care nu se observ în figura urmtoare). Vor fi vizibile în tabel numai datele statistice marcate cu litera V. Cu clic, litera V dispare sau apare. Revenind cu cursorul pe tabel, lista cu date statistice dispare, iar în tabel se regsesc numai datele statistice marcate cu V în list. Coloanele tabelului pot fi redimensionate pe orizontal.

59

Tragerea curent este acea tragere din coloana Tr.nr. pentru care se analizeaz o proprietate la un moment dat. Coloana Ord. conine numrul de ordine, iar coloana Tr.nr. conine numrul tragerii. Cele dou coloane sunt tot timpul vizibile. În coloanale o1, ..., o6 se afl numerele extrase la o tragere, aranjate în ordine cresctoare, iar în coloana grafic este afiat tragerea pe un buletin de joc.

S-N [Sum-Numere] = suma numerelor din tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-N = 2+6+17+29+41+46 = 141. S-C [Sum-Cifre] = suma cifrelor numerelor din tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-C = 2+6+(1+7)+(2+9)+(4+1)+(4+6) = 42. S-F [Sum-Frecvent] = suma frecvenelor numerelor din tragerea curent, unde frecvenele sunt analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-F = F(2)+F(6) +F(17)+ +F(29)+F(41)+F(46) = 253. S-R [Sum-Recent] = suma recenelor numerelor din tragerea curent, unde recenele sunt analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-R = 27. S-P [Sum-Pare] = suma numerelor pare din tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-P = 2+6+46 = 54. S-I [Sum-Impare] = suma numerelor impare din tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-I = = 17+29 +41 = 87. S-S [Sum-Succesive] = suma numerelor succesive din tragerea curent. În tragerea 334 nu sunt numere succesive, S-S = 0. S-Pt [Sum-Potenial] = suma potenialelor numerelor din tragerea curent, unde potenialele sunt analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-Pt = 280. S-U [Sum-Uitat] = suma parametrilor Uitat corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-U = 215. S-P1 [Sum-P1] = suma parametrilor P1 corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-P1 = 31. S-P2 [Sum-P2] = suma parametrilor P2 corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. S-P3 [Sum-P3] = suma parametrilor P3 corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. S-P4 [Sum-P4] = suma parametrilor P4 corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. S-P5 [Sum-P5] = suma parametrilor P5 corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. S-P6 [Sum-P6] = suma parametrilor P6 corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. S-m [Sum-mic] = suma parametrilor mic corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-m = 62. S-M [Sum-Mare] = suma parametrilor Mare corespunztori numerelor din tragerea curent, aceti parametri fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, S-M = 56. S-A [Sum-Afinitate] = suma afinitilor numerelor din tragerea curent fa de numerele din aceeai tragere, unde afinitile sunt analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334 (2, 6, 17, 29, 41, 46), S-A = a6(2)+a17(2)+a29(2)+a41(2)+a46(2)+a17(6)+a29(6)+a41(6)+a46(6)+ a29(17)+41(17)+46(17)+a41(29)+a46(29)+a46(41) = 67.

60

Am notat cu a6(2) afinitatea numrului 2 fa de numrul 6 (sau de câte ori au fost extrase împreun cele dou numere); a6(2) = a2(6) i s-a luat o singur dat. Celelalte afiniti se calculeaz în mod asemntor.

D-N [Dispersie-Numere] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic numr din tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-N = 46-2 = 44. D-C[Dispersie-Cifre] = diferena dintre cea mai mare i cea mai mic sum a cifrelor numerelor din tragerea curent. Pentru tragerea 334, sumele cifrelor sunt 2, 6, 8, 11, 5, 10, de unde D-C = 11-2 = 9. D-F [Dispersie-Frecvent] = diferena dintre cea mai mare i cea mai mic frecven a numerelor din tragerea curent, frecvenele fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-F = 16. D-R [Dispersie-Recent] = diferena dintre cea mai mare i cea mai mic recen a numerelor din tragerea curent, recenele fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-R = 15. D-P [Dispersie-Pare] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic numr par din tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-P = 46-2 = 44. D-I [Dispersie-Impare] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic numr impar din tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-I = 41-17 =24. D-Pt [Dispersie-Potenial] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic potenial corespunztor numerelor din tragerea curent, potenialele fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-Pt = 30. D-U [Dispersie-Uitat] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic Uitat corespunztor numerelor din tragerea curent, aceast proprietate fiind analizat pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-U = 13 D-P1 [Dispersie-P1] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic P1 corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii P1 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-P1 = 6. D-P2 [Dispersie-P2] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic P2 corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii P2 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. D-P3 [Dispersie-P3] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic P3 corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii P3 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. D-P4 [Dispersie-P4] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic P4 corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii P4 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. D-P5 [Dispersie-P5] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic P5 corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii P5 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. D-P6 [Dispersie-P6] = diferena dintre cel mai mare i cel mai mic P6 corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii P6 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. D-m [Dispersie-mic] = diferena dintre cea mai mare i cea mai mic valoare a parametrului mic corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii mic fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-m = 34. D-M [Dispersie-Mare] = diferena dintre cea mai mare i cea mai mic valoare a parametrului Mare corespunztor numerelor din tragerea curent, parametrii Mare fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-M = 38.

61

D-A [Dispersie-Afinitate] = diferena dintre cea mai mare i cea mai mic afinitate corespunztoare numerelor din tragerea curent, afinitile fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, D-A = 3.

I-N [Interval-Numere] = un interval de numere care conine toate numerele din tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-N = 2-46. I-C [Interval-Cifre] = intervalul de numere care conine cele ase numere obinute prin adunarea cifrelor care formeaz fiecare numr din tragerea curent. Pentru tragerea 334, cele ase numere obinute prin adunarea cifrelor sunt 2, 6, 8, 11, 5, 10 . Rezult c intervalul care le conine este I-C = 211 (adic toate numerele de la 2 la 11: 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11). I-F [Interval-Frecvent] = intervalul de numere care conine toate frecvenele numerelor din tragerea curent, frecvenele fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-F = 35-51. I-R [Interval-Recent] = intervalul de numere care conine toate recenele numerelor din tragerea curent, recenele fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-R = 1-16. I-P [Interval-Pare] = intervalul de numere care conine toate numerele pare din tragerea curent. În tragerea 334, numerele pare sunt 2, 6 i 46, deci, intervalul care le conine este I-P = 2-46. I-I [Interval-Impare] = intervalul de numere care conine toate numerele impare din tragerea curent. În tragerea 334, numerele impare sunt 17, 29 i 41, deci, intervalul care le conine este I-I = 17-41. I-Pt [Interval-Potenial] = intervalul de numere care conine toate potenialele numerelor din tragerea curent, potenialele fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-Pt= 37-67. I-U [Interval-Uitat] = intervalul de numere care conine toi parametrii Uitat corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii Uitat fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-U = 28-41. I-P1 [Interval-P1] = intervalul de numere care conine toi parametrii P1 corespunztori numerelor din tragere, parametrii P1 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-P1 = 2-8. I-P2 [Interval-P2] = intervalul de numere care conine toi parametrii P2 corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii P2 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. I-P3 [Interval-P3] = intervalul de numere care conine toi parametrii P3 corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii P3 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. I-P4 [Interval-P4] = intervalul de numere care conine toi parametrii P4 corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii P4 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. I-P5 [Interval-P5] = intervalul de numere care conine toi parametrii P5 corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii P5 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. I-P6 [Interval-P6] = intervalul de numere care conine toi parametrii P6 corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii P6 fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. I-m [Interval-mic] = intervalul de numere care conine toi parametrii mic corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii mic fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-m = 0-34. I-M [Interval-Mare] = intervalul de numere care conine toi parametrii Mare corespunztori numerelor din tragerea curent, parametrii Mare fiind analizai pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-M = 0-38.

62

I-A [Interval-Afinitate] = intervalul de numere care conine toate afinitile numerelor din tragerea curent, afinitile fiind analizate pe toate tragerile pân la tragerea curent. Pentru tragerea 334, I-A = 3-6.

C-N [Contrast-Numere] = cel mai mic interval de numere care conine toate numerele din tragerea curent. Pentru tragerea 334, C-N = 2-46. În cazul intervalului este vorba despre un interval care conine anumii parametri, iar în cazul contrastului este vorba despre cel mai mic interval care conine anumii parametri. De exemplu, pentru aceeai tragere, 334, I-N poate fi 2-46, dar la fel de corect este i 2-47 etc., toate aceste intervale respectând definiia. C-N [Contrast-Numere] este inclus în I-N [Interval-Numere]. Acest raionament este valabil pentru toate celelalte definiii ale contrastului. M-C [Maxim-Coloane] = numrul de coloane din tragerea curent care conin numr maxim de numere. Pentru tragerea 334, prezentat în figura urmtoare, exist (1) o singur coloan care conine numr maxim de numere: coloana 6 (cu numerele 6 i 46). Se observ c restul coloanelor conin câte un singur numr sau nici un numr.

M-R [Maxim-Rânduri] = numrul de rânduri din tragerea curent care conin numr maxim de numere. Pentru tragerea 334, exist 2 rânduri care conin numr maxim de numere: rândul 1 (cu numerele 2 i 6) i rândul 4 (cu numerele 41 i 46). P-C [Particip-Coloane] = numrul de coloane care conin cel puin un numr din tragerea curent. Pentru tragerea 334, P-C = 5, deoarece numerele din tragere sunt distribuite pe 5 coloane. P-R [Particip-Rânduri] = numrul de rânduri care conin cel puin un numr din tragerea curent. Pentru tragerea 334, P-R = 4, deoarece numerele din tragere sunt distribuite pe 4 rânduri. Dec [Decad] = numrul maxim de numere din tragerea curent care fac parte dintr-o decad. O decad înseamn un interval închis de zece numere consecutive (1..10, 2..11, 3..13 etc.). De exemplu, pentru tragerea 334 aceast proprietate are valoarea 2, adic numrul maxim de numere dintr-o decad este 2. Suc [Succesive] = ansamblul numerelor succesive din tragerea curent. În tragerea 334 nu sunt numere succesive (valoarea 1 înseamn c nu sunt numere succesive). Cor [Corelate] = ansamblul de numere din tragerea curent care au la baz o relaie matematic. Al doilea numr din ansamblu se obine din primul la care se adaug o anumit valoare, al treilea se obine din al doilea la care se adaug aceeai valoare etc. În tragerea 334 exist 3 numere corelate, 17, 29 i 41 (29-17=41-29). Rep [Repetate] = ansamblul de numere care au mai fost extrase împreun la o tragere anterioar celei curente. De exemplu, pentru tragerea 334, Repetate are valoarea 3, ceea ce înseamn c 3 numere din aceast tragere au mai fost extrase împreun la nite trageri anterioare. Pentru a vedea care sunt aceste trageri, selectai pagina Rezultate i executai dublu-clic pe caseta din coloana c3 care corespunde tragerii 334 (reamintim c c3 este numrul tragerilor care au 3 numere în comun cu tragerea curent, 334 în cazul nostru). În Lista Martor, se observ c tragerea 334 are 3 numere în comun cu mai multe trageri. Vec [Vecine] = numrul maxim de legturi directe care se pot stabili pe buletin între un numr i restul numerelor din tragere pe diagonal, orizontal i vertical. De exemplu, pentru tragerea 334, Vecine = 1 i s-a calculat astfel:

63

numrul 2 nu are vecine (Vecine=0); numrul 6 are un vecin, 17 (Vecine=1); numrul 17 are un vecin, 6 (Vecine=1); numrul 29 nu are vecine (Vecine=0); numrul 41 nu are vecine (Vecine=0); numrul 46 nu are vecine (Vecine=0); Din calculele de mai sus, rezult c, pentru tragerea 334, Vecine = 1. Gru [Grup] = numrul legturilor directe care se pot stabili între numerele din tragere pe buletin, pe diagonal, orizontal i vertical. Pentru tragerea analizat mai sus, Grup = 1 i s-a calculat astfel: Grup = legtura 6-17 = 1. Par [Pare] = câte numere pare conine tragerea curent. Tragerea 334 (2, 6, 17, 29, 41, 46) conine 3 numere pare. Imp [Impare] = câte numere impare conine tragerea curent. Tragerea 334 (2, 6, 17, 29, 41, 46) conine 3 numere impare. Rân [Pe Rând] = numrul maxim de numere din tragerea curent care se gsesc pe un rând. Pentru tragerea 334, numrul maxim de numere care se gsesc pe un rând este 2. Aceste numere sunt 1, 6 (pe rândul 1) i 41, 46 (pe rândul patru). Col [Pe Coloan] = numrul maxim de numere din tragerea curent care se gsesc pe o coloan. Pentru tragerea 334, numrul maxim de numere care se gsesc pe o coloan este 2. Cele dou numere sunt 6 i 46 i se afl pe coloana ase. Termenii P-G [Particip-Grupe], M-G Maxim-Grupe, Pri [Prinse], Inc [Incluse], Con [Confirmate], A-R[Asemnare-R] etc, F3P [Figuri-3-Puncte], F4P [Figuri-4-Puncte], F5P [Figuri-5-Puncte] i F6P [Figuri-6-Puncte] nu au semnificaie în pagina Statistic. Sunt explicai în pagina Condiii, Capitolul 5. Cu clic-dreapta pe o zon selectat în tabelul statistic al tragerilor, apare un meniu cu urmtoarele opiuni: Adaug în Lista Martor - adaug în Lista Martor tragerile din coloana Tr.nr. care corespund seleciei; în figura de mai jos, aceste trageri sunt 329, 330 i 331. Ascund coloanele selectate - face invizibile coloanele care corespund seleciei; în figura de mai jos, aceste coloane sunt o4 i o5. Copiez în ClipBoard Tabelul - copiaz toate datele din tabel în clipboard. Anulez - ascunde meniul cu opiuni.

64

Cu clic-dreapta pe un cap de coloan din tabelul statistic al tragerilor, apare un meniu cu urmtoarele opiuni:

Ordonez dup ... - ordoneaz tot tabelul astfel încât valorile din acea coloan s fie în ordine cresctoare; în exemplul din figura de mai sus, s-a executat clic-dreapta pe capul de coloan Tr.nr. Adaug în Lista Martor ­ adaug în Lista Martor tragerile care corespund seleciei; în figura de mai sus, tragerile 334 i 335. Ascund coloanele selectate - face invizibile coloanele care corespund seleciei; în figura de mai sus, coloana S-F. Copiez în ClipBoard Tabelul - copiaz toate datele din tabel în clipboard. Anulez - ascunde meniul cu opiuni.

65

Pagina Lei

Pentru ca preul schemei (afiat în caseta orizontal din partea stâng a ferestrei programului) s fie corect, trebuie s actualizai datele din pagina Lei, când acestea se modific. Introducei valorile reale în coloana cost (lei), dup care executai clic pe butonul .

Pagina Note

Este o pagin destinat însemnrilor cu privire la schema curent. Aceast pagin se salveaz automat atunci când salvai schema.

66

Information

TopSoft EXPERT 2000

66 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

526882


Notice: fwrite(): send of 197 bytes failed with errno=104 Connection reset by peer in /home/readbag.com/web/sphinxapi.php on line 531