Read GhidManagementInstanteTI.pdf text version

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

Autori:

Victor ALISTAR Iulia COPNARU Valentin DIMOFTE Monica MROIU tefan NAUBAUER Radu POPESCU

Au contribuit:

Ioana CIOCIAN Olimpiu SABU Marlena VASILE

Acest material a fost produs de Transparency International România i Societatea pentru Justiie în cadrul proiectului ,,Întrirea capacitii manageriale a instanelor prin promovarea de bune practici în administrarea sistemul judiciar i creterea satisfaciei publicului" finanat de UNIUNEA EUROPEAN prin programul PHARE. Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

CUPRINS

Contacte: Bd. Nicolae Blcescu, nr 21, et 2, Sector 1, Bucureti, cod 010044 ­ ROMANIA, tel: 021-317.71.70 fax: 021-317.71.72 [email protected] www.transparency.org.ro © Dreptul de autor Toate drepturile asupra acestei publicaii sunt rezervate Transparency International RomaniaAsociaiei Române pentru Transparen. Publicaia sau pri ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea Asociaiei.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

CUPRINS

I. Organizarea instanelor ............................................................................................................................ 5 I.1. Structura sistemului de justiie............................................................................................................ 5 I.2. Structura sistemului judiciar ................................................................................................................ 6 I.3. Structura instanelor de judecat........................................................................................................ 7 I.4. Categorii de personal ......................................................................................................................... 13 II. Principii de drept..................................................................................................................................... 17 II.1. Principiile de organizare a justiiei ca serviciu public ...................................................................... 17 II.2. Principiile generale de drept............................................................................................................. 20 II.3. Principii de drept specifice................................................................................................................ 21 III. Managementul instanelor..................................................................................................................... 31 III.1. Ce este managementul instanelor ................................................................................................. 31 III.2. Grila rolurilor manageriale............................................................................................................... 34 III.3. Competene necesare managerilor de instane.............................................................................. 34 III.4. Atribuii manageriale ....................................................................................................................... 35 III.5. Activitile magistrailor care fac obiectul controlului administrativ ............................................ 42 III.6. Activitatea personalului auxiliar care face obiectul controlului administrativ.............................. 46 III.7. Norme de conduit........................................................................................................................... 52 III.8. Mecanisme de control administrativ............................................................................................... 57 IV. Radiografie a sistemului judiciar din România i propuneri de bune practici ...................................... 63 IV.1. Metodologia de cercetare ............................................................................................................... 63 IV.2. Concluziile monitorizrii practicilor administrative ale instanelor............................................... 67 IV.3. Modele de bune practici la nivel internaional/ european ............................................................ 72 V. Propunerea de politica public............................................................................................................... 108 V.1. Introducere...................................................................................................................................... 108 V.2. Problemele sistemului judiciar ....................................................................................................... 109 V.3. Contribuia unui model de management i de organizaie la randamentul instanei ................. 110 V.4. Principiile de management............................................................................................................. 112 V.5. Modelul de management i de organizare al unei instane ......................................................... 113 V.6. Organigrama.................................................................................................................................... 114

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR V.7. V.8. Condiii....................................................................................................................................... 115 Comentarii finale......................................................................................................................... 118

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

I.Organizarea instanelor

Pentru a putea determina în mod concret locul i rolul sistemului judiciar, dar i pentru a pute gsi cele mai adecvate soluii pentru managementul instanelor, astfel încât acestea s furnizez un serviciu de justiie de calitate pentru toi actorii interesai este necesar s avem în vedere toi aceti actori, precum i contextului in care ei evolueaz, respectiv este necesar o abordare holistic. Potrivit Reportului Global asupra Corupiei 2007: Corupia în Sistemele Judiciare 1, sistemul judiciar este format din judectori, procurori i personalul auxiliar din cadrul instanelor sau funcionarii judiciari lato sensu. Acesta este la rândul su parte a unui sistem mai amplu ­ sistemul de justiie, în cadrul cruia regsim, pe lâng sistemul judiciar i asociaii profesionale ale magistrailor, avocai, poliie

I.1. Structura sistemului de justiie

Contextul social Sistemul de justiie Legislativul Executivul Donorii Sistemul judiciar

Judectori Procurori Personal auxiliar

Sistemul de justiie non-statal

Poliia Sectorul privat

ONG-uri

Asociaii profesionale ale magistrailor Mediul academic

Avocai

Mass-media Crim organizat

Opinia public

1

Al Transparency International, lansat pe 24 mai 2007 i editat de Cambridge University Press; http://www.transparency.org/publications/gcr/download_gcr/download_gcr_2007

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

I.2. Structura sistemului judiciar

Consiliul Superior al Magistraturii Înalta Curte de Casaie i Justiie Ministerul Justiiei

Institutul Naional al Magistraturii

coala Naional de Grefieri

Ministerul Aprrii Naionale

Ministerul Public

Curi de Apel

Curtea Militar de Apel

Parchetul...Curte a Militar de Apel Parchetele ...Tribunale Militare Teritoriale Parchetele... Tribunale Militare

Parchetele...Curi de Apel

Tribunale

Tribunale Militare Teritoriale

Parchetele... Tribunale

Judectorii

Tribunale Militare

Parchetele... Judectorii

Legend: Au personalitate juridic Nu au personalitate juridic Subordonare finanaciar Ierarhie/circuit

1.2.1. Aspecte generale Instanele judectoreti din cadrul sistemului judiciar românesc actual sunt urmtoarele: Înalta Curte de Casaie i Justiie; curile de apel; tribunalele; tribunalele specializate; instanele militare; judectoriile. În cadrul curilor de apel i al tribunalelor funcioneaz secii sau, dup caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale, precum i, în raport cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale sau pentru alte materii. În aceste domenii se pot înfiina tribunale specializate. În cadrul judectoriilor se organizeaz secii sau complete specializate pentru cauze cu minori i familie; în raport cu natura i numrul cauzelor în cadrul judectoriilor se pot înfiina secii sau complete specializate i în alte materii. În raport cu volumul de activitate, cu natura i complexitatea cauzelor deduse judecii, pentru curile de apel, tribunale i judectorii se pot înfiina sedii secundare cu activitate permanent în alte localiti din jude sau în municipiul Bucureti. 1.2.2. Înalta Curte de Casaie i Justiie În România funcioneaz o singur instan suprem, denumit Înalta Curte de Casaie i Justiie, cu personalitate juridic i cu sediul în capitala rii, menit s asigure interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 1.2.3. Curile de apel În România funcioneaz 15 Curi civile de Apel i o Curte Militar de Apel. Acestea sunt instane cu personalitate juridic, în circumscripia crora funcioneaz mai multe tribunale i tribunale specializate. 1.2.4. Tribunalele Sunt instane cu personalitate juridic, organizate la nivelul fiecrui jude i al municipiului Bucureti, i au, de regul, sediul în municipiul reedin de jude. În circumscripia fiecrui tribunal sunt cuprinse toate judectoriile din jude sau, dup caz, din municipiul Bucureti. În prezent, în România funcioneaz 40 de Tribunale civile, cel de-al XLI-lea ­ Tribunalul Ilfov fiind în nefuncional, i 1 Tribunal militar teritorial. 1.2.5. Judectoriile Sunt instane fr personalitate juridic, organizate în judee i în sectoarele municipiului Bucureti. Localitile care fac parte din circumscripiile judectoriilor din fiecare jude se stabilesc prin hotrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În România exist în prezent 188 de Judectorii civile, dintre care 11 sunt nefuncionale, i 3 Tribunale Militare.

I.3. Structura instanelor de judecat

Preedinte

Colegiul de conducere

Vicepreedinte

Secie civil pentru cauze cu minori i familie, conflicte de munc i asigurri sociale

Secie penal pentru cauze penale minori familie

cu i

Secie Comercial maritim i fluvial, contencios

administrati v i fiscal

Prim grefier

Psiholog

Resurse umane

Birou de informare i relaii cu publicul

Compartiment informatic juridic

Tehnic

Audit

Manager economic

-Grefier ef -Grefieri secie civil pentru cauze cu minori i familie, conflicte de munc i asigurri sociale

-Grefier ef -Grefieri pentru secie penal pentru cauze penale cu minori i familie

-Grefier ef -Grefieri secie comercial maritim i fluvial, contencios

administrativ i fiscal

Grefier documenta -rist

Grefier Statistician

Grefieri arhivari

Personal conex - Aprozi Ageni procedurali - oferi

Personal contractual

Departament economico financiar i administrativ

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 1.3.1. Structura Înaltei Curi de Casaie i Justiie Înalta Curte de Casaie i Justiie este organizat în 4 secii - Secia civil i de proprietate intelectual, Secia penal, Secia comercial, Secia de contencios administrativ i fiscal -, Completul de 9 judectori i Seciile Unite. a) Seciile Înaltei Curi de Casaie i Justiie - civil i de proprietate intelectual, penal, comercial i de contencios administrativ i fiscal Seciile Înaltei Curi judec recursurile împotriva hotrârilor pronunate de curile de apel i a altor hotrâri, în cazurile prevzute de lege. Secia penal a Înaltei Curi de Casaie i Justiie judec: în prim instan, procesele i cererile date prin lege în competena de prim instan a Înaltei Curi de Casaie i Justiie; recursurile, în condiiile prevzute de lege. Seciile Înaltei Curi de Casaie i Justiie, în raport cu competena fiecreia, soluioneaz: cererile de strmutare, pentru motivele prevzute în codurile de procedur; conflictele de competen, în cazurile prevzute de lege; orice alte cereri prevzute de lege. Seciile Înaltei Curi de Casaie i Justiie soluioneaz i recursurile declarate împotriva hotrârilor nedefinitive sau a actelor judectoreti, de orice natur, care nu pot fi atacate pe nicio alt cale, iar cursul judecii a fost întrerupt în faa curilor de apel. Dac o secie a Înaltei Curi de Casaie i Justiie consider c este necesar s revin asupra propriei jurisprudene, întrerupe judecata i sesizeaz Seciile Unite, care judec cu citarea prilor din dosarul a crui judecat a fost întrerupt. Judecata se reia dup ce Seciile Unite s-au pronunat asupra sesizrii privind schimbarea jurisprudenei. b). Completul de 9 judectori Soluioneaz recursurile i cererile în cauzele judecate în prim instan de Secia penal a Înaltei Curi de Casaie i Justiie. Completul de 9 judectori judec i alte cauze date în competena sa prin lege, precum i ca instan disciplinar. c). Seciile Unite Înalta Curte de Casaie i Justiie se constituie în Secii Unite pentru: judecarea recursurilor în interesul legii; soluionarea sesizrilor privind schimbarea jurisprudenei Înaltei Curi de Casaie i Justiie; sesizarea Curii Constituionale pentru controlul constituionalitii legilor înainte de promulgare. La sfâritul fiecrui an, Înalta Curte de Casaie i Justiie, în Secii Unite, stabilete cazurile în care este necesar îmbuntirea legislaiei i le comunic ministrului justiiei. d) Organe de conducere Conducerea Înaltei Curi de Casaie i Justiie se exercit de preedinte, vicepreedinte i colegiul de conducere. Preedintele. Este ordonator principal de credite i reprezint Înalta Curte de Casaie i Justiie în relaiile interne i internaionale. Colegiul de conducere. Este constituit din preedinte, vicepreedinte i 9 judectori alei pe o perioad de 3 ani în adunarea general a judectorilor, cu reprezentarea fiecrei secii. Când se dezbat

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA probleme economico-financiare i administrative, la edinele colegiului de conducere particip managerul economic al Înaltei Curi de Casaie i Justiie, care are vot consultativ. La edinele colegiilor de conducere pot participa i preedinii de secii. Colegiul de conducere are urmtoarele atribuii: aprob Regulamentul privind organizarea i funcionarea administrativ, precum i statele de funcii i de personal ale Înaltei Curi de Casaie i Justiie analizeaz candidaturile depuse pentru funcia de judector la Înalta Curte de Casaie i Justiie i prezint Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovrii în funcia de judector la Înalta Curte de Casaie i Justiie propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea i încetarea din funcie a magistrailor-asisteni organizeaz i supravegheaz rezolvarea petiiilor, în condiiile legii propune proiectul de buget al Înaltei Curi de Casaie i Justiie exercit alte atribuii prevzute în Regulamentul privind organizarea i funcionarea administrativ a Înaltei Curi de Casaie i Justiie. Colegiul de conducere se întrunete trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preedintelui Înaltei Curi de Casaie i Justiie sau la solicitarea a cel puin 3 dintre membrii si i este prezidat de ctre preedinte, iar în lipsa acestuia, de ctre vicepreedinte. Hotrârile Colegiului de conducere se adopt cu votul majoritii membrilor si. Adunarea general. Distinct de organele de conducere amintite, exist i adunarea general a judectorilor Înaltei Curi de Casaie i Justiie, care se întrunete pentru: aprobarea raportului anual de activitate, care se d publicitii aprobarea bugetului Înaltei Curi de Casaie i Justiie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanelor Publice alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiiile legii. 1.3.3. Structura curilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate i a judectoriilor a) Curile de apel În cadrul curilor de apel funcioneaz secii sau, dup caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale, precum i, în raport cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale sau pentru alte materii. b) Tribunalele În cadrul tribunalelor funcioneaz secii sau, dup caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale, precum i, în raport cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale sau pentru alte materii. c) Tribunalele specializate Potrivit legii pot fi înfiinate urmtoarele categorii de tribunale specializate, ca instane fr personalitate juridic: civile, penale, comerciale, pentru minori i de familie, de contencios administrativ i fiscal, privind conflicte de munc i asigurri sociale, maritime i fluviale sau pentru alte materii. Acestea pot funciona la nivelul judeelor i al municipiului Bucureti i au, de regul, sediul în municipiul

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR reedin de jude. Tribunalele specializate preiau cauzele de competena tribunalului în domeniile în care se înfiineaz. d) Judectoriile În raport cu natura i numrul cauzelor, în cadrul judectoriilor se pot înfiina secii sau complete specializate. În cadrul judectoriilor se organizeaz secii sau complete specializate pentru minori i familie. e) Seciile i completele specializate Seciile i completele specializate ale curilor de apel i ale instanelor din circumscripia acestora se înfiineaz, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecrei instane, prin hotrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Componena seciilor i completelor specializate se stabilete de colegiul de conducere al instanei, în raport cu volumul de activitate, inându-se seama de specializarea judectorului. În mod excepional, în situaia în care în cadrul unei secii nu se poate constitui un complet de judecat, colegiul de conducere al instanei poate dispune participarea unor judectori de la alte secii. Completele i seciile specializate pentru minori i familie, precum i tribunalele specializate pentru minori i familie judec atât infraciunile svârite de minori, cât i infraciunile svârite asupra minorilor. Când în aceeai cauz sunt mai muli inculpai, unii minori i alii majori, i nu este posibil disjungerea, competena aparine tribunalului specializat pentru minori i familie. f) Sediile secundare În raport cu volumul de activitate, cu natura i complexitatea cauzelor deduse judecii, pentru curile de apel, tribunale i judectorii se pot înfiina sedii secundare cu activitate permanent în alte localiti din jude sau în municipiul Bucureti. g) Organe de conducere

Preedinii i vicepreedinii de instane

Fiecare instan judectoreasc este condus de un preedinte care exercit atribuiile manageriale în scopul organizrii eficiente a activitii acesteia. Preedinii curilor de apel i ai tribunalelor exercit, de asemenea, atribuii de coordonare i control ale administrrii instanei unde funcioneaz, precum i ale instanelor din circumscripie. Preedinii judectoriilor i ai tribunalelor specializate exercit i atribuii de administrare a instanei. În funcie de volumul de activitate i de complexitatea cauzelor, la curile de apel, tribunale i tribunale specializate, preedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreedini, iar la judectorii, preedintele poate fi ajutat de un vicepreedinte; judectoriile în care preedinii sunt ajutai de ctre vicepreedini se stabilesc de ctre Consiliul Superior al Magistraturii. La Curtea de Apel Bucureti i la Tribunalul Bucureti, preedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreedini. Preedinii i vicepreedinii instanelor judectoreti iau msuri pentru organizarea i buna funcionare a instanelor pe care le conduc i, dup caz, a instanelor din circumscripiile acestora, asigur i verific respectarea obligaiilor statutare i a regulamentelor de ctre judectori i personalul auxiliar de specialitate. Verificrile efectuate personal de preedini sau vicepreedini ori prin judectori anume desemnai trebuie s respecte principiile independenei judectorilor i supunerii lor numai legii, precum i autoritatea de lucru judecat. Atribuiile date prin lege sau prin regulament în competena

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA preedinilor sau a vicepreedinilor de instane nu pot fi delegate colegiilor de conducere. Preedinii instanelor desemneaz judectorii care urmeaz s îndeplineasc, potrivit legii, i alte atribuii decât cele privind activitatea de judecat.

Preedinii de secie

Seciile instanelor judectoreti sunt conduse de câte un preedinte de secie care organizeaz activitatea administrativ-judiciar a seciei. Colegiile de conducere În cadrul fiecrei instane judectoreti funcioneaz un colegiu de conducere, care hotrte cu privire la problemele generale de conducere ale instanei. Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numr impar de membri i au urmtoarea componen: la curile de apel i tribunale: preedintele i 6 judectori, alei pe o perioad de 3 ani în adunarea general a judectorilor; la tribunale specializate i judectorii: preedintele i 2 sau 4 judectori, alei pe o perioad de 3 ani în adunarea general a judectorilor. În cazul în care la judectorii i tribunale specializate numrul judectorilor este mai mic de 3, atribuiile colegiului de conducere se exercit de ctre preedinte. Membrii alei ai colegiilor de conducere pot fi revocai de adunrile generale în cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor prevzute de lege. La edinele colegiilor de conducere pot participa i preedinii de secii. La curile de apel i tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la edinele acestuia particip i managerul economic al instanei, cu vot consultativ. În funcie de problemele supuse dezbaterii, la edinele colegiilor de conducere ale curilor de apel, ale tribunalelor i tribunalelor specializate pot fi invitai i judectori de la alte instane, care nu au drept de vot. Hotrârile colegiului de conducere se adopt cu votul majoritii membrilor si. Colegiul de conducere îndeplinete urmtoarele atribuii: propune seciei pentru judectori a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura i numrul cauzelor, înfiinarea seciilor i completelor specializate ale instanei; stabilete componena seciilor i completelor specializate, în funcie de volumul de activitate, inând seama de specializarea judectorilor; stabilete compunerea completelor de judecat la începutul anului, urmrind asigurarea continuitii acestora; aprob, în mod excepional, schimbarea membrilor completelor de judecat, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta; convoac adunarea general a judectorilor, potrivit legii; aprob sau, dup caz, avizeaz, la cererea preedintelui, deciziile acestuia, în cazurile prevzute de prezentul regulament; promoveaz în funcii de conducere informaticienii-efi, primii-grefieri, grefierii-efi, grefierii efi de secii i grefierii arhivari efi. La nivelul curilor de apel, colegiul de conducere are urmtoarele atribuii: fundamenteaz i propune proiectul de buget pentru curtea de apel i pentru instanele din circumscripia acesteia i îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii i Ministerului Justiiei; solicit Înaltei Curi de Casaie i Justiie s se pronune asupra problemelor de drept care au fost soluionate diferit de instanele judectoreti; primete i centralizeaz candidaturile judectorilor din circumscripia curii de apel, pe categorii de instane, pentru funcia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii i verific îndeplinirea condiiilor prevzute de lege pentru judectorii care i-au depus candidaturile.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR Adunrile generale La instanele judectoreti se organizeaz, anual sau ori de câte ori este necesar, adunri generale ale judectorilor, care sunt compuse din toi judectorii în funcie ai instanei, inclusiv judectorii stagiari, precum i judectorii delegai sau detaai de la alte instane. Adunarea general a judectorilor are urmtoarele atribuii: dezbate activitatea anual desfurat de instan; desemneaz candidaii i alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiiile legii; dezbate probleme de drept; analizeaz proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiiei; formuleaz puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; alege i revoc membrii colegiului de conducere, iar la tribunalele specializate i judectorii stabilete numrul membrilor ce urmeaz s fie alei, potrivit legii; iniiaz, dac este cazul, procedura de revocare a judectorilor alei în Consiliului Superior al Magistraturii, în condiiile prevzute de lege; propune revocarea din funcia de conducere a judectorilor pentru urmtoarele motive: în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiiile necesare pentru numirea în funcia de conducere; în cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor manageriale privind organizarea eficient, comportamentul i comunicarea, asumarea responsabilitilor i aptitudinile manageriale; în cazul aplicrii uneia dintre sanciunile disciplinare; desemneaz judectorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensaii financiare victimelor infraciunilor i supleanii acestora; îndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau de regulamente. h) Compartimente auxiliare de specialitate: Toate instanele judectoreti i toate parchetele au în structur urmtoarele compartimente auxiliare de specialitate:

Grefa Registratura Arhiva Acestea efectueaz operaiuni privind primirea, înregistrarea i expedierea corespondenei, îndosarierea actelor, pstrarea registrelor, precum i alte lucrri cu caracter auxiliar, necesare bunei desfurri a activitii instanelor La instanele cu volum mare de activitate poate funciona o registratur general, precum i câte o registratur i o arhiv pentru fiecare secie, în baza hotrârilor colegiilor de conducere. Colegiile de conducere pot hotrî organizarea de arhive distincte pentru completele specializate. Biroul de informare i relaii publice

Acesta asigur legturile instanei cu mijloacele de comunicare în mas, în vederea garantrii transparenei activitii judiciare, în condiiile stabilite de lege. Conductorul biroului, care îndeplinete i rolul de purttor de cuvânt, poate fi un judector desemnat de preedintele instanei ori un absolvent al unei faculti de jurnalistic sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

Biblioteca

Serviciul de documentare ine evidena legislaiei, a jurisprudenei, precum i gestiunea bibliotecii.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Instanele pot avea i alte compartimente stabilite prin Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti. Înalta Curte de Casaie i Justiie i Curile de apel au, de asemenea, în structur un compartiment de documentare i un compartiment de informatic juridic. Compartimentele de informatic juridic se pot organiza i în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judectoriilor i a parchetelor de pe lâng aceste instane. Instanele i parchetele militare au în structur i un compartiment de documente clasificate.

Departamentul economico-financiar i administrativ

Funcioneaz în cadrul Înaltei Curi de Casaie i Justiie, curilor de apel, i tribunalelor i este condus de un manager economic. Managerul economic este subordonat preedintelui instanei. Departamentul economico-financiar i administrativ din cadrul tribunalelor asigur activitatea economic, financiar i administrativ i pentru tribunalele specializate i judectoriile din circumscripia lor. Instanele militare care nu au sediul în municipiul Bucureti au în structur un compartiment economico-administrativ. 1.3.4. Structura instanelor militare a) Aspecte generale Instanele militare sunt: tribunalele militare, ce funcioneaz în municipiile Bucureti, Cluj-Napoca, Iai i Timioara; Tribunalul Militar Teritorial Bucureti; Curtea Militar de Apel Bucureti - instan unic, cu personalitate juridic. Instanele militare au, fiecare, statut de unitate militar, cu indicativ propriu. Instanele militare judec la sediul acestora, îns pentru motive temeinice, instana poate dispune ca judecata s se desfoare în alt loc. Instanele militare pot judeca i pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei fore multinaionale, în condiiile în care, potrivit unei convenii internaionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitat jurisdicia român. Direcia instanelor militare din cadrul Ministerului Aprrii este ordonator teriar de credite. b) Organe de conducere Fiecare instan militar este condus de un preedinte ajutat de un vicepreedinte. Dispoziiile privind colegiile de conducere i adunrile generale analizate anterior se aplic în mod corespunztor, colegiile de conducere în cazul de fa fiind formate din preedinte i doi judectori.

I.4. Categorii de personal

4.1. Magistraii a. În istorie2, termenul de ,,magistrat" (lat.magistratus = autoritate), a însemnat: în antichitate: Pretor, la romani praetores demnitar înalt, dup Questor i Edil din Cursus honorum

2 Potrivit definiiei oferite de http://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrat

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR în Evul Mediu: Funcionari de stat alei, ca de exemplu judectori Organism superior de conducere din cetatea Braov, compus din judele primar, villicul i un numr de senatori (juratii). în prezent: Funcionari de stat din cadrul primriei unor orae ca Bremen Funcionari superiori din cadrul unor decernate pentru cultur, finane, sntate, sport, mediu înconjurtor etc

Archon la greci:: (demnitar, domnitor)

b. Pe de alt parte, Dicionarul Explicativ al Limbii Române definete ,,magistrátul" ca fiind 1. (În Roma antic) Cetean ales pentru exercitarea unor importante atribuii de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judector, procuror). 3. (Înv.) Membru în conducerea administrativ, judiciar etc. a unui ora. 4. (Înv.) Autoritate public (administrativ, judiciar etc.). c. Legislaia naional definete magistratura ca fiind activitatea judiciar desfurat de judectori în scopul înfptuirii justiiei i de procurori în scopul aprrii intereselor generale ale societii, a ordinii de drept, precum i a drepturilor i libertilor cetenilor. d. Doctrina juridic româneasc a oferit i ea diferite definiii. Dintre acestea o vom reine cu titlu de exemplu pe cea a lui N Cochinescu, potrivit cruia cuvântul magistrat are la origine dou înelesuri: de funcie public (magistraturi); de titular al acestei funcii, implicând atribuii de comand, de autoritate, de îndrumare3. e. Considerm c pentru analiza de fa definiia cu cele mai mari implicaii i cea mai mare relevan este cea oferit de jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în cazul Schiesser contra Elveiei4, Curtea analizeaz termenul de ,,magistrat" i apreciaz c termenul nu se confund cu cel de judector, dar c acesta trebuie s îndeplineasc tot atâtea garanii pentru persoana arestat: garanii de independen fa de executiv i de pri, ceea ce nu exclude orice subordonare fa de ali magistrai, cu condiia ca acetia s se bucure de o independen analoag; garanii de procedur, ceea ce implic audierea personal a învinuitului care îi este deferit; garanii de fond ceea ce comport obligaia de a examina circumstanele constituind argumente pro i contra deteniei, de a se pronuna potrivit criteriilor juridice asupra existenei raiunilor care o justific i, în absena lor, de a dispune punerea în libertate. Potrivit legislaiei în vigoare în prezent, în România exist dou corpuri profesionale de magistrai ­ judectorii i procurorii, care îns nu se bucur de un regim juridic identic. Pentru scopul acestui material vom reine c judectorii sunt magistrai, numii de Preedintele României, se bucur de independen i inamovibilitate, se supun numai legii i trebuie s fie impariai. Judectorii inamovibili pot fi mutai prin transfer, delegare, detaare sau promovare, numai cu acordul lor, i pot fi suspendai sau eliberai din funcie în condiiile prevzute de prezenta lege. Judectorii sunt obligai ca, prin întreaga lor activitate, s asigure supremaia legii, s respecte drepturile i libertile persoanelor, precum i egalitatea lor în faa legii i s asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, s respecte Codul deontologic al judectorilor i procurorilor i s participe la formarea profesional continu. Judectorii nu pot refuza s judece pe motiv c legea nu prevede, este neclar sau incomplet

3 Nicolae Cochinescu, op. Cit. P. 222 4 Hotrârea din 4 decembrie 1979, Camer, Seria A nr. 34

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 4.2. Magistraii-asisteni ai Înaltei Curi de Casaie i Justiie În cadrul Înaltei Curi de Casaie i Justiie funcioneaz un corp de magistrai-asisteni, compus din prim-magistratul-asistent, magistrai-asisteni efi i magistrai-asisteni, stabilii prin statul de funcii. Repartizarea magistrailor-asisteni în secii i în alte compartimente se face de preedintele Înaltei Curi de Casaie i Justiie. Prim-magistratul-asistent este subordonat preedintelui i vicepreedintelui Înaltei Curi de Casaie i Justiie. Magistraii-asisteni efi din cadrul seciilor Înaltei Curi de Casaie i Justiie sunt subordonai ierarhic preedinilor de secii. Magistraii-asisteni din cadrul seciilor Înaltei Curi de Casaie i Justiie particip la edinele de judecat ale seciilor i duc la îndeplinire orice alte sarcini încredinate de preedintele Înaltei Curi de Casaie i Justiie, de vicepreedinte sau de preedintele de secie. Evaluarea magistrailor-asisteni se face la fiecare 3 ani de ctre o comisie constituit prin hotrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, format din 3 judectori ai Înaltei Curi de Casaie i Justiie desemnai de colegiul de conducere al acesteia. 4.3. Asistenii judiciari Potrivit dispoziiilor art. 55 (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat cu modificrile i completrile ulterioare, completul pentu soluionarea în prim instan a cauzelor privind conflictele de munc i asigurri sociale se constituie din 2 judectori i 2 asisteni judiciari. Asistenii judiciari sunt numii de ministrul justiiei, la propunerea Consiliului Economic i Social, pe o perioad de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcii juridice de cel puin 5 ani i care îndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii Asistenii judiciari se bucur de stabilitate pe durata mandatului i se supun numai legii. 4.4. Personalul auxiliar de specialitate Funcioneaz în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanelor judectoreti i este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariti, grefieri arhivari, grefieri registratori i specialiti IT. Corpul grefierilor este alctuit din grefieri cu studii superioare i grefieri cu studii medii. Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lâng acestea funciile de agent procedural, aprod i ofer. Personalul auxiliar de specialitate se bucur de un statut de sine stattor, stabilit prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lâng acestea. Acesta este unul mixt, îmbinând elemente ce in de statutul personalului contractual, cu cele specifice personalului din instituiile judiciare ­ magistrai, asisteni judiciar, etc. 4.5. Funcionari publici Potrivit Legii nr. 188/1999 privind statutul funcionarilor publici, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, funcia public reprezint ansamblul atribuiilor i responsabilitilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizrii prerogativelor de putere public de ctre administraia public central, administraia public local i autoritile administrative autonome. Funcionarii publici sunt persoane învestite, prin numire într-o funcie public din structura unei autoriti sau insituii publice, cu prerogative în realizarea competenei acestora, în regim de putere public, având ca scop realizarea unui interes public. Potrivit art. 125 (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, Înalta Curte de Casaie i Justiie, curile de apel i tribunalele au în structur câte un departament economico-financiar i

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR administrativ, condus de un manager economic. Managerul economic este subordonat preedintelui instanei în cadrul creia funcioneaz. Managerii economici, informaticienii i personalul de specialitate din activitatea financiarcontabil i din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice i contabile au calitatea de funcionari publici, având drepturile i obligaiile prevzute de Legea nr. 188/1999. 4.6. Personalul contractual Personalul contractual este angajt potrivit dispoziiilor de drept comun prevzute de Codului Muncii, în baza unui contract individual de munc, i este subordonat conducerii instanei în care îi desfoar activitatea. Toate acele persoane care îi desfoar activitatea în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanelor, i pentru care legea nu prevede un statut special sau apartenena la una din categoriile enunate anterior, fac parte din categoria personalului contractual. Fac excepie persoanele care asigur paza sediilor instanelor judectoreti, a bunurilor i valorilor aparinând acestora, supravegherea accesului i meninerea ordinii interioare necesare desfurrii normale a activitii în aceste sedii, care fac parte din Jandarmeria Român.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

II. Principii de drept

Fa de presiunea exercitat în mod constant de societatea civil, problematica promovrii transparenei i independenei justiiei, respectarea dreptului la un proces echitabil i accesul la informaii, prin unificarea procedurilor administrative interne la nivelul instanelor judectoreti este subordonata unei cerine de fond ­ cea legat de respectarea principiilor de drept, în special a principiilor care au un pronunat caracter procesual - i unei cerine de form ­ cea legat de respectarea principiilor de management aplicabile instanelor.

II.1. Principiile de organizare a justiiei ca serviciu public

Pentru a putea vorbi despre un serviciu public de justiie de calitate, trebuie s avem în vedere în primul rând o serie de principii cu caracter general, pe care trebuie s le respecte orice serviciu furnizat publicului, i în al doilea rând o serie de principii dedicate exclusiv serviciului de justiie, indiferent de modul sau de organizare. În acest sens avem în vedere principiile celor trei ,,e" ­ eficien, eficacitate, economicitate i cei trei ,,i" ­ independen, impaialitate, integritate. 2.1.1. Principiul eficienei Potrivit acestui principiu liniile de activitate trebuie elaborate astfel încât s rspund unor nevoi obiective, existente în cadrul comunitii pe care instanele o deservesc, iar aplicarea lor s se fac pe baza unor obiective bine definite, ierarhizate i a unor evaluri de impact prealabile. Aceste linii de activitate trebuie aplicate în termenul planificat, astfel cum acesta a fost stabilit pe baza evalurilor, pentru a nu mri costurile aferente implementrii lor. Eficiena presupune aadar meninerea unui raport favorabil între resursele întrebuinate i rezultatele obinute. Aplicarea acestui principiu înseamn îns mai mult i anume: trebuie urmrit ca prin activitatea desfurat rezultatele s fie maxime, nu doar rezonabile în raport cu resursele utilizate. Aceasta presupune un management de calitate realizat de personal bine calificat i responsabil. 2.1.2. Principiul eficacitii Aplicarea lui este strâns legat de cea a principiului eficienei i presupune utilizarea eficient a resurselor, protejarea resurselor instanelor de utilizare inadecvat sau de pierderi, precum i identificarea i gestionarea pasivelor. La nivelul instanelor aceasta implic asigurarea unui grad ridicat de îndeplinire a scopurilor propuse i de soluionare a problemelor publice care le-au fost atribuite spre soluionare. Eficacitatea unei activiti poate fi evaluat în funcie de gradul de îndeplinire a obiectivelor programate i de raportul dintre efectul proiectat i rezultatul efectiv al activitatii respective. Putem vorbi deci despre o activitate eficace atunci când obiectivele programate au fost îndeplinite astfel cum au fost concepute, cu utilizarea unui minim de resurse i la termenul prevzut. Trebuie avut în vedere faptul c aceste condiii trebuie îndeplinite cumulativ pentru a putea vorbi de maximizarea eficacitii. Orice diferen în plus sau în minus fa de proiect duce la schimbarea raportului i la scderea eficacitii, fie ca urmare a supradimensionrii obiectivelor i angajarea unor resurse care nu erau necesare, fie ca urmare a subdimensionrii acestora, ceea ce duce la imposibilitatea atingerii rezultatului programat cu resursele alocate.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 2.1.3. Principiul economicitii Economicitatea are ca fundament cele dou principii anteriare i presupune minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate. Acest principiu se afl în interdependen cu celelalte dou, iar aplicarea lor separat este iposibil. 2.1.4. Principiul independenei Independena presupune dou laturi i anume independena instanelor i independena magistratului. a. Independena judectorilor este reflectat în art.124 alin.2 din Constituia României, care prevede c judectorii sunt independeni i se supun numai legii. Independena acestora este de natur s asigure calitatea i obiectivitatea hotrârilor judectoreti, s inspire încredere prilor în activitatea instanelor i s sporeasc astfel prestigiul justiiei. Aceasta presupune, c nici un organ al administraiei de stat, inclusiv organele de conducere judiciar i nici un judector de la o instan superioar nu are dreptul s oblige sau sâ dea sugestii judectorului, atunci când acesta trebuie s pronune hotrârea sau s dea dispoziii intr-o anumita cauz, privind modul cum trebuie s fie soluionat aceasta. Aprecierea faptelor, cât i, aplicarea legii la faptele odat stabilite sunt opera convingerii intime a judectorului, care este aprat de orice imixtiune din afar. Pe de alt parte, exist obligaia pe care o are judectorul de a se supune numai legilor, ceea ce înseamn c acesta nu-i poate motiva hotrârea i nici s invoce circumstane pentru o hotrâre greit; el poart exclusiv rspunderea hotrârii sale. O alt garanie a independenei judectorului o reprezint secretul deliberrii. Independena judectorilor nu trebuie îns s fie desprins de cadrul general politic al legilor statului, pentru c instana este chemat s apere aceste legi. Judectorul este independent fa de pri pentru c nu este remunerat de acestea, aa cum este cazul avocatului, notarului public, fa de orice alte interese, de partid sau de alt natur. b. Independena instanelor are în vedere c sistemul instanelor prin care se realizeaz justiia nu face parte i nu este subordonat puterii executive sau legislative. Acest aspect este reflectat în art.126 alin.1 Constituia României, care prevede c justiia se realizeaz prin Înalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite de lege, adic judectorii,tribunale i Curi de apel. În acelai sens sunt i prevederile art.126 alin.3 din Constituie care prevd c prin lege sunt stabilite competena i procedura de judecat. Principiul poate fi analizat i sub aspectul autonomiei instanelor judectoreti, ce decurge din autonomia funciei jurisdicionale i care presupune o delimitare a atribuiilor autoritilor statale. Potrivit prevederile Legii nr. 304/2004 puterea judectoreasc este separata de celelalte puteri ale statului. Autonomia instituiilor judiciare este garantat nu numai prin independena i inamovibilitatea judectorilor, dar i prin delimitarea atribuiilor ce revin legislativului i executivului i implic posibilitatea realizrii efective a funciei jurisdicionale fr ingerine din partea altor persoane sau autoriti publice. Pentru o autonomie real a instanelor judectoreti, trebuie ca acestea s beneficieze de structuri organizatorice i funcionale, inclusiv de organe proprii de conducere administrativ precum i de un buget distinct, pentru a nu depinde în nici un mod de celelalte autoriti ale starului de drept. În ceea ce privete acest ultim aspect, în literatura juridic de specialitate s-a artat c ,,Autonomia financiar este o garanie a unei justiii democratice i în aceast privin nici un efort nu poate fi

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA considerat inutil. Doar cu o autonomie efectiv se poate promova fora dreptului i înltura tendinele de ignorare i de subminare a statului de drept". Independena, astfel îneleas, nu exclude intervenia instanelor de control judiciar care intervine în urma exercitrii cilor de atac împotriva hotrârilor judectoreti. În acelai timp trebuie subliniat c nici controlul exercitat de Consiliul Superior al Magistraturii sau de conducerea instanelor nu afecteaz independena. Acest control nu vizeaz în nici un fel activitatea de judecat, ci numai astpectele de ordin administrativ (managerial). 2.1.5. Principiul imparialitii5 Împarialitatea reprezint garania încrederii justiiabililor în magistraii i instituiile în care acetia îi desfoar activitatea,prin care se realizeaz actul de justiie. Importana acestui aspect este recunoscut prin consacrarea în Codurile de procedur a cazurilor concrete în care un magistrat i celelalte persoane implicate în actul de justiie sunt incompatibili precum i procedurilor de urmat în cazul intervenirii acestora. În acelai timp i prin Constituie s-a recunoscut importana acestei laturi a unui proces echitabil, prevzându-se c funcia de judector este incompatibil cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia funciilor didactice din învmântul superior. 2.1.6. Principiul integritii Integritatea presupune conformarea fa de dispoziiile legale cu caracter imperativ, atât fa de cele prohibitive (ce impun abinerea de la svârirea unei aciuni de ctre funcionari), cât i fa de cele cu caracter onerativ (ce oblig pe funcionar s realizeze o aciune). Integritatea public presupune îndeplinirea cumulativ a trei condiii: a. incoruptibilitatea deciziei indiferent de beneficiarul acesteia; b. respectarea principiilor transparenei i al competitivitii; c. bun administrare în sensul economicitii, eficacitii i eficienei. Pentru a aceste condiii s fie atinse cu uurin i fr aplicarea unei liste de verificare pentru fiecare act intocmit sau decizie luat ,,plasele de siguran" sunt: respectarea procedurilor fr derogare asigurarea transparenei procedurilor administrative evitarea practicilor prefereniale sau discriminatorii adoptarea soluiilor care îi ating scopul cu cel mai mic consum de resurse urmrirea prescripiilor legale evitarea conflictului de interese recunoaterea limitelor i declinarea competenei respectarea principiilor de drept.

5 Dreptul la un proces echitabil i accesul liber la justiie (art.6 din Convenia European a Drepturilor Omului), Judectori Raluca Moglan Culea i nina ecaterina grigora - Curtea de Apel Bucuresti, http://www.inm-lex.ro/fisiere/pag_35/det_126/406.doc

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

II.2. Principiile generale de drept

Principiile de drept sunt definite unitar în doctrin ca fiind acele idei conductoare ori prescripii fundamentale ale coninutului tuturor normelor juridice. La limit, aceste principii ar trebui s se regseasc în orice norm de drept edictat, într-o relaie de interdependen organic. Astfel, o cunoatere aprofundat a acestor principii are drept rezultat identificarea liniei directoare a sistemului juridic, îneles ca ansamblul tuturor normelor de drept la un moment dat, ca drept pozitiv. Pentru sistemul juridic românesc, identificarea liniei directoare este cu atât mai important cu cât cerinele impuse justiiei româneti de normativul i jurisdicionalul Curii Europene a Drepturilor Omului sunt de o orientare nou, cu un pronunat caracter umanist cu care, pân de curând, nu am fost familiarizai. Practicienii dreptului, cu precdere magistraii, trebuie s cunoasc aceste principii i s fac recurs la ele ori de câte ori legea nu acoper sfera contingentului, a accidentalului. Altfel spus, principiul de drept d ceea ce se numete ,,spiritul legii", care trebuie s orienteze raionamentul practicianului dreptului, în opoziie cu "litera legii", obligatoriu subordonat celui dintâi. În concluzie, cunoaterea i aplicarea principiilor de drept are drept rezultat coeziunea, coerena sistemului de drept, certitudinea dreptului i predictibilitatea acestuia din punctul de vedere al ceteanului. Între cele mai importante astfel de principii vom reine: a.Asigurarea bazelor legale de funcionare a statului ­ presupune cucerirea legal a puterii i exercitarea ei în conformitate cu cerinele legalitii. b.Principiul libertii i al egalitii ­ statul, ca deintor al puterii, care dispune de for i decide cu privire la întrebuinarea ei, garanteaz juridic i efectiv libertatea i egalitatea cetenilor, autolimitându-se. Un paradox al coninutului acestui principiu îl gsim prezentat de reputatul istoric roman Lucian Boia în lucrarea sa "Mitul democraiei": libertatea împins la limit suprim egalitatea (doar liberalismul îneles îngust îi poate gsi o astfel de reprezentare social), iar egalitatea împins la limit suprim libertatea (exemplul comunismului doctrinar i nu numai). Existena unui asemenea paradox chiar în coninutul ideatic al unui principiu fundamental de drept este de natur a da natere unui instrument deosebit de important de apreciere: interpretarea unui principiu, a unei reguli de drept nu trebuie fcut raportat la sine, izolat, metafizic, ci raportat dialectic la realitate, la ceea ce d substanialitate regulii prin depirea contingenei, a negativului ei. Soluionarea aparentului paradox este dat chiar de mersul istoriei i de dinuirea sistemului politic democratic: o dozare permanent a celor dou componente ­ libertatea i egalitatea ­ în funcie de realitile sociale de la un anumit moment dat. c. Principiul responsabilitii ­ este corelativul principiului libertii; prin responsabilitate, omul se angajeaz în procesul de integrare social. Practic, prin responsabilitate, omul îi traseaz limitele libertii lui întrucât ,,fr limit, libertatea nu are sens"6 i nici nu poate fi conceput. d.Principiul echitii i al justiiei - justiia urmrete ca în tratamentul real reciproc între oameni s se exclud orice disparitate care ar fi fondat pe considerarea dreptului fiecruia.

6

Gabriel Liiceanu ­ Despre limit

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

II.3. Principii de drept specifice

Cu considerarea principiilor generale pe care le-am enunat mai sus, tiinele juridice de ramur au, la rândul lor, anumite principii specifice. În continuare vom aborda cu precdere principiile de drept procesual, având în vedere importana axiologic a acestora în ceea ce privete managementul instanelor i unificarea procedurilor administrative la nivelul instanelor. a. Dreptul procesual civil este cluzit de urmtoarele principii: principiul legalitii; principiul aflrii adevrului; principiul dreptului la aprare; principiul publicitii; principiul oralitii; principiul disponibilitii; principiul contradictorialitii; principiul nemijlocirii; principiul continuitii.

b. Principiile dreptului procesual penal sunt: principiul legalitii procesului penal; principiul oficialitii procesului penal; principiul aflrii adevrului; principiul rolului activ al organelor judiciare penale; principiul garantrii libertii persoanei; principiul garantrii dreptului la aprare; principiul asigurrii demnitii persoanei; principiul limbii de desfurare a procesului penal; prezumia de nevinovie. Dintre acestea, vom reine ca fiind importante pentru tema noastr principiul legalitii, dreptului la aprare, publicitii, continuitii, aflrii adevrului, la care vom aduga principiul liberului acces la justiie, a egalitii de tratament, al liberului acces la informaiile de interes public, al transparenei, al distribuirii aleatorii a dosarelor, inamovibilitatea. 2.3.1. Dreptul la un process echitabil Convenia European a Drepturilor Omului prevede, în art.6 pct.1, c orice persoan are dreptul de a-i fi examinat cauza în mod echitabil, public i într-un termen rezonabil, de ctre un tribunal independent i imparial, stabilit prin lege, care va hotrî fie asupra înclcrii drepturilor i obligaiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricrei acuzaii în materie penal îndreptat împotriva sa. Hotrârea trebuie s fie pronunat în public, dar accesul în sala de edin poate fi interzis presei i publicului, pe întreaga durat a procesului sau a unei pri a acestuia, în interesul moralitii, al ordinii publice ori al securitii naionale într-o societate democratic, atunci când interesele minorilor sau protecia vieii private a prilor la proces o impun, sau în msura considerat strict necesar de ctre tribunal, atunci când, datorit unor împrejurri speciale, publicitatea ar fi de natur s aduc atingere intereselor justiiei". Rezult c, în accepiunea Conveniei, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente i anume: accesul liber la justiie; examinarea cauzei în mod echitabil, public i într-un termen rezonabil; examinarea cauzei de ctre un tribunal independent, imparial, stabilit prin lege; publicitatea pronunrii hotrârilor judectoreti.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 2.3.2. Principiul legalitii În mod tradiional acest principiu se exprim prin: a) îndatorirea de a respecta regulile de drept; b) ordonarea tuturor regulilor de drept într-un sistem unic i unitar, implicând conformitatea celor inferioare fa de cele superioare; c) adoptarea legii de organul competent i dup procedura prestabilit de Constiuie. Din punct de vedere material legalitatea presupune c toate dispoziiile pe care le ia statul trebuie s fie date pe cale general i impersonal i toate actele individuale ale statului trebuie fcute în baza i în conformitate cu dispoziiile luate anterior pe cale general i impersonal. Formal, orice act trebuie s emane de la entitatea creia îi revine aceast competen, dat de Constituie sau de lege. O atenie deosebit trebuie acordat respectrii drepturilor i libertilor cetenilor garantate de Constituie, de actele normative subsecvente i de actele internaionale la care România este parte. Sunt de asemenea avute în vedere normele procedurale, libera concuren i tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii. Pentru a asigura aplicarea eficient a acestui principiu, activitatea legislativ trebuie s se grefeze pe o examinare temeinic a msurilor propuse i o evaluare cât mai corect a consecinelor aplicrii lor. Pe de alt parte, obligaia corelativ, aparinând destinatarilor legii ­ persoane fizice i juridice, de drept privat sau public ­ este de a respecta riguros dispoziiile legii. Organele de stat, persoanele oficiale i celelalte entitile publice sunt organizate i trebuie s îi exercite funciile în strict conformitate cu legile i actele subordonate acestora, conform competenelor ce le revin prin lege. De asemenea acestea sunt obligate s aplice strict i neabtut actele normative în vigoare i s combat toate cazurile de înclcare a drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor. Dac respectarea acestui principiu în dreptul procesual este asigurat de o serie de garanii dintre care enumerm: (1) nerespectarea legii atrage o serie de sanciuni i (2) respectarea principiului legalitii este garantat prin instituirea supravegherii i controlului judiciar, este de dorit ca astfel de garanii s opereze i în ceea ce privete managementul instanelor i unificarea procedurilor administrative ale instanelor, simpla observare a normelor juridice care orânduiesc aceste activiti putând s ne ofere mijloacele de apreciere a posibilitilor de punere în practic adispoziiilor legale. Principiul legalitii instanei Legalitatea este unul din principiile fundamentale în activitatea tuturor organelor de stat i a cetenilor iconst în cerina strictei respectri a legilor rii. Însi Constituia prevede la art. 124 ca ,,Justiia se înfptuiete în numele Jegii". Aflarea adevrului în cauzele supuse cercetrii, indiferent dac acestea sunt de natur civil, penal, comercial, administrativ sau de alt natur, nu se poate realiza decât în msura în care procesul civil se desfoar potrivit reglementrilor legate, în toate fazele i etapele pe care acesta le parcurge. Aceasta, cu atât mai mult cu cât ne referim la instituii create de stat special pentru a restabili ordinea de drept într-un stat democratic. Respectarea legii de ctre instana de judecat presupune, pe de o parte, o just aplicare a normelor de drept iar pe de alt parte legalitatea instanei chemat s aplice aceste norme. Ceea ce este specific legalitii este faptul c acest principiu se caracterizeaz prin realism, traducerea în via a principiului putându-se realiza numai prin msuri concrete efective. Un rol important în asigurarea legalitii revine instanelor judectoreti superioare, care verifica legalitatea i temeinicia hotrârilor pronunate de instanele inferioare. Legalitatea instanei se realizeaz prin îndeplinirea urmtoarele patru cerine; instana s fie creat prin lege i în. conformitate cu dispoziiile ei; instana sâ fie organizat ca o instituie cu caracter permanent i cu un sediu stabil i cunoscut; instana s aib competena s judece pricina ce i-a fost încredinat; instana s judece în compunerea prevzut de lege.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Legalitatea în procesul civil are ca prime repere perceptele constituionale formulate la art. 124, 126 i. 127 din Constituie, dar i unele dintre. prevederile Legii nr. 304/2004 pentru organizarea judiciar. In acest sens justiia se înfptuiete în numele legii, iar judectorii se supun numai legii; justiiare realizeaz de instanele judectoreti prevzute de lege, înfiinarea instanelor extraordinare fiind interzis; instanele militare funcioneaz numai în condiiile legii; competena tuturor instanelor este cea stabilit de lege; alctuirea instanelor i compunerea completului de judecat se fac cu respectarea strict a dispoziiilor legii; împotriva hotrârilor judectoreti pot fi exercitate cile legale de atac. Acest principiu, exprim cerina ca, atât în privina organizrii justiiei, cât i cea a înfptuirii ei, s se respecte cu strictee i de toate subiectele de drept, legea fundamental i celelalte acte normative,subordonate ei. 2.3.3. Accesul liber la justiie Presupune c oricine are acces la justiie: cetean român, cetean strin sau apatrid. Acest principiu acord permisiunea accesului la justiie pentru aprarea oricrui drept sau libertate i a oricrui interes legitim, fr deosebire dac acestea sunt cuprinse în Constituie sau în alte legi. Posibilitatea sesizrii justiiei pentru aprarea oricrui drept sau libertate i a oricrui interes legitim se poate realiza fie pe calea aciunii directe, fie prin orice alt cale procedural. 2.3.4. Principiul aflrii adevrului Înfptuirea justiiei nu poate fi conceput fr cunoaterea deplin a adevrului, a tuturor elementelor care pot duce la soluionarea temeinic a cauzei, a raportului de conflict. Realizarea acestui principiu presupune respectarea urmtoarelor cerine: organele judiciare sunt obligate ca fiecare msur sau hotrâre s o ia pe baza adevrului stabilit prin probe, administrarea i evaluarea probelor trebuie s se fac dup principiile libertii probelor i a liberei lor aprecieri, ceea ce implic interzicerea probelor formale, activitatea organelor judiciare trebuie reglementat i desfurat în aa del încât s permit administrarea tuturor probelor fr piedici formale. 2.3.5. Principiul egalitii în faa justiiei Presupune c toate persoanele au o vocaie egal de a fi judecate de aceleai instane i dup aceleai reguli de procedur, fr nicio discriminare pentru c orice dispoziie care ar pune pe una din pri într-o stare de inferioritate de drept fa de cealalt, este incompatibil cu principiul egalitii. In Proclamaia Drepturilor Omului -a înscris principiul potrivit cruia "Legea trebuie s fie egal pentru toi, fie c ocrotete, fie c pedepsete". Art. 16 alin. 1 din Constituia României prevede c cetenii sunt egali în faa legii i a autoritilor publice, iar privilegii i fr discriminri, iar în alineatul 2 se arat c ,,nimeni nu este mai presus de lege". Art. 7 alin.2 din Legea.nr. 304/2004 stabilete c justiia se realizeaz în mod egal pentru toi, fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, orientare sexual, opinie, apartenenpolitic, avere, origine ori condiie social sau de orice alte criterii discriminatorii. Acest principiu semnific faptul c toate persoanele au o vocaie egal de a fi judecate de aceleai instane judectoreti i dup aceleai reguli de procedur, fr nici o discriminare. Oricare dintre pri trebuie s se bucure de aceleai drepturi - dreptul la aceleai probe, dreptul la aceleai aprri, la

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR aceleai ci de atac -deoarece oricare dispoziie care ar pune pe una din pri în inferioritate de drept fa de cealalt, este incompatibil cu principiul egalitii i chiar cu ideea de justiie. Pentru a fi respectat acest principiu este necesar s nu existe privilegii de jurisdicie. Existena unor reguli speciale de procedur sau a unor organe de jurisdicie specializate, nu înseamn nesocotirea acestui principiu. Principiul egalitii nu înseamn uniformitate, aa încât, dac la situaii egale trebuie s corespund un tratament egal, la situaii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât;diferit. De aceea, nu sunt excluse, ci, dimpotriv, sunt admise soluii legislative diferite pentru situaii diferite". Pentru a se asigura egalitatea în faa justiiei i în fapt este necesar ca statul s articuleze un sistem coerent de asisten juridic, care s asigure celor cu, venituri insuficiente accesul la justiie i apoi, posibilitatea de a duce la bun sfârit procesal. 2.3.6. Egalitatea armelor Presupune tratarea egal a prilor pe toat durata desfurrii procedurii în faa unui tribunal, fr ca una dintre ele s fie avantajat în faa celeilalte. Fiecare parte trebuie s aib posibilitatea s îi susin cauza în condiii de just echilibru, atât în procesul civil cât i în cel penal. Principiul egalitii armelor privete numai modul în care au fost tratate prile de ctre tribunal, ca adversare în procesul pe care acesta este chemat s-l soluioneze; el nu se aplic în raporturile dintre pri i tribunal. 2.3.7. Principiul garantrii dreptului la aprare Este mai larg decât dreptul la aprare i are în coninut, de asemenea, anumite garantii: a) acordarea de drepturi procesuale ­ cum ar fi dreptul de a cunoate învinuirea ce i se aduce, b) acordarea de garanii procesuale care asigur exercitarea de ctre pri a drepturilor procesuale prevzute de lege ­ pe de o arte, constau în obligaia organelor judiciare de a efectua anumite acte, iar pe de alt parte, în obligaia organelor de a aduce la cunotina prilor drepturile procesuale pe care le au i de a le ajuta în exercitarea lor, intervenind active în favoarea prilor înconstatând tot ce apr interesele lor legitime, c) asigurarea asistenei juridice de ctre un aprtor. Acest principiu este presupus de dreptul la un proces echitabil. Garantarea dreptului la aprare a prilor în tot cursul procesului este o cerin de prim ordin întrun sistem procesual care urmrete ca hotrârile pronunate de instanele judectoreti s exprime adevrul i s fie conforme cu legea. Potrivit prevederilor art. 24 din Constituie, dreptul la aprare este garantat i, în tot cursul procesului, prile au dreptul s fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. Dreptul la aprare este garantat prin modul în care sunt organizate instanele judectoreti, prin normele de procedur i prin asistena judiciar. Dreptul la aprare, în sens material, cuprinde întregul complex de drepturi i garanii procesuale care sunt instituite de lege, pentru a da posibilitate persoanelor fizice i juridice's îi apere interesele,legitime. Este avut în vedere mai ales dreptul prilor de a face cereri, de a lua la cunotin de actele de la dosar, de a propune probe, de a recuza pe judectori, sau procurori, de a participa la dezbateri i a pune concluzii cu privire la problemele ce se ridic. În sens formal, dreptul la aprare înseamn dreptul prii din proces de a-i angaja un aprtor, care în sistemul procesual românesc nu poate fi decât un profesionist al dreptului. În acest sens, se asigur o aprare calificat, atât în interesul prilor cât i al pronunrii unor hotrâri legale i temeinice.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA In procesul penal, dreptul de aprare a fost consacrat înc din dreptul roman, în care era înscris regula c nimeni nu putea fi judecat, nici mcar sclavul, fr a fi apiat. Potrivit prevederilor art. 6 din C.E,D.O., persoana creia i se imput svârirea unei infraciuni trebuie si dispun de timpul i de facilitile necesare pentru pregtirea aprrii sale în acest sens, art.6 C. proc. pen. prevede c dreptul de aprare este garantat învinuitului, inculpatului, i celorlalte pri in tot cursul procesului penal. Pentru a asigura respectarea acestui drept, organele judiciare au obligaia s încunotineze pe învinuit sau inculpat despre fapta pentru care este învinuit, încadrarea juridic a acesteia, s-i asigure posibilitatea pregtirii i exercitrii în mod corespunztor a aprrii, orice parte având dreptul s fie asistat de aprtor în tot cursul procesului penal. Garaniile cerute pentru realizarea acestui drept sunt în principal: obligaia organelor judiciare de a încunotinape învinuit sau inculpat înainte de a i se lua prima declaraie, despre dreptul de a fi asistat de un aprtor, urmând a fi consemnat acest lucru în procesul-verbal de ascultare; obligaia organelor judiciare de a lua msuri pentru asigurarea asistenei juridice a învinuitului sau a inculpatului, când acesta nu are aprtor ales; obligaia organelor judiciare de a încunotina pe învinuit sau inculpat despre fapta pentru care este învinuiti încadrarea juridic a acesteia; obligaia:orgarielor judiciare de a administra probele necesare inaprare. Spre deosebire de procesul penal, în procesul, civil partea nu poate fl obligat s aib aprtor, dar dac ea apreciaz c este necesar s recurg la serviciile acestuia, instana nu-i poate refuza acest drept. 2.3.8. Gratuitatea justiiei Semnific faptul c prile nu trebuie s plteasc pe judectori, procurori, grefieri, executori judectoreti întrucât acetia, deservind un serviciu public, sunt funcionari ai statului i salarizai de el. Gratuitatea justiiei determin pe judectori, procurori, grefieri, executori judectoreti s-i îndeplineasc îndatoririle fr prtinire. Acest principiu d eficien i funcionalitate principiului egalitii. Primirea unei pli sau a altei recompense de ctre aceti funcionari, care în modaliti diferite particip la înfptuirea justiiei, cade sub incidena legii penale. Gratuitatea justiiei este unul dintre factorii care dau prestigiu instanelor de judecat i în acelai timp determin pe judectori ori pe ceilali funcionari s-i îndeplineasc îndatoririle. Chiar dac justiia se înfptuiete gratuit, în sensul artat, totui, judecarea unei pricini presupune numeroase cheltuieli, cum ar fi: taxe de timbru, onorarii de avocat i expert, cheltuieli de deplasare, etc. De altfel, justiia are i un rol preventiv, ea folosete tuturor, iar pentru cel care lupt în aprarea dreptului su nu trebuie s devin un lux. Pentru asigurarea unui proces- echitabil i pentru egalitate de tratament, acest dreot trebuie asigurat atât în procesele civile, cât i în procesele civile. Mai mult, acest drept trebuie asigurat i în cazul altor activiti procesuale cum ar fi: asistarea în mod gratuit de un interpret dac nu înelege sau nu vorbete' limba folositcîn proces1, în exercitarea cilor de atac. 2.3.9. Principiul continuitii Trebuie s presupun atât unicitatea completului de judecat i soluionarea cauzei de acelai judector, cât i a grefierului, pentru a asigura o calitate înalt a actelor procedurale întocmite de cel ce tie cel mai bine mersul cauzei.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 2.3.10. Jurisdiciile sunt permanente i sedentare Acest principiu presupune c funcia lor se îndeplinete în mod continuu, în succesiunea zilelor, fr alte întreruperi decât cele provocate de zilele nelucrtoare (sâmbta i duminica) sau de srbtorile laice i religioase declarate nelucrtoare. Vacana judectoreasc nu înseamn o întrerupere a activitii instanelor judectoreti, ci doar un regim mai uor de serviciu, pentru a îngdui magistrailor i personalului auxiliar s-i efectueze, prin rotaie, concediul de odihn. În tot acest timp, anumite cauze se vor soluiona în continuare. 2.3.11. Principiul distribuirii aleatorii a dosarelor Presupune împrirea cauzelor deduse judecii, dup importana obiectului lor, în sistem computerizat. Acest principiu d eficien principiului imparialitii. La toate instanele româneti, desemnarea persoanelor care rspund de distribuirea aleatorie a dosarelor ­ judectori i grefieri ­ s-a fcut prin ordin de serviciu emis de preedintele instanei, fie în baza hotrârilor colegiilor de conducere a instanelor. 2.3.12. Principiul transparenei În mod tradiional când ne referim la transparen avem în vedere acel mod de lucru al unor entiti, care în permanen fac public întreaga lor activitate. Aceast noiunea îmbrca îns mai multe aspecte: accesul liber la informaiile de interes public, transparena decizional, transparena execuiei bugetare i identificarea personalului în raporturile cu terii. Alturi de aceste componetente, specific pentru sistemul judiciar este faptul c instanele îi desfoar activitatea cu respectarea principiului publicitii. 2.3.13.Publicitatea procesului Fiecare persoan are dreptul la un proces public. CEDO a artat c publicitatea are ca scop protejarea justiiabililor împotriva unei justiii secrete, care s nu poat s fie supus controlului public. Prin transparena pe care o asigur administrrii justiiei, publicitatea dezbaterilor judiciare ajut la realizarea obiectivului principal al art.6 paragraf. 1: derularea unui proces echitabil în deplin concordan cu principiile fundamentale ale oricrei societi democratice. Curtea a decis c, potrivit jurisprudenei sale, dreptul fiecrei persoane la un proces public, în sensul art. 6, implic dreptul la o edin public, afar de circumstanele excepionale care ar justifica desfurarea ei cu uile închise, i c, regula publicitii judecii poate ceda în faa voinei persoanei interesate, exprimate în sens contrar. Renunarea la publicitate poate fi expres sau tacit, dar trebuie s fie neechivoc i s nu pun în discuie un interes public important. Principiul publicitii procedurilor judiciare nu este absolut. Astfel, o procedur de autorizare a exercitrii unei ci de atac, consacrate exclusiv unor probleme de drept, nu de fapt, poate îndeplinii condiiile art.6 din Convenie, chiar dac în instana de apel sau de casaie reclamantul nu a avut posibilitatea s se exprime în persoan în faa judectorilor. În privina hotrârilor se dispune în art. 6 c acestea trebuie s fie pronunate public, modul în care se realizeaz publicitatea lor difer în funcie de particularitile procedurii în diverse grade de jurisdicie naional.7

7 A se vedea, Corneliu Bârsan, Convenia european a drepturilor omului, comentariu pe articole, vol.I Drepturi i liberti, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008. p.529-533.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 2.3.14.Principiul contradictorialitii Implic, în special, posibilitatea pentru pri de a lua la cunotin de toate piesele i observaiile prezentate judectorului, chiar i cele care provin de la un magistrat independent, care îi pot influena decizia i de a le discuta. Acest principiu nu vizeaz doar prile între ele ci i Ministerul Public sau chiar o alt jurisdicie independent, participant, potrivit actelor naionale, la o faz superioar a procesului. De reinut c, dei principiul contradictorialitii i cel al egalitii armelor rezult din garania general a unui proces echitabil, CEDO distinge, în privina aplicrii lor, cu privire la comunicarea pieselor dintr-un dosar. Astfel, dac absena comunicrii unei piese se raporteaz numai la una dintre pri, în timp ce cealalt parte a cunoscut-o, Curtea va examina situaia creat prin prisma principiului egalitii armelor, care impune tratarea egal a prilor. Dac, amândou prile au fost private în aceeai msur de posibilitatea de a lua cunotin de coninutul unei informaii utile produse judectorului, fr ca ele s fie în msur s o discute, aceast situaie va induce aplicarea principiului contradictorialitii. Acest principiu vizeaz mai multe aspecte, dintre care prezena personal a inculpatului la judecat, modul de prezentare i discutare a probelor, folosirea martorilor anonimi i a agenilor provocatori. 2.3.15.Termenul rezonabil Prin impunerea respectrii unui termen rezonabil pentru înfptuirea actului de justiie, Convenia subliniaz importana faptului c justiia trebuie s fie administrat fr întârzieri de natur a-i compromite eficacitatea i credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale. Instana european a artat c numai întârzierile imputabile autoritilor judiciare competente pot s conduc la eventuala constatare a depirii unui termen rezonabil în care trebuie judecat orice cauz. Celeritatea procesului este evideniat i de rolul activ pe care trebuie s îl aib judectorul. CEDO a decis, în mod repetat, c dispoziiile art.6 alin.1 oblig statele contractante s-i organizeze sistemul judiciar astfel încât orice litigiu s fie soluionat într-un termen rezonabil, indiferent de diverii factori care pot întârzia procedurile judiciare naionale. Mai mult, Curtea a decis faptul c supraîncrcarea rolului unui tribunal nu angajeaz responsabilitatea internaional a statelor contractante dac sunt adoptate cu promptitudine msurile necesare a remedia aceast situaie. Curtea a apreciat c acest caracter rezonabil al duratei unui proces se stabilete de la caz la caz, în funcie de anumite circumstane i criterii, respectiv: complexitatea cauzei în fapt i în drept; comportamentul prilor în proces; comportamentul autoritilor statale. În cazul în care termenul rezonabil este depit datorit comportamentului reclamantului, indiferent de poziia procesual a acestuia în faa jurisdiciilor naionale, acest comportament nu poate fi imputat statului pârât i trebuie s se determine dac în mod obiectiv acest termen a fost depit.8 a. Termenul rezonabil în materie civil9 În cadrul procesului civil opereaz principiul disponibilitii cu privire la procedura în faa instanei. Statele contractante îi pot întemeia procedura civil pe acest principiu, dar acest lucru nu îl scutete pe judectorul naional de obligaia de a asigura celeritatea fiecrui proces. Partea interesat,

8 A se vedea, Corneliu Bârsan, Convenia european a drepturilor omului, comentariu pe articole, vol.I Drepturi i liberti, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008. p.533- 535. 9 A se vedea, Corneliu Bârsan, op.cit., p.535-538.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR la rândul ei, trebuie s nu utilizeze anumite manevre care s întârzie desfurarea procesului i s foloseasc toate mijloacele oferite de lege pentru reducerea timpului în care se desfoar procedura de judecat(deci, nu e interesat de întârzierea soluionrii procesului) Potrivit Curii, termenul rezonabil impus de art.6 alin.1 din Convenie are ca punct de plecare, ziua în care instana a fost investit cu soluionarea cauzei i acoper ansamblul derulrii procedurilor în cauz, respectiv, cele de fond cât i cele din apel sau recurs, dup caz; i se întinde pân la soluionarea definitiv a contestaiei privitoare la dreptul sau la obligaia în discuie, cu dou precizri eseniale: pe de o parte, în procedurile civile, termenul rezonabil poate cuprinde i durata unor proceduri administrative prealabile, pe de alt parte, acest termen vizeaz i procedurile de executare a hotrârilor judectoreti. Noiunea de proces, lato sensu trebuie s cuprind i executarea hotrârilor judectoreti. Curtea a apreciat faptul c împrejurri ca: aglomerarea instanelor naionale, schimbarea repetat a completelor de judecat, greva avocailor, activitatea experilor în cadrul procesului nu pot constitui motive temeinice care s justifice prelungirea în exces a procedurilor judiciare. În toate situaiile enumerate anterior, autoritile naionale au obligaia de a lua toate msurile pentru ca procesele civile s se poat desfura în cadrul unui termen rezonabil care s nu pericliteze interesele prilor implicate prin prelungirea nejustificat a cauzei. b. Termenul rezonabil în materie penal În materie penal, art.6 alin.1 din Convenie recunoate dreptul oricrei persoane învinuite de a fi comis o infraciune dreptul de a obine într-un termen rezonabil, o decizie definitiv cu privire la temeiul i legalitatea acuzaiei. Este normal, având în vedere gravitatea tipului de rspundere,ca asupra unei persoane s nu planeze, nejustificat de mult timp, o acuzaie care s se dovedeasc a fi nefondat, ulterior. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil în materie penal sunt similare cu cele din materie civil, respectiv: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, i cel al autoritilor competente. Termenul rezonabil are ca punct de plecare momentul în care este formulat în mod oficial acuzaia în materie penal împotriva unei persoane10. În anumite situaii, acest moment poate coincide, cu momentul arestrii, cu data la care o persoan este notificat c împotriva ei a fost început urmrirea penal, data punerii în micare a aciunii penale sau data la care au început anumite investigaii cu caracter preliminar11, prima audiere al poliie sau s-a efectuat o percheziie, ori de la data comunicrii rechizitoriului.12 În ceea ce privete data finalizrii procedurii luate în calcul pentru aprecierea termenului rezonabil, acesta este data rmânerii definitive a hotrârii de condamnare sau de achitare a celui interesat.13În cazul în care dosarul în cauz este trimis spre rejudecare, durata procedurilor ocazionate de rejudecare intr în calculul termenului rezonabil.14 În calculul termenului rezonabil nu sunt avute în vedere perioadele de timp între momentul pronunrii unei hotrâri definitive i momentul admiterii cii de atac prin care s-a dispus remiterea cauei procurorului pentru refacerea urmririi penale.15 De asemenea, Curtea a artat c art.6 alin.1 nu pretinde celui acuzat s coopereze activ cu autoritile judiciare i c nu i se poate imputa lui prelungirea procedurii de urmrire penal pentru c a vrut s produc anumite probe care l-ar fi dezincriminat sau pentru c a solicitat efectuarea unor investigaii pertinente sau s-a folosit de toate cile de atac existente în legislaia intern.16 Curtea a mai artat faptul c, în situaia în care urmrirea penal este angajat simultan împotriva mai multor inculpai, este posibil ca procedura fa de unul sau unii dintre ei s fie accelerat ca urmare

10 A se vedea, spre exemplu, hotrârea CEDO din 29 septembrie 2007, în cauza De Clerck contra Belgiei, parag.49. 11 A se vedea, spre exemplu, hotrârea CEDO din 15 iulie 1982, în cauza Eckle contra R.F.G., parag.73. 12 A se vedea, Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, Protecia european a drepturilor omului i procesul penal român, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008, p.287. 13 A se vedea, spre exemplu, hotrârea CEDO din 23 octombrie 2003, în cauza S.H.K. contra Bulgariei, parag.27. 14 A se vedea, spre exemplu, hotrârea CEDO din 23 septembrie 1998, în cauza I.A. contra Franei, parag. 115. 15 A se vedea, Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, op.cit., p.288. 16 A se vedea, spre exemplu, hotrârea CEDO din 4 martie 2008, în cauza Jetzen contra Luxemburgului, parag.47; , hotrârea CEDO din 29 septembrie 2007, în cauza De Clerck contra Belgiei, parag.49; hotrârea CEDO din 15 iulie 1982, în cauza Eckle contra R.F.G., parag.73.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA a disjungerii cauzei, cu condiia ca aceasta s fie compatibil cu principiul unei bune administrri a justiiei; în toate cazurile, între interesele unui inculpat i cele ale principiului evocat, are întâietate buna administrare a justiiei.17 Curtea de la Strasbourg subliniaz importana faptului ca statele contractante s-i organizeze, de aa manier, sistemele judiciare interne astfel încât, s îndeplineasc exigenele Conveniei europene care nu admite invocarea unor motive precum: lipsa de experien fa de noutatea infraciunii reglementate, starea de boal a judectorului, dificulti administrative. Curtea a constatat culpa în care s-au aflat autoritilor naionale în desfurarea procedurilor în cazul prelungirii procesului în urmtoarele situaii: când s-a întârziat transferul dosarului de la o instan la alta, în situaia citrii nelegale a martorilor, a inactivitii organelor de urmrire penal, a relurii audierilor din cauza schimbrii judectorului,a declinrii succesive de competen între instane, a prelungirii procesului pe o perioad de peste 6 ani ca urmare a casrilor succesive cu trimitere spre rejudecare pentru erori comise de instanele inferioare.18 Dei Curtea analizeaz rezonabilitatea procedurilor raportându-se la aceste criterii, în doctrin19, s-a artat, în mod întemeiat, c în fapt singurul element relevant în aprecierea termenului rezonabil îl reprezint comportamentul autoritilor naionale. Astfel, nu intereseaz complexitatea cazului, deoarece prevederile art.6 parag.1 din Convenie sunt înclcate când au existat perioade de inactivitate a autoritilor pe parcursul procedurilor (indiferent de cauza care le-a produs). Autoritile naionale ar putea s reglementeze o serie de remedii pentru depirea duratei rezonabile a procesului, aceasta putând fi compensat, spre exemplu, prin acordarea unor daune sau prin reglementarea20 unei cauze legale de reducere a pedepsei21. 2.3.16.Motivarea hotrârilor Curtea a statuat c tribunalele trebuie s-i motiveze hotrârile luate, dar aceast obligaie nu trebuie îneleas în sensul c, ele trebuie s rspund în mod detaliat la fiecare argument al prilor procesului. Întinderea obligaiei de motivare a deciziilor variaz în funcie de natura acestora. Curtea a artat c noiunea de proces echitabil impune ca o jurisdicie intern care nu i-a motivat decât sumar decizia sa, fie c a inclus motivarea unor instane inferioare, fie c a procedat într-un alt mod, s examineze efectiv problemele eseniale care îi sunt supuse aprecierii i s nu se mulumeasc de a proba pur i simplu concluziile unei jurisdicii inferioare.

17 A se vedea, Corneliu Bârsan, op.cit., p.540. 18 A se vedea, spre exemplu, hotrârea CEDO din 6 decembrie 2007, în cauza Bragadireanu contra României, parag.119-122; hotrârea din 15 februarie 2007, în cauza Krasimir Iordanov contra Bulgariei, parag.31-33; hotrârea din 4 iunie 2004 în cauza loffler contra Austriei, parag.57. 19 A se vedea, S. Trechsel, Human Rights in Criminal Proceedings, p.145. 20 A se vedea, spre exemplu, hotrârea CEDO din 15 iulie 1982, în cauza Eckle contra R.F.G., parag. 87. 21 Conform Studiului Gallup asupra opiniilor privind implementarea reformei sistemului judiciar din România (disponibil pe site-ul www.csm1909.ro): ,,Din perspectiva judectorilor, durata soluionrii unei cauze s-a redus (43%) sau a rmas la fel (39%). Factorii care au contribuit la reducerea duratei de soluionare sunt în principal cei care in de resursele tehnice i umane ­ creterea informatizrii i pregtirea continu a magistrailor (32%), scderea numrului de dosare în timp ce schemele de personal s-au completat (27%), dar i o implicare mai activ a magistrailor (22%). De asemenea, 13% consider c aceast durat a crescut, creterea fiind determinat de numrul insuficient de magistrai (65%), de schimbrile legislative (41%), de creterea volumului de munc pentru fiecare magistrat (36%). În ceea ce privete procurorii, opiniile privind durata medie de soluionare a procedurilor de urmrire penal în parchetul în care lucreaz sunt destul de eterogene: 32% consider c a rmas la fel, 30% c s-a redus durata, iar 20% c a crescut. Cauzele care au determinat reducerea duratei urmririi penale sunt specializarea procurorilor i organizarea mai eficient a muncii, modificarea competenelor i colaborarea cu alte instituii. Factorii care au dus la creterea duratei medii a urmririi penale sunt creterea numrului de dosare, fluctuaia de personal i modificrile legislative i de competen. Din perspectiva procurorilor, durata medie de soluionare în instan a dosarelor a rmas la fel (47%). De asemenea, (19%) dintre procurori consider c durata de soluionare în instan a crescut, iar (14%) c a sczut. Durata urmririi penale i a soluionrii cauzelor în instan sunt apreciate de avocai a fi prea mari (79% afirm c durata urmririi penale este prea mare, i 85% consider durata soluionrii în instan prea mare). În opinia publicului larg, cei mai muli au o percepie negativ asupra instanelor de judecat considerând mai degrab c acestea sunt lipsite de celeritate (76%). Cauza principal identificat de cei mai muli dintre cei care apreciaz c durata proceselor este prea mare o reprezint legislaia în general (27%), urmat de modul de organizare a instanelor (20%), existena a prea multe posibiliti de atac a unei hotrâri (16%) i în final, aciunile pe care le întreprind prile implicate în proces (15%)".

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 2.3.17.Instanele judectoreti sunt unitare Acest principiu face ca aceiai judectori, selecionai în acelai mod i supui aceleiai situaii legale s soluioneze orice cauz, indiferent de natura sa. Instanele judectoreti soluioneaz toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munc, de familie, administrative, penale, precum i orice alte cauze pentru care legea nu stabilete o alta competent. La unele tribunale i curi de apel, precum i la Instana Suprem, exist mai multe secii, dar aceast repartizare a atribuiilor, justificat de motive de ordin pur administrativ, nu aduce nici o atingere acestui principiu. Dac instana are o singur secie, aceasta este mixt; iar când funcioneaz mai multe secii, nu exist bariere, deoarece unitatea instituional nu este secia, ci instana. Orice judector poate judeca orice fel de pricin, uneori în cadrul aceleiai edine de judecat, alteori prin trecerea de la o secie la alta, ori prin avansarea sau transferarea la o alt instan.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

III. Managementul instanelor

III.1. Ce este managementul instanelor 3.1.1. Noiuni generale de management

Peter Drucker considera ca managementul este echivalent cu ,,persoanele de conducere", termenul de ,,management" fiind doar un eufemism pentru ,,sef". ,,Principala i poate singura sarcin a managementului este de a mobiliza energiile unitatii economice pentru îndeplinirea sarcinilor cunoscute si definite", iar testul reusitei, sustine Drucker, consta în ,,obtinerea unei eficiente ridicate si adaptarea la modificarile din exterior". Procesul de management reprezint ansamblul integrat al aciunilor de prevedere, organizare, coordonare, antrenare a personalului i control­reglare, exercitate de sistemul conductor în vederea stabilirii i realizrii obiectivelor organizaiei. Elementele specifice tiinei managementului sunt studierea proceselor i relaiilor de management, care nu trebuie confundate cu relaiile i procesele economice care au un coninut diferit i nici cu alte componente ale organizaiilor de natur economic, tehnic sau uman. Prin coninut i mod de manifestare, procesele i relaiile de management prezint o serie de trsturi particularece confer acestei tiine o specificitate pronunat. Domeniul managementului prezint urmtoarele trsturi definitorii i orientri de perspectiv: a.Viziunea global, integratoare, de rezolvare a problemelor Potrivit acestei viziuni, integrarea în rezolvarea problemelor manageriale trebuie realizat pe dou planuri: intraorganizaie, adic între subsistemele acesteia, respectiv între activitile i compartimentele sale; între organizaie i mediul su extern. b.Interdisciplinaritatea Managementul este domeniul care absoarbe continuu elemente noi din alte tiine, pe care le adapteaz i utilizeaz potrivit nevoilor specifice ale conducerii complexelor socio-economice. c. Caracterul previzional Un rol determinant în evoluia oricrei organizaii îl are strategia de dezvoltare prin care se definesc direciile de evoluie viitoare i principalele obiective de atins. Previziunea creterii organizaionale se bazeaz pe modele de cretere, majoritatea acestora rezultând din analogii fcute cu legitile biologice ale dezvoltrii organismelor vii. d. Creterea dinamismului managerial Aceasta este determinat de creterea frecvenei schimbrilor. e.Accentuarea caracterului finalist al aciunilor manageriale Toate domeniile manageriale trebuie s aib, logic, o finalitate, adic s asigure realizarea obiectivelor generale ale organizaiei.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR f. Universalitatea managementului Are loc permanent un transfer de concepte, principii, tehnici i instrumente manageriale din domeniul activitii cu caracter socio-economic în toate celelalte domenii ale vieii i activitii umane, astfel c se vorbete curent de management agrar, management în construcii, management bancar, financiar, al asigurrilor, educaional, etc. g.Profesionalizarea funciei de manager. În cadrul proceselor de management se delimiteaz mai multe componente principale crora le corespund funciile conducerii: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea i control-evaluarea. Previziunea: const în ansamblul proceselor de munc prin intermediul crora se determin principalele obeictive ale organizaiei - i componentele sale, precum i resursele i principalele mijloace necesare realizrii lor. Rezultatele previziunii se împart în funcie de orizont, grad de detaliere i obligativitate în trei categorii principale: prognozele, planurile i programele. Organizarea: desemneaz ansamblul proceselor de management prin intermediul crora se stabilesc i delimiteaz procesele de munc fizic i intelectual i componenetele lor (micri, timpi, operaii, lucrri, sarcini etc.), precum i gruparea acestora pe posturi, formaii de munc, compartimente i atribuirea lor personalului corespunztor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale în vederea realizrii în cât mai bune condiii a obiectivelor previzionate. În cadrul organizrii se delimiteaz dou subdiviziuni: organizarea de ansamblu a organizaiei organizarea principalelor componente. Coordonarea: ansamblul proceselor de munc prin care se armonizeaz deciziile i aciunile personalului organizaiei i ale subsistemelor sale, în cadrul previziunilor i sistemului organizatoric stabilite anterior. Pentru asigurarea unei coordonri aficace este esenial existena unei comunicri adecvate la toate nivelelurile managementului, prin comunicare înelegând transmiterea de informaii i perceperea lor integral a mesajelor coninute. Antrenarea: încorporeaz ansamblul proceslor de munc prin care se determin personalul organizaiei s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor previzionate, pe baza lurii în considerare a factorilor care îi motiveaz. Fundamentul antrenrii îl reprezint motivarea ce rezid în corelarea satisfacerii necesitilor i intereselor personalului cu realizarea obiectivelor i sarcinilor atribuite. Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivrii s întruneasc simultan mai multe caracteristici: s fie complex, s fie difereniat i s fie gradual. Control - evaluarea: ansamblul proceselor prin care performanele rganizaiei, subsistemelor i componenilor acesteia sunt msurate i comparate cu obiectivele i standardele stabilite iniial, în vederea eliminrii deficienelor constatate i integrrii abaterilor pozitive. Procesele de evaluare ­ control în calitate de funcie a managamentului implic patru faze: msurarea realizrilor; compararea realizrilor cu obiectivele i standardele stabilite iniial, evideniind abaterile produse; determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate; efectuarea coreciilor care se impun incluzând acionarea pe msura posibilitilor asupra cauzelor ce au generat abaterile negative. Coninutul funciei de control - evaluare este necesar s: fie continuu; fie preventiv;

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA s se bazeze pe analiza relaiilor cauz-efect; fie flexibil i adaptativ; s se axeze pe elementele cheie i s fie constructiv. În ceea ce privete managementul administrativ, Henry Fayol a definit urmtoarele principii: principiul diviziunii muncii, potrivit cruia, cu cât gradul de specializare în execuia muncii este mai mare, cu atât va fi mai mare eficiena; principiul autoritii i responsabilitii: autoritatea managerilor decurge din dreptul lor de a da ordine i trebuie însoit întotdeauna de responsabilitate; principiul disciplinei, care expliciteaz c regulile i normele ce guverneaz viaa organizaiei trebuie respectate; principiul salarizrii, potrivit cruia compensarea pentru munca prestat trebuie s mulumeasc atât angajatul cât i organizaia; principiul unitii de comand, adic, fiecare angajat trebuie s primeasc ordine de la un singur ef; înclcarea acestui principiu genereaz ,,dualitatea" comenzii i conduce la disensiuni, neîncredere, confuzie etc. principiul subordonrii interesului individual celui de grup; principiul centralizare- descentralizare. Potrivit acestui principiu, trebuie realizat un echilibru sensibil între cele dou, astfel încât s se acorde subordonailor suficient autoritate pentru desfurarea muncii lor; principiul existenei unui singur conductor de nivel superior; principiul ordinii ­ oamenii i ceilali factori de producie trebuie s se afle la locul potrivit i la momentul potrivit; principiul echitii: echitatea este cea care trebuie s guverneze relaiile dintre ef i subordonat; principiul stabilitii forei de munc ­ ca o condiie a eficienei ridicate; principiul unitii de sens a organizrii prin formarea spiritului de echip; principiul iniiativei ­ managerii au rolul de a încuraja iniiativa membrilor organizaiei; principiul ierarhiei, potrivit cruia autoritatea scade de-a lungul traseului dintre managerul de vârf i nivelele de jos ale organizaiei.

3.1.2. Managementul instanelor

Organizarea judiciar are ca finalitate asigurarea respectrii drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei, aa cum au fost ele prevzute in documentele interne i internaionale privind drepturile omului. Organizarea judiciar are, de asemenea, ca obiectiv de baz asigurarea respectrii dreptului la un proces echitabil. Nici Legea privind organizarea judiciar nr. 304/2004 i nici Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti (aprobat prin HCSM nr. 387/2005 i modificat prin HCSM nr. 352/10.05.2006) nu definesc expres managementul juridic. Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti reglementeaz îns competena judectorilor cu atribuii de conducere în ceea ce privete ,,realizarea unui management eficient al resurselor umane pentru asigurarea unei dimensionri echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrtor". Astfel, managementul juridic reprezint conducerea curent a activitii administrativ-judiciare, în scopul folosirii eficiente a resurselor umane i asigurarea unei dimensionri echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrtor. Pornind de la aceast definiie în literatura de specialitate s-au stabilit funciile managementului juridic, i anume: funcia de planificare, funcia de implementare i funcia de evaluare. Aceste funcii se intercondiioneaz reciproc, ca de altfel în toate domeniile de activitate uman, i de modul în care sunt ele folosite depinde realizarea în cele mai bune condiii a activitii judiciare.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR a. Funcia de planificare presupune atât o viziune asupra evoluiei generale a societii din punctul de vedere al necesitii de acoperire a tuturor cauzelor ce ar putea apare pe rolul instanelor, cât i o bun programare a edinelor de judecat, a resurselor umane i financiare necesare în mod curent în activitatea instanelor etc. Aceasta este realizat, conform Regulamentului de ordine Interioar al Instanelorjudectoreti, de ctre Colegiul de conducere al instanei. b. Funcia de implementare presupune asigurarea desfurrii în bune condiii a activitii instanelor, formarea profesional a judectorilor, repartizarea judectorilor pe secii i complete de judecat, repartizarea personalului de specialitate auxiliar etc. Funcia de implementare e realizat de ctre Colegiul de conducere i preedintele/vicepreedintele instanei. c. Funcia de evaluare presupune monitorizarea rezultatelor specifice instanelor judectoreti, evaluarea i controlul activitii întregului personal. De aceea, de cele mai multe ori vom folosi expresia ,,funcia de control-evaluare". Funcia de evaluare este realizat de ctre preedintele/vicepreedintele instanei.

III.2. Grila rolurilor manageriale

La nivelul instanelor judectoreti, datorit specificului acestora, componenii echipei manageriale trebuie s aib fiecare aptitudini i caliti specifice postului ocupat, aa cum sunt prezentate mai jos, în grila rolurilor manageriale, conceput în accepiunea noastr, astfel:

Funcie

Rol managerial

1. Preedinte instan

1. Leader

2. Vicepreedinte instan

2. Organizator

3. Preedinte secie

3. Tehnic

Aptitudini i caliti - vizionar, gândire pozitiv; - capacitate de a stabili obiective clare, realiste i de concentra eforturile colaboratorilor în vederea atingerii lor; - spirit de echip; - echilibru; - capacitate de a motiva echipa i de a evalua corect componenii, pe baz de performan i potenial; - cutare de oportuniti. - capacitate de sintez; - preconizare i reacie prompt; - anticipare; - lucru în echip; - bun administrator; - capacitate de relaionare. - bun profesionist; - participativ; - relaionare facil; - adaptabil; - feed-back

III.3. Competene necesare managerilor de instane

Tuturor managerilor din instan le sunt necesare cele patru mari seturi de competene1: a. Competene cognitive. Îi ajut s sorteze informaiile culese pentru anticiparea situaiilor viitoare.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Trebuie s aib capacitatea de a transpune informaiile în structuri simple, uor de îneles pentru ceilali. b. Competene interpersonale. Realizrile managerului depind de echipa pe care o conduc, aa în cât trebuie s atribuie cu grij rolurile fiecrui membru, s-i motiveze, s-i evalueze corect, s le recunoasc rezultatele i s rezolve eventualele conflicte. c. Competene de comunicare. Managerul trebuie s diminueze barierele comunicaionale prin reglarea fluxului informaional, s asigure o comunicare clar concis i exact, s încurajeze participarea colectivului la activitatea instanei prin practicarea constant a managementului participativ. d. Competene motivaionale. Acestea privesc capacitatea managerului de a stabili obiective clare, realiste i de a concentra eforturile colaboratorilor în vederea atingerii lor. Nevoia de putere, resimit de toi managerii, trebuie privit nu ca un scop în sine ci ca un mijloc de realizare a rezultatelor ateptate. Nu poate fi conturat un tipar exact al managerului performant îns stabilirea unor criterii, valori, are avantajul de a-i face s reflecteze i uneori s acioneze potrivit.

III.4. Atribuii manageriale

3.4.1. Atribuiile preedinilor de instane a. Preedinii curilor de apel exercit urmtoarele prerogative manageriale în scopul organizrii eficiente a activitii curii, precum i atribuii de coordonare i control privind administrarea curii de apel i a instanelor din circumscripie: iau msuri pentru organizarea i buna funcionare a instanei pe care o conduce, precum i a activitii instanelor din circumscripia curii de apel; asigur i verific, personal sau prin intermediul vicepreedintelui ori al altor judectori pe care îi desemneaz în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaiilor legale i a regulamentelor de ctre judectori i personalul auxiliar de specialitate, la toate instanele din circumscripie; organizeaz i coordoneaz controlul administrrii curii de apel i al instanelor din circumscripia acesteia; propun Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcia de preedinte de secie, cu consultarea judectorilor seciei i a colegiului de conducere al curii de apel; cu aprobarea colegiului de conducere al curii de apel desemneaz judectorii care urmeaz s îndeplineasc, potrivit legii, i alte atribuii decât cele privind activitatea de judecat; urmresc i rspund de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii; cu aprobarea colegiului de conducere al curii de apel desemneaz, prin rotaie, judectorii care s efectueze anumite acte, dintre cele date în competena Inspeciei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; desemneaz judectorii care rspund de organizarea activitii de formare profesional continu a judectorilor de la curtea de apel i instanele din circumscripia acesteia; emit avizul consultativ în vederea prezentrii la examenul de capacitate al judectorilor stagiari; deleag, cu acordul lor, judectorii de la judectoriile, tribunalele sau tribunalele specializate din circumscripia curii de apel, în condiiile legii;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR cu aprobarea colegiului de conducere al curii de apel solicit Consiliului Superior al Magistraturii, în condiiile legii, delegarea judectorilor; convoac, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea general a judectorilor curii de apel i adunarea general a judectorilor din circumscripia acesteia, pe care le prezideaz; convoac colegiul de conducere al curii i prezideaz edinele acestuia; numesc personalul auxiliar de specialitate i personalul din departamentul economico-financiar i administrativ al curii de apel i al instanelor din circumscripia acesteia, aprob transferul, delegarea, detaarea i dispune promovarea i aplicarea sanciunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condiiile legii; repartizeaz personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale curii de apel; urmresc permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de apel i instanele din circumscripia acesteia, pentru asigurarea unei dimensionri echilibrate a volumului de activitate, raportat la fiecare persoan, i propun msuri pentru suplimentarea sau reducerea numrului de posturi, cu aprobarea colegiului de conducere al curii de apel; iau msuri pentru respectarea programului de activitate i folosirea eficient a timpului afectat acestuia de ctre întreg personalul curii, pentru îndeplinirea la timp i în condiii de calitate a lucrrilor i pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care s asigure realizarea corespunztoare a atribuiilor; asigur, în condiiile legii, colaborarea instanelor din circumscripia curii de apel cu parchetele de pe lâng acestea, organele de poliie, organizaiile profesionale ale avocailor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judectoreti, experilor i interpreilor, precum i cu alte instituii i organizaii; cu aprobarea colegiului de conducere al curii de apel desemneaz vicepreedintele sau, dup caz, judectorul care îl înlocuiete atunci când lipsete de la instan i în toate situaiile de imposibilitate temporar de exercitare a funciei; aprob stimulentele bneti provenite din timbrul judiciar, premiile i primele prevzute de lege pentru judectori i celelalte categorii de personal din cadrul curii de apel i al instanelor judectoreti din circumscripia acesteia; îndrum i verific activitatea inginerului constructor de la curtea de apel, cu precizarea c aceast competen poate fi delegat managerului economic; sunt ordonatori secundar de credite i rspund de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinate unitii pe care o conduc, de inerea la zi a contabilitii i de prezentarea drilor de seam contabile asupra execuiei bugetare, cu precizarea c atribuiile specifice de ordonator secundar de credite pot fi delegate vicepreedintelui sau, dup caz, unuia dintre vicepreedini ori managerului economic; sesizeaz comisia medical de specialitate în cazul suspendrii din funcie a judectorilor, când acetia sufer de o boal psihic ce îi împiedic s-i exercite funcia în mod corespunztor; iau msuri pentru elaborarea i publicarea jurisprudenei curii de apel; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente.

b. Preedinii tribunalelor, în activitatea de coordonare i control privind administrarea tribunalului i a instanelor din circumscripie, exercit urmtoarele atribuii: convoac, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea general a judectorilor tribunalului i adunarea general a judectorilor din circumscripia acestuia, pe care le prezideaz; convoac colegiul de conducere al tribunalului i prezideaz edinele acestuia; asigur buna desfurare a activitii tribunalului i a instanelor din circumscripia acestuia; asigur i verific, personal sau prin intermediul vicepreedintelui ori al altor judectori pe care îi desemneaz în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaiilor legale i a regulamentelor de ctre judectori i personalul auxiliar de specialitate, la tribunal i la instanele din circumscripia acestuia;

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului, desemneaz judectorii care, potrivit legii, urmeaz s îndeplineasc i alte atribuii decât cele privitoare la activitatea de judecat; cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului desemneaz, prin rotaie, judectorii care s efectueze anumite acte, dintre cele date în competena Inspeciei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; cu consultarea judectorilor seciei i a colegiului de conducere propun Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcia de preedinte de secie; urmresc permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la tribunal i la instanele din circumscripia acestuia, pentru asigurarea unei dimensionri echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoan; asigur, în condiiile legii, colaborarea instanelor din circumscripia tribunalului cu parchetele de pe lâng acestea, cu organele de poliie, cu organizaiile profesionale ale avocailor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judectoreti, experilor i interpreilor, precum i cu alte instituii i organizaii; cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului repartizeaz personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanei; desemneaz vicepreedintele sau, dup caz, judectorul care îl înlocuiete atunci când lipsete de la instan i în toate situaiile de imposibilitate temporar de exercitare a funciei; iau msuri pentru organizarea i buna funcionare a instanei pe care o conduc, precum i a activitii instanelor din circumscripia tribunalului; organizeaz i coordoneaz controlul administrrii tribunalului i al instanelor din circumscripia acestuia; urmresc i rspund de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii; iau msuri pentru respectarea programului de activitate i folosirea eficient a timpului afectat acestuia de ctre întreg personalul tribunalului, pentru îndeplinirea la timp i în condiii de calitate a lucrrilor i pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care s asigure realizarea corespunztoare a atribuiilor; aprob stimulentele bneti provenite din timbrul judiciar, premiile i primele prevzute de lege pentru judectori i celelalte categorii de personal din cadrul tribunalului i al instanelor judectoreti din circumscripia acestuia; sesizeaz comisia medical de specialitate în cazul suspendrii din funcie a judectorilor, când acetia sufer de o boal psihic ce îi împiedic s-i exercite funcia în mod corespunztor; sunt ordonatori teriari de credite i rspund de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinate unitii pe care o conduc, de inerea la zi a contabilitii i de prezentarea drilor de seam contabile asupra execuiei bugetare, cu precizarea c atribuiile specifice de ordonator teriar de credite pot fi delegate vicepreedintelui sau, dup caz, unuia dintre vicepreedini ori managerului economic; numesc grefierii arhivari i registratorii de la tribunal i judectoriile din circumscripia acestuia, potrivit legii; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente.

c. Preedinii tribunalelor specializate exercit atribuiile manageriale în vederea organizrii eficiente a activitii acestuia, precum i atribuii de administrare a instanei, dup cum urmeaz: convoac i prezideaz adunarea general a judectorilor, anual sau ori de câte ori este necesar; convoac colegiul de conducere al tribunalului specializat i prezideaz edinele acestuia; numesc, atunci când este cazul, judectorul de serviciu i stabilesc locul i programul de desfurare a activitii acestuia; repartizeaz personalul în compartimentele auxiliare i organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea acestuia; cu aprobarea colegiului de conducere desemneaz judectorii care îndeplinesc i alte atribuii decât cele de judecat;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR cu aprobarea colegiului de conducere desemneaz, prin rotaie, judectorii care s efectueze anumite acte, dintre cele date în competena Inspeciei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; cu consultarea judectorilor seciei i a colegiului de conducere propun Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcia de preedinte de secie, acolo unde este cazul; desemneaz vicepreedintele sau, dup caz, judectorul care îl înlocuiete atunci când lipsete de la instan i în toate situaiile de imposibilitate temporar de exercitare a funciei; urmrete i rspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor; asigur, în condiiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lâng tribunalul specializat, cu organele de poliie, cu organizaiile profesionale ale avocailor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judectoreti, experilor i interpreilor, precum i cu alte instituii i organizaii; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente.

d. Preedinii judectoriei exercit atribuiile manageriale în vederea organizrii eficiente a activitii acesteia, precum i atribuii de administrare a instanei, dup cum urmeaz: convoac i prezideaz adunarea general a judectorilor, anual sau ori de câte ori este necesar; convoac colegiul de conducere al judectoriei i prezideaz edinele acestuia; organizeaz i verific activitatea judectorilor stagiari i asigur condiiile necesare pentru buna desfurare a stagiului; cu aprobarea colegiului de conducere al judectoriei numesc, atunci când este cazul, judectorul de serviciu i stabilesc locul i programul de desfurare a activitii acestuia; repartizeaz personalul în compartimentele auxiliare i organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea acestuia; cu aprobarea colegiului de conducere al judectoriei desemneaz judectorii care îndeplinesc i alte atribuii decât cele de judecat; desemneaz, prin rotaie, judectorii care s efectueze anumite acte, dintre cele date în competena Inspeciei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; cu consultarea judectorilor seciei i a colegiului de conducere propun Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcia de preedinte de secie, acolo unde este cazul; desemneaz vicepreedintele sau, dup caz, judectorul care îl înlocuiete atunci când lipsete de la instan i în toate situaiile de imposibilitate temporar de exercitare a funciei; urmresc i rspund de repartizarea aleatorie a cauzelor; asigur, în condiiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lâng judectorie, cu organele de poliie, cu organizaiile profesionale ale avocailor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judectoreti, experilor i interpreilor, precum i cu alte instituii i organizaii; îndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente. 3.4.2. Atribuiile vicepreedinilor de instane22 Dac preedintele instanei poate fi caracterizat printr-o activitate preponderent conceptual, de leader, vicepreedintele unei instane reprezint managerul administrativ al acesteia. Mare parte dintre atribuiile acestuia îl definesc ca un organizator al activitilor atât profesionale ale colectivului dar în principal al celor administrative. i în sfera profesional, rolul vicepreedinilor este unul de organizare, administrare a activitilor specifice, acestea fiind în fapt conduse de preedinii de secii. Se poate observa din analiza sumar a atribuiilor comune ale vice-preedinilor instanelor judectoreti c dominanta vizeaz organizarea. Astfel, vicepreedintele organizeaz studiul profesional al judectorilor, coordoneaz activitatea de unificare a practicii judiciare, asigur informarea zilnic a

22 A se vedea, pe larg, Mona Maria Pivniceru, Ctlin Luca, Elemente de management judiciar, Ed. Hamangiu, 2007.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA judectorilor cu privire la actele normative nou aprute, asigur cunoaterea i valorificarea practicii instanelor de control judiciar, a deciziilor Curii Constituionale i a jurisprudenei europene. În acelai timp, managerul vicepreedinte are atribuii de organizare a pazei sediului instanei, paza contra incendiilor, protecia muncii, asigur controlul permanent asupra modului în care sunt pstrate dosarele, mapele de hotrâri i registrele instanei i coordoneaz activitatea corpului de jandarmi. La instanele la care funcioneaz 2-3 vicepreedini, preedintele, prin decizie, stabilete atribuiile fiecruia din ei, tocmai pentru a nu exista suprapunere de atribuii i pentru o mai bun administrare a instanei. Circuitul operaional în verificarea practicii judiciare unitare

Circuitul informaional în realizarea atribuiilor administrative ale vicepreedintelui instanei Cum una dintre atribuiile vicepreedintelui instanei const în asigurarea i verificarea respectrii de ctre personalul auxiliar de specialitate i judectori a legilor i regulamentelor aplicabile, el colaboreaz direct cu grefierii efi i preedinii de secie, care îi semnaleaz abaterile constatate în aceast direcie. Ulterior identific msuri de remediere împreun cu managerul de zon, preedintele de secie. În ceea ce privete strict activitatea personalului auxiliar de specialitate, verificarea poate fi realizat de ctre vicepreedinte atât direct dar i indirect prin intermediul grefierilor efi, care prezint notele de control trimestriale. Circuitul informaional dintre acetia poate fi reprezentat grafic în accepiunea noastr, ca în imaginea din figura:

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

Important este ca abaterile constatate s fie discutate cu personalul auxiliar implicat i msurile de remediere, gsite oportune, s îi produc efectul scontat în termenul stabilit. Nu se urmrete în acest mod sancionarea personalului auxiliar, aceasta fiind ultima etap i soluie de avertizare. Scopul principal este înelegerea greelii, contientizarea importanei activitii fiecrei persoane din sistem i corijarea muncii acesteia.

a. Vicepreedinii curilor de apel exercit urmtoarele atribuii: asigur i verific respectarea obligaiilor legale i a regulamentelor de ctre judectori, personalul auxiliar de specialitate i personalul din departamentul economico-financiar i administrativ; asigur cunoaterea i valorificarea practicii instanelor de control judiciar, a deciziilor Curii Constituionale, precum i a jurisprudenei europene; asigur informarea zilnic a judectorilor cu privire la actele normative nou-aprute; organizeaz studiul profesional al judectorilor, urmrete realizarea acestuia i coordoneaz activitatea de unificare a practicii judiciare; rspund de organizarea activitii de formare profesional continu a judectorilor de la curtea de apel i de la instanele din circumscripia acesteia i de modul în care judectorii desemnai în acest scop îi îndeplinesc atribuiile; asigur operaionalitatea bazei de date informatice privind personalul de la curtea de apel i de la instanele din circumscripie i iau msurile necesare pentru întreinerea acesteia în condiii optime; organizeaz paza sediului instanei i a celorlalte bunuri, precum i paza contra incendiilor, în condiiile legii; verific modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecia muncii; asigur controlul permanent asupra modului în care sunt pstrate dosarele, mapele de hotrâri i registrele curii de apel i ale instanelor din circumscripia acesteia; coordoneaz activitatea corpului de jandarmi la nivelul curii de apel; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente ori stabilite de preedintele instanei, conform legii. Vicepreedinii desemnai s înlocuiasc preedintele curii de apel exercit, în lipsa acestuia, atribuiile preedintelui. La curile de apel unde funcioneaz 2 sau 3 vicepreedini, atribuiile fiecruia sunt stabilite prin decizie a preedintelui curii. b. Vicepreedinii tribunalelor exercit urmtoarele atribuii: asigur i verific respectarea obligaiilor legale i a regulamentelor de ctre judectori, personalul auxiliar de specialitate i personalul din departamentul economico-financiar i administrativ; rspund de organizarea activitii de formare profesional continu a judectorilor de la tribunal i de la instanele din circumscripia acestuia i de modul în care judectorii desemnai în acest scop îi îndeplinesc atribuiile; asigur cunoaterea i valorificarea practicii instanelor de control judiciar, a deciziilor Curii Constituionale, precum i a jurisprudenei europene; asigur informarea zilnic a judectorilor cu privire la actele normative nou-aprute; organizeaz studiul profesional al judectorilor, urmresc realizarea acestuia i coordoneaz activitatea de unificare a practicii judiciare;

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA organizeaz paza sediului instanei i a celorlalte bunuri, precum i paza contra incendiilor, în condiiile legii; verific modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecia muncii; asigur controlul permanent asupra modului în care sunt pstrate dosarele, mapele de hotrâri i registrele tribunalului i ale judectoriilor din circumscripia acestuia; coordoneaz activitatea corpului de jandarmi, la nivelul tribunalului; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente. Vicepreedinii desemnai s înlocuiasc preedintele tribunalului exercit, în lipsa acestuia, atribuiile preedintelui. La tribunalele unde funcioneaz 2 sau 3 vicepreedini, atribuiile fiecruia sunt stabilite prin decizie a preedintelui tribunalului. c. Vicepreedinii tribunalelor specializate exercit urmtoarele atribuii: asigur i verific respectarea obligaiilor legale i a regulamentelor de ctre judectori i personalul auxiliar de specialitate; asigur cunoaterea i valorificarea practicii instanelor de control judiciar, a deciziilor Curii Constituionale, precum i a jurisprudenei europene; asigur informarea zilnic a judectorilor cu privire la actele normative nou-aprute; organizeaz studiul profesional al judectorilor, urmrete realizarea acestuia i coordoneaz activitatea de unificare a practicii judiciare; organizeaz paza sediului instanei i a celorlalte bunuri, precum i paza contra incendiilor, în condiiile legii; verific modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecia muncii; asigur controlul permanent asupra modului în care sunt pstrate dosarele, mapele de hotrâri i registrele tribunalului specializat; coordoneaz activitatea corpului de jandarmi la nivelul tribunalului specializat; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente ori stabilite de preedintele instanei, conform legii. Vicepreedintele tribunalului specializat exercit atribuiile preedintelui instanei, în lipsa acestuia.

d. Vicepreedinii judectoriei exercit urmtoarele atribuii: asigur i verific respectarea obligaiilor legale i a regulamentelor de ctre judectori i personalul auxiliar de specialitate; asigur cunoaterea i valorificarea practicii instanelor de control judiciar, a deciziilor Curii Constituionale, precum i a jurisprudenei europene; asigur informarea zilnic a judectorilor cu privire la actele normative nou-aprute; organizeaz studiul profesional al judectorilor, urmrete realizarea acestuia i coordoneaz activitatea de unificare a practicii judiciare; organizeaz paza sediului instanei i a celorlalte bunuri, precum i paza contra incendiilor, în condiiile legii; verific modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecia muncii; asigur controlul permanent asupra modului în care sunt pstrate dosarele, mapele de hotrâri i registrele judectoriei; coordoneaz activitatea corpului de jandarmi la nivelul judectoriei; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege i de regulamente ori stabilite de preedintele instanei, conform legii. Vicepreedintele judectoriei exercit atribuiile preedintelui instanei, în lipsa acestuia.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 3.4.2. Atribuiile preedinilor de secie Seciile instanelor judectoreti sunt conduse de câte un preedinte de secie care organizeaz activitatea administrativ-judiciar a seciei, având urmtoarele atribuii: asigur buna desfurare a activitii de judecat a seciei; propun colegiului de conducere constituirea completelor de judecat, precum i a completelor specializate, dac este cazul, urmrind asigurarea continuitii acestora; organizeaz studiul profesional al judectorilor seciei, urmresc realizarea acestuia i coordoneaz activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul seciei; particip la învmântul profesional al judectorilor seciei; comunic lunar instanelor arondate situaia hotrârilor desfiinate sau casate în cile de atac; îndrum i verific activitatea administrativ-judiciar a personalului seciei; fac propuneri de desemnare a judectorilor care îndeplinesc i alte atribuii decât cele de judecat; urmresc soluionarea cauzelor într-un termen rezonabil; in evidena cazurilor de aplicare neunitar a legii, în baza referatului întocmit de judectorul delegat; contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenei curii de apel; iau msuri în vederea repartizrii aleatorii a cauzelor; îndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege sau regulamente ori stabilite de preedintele instanei, conform legii.

III.5. Activitile magistrailor care fac obiectul controlului administrativ 3.5.1. Activitatea judectorilor

Activitatea judectorilor instanei nu poate fac e obiectul unor verificri decât în partea strict administrativ ce ine de respectarea regulamentului i a obligaiilor legale. Nu poate fi supus controlului administrativ activitatea jurisdicional a judectorului, care este independent i se supune numai legii. Eventualele nemulumiri vizând modul de instrumentare a cauzelor, soluiile pronunate, pot fi cenzurate numai prin intermediul controlului judiciar. Rmân îns o serie de obligaii legale, care trebuie verificate i care in în principal de aspectele administrative ale muncii judectorului, cum ar fi: redactarea în termen a hotrârilor ; respectarea principiului continuitii completului de judecat; încadrarea în parametrii medii de activitate înregistrai la nivelul instanei respectarea prevederilor legale referitoare la declaraiile de avere, declaraiile de interese, incompatibiliti i interdicii privind judectorii i procurorii; nerespectarea în mod repetat i din motive imputabile a dispoziiilor legale privitoare la soluionarea cu celeritate a cauzelor; refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; efectuarea cu întârziere a lucrrilor, din motive imputabile; absenele nemotivate de la serviciu, în mod repetat; atitudinea nedemn în timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fa de colegi, avocai, experi, martori sau justiiabili; neîndeplinirea obligaiei privind transferarea normei de baz la instana sau parchetul la care funcioneaz; nerespectarea dispoziiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; ine de îndemânarea managerului administrativ s gseasc modalitile de comunicare cu judectorii din colectiv, pentru a pstra unitatea acestuia dar i pentru a remedia problemele ivite.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Este necesar ca managerul vicepreedinte s cunoasc foarte bine membrii echipei, cu individualitile ei atât în latura bun, cât i în direcia ce necesit remedieri. În acest scop, cunoaterea afinitilor membrilor colectivului, abilitile i defectele acestora, reprezint un mijloc eficient de comunicare, cu rezultate scontate. Dac acum câiva ani erau delegai judectori la toate compartimentele i sectoarele instanei, în prezent s-a limitat aceast manier de lucru, pentru a degreva judectorii de activitile administrative ce depesc activitatea lor normal de judecat. Compartimentele auxiliare în cadrul crora sunt delegai judectori în prezent, sunt urmtoarele: executri penale; executri civile; analiza practicii instanelor de control judiciar; soluionarea cererilor privind cetenia român; oficiul registrului comerului; judectorii sindici; organul financiar local pentru acordarea personalitii juridice asociaiilor de proprietari; aplicarea apostilei. Atribuii a. Judectorii desemnai de preedinii instanelor pentru realizarea activitii de îndrumare i control a compartimentului de executri penale exercit urmtoarele atribuii: urmresc i controleaz modul în care se emit i se comunic mandatele de executare i supravegheaz luarea tuturor msurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora, precum i a celorlalte dispoziii din hotrârile penale; iau msuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executrii; urmresc inerea evidenei amânrilor i întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a deteniunii pe via i a msurii educative a internrii într-un centru de reeducare i iau msuri pentru emiterea adreselor de revenire; sesizeaz instana de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotrârii sau în cursul executrii, se ivete vreo nelmurire ori împiedicare; închid poziiile din registrul de executri penale; informeaz conducerea instanei despre întârzierile nejustificate în executarea hotrârilor; verific pstrarea în bune condiii a dosarelor i a lucrrilor de executri; rezolv corespondena aferent activitii de punere în executare a hotrârilor penale. b. Judectorii desemnai de preedinii instanelor pentru realizarea activitii de executri civile soluioneaz cererile de încuviinare a executrii silite. c. Judectorii cu atribuii privind analiza practicii instanelor de control judiciar sunt desemnai de preedinii instanelor i întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluionarea cauzelor, evideniind practica neunitar atât a propriei instane, cât i a instanei ierarhic superioare, dac este cazul. d. Judectorii desemnai în Comisia pentru constatarea condiiilor de acordare a ceteniei române au urmtoarele atribuii: particip la edinele comisiei în zilele i la orele planificate; examineaz cererile de acordare, redobândire sau renunare la cetenia român, pe baza înscrisurilor depuse de solicitani;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovrii de ctre ministrul justiiei a proiectelor de hotrâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunarea la cetenia român; redacteaz încheierile de respingere a cererilor solicitanilor.

e. Judectorii cu atribuii la oficiul registrului comerului sunt delegai de preedinii tribunalelor sau tribunalelor comerciale i îndeplinesc, în principal, urmtoarele atribuii: dispun înmatricularea societilor comerciale, în condiiile legii; dispun înregistrarea meniunilor privind modificrile intervenite în organizarea i funcionarea societilor comerciale; exercit, cel puin o dat pe lun, controlul actelor i faptelor de competena oficiului registrului comerului; îndeplinesc orice alte activiti prevzute de lege. f. Judectorii-sindici nominalizai de preedintele tribunalului sau, dup caz, al tribunalului comercial au ca principale atribuii: pronun motivat hotrârea de deschidere a procedurii i, dup caz, de intrare în faliment atât prin procedura general, cât i prin procedura simplificat; judec contestaia debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judec opozitia creditorilor la deschiderea procedurii; desemneaz motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolven care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a lichidatorului care va administra procedura pân la confirmarea ori, dup caz, înlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor, stabilirea remuneraiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolven, precum i a atribuiilor acestuia pentru aceast perioad; confirm, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de adunarea creditorilor; confirm onorariul negociat cu adunarea creditorilor; înlocuiesc, pentru motive temeinice, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul; judec cererile de a i se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; judec cererile de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolven; sesizeaz organele de cercetare penal în legtur cu svârirea infraciunilor prevzute la art. 143147 din Legea nr. 85/2006 a insolvenei; judec aciunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; judec contestatiile debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate împotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; admite i confirm planul de reorganizare sau, dup caz, de lichidare, dup votarea lui de ctre creditori; soluioneaz cererea administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciar i de intrare în faliment; solutioneaz contestaiile formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; judec aciunea în anularea hotrârii adunrii creditorilor; pronun hotrârea de închidere a procedurii g. Judectorii desemnai la organul financiar local pentru acordarea personalitii juridice asociaiilor de proprietari au urmtoarele atribuii:

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA examineaz cererile având ca obiect acordarea personalitii juridice asociaiilor de proprietari i redacteaz încheierile pronunate în cauzele respective; îndrum i controleaz activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de inere a evidenelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrrilor, comunicrilor sau publicitii prevzute de lege.

h. Judectorii desemnai cu aplicarea apostilei, potrivit art. 2 din Ordonana Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenia cu privire la suprimarea cerinei supralegalizrii actelor oficiale strine, adoptat la Haga la 5 octombrie 1961, aprobat prin Legea nr. 52/2000, cu modificrile i completrile ulterioare, verific îndeplinirea condiiilor prevzute de lege i aplic apostila pe: documentele care eman de la o autoritate sau de la un funcionar al unei jurisdicii a statului, inclusiv cele care eman de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judectoresc; actele notariale; declaraiile oficiale, cum ar fi cele privind meniuni de înregistrare, viza de învestire cu dat cert i legalizri sub semntur, depuse pe un act sub semntur privat.

3.5.2. Activitatea magistrailor-asisteni ai Înaltei Curi de Casaie i Justiie

a. Prim-magistratul-asistent este subordonat preedintelui i vicepreedintelui Înaltei Curi de Casaie i Justiie i are urmtoarele atribuii: coordoneaz activitatea magistrailor-asisteni din secii, a personalului repartizat Seciilor Unite i a personalului din Cancelaria Înaltei Curi de Casaie i Justiie; ia parte la edinele Seciilor Unite i ale Completului de 9 judectori i întocmete, direct sau prin personalul desemnat, toate actele i lucrrile pregtitoare, precum i pe cele ulterioare edinelor la care particip; redacteaz hotrârile repartizate de preedintele Completului de 9 judectori i al Seciilor Unite; asigur centralizarea datelor statistice i a altor informaii primite de la secii referitoare la activitatea Înaltei Curi de Casaie i Justiie i întocmete lucrrile de sintez dispuse de preedintele Înaltei Curi de Casaie i Justiie; întocmete orice alte lucrri dispuse de preedintele i vicepreedintele Înaltei Curi de Casaie i Justiie. b. Magistraii-asisteni efi din cadrul seciilor sunt subordonai ierarhic preedinilor de secii i au urmtoarele atribuii: particip la edinele de judecat ale seciei i ale Completului de 9 judectori; programeaz participarea magistrailor-asisteni la edinele de judecat; coordoneaz i urmresc pstrarea în bune condiii a evidenelor seciilor i realizarea la timp a tuturor lucrrilor; controleaz i îndrum activitatea magistrailor-asisteni ai seciei; controleaz i îndrum activitatea grefierilor i a celorlalte categorii de personal din cadrul seciei; coordoneaz activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea seciei i de întocmire a lucrrilor solicitate cu privire la aceste date; pstreaz fondul juridic documentar al seciei. c. Magistraii-asisteni care particip la edinele de judecat au i urmtoarele atribuii: pregtesc edinele de judecat, urmrind întocmirea i afiarea de ctre arhiv a listei dosarelor aflate pe rol;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR urmresc ataarea la dosar de ctre arhiv a dovezilor de citare a prilor, de comunicare a actelor, a corespondenei, memoriilor, notelor scrise i a oricror alte înscrisuri; verific regularitatea citrii, a comunicrilor i plii taxei de timbru i asigur ducerea la îndeplinire a tuturor msurilor dispuse de preedintele completului; înaintea intrrii în sala de edin a completului de judecat, asigur prezena la u a aprodului i anunarea de ctre acesta a intrrii instanei; dup deschiderea dezbaterilor, anun cauzele în ordinea stabilit de preedintele completului, face apelul prilor i al celorlalte persoane citate, refer asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare i asupra îndeplinirii celorlalte msuri dispuse, refer, pe scurt, asupra obiectului cauzei i stadiului în care se afl judecata; consemneaz în caietul de edin, numerotat i semnat, pentru fiecare dosar în parte, susinerile orale ale prilor i ale procurorului, precum i msurile dispuse de instan; întocmesc încheierile de edin, în concordan cu cele consemnate în caietul de edin; sub îndrumarea preedintelui completului de judecat, asigur, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare i informaii privitoare la jurispruden i doctrin; particip cu vot consultativ la deliberri; redacteaz hotrâri, conform repartizrii preedintelui completului de judecat, cu respectarea termenelor legale. asigur transmiterea listei dosarelor aflate pe rol judectorilor care compun completul de judecat i procurorului, de îndat ce a fost întocmit; asigur afiarea listei dosarelor aflate pe rol, în arhiv, cu cel puin 5 zile înainte de termenul de judecat, i la ua slii de edin, cu cel puin o or înainte de începerea edinei; asigur completarea condicii de edin cu cel puin 24 de ore înainte de ziua edinei de judecat. magistratul-asistent care a preluat din arhiv dosarele pentru edina de judecat restituie arhivei

III.6. Activitatea personalului auxiliar care face obiectul controlului administrativ

Activitatea compartimentelor auxiliare ale instanei este verificat de ctre judectorii delegai, în cazul în care Regulamentul de ordine interioar prevede numirea lor, sau prin intermediul judectorilor din colegiul de conducere, prin împrirea atribuiilor de control în cadrul acestui organ colectiv de conducere. Toate aceste persoane au obligaia verificrii lunare a desfurrii activitii corespunztoare în toate sectoarele, compartimentele i birourile instanei. Vicepreedintele este managerul care supervizeaz concluziile rapoartelor lunare, din acestea culegând informaiile necesare cunoaterii funcionrii organizaiei, prin compartimentele ei auxiliare. Fluxul informaional poate fi reprezentat grafic ca în figura:

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 3.6.1. Activitatea grefierilor a. Atribuii ale primului grefier de instan Primii-grefieri ai curilor de apel, ai tribunalelor i ai tribunalelor specializate au urmtoarele atribuii: coordoneaz i controleaz activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât al instanei la care funcioneaz, cât i al instanelor din circumscripie, personal sau prin grefieri cu funcii de conducere desemnai; întocmesc fiele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanei; coordoneaz i urmresc uniformizarea înregistrrilor statistice în colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; asigur evidena i gestionarea datelor i documentelor ce nu sunt destinate publicitii i verific modul în care se asigur securitatea lucrrilor; întocmesc i contrasemneaz corespondena cu caracter administrativ a instanei; in registrele speciale prevzute de lege pentru instana la care funcioneaz; pstreaz registrul de control al curii i ia msuri ca un registru de control s se pstreze la fiecare secie a curii i la instanele din circumscripia acesteia; duc la îndeplinire msurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanei, securitii bunurilor, pazei contra incendiilor i proteciei muncii; verific modul în care se respect regulile de acces al publicului în incinta instanei; întocmesc acte de constatare a neregulilor evideniate în activitatea personalului auxiliar controlat i sesizeaz preedintele instanei pentru luarea msurilor corespunztoare; urmresc respectarea de ctre personalul auxiliar al instanelor a normelor de conduit în raporturile cu avocaii i cu publicul; îndrum i verific evidena i gestiunea bibliotecii; in evidena concediilor personalului. primii-grefieri ai curilor de apel in registrele privind controlul averilor, confirmarea i autorizarea interceptrii i înregistrrii convorbirilor telefonice, autorizarea percheziiilor, evidena cererilor privind accesul la propriul dosar i deconspirarea securitii ca poliie politic, evidena notarilor publici i a executorilor judectoreti. primii-grefieri ai tribunalelor in registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea i autorizarea interceptrii i înregistrrii convorbirilor telefonice, autorizarea percheziiilor, evidena traductorilor i interpreilor autorizai. primul-grefier al Tribunalului Bucureti ine registrele privind partidele politice i alte formaiuni politice. b. Atribuii ale grefierului ef de secie în gestionarea administrativ-judiciar a seciei supravegheaz i verific lucrrile întocmite de personalul auxiliar al seciei; supravegheaz comunicarea în termen a hotrârilor penale; supravegheaz completarea corect a registrelor de eviden i punere în executare a hotrârilor penale, precum i a celorlalte evidene prevzute în regulament; ajut judectorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor; ine evidena soluiilor pronunate privind recuzarea i abinerea; propune preedintelui de secie repartizarea grefierilor în edinele de judecat; urmrete tehnoredactarea în termen a hotrârilor întocmite în concept de judectorii seciei; ine registrul de eviden a redactrii hotrârilor seciei i pstreaz mapele de hotrâri; verific dosarele seciei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziiilor regulamentare; particip, conform programrii, la edinele de judecat, ca grefier de edin;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR întocmete situaiile lunare cu prezena zilnic a personalului auxiliar al seciei, pe care le trimite compartimentului de specialitate, i se îngrijete de aprovizionarea seciei cu materialele necesare; ine evidena i gestioneaz titlurile de valoare i obiectele ce servesc ca mijloc de prob în cauzele aflate pe rolul seciei; verific i semneaz pentru conformitate copiile legalizate i certificatele întocmite; ine registrele de eviden privind arestarea preventiv i celelalte registre prevzute de lege în materie penal, cu excepia celor date în competena primului-grefier; ine registrul special privind evidena practicii instanelor de control judiciar, în care înregistreaz toate dosarele sosite din cile de atac; verific modul de completare i pstrare a evidenelor seciei; verific i supravegheaz modul de înregistrare a edinelor de judecat, prin mijloace tehnice audio sau video, în condiiile legii; ine evidena înregistrrilor audio sau video ale edinelor de judecat; coordoneaz i supravegheaz activitatea grefierului desemnat cu executarea silit; supravegheaz modul de întocmire i trimitere a titlurilor executorii ctre organele de executare de ctre grefierul desemnat cu executarea silit; îndrum i controleaz activitatea de eviden i punere în executare a hotrârilor civile prin care s-au stabilit creane pentru care executarea se face din oficiu.

În fapt, toate aceste verificri, în funcie de volumul de activitate al instanei, pot fi realizate la anumite intervale de timp, sintetizate în cuprinsul unor note de control ce cuprind: aspectele constatate; deficienele aprute; msurile i termenele de remediere. La verificarea ulterioar, grefierul ef de secie va constata dac msurile stabilite pentru remedierea deficienelor au fost puse în aplicare, dac au funcionat i va cuprinde aceste elemente în nota de control. Msurile i termenele de remediere trebuie stabilite în urma discutrii lor cu personalul auxiliar, comunicarea cu acesta oferind posibilitatea identificrii unor soluii practice i optime. În acest mod, variantele de lucru adoptate sunt mult mai bine înelese de colectiv i punerea lor în aplicare nu va întâlni obstacole. Este indicat ca verificrile s fie realizate la intervale medii de timp, spre exemplu 3 luni, pentru a oferi posibilitatea unei aprecieri obiective la noul control. Toate notele de control din cursul unui an vor fi analizate în procesul de evaluare al personalului auxiliar de specialitate, înlturând riscul apariiei erorii de prospeime, erorii halo, erorii de contrast etc. În atribuiile grefierului ef de secie intr i întocmirea planificrilor grefierilor în edinele de judecat. În concluzie, grefierul ef de secie este puntea de legtur dintre preedintele seciei i personalul auxiliar de specialitate. c. Grefierul ef al judectoriei are urmtoarele atribuii: supravegheaz i verific lucrrile întocmite de personalul auxiliar de specialitate al judectoriei; ine evidena soluiilor pronunate privind recuzarea i abinerea; ajut judectorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor; particip, conform programrii, la edinele de judecat, ca grefier de edin; verific i semneaz pentru conformitate copiile legalizate i certificatele întocmite; ine registrele de eviden privind arestarea preventiv, precum i celelalte registre prevzute de lege în materie penal; ine registrul special privind evidena practicii instanelor de control judiciar, în care înregistreaz toate dosarele sosite din cile de atac;

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA întocmete situaiile lunare cu prezena zilnic a personalului auxiliar, pe care le trimite compartimentului de specialitate; încaseaz i pltete drepturile salariale ale personalului judectoriei; ine evidena i gestioneaz bunurile instanei, titlurile de valoare i obiectele ce servesc ca mijloc de prob în cauzele aflate pe rol; se îngrijete de buna desfurare a activitilor gospodreti i de aprovizionarea instanei cu materialele necesare; duce la îndeplinire msurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor i protecia muncii; verific modul în care se respect regulile de acces al publicului în incinta instanei; asigur evidena, pstrarea i manipularea datelor i documentelor ce nu sunt destinate publicitii i verific modul cum se asigur securitatea lucrrilor, cu respectarea normelor legale privind informaiile clasificate; întocmete i contrasemneaz corespondena cu caracter administrativ a judectoriei; organizeaz i urmrete tehnoredactarea în termen a hotrârilor redactate în concept de judectorii instanei; propune preedintelui judectoriei repartizarea grefierilor în edinele de judecat; ine la zi registrul de eviden a redactrii hotrârilor instanei i pstreaz mapele de hotrâri; verific dosarele instanei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziiilor regulamentare; ine registrele speciale prevzute de lege pentru instana la care funcioneaz; are în pstrare dosarele administrative i biblioteca instanei; întocmete lucrrile de statistic judiciar ale judectoriei. d. Grefierul de edin are urmtoarele atribuii: particip la edinele de judecat, îndeplinind atribuiile prevzute de lege i de prezentul regulament, sub controlul preedintelui completului de judecat; întocmete conceptele pentru citarea prilor din proces; întocmete actele de procedur dispuse de completul de judecat; completeaz borderourile i pred corespondena pentru expediere; completeaz condica edinelor de judecat, în care se trec dosarele din edina respectiv, în ordinea înscris în lista cauzelor, cu urmtoarele meniuni: numrul curent, numele sau denumirea prilor, numrul dosarului i obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânrii cauzei sau, dup caz, soluia pronunat, pe baza minutei întocmite de ctre preedintele completului; în cazul amânrii pronunrii se va indica data acesteia; comunic hotrârile judectoreti în termenul prevzut de lege; tehnoredacteaz hotrârile judectoreti i alte lucrri repartizate de conducerea instanei; hotrârile vor cuprinde, în final, iniialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactrii i numrul de exemplare; la instanele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecat a instanei a crei hotrâre este supus controlului judiciar, cu indicarea, dac este cazul, a caracterului reformrii; transcrie înregistrrile audio sau stenogramele edinelor de judecat, în condiiile legii; 3.6.2 Activitatea funcionarilor publici Managerul economic are urmatoarele atributii principale: conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instantei în cadrul carea functioneaza; raspunde pentru gestiunea economico-financiara a instantelor fara personalitate juridica din circumscriptia instantei în cadrul care functioneaza;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR îndeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atributiile acestora prevazute de lege; organizeaza elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si în conditiile prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare; coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii instantelor; ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii, urmareste si raspunde de realizarea acestora; organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instantelor, precum si a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; urmareste si raspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; organizeaza tinerea la zi a contabilitatii instantei din circumscriptia în cadrul careia functioneaza si controleaza efectuarea corecta a tuturor operatiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum si întocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata; coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor din circumscriptiile în cadrul carora functioneaza, stabilind masuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii acestora; asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor în sediile instantelor, inclusiv masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor. 3.6.3 Activitatea personalului contractual Personalul contractual al instanelor are urmtoarele îndatoriri generale: s asigure un serviciu public de calitate în beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor în practica, în scopul realizarii competentelor instanelor, în limitele atributiilor stabilite prin fisa postului; s aib un comportament profesionist; s asigure, în conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a câstiga si a mentine încrederea publicului în integritatea, impartialitatea si eficacitatea instanelor; s respecte, prin actele si faptele lor, Constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea în aplicare a dispozitiilor legale, în conformitate cu atributiile ce le revin, cu respectarea eticii profesionale; s se conformeze dispozitiilor legale privind restrângerea exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor detinute. s apere cu loialitate prestigiul instanei în care îsi desfasoara activitatea, precum si s se abtina de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia; s nu exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legatura cu activitatea instanei în care îsi desfasoara activitatea, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; s nu faca aprecieri în legatura cu litigiile aflate în curs de solutionare si în care instana în care îsi desfasoara activitatea are calitatea de parte, daca nu sunt abilitati în acest sens; s nu dezvaluie informatii care nu au caracter public, în alte conditii decât cele prevazute de lege; s nu dezvaluie informatiile la care au acces în exercitarea functiei, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile instantei ori ale unor functionari publici sau angajati contractuali, precum si ale persoanelor fizice sau juridice;

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA s nu acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura împotriva statului sau instanei în care îsi desfasoara activitatea, fara ca aceasta sa constituie insa o derogare de la obligatia legala a personalului contractual de a furniza informatii de interes public celor interesati, în conditiile legii; s respecte demnitatea functiei detinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instanei în care îsi desfasoara activitatea; s respecte libertatea opiniilor si s nu se lase influentati de considerente personale; s aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri; s respecte limitele mandatului de reprezentare încredintat de conducatorul instanei în care îsi desfasoara activitatea; în cazul în care nu sunt desemnati în acest sens, angajatii contractuali pot participa la activitati sau dezbateri publice, având obligatia de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al instanei în cadrul careia îsi desfasoara activitatea; sa nu participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice; sa nu furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica; sa nu colaboreze, atât în cadrul relatiilor de serviciu, cât si în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatii ori sponsorizari partidelor politice; sa nu afiseze în cadrul autoritatilor sau institutiilor publice însemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora; sa nu permita utilizarea numelui sau a imaginii proprii în actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si în scopuri electorale; în relatiile cu personalul contractual si functionarii publici din cadrul instanei în care îsi desfasoara activitatea, precum si cu persoanele fizice sau juridice, angajatii contractuali sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate; sa nu nu aduca atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor din cadrul instanei în care îsi desfasoara activitatea, precum si ale persoanelor cu care intra în legatura în exercitarea functiei, prin: întrebuintarea unor expresii jignitoare; dezvaluirea aspectelor vietii private; formularea unor sesizari sau plângeri calomnioase; sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor; sa respecte principiul egalitatii cetatenilor în fata legii si a autoritatii publice, prin: promovarea unor solutii coerente, conform principiului tratamentului nediferentiat, raportate la aceeasi categorie de situatii de fapt; eliminarea oricarei forme de discriminare bazate pe aspecte privind nationalitatea, convingerile religioase si politice, starea materiala, sanatatea, vârsta, sexul sau alte aspecte; personalul contractual care reprezinta autoritatea sau institutia publica în cadrul unor organizatii internationale, institutii de învatamânt, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international are obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si instantei pe care o reprezinta; în relatiile cu reprezentantii altor state, angajatii contractuali au obligatia de a nu exprima opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale; în deplasarile în afara tarii, personalul contractual este obligat sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si sa respecte legile si obiceiurile tarii gazda; sa nu solicite ori sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea în exercitarea functiilor publice detinute ori pot constitui o recompensa în raport cu aceste functii; în procesul de luare a deciziilor angajatii contractuali au obligatia sa actioneze conform prevederilor legale si sa îsi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat si impartial; sa nu promita luarea unei decizii de catre autoritatea sau institutia publica, de catre alti functionari publici, precum si îndeplinirea atributiilor în mod privilegiat; în exercitarea atributiilor specifice functiilor de conducere, angajatii contractuali au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul contractual din subordine;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR personalul contractual de conducere are obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propune ori aproba avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice forma de favoritism ori discriminare si sa nu favorizeze sau defavorizeze accesul ori promovarea în functiile contractuale pe criterii discriminatorii (ex. rudenie, afinitate); sa nu foloseasca atributiile functiei detinute în alte scopuri decât cele prevazute de lege; sa nu urmareasca obtinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor personae prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori actiuni de control; sa nu intervina sau sa influenteze vreo ancheta de orice natura, din cadrul instantei sau din afara acesteia, în considerarea functiei pe care o detin; sa nu impuna altor angajati contractuali sau functionari publici sa se înscrie în organizatii sau asociatii, indiferent de natura acestora, ori sa le sugereze acest lucru, promitându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale; sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, sa evite producerea oricarui prejudiciu, actionând în orice situatie ca un bun proprietar; sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinând autoritatii sau institutiei publice numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei detinute; sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, folosirea utila si eficienta a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale; sa nu furnizeze informatii referitoare la bunurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, supuse operatiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte conditii decât cele prevazute de lege.

III.7. Norme de conduit 3.7.1. Pentru magistrai

Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor, funciile de judector, magistrat-asistent i asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcii publice sau private, cu excepia funciilor didactice din învmântul superior, precum i a celor de instruire din cadrul Institutului Naional al Magistraturii i al colii Naionale de Grefieri, în condiiile legii. Judectorii sunt obligai s se abin de la orice activitate legat de actul de justiie în cazuri care presupun existena unui conflict între interesele lor i interesul public de înfptuire a justiiei sau de aprare a intereselor generale ale societii, cu excepia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunotin, în scris, colegiului de conducere al instanei sau conductorului parchetului i s-a considerat c existena conflictului de interese nu afecteaz îndeplinirea imparial a atribuiilor de serviciu. Judectorii i magistraii-asisteni sunt obligai s dea, anual, o declaraie pe propria rspundere în care s menioneze dac soul, rudele sau afinii pân la gradul al IV-lea inclusiv exercit o funcie sau desfoar o activitate juridic ori activiti de investigare sau cercetare penal, precum i locul de munc al acestora. Declaraiile se înregistreaz i se depun la dosarul profesional. Judectorii, magistraii-asisteni i personalul de specialitate juridic asimilat magistrailor sunt obligai s fac o declaraie autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, privind apartenena sau neapartenena ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliie politic. Judectorii, magistraii-asisteni i personalul de specialitate juridic asimilat acestora nu pot fi lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii. Acetia completeaz, anual, o declaraie autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, din care s rezulte c nu sunt lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Judectorilor le este interzis: s desfoare activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse; s desfoare activiti de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alt natur; s aib calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societi civile, societi comerciale, inclusiv bnci sau alte instituii de credit, societi de asigurare ori financiare, companii naionale, societi naionale sau regii autonome; s aib calitatea de membru al unui grup de interes economic. s fac parte din partide sau formaiuni politice i nici s desfoare sau s participe la activiti cu caracter politic. ca în exercitarea atribuiilor s îi exprime sau manifeste, în orice mod, convingerilor lor politice. s îi exprime public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. s dea consultaii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dac procesele respective sunt pe rolul altor instane i nu pot îndeplini orice alt activitate care, potrivit legii, se realizeaz de avocat. Judectorii pot pleda, în condiiile prevzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenilor i descendenilor, ale soilor, precum i ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar i în asemenea situaii îns judectorilor nu le este îngduit s se foloseasc de calitatea pe care o au pentru a influena soluia instanei de judecat sau a parchetului i trebuie s evite a se crea aparena c ar putea influena în orice fel soluia. Judectorii pot: participa la elaborarea de publicaii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrri literare ori tiinifice i pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepia celor cu caracter politic. fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaionale. fi membri ai societilor tiinifice sau academice, precum i ai oricror persoane juridice de drept privat fr scop patrimonial.

3.7.2. Pentru personalul auxiliar

Personalul auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti are obligaia s îi îndeplineasc îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparialitate i celeritate, în conformitate cu legea, i s se abin de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiiei. Personalul auxiliar de specialitate este obligati s dea, anual, o declaraie pe propria rspundere în care s menioneze dac soul, rudele sau afinii pân la gradul al IV-lea inclusiv exercit o funcie sau desfoar o activitate juridic ori activiti de investigare sau cercetare penal, precum i locul de munc al acestora. Declaraiile se înregistreaz i se depun la dosarul profesional. Personalul auxiliar de specialitate este obligat s fac o declaraie autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, privind apartenena sau neapartenena ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliie politic. Personalul auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i parchetelor nu pot fi lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii. Acetia completeaz, anual, o declaraie autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, din care s rezulte c nu sunt lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii. Funcia de grefier este incompatibil cu orice alte funcii publice sau private, cu excepia funciilor didactice. Grefierilor le este interzis: s desfoare activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse; s desfoare activiti de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alt natur;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR s aib calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societi civile, societi comerciale, inclusiv la bnci sau la alte instituii de credit, societi de asigurare ori financiare, companii naionale, societi naionale sau regii autonome; s aib calitatea de membru al unui grup de interes economic. s comenteze sau s justifice în pres ori în emisiuni audiovizuale hotrârile sau soluiile date în dosarele despre care a luat cunotin în exercitarea atribuiilor de serviciu. Personalul auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti este obligat: s pstreze secretul profesional, confidenialitatea în legtur cu faptele i informaiile despre care ia cunotin în exercitarea funciei, cu privire la procese aflate în curs de desfurare s respecte programul de lucru i s rezolve lucrrile în termenele stabilite. s aib, în timpul edinelor de judecat, inuta vestimentar corespunztoare instanei la care funcioneaz. s prezinte, în condiiile i la termenele prevzute de lege, declaraia de avere i declaraia de interes.

3.7.3. Pentru funcionarii publici i personalul contractual

a. Conform dispoziiilor legale, principiile care guverneaz conduita profesional a funcionarilor publici i a personalului contractual sunt urmtoarele: prioritatea interesului public - principiu conform cruia personalul are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea atribuiilor funciei; asigurarea egalitii de tratament al cetenilor în faa autoritilor i instituiilor publice - principiu conform cruia personalul are îndatorirea de a aplica acelai regim juridic în situaii identice sau similare; profesionalismul - principiu conform cruia personalul are obligaia de a îndeplini atribuiile de serviciu cu responsabilitate, competen, eficien, corectitudine i contiinciozitate; imparialitatea i nediscriminarea - principiu conform cruia persoanlul este obligat s aib o atitudine obiectiv, neutr fa de orice interes politic, economic, religios sau de alt natur, în exercitarea atribuiilor funciei; integritatea moral - principiu conform cruia personalului îi este interzis s solicite sau s accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material; libertatea gândirii i a exprimrii - principiu conform cruia personalul poate s-i exprime i s-i fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept i a bunelor moravuri; cinstea i corectitudinea - principiu conform cruia, în exercitarea funciei i în îndeplinirea atribuiilor de serviciu, personalul trebuie s fie de bun-credin i s acioneze pentru îndeplinirea conform a atribuiilor de serviciu; deschiderea i transparena - principiu conform cruia activitile desfurate de personal în exercitarea atribuiilor funciilor lor sunt publice i pot fi supuse monitorizrii cetenilor. b. Norme generale de conduit profesional

Asigurarea unui serviciu public de calitate Personalul are obligaia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetenilor, prin participarea activ la luarea deciziilor i la transpunerea lor în practic, în scopul realizrii competenelor autoritilor i ale instituiilor publice, în limitele atribuiilor stabilite prin fia postului. În exercitarea funciei personalul are obligaia de a avea un comportament profesionist, precum i de a asigura, în condiiile legii, transparena administrativ, pentru a câtiga i a menine încrederea publicului în integritatea, imparialitatea i eficacitatea autoritilor i instituiilor publice.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

Respectarea Constituiei i a legilor Personalul are obligaia ca, prin actele i faptele lor, s respecte Constituia, legile rii i s acioneze pentru punerea în aplicare a dispoziiilor legale, în conformitate cu atribuiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale. Personalul trebuie s se conformeze dispoziiilor legale privind restrângerea exerciiului unor drepturi, datorat naturii funciilor deinute. Loialitatea fa de autoritile i instituiile publice Personalul are obligaia de a apra cu loialitate prestigiul autoritii sau instituiei publice în care îi desfoar activitatea, precum i de a se abine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. În acest sens, personalului îi este interzis: s exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legtur cu activitatea autoritii sau instituiei publice în care îi desfoar activitatea, cu politicile i strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; s fac aprecieri în legtur cu litigiile aflate în curs de soluionare i în care autoritatea sau instituia public în care îi desfoar activitatea are calitatea de parte, dac nu sunt abilitai în acest sens; s dezvluie informaii care nu au caracter public, în alte condiii decât cele prevzute de lege; s dezvluie informaiile la care au acces în exercitarea funciei, dac aceast dezvluire este de natur s atrag avantaje necuvenite ori s prejudicieze imaginea sau drepturile instituiei ori ale unor funcionari publici sau angajai contractuali, precum i ale persoanelor fizice sau juridice; s acorde asisten i consultan persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovrii de aciuni juridice ori de alt natur împotriva statului sau autoritii ori instituiei publice în care îi desfoar activitatea. Libertatea opiniilor În îndeplinirea atribuiilor de serviciu personalul are obligaia de a respecta demnitatea funciei deinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritii sau instituiei publice în care îi desfoar activitatea. În activitatea lui, personalul are obligaia de a respecta libertatea opiniilor i de a nu se lsa influenat de considerente personale. În exprimarea opiniilor, personalul trebuie s aib o atitudine conciliant i s evite generarea conflictelor datorate schimbului de preri. Activitatea public Relaiile cu mijloacele de informare în mas se asigur de ctre persoanele desemnate în acest sens de conductorul autoritii sau instituiei publice, în condiiile legii. Personalul desemnat s participe la activiti sau dezbateri publice, în calitate oficial, trebuie s respecte limitele mandatului de reprezentare încredinat de conductorul autoritii ori instituiei publice în care îi desfoar activitatea sau mandatul dat de demnitarul în cabinetul cruia este încadrat. În cazul în care nu este desemnt în acest sens, personalul poate participa la activiti sau dezbateri publice, având obligaia de a face cunoscut faptul c opinia exprimat nu reprezint punctul de vedere oficial al autoritii ori instituiei publice în cadrul creia îi desfoar activitatea. Activitatea politic În exercitarea funciei deinute, personalului îi este interzis: s participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice; s furnizeze sprijin logistic candidailor la funcii de demnitate public; s colaboreze, atât în cadrul relaiilor de serviciu, cât i în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaii ori sponsorizri partidelor politice; s afieze în cadrul autoritilor sau instituiilor publice însemne ori obiecte inscripionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidailor acestora.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

Folosirea imaginii proprii În considerarea funciei pe care o deine, personalul are obligaia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii în aciuni publicitare pentru promovarea unei activiti comerciale, precum i în scopuri electorale. Cadrul relaiilor în exercitarea atribuiilor funciei În relaiile cu personalul i funcionarii publici din cadrul autoritii sau instituiei publice în care îi desfoar activitatea, precum i cu persoanele fizice sau juridice, personalul este obligat s aib un comportament bazat pe respect, bun-credin, corectitudine i amabilitate. Personalul are obligaia de a nu aduce atingere onoarei, reputaiei i demnitii persoanelor din cadrul autoritii sau instituiei publice în care îi desfoar activitatea, precum i ale persoanelor cu care intr în legtur în exercitarea funciei, prin: întrebuinarea unor expresii jignitoare; dezvluirea aspectelor vieii private; formularea unor sesizri sau plângeri calomnioase. Personalul trebuie s adopte o atitudine imparial i justificat pentru rezolvarea clar i eficient a problemelor cetenilor. Personalul are obligaia s respecte principiul egalitii cetenilor în faa legii i a autoritii publice, prin: promovarea unor soluii coerente, conform principiului tratamentului nedifereniat, raportate la aceeai categorie de situaii de fapt; eliminarea oricrei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naionalitatea, convingerile religioase i politice, starea material, sntatea, vârsta, sexul sau alte aspecte. Conduita în cadrul relaiilor internaionale Personalul care reprezint autoritatea sau instituia public în cadrul unor organizaii internaionale, instituii de învmânt, conferine, seminarii i alte activiti cu caracter internaional are obligaia s promoveze o imagine favorabil rii i autoritii sau instituiei publice pe care o reprezint. În relaiile cu reprezentanii altor state, personalul are obligaia de a nu exprima opinii personale privind aspecte naionale sau dispute internaionale. În deplasrile în afara rii, personalul este obligat s aib o conduit corespunztoare regulilor de protocol i s respecte legile i obiceiurile rii gazd. Interdicia privind acceptarea cadourilor, serviciilor i avantajelor Personalul nu trebuie s solicite ori s accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, prinilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaii de afaceri sau de natur politic, care le pot influena imparialitatea în exercitarea funciilor publice deinute ori pot constitui o recompens în raport cu aceste funcii. Participarea la procesul de luare a deciziilor În procesul de luare a deciziilor personalul are obligaia s acioneze conform prevederilor legale i s îi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat i imparial. Personalul are obligaia de a nu promite luarea unei decizii de ctre autoritatea sau instituia public, de ctre ali funcionari publici, precum i îndeplinirea atribuiilor în mod privilegiat. Obiectivitate în evaluare În exercitarea atribuiilor specifice funciilor de conducere, personalul are obligaia s asigure egalitatea de anse i tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul din subordine. Personalul de conducere are obligaia s examineze i s aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propune ori aprob avansri, promovri, transferuri, numiri sau eliberri din funcii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice form de favoritism ori discriminare.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Personalul de conducere are obligaia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea în funcii pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevzute la art. 3.

Folosirea abuziv a atribuiilor funciei deinute Personalul are obligaia de a nu folosi atribuiile funciei deinute în alte scopuri decât cele prevzute de lege. Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori aciuni de control, personalul nu poate urmri obinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane. Personalul are obligaia de a nu interveni sau influena vreo anchet de orice natur, din cadrul instituiei sau din afara acesteia, în considerarea funciei pe care o dein. Persoanlul are obligaia de a nu impune altor angajai contractuali sau funcionari publici s se înscrie în organizaii sau asociaii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promiându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale. Utilizarea resurselor publice Personalul este obligat s asigure ocrotirea proprietii publice i private a statului i a unitilor administrativ-teritoriale, s evite producerea oricrui prejudiciu, acionând în orice situaie ca un bun proprietar. Personalul are obligaia s foloseasc timpul de lucru, precum i bunurile aparinând autoritii sau instituiei publice numai pentru desfurarea activitilor aferente funciei deinute. Personalul trebuie s propun i s asigure, potrivit atribuiilor care îi revin, folosirea util i eficient a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale. Personalului care desfoar activiti publicistice în interes personal sau activiti didactice îi este interzis s foloseasc timpul de lucru ori logistica autoritii sau a instituiei publice pentru realizarea acestora. Limitarea participrii la achiziii, concesionri sau închirieri Orice membru al personalului poate achiziiona un bun aflat în proprietatea privat a statului sau a unitilor administrativ-teritoriale, supus vânzrii în condiiile legii, cu excepia urmtoarelor cazuri: când a luat cunotin, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmeaz s fie vândute; când a participat, în exercitarea atribuiilor de serviciu, la organizarea vânzrii bunului respectiv; când poate influena operaiunile de vânzare sau când a obinut informaii la care persoanele interesate de cumprarea bunului nu au avut acces.

III.8. Mecanisme de control administrativ 3.8.1. Pentru magistrai

Judectorii rspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum i pentru faptele care afecteaz prestigiul justiiei. a. Constituie abateri disciplinare: înclcarea prevederilor legale referitoare la declaraiile de avere, declaraiile de interese, incompatibiliti i interdicii privind judectorii i procurorii; interveniile pentru soluionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toi cetenii, precum i imixtiunea în activitatea altui judector sau procuror;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR desfurarea de activiti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuiilor de serviciu; nerespectarea secretului deliberrii sau a confidenialitii lucrrilor care au acest caracter; nerespectarea în mod repetat i din motive imputabile a dispoziiilor legale privitoare la soluionarea cu celeritate a cauzelor; refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de prile din proces; refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; exercitarea funciei, inclusiv nerespectarea normelor de procedur, cu rea-credin sau din grav neglijen, dac fapta nu constituie infraciune;@ efectuarea cu întârziere a lucrrilor, din motive imputabile; absenele nemotivate de la serviciu, în mod repetat; atitudinea nedemn în timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fa de colegi, avocai, experi, martori sau justiiabili; neîndeplinirea obligaiei privind transferarea normei de baz la instana sau parchetul la care funcioneaz; nerespectarea dispoziiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; participarea direct sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiii pentru care nu este asigurat transparena fondurilor în condiiile legii.

b. Sanciunile disciplinare care se pot aplica judectorilor, proporional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul; diminuarea indemnizaiei de încadrare lunare brute cu pân la 15% pe o perioad de la o lun la 3 luni; mutarea disciplinar pentru o perioad de la o lun la 3 luni la o instan sau la un parchet, situate în circumscripia aceleiai curi de apel ori în circumscripia aceluiai parchet de pe lâng aceasta; excluderea din magistratur. Sanciunile disciplinare se aplic de seciile Consiliului Superior al Magistraturii. c. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste prin sectiile sale rolul de instanta de judecata în domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor. Secia pentru judecatori are rolul de instanta disciplinara si pentru magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Conform Legii nr.317/2004 i Regulamentului de organizare i functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, are urmatoarele atribuii: are dreptul i obligaia s apere independena, imparialitatea i reputaia profesional a judecatorilor i procurorilor. în cazul în care un judecator sau procuror considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala îi este afectata în orice mod, se poate adresa Consiliului. dispune verificarea aspectelor semnalate prin intermediul Inspectiei judiciare si, în raport de constatri, publica rezultatele verificarii, sesizeaza organele competente sa decida asupra masurilor care se impun sau ia oricare alte masuri corespunzatoare, potrivit legii. asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala în desfasurarea carierei profesionale a judecatorilor si procurorilor. întocmeste si pastreaza dosarele profesionale ale judecatorilor si procurorilor, în conditiile legii. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii: propune Presedintelui României numirea în functie si eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari; dispune promovarea judecatorilor si procurorilor în functii de executie; solutioneaza cererile judecatorilor si procurorilor privind apararea reputatiei profesionale;

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA organizeaza si valideaza, potrivit legii si regulamentului, concursurile pentru numirea în functii de conducere a judecatorilor si procurorilor; organizeaza concursul de promovare a judecatorilor si procurorilor în functii de executie; numeste comisiile pentru evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, în conditiile legii; solutioneaza contestatiile formulate de judecatori si procurori împotriva hotarârilor pronuntate de sectiile Consiliului, cu exceptia celor date în materie disciplinara; adopta Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, precum si alte regulamente si hotarâri prevazute în Legea nr. 303/2004 si Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate si completate, precum si în alte legi; stabileste structura, atributiile si numarul inspectorilor din cadrul Inspectiei judiciare a Consiliului si numeste inspectorii, în conditiile legii; Seciile pentru judectori a Consiliului are urmatoarele atributii referitoare la cariera judecatorilor: dispun delegarea judecatorilor si detasarea judecatorilor si procurorilor, în conditiile legii; numesc în functii de conducere judecatorii si procurorii care au reusit la concursul sau au promovat examenul prevazut la art. 48 si 481 din Legea nr. 303/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; analizeaza îndeplinirea conditiilor legale de catre judecatorii stagiari si procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de catre alti juristi care au fost admisi la concursul de intrare în magistratura, precum si de catre judecatorii si procurorii înscrisi la concursul de promovare; solutioneaza contestatiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, constituite în conditiile legii, în termen de 30 de zile de la primirea acestora; iau masuri pentru solutionarea sesizarilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor, dupa verificarea prealabila a acestora de catre Inspectia judiciara; avizeaza propunerea ministrului justitiei de numire si revocare a procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, a adjunctilor acestora, a procurorilor sefi de sectie din aceste parchete, precum si a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si a adjunctului acestuia; aproba transferul judecatorilor si procurorilor; dispun suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor. încuviineaz percheziionarea, reinerea sau arestarea preventiv a judecatorilor, procurorilor i magistratior-asistenti.

Actiunea disciplinara se exercita de comisiile de disciplina ale Consiliului, formate din un membru al Sectiei pentru judecatori si 2 inspectori ai Serviciului de inspectie judiciara pentru judecatori. Comisia de disciplina este titularul actiunii disciplinare. Sectiile Consiliului numesc în fiecare an membrii si membrii supleanti ai comisiilor de disciplina ale Consiliului. Membrii sectiei Consiliului delibereaza în secret asupra actiunii disciplinare. Judecatorii, membri ai comisiei de disciplina, nu participa la solutionarea actiunii disciplinare. Sectia Consiliului, în cazul în care constata ca sesizarea este întemeiata, aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare savârsite de judecator sau procuror si cu circumstantele personale ale acestuia.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

3.8.2. Pentru personalul auxiliar de specialitate

Personalul auxiliar de specialitate al instanelor rspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum i pentru comportrile care duneaz intereselor serviciului sau prestigiului justiiei. a. Constituie abateri disciplinare: întârzierea nejustificat în efectuarea lucrrilor; absenele nemotivate de la serviciu, precum i înclcarea dispoziiilor din regulamentele privind organizarea i funcionarea instanelor judectoreti i a parchetelor de pe lâng acestea, referitoare la programul de lucru; interveniile sau struinele pentru soluionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum i orice ale imixtiuni în activitatea judectorilor sau a procurorilor; atitudinile ireverenioase în timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fa de judectori i procurori, fa de colegi, avocai, experi, martori, justiiabili sau orice alt persoan cu care intr în relaii; nerespectarea confidenialitii lucrrilor care au acest caracter; nerespectarea dispoziiilor legale care reglementeaz modul de comunicare fa de tere persoane a datelor i informaiilor referitoare la activitatea instanelor judectoreti; manifestri care aduc atingere demnitii sau probitii profesionale; refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii i regulamentelor privind organizarea i funcionarea instanelor judectoreti i a parchetelor de pe lâng acestea ori alte atribuii stabilite de conductorii instanelor judectoreti sau ai parchetelor de pe lâng acestea; neglijena grav ori neglijene repetate în rezolvarea lucrrilor; înclcarea incompatibilitilor i a interdiciilor prevzute de lege; omisiunea grav de a-i îndeplini atribuiile ce îi revin potrivit legii; nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lâng acestea. b. Sanciunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instanelor

sunt: avertismentul - se aplic de conductorul instanei în cadrul creia îi desfoar activitatea cel sancionat reducerea cu 5-15% a salariului i/sau a indemnizaiei de conducere, pe o durat de 1-3 luni; retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesional în cadrul aceleiai funcii, pe o durat de 1-3 luni; revocarea din funcia de conducere ocupat; mutarea disciplinar la o alt instan sau parchet din circumscripia teritorial a aceleiai curi de apel sau, dup caz, a aceluiai parchet de pe lâng curtea de apel, pe o durat de 1-3 luni; excluderea din profesie. Celelalte sanciuni enumerate se aplic de ctre preedintele Înaltei Curi de Casaie i Justiie ori, dup caz, de preedintele curii de apel în a crei circumscripie teritorial îi desfoar activitatea cel sancionat.

În cazul în care exist indiciile svâririi unei abateri disciplinare, conductorii instanelor judectoreti vor dispune efectuarea cercetrii prealabile. Cercetarea prealabil este obligatorie în toate cazurile i se efectueaz prin judectori desemnai de Colegiul de conducere al Înaltei Curi de Casaie i Justiie ori, dup caz, de preedintele curii de apel. Cercetarea prealabil se finalizeaz printr-un act de constatare. În cadrul cercetrii prealabile se vor stabili faptele i urmrile acestora, împrejurrile în care au fost svârite, existena sau inexistena vinoviei, precum i orice date concludente. Citarea i ascultarea persoanei în cauz i verificarea aprrilor acesteia sunt obligatorii.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Refuzul persoanei cercetate de a face declaraii sau de a se prezenta la cercetri se constat prin proces-verbal i nu împiedic finalizarea cercetrii. Pe perioada cercetrii prealabile, conductorul instanei va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcie a persoanei în cauz. Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti este evaluat anual de ctre conductorul instanei judectoreti sau al parchetului de pe lâng aceasta în care îi desfoar activitatea, prin acordarea calificativelor "foarte bine", "bine", "satisfctor" i "nesatisfctor".

3.8.3. Pentru funcionarii publici i personalul contractual

a. Angajarea rspunderii juridice a funcionarilor publici Managerul economic este subordonat preedintelui instanei. În conformitate cu art. 24 din Legea nr.7/2004, înclcarea dispoziiilor Codului de conduit atrage rspunderea disciplinar a funcionarilor publici, în condiiile legii. Astfel, comisiile de disciplin au competena de a cerceta înclcarea prevederilor Codului de conduit i de a propune aplicarea sanciunilor disciplinare, în condiiile legii. În cazurile în care faptele svârite întrunesc elementele constitutive ale unor infraciuni, vor fi sesizate organele de urmrire penal competente, în condiiile legii. Funcionarii publici rspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele svârite cu înclcarea normelor de conduit profesional, creeaz prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Constituie abateri disciplinare urmtoarele fapte: întârzierea sistematic în efectuarea lucrrilor; neglijena repetat în rezolvarea lucrrilor; absene nemotivate de la serviciu; nerespectarea în mod repetat a programului de lucru; interveniile sau struinele pentru soluionarea unor cereri în afara cadrului legal; nerespectarea secretului profesional sau a confidenialitii lucrrilor cu acest caracter; manifestri care aduc atingere prestigiului autoritii sau instituiei publice în care îi desfoar activitatea; desfurarea în timpul programului de lucru a unor activiti cu caracter politic; refuzul de a îndeplini atribuiile de serviciu; înclcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibiliti, conflicte de interese i interdicii stabilite prin lege pentru funcionarii publici; stabilirea de ctre funcionarii publici de execuie de relaii directe cu petenii în vederea soluionrii cererilor acestora.

Sanciunile disciplinare sunt: mustrare scris; diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioad de pân la 3 luni; suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, dup caz, de promovare în funcia public pe o perioad de la 1 la 3 ani; trecerea într-o funcie public inferioar pe o perioad de pân la un an, cu diminuarea corespunztoare a salariului; destituirea din funcia public. La individualizarea sanciunii disciplinare trebuie s se in seama de cauzele i gravitatea abaterii disciplinare, împrejurrile în care aceasta a fost svârit, gradul de vinovie i consecinele abaterii, comportarea general în timpul serviciului a funcionarului public, precum i de existena în antecedentele acestuia a altor sanciuni disciplinare care nu au fost radiate în condiiile prezentei legi. Sanciunile disciplinare se aplic în termen de cel mult 6 luni de la data svâririi abaterilor.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR b. Rspunderea personalului contractual Personalul contractual care îi desfoar activitatea în cadrul instanelor este subordonat ierarhic conducerii acestora. Conform art. 24 din Legea mr. 477/2007, înclcarea dispoziiilor codului de conduit atrage rspunderea disciplinar a personalului contractual. Organele cu atribuii disciplinare au competena de a cerceta înclcarea prevederilor prezentului cod de conduit i de a propune aplicarea sanciunilor disciplinare în condiiile Legii nr. 53/2003, cu modificrile ulterioare.

Abaterea disciplinar este o fapt în legtur cu munca i care const într-o aciune sau inaciune svârit cu vinovie de ctre salariat, prin care acesta a înclcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munc sau contractul colectiv de munc aplicabil, ordinele i dispoziiile legale ale conductorilor ierarhici. Sanciunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul svârete o abatere disciplinar sunt: avertismentul scris; suspendarea contractului individual de munc pentru o perioad ce nu poate depi 10 zile lucrtoare; retrogradarea din funcie, cu acordarea salariului corespunztor funciei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durat ce nu poate depi 60 de zile; reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%; reducerea salariului de baz i/sau, dup caz, i a indemnizaiei de conducere pe o perioad de 1-3 luni cu 5-10%; desfacerea disciplinar a contractului individual de munc.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

IV. Radiografie a sistemului judiciar din România i propuneri de bune practici

IV.1. Metodologia de cercetare

Pentru a determina în mod concret care sunt problemele de management cu care se confrunt sistemul judiciar din România, în perioada septembrie-octombrie 2007 a fost realizat un studiu pilot, în cadrul a 15 instane, din circumscripia Curilor de Apel Cluj, Galai i Mure. Pentru monitorizarea practicilor administrative ale instanelor judectoreti, au fost utilizate instrumente de natur ca, aplicate împreun la nivelul aceleiai instane, s ofere o imagine cât mai fidel a realitii i s poat fi utilizate atât de reprezentanii societii civile, cât i de cei ai asociailor profesionale, instituiilor abilitate cu controlul i inspecia activitii instanelor (Consiliul Superior al Magistraturii i Ministerul Justiiei). 4.1.1. Chestionarul a) Obiective chestionar Sondarea opiniei i a percepiei funcionarilor judiciari, a liber profesionitilor juriti i a justiiabililor cu privire la modul de funcionare a sistemului judiciar din perspectiva asigurrii unui management eficient pentru prestarea serviciului public de justiie. Rezultatele sondajului vor fi coroborate cu rezultatele celorlalte instrumente, pentru a putea fundamenta concluziile analizei. De asemenea, pe baza acestor informaii vor fi stabilite tematicile dezbaterilor publice cu asociaiile profesionale judiciare. b) Structura tematic a chestionarului Chestionarul va rspunde urmtoarelor teme majore: organizare judiciar; gradul de cunoatere a drepturilor i obligaiilor procesuale i modul de respectare a acestora; circuitul intern al documentelor în instant; mijloace/mecanisme de sesizare; durata de soluionare a unei cauze; conduita personalului judiciar i a personalului auxiliar; modul de aplicare a legii privind liberul acces la infromaiile de interes public; gardul de accesibilitate al informaiilor furnizate justiiabililor. c) Specificaii tehnice ale chestionarelor/sondajelor Chestionarele au fost transmise de panelul de experi ctre funcionarii judiciari din instanele supuse monitorizrii, i ctre asociaiile reprezentative ale liber profesionitilor judiciari din raza teritorial a celor trei curi de apel, însoite de metodologia de completare i de un plic pentru returnarea chestionarelor completate, care nu conine nici un fel de element pe baza cruia s poat fi identificat respondentul. Chestionarele pentru justiiabili au fost aplicate de ctre monitorii locali, unui numr de minim 20 de persoane pentru fiecare instan monitorizat. Sondajul s-a desfurat, în aceeai perioad pentru instanele de acelai grad. Dup completare, chestionarele au fost centralizate de monitorii locali, în plicuri închise, pe categorii de respondeni. Activitatea de prelucrare a fost desfurat de monitorii locali, cu asisten din partea TI-Ro, SoJust i a panelului de experi.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR Pentru asigurarea confidenialitii informaiilor, chestionarele au fost distribuite în plicuri închise. Dup completare, chestionarul a fost introdus în plicul interior, care s-a lipit de ctre respondent i pe care nu s-a înscrie numele acestuia. Plicurile astfel închise au fost centralizate de monitorii locali. Aceeai procedur a fosti urmat i în cazul completrii chestionarelor de ctre justiiabili, asistai de monitorii locali. d) Grupurile int magistrai funcionari judiciari auxiliari avocai, executori judecatoresti, lichidatori judiciari justiiabili 4.1.2.Cereri de informaii de interes public a) Obiective Cererile de informaii au urmrit testarea modului de aplicare i respectare a Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaiile de interes public, cu privire la aspecte generale ce in de funcionarea instanei. b) Tematica Cererile au vizat aspecte legate de: existena compartimentelor specializate ale instanelor persoanele responsabile numrul funcionarilor i al magistrailor aspecte legate de statistica judiciar procedura distribuirii aleatorii a dosarelor asistena judiciar gratuit informaii publice din oficiu, care nu sunt disponibile momentan

c) Metodologie Monitorii locali au completat i trimis cereri de informaie ­ tip, conform modelelor elaborate de panelul de experi. Înainte de trimiterea cererilor de informaie, a fost constituit o baz de date coninând coordonatele de contact ale tuturor instituiilor monitorizate (adres, telefon, fax, numele persoanei însrcinate cu aplicarea Legii nr. 544/2001). Trimiterea cererilor de informaie s-a fcut sincronizat, pentru toate instanele supuse monitorizrii, alternativ prin urmtoarele mijloace: pot (scrisoare recomandat însoit de confirmare de primire) fax (însoit de confirmare de trimitere) cererea depus la registratura, cu numr de înregistrare Rspunsurile primite la cererile de informaie au fost integrate de ctre fiecare coordonator local într-un centralizator de date (format Microsoft Excel), structura i câmpurile acestui document fiind stabilite de panelul de experi. d) Grupurile int Curile de Apel Galai, Târgu-Mure i Cluj Tribunalele Galai, Târgu-Mure i Cluj 3 judectorii din raza curilor de apel Apel Galai, Târgu-Mure i Cluj: Judectoriile Galai, Focani i Brila; Judectoriile Târgu Mure, Reghin i Sighioara; Judectoriile Cluj-Napoca, Turda i Bistria.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Tribunalele i judectoriile supuse monitorizrii au fost selectate de panelul de experi, la propunerea monitorilor locali, având în vedere o acoperire geografic echitabil i instane din zone cu caracteristici socio-economice cât mai diverse. 4.1.3.Interviuri a) Obiective Interviurile sunt destinate cercetrii în profunzime a problemelor legate de managementul instanelor, i de modul cum acestea sunt înelese i gestionate. b) Tematica Interviul a cercetat: numrul i pregtirea personalului încrctura cu dosare existena logisticii necesare termenele de soluionare funcionarea sistemului de distribuie aleatorie tipuri i numr de sesizri tipuri i numr de sanciuni modaliti de soluionare a diferitelor probleme

c)Metodologie Monitorii locali au realizat interviurile cu managerii instanelor, pe baza unui ghid de interviu, elaborat de panelul de experi. Interviul a urmrit alternarea întrebrilor închise-deschise: s-au folosit întrebri de fixare a problemelor i întrebri de precizare a cauzalitilor, condiiilor i manifestrilor pentru fiecare dintre temele cuprinse în obiectivele acestuia. Modul de cuantificare a rezultatelor interviurilor s-a fcut prin evidenierea punctelor de vedere dominante prin frecvena apariiei la nivelul respondenilor (cantitativ) i prin extragerea punctelor de vedere exprimate cu intensitate mare (calitativ). d) Grupurile int Managerii instanelor supuse monitorizrii Preedinii instanelor supuse monitorizrii 4.1.4.Grila de evaluare a informaiilor afiate a) Obiective Aceast etap este dedicat identificrii infromaiilor disponibile din oficiu, destinate justiiabilior i liber profesionitilor judiciari. b) Tematica Programul de lucru cu publicul Compartimentele competente Drepturi i obligaii Modificri legislative recente Modele tip de cereri Dreptul la asisten judiciar gratuit Termene de depunere a cererilor Localizarea diferitelor compartimente

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR Accesibilitatea informaiilor prezentate

c)Metodologie Monitorii locali au analizat pe baza ghidului elaborat de panelul de experi, informaiile disponibile la sediul instanelor, pe web-site-urile i portalurile acestora. d) Grupurile int Curile de Apel Galai, Târgu-Mure i Cluj Tribunalele Galai, Târgu-Mure i Cluj 3 judectorii din raza curilor de apel Apel Galai, Târgu-Mure i Cluj: Judectoriile Galai, Focani i Brila; Judectoriile Târgu Mure, Reghin i Sighioara; Judectoriile Cluj-Napoca, Turda i Bistria. 4.1.5.Dezbateri cu asociaiile profesionale judiciare a) Obiective Dezbaterile i-au propus s identifice i s analizeze modul în care este asigurat managementul instanelor i soluiile de îmbuntire a acestuia, din perspectiva profesionitilor cu atribuii în realizarea actului de justiie. b) Tematica Tematica specific a dezbaterilor a fost stabilit dup epuizarea celorlalte instrumente de monitorizare, astfel încât ea s reflecte concluziile acestora, i s pun în discuia practicienilor principalele vulnerabiliti i puncte forte astfel identificate. c) Metodologie Dezbatrile au fost moderate de unul dintre experi. Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost avute în vedere urmtoarele tehnici: a) alternarea întrebri închise-deschise: se vor folosi întrebri de fixare a problemelor i întrebri de precizare a cauzalitilor, condiiilor i manifestrilor pentru fiecare dintre temele cuprinse în obiectivele studiului. b) Alternarea temelor de dezbatere cu teme de percepie: pentru validarea i clarificarea rezultatelor celorlalte instrumente se vor folosi teme de percepie, iar pentru construirea concluziilor i analiza calitativ a rezultatelor se vor folosi intrebri de dezbatere. c) raportul frecven pe intensitate: modul de cuantificare a rezultatelor focus grupului i de extragere a rspunsurilor validate se va face prin evidenierea punctelor de vedere dominante prin frecvena apariiei la nivelul repondenilor (cantitativ) i prin extragerea punctelor de vedere exprimate cu intensitate mare (calitativ). d) Grupurile int asociatii de magistrati asociaii de avocati asociaii de executori judecatoresti asociaii de lichidatori judiciari

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

IV.2. Concluziile monitorizrii practicilor administrative ale instanelor

4.2.1. Existena i funcionalitatea structurilor/compartimentelor Toate instanele judectoreti au în structur urmtoarele compartimente auxiliare de specialitate: registratura; grefa; arhiva; biroul de informare i relaii publice; biblioteca. Fa de aceast structurare a compartimentelor instanelor de judecat, au fost identificate probleme referitoare la: spaiile reduse alocate acestor compartimente; timpul redus al programului cu publicul; multitudinea completelor specializate; identificarea celor responsabili de buna funcionare a instanei; îmbuntirea protocoalelor privind obiectivele de misiune i sarcinile în cursul edinelor de judecat între instan i Jandarmerie. 4.2.2. Politica de resurse umane din punct de vedere al grilei personalului auxiliar, cel puin la nivelul judectoriilor, rareori este complet; numrul insuficient al personalului auxiliar cauzat de fluctuaia acestuia; asigurarea stabilitii atribuiilor prin fia postului i respectarea întru totul a acestora, în vederea evitrii situaiilor frecvent întâlnite când parte a personalului auxiliar este supraîncrcat, iar alii au responsabiliti reduse; îmbuntirea criteriilor de recrutare i a condiiilor de stagiu a personalului auxiliar; diversificarea programei cursurilor de formare continu, inclusiv pe latura comunicrii interpersonale; 4.2.3. Circuitul intern al documentelor în instant Circuitul intern al unui dosar în instan trebuie s includ urmtoarele etape: înregistrarea cauzelor în ordinea intrrii în instan; repartizarea cauzelor în sistem informatizat în ordinea intrrii dosarelor; îndosarierea listingurilor de repartiie; stabilirea msurilor pentru primul termen de judecat de completul desemnat; întocmirea încheierii de edin de ctre grefierul de edin i anexarea înscrisurilor care servesc judecii; trimiterea dosarului la arhiva instanei; revenirea dosarului la completul de judecat.

Pe acest parcurs, una dintre cele mai serioase probleme a fost aceea a perioadei îndelungate necesar pentru redactarea hotrârilor judectoreti, inclusiv motivarea acestora, situaie de natur a crea serioase prejudicii patrimoniale ori morale justiiabililor. O posibil soluie a fost sugerat chiar de ctre magistrai prin acordarea unui termen suficient pentru ca acetia s realizeze simultan motivarea i pronunarea în cauza dedus judecii. O alt soluie propus a fost aceea a introducerii minutei de

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR edin în sistemul ECRIS chiar de ctre magistrate i nu de grefierul de edin, pentru a permite ca aceasta s fie accesibil publicului imediat dup deliberare. De asemenea, magistraii au sugerat încurajarea, în pricinile civile, a procedurii administrrii probelor i concilierii acestora de ctre avocai, urmând ca în faa instanelor s se desfoare procesul într-o form simplificat. Pentru scurtarea timpului petrecut de justiiabil în instan, s-a sugerat citarea acestuia la o or predeterminat respectat de ctre completul de judecat. În urma activitii de monitorizare a rezultat necesitatea desfurrii cu o mai mare transparen a distribuirii aleatorii a dosarelor. Aceast nemulumire a fost manifestat atât de avocai, cât i de justiiabili, aspect ce ar putea fi îmbuntit prin alocarea, cu ocazia depunerii aciunii, a numrului de dosar, indicarea completului i a termenului de judecat, toate acestea fiind cuprinse într-o fi unic generat de calculator, semnat de justiiabil ori avocatul acestuia. Toi respondenii au considerat c este necesar efectuarea unui raport de analiz a riscurilor sau viciilor sistemului de distribuire aleatorie a dosarelor. Pentru înlturarea suspiciunilor, s-a sugerat de asemnea introducerea în coninutul citaiei a meniunii c dosarul este judecat de completul de judecat respective ca urmare a distribuirii aleatorii a cererii. Pe de alt parte, magistraii i-au manifestat nemulumirea artând c dosarelor sunt distribuite fr a se ine cont de complexitatea acestora. S-au formulat de asemenea propuneri în sensul gestionrii directe de ctre judector, împreun cu grefierul acestuia (cu accentuarea acestei nuane) a dosarului, astfel încât circuitul acestuia s aib un grad crescut de predictibilitate, artându-se ­ în acest sens ­ c este necesarea regândirea sistemului de circulaie a dosarului. Totodat, s-a artat c fa de organizarea actual a unui dosar exist alternativa înregistrrii pe seciuni a diferitelor categorii de acte procedurale: încheieri, citaii, probe administrate. 4.2.4. Mijloace/mecanisme de sesizare Privitor la ipoteza nerespectrii dispoziiilor legale referitoare la Regulamentul de ordine interioar al instanelor ori a celor cuprinse în codurile deontologice ale personalului cu atribuii administrative în cadrul instanelor judectoreti, rezultatele monitorizrii au surprins situaii neateptate care au ridicat semne serioase de întrebare cu privire la cunoaterea celor crora sesizrile trebuie s fie adresate ­ chiar din partea magistrailor ­ ori au subliniat tendina de a adresa astfel de sesizri unor foruri învestite cu putere public, dar fr atribuiuni în sistemul de management al instanelor, întrevzând astfel sperana celor care formuleaz plângerea ca puterea de care dispun aceste foruri s fie îndreptat ­ prin influen, direct sau indirect ­ asupra celor responsabili din cadrul instanelor. Cu alte cuvinte, plângerea reprezint o form de presiune si este adresat celui care este identificat ca fiind principalul factor de putere la nivel politic ori administrativ.Relevant în acest sens este identificarea de ctre magistrai ca destinatari ai sesizrilor pe Preedintele României ori Primul Ministru al României. O alt posibil explicaie a unei asemenea atitudini este aceea a cutrii de ctre peteni a unei variante relativ sigure de soluionare a sesizrii lor, cunoscut fiind faptul c o cerere adresat Primului Ministru ori Preedintelui României care, la rândul lor, o trimit organului competent, are mult mai multe anse de a fi soluionat. Aceste dou faete ale aceluiai fenomen indic lipsa unor mecanisme clare de sesizare, iar o posibil rezolvare poate fi gsit ­ negativ - prin elaborarea unui îndrumar pe categorii mari de plângeri ori ­ pozitiv ­ prin tiprirea i punerea la dispoziia tuturor celor interesai a unor ghiduri de bune practici la nivelul personalului administrativ al instanelor. Totodat, este necesar a se arta care sunt i efectele sesizrilor în funcie de competena organului învestit cu competena soluionrii eventualei sesizri.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Concluziile monitorizrii arat, de asemenea, c majoritatea sesizrilor sunt formulate verbal, de ctre avocai ori justiiabili i se refer la conduita personalului administrativ al instanelor i c ­ tocmai din cauza modalitii de adresare ­ soluionarea se realizeaz de îndat. 4.2.5. Durata de soluionare a unei cauze Instrumentele de monitorizare au relevat faptul c durata de soluionare a unei cauze poate fi de câteva luni mergând la câiva ani, ceea ce duce la totala nemulumire a justiiabililor fa de administrarea actului de justiie. Peste aceast nemulumire a justiiabililor se suprapune nemulumirea magistrailor determinat de faptul c edinele de judecat sunt lungi, cu peste 50 de dosare, ceea ce face ca edinele de judecat s dureze cu mult peste 4 ore. În vederea depirii acestor probleme s-au formulat o serie de propuneri din rândul celor ce particip la înfptuirea actului de justiie: reducerea numrului completelor specializate, ceea ce ar asigura un echilibru în ceea ce privete complexitatea dosarelor din edina fiecrui complet; extinderea procedurii de înregistrare audio i în civil este o propunere venit atât din rândul reprezentanilor magistrailor dar i a avocailor; reducerea sau chiar înlturarea taxelor de timbru, ceea ce ar permite accesul mult mai uor al justiiabililor la justiie i la aprarea propriilor drepturi, reprezint o propunere venit din rândul reprezentanilor avocailor; fa de volumul imens de munc, reprezentanii magistrailor au propus realizarea unei proceduri judiciare simplificate, procedur care presupune administrarea probelor de ctre pri prin intermediul reprezentanilor convenionali, urmând ca acesast activitate s fie consfinit printr-o soluie dat în instan de un magistrat. În aceste condiii doar pentru cauzele de o complexitate sporit administrarea probelor se va realiza în mod nemijlocit în faa instanei de judecat; elaborarea unor formulare disponibile pe site-ul instanelor de judecat i la sediul instanelor, accesibile justiiabililor, formulare care s cuprind modele de aciuni de o complexitate redus, precum i cereri care au carecter necontencios, dar care sunt adresate instanei (cereri de amânare, de angajare aprtor, de eliberare a actelor din dosar); creterea numrului de seminarii în cadrul programelor de formare continu, atât în rândul magistrailor cât i în rândul personallui auxiliar, care s aib drept obiec managementul dosarului i managementul edinei de judecat. Preedinii de instane monitorizate i-au artat în mod deosebit interesul i de seminarii al cror obiect s fie dezvoltarea capacitii de comunicare, atât în rândul magistrailor cât i în rândul personalului auxiliar; alt propunere venit din rândul magistrailor se refer la procedura reglementat de lege de a amâna pronunarea, iar, ulterior, de a motiva soluia, ceea ce depete adesea cu mult termenele prevzute de lege. În acest sens se urmrete ca termenul de amânare s priveasc atât soluia cât i motivarea, în acelai timp, astfel încât la justiiabilul s le primeasc pe amândou, iar judectorul s realizeze soluionarea cauzei pe baza motivrii, iar nu motivarea în acord cu solua pronunat în cauz. 4.2.6. Conduita personalului judiciar i a personalului auxiliar În general, rezultatele monitorizrii au indicat un grad înalt de satisfacie a tuturor categoriilor de repondeni cu privire la conduita magistrailor i a personalului auxiliar al instanelor. Un simptom al unor disfuncionaliti existente la nivelul instanelor este acela conform cruia pentru personalul auxiliar, conduita cea mai reproabil o au magistraii în care primii vd cauza celor mai frecvente probleme ivite în activitatea curent. Ca s întreasc aceast idee, magistraii consider c sursa conduitelor nepotrivite este constituit chiar de magistrai i mai puin de ctre membrii personalului auxiliar.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 4.2.7. Liberul acces la infromaiile de interes public Concluziile activitii de monitorizare pe problema liberului acces la informaiile de interes public arat c justiiabilii sunt puin interesai de acest tip de informaii, principalele probleme a cror rezolvare o urmresc este cea referitoare la cauza în care sunt pri. Informaiile de interes public sunt în mare parte solicitate în mod verbal de ctre justiiabili, dar i de avocai, iar gradul de satisfacie a rspunsurilor obinute este mai mare în rândul avocailor decât în rândul justiiabililor. De remarcat este faptul c i personalul auxiliar se adreseaz instanei cu cereri de informaii publice, cererile realizându-se atât în scris cât i verbal. Principalele probleme ale acestei seciuni se refer la: conducerea judectoriilor refuz s mai furnizeze informaii privind bugetul instanei, motivat de faptul c nu mai sunt ordonatori de credite, indicaând tribunalul ca fiind cel cu atribuii în acest sens; din instrumentele de monitorizare folosite rezult i faptul c în mic msur informaiile statistice la nivelul instanelor de judecat sunt actualizate. În acest sens la nivelul judectoriilor se întâlnesc cele mai mari nereguli; de multe ori cererilor de informaii de interes public, adresate de monitorii locali li s-a rspuns lapidar sau nu s-a rspuns, ceea ce denot o lips de transparen a conducerii instanelor i face s se accesntueze neîncrederea în justiie i reprezentanii si. 4.2.8. Informaiile furnizate justiiabililor Cu privire la informaiile furnizate justiiabililor, aprecierea general este una favorabil cu privire la cantitatea i calitatea celor afiate la sediul instanelor, iar criticile s-au îndreptat asupra informaiilor furnizate pe cale electronic, prin sistemul Ecris, în special în ceea ce privete faptul c în acest sistem nu se introduc indreptarile hotrârilor deja pronunate. Principalele nemulumiri ale justiiabililor cu privire la informaiile afiate la sediul instanelor se refer la cantitatea redus, dar i la calitatea neîndestultoare celor referitoare la documentele necesare pentru introducerea unei aciuni în justiie, cele referitoare la termenele legale, la etapele necesare pentru depunerea unei cereri, cu privire la asistena judiciar gratuit, la programul de lucru al instanei ori locaia biroului de relaii cu publicul; În întâmpinarea acestor nemulumiri s-a propus punerea la dispoziia justiiabililor a unor modele de cereri simple ­ dup ce se va fi procedat la identificarea lor - , cu caracter strict administrativ, sub forma unui ghid; amenajarea i acordarea unei importane sporite birourilor de informaii cu publicul. S-a recomandat evitarea punerii la dispoziia justiiabililor a informaiilor care tind s aib caracterul de consultaii juridice din partea personalului administrativ al instanelor, s nu se intre în detalii referitoare la activitile interne, care nu prezint interes pentru justiiabil; Pentru a exista o predictibilitate sporit a procedurilor administrative existente la nivelul fiecrei instane s-a insistat asupra stabilirii tuturor acestor proceduri astfel încât s se poat elabora un instrument de lucru asemntor unui cod procedural administrativ, susceptibil de a fi actualizat i îmbuntit continuu fr a-i pierde caracterul unitar pentru fiecare instan româneasc, conceput în cel mai simplu mod posibil; De asemenea, s-a artat c o supraabunden a informaiilor oferite justiiabililor poate avea mai degrab efectul opus prin crearea de confuzie i prin pierderea interesului justiiabilului. O situaie asupra creia trebuie insistat pe viitor este cea a gratuitii Monitorului Oficial, astfel încât justiiabilul s aib acces nemediat la sursa bazal de informaii din punct de vedere juridic. O latur a accesului la propriul dosar care a iscat controverse este aceea a acordrii la studiu a dosarului în sala de judecat, unii dintre judectori nepermiând acest lucru dei se tie c multe acte procedurale apar chiar în ziua termenului de judecat i despre care justiiabilul, singur sau prin avocatul su, nu mai poate lua cunotin. Pentru o posibil rezolvare a acestei probleme, s-a artat exemplul unei instane unde, înainte de intrarea judectorului, este pus la dispoziia justiiabilului o înregistrare audio care-i arat care-i sunt drepturile i care înlesnete, astfel, accesul acestuia la propriul dosar înainte ca edina de judecat s înceap propriu-zis.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Alte probleme legate de accesul la propriul dosar in de faptul c nu se poate obtine copie din dosar, regulamentul permiândnumai copii certificate. De asemenea, nu se poat obtine copii legalizate prin pot, dac partea are domiciliul în alt localitate decât cea de la sediul instanei. În ceea ce privete copiile de pe acte actele procedurale, se recomand renunarea la procedura actual ca arhivarul s cear aprobarea judectorului: eful compartimentului va fi împuternicit s dispun, la fel cum face în prezent pentru celelalte înscrisuri din dosare. De asemenea, se va renuna la practica ilegal de a încasa taxa de timbru pentru obinerea copiei, fr îns ca persoanei s îi fie prestat serviciul, fiind trimis cu dosarul la un serviciu privat din instan pentru efectuarea operaiunii de copiere. Pentru un mai bun acces la informaii s-a propus înfiinarea unor centre de asisten pe baz de voluntariat/parteneriat cu organizaiile non-guvernamentale ori facultile de drept, înfiinarea de infochioscuri. S-au semnalat de asemnea probleme referitoare la posibilitatea practic de accesare a site-ului instanei în vederea obinerii informaiilor necesare i s-a artat necesitatea îmbuntirii programului informatic în sensul permisiunii accesului pe baza de parol a justiiabilului la toate actele dosarului, dup ce acesta se va fi digitizat, logistica necesar acestei proceduri existând deja la unele instane româneti. O alt problem referitoare la sistemul informatic Ecris a fost aceea a posibilitii acestuia de influenare ­ soluia fiind eliberarea pentru fiecare dosar nou înregistrat a fiei acestuia cu artarea termenului i completului, dar i imposibilitatea instanelor, cu excepia specialitilor IT ai tribunalului, de a interveni direct asupra acestuia; Surprinztoare a fost lipsa apetenei unor magistrai de a folosi sistemul informatic, unii dintre acetia nefiind interesai nici de existena acestuia, sens în care o minim pregtire în domeniul utilizrii computerului este de dorit. 4.2.9. Practica unitar Unul dintre instrumentele de monitorizare a fost reprezentat de solicitrile de informaii de interes public adresate instanelor. Din documentele furnizate de instanele care au participat la prezenta cercetare, a rezultat c la nivel statistic datele instanelor sunt neactualizate i doar o parte dintre acestea se afl postate pe site-ul instanelor. Din dezbaterile realizate cu reprezentanii magistrailor i ai societii civile a rezultat existena unor practici administrative la nivelul instanelor, practici ce ar trebui unificate i îmbuntaite: dei la nivelul majoritii instanelor s-a pstrat noiunea de ,,judector de serviciu", în mare parte activitatea sa este deservit de un grefier cu studii superioare. Spunem în mare parte, deoarece, exist instane la care magistraii mai îndeplinesc, înc, atribuiile ,,judectorului de serviciu", contrar Regulamentului; adeseori s-a întâlnit o oarecare reticen din partea magistrailor în folosirea internetului, ceea ce împiedic inclusiv implementarea tuturor funciilor ce s-au dorit a fi utilizate prin programul ECRIS. Pentru a se preveni aceast situaie, s-a propus introducerea mecanismului de ,,asistent judiciar" pentru fiecare magistrat la nivel de ICCJ, curi de apel, tribunale i judectorii; accesul mai uor la informaiile referitoare la dosar i procedurile în faa instanei se poate realiza prin intermediul info chiocurilor; editarea unui ghid administrativ ar putea asigura o practic unitar la nivelul tuturor instanelor i ar uura cu mult atât munca personalului auxiliar, degrevându-l de anumite sarcini, cât i posibilitatea justiiabilului i a avocatului de a obine informaii într-un timp mai scurt i cu un efort redus; conducerea instanelor s se realizeze de ctre un manager de instan, fr atribuii în sala de judecat, ceea ce ar putea duce i la o descentralizare a bugetelor pentru fiecare instan.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 4.2.10. Acordarea ajutorului public judiciar Activitatea de monitorizare a demonstart faptul c în rândul magistrailor, 22% dintre acetia nu au cunotin despre ajutorul public judiciar. Mai mult, în rândul avocailor exist un interes sczut privind ajutorul public judiciar, iar în rândul justiiabililor aceast informaie s-a fcut cunoscut prin intermediul emisiunilor de radio i TV. Problemele indentificate sunt urmtoarele: se impune o nou campanie de promovare a ajutorului public judiciar în rândul magistrailor; mai bun colaborare între instanele de judecat i barourile de avocai astfel încat s nu mai existe situaii în care avocaii s refuze acordarea asistenei juridice din oficiu; armonizarea legii privind organizarea profesiei de avocat cu O.G. nr. 51/2008, astfel încât avocatul s nu mai poat refuza s acorde asisten judiciar gratuit. Aplicarea de ctre barourile de avocai a modificrilor din Legea nr. 51/1995 referitoare la organizarea avocaial în vederea acordrii asitenei juridice gratuite; recomandarea unui sistem de aparare pro-bono, realizarea unui studiu de fezabilitate pe legal aid; propunerea ca partea care a cazut in pretentii, dar care are venituri modeste, s nu mai fie obligat la plata cheltuielilor de judecat cand a avut un avocat din oficiu.

IV.3. Modele de bune practici la nivel internaional/ european23

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND ASISTENA JUDICIAR ÎN MATERIE CIVIL, COMERCIAL, ADMINISTRATIV (adoptat de Comitetul Minitrilor în 18 feb. 1976, la a 254-a reuniune a delegailor minitrilor)

4.3.1. REZOLUIA (76) 5

Comitetul Minitrilor, Considerând c, pentru eliminarea obstacolelor economice cu privire la accesul la justiie i pentru a permite persoanelor defavorizate economic s îi exercite drepturile ce le revin în statele membre, este util asigurarea unui tratament egal în acordarea asistenei judiciare24 între cetenii statelor membre ale Consiliului Europei i strinii pentru care acordarea unui asemenea tratament se justific; Recomand guvernelor statelor membre s acorde, sub aceleai condiii ca i cele ale naionalilor, asisten judiciar în materie civil, comercial, administrativ, indiferent de natura instanei competente: a) resortisanilor25, persoane fizice, ai oricrui stat membru; b) tuturor celorlalte persoane fizice care locuiesc pe teritoriul unui stat în care se desfoar procedurile legale.

Aceast seciune conine extrase din Cristi Danilet, Eficiena i echitatea justiiei - standarde europene, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucureti, 2008 24 Expresia utilizat în limba englez este ,,legal aid" (n.ns, CD). 25 Conform Dicionarului Explicativ al Limbii Române, ,,resortisant" desemneaz ,,persoana fizic sau juridic aparinând unui stat, unui teritoriu aliat sub administraia altui stat" (n.ns, CD).

23

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND ASISTENA JUDICIAR I CONSULTANA JURIDIC (adoptat de Comitetul Minitrilor în 2 mart. 1978, la a 248-a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, Considerând c dreptul de acces la justiie i la un proces echitabil, aa cum este garantat de art. 6 din Convenia European a Drepturilor Omului26, constituie o caracteristic esenial a oricrei societi democratice; Considerând c, în consecin, este important de a lua toate msurile necesare în scopul eliminrii obstacolelor economice care împiedic accesul la justiie i c existena unor sisteme de asisten judiciar corespunztoare va contribui la realizarea acestui scop, în mod particular pentru persoanele cu venituri reduse27; Considerând c acordarea asistenei judiciare nu ar trebui s fie considerat ca un act de caritate fcut persoanelor cu venituri reduse, ci ca o obligaie a comunitii în ansamblu; Considerând c facilitarea accesului la consultan juridic, pe lâng asistena judiciar a persoanelor cu venituri reduse, este de natur s contribuie în mod egal la eliminarea obstacolelor privind accesul la justiie; Recomand guvernelor statelor membre s ia sau s consolideze, dup caz, toate msurile pe care le consider necesare pentru a implementa în mod progresiv principiile enunate în anexa prezentei rezoluii; Invit guvernele statelor membre s-l informeze periodic pe Secretarul General al Consiliul Europei asupra msurilor luate pentru a da curs recomandrilor coninute în prezenta rezoluie. Anex la Rezoluia nr. (78) 8 a. Partea I - Asistena judiciar 1.Nimeni nu trebuie s fie împiedicat de obstacole cu caracter economic s îi susin dreptul sau s îi apere drepturile sale în faa tuturor jurisdiciilor de natur civil, comercial, administrativ, de dreptul muncii sau fiscal. În acest sens, orice persoan trebuie s aib dreptul la asistena judiciar necesar. Pentru a aprecia dac aceast asisten este necesar sau nu, trebuie s se in cont: a. de resursele financiare i obligaiile celui interesat; b. de costul aproximativ al procedurii. 2.Asistena judiciar trebuie s fie acordat chiar dac cel interesat poate s suporte o parte a cheltuielilor pentru procedur. În acest caz, asistena judiciar poate consta într-o contribuie financiar a persoanei asistate a crei plat s nu genereze anumite privaiuni pentru aceasta. 3. Asistena judiciar trebuie s acopere toate cheltuielile judiciare suportate în mod necesar pentru persoana asistat în revendicarea sau aprarea drepturilor sale, referitoare mai ales la remunerarea personalului auxiliar justiiei, obligaiile fiscale, costurile expertizelor, indemnizaia martorilor sau cheltuielile pentru traducere. Acordarea asistenei judiciare trebuie s antreneze scutirea de cauiuni sau depozite constituite pentru a garanta plata cheltuielilor.

4.3.2. REZOLUIA NR. (78) 8

26

România a ratificat Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale (Roma, 4 nov. 1950) prin Legea nr. 30 din 1984, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994. 27 Expresia utilizat de varianta oficial din limba francez semnific "persoane defavorizare din punct de vedere economic" (n.ns, CD).

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 4.Asistena judiciar trebuie s poat fi obinut de o parte în cursul procedurii dac intervine vreo schimbare în resursele sau posibilitile sale financiare sau dac are loc un alt eveniment care presupune asisten judiciar obligatorie. 5.Asistena judiciar trebuie întotdeauna s presupun concursul unei persoane calificate pentru a exercita o profesie juridic conform reglementarilor statului interesat, nu doar atunci când sistemul naional de asisten judiciar implic un asemenea concurs, dar i: a. atunci când reprezentarea prilor în faa unei jurisdicii a statului interesat trebuie, în mod obligatoriu, s fie asigurat de o asemenea persoan conform legii acelui stat; b. atunci când autoritatea competent pentru a decide asupra cererii de asisten judiciar constat c aceasta este necesar, inând cont de circumstanele proprii fiecrei cauze. Persoana asistat trebuie, pe cât posibil, s fie liber în a alege persoana calificat care o va asista. Persoana astfel desemnat trebuie s primeasc o remuneraie corespunztoare în schimbul prestaiei efectuate. 6. Pentru a aprecia dac asistena judiciar trebuie s fie acordat, autoritile pot: a. s examineze dac, inând cont de circumstanele proprii fiecrei cauze, este convenabil iniierea unei aciuni sau aprrii într-o aciune; b. s in cont de natura procedurii i, dac este necesar, s nu acorde asisten pentru alte cheltuieli decât cele ocazionate de asistena persoanei calificate la care se refer principiul 5. 7.Sistemul de asisten judiciar trebuie s prevad posibilitatea unei reexaminri a deciziei de a refuza acordarea asistenei judiciare. 8.Responsabilitatea finanrii asistenei judiciare trebuie s fie asumat de ctre stat. 9.Condiiile de acordare a asistenei judiciare trebuie s poat fi revzute în special datorit creterii costurilor de trai. 10. Sistemul de asisten judiciar trebuie s prevad acordarea asistenei judiciare dup principiile enunate în prezenta rezoluie pentru toate procedurile privind recunoaterea sau executarea într-un stat a unei decizii luate de autoritile altui stat. 11. Statul trebuie s ia msurile necesare pentru a aduce modalitile sistemului de asisten judiciar la cunotina publicului i a celor interesai, mai ales a acelor organisme ale statului ai cror reclamani sunt susceptibili de a le cere ajutorul. b. Partea a II-a - Consultana juridic28 12. Statul trebuie s vegheze ca persoanele cu venituri reduse s poat obine consultana juridic necesar asupra oricrei probleme susceptibile s le afecteze drepturile sau interesele privind materiile artate la principiul 1. 13. Consultana juridic trebuie s fie acordat ori gratuit, ori prin plata parial de ctre persoana care cere consultana, în raport de resursele sale. 14. Statul trebuie s se asigure c informaiile privind modalitile de acordare a consultanei juridice sunt accesibile publicului i acelor organisme crora se pot adresa persoanele ce au nevoie de consultan juridic.

28

Expresia utilizat în limba englez este ,,legal advice" (n.ns, CD).

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 15. Statul trebuie s ia msurile corespunztoare pentru ca informaiile asupra legislaiei s fie puse la dispoziia organismelor de consultan juridic. 16. Statul trebuie s acorde o atenie particular cu privire la nevoia consultrii juridice atunci când o procedur ar putea s fie declanat într-un alt stat.

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND MIJLOACELE DE FACILITARE A ACCESULUI LA JUSTIIE (adoptat de Comitetul Minitrilor în 14 mai 1981, la a 68-a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, conform art. 15.b din Statutul Consiliului Europei, Considerând c dreptul de acces la justiie i la un proces echitabil, garantat prin articolul 6 din Convenia European a Drepturilor Omului, constituie o caracteristic esenial a oricrei societi democratice; Având în vedere faptul c procedura judiciar este deseori atât de complex, îndelungat i costisitoare încât persoanele particulare ­ i mai ales persoanele defavorizate economic sau social ­ se confrunt cu dificulti serioase în exercitarea drepturilor lor în cadrul statelor membre; Considerând c un sistem eficient de asisten judiciar i de consultan juridic, de felul celui prevzut de Rezoluia nr. (78) 8 a Comitetului Minitrilor, poate contribui în mare msur la eliminarea acestor obstacole; Considerând, de asemenea, c este de dorit s fie luate toate msurile necesare pentru simplificarea procedurii oricând este posibil, în vederea facilitrii accesului persoanelor particulare la instane, asigurându-se în acelai timp c justiia este fcut; Considerând c este de dorit, în vederea facilitrii accesului la justiie, simplificarea documentelor folosite în cadrul procedurilor; Recomand guvernelor statelor membre luarea sau, dup caz, consolidarea tuturor msurilor pe care le consider necesare pentru a asigura punerea treptat în practic a principiilor enunate în anexa prezentei recomandri; Anex la Recomandarea nr. (81) 7 Principii Statele membre ar trebui s ia toate msurile necesare pentru a informa publicul referitor la mijloacele aflate la dispoziia unei persoane pentru realizarea drepturilor sale în justiie i pentru asigurarea unor proceduri simple, rapide i necostisitoare în materie civil, comercial, administrativ, de dreptul muncii sau fiscal. În acest scop, statele membre ar trebui s in cont mai ales de principiile enunate în cele ce urmeaz: A ­ Informarea publicului 1. Este necesar luarea unor msuri adecvate pentru informarea publicului referitor la amplasarea i competenele instanelor, precum i asupra modului de iniiere a unei aciuni în instan sau de aprare în cadrul unei astfel de aciuni. 2. Trebuie s poat fi obinute informaii generale fie de la instane, fie de la orice serviciu sau organism competent, cu privire la: - formalitile de procedur, sub rezerva c aceste informaii nu implic consultan juridic pe fondul speei; - modul i termenul de exercitare a unei ci de atac, precum i regulile de procedur ce trebuie respectate i documentele necesare în acest scop;

4.3.3. REZOLUIA NR. (81) 7

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR - mijloacele prin care poate fi executat o decizie i, dac este posibil, cheltuielile de executare. B ­ Simplificarea 3. Trebuie luate msuri pentru facilitarea sau, dup caz, încurajarea concilierii prilor sau a soluionrii conflictelor pe cale amiabil înainte de demararea procedurii judiciare sau pe parcursul unei proceduri deja iniiate. 4. Nicio parte nu trebuie s fie împiedicat s apeleze la serviciile unui avocat. Trebuie evitat obligarea unei pri de a apela la serviciile mai multor avocai pentru un singur litigiu, dac o asemenea pluralitate a serviciilor nu este neaprat necesar. Dac, dat fiind natura speei, ar fi oportun, în vederea facilitrii accesului persoanelor particulare la justiie, s li se permit s îi prezinte singure cauza în instan, apelarea la un avocat nu ar trebui s fie obligatorie. 5. Statele trebuie s ia msuri pentru ca prezentarea tuturor actelor de procedur s fie simpl, limbajul folosit s fie pe înelesul publicului i hotrârilor judectoreti s fie pe înelesul prilor. 6. Dac una dintre pri nu cunoate destul de bine limba folosit în instan, statele trebuie s acorde o atenie deosebit problemelor de interpretare i de traducere, i s se asigure c persoanele defavorizate economic nu sunt dezavantajate în ceea ce privete accesul la justiie sau desfurarea procesului din pricina imposibilitii lor de a vorbi sau de a înelege limba folosit de instan. 7. Trebuie luate msuri pentru ca numrul experilor desemnai în aceeai cauz de ctre instan, din oficiu sau la cererea prilor, s fie cât mai mic posibil. C ­ Accelerarea 8. Trebuie fcute toate eforturile pentru a reduce la minimum timpul necesar pentru obinerea unei hotrâri judectoreti. În acest sens, trebuie luate msuri pentru eliminarea procedurilor învechite care nu au utilitate practic, pentru ca instanele s dispun de personal suficient i s funcioneze într-o manier eficient i pentru adoptarea de mecanisme care s permit instanei s urmreasc derularea procedurii înc de la început. 9. Trebuie luate msuri în ceea ce privete creanele necontestate sau garantate asupra sumelor de bani, pentru ca în acest gen de cauze hotrârea definitiv s se pronune rapid, fr formaliti, înfiri în faa instanei sau cheltuieli superflue. 10. Pentru a preveni exercitarea dreptului de apel într-o manier abuziv sau în scopul tergiversrii, trebuie acordat o atenie special posibilitii de executare provizorie a hotrârilor care se supun apelului, precum i dobânzilor aplicabile sumei statuate prin hotrâre înainte de executare. D ­ Costul justiiei 11. Introducerea unei aciuni în instan nu poate fi condiionat de plata efectuat ctre stat de una din pri a unei sume nejustificat de mare în raport cu spea dedus judecii. 12. În msura în care cheltuielile de procedur constituie un obstacol evident pentru accesul la justiie, dac este posibil ele trebuie reduse sau eliminate. Sistemul cheltuielilor de procedur trebuie examinat în vederea simplificrii sale. 13. O atenie deosebit trebuie acordat problemei onorariilor avocailor i ale experilor în msura în care acestea constituie un obstacol pentru accesul la justiie. Trebuie asigurat o anumit form de control asupra valorii acestor onorarii.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 14. Cu excepia unor circumstane speciale, în principiu partea care câtig trebuie s obin de la partea care pierde decontarea cheltuielilor sale, inclusiv a onorariilor avocatului, pe care le-a suportat în mod justificat în legtur cu procedura. E ­ Procedurile speciale 15. Pentru litigiile privitoare la creane de importan minor, trebuie instituit o procedur care s permit prilor s recurg la justiie fr a trebui s suporte cheltuieli disproporionate în raport cu suma care face obiectul litigiului. În acest scop, se pot prevedea formulare simple, evitarea înfirilor inutile i limitarea cilor de atac. 16. Statele trebuie s se asigure c procedurile în materia dreptului familiei sunt simple, rapide, puin costisitoare i respect natura personal a litigiilor în aceast materie. În msura posibilului, dezbaterile pentru acestea ar trebui s nu fie publice.

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND MSURILE DE PREVENIRE I REDUCERE A ÎNCRCTURII INSTANELOR (adoptat de Comitetul Minitrilor în 16 sept. 1986 la a 399-a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, în baza articolului 15. b din Statutul Consiliului Europei, Luând în considerare, pe de-o parte, creterea numrului de cauze în faa instanelor, care poate avea ca efect afecta dreptul justiiabililor de a fi judecai într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 par.1 din Convenia European a Drepturilor Omului; Luând în considerare, pe de alt parte, numrul ridicat de sarcini nejurisdicionale încredinate judectorilor, numr care, în unele state, are tendina de a crete; Convins de interesul de a limita numrul activitilor nejurisdicionale încredinate judectorilor precum i încrctura excesiv a instanelor, în scopul de a îmbunti funcionarea justiiei; Convins, în egal msur, de interesul de a asigura în permanen o repartizare echilibrat a cauzelor între jurisdicii i de a utiliza cât mai bine resursele umane de care acestea dispun; Invit guvernele statelor membre, în afar de a pune la dispoziia sistemului judiciar resursele necesare pentru a putea face fa într-un mod eficient creterii numrului cauzelor i a sarcinilor nejurisdicionale, s reflecteze asupra oportunitii de a urma, în politica lor judiciar, unul sau mai multe din obiectivele urmtoare: I. S încurajeze, în cazurile potrivite, rezolvarea pe cale amiabil a diferendelor fie în afara sistemului judiciar, fie înainte sau în timpul procedurii judiciare. În acest scop, ar putea fi luate în considerare msurile urmtoare: a) s prevad, cu avantaje potrivite, proceduri de conciliere care, prealabil sau la începutul procedurii judiciare, ar avea drept scop rezolvarea litigiului; b) s încredineze judectorilor, printre sarcinile lor principale, obligaia de a cuta o soluionare amiabil a litigiului între pri în toate cauzele în care este posibil, fie la începutul procedurii, fie în orice alt stadiu potrivit al acesteia; c) s consacre ca o obligaie deontologic a avocailor sau s invite organele competente s le recunoasc avocailor posibilitatea concilierii cu partea advers înainte de a recurge la calea judiciar, ca i în toate stadiile potrivite ale procedurii judiciare. II. S evite creterea volumului de sarcini nejurisdicionale încredinate judectorilor i s le diminueze progresiv, încredinându-le altor persoane sau organe.

4.3.4. RECOMANDAREA NR. (86) 12

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR II. S prevad pentru cauzele mai puin importante sau pentru anumite materii, organe care, în afara sistemului judiciar, s fie la dispoziia prilor pentru a soluiona litigiile. IV. S ia dispoziiile necesare pentru ca, în cazurile în care se preteaz, arbitrajul s constituie o alternativ mai accesibil i mai eficace a aciunilor judiciare. I. S generalizeze, dac nu exist deja, instituirea judectorului unic în prim instan, în toate materiile potrivite. VI. S revad periodic competena diferitelor organe jurisdicionale, în funcie de natura i numrul aciunilor introduse, în scopul de a asigura o repartizare echilibrat a sarcinilor. VII. S evalueze eventuala inciden a unei asigurri juridice cu privire la creterea numrului de cauze de competena instanelor i s ia msurile necesare în cazul în care s-ar stabili c acest tip de asigurare încurajeaz introducerea de aciuni nefondate.

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND ACCESUL EFECTIV29 LA JUSTIIE AL PERSOANELOR AFLATE ÎN SITUAIE DE MARE DIFICULTATE MATERIAL30 (adoptat de Comitetul Minitrilor în 8 ian.1993 la a 484-a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, în virtutea art.15.b din Statutul Consiliului Europei, Amintind c, prin Convenia European a Drepturilor Omului, statele membre au proclamat ataamentul lor fa de drepturile omului i libertile fundamentale; Având în vedere Rezoluiile (76) 5 privind asistena judiciar în materie civil, comercial i administrativ i (78) 8 referitoare la asistena judiciar i consultana juridic, Recomandarea nr. (81) 7 a Comitetului Minitrilor a statelor membre referitoare la mijloacele de a facilita accesul la justiie i rezoluiile Naiunilor Unite asupra drepturile omului i srciei, mai ales Rezoluia 46/121 din 17 decembrie 1991 a Adunrii Generale i Rezoluia 1992/11 din 18 februarie 1992 a Comisiei pentru drepturile omului, cât i studiul pregtit de Micarea Internaional ATD ­ Fourth World31 intitulat "Pentru o justiie la care s aib acces oricine: o privire asupra familiilor srace i mecanismele de asisten judiciar i anumite iniiative locale" (H(92)2); Preocupat de situaia persoanelor în mare dificultate material - persoanele cu lipsuri majore, marginalizate sau excluse de societate atât pe plan economic, cât i pe plan social i cultural; Considerând c aceast situaie de mare dificultate material priveaz brbaii i femeile de a se bucura efectiv de drepturile omului care trebuie recunoscute tuturor fr nicio discriminare, aa cum se afirm în art.14 din Convenia European a Drepturilor Omului; Convins fiind c eforturile fcute în ceea ce privete promovarea accesului la legislaie i la justiie nu-i vor gsi eficacitatea deplin decât prin intermediul unei politici globale, coerente i prospective contra srciei, în colaborare cu sectorul de populaie interesat; Reamintind principiul indivizibilitii drepturilor omului, care implic faptul c întrebuinarea drepturilor politice i civile, mai ales a celor prevzute de art.6 par.3 lit. c i art.13 din Convenia European a Drepturilor Omului, nu este efectiv atâta timp cât drepturile economice, sociale i culturale nu sunt în aceeai msur protejate;

29 30

4.3.5. RECOMANDAREA NR. (93) 1

În sens de ,,acces neîngrdit" (n.ns, CD). Odat cu aplicarea prezentei recomandri, în temeiul art.10.2, lit. c din Regulamentul interior al reuniunilor delegailor minitrilor, delegatul Austriei a rezervat dreptul Guvernului din care face parte de a se conforma sau nu acestei recomandri. 31 Aceast organizaie reprezint la nivel internaional populaia foarte srac. Mai multe informaii la http://www.atd-quartmonde.org/accueiluk.html i http://www.old.atd.17oct.org/accueil-uk.html (n.ns, CD).

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Reafirmând faptul c respectarea drepturilor omului este legat de respectarea demnitii umane, în special prin accesul la legislaie i la justiie a persoanelor în situaie de mare dificultate material; Reamintind c dincolo de accesul la legislaie i justiie prevzut de art.6 din Convenia European a Drepturilor Omului, persoanele în situaie de mare dificultate material au vocaia de a li se aplica în egal msur i celelalte dispoziii din Convenia European a Drepturilor Omului, mai ales articolele 2, 3 i 8, precum i cele prevzute în alte instrumente juridice ale Consiliului Europei cum ar fi Carta Social European; Considerând c prezenta recomandare vizeaz îmbuntirea, mai ales pentru persoanele aflate în situaie de mare dificultate material, a sistemelor de consultan juridic i asisten judiciar existente i c prezint un caracter complementar în raport cu dispoziiile existente în ceea ce privete alte categorii de persoane pentru care aceste sisteme au fost concepute, Recomand guvernelor statelor membre urmtoarele: 1. S faciliteze accesul la legislaie (,,dreptul de a fi protejat prin lege") pentru persoanele aflate în situaie de mare dificultate material prin: a. promovarea, când se impune, a sensibilizrii profesiilor juridice la problemele persoanelor aflate în situaie de mare dificultate material; b. promovarea serviciilor de consultan juridic pentru persoanele aflate în situaie de mare dificultate material; c. acoperirea financiar a costurilor pentru consultana juridic a persoanele în situaie de mare dificultate material cu titlul de ajutor judiciar, fr a afecta obligaia persoanei care beneficiaz de consultan de a aduce o contribuii modest, dac dreptul intern o cere; d. s promoveze, acolo unde este nevoie, înfiinarea unor centre de consultan în cartierele defavorizate. 2.S faciliteze accesul efectiv la mijloacele parajudiciare de soluionare a conflictelor pentru persoanele în situaie de mare dificultate material: a. prin dezvoltarea implicrii organizaiilor non-guvernamentale sau a asociaiilor de întrajutorare a persoanelor în situaie de mare dificultate material în formele para-judiciare de soluionare a conflictelor, cum sunt medierea i concilierea; b. prin extinderea beneficiului asistenei judiciare sau al oricrei alte forme de asisten la aceste modaliti de soluionare a conflictelor; 3. S faciliteze accesul efectiv la justiie pentru persoanele aflate în situaie de mare dificultate material, mai ales prin urmtoarele modaliti: a. extinderea asistenei judiciare sau a altor forme de asisten la toate categoriile de instane (civile, penale, comerciale, administrative, de dreptul muncii, etc.) i la toate procedurile, contencioase sau necontencioase, oricare ar fi calitatea în care intervin persoanele interesate; extinderea asistenei judiciare la persoanele în situaie de mare dificultate material b. care sunt apatride sau de naionalitate strin, în toate cazurile în care au rezidena stabil pe teritoriul statului membru unde trebuie s se deruleze procedura; c. recunoaterea dreptului la asisten din partea unui consilier competent, în msura în care este posibil, ales liber, care va primi o remuneraie adecvat; d. limitarea refuzului de asisten judiciar de ctre autoritile competente bazat în principal pe caracterul de inadmisibilitate a cererii, pe existena unor anse mici de succes sau în cazul în care interesul justiiei nu necesit acordarea asistenei judiciare; e. simplificarea procedurii de acordare a asistenei judiciare persoanelor aflate în situaie de mare dificultate material i, în msura în care este posibil, oferirea imediat de asisten judiciar provizorie; f. examinarea posibilitii de implicare a organizaiile nonguvernamentale sau a asociaiilor de întrajutorare a persoanelor aflate în situaie de mare dificultate material de a oferi asisten, în ceea ce privete accesul la justiie, persoanelor care sunt într-o asemenea situaie de dependen sau privare i

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR nu pot s se apere singure; aceast apreciere trebuie s se aplice atât procedurilor în faa instanelor naionale, dar i celor în faa Comisiei32 i în faa Curii Europene a Drepturilor Omului, precum i în faa altor instane internaionale cu caracter jurisdicional. 4.S consulte, oricând este posibil, în cadrul politicii generale de lupt împotriva srciei, organizaiile nonguvernamentale interesate de domeniul reglementat de prezenta recomandare i asociaiile de întrajutorare a persoanelor aflate în situaie de mare dificultate material.

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND ADMINISTRAREA JUSTIIEI PENALE (adoptat de Comitetul Minitrilor la 11 sept. 1995, la a 54-a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, în baza art. 15. b din Statutul Consiliului Europei, Considerând c o justiie penal echitabil i eficient este o condiie fundamental pentru orice societate, bazat pe supremaia legii; Considerând c în cursul ultimilor ani, peste tot în Europa, sistemele de justiie penal s-au confruntat cu o cretere a numrului de cazuri i deseori cu o cretere a complexitii procedurilor, întârzierilor nejustificate, constrângerilor bugetare i cu exigene în continu cretere din partea publicului i personalului; Reamintind c politici penale precum dezincriminarea, lipsa caracterului penal al faptei sau diversificarea, medierea ori simplificarea procedurilor penale pot contribui la depirea acestor dificulti; Considerând c principiile, strategiile i tehnicile de administrare specifice, aa cum sunt ele prezentate în Raportul asupra administrrii justiiei penale, elaborat de Comitetul European pentru Probleme Penale33, pot contribui în mod considerabil la o aplicare efectiv i eficient a justiiei penale; Subliniind c orice aciune întreprins în vederea creterii eficienei i efectivitii justiiei penale trebuie s in seama de condiiile prevzute de Convenia European a Drepturilor Omului, în special de drepturile acuzatului, de garaniile legale conferite prilor i de independena judectorilor; Reamintind Recomandarea nr. (87) 18 privind simplificarea justiiei penale i Recomandarea nr. (94) 12 asupra independenei, eficienei i rolului judectorilor, Recomand guvernelor statelor membre: 1. s se inspire atunci când îi vor revizui legislaia i practica din principiile, strategiile i tehnicile de administrare cuprinse în anexa acestei recomandri; 2. s aduc în atenia autoritilor competente recomandarea i raportul asupra managementului justiiei penale elaborat de ctre Comitetul European pentru Probleme Penale i s le cear acestora s in seama de aceste texte, atunci când se examineaz funcionarea modului de organizare juridic penal i atunci când îi propun s le aduc îmbuntiri. Anexa la Recomandarea nr. (95) 12 I. Determinarea obiectivelor 1. Principiile, strategiile i tehnicile de administrare pot contribui în mod considerabil la o funcionare eficient i efectiv34 a justiiei penale. În acest scop, instituiile în cauz ar trebui s

4.3.6. RECOMANDAREA NR. (95)12

32

Protocolul nr. 11 la Convenia European a Drepturilor Omului a intrat în vigoare la 1 nov. 1998. Începând cu aceast dat, Comisia European a Drepturilor Omului a fost desfiinat (n.ns, CD). 33 Acest comitet a fost înfiinat în 1958, ca organism al Consiliului Europei. Pentru detalii, a se vedea www.coe.int/Cdpc.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA determine obiectivele referitoare la administrarea dosarelor ce le revin, a finanelor, a infrastructurilor, a resurselor umane i a comunicaiilor. 2. Realizarea unei justiii penale mai eficiente i efective poate fi uurat în mod considerabil dac obiectivele diferitelor structuri care sunt implicate în justiia penal fac obiectul unei înelegeri care se înscriu în contextul mai amplu al politicilor privind controlul criminalitii i justiia penal. II. Administrarea dosarelor 3. Trebuie s fie instituite proceduri periodice i permanente de monitorizare, care s permit o analiz asupra modului de funcionare a sectoarelor din justiia penal, evaluarea eficienei i efectivitii lor i promovarea îmbuntirilor necesare. În aceast privin s-ar putea realiza progrese fie prin instaurarea unui serviciu de consultan intern, fie prin recurgerea la consultani externi. 4. Administrarea justiiei penale nu poate fi nici tot timpul, nici peste tot supus acelorai reguli, din cauza evoluiei împrejurrilor. De aceea, planificarea încrcturii cu dosare i a resurselor ar trebui s in seama de condiiile i schimbrile demografice, sociale, economice i de alt natur. 5. Ar trebui stabilite criterii pentru o administrare eficace a încrcturii i a repartizrii adecvate a diferitelor categorii de cauze. Aceste criterii ar trebui elaborate în colaborare cu personalul judiciar i cu alte categorii profesionale interesate. Ar trebui s se ofere departamentelor asistena necesar pentru aplicarea acestor criterii. 6. În aceast privin, ar trebui s fie elaborate proceduri de triere a dosarelor, care s permit judectorilor i procurorilor s le trateze în mod difereniat înc din primele stadii ale procedurii. 7. În scopul de a utiliza cât mai bine resurselor umane, procurorii i judectorii ar trebui s fie scutii de activitile care ar putea fi îndeplinite de ctre ali funcionari, inclusiv personal administrativ. III. Administrarea infrastructurii 8. Inventarierea sistematic a dotrilor disponibile, evaluarea necesitilor i planificarea pe termen lung, ar trebui s ghideze luarea de decizii cu privire la investiii în cldiri noi, la amplasarea geografic a acestora, la modernizarea dotrilor din cldirile vechi i la întreinerea imobilelor. Ar trebui luate în considerare, de asemenea, nevoile i ateptrile diferiilor profesioniti i neprofesioniti beneficiari ai justiiei penale. 9. Ar trebui s se pun accent pe mobilizarea tuturor resurselor materiale latente sau utilizate necorespunztor i pe realizarea de economii. De exemplu, s-ar putea reprograma anumite edine în perioade mai puin încrcate sau s-ar putea realiza în acelai loc mai multe servicii ale justiiei ori s-ar putea reamenaja dotrile existente. IV. Administrarea resurselor umane 10. Introducerea principiilor, a strategiilor i a tehnicilor de administrare ar trebui s in seama de cultura i de condiiile particulare din mediul judiciar i s opereze mai degrab din convingere decât din obligaie. 11. Ar trebui constituite dosare profesionale inute în mod sistematic (cu privire la competen, pregtire etc.), în scopul facilitrii unei bune administrri a resurselor umane i a realizrii unui echilibru adecvat între sarcinile ce trebuie îndeplinite i indivizi. Aceste dosare, inute de organele competente, ar trebui s fie accesibile persoanelor la care se refer. 12. Programele de formare iniial i continu privind judectorii i procurorii ar trebui s in seama de principiile administrrii moderne a justiiei. 13. Ar trebui o angajare activ în planificarea evoluiei carierelor, inter alia în special prin facilitarea specializrii, inând seama de grad i de funcie, creând personalului posibiliti de a dobândi noi cunotine teoretice i practice. Condiiile de munc, mai ales cele dificile, ar trebui luate în considerare în mod special.

34

În timp ce varianta în limba englez folosete sintagma ,,efficient and effective", cea în limba francez o folosete pe cea de ,,efficace et efficient" (n.ns, CD).

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR V. Administrarea informaiilor i comunicaiilor 14. Ar trebui introduse sisteme mai fiabile i mai eficiente care s permit colectarea, pstrarea, utilizarea i difuzarea datelor introduse. Acestea ar trebui s asigure protecia necesar a datelor personale. 15. Tehnologiile informaiei ar trebui s fie adaptate la munca i la necesitile organelor de justiie penal în cauz i a utilizatorilor direci ai informaiilor. Acetia ar trebui s fie consultai cu privire la preteniile lor în aceast materie. 16. În contextul administrrii justiiei penale, ar trebui pus accentul pe o bun comunicare intern la nivelul fiecrei structuri a justiiei penale. 17. Serviciile de justiie penal ar trebui s se implice mai mult într-o politic de difuzare a informaiilor. Diferitele nivele de administrare a justiiei (central, regional i local), autoritile judiciare i alte servicii implicate în controlul criminalitii, ar trebui s accelereze circulaia informaiilor i s ofere o mai mare deschidere cu privire la datele referitoare la cazurile tratate. 18. Ar trebui s fie acordat o mai mare importan îmbuntirii relaiilor publice, în special cu scopul de a rspunde nevoilor i preocuprilor specifice ale justiiabililor, ale mass-media, ale asociaiilor (ex: asociaiile de victime), ale cetenilor i ale instituiilor democratice (Parlamentul, colectivitile locale).

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND STRUCTURAREA I RESTRUCTURAREA35 RENTABIL A SISTEMELOR JUDICIARE I A SISTEMELOR DE INFORMARE JURIDIC (adoptat de Comitetul Minitrilor la 28 feb. 2001, la a 743­a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, conform articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei, Considerând c scopul Consiliului Europei este realizarea unei uniti mai strânse între statele membre; Considerând c tehnologiile moderne ale informaiei sunt astzi indispensabile pentru administrarea justiiei i contribuie, ele însele, la o administrarea mai eficient a statului, necesar unei bune funcionri a democraiei; Notând c cea mai mare parte a statelor europene îi reorganizeaz sau înlocuiesc atât sistemele lor de administrare judiciar, cât i sistemele computerizate de informare juridic, i c alte state sunt în cutare de consultani specializai pentru punerea în funcionare a noilor sisteme; Recunoscând c o organizare modern i rentabil a acestor sisteme va asigura îmbuntirea i amplificarea, la un cost rezonabil, a serviciilor judiciare; Realizând c evoluia recent a tehnologiilor informaiei a fost i va continua s fie rapid i radical i, prin urmare, o cunoatere precis a ultimelor dezvoltri în domeniul sistemelor IT36 din sectorul juridic este absolut necesar; Considerând c urmtoarele principii i linii directoare reflect situaia i tendinele comune actuale în acest domeniu, în Europa; Considerând, de asemenea, c sistemele care integreaz ultimele dezvoltri în materia tehnologiilor informaiei i a dreptului vor îmbunti calitatea, rapiditatea, eficiena i efectivitatea37 legii i justiiei în statele membre ale Consiliului Europei; Considerând, prin urmare, c aceste principii i linii directoare vor ajuta, în munca acestora, autoritile competente în domeniul juridic,

35

4.3.7. RECOMANDAREA NR. (2001) 2

Varianta în limba francez utilizeaz expresia ,,la conception et la reconception", iar cea în limba englez ,,the design and re-design" (n.ns, CD). 36 Abreviere pentru ,,Information Tehnology" (engl), respectiv ,,Systèmes d`information automatisés" (fr) (n.ns, CD). 37 Varianta în limba frrancez utilizez expresia ,,l`efficacité" (eficacitate, care în limba român este sinonim cu eficien), pe când varianta englez utilizeaz termenul "effectiveness" (n.ns, CD).

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Recomand guvernelor statelor membre: a.s aduc principiile generale i liniile directoare expuse în raportul din anexa acestei recomandri în atenia persoanelor i serviciilor responsabile de structurarea i restructurarea rentabil a sistemelor judiciare i a sistemelor de informare juridic; b.s ia, pe teritoriul rii lor, msurile adecvate pentru a se asigura c aceste principii i linii directoare sunt aplicate în sectorul juridic. Anex la Recomandarea nr. (2001) 2 Raport asupra structurrii i restructurrii rentabile a sistemelor judiciare i a sistemelor de informare juridic Introducere Prezentul document privete contribuia pe care Tehnologia Informaiei i Comunicrii (TIC) o poate aduce funcionrii instanelor judectoreti i sistemelor de informare juridic. Acest raport examineaz rolul TIC atât ca suport pentru operaiunile administrative judiciare, cât i ca "motor" al revizuirii procedurilor i practicilor organizaionale. Este evident c mijloacele electronice dein un rol important în modernizarea aparatelor judiciare i a sistemelor de informare juridic, iar provocarea const în a controla potenialul TIC pentru a transforma procesele aferente i a le face mai eficiente i mai performante. O astfel de îmbuntire presupune mai mult decât simpla automatizare a metodelor manuale existente. Ea implic structurarea i restructurarea operaiunilor, precum i asumarea angajamentului de a exploata potenialul datelor stocate în format electronic pentru a asigura informaii mai bune i mai rapide care s faciliteze administrarea justiiei i prestarea de servicii ctre utilizator. Alturi de numeroasele chestiuni tehnice ce trebuie rezolvate, o provocare esenial este "controlarea managementului schimbrii", ceea ce necesit un mod de a conduce dinamic i avizat. Evoluia tehnologic nu ar trebui s constituie, neaprat, principalul motiv pentru schimbare i trebui precauie în aplicarea fr ezitare a tuturor posibilitilor oferite de ctre TIC sectorului juridic, acolo unde anumite cerine i responsabiliti trebuie respectate (de exemplu, independena judiciar i respectarea vieii private/confidenialitate). Totui, judectorii i ali utilizatori ai sistemelor de informare juridic trebuie s fie încurajai s exploreze posibilitile oferite de noile tehnologii i s coopereze cu experi în domeniul tehnic pentru a moderniza procesele decizionale juridice, astfel încât acestea s rspund mai bine cerinelor utilizatorilor, pentru a recâtiga încrederea publicului i a gsi o cale de mijloc între interesele justiiei pe de-o parte, i preocuparea pentru costuri/eficien pe de alt parte. Raportul este structurat în dou seciuni principale: 1. Msuri strategice pentru dezvoltarea TIC în cadrul sectorului juridic 2. Gestiunea proiectelor 1. Msuri strategice pentru dezvoltarea TIC în cadrul sectorului juridic 1.1 Principii i strategii Este important ca strategia de dezvoltare a TIC în sectorul juridic(ca i în alte sectoare) s se bazeze pe o bun înelegere a circumstanelor, condiiilor i scopurilor speciale ale sectorului în discuie. De aceea, spre exemplu, o strategie TIC în instan trebuie s in cont de diferitele cerine i ateptri ale unui sistem judiciar. Luarea deciziilor, de asemenea, trebuie s se bazeze pe principii i scopuri clare care s reflecte în totalitate cerinele menionate mai sus. Ar trebui folosit urmtoarea list privitoare la investiiile în TIC când este vorba de sisteme de informare judiciar/juridic (dei, niciuna dintre msuri nu va prima celeilalte): contextualizare: investiia s fie adaptat la circumstanele i cerinele specifice ale statelor membre; costuri/eficien: s se obin avantaje în materie de rentabilitate i de productivitate a sistemelor judiciare i juridice;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR rapiditatea justiiei: operaiunile administrative judiciare, precum i cutarea sau procesarea de informaii s fie accelerate; calitatea justiiei/calitatea serviciilor: s existe o mai mari coeren în luarea deciziilor etc. i s fie puse la dispoziia utilizatorului informaii i alte servicii de actualitate; uniformitatea serviciilor (unde este necesar): s fie încurajat progresul în procesul de emitere a regulamentelor38, precum i o mai mare coeren a serviciilor i metodelor de lucru; transparena procedurilor: se fie încurajat o atitudine deschis i asumarea responsabilitii în ceea ce privete stadiul cazurilor, asupra procedurilor în desfurare i a altor aspecte relevante; verificarea deciziilor: deciziile/concluziile s fie exacte i valide; gestiunea informaiei: s se îmbunteasc calitativ i cantitativ informaiile utilizate la definirea prioritilor în reorientarea procesului de management organizaional; degrevarea personalului: sarcinile s fie repartizate mai eficient între angajai (scutirea, de exemplu, a judectorilor de atribuii administrative i delegarea acestor sarcini ctre personalul auxiliar); gestiunea volumului de munc a personalului: e necesar o împrire i un control mai bun a volumului de munc la nivelul angajailor i o distribuire mai eficient a personalului pentru diferitele sarcini; sisteme mai simple i mai standardizate: s se generalizeze utilizarea componentelor standard în diferite aplicaii care s intensifice compatibilitatea i s faciliteze mobilitatea personalului etc; respectarea normelor: s se aplice protocoalelor i normele internaionale; sprijin oferit utilizatorilor: s se îmbunteasc serviciile i sprijinul oferit din partea altor organizaii pentru utilizatori; întrirea capacitaii: s se dezvolte capacitatea de a înfrunta un viitor incert (spre exemplu, asigurarea stabilitii prin flexibilitate); uurin în învare i folosire: s fie mai facile procesele de formare i perfecionare, precum i de transfer al cunotinelor; securitate: o mai mare securitate a datelor/structurilor organizaionale i s ie protejat caracterului privat i confidenial al datelor, când e cazul; integritate: s fie garantate reguli de probitate, onestitate i corectitudine în modul de funcionare al operaiunilor juridice i al operaiunilor administrative conexe;

O chestiune strategic fundamental ce trebuie avut în vedere la examinarea investiiilor în TIC aplicabile operaiunilor de administrare juridic, constituie întrebarea dac nu cumva ar fi mai bun o revizuire i restructurare a cerinelor juridice fundamentale, i nu doar a procedurilor administrative (cu alte cuvinte, schimbarea cerinelor în sine, decât a mijloacelor prin care acestea sunt îndeplinite). Pe lâng aceast întrebare exist o alt serie de întrebri strategice care privesc: investiiile pe termen scurt i lung: spre exemplu, investiia pentru un viitor incert sau în funcie de circumstanele imediate, ceea ce ridic probleme atât din punct de vedere al capacitii de prevenire a nevoilor i dezvoltrii tehnicilor viitoare, cât i cu privire la dimensiunile economice ale investiiilor pe termen scurt; sisteme standard i personalizate: spre exemplu, investiia în sisteme standard/uor de utilizat i controlat, similare cu alte aplicaii pentru a facilita formarea i perfecionarea utilizatorilor, sau investirea în sisteme personalizate pentru care procesul de învare va fi cu siguran mai dificil; automatizarea procedurilor existente sau redefinirea procedurilor: spre exemplu, investirea în sisteme care pur i simplu reiau, sub form electronic, conveniile sau protocoalele deja existente sau alegerea unei abordri de restructurare a modalitilor de lucru i profitarea de ocazia oferit de investiie pentru a regândi optica i detaliile practicilor în vigoare; dezvoltare folosind resurse interne sau externe: spre exemplu, investirea în servicii de expertiz din cadrul organizaiei pentru conceperea i punerea în funciune a sistemelor sau contractarea extern a experilor, conceperea, dezvoltarea i/sau exploatarea sistemului. Dac se opteaz pentru

38

În limba englez este folosit termenul ,,standards" (n.ns. CD).

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA abordarea extern, poate fi util pstrarea unui numr de specialiti din cadrul angajailor, pentru negocierea contractele i supervizarea executrii acestora, printre altele; centralizarea sau descentralizarea responsabilitilor: stabilirea, spre exemplu, cui îi revine responsabilitatea dezvoltrii, finanrii i gestiunii - Ministerului Justiiei sau instanelor. Dei centralizarea poate prezenta anumite avantaje din punct de vedere al funcionrii i standardizrii, un inconvenient îl poate constitui lipsa flexibilitii i a reaciei imediate la nivel local (dei acest lucru va depinde în mare parte de ara în discuie i distribuirea populaiei acesteia).

Fiecare dintre msurile alese prezint avantaje i dezavantaje, în acelai timp, ce ar trebui analizate în paralel (cele mai importante sunt rezumate în urmtorul tabel). Este util reinerea unor elemente asociate celor dou strategii, de exemplu, dezvoltarea intern i cea externalizat, sau responsabiliti în parte centralizate i în parte descentralizate. Cele mai bune soluii pot, de asemenea, varia în funcie de particularitile statului membru în discuie (dimensiune geografic, tradiii i capaciti). 1.2.

Avantaje

Tipuri de avantaje i dezavantaje între diferitele opiuni

Investiii pe termen lung Planificarea e mult mai structurat Controlul este mai uor Posibilitatea de a obine un cost global mai rentabil Posibilitatea gsirii unor soluii adaptate situaiei Investiii pe termen scurt Folosirea unor tehnologii mai avansate Impact/rezultate mai rapide Managerii sunt, probabil, mai interesai i dedicai Rspunsuri mai favorabile în situaii incerte (progrese în etape mici i mai uor gestionabile) Posibilitatea de a reduce costurile pentru tehnologiile cunoscute Posibilitatea apariiei erorilor Preponderena soluiilor gândite în avans Recurgerea la ajutor din exterior Sisteme particularizate Concepute cu o anumit destinaie

Dezavantaje

Pericolul ca tehnologia aleasa s fie depit Dificultatea în a stârni interesul managerilor Complexitate mai mare Sisteme standard Uor de folosit, învat i întreinut Achiziie i gestionare mai ieftine Mai propice pentru comunicarea inter-organizaional Mai puin adaptabile aplicaiei Utilizatorii pot prezenta nevoi speciale ce nu pot fi îndeplinite

Avantaje

Dezavantaje

Mai costisitoare Nevoi de formare mai accentuate Efectuarea schimbrilor necesit apel la specialiti (costuri suplimentare)

Avantaje

Automatizarea procedurilor existente Îneleas de ctre utilizatori Rezistena minim din partea angajailor

Dezavantaje

Procedurile

nu

permit

Re-conceperea procedurilor existente Mai rentabil pe termen lung Mai potrivit pentru utilizatori, pe termen lung Posibilitatea de a implementa controalele dorite Posibilitatea de a gândi sistemul ca un întreg i a face legturile necesare Ocup mai mult timp i cauzeaz

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

automatizarea perturbaii Noile metode de lucru pot nemulumi personalul Exista riscul de a depinde de hotrârile la nivel înalt (spre exemplu, schimbri ale legislaiei) Gestiune descentralizat Reacii mai bune la situaiile locale Încurajeaz competiia local i o mai mare productivitate Apropierea fa de utilizatorii finali Incit managerii locali la exercitarea responsabilitilor Necesit surplus de personal, prezint riscuri de suprapunere, costuri ridicate Risc de abatere de la reglementri comune i compatibiliti Pierderea flexibilitii personalului Solicit experien suficient pentru dezvoltarea la nivel local

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune centralizat Simplificarea planificrii i ansamblului de controale Utilizare eficient i flexibil a personalului Posibilitatea de a obine sfaturi din partea mai multor specialiti Capacitatea de a furniza aceleai servicii pretutindeni Risc de supra-concentrare într-un singur loc (spre exemplu, eec la scar mare) Deprtare în raport cu utilizatorii finali Dependent de o comunicare eficient Diminuarea responsabilitii, i implicit a motivaiei managerilor locali Înelegere insuficient a necesitailor/ateptrilor la nivel local Gestiunea proiectelor interne Control asupra proiectului (foarte important în cazul procesului de concepere) Existena personalului specializat se poate dovedi mai puin costisitoare pe termen lung Posibilitatea de a compara/concura cu furnizori externi

Avantaje

Gestiunea proiectelor externalizate Capacitate de inovaie crescut în sectorul privat (la început) Cunotine mai profunde i mai ample despre tehnologii, din partea subcontractorilor Potenial pentru resurse mai importante destinate Investiiilor & Dezvoltrii Transferul sarcinilor/riscurilor administrative ctre o ter parte Pierderea inovaiei din momentul în care serviciul devine operaional Pierderea competenelor interne (dependen crescând de furnizori externi) Pierderea controlului intern Costuri suplimentare legate de execuia contractului Costuri suplimentare ce corespund plaii TVA-ului i unei pri din profit furnizorului privat Riscul unei dependene excesive fa de prestatorul de servicii

Dezavantaje

Constituirea unei "capacitai" specializate greu de eliminat/adaptat Lipsa expertizei pentru noile tehnologii i inovaii Cheltuieli suplimentare administrative

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 2. GESTIUNEA PROIECTULUI 2.1. Introducere Un sistem eficient de gestiune a proiectelor ar trebui s asigure: control cu privire la progresul proiectului; transparena modalitilor financiare; distribuire clar a responsabilitilor; implicarea utilizatorilor.

Gestiunea proiectelor IT de anvergur în sectorul juridic (sisteme de gestiune a dosarelor judiciare pentru instane, spre exemplu, sau alte sisteme de informare juridic) implic apte etape majore (discutate mai jos, în ordine cronologic). planificarea strategiei; evaluarea necesitilor; concepie arhitectural; programare i instalare; teste, recepie, punere în aplicare i formare a utilizatorilor; utilizare i întreinere; evaluarea sistemului; Companiile private vor participa deseori, în baza unui acord de subcontractare, la elaborarea sistemelor, dar este important ca responsabilitatea principal a primelor trei faze ale proiectului (planificarea strategiei, evaluarea necesitilor i concepia arhitectural) s rmâne pe plan intern (dei aceste faze trebuie realizate profitând de experiena consultanilor externi, atunci când competenele necesare nu sunt disponibile local). Fazele ulterioare, adic cele ale programrii i instalrii, testrii de ctre utilizatori, punerii în aplicare i întreinerii se pot subcontracta cu condiia ca unele dintre specificaiile detaliate s fie concepute de ctre subcontractori i s fie supuse unui control al calitii. Este de asemenea important ca proiectul s fie supus, chiar de la primele etape, unei evaluri riguroase, dac este posibil, din partea unui organ independent, cu scopul de a se asigura c specificaiile cerute i conformitatea cu normele i obiectivele vizate sunt respectate. În ceea ce privete gestiunea proiectului, un parteneriat între o echip intern i consultani externi, stabilit pe o perioad de timp suficient de lung, pare s constituie, în majoritatea cazurilor, un mod eficient de lucru, deoarece permite concilierea dintre interesele unui control intern al cumprtorului i deschiderea ctre inovaie i experiena ampl a celor din exterior. Caracteristicile i natura specific a diferitelor sisteme de informare juridic, precum i ale activitii în diferite instane impun o serie de condiii proceselor de concepie i punere în aplicare a noilor sisteme informatice. Securitatea datelor, accesibilitatea i uurina utilizrii sunt, evident, foarte importante. Totui, situaia este adesea complicat din cauza factorilor structurii locale: accesul, în termeni geografici i organizaionali, la serviciile de informare juridic sau la instane; amploarea i volumul operaiilor cu privire la sistemul de informare juridic sau la instane; natura legturilor i necesitatea cooperrii cu alte organizaii, precum i acordurile existente în ceea ce privete transferul i schimbul de informaii. În general, tehnologiile informaiei permit o mai mare uniformitate în conceperea sistemelor de informare juridic i în administrarea justiiei. Acest lucru poate prezenta avantaje pe termen lung, dar pe termen scurt - adic, în timpul etapei de punere în aplicare - pot aprea dificulti tranzitorii, în timp ce diferitele practici locale se adapteaz la noile norme, aplicate mai larg

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 2.2. Planificarea strategiei Diagrama urmtoare ilustreaz un model de organizarea a gestiunii unui proiect complex de informatizare a justiiei. Acest model este, inevitabil, general, iar detaliile ar trebui stabilite inând cont de situaia i cerinele fiecrei ri. Totui, el evideniaz punctele principale ce trebuie luate în calcul la momentul adoptrii dispoziiilor cu caracter organizaional pentru proiectul în discuie i subliniaz, în particular, importana separrii între contribuiile grupului de conducere39, al utilizatorilor i ale grupului însrcinat de garantarea calitii. Model organizaional schematic pentru gestiunea proiectelor

Grupul de utilizatori Prezidat de ctre un utilizator confirmat. Rol: aprarea intereselor utilizatorilor în feedback cu privire la: ­ specificul necesitilor; ­ aprobarea; ­ evaluarea; ­ filtrarea tuturor modificrilor propuse; ­ informaii despre alte necesiti. Membrii sunt: ­ judectori; ­ avocai; ­ notari; ­ preedini de instane; ­ funcionari. Grupul de conducere Prezidat de o persoan influent numit de Guvern sau de Curtea Suprem. 40 Recurgerea la o autoritate superioar pentru aprobarea propunerilor. Grupul pentru asigurarea calitii Serviciu independent de consultan însrcinat cu auditarea. Nu se ocup de oferte i delegarea sarcinilor.

GESTIONAREA PROIECTELOR

Delegarea sarcinilor

LIDERUL(-II) PROIECTULUI Necesit caliti de bun organizator i cunoaterea sistemului juridic (judector sau un judector i un informatician). Ali lideri de proiect pot fi numii pentru anumite sarcini specifice (redactarea noilor propuneri de legi i proceduri, sau restructurarea cadrului legislativ).

Echipa(-ele) proiectului

39 40

Varianta în limba francez utilizeaz expresia "group de pilotaje", iar cea în englez "steering committee" (n.ns, CD). Varianta în limba francez folosete ,,une instance", iar varianta în limba englez "authority" (n.ns. CD).

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Pentru administrarea i îndeplinirea activitilor zilnice; format(-e) din reprezentani ai tuturor grupurilor interesate, în special cel al utilizatorilor, ce cunosc principiile de structur tip i funciile juridice (utilizatori specializai precum: judectori, procurori, grefieri, legislatori i designeri de sisteme). 2.3. Evaluarea necesitilor Aceast etap implic scanarea i analiza atent a sistemelor deja existente, precum i a necesitilor: procedurile pe care noul sistem trebuie s le îndeplineasc, spre exemplu criteriile i contextul juridic particular (legi i alte reglementri); modalitile de organizare, spre exemplu procedeele organizaionale deja existente i metodele comune urmate în executarea procedurilor; sistemele existente de arhivare a datelor, spre exemplu sistemele manuale de informare juridic; interconectarea cu alte sisteme de organizaii/structure Deseori este util o planificare a necesitilor utilizatorilor sub forma unor diagrame, spre exemplu, ilustrând în cazul unei instane: registrul dosarelor (rolul instanei); registrul prilor; funcii auxiliare ­ planificare, termene limit, statistici, modalitatea de colectare de fonduri; formulare pentru sesizare i criterii de imprimare; conectare cu alte sisteme (spre exemplu, transferul informaiei cuprinse în registre i accesul la informaii juridice). O astfel de diagrama ar putea veni în sprijinul: a. sistemelor deja existente, cu privire la: natura cazurilor; prile implicate; actele de procedur i hotrârile; rezumatul cauzei; organismele juridice; fundamentul juridic. b. canalele de informare - legturile între entiti - spre exemplu: ­ care sunt prile fiecrui dosar; ­ ce dispoziie juridic particular este invocat într-un anumit caz.

c. transferul datelor necesare în trecerea de la sistemul vechi la cel nou, indicând cum fiecare informaie din vechiul sistem corespunde datelor din cel nou. Concepia (design) arhitectural a sistemelor TIC 2.4 În multe ri, dezvoltarea tehnologiei informaiei în domeniul administrrii justiiei intr într-o nou etap, ce se caracterizeaz printr-un rol mai important oferit schimbului de informaii i sprijinirii "procesului de lucru" în totalitatea sa. Din punct de vedere al coninutului, procedurile judiciare prezint anumite caracteristici comune (în ciuda deosebirilor dintre metodele de funcionare a diferitelor jurisdicii din interiorul statelor membre i între statele membre). Aceste caracteristici comune sugereaz faptul c este benefic o abordare comun în vederea dezvoltrii sistemelor, atât din punct de vedere al conceperii, cât i al implementrii i întreinerii. De exemplu, ar fi util ca arhitectura s includ configurare unui spaiu pe server care s permit rularea de aplicaii pentru clieni în a apela servere cu baze de date. Într-o manier general, arhitectura ar trebui s permit:

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR refolosirea sistemelor deja existente i integrarea diferitelor tipuri de aplicaii i tehnologii; utilizarea diferitelor tipuri de echipament (spre exemplu, calculatoare personale, calculatoare în reea, diferite sisteme de operare); utilizarea Internetului; instalarea unui sistem uor de utilizat, sigur, flexibil i deschis; acces uor al utilizatorilor finali (i limitarea la maxim a confuziilor); garantarea unei funcionri fiabile.

Din punct de vedere al conceperii sistemului, este absolut necesar dotarea acestuia cu o arhitectur convenabil care s diferenieze componentele sau elementele cheie: funcia de gestiune a comunicaiilor (inclusiv interfaa Internet), funcia de baz de date, fiiere de date, funcia de gestiune a fluxului muncii, funcia de gestiune a documentelor i interfaa grafic pentru utilizatori. Disocierea între aceste elemente ar trebui s faciliteze o bun securitate a datelor, flexibilitate, accesibilitate i posibilitatea de extindere i dezvoltare. Accesul utilizatorilor finali la fiecare din aceste aplicaii, prin intermediul serverelor, constituie, în general, o abordare potrivit în msura în care reduce riscurile de confuzii (între diferite versiuni, spre exemplu), mrete fiabilitatea i favorizeaz integrarea aspectelor organizaionale i practice. 2.4.1 Arhitectura potrivit Introducerea elementelor comune are repercusiuni importante asupra dezvoltrii diferitelor aplicaii, precum i asupra arhitecturii sistemului informatic, per total (hardware i software). O arhitectur potrivit presupune anticiparea folosirii unor servere de aplicaii destinate simplificrii sistemului la nivelul client. Aceast metod ar trebui, de asemenea, s ofere beneficii în ceea ce privete securitatea i fiabilitatea în funcionare. Ar trebui s pstreze avantajele eficienei, constând în mai puin personal pentru asisten i întreinere. Printre altele, mediul pentru client va fi mai uniform i sistemul va permite un nivel de securitate care nu ar fi uor de obinut în arhitecturi mai împânzite Arhitectura schematic a unui proiect TIC pentru instane Interfaa grafic pentru utilizator ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Gestiunea comunicaiilor Alte funcionaliti (ex. sisteme de ajutor pentru luarea decizii) Gestiunea fluxului de munc

Alte funcionaliti (ex. informaia juridic)

Gestiunea documentelor (redactarea deciziilor)

Baza de date

Baza de documente

În definirea arhitecturii sistemelor de informaii judiciare, trebuie luate în calcul dou niveluri: a. nivelul organizaional ­ axat pe nevoile i ateptrile organizaiei i implicrile acestora în tipul de sistem i de design;

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA b. nivel tehnic ­ inând cont de inovaiile, tendinele i perspectivele sistemelor informatice în general i de potenialul de stabilire a unor noi funcionaliti i de moduri de exploatare diferite. La primul nivel organizaional ar trebui adoptat un punct de vedere strategic, plecând de la logica intern uniform a procedeelor judiciare existente (ce frecvent respect o schem comun, în ciuda diferenelor între anumite aspecte ale unor cauze individuale). Nevoile de informare ale utilizatorilor i condiiile speciale de securitate i fiabilitate cer sisteme care s proceseze datele într-o manier "distribuit". Este de asemenea necesar supravegherea funcionrii instanelor (i subdiviziunilor acestora) în ceea ce privete rezultatele i alte date de gestiune (de exemplu, personal, finanare i costuri). Oricare ar fi responsabilitile i volumul de lucru al fiecrei jurisdicii, întotdeauna exist sarcini comune de realizat, precum distribuirea slilor de edin i adaptarea la orare, repartizarea cauzelor ctre judectori, calendarul cauzelor, redactarea rapoartelor publice i a altor documente precum registrele judiciare, citaiile pentru pri etc. Deseori, toate acestea sunt realizabile datorit unor programe informatice standard integrate într-un sistem particularizat. Urmtoarea diagram ofer un exemplu al unui sistem de gestiune a dosarelor judiciare i subliniaz cât este de important s se in cont de ansamblul operaiunilor, cât i a tuturor actorilor implicai. 2.4.2. Utilizarea elementelor comune ale sistemelor de gestiune a dosarelor judiciare Persoane participante la procedura judiciar

REGISTRUL AVOCAILOR

REGISTRUL COMERULUI

REGISTRE LOCALE ­ JUDECTORI I AUXILIARI AI JUSTIIEI JUDECTORI GREFIERI

PARTICIPANT

ASISTENI JURIDICI

DACTILOGRAFI

NATURA CAZULUI

PE RSOAN FIZIC

P ERS J

ADMINISTRATORI

MARTORI

EXPERI

PERSOANE ALOCATE ANUMITOR TRIBUNALE REGISTRE COMUNE ALE EXPERILOR

AUXILIARI AI

PARTICIPANIII DESEMNAI

REGISTRE COMUNE ­ JUDECTORI I

ASESORI

EXPERI

INTERPREI

La nivel tehnic, trebuie plecat de la circumstanele i condiiile date care restrâng i definesc alegerea arhitecturii sistemului informatic, cum ar fi: dispersarea geografic specific a instanelor; infrastructura specific (reele locale (LAN), reele extinse (WAN), sisteme de operare, e-mail);

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR amploarea operaiunii (spre exemplu, numrul probabil de persoane din cadrul angajailor ce vor folosi sistemul); necesitile specifice în ceea ce privete securitatea i fiabilitatea sistemului; cerinele specifice pentru accesarea sistemului (spre exemplu, prin intermediul utilizatorilor interni i externi); volumul specific de tranzacii anticipate pentru fiecare subsistem în parte.

2.5. Programare i instalare Etapa programrii i instalrii este evident una foarte important, ce trebuie negociat cu atenie. Aceasta necesit luarea în calcul a evoluiei elementelor ce compun sistemul i a inovaiilor ce afecteaz procesul de programare. Presupune, de asemenea, o examinare a tuturor instrumentelor disponibile, luarea în calcul a altor factori i posibiliti, în special, cele enumerate în continuare (pentru care experiena evideniaz faptul c merit o atenie sporit): 2.5.1. Programare Cel mai probabil ar fi util adaptarea unui limbaj de programare dintre cele mai recente (precum JAVA). Trebuie explorat posibilitatea reutilizrii software-ului existent. Ar fi important respectarea cât mai strict a planului i a succesiunii diferitelor etape, cum sunt analiza, conceperea i codificarea. Este absolut necesar s fie disponibile resurse umane suficiente de-a lungul tuturor etapelor, înc de la început. Durata acestei etape a proiectului poate fi redus utilizând mai muli programatori. Pentru proiecte mai ample (cu mai mult de patru programatori) ar fi util organizarea programatorilor în echipe. Este important aplicarea înc de la început a procedurilor de control de calitate. Similar, înc de la primele etape ar trebui acordat atenie realizrii de materiale pentru formare (manuale, exemple etc.). Trebuie stabilite, înc de la început, proceduri clare pentru aprobarea oricror schimbri a specificaiilor (spre exemplu, asigurarea c exist o eviden a schimbrilor de fcut, o estimare a consecinelor la nivelul costurilor i timpului). 2.5.2. Folosirea formatelor standard structurate Este recomandat utilizarea formatelor gen XML. Un asemenea format permite un schimb relativ lesnicios între sistemele interne (spre exemplu, procesarea de cuvinte) i cele externe (spre exemplu, transferul electronic de date). Se recomand utilizarea câmpurilor de date în interiorul textului, pentru a facilita realizarea de formulare electronice pentru a permite navigarea în text, introducerea datelor cu ajutorul procesoarelor de text, copierea pe computere personale locale a documentelor din server i obinerea unei vizualizri corecte a textului pe monitor. 2.5.3. Instalare/lansare Este necesar stabilirea unui plan detaliat de lansare a sistemului, cu anumite dispoziii pentru programele de salvare (backup) i msuri necesare pentru a face fa dificultilor previzibile. Instalarea ar trebui s fie realizat cât mai rapid (pentru a reduce la minimum complicaiile rezultate din utilizarea a dou sisteme). Este necesar conceperea i dezvoltarea unei instalaii standard (dac este necesar, pot fi utilizate configuraii diferite pentru diferite hardware). Similar, trebuie definit i pus la punct o procedur de instalare standard.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Este necesar instituirea unei proceduri eficiente de gestiune a sistemului. Formarea personalului trebuie sincronizat cu lansarea propriu-zis (i în cazul în care numrul de utilizatori este crescut, spre exemplu, peste 500, ar trebui luat în considerare o pregtire asistat pe calculator). 2.5.4. Migrarea/transferul de date între sisteme Migrarea/transferul de date între sistemele vechi i noi trebuie planificate în detaliu, ca parte a procesului de instalare (spre exemplu, transferul de pe hârtie în format electronic i din cel electronic într-altul). Trebuie acordat o atenie special identificrii tuturor datelor ce trebuie transferate, dar i a celor care nu sunt necesare. Care sunt, spre exemplu, datele care pot rmâne în vechiul sistem i s fie accesate de acolo i care sunt costurile de întreinere/pstrare în stare de disponibilitate a vechiului sistem? De asemenea, cât va costa transferul ctre noul sistem i ce msuri de pregtire sau de altfel ar fi necesare? Ce date trebuie convertite potrivit noului sistem i care sunt costurile i timpul necesar transferului de pe hârtie utilizând formate grafice? (spre exemplu, Adobe pdf)? Deseori, în ceea ce privete costurile i timpul, ar fi util pstrarea sistemului de hârtie în arhive, decât transformarea lui în format electronic. Perioada de tranziie de la un sistem la altul ar trebui s fie cât mai scurt posibil. Doar în cazuri absolut necesare, utilizatorii noului sistem vor avea acces la cel vechi. Asigurarea accesului ar trebui s implice atât timp, cât i resurse financiare reduse. Când dou sisteme funcioneaz simultan, este absolut necesar s existe reguli clare i precise cu privire la cine are dreptul de a modifica date în oricare dintre sisteme i când; Operaiunile de transfer ar trebui realizate într-un mod cât mai logic, în funcie de fluxul de date. În acest fel, datele relative la procedura civil ar trebui transferate înaintea celor privind executarea hotrârii, cele referitoare la prima instan ar trebui transferate înaintea celor referitoare la instana de control judiciar, iar cele cu privire la urmrirea penal înaintea celor privind dezbaterile în faa instanei. Ar fi de asemenea util considerarea tuturor necesitilor viitoare cu privire la transferul de date i utilizarea formatelor de baze de date i a limbajelor de interogare standard (spre exemplu, SQL). 2.5.5. Recomandri generale Conceperea unui sistem deschis, evolutiv, recurgând la tehnologii moderne. Utilizarea facilitilor Internetului pentru a unifica interfaa între datele interne i a datelor exterioare sistemului. Garantarea securitii accesului la date din interiorul sistemului i protejarea sistemului de intromisiuni exterioare nedorite. Utilizarea metodelor de criptare i a semnturii electronice pentru a garanta integritatea datelor în interiorul sistemului. Introducerea pe serverele accesibile publicului numai a copiilor bazelor de date. Asigurarea c datele din sistem sunt protejate oriunde este posibil acest lucru i c sunt prevzute anumite proceduri de salvgardare. Asigurarea c proceduri eficiente de recuperare a sistemului sunt prevzute i testate în mod regulat. Dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de comunicare i a unui sistem centralizat de administrare, pentru a reduce la minim costurile de gestiune. Încercarea de a refolosi acelai mediu pentru ca aplicaia s asigure interfee prietenoase i convenii obinuite pentru utilizatori. A fi pregtit pentru a schimba procedurile oricând este necesar, dac acest lucru va facilita utilizarea rentabil a tehnologiei informaiei i atât timp cât nu se creeaz alte probleme.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR Întreinerea i utilizarea pentru o perioad a vechiului sistem alturi de cel nou, cel puin pân în momentul în care toate msurile de securitate i control au fost luate i verificate în mod satisfctor. Colaborarea de la început cu alte agenii i instituii, a cror cooperare este necesar pentru a asigura compatibilitatea (i, acolo unde este necesar, schimbul) datelor între sisteme. 2.6. Testrile, recepia, formarea i punerea în aplicare Aceast etap cuprinde trei faze: a. Testarea în faza pilot Este vorba de testrile i punerea în aplicare iniial la care apeleaz designerii, precum i achiziionarea de echipament i instalaii pentru un numr convenit de locaii (în general, un subansamblu). La fiecare din aceste locaii este necesar formarea utilizatorilor pe sistemul stabilit, evaluarea conceptului i examinarea modificrilor care ar trebui fcute, inându-se cont de experienele anterioare. La sfâritul acestei faze este necesar redactarea unui raport oficial. b. Recepia Este necesar s se tie cine are autoritatea de a anuna terminarea proiectului i cui îi revine responsabilitatea acestei decizii. În cazul ideal, Grupul de garantare a calitii ar trebui s se implice în procesul de acceptare a proiectului, pentru a asigura astfel o evaluare independent i o critic just. c. Formarea i punerea în aplicare Procurarea echipamentelor pentru întregul sistem; Formarea instructorilor pentru sistem; Formarea utilizatorilor de ctre informaticieni competeni; Lansarea noului sistem; Stabilirea unui buget pentru funcionarea i întreinerea sistemului; Rapoarte asupra beneficiilor ateptate de pe urma noului sistem.

Formarea utilizatorilor trebuie planificat cu atenie de la primele faze ale proiectului. O formare eficient început odat cu punerea în aplicare ar fi foarte important. Furnizorii privai asociai cu proiectul pot foarte bine s se implice în procesul de formare, dar responsabilitatea formrii nu trebuie încredinat surselor exterioare, decât dac exist clauze care s specifice acest lucru în contract. În orice caz, programul de formare trebuie planificat în colaborare cu reprezentani ai utilizatorilor, cei din ,,prima linie", a cror experien poate fi esenial în redactarea unui regim eficient de formare i în atragerea sprijinului i cooperrii angajailor. La fel de important ca programul de formare este înfiinarea unui serviciu de asisten, înc din punere în aplicare. Acesta poate fi organizat ca o unitate centralizat care s utilizeze un program informatic ultra-modern ce permite simularea pe monitorul utilizatorului i oferirea de sfaturi prin intermediul reelelor specializate. O alt posibilitate o constituie un serviciu descentralizat, ceea ce ar implica un numr mai mare de ageni pentru soluionarea problemelor fiecrei locaii în care sistemul funcioneaz. Este simplu a fi optimist i a subestima cererile de acest tip adresate unui serviciu de asisten, mai ales în primele faze ale punerii în aplicare. Dar a nu da acestui serviciu resurse suficiente înseamn a pune în pericol proiectul pe termen scurt i a cauza multe frustrri i nemulumiri. Este important s existe asigurri c personalul serviciului de asisten este bine format i competent în a rezolva problemele multiple i diverse ce pot aprea. În acest context, poate fi util asocierea unor programatori (persoane însrcinate cu dezvoltarea aplicaiilor software).

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 2.7. Utilizare i întreinere

Odat ce sistemul este complet implementat, atenia trebuie s se mute asupra utilizrii i întreinerii. În aceast faz organizaia poate începe s se gândeasc la beneficii de pe urma investiiei. Dar costurile de utilizare i întreinere pot fi considerabile. Se estimeaz c, pe durata vieii unui sistem, cheltuielile de funcionare reprezint între 60 i 70% din cheltuielile totale. Este necesar luarea în calcul a acestui factor înc de la începutul dezvoltrii sistemului. Fiecare investiie în aplicaii va genera cheltuieli structurale în anii viitori. Întreinerea tehnic presupune dou mari chestiuni: corectarea erorilor ce apar în timpul utilizrii sistemului; i migrarea ctre versiuni mai noi ale sistemului de operare i ale programelor informatice intermediare între programele informatice de aplicare i reea. Iat câteva puncte care merit s fie susinute: Obiectivul este de a menine sistemul în stare funcional i de a respecta specificaiile iniiale. Întreinerea funcional privete modificrile sistemului pentru a-l adapta la nevoile utilizatorilor i de a rezolva chestiunile ignorate la momentul conceperii, precum i în specificaiile iniiale. Întreinerea funcional poate fi necesar datorit apariiei unor noi exigene sau identificrii unor probleme neobservate iniial, dar scoase în eviden prin utilizarea sistemului. Poate fi util recurgerea la grupuri de utilizatori pentru contabilizarea acelor necesiti de întreinere funcional. Este necesar o identificare constant a schimbrilor ce afecteaz mediul utilizatorilor (spre exemplu, o schimbri în dreptul procesual). Datorit resurselor limitate, toate adaptrile necesare ale sistemului ar trebui fcute în ordinea prioritilor i planificrii. Trebuie tiut de la început cine are autoritatea de a decide în aceste probleme. La modificarea sistemului, trebuie respectat arhitectura sistemului per ansamblu, iar organizarea datelor trebuie s fie în concordan cu reglementrile în materie pentru a asigura facilitarea refolosirii unor pri din sistem, precum i a datelor. În afara cazurilor de urgen, rezultatele întreinerii tehnice i de funcionare trebuie compilate periodic în lansri sau versiuni noi ale sistemului. Pentru fiecare versiune este necesar testarea prilor în discuie i urmarea unei proceduri de recepie. Este important ca documentaia sistemului i manualul utilizatorului s fie actualizate odat cu fiecare versiune. Comunicatele ctre informaticieni i utilizatorii finali despre noile lansri trebuie s fac, de asemenea, parte din procedur.

Odat cu trecerea anilor, întreinerea sistemelor tinde s devin mai complicat i mai costisitoare. Mai ales dac s-au efectuat multe schimbri, pot aprea probleme cu stabilitatea sistemului i performane diminuate. În acest caz, este momentul s se reduc cheltuielile pentru întreinere i s se înceap o renovare a sistemului. Pentru a determina când anume a sosit acest moment, este necesar supravegherea evoluiei cheltuielilor de întreinere i funcionare comparându-le cu gradul de satisfacie sau nemulumire al utilizatorilor. Administrarea unui sistem face parte din ciclul sau de via, din momentul conceperii pân la dispariia sa treptat. 2.8. Evaluarea sistemului

Este important stabilirea unui cadru de evaluare înc de la început care s permit proceduri de monitorizare i de colectare de date potrivite. Evaluarea trebuie s fac referite la scopurile i principiile stabilite pentru proiect (este vorba de fiecare punct din lista de mai sus).

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR Evaluarea trebuie s ofere ocazia de a contabiliza noile dezvoltri i posibiliti aprute dup lansarea proiectului. Prin urmare nu trebuie s fac referire numai la scopurile definite iniial. Criteriile de evaluare trebuie s fie explicite i specifice. Evaluarea trebuie realizat independent de administrarea proiectului, fie de ctre o echip intern, fie de consultanii externi. Evaluarea trebuie privit ca o oportunitate pentru a înva i a revedea/schimba procedurile.

O serie de chestiuni specifice (cu caracter general sau tehnic) ar trebui discutate la conceperea i punerea în funciune a unui sistem informatic destinat instanelor sau intr-un alt context informatic juridic. Spre exemplu: cum vor fi organizate arhivele; cum se va verifica autenticitatea documentelor i identificarea utilizatorilor (prin semntur electronic, spre exemplu); în ce msur se vor modifica procedurile pentru a le adapta posibilitilor/limitelor noului sistem (reconcepere); cum se va organiza migrarea/transferul de date între dou sisteme; cum se va asigura securitatea datelor i a sistemului, protecia datelor cu caracter personal i controlul asupra accesului la date; cum se va interconecta dou sisteme (spre exemplu, sisteme de gestiune a cazurilor i sistemele de informare juridic); cum se vor folosi oportunitile oferite de Internet, Intranet, Extranet, Hyperlinkuri/SGML/ XML.

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND SERVICIILE ACORDATE CETENILOR DE CTRE INSTANE I ALTE INSTITUII JURIDICE PRIN UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII (adoptat de Comitetul Minitrilor la 28 febr. 2001, la a 743­a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, în baza articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei, Considerând faptul c scopul Consiliului Europei este realizarea unei uniti mai strânse între statele membre; Considerând faptul c tehnologia modern a informaiei a devenit un instrument indispensabil pentru o administraie eficient în statele europene i, în mod special, pentru administrarea justiiei, contribuind astfel la o bun funcionare a administraiei, necesar pentru o bun funcionare a democraiei; Considerând faptul c accesul cetenilor europeni la legislaie, regulamente i jurispruden atât din ara lor cât i din alte ri europene, precum i la informaii administrative i judiciare ar trebui facilitat prin utilizarea tehnologiei moderne a informaiei, în interesul democraiei participative; Considerând faptul c participarea activ a cetenilor la viaa statului lor, la nivel naional, regional i local poate fi îmbuntit prin comunicarea cu serviciile administrative i în mod special cu serviciile de administrare a justiiei prin utilizarea tehnologiilor de informare modern, cum este Internetul, oferind astfel oricui aceeai oportunitate de a-i urmri interesele; Considerând faptul c distribuirea serviciilor instanei prin utilizarea tehnologiilor moderne ale informaiei va facilita accesul la legislaie aa cum este recomandat de ctre Convenia pentru Protecia Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale; Având în vedere Recomandarea nr. (95) 11 pentru selectarea, procesarea, prezentarea i arhivarea hotrârilor judectoreti în sistemele de documentare juridic automatizat, adoptat de Comitetul Minitrilor al Consiliului Europei în 11 septembrie 1995, Recomand statelor membre:

4.3.8. RECOMANDAREA NR. (2001) 3

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA a.s aduc la cunotina persoanelor i serviciilor responsabile de administrarea justiiei în ara lor principiile i liniile directoare prezente în anexa ce urmeaz; b.s ia acele msuri necesare pentru a garanta aplicarea acestor principii pe teritoriul lor. Anexa la Recomandarea nr. (2001) 3 1. Informaia juridic disponibil în format electronic Statul ar trebui s ofere prompt textul legii, atât în forma promulgat cât i în cea consolidat, într-un format electronic uor accesibil publicului; ideal ar fi s fie disponibile variantele anterioare ale legii. Simplul acces la textul legii ar trebui s fie gratuit pentru orice persoan. Autoritile competente ale statului ar trebui s pun la dispoziia sectorului privat textele legislative în format electronic, cu scopul de a facilita servicii de valoare adugat. În utilizarea textelor legilor obinute în acest fel, sectorul privat ar trebui încurajat s indice sursa i s garanteze c la reproducerea textelor acestea nu au suferit modificri. Se recomand existena unei singure interfee de utilizare pentru cutri în diferite servere ale statului. Statele sunt invitate s aplice aceste principii tuturor organelor legiuitoare ­ la nivel naional, regional, local etc. 2. Accesul la registrele electronice publice în domeniul judiciar Se recomand crearea pe Internet a unui domeniu pentru registrele electronice existente în domeniul juridic. Accesul prin reea la registrele publice naionale din domeniul juridic ar trebui s fie disponibil organizaiilor i persoanelor la care se refer, respectând cerinele de securitate i de respect al vieii private a persoanei. 3. Interaciunea serviciilor judiciare cu publicul Comunicarea cu instanele i cu alte servicii juridice (registraturi etc.) ar trebui s se realizeze cât mai uor cu putin prin utilizarea noilor tehnologii. Respectând cerinele necesare de securitate i de respect al vieii private a persoanei, acest lucru implic: posibilitatea de a iniia proceduri prin mijloace electronice; posibilitatea de a aciona mai departe în cadrul procedurilor într-un mediu electronic fluidizat; posibilitatea de a obine informaii despre starea procedurilor având acces la sistemul de informare al instanelor; posibilitatea de a obine în format electronic rezultatele procedurilor; posibilitatea de a avea acces la orice informaie pertinent pentru derularea efectiv a procedurii (legislaie, jurispruden i proceduri ale instanei). Ar trebui s fie puse la dispoziia publicului informaii electronice despre procedurile instanei. Informaiile ar trebui s fie difuzate utilizând cele mai rspândite tehnologii (în prezent, Internetul). Ori de cate ori este posibil, statul ar trebui s garanteze autenticitatea i integritatea informaiilor difuzate de el ctre public sau ctre furnizorii din sectorul privat. 4.Aplicarea principiilor ­ chestiuni de strategie Tabelul care urmeaz identific principalele chestiuni de strategie care urmeaz s fie adoptate pentru fiecare din cele trei sectoare. Expresia "informaii juridice" include toate textele oficiale ale legilor, regulamentelor i acordurilor internaionale relevante legate de statul respectiv, precum i cele mai importante hotrâri judectoreti.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR Expresia "registre publice" desemneaz acele registre inute de instan i/sau de organe ale statului la care publicul are acces, direct sau indirect, pentru a obine informaii fie cu caracter general, fie specifice. Expresia "proceduri judiciare" desemneaz informaii despre procedurile i regulile de ordine interioar ale instanelor, informaii legate de cazuri i comunicri cu alte instane.

Problema Disponibilitate Informaii juridice Statele ar trebui s pun la dispoziia publicului textele oficiale ale legilor, regulamentele i acordurile internaionale relevante asumate de aceste state i hotrârile judectoreti importante, într-o form uor accesibil electronic. Ideal ar fi ca informaiile s fie disponibile în orice moment. Toat legislaia, incluzând regulamentele, jurisprudena i documente ale Parlamentului, ar trebui s fie accesibile tuturor. Registre publice Cei care au acces la registre se ateapt ca serviciul s fie disponibil permanent. Autoritile statului ar trebui s decid dac acest lucru este viabil din punct de vedere tehnic sau financiar. Proceduri judiciare Cei care au acces la sistemele instanei se ateapt ca serviciul s fie disponibil în afara programului instanei. Autoritile statului ar trebui s decid dac acest lucru este viabil din punct de vedere tehnic sau financiar.

Accesibilitate

Oportunitate

Exactitate

Autenticitate

Drept de autor (asupra textului i datelor)

Pentru a fi valabile, sistemele publice de informaie juridic ar trebui s fie inute la zi i informaiile s fie publicate rapid. Rapiditatea este vital în cazul hotrârilor judectoreti importante, în mod special pentru avocai i magistrai. Ar trebui utilizate proceduri riguroase pentru a garanta c textele publicate în format electronic sunt identice cu textele promulgate sau cu hotrârile publicate. Autenticitatea textelor electronice ar trebui garantat prin mijloace specifice cum ar fi semntura electronic/digital. În timp ce în majoritatea statelor nu exist drept de autor pentru textele legale, statul este totui obligat s asigure exactitatea textelor. Acolo unde textul oficial este

Unde este posibil, ar trebui s existe un acces cât mai mare, luând în considerare natura datelor. Este cunoscut c, în anumite circumstane, accesul prilor interesate ar trebui supus unor autorizri din partea autoritii responsabile. La fel ca la sisteme de informare juridic.

Prilor din cauz i altor persoane interesate. Acces controlat fie prin avocai, fie prin terminale instalate în instane.

La fel ca la sisteme de informare juridic.

Idem.

Idem.

Idem.

Idem pentru decizie, dar nu i pentru procedura.

Nu se aplic.

Nu se aplic.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA

reprodus de editori din sectorul privat, sursa trebuie indicat i obligaia respectrii corectitudinii revine editorilor din sectorul privat. Responsabilitatea pentru exactitatea informailor electronice revine editorului public.

Responsabilitate

Taxare

Respectul private

vieii

Transparena

În principiu, accesul la bazele de date juridice ar trebui s fie gratuit pentru toate textele juridice originale. Dac circumstanele economice oblig la încasarea unor taxe, aceasta ar trebui limitat la recuperarea costurilor. Acolo unde prezentarea textelor publicate a fost îmbuntit, taxarea poate fi posibil pentru valoarea adugat. Acelai regim de taxare pentru textele legale originale ar trebui s se aplice editorilor i distribuitorilor din sectorul privat. Aplicarea legislaiei privitoare la respectul vieii private în hotrârile judectoreti variaz de la stat la stat. Trebuie luate în considerare normele Conveniei pentru protejarea persoanelor în ceea ce privete procesarea automat a datelor cu caracter personal. Problema anonimatului prilor la proces variaz de la o ar la alta i s-ar putea s fie necesar o revizuire a problemei într-un context european. Pentru a permite utilizarea cu uurin a sistemelor de ctre ceteni i pentru ca legea s fie uor îneleas, sistemele ar trebui s ofere texte consolidate. Statele trebuie s aib în vedere modalitatea prin care acestor texte consolidate li se confer statut autoritar.

Acolo unde registrele publice sunt singura versiune, responsabilitatea se aplic la fel ca în cazul registrelor pe suport de hârtie. Furnizarea informaiilor din registrele electronice publice este un serviciu pentru public, societi comerciale etc. Ca atare, aceste servicii pot fi oferite pe baza unei taxe.

Continu s se aplice responsabilitatea administrativ normal.

Petru procedurile instanei se percepe tax, i acest lucru poate fi aplicat i în cazul serviciilor electronice, îns taxa poate fi diferit.

Ar trebui luate msuri potrivite pentru a proteja datele confideniale i pentru a asigura respectarea regulilor europene i naionale în ceea ce privete protecia vieii private.

Accesul ar trebui limitat la prile din cauz. Ar trebui s se aplice regulile obinuite de respect al vieii private.

Pentru a permite utilizatorilor s se bazeze pe informaiile din registre, acetia trebuie s fie informai de gradul de completare i starea ultimei actualizri. Structura ar trebui s fie bine documentat i inteligibil pentru utilizator.

Derularea procedurilor ar trebui s fie îneleas cu uurin de ctre utilizator. Acolo unde este posibil utilizatorul ar trebui s fie ghidat fie automat de ctre sistem, fie prin asisten din partea personalului instanei.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR Not: Tabelul de mai sus nu face referire la chestiunile legate de hotrârile judectoreti, altele decât cele care sunt calificate ca precedente juridice. Aceste alte hotrâri judectoreti, când sunt înregistrate electronic, ar trebui s fie disponibile publicului pentru acces electronic general, cu condiia s fie respectat viaa privat i reglementarea relativ la protecia informaiilor. Dac aceast baz de date este disponibil, accesul la ea nu trebuie s fie limitat. În formularea politicilor, este esenial de fixat ca obiectiv obinerea de rezultate coerente. Acest lucru va necesita cooperarea între organizaiile naionale, luând în calcul contextul mai larg, european i global. Strategia de implementare a politicilor ar trebui s asigure cooperarea dintre sisteme i s ofere publicului mijloace de accesare cunoscute i inteligibile utilizând standardele de facto, cum este Word Wide Web. Ar trebui luat în considerare furnizarea unei "intrri" comune la nivel naional, care ar trebui de asemenea s permit utilizatorului i accesul la surse de informaii juridice din alte ri i organizaii europene i internaionale. 5.Management În cadrul organismelor care lucreaz cu informaiile ar trebui instituionalizat un anumit nivel de competen i de responsabilitate managerial. Procedurile de management ar trebui revizuite pentru ca derularea operaiunilor s se fac întrun mod eficient. 6. Mediul utilizatorului Statul are responsabilitatea de a încuraja i de a educa oamenii în utilizarea tehnologilor noi de informaii. Acest lucru include necesitatea de a oferi orientare de baz despre sistemul juridic. Statul ar trebui s ofere servicii de logistic i de formare a magistrailor i personalului implicat în operarea i folosirea sistemelor de informare judiciar i juridic. Toate sistemele de informare juridic ar trebui s beneficieze de o interfa prietenoas pentru utilizator, incluzând componente de asisten eficient, astfel încât s permit chiar i utilizatorului ocazional s obin un numr suficient de rezultate satisfctoare. Utilizatorul este îndreptit s se atepte ca materialele tiprite oficial s fie disponibile i în format electronic. 7. Educare i training Trebuie elaborate programe educaionale cu scopul de a oferi oamenilor competena necesar pentru a se descurca cu noile tehnologii. Aceste programe ar trebui s înceap în scoli i s fie continuate ca un proces de învare pe parcursul întregii viei. 8. Întrebri tehnice Trebuie s fie dezvoltate i s se cad de acord asupra tehnicilor privind: plile electronice; semnturile electronice; securitatea sistemelor; standardele.

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND INTEROPERABILITATEA SISTEMELOR DE INFORMARE ÎN SECTORUL DE JUSTIIE (adoptat de Comitetul Minitrilor pe 9 sept. 2003 la a 851-a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, conform articolului 15. b din Statutul Consiliului Europei, Considerând c scopul Consiliului Europei este realizarea unei uniti mai strânse între statele membre;

4.3.9. RECOMANDAREA NR. (2003) 14

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA justiie; Hotrât s îmbunteasc calitatea serviciilor publice ctre ceteni i companii41 în sectorul de

Afirmând c eficiena justiiei este esenial pentru a consolida democraia i a întri supremaia legii i pentru a mri în acelai timp încrederea publicului în puterile publice, în special în capacitatea lor de a lupta împotriva crimelor i de a rezolva conflictele juridice; Recunoscând c tehnologia informaiei a devenit indispensabil pentru o funcionare eficient a sistemului juridic, inând cont în special de creterea volumului de activitate a instanelor i a altor organisme din acest sector; Recunoscând c eficiena justiiei în era informaiei presupune recunoaterea juridic i o larg utilizare a schimbului electronic de date între diferite organizaii; Având în vedere c cerinele i tradiiile constituionale, juridice i administrative atrag dup sine existena unei mari diversiti de sisteme de informare în sectorul justiiei al statelor membre; Contient de complexitatea din ce în ce mai sporit a sistemelor de informare în sectorul de justiie; Contient c, în aceste condiii, schimburile electronice de date între diferitele organizaii din sistemul de justiie, pentru a fi eficiente i sigure, presupun interoperabilitate între sistemele de informare ale acestora; Recunoscând potenialul interoperabilitii în vederea facilitrii cooperrii transfrontaliere în domeniul justiiei, pentru a satisface nevoia practic crescut de cooperare mai strâns între state în sectorul de justiie; Contient c exist diverse probleme de interoperabilitate ale sistemelor de informare din sectorul justiiei, cauzate de deficiene administrative, manageriale i tehnice; Recunoscând nevoia de a îmbunti interoperabilitatea sistemelor de informare din sectorul de justiie prin punerea în practic a documentelor i comunicaiilor interoperabile, precum i a unor abordri integrate ale proiectelor de tehnologia informaiei; Recunoscând c introducerea interoperabilitii în sectorul de justiie presupune în acelai timp schimbri corespunztoare ale legilor relevante i ale procedurilor de munc, precum i pregtirea corespunztoare a personalului; Având în vedere c soluiile de interoperabilitate pentru sectorul de justiie trebuie adaptate cerinelor particulare ale statelor membre; Realizând c exist nevoi diferite de interoperabilitate ale statelor membre, rezultate din diferenele de dezvoltare a tehnologiei informaiei în sectorul de justiie; Amintind c schimbrile în procedeele de munc ale organizaiilor din sectorul de justiie introduse de interoperabilitate nu trebuie s afecteze în nicio msur garaniile constituionale de independen ale puterii judectoreti42 în procedurile judiciare; Contient c procesarea de date în condiiile de interoperabilitate prezint atât avantaje, cât i riscuri cu privire la securitatea informaiilor i protecia vieii private în sectorul de justiie; Luând în considerare Recomandarea nr. (2001)2 privind structurarea i restructurarea rentabil a sistemelor judiciare i a sistemelor de informare juridic, Recomandarea nr. (2001) 3 privind serviciile acordate cetenilor de ctre instane i la alte instituii juridice prin utilizarea noilor tehnologii i Recomandarea nr. (2002) 2 privind accesul la documente publice, Recomand guvernelor statelor membre: 1. s pun în aplicare principiile i liniile directoare stabilite în prezenta recomandare în legile i practica naional; 2. s aduc aceste principii i linii directoare în atenia persoanelor i instituiilor responsabile de tehnologia informaiei i de interoperabilitate în sectorul de justiie.

41 42

În limba francez se folosete termenul "les enterprises", iar în limba englez "businesses" (n.ns, CD). Varianta în limba englez utilizeaz expresia "independence of the judiciary", iar cea francez "l'indépendance du pouvoir judiciaire". A se vedea nota 34 (n.ns, CD).

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR I. Dispoziii generale

1. Definiii În scopul prezentei recomandri: "organizaiile din sectorul de justiie" semnific instanele, parchetele i alte instituii publice i private, precum poliia, sistemul penitenciar, registrele publice, autoriti ale strii civile, avocai i notari, precum i ali factori de decizie publici sau particulari care fac schimb de date i de informaii în cadrul procedurilor judiciare; "sisteme de informare" desemneaz sistemele informatice utilizate de ctre organizaiile din sectorul de justiie pentru procesarea, stocarea i schimbul electronic de date, cum ar fi sistemele de gestiune a dosarelor (workflow) i bazele de date; "interoperabilitate" semnific schimburile eficiente i securizate de date i informaii în cadrul sistemelor de informare al organizaiilor din sectorul de justiie.

2. Obiectiv Obiectivul acestei recomandri este s faciliteze interoperabilitatea sistemelor de informare prin stabilirea unor principii i linii directoare pentru statele membre cu privire la paii i msurile care trebuie luate la nivelul tehnologiei informaiei, structurarea procedurilor i arhitecturii tehnice a datelor i a informaiilor din sectorul juridic. II. Chestiuni de strategie

3. Strategii de interoperabilitate 3.1. Statele membre trebuie s vegheze ca proiectele privind tehnologiile de informaii lansate în sectorul de justiie s ia în considerare nevoia de a asigura interoperabilitatea sistemelor de informare în cadrul diverselor organizaii din sectorul de justiie. 3.2. O strategie a tehnologiilor de informaii pentru sectorul de justiie trebuie s ia în considerare, printre altele, urmtoarele: computerizarea pas cu pas a sistemului judiciar; stabilirea unei infrastructuri de comunicare, în special prin e-mail; dezvoltarea unei strategii de integrare care s permit comunicaiile electronice între sistemele de informare; armonizarea datelor în msura în care este necesar; stabilirea unui sistem integrat de colectare a datelor i a analizelor statistice; introducerea unui sistem comun de administrare a informaiilor; stabilirea de registre de informaii interne comune; dezvoltarea unui software standard pentru baze de date. 3.3. Pentru aceasta, proiectele de tehnologii de informaii din sectorul de justiie trebuie s fie implementate în cadrul unor programe coordonate care s permit realizarea unor aciuni coerente în domenii conexe variate i între diferii factori de decizie, asigurând astfel o coordonare i finanare corespunztoare. 3.4. Introducerea interoperabilitii în sectorul de justiie trebuie s fie rentabil i din punct de vedere al costurilor. Nivelul necesar de interoperabilitate trebuie stabilit în fiecare caz luând în considerare costurile aferente i beneficiile ateptate. 4. Securitatea non-tehnic i protecia datelor cu caracter personal 4.1. Statele membre trebuie s aplice interoperabilitatea sistemelor de informare în sectorul de justiie, luând pe deplin în considerare nevoia de a asigura securitatea informaiei i protecia datelor cu caracter personal, în conformitate cu normele internaionale i legile naionale aplicabile.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 4.2. Statele membre trebuie s ia msuri în vederea stabilirii rolurilor i responsabilitilor personalului din organizaiile sectorului de justiie privind utilizarea tehnologiilor de informaii. Organizaiile din sectorul de justiie trebuie s vegheze, în special, la informarea personalului cu privire la legislaia i regulamentele aplicabile în procesarea informaiilor i a datelor care sunt folosite în sectorul de justiie. 4.3. Statele membre trebuie s prevad punerea în funciune a unor puncte de audit i de control pentru etapele relevante ale fluxului automatizat de informaii i documente în interiorul i între organizaiile din sectorul de justiie. 5. Resursele umane 5.1. În procesul de introducere a tehnologiilor de informare, organizaiile din sectorul de justiie trebuie s dispun de resurse umane suficiente pentru a lua decizii corecte în ceea ce privete sistemele i serviciile propuse. 5.2. Organizaiile din sectorul de justiie trebuie s aib personal calificat care, pentru sistemele lor de informare, s fie responsabil cu asigurarea respectarea integritii, disponibilitii, stocrii i identificrii documentelor electronice i a datelor procesate de ctre organizaia în cauz. 5.3. Statele membre trebuie s ia msuri pentru a favoriza pregtirea juritilor i a altor categorii de personal din organizaiile sectorului de justiie cu privire la utilizarea tehnologiilor de informaii. Personalul din organizaiile sectorului de justiie trebuie încurajat s utilizeze datele oferite de tehnologia informaiei în activitatea zilnic. 6. Interoperabilitate între sectoarele public i privat 6.1. Statele membre trebuie s promoveze metode de schimb electronic între sistemele de informare ale sectorului public de justiie i cele ale organizaiilor private din sectorul de justiie, precum avocaii i alte categorii de persoane implicate. Astfel de schimburi de date nu pot fi realizate decât conform cu legislaia internaional i naional. 6.2. Statele membre trebuie, în acelai timp, s considere i s aplice prevederi corespunztoare care s asigure securitatea informaiilor i protecia datelor cu caracter personal. Trebuie s fie stabilite sisteme de control cu privire la modul în care sunt folosite informaiile supuse unei protecii speciale. III. Redefinirea structurrii procedeelor 7. Modificarea procedurilor de lucru 7.1. Pentru a obine un maxim de avantaje din introducerea tehnologiilor informaiei, statele membre trebuie s coreleze introducerea acestor tehnologii moderne în sectorul de justiie cu schimbrile organizaionale ale procedurilor de lucru folosite în organizaiile din sectorul de justiie. 7.2. Statele membre trebuie s aib o abordare deschis în modernizarea legilor i regulamentele acolo unde acestea nu in cont de utilizarea oportunitilor aduse de noile tehnologii de informaii i, în special, de interoperabilitate. 7.3. Totui, introducerea interoperabilitii în sectorul de justiie trebuie s fie un proces controlat. Statele membre trebuie s vegheze c organizaiile din sectorul de justiie identific, se documenteaz i îi descriu procedurile lor de munc, îi monitorizeaz i controleaz schimbrile introduse de sistemele de interoperabilitate. 8. Reele de procedee interorganizaionale 8.1. Statele membre trebuie s aplice soluii de interoperabilitate în toate domeniile relevante unde cooperarea interinstituional a fiecrei organizaii din sectorul de justiie este esenial, cum ar fi sistemele de justiie civil i penal.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 8.2. Sistemele de management al dosarelor organizaiilor din sectorul de justiie trebuie, în primul rând, s fie pregtite s transmit i s primeasc informaii de la alte sisteme externe de management al dosarelor i s ofere ajutor în procesul de luare al deciziilor, având acces la o varietate complet de baze de date relevante. 8.3. Statele membre trebuie s faciliteze interoperabilitatea dintre diversele baze de date prin introducerea unor msuri de uniformizare, cum ar fi coduri de identificare unice i definiii uniforme ale datelor. IV. Structura tehnic i informaional 9. Standarde43 privind documentele i comunicarea 9.1. Statele membre trebuie s adopte o viziune integrat asupra introducerii unor standarde pentru documentele i comunicarea în sectorul justiiei în aa fel încât s permit ca datele s fie colectate într-un mod convenional i structurat. 9.2. Desigur, interoperabilitatea poate s fie obinut i prin folosirea mai multor standarde privind datele, întrucât adoptarea uneia singure nu poate fi întotdeauna posibil. În acest sens, statele membre trebuie s ia în considerare mai degrab dezvoltarea standardelor de facto existente decât s încerce s creeze standarde distincte pentru sectorul de justiie. 9.3. Statele membre trebuie s acorde atenie mai ales dezvoltrii unui limbaj care s permit identificarea standardelor pentru documentele i comunicaiile în sectorul de justiie. 10. Securitate tehnic 10.1. Organizaiile din sectorul de justiie trebuie s stabileasc proceduri prin care s monitorizeze i s controleze posibilele expuneri la risc, provenite din folosirea necorespunztoare sau nefuncionarea sistemelor informatice. Aceste proceduri trebuie s includ instruciuni de securitate care s asigure controlul de acces la diferite niveluri ale sistemelor de informare. 10.2. Statele membre trebuie, atunci când este cazul, s promoveze folosirea criptografiei în sectorul juridic pentru a evita unele riscuri inerente utilizrii de programe digitale, cu scopul de a securiza comunicaiile electronice dintre diferitele organizaii din sectorul de justiie. 10.3. Statele membre trebuie de asemenea s pun în aplicare "Cheia Public a Infrastructurii" cu privire la organizaiile din sectorul de justiie, pentru a asigura integritatea mesajelor i acceptarea acestora, precum i confidenialitatea lor, graie posibilitii de a autentifica destinatarul sau expeditorul mesajului i de a verifica semnturile electronice cu certificate electronice emise de intermediari de încredere.

A COMITETULUI MINITRILOR CTRE STATELE MEMBRE PRIVIND ARHIVAREA DOCUMENTELOR ELECTRONICE ÎN SECTORUL JURIDIC (adoptat de Comitetul Minitrilor pe 9 sept. 2003, la a 851-a reuniune a delegailor minitrilor) Comitetul Minitrilor, conform articolului 15. b din Statutul Consiliului Europei, Considerând c scopul Consiliului Europei este realizarea unei uniti mai strânse între statele membre; Considerând c arhivarea este o parte esenial a instrumentrii cauzelor în sectorul juridic; Având în vedere c legea cere ca numeroase documente juridice s fie pstrate pentru perioade mari de timp sau chiar permanent;

43

4.3.10. RECOMANDAREA NR. (2003) 15

Varianta în limba francez utilizeaz expresia ,,des normes", iar cea în limba englez ,,standards" (n.ns, CD).

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA Contientizând c numrul din ce în ce mai mare al utilizatorilor de computere i al comunicrii electronice, digitalizarea înregistrrile audio i video, precum i introducerea unor sisteme de tehnologia informaiei mai puternice, vor determina cu siguran utilizarea sporit a documentelor electronice în sectorul juridic; Având în vedere c un numr din ce în ce mai mare de documente juridice se va realiza în format electronic conform legislaiei privind semntura electronic; Considerând c procedurile adecvate pentru arhivarea documentelor electronice sunt eseniale în a promova recunoaterea juridic i larga utilizare a documentelor electronice, a semnturilor electronice i a datelor electronice procesate în sectorul legal; Recunoscând c documentele electronice ofer numeroase avantaje i o funcionalitate sporit, precum posibiliti sporite de acces, afiare i comunicare; Realizând, în acelai timp, c pstrarea documentelor electronice se confrunt cu problema unei durabiliti limitate a mediului de stocare, cu diversitatea formatelor i standardelor documentelor i cu învechirea rapid a hardware-ului i a software-ului necesar pentru a permite citirea lor; Contient i de problemele organizaionale, costurile ridicate i riscurile privitoare la securitate în pstrarea documentelor electronice; Determinat s gseasc soluii corespunztoare pentru arhivarea documentelor electronice în sectorul juridic; Recunoscând în acelai timp c evoluia continu a tehnologiei nu permite stabilirea unor reguli tehnice definitive pentru arhivarea documentelor electronice; Considerând totui c, atrgând atenia statelor membre, a organismelor din sectorul juridic i al serviciilor de arhivare asupra riscurilor i problemelor ridicate de arhivarea documentelor electronice, este esenial promovarea unei cercetri continue în acest domeniu; Având în vedere Recomandarea nr. (95) 11 cu privire la selectarea, procesarea, prezentarea i arhivarea hotrârilor judectoreti în sistemele de documentare juridic computerizat, de Recomandarea nr. (2000) 13 privind politica european de acces la arhive, de Recomandarea nr. (2001) 2 privind structurarea i restructurarea rentabil a sistemelor judiciare i a sistemelor de informare juridic, de Recomandarea nr. (2002) 2 privind accesul la documente publice i de Recomandarea nr. (2003) 14 privind interoperabilitatea sistemelor de informare în sectorul de justiie, Recomand guvernelor statelor membre: 1. s aplice principiile i regulile stabilite în aceast recomandare în legislaia i practica lor naional; 2. s aduc aceste principii i reguli în atenia persoanelor i instituiilor responsabile pentru arhivarea documentelor electronice în sectorul juridic. 1. Definiii În sensul prezentei recomandri: "arhivarea" înseamn pstrarea de documente pentru perioade stabilite prin legea i reglementrile statelor membre, având dou etape: i. "conservare iniial": pstrarea în funcie de scopuri primare, pentru care documentele au fost create având în vedere valoarea lor probant; ii. "arhivarea ulterioar": pstrarea în funcie de valoarea de patrimoniu a documentelor, dincolo de scopurile primare; "serviciile de arhivare" reprezint responsabilii pentru arhivare, incluzând: i. "arhivarii": persoane sau departamente în cadrul organismelor care au creat sau au primit documentele în discuie, precum i servicii specializate de arhivare responsabile pentru conservarea iniial a documentelor; ii. "Arhivele": instituii publice naionale sau ale comunitilor locale responsabile pentru arhivarea ulterioar, conform legislaiei i reglementarilor statelor membre;

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR "documentele electronice" reprezint acele documente, atât texte cât i imagini, în format digital audio i video, care au capacitatea de a crea drepturi sau au valoare probant i pot fi trimise unui depozitar public; "sectorul juridic" va cuprinde toi depozitarii, publici sau privai, care produc sau primesc documente electronice definite anterior.

2. Prevederi generale 2.1. Statele membre trebuie s se asigure c normele legale care reglementeaz arhivarea sunt aplicate i documentelor electronice. 2.2. Documentele electronice trebuie arhivate în aa fel încât s li se menin integritatea, autenticitatea, sigurana i, când este cazul, confidenialitatea. 2.3. Lizibilitatea i accesibilitatea documentelor electronice arhivate trebuie garantat în timp, luând în considerare evoluia tehnologiilor informatice. 2.4. Ca i în cazul arhivrii documentelor pe suport de hârtie, perioada pstrrii documentelor electronice i momentul în care sunt fcute publice trebuie s se stabileasc în colaborare cu arhivarii. 2.5. Documentele electronice arhivate trebuie asociate cu metadate44 standard ce descriu contextul crerii lor, precum i legturile existente cu alte documente electronice sau pe suport de hârtie ori analoage. 2.6. Documentele electronice criptate trebuie s fie arhivate sub form decriptat. 2.7. Digitalizarea documentelor pe suport de hârtie sau pe suport analogic poate fi justificat de folosirea i procesarea mai eficient, dar nu trebuie s înlocuiasc neaprat arhivarea documentelor în forma lor original. 3. Msuri organizaionale 3.1. Conservarea iniial a documentelor electronice trebuie s fie realizat fie de angajaii responsabili din cadrul organismelor care au creat sau au primit documentele electronice în discuie, fie de ctre servicii specializate de arhivare, în colaborare cu Arhivele. 3.2. Dup închiderea dosarelor în discuie, statele membre trebuie s încurajeze reducerea întârzierilor transferului de documente electronice ctre Arhive pentru arhivarea ulterioar. 3.3. Documentele electronice trimise serviciilor de arhivare trebuie s fie însoite de metadatele lor. 3.4. Statele membre trebuie s fac eforturi s ofere Arhivelor i organismele din sectorul juridic responsabile prin lege s se ocupe de arhivare, resursele necesare pentru arhivarea documentelor electronice. 3.5. Arhivele trebuie s pun în aplicare programe de arhivare a documentelor electronice pentru a acumula know-how-ul necesar i astfel s fie în msur de a furniza arhivarilor i altor organisme vizate recomandrile necesare privind arhivarea documentelor electronice. 4. Msuri de securitate 4.1. Toate operaiunile privind arhivarea documentelor electronice trebuie s fac obiectul unor proceduri care s asigure posibilitatea urmririi lor. 4.2. Serviciile de arhivare trebuie s se asigure c, prin folosirea semnturilor electronice sau a altor proceduri electronice, documentele electronice sunt trimise numai de ctre persoanele sau organismele competente i c nu au fost modificate în timpul transmiterii.

Metadatele (din grec. meta "dup" i lat. data) sunt date care descriu alte date. Fiecrui document arhivat îi sunt asociate (deci nu se vd în documentul propriu-zis) o serie de metadate, cum ar fi materia, zi/an, limba, etc. astfel încât cutarea în baza de date s se poate face dup termeni cheie i mult mai rapid (n.ns, CD).

44

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 4.3. Accesarea, modificarea sau tergerea documentelor electronice din sistemele de arhivare a documentelor electronice trebuie realizate de specialitii autorizai i instruii s efectueze asemenea operaiuni. 4.4. Statele membre trebuie s faciliteze utilizarea tehnicilor moderne de securitate pentru a asigura integritatea documentelor electronice arhivate, tehnici precum semntur electronic pentru mijloacele de stocare sau utilizarea unui mijloc de stocare nereinscriptibil. 4.5. Copiile documentului electronic arhivat trebuie pstrate de ctre serviciile de arhivare, dac este posibil, pe mai multe spaii diferite de stocare. 4.6. Procedurile trebuie s asigure protecia fizic a locului în care se afl sistemele de arhivare a documentelor electronice, inclusiv condiii adecvate de stocare i controlul accesului. Sistemele de arhivare a documentelor electronice trebuie s fie evaluate periodic. 5. Msuri de conservare 5.1. Documentele electronice trebuie arhivate prin aplicarea periodic a tehnicii de migrare transfer periodic de date de la un spaiu de stocare la altul, sau de la un format la altul. Migrarea trebuie, de asemenea, s se aplice la metadatele privind documentele electronice arhivate. 5.2. Migrarea ctre noi mijloace de stocare trebuie s aib loc regulat, luând în considerare gradul de degradare i uzur al respectivelor mijloace. Mijloacele de stocare trebuie înnoite când se învechesc din cauza dezvoltrii tehnologice a spaiilor de stocare i a hardware-ului. 5.3. Migrarea ctre formate noi trebuie efectuat, când este cazul, pentru adaptarea la evoluia tehnologic. 5.4. Statele membre trebuie, de asemenea, s încurajeze cercetrile i experimentele concureniale, ca metod alternativ pentru pstrarea documentelor electronice. 6. Formatul documentelor 6.1. Statele membre trebuie s încurajeze uniformitatea în ceea ce privete formatul documentelor utilizate în sectorul juridic. 6.2. Statele membre trebuie s se asigure c aceste formate sunt deschise, internaionale i standardizate, i c permit migrarea ulterioar a datelor i procesarea în diferite limbi. 6.3. Serviciile de arhivare trebuie s fie consultate i implicate în alegerea de formate i în definirea metadatelor pentru a se asigura c cererile subsecvente de arhivare a documentelor sunt luate în considerare. 7. Semnturi electronice 7.1. Întrucât se afl în responsabilitatea autoritii creatoare s verifice autenticitatea documentelor electronice prin verificarea semnturii sale electronice în momentul în care documentul electronic se afl sub controlul lor i înainte ca el s fie transmis pentru arhivare, serviciile de arhivare nu trebuie s fie obligate s verifice semnturile electronice folosite iniial de cei care au contribuit la pregtirea documentului electronic care a fost autorizat printr-o semntur electronic. 7.2. Documentul electronic arhivat trebuie s fie considerat de încredere i valabil, în absena probelor contrare, indiferent de posibilitatea de verificare continu a semnturii sale electronice iniiale, dac a fost transmis securizat i a fost conservat de ctre serviciile de arhivare în conformitate cu regulile de securitate enunate în principiul 4.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

V. Propunerea de politica public

V.1. Introducere

Propunerea de fa pentru un model posibil de management i de organizare al sistemului judiciar se bazeaz pe concluziile noastre cu privire la management i la organizarea aparatului judiciar românesc. Am ajuns la aceste concluzii în cursul proiectului ,,Întrirea capacitii manageriale a instanelor prin promovarea de bune practici în administrarea sistemul judiciar i creterea satisfaciei publicului", derulat în perioada decembrie 2007 ­ octombrie 2008, în strâns consultare cu beneficiarii acestuia: instanele din raza teritorial a trei curi de apel, personalul auxiliar din aceste instane, avocai, experi judiciari, justiiabili. 5.1.1. Scopul acestei propuneri Scopul modelului propus este întrirea capacitii manageriale a instanelor prin promovarea de bune practici în administrarea sistemului judiciar i creterea satisfaciei publicului, adic s sporeasc eficacitatea, eficiena i calitatea instanelor româneti. Din experiena noastr, un model de management pentru instane nu poate funciona în vid deoarece reprezint o parte a structurii organizaionale ca întreg. O problem atât de complex cum este managementul unei întregi organizaii judiciare nu are un rspuns simplu sau unic. În general, structura de management i de organizare trebuie s respecte anumite principii generale de organizare, care vor fi elaborate în cadrul acestei propuneri de model de management. Selectarea i implementarea oricrei propuneri de management i de organizare a sistemului judiciar necesit o discuie lrgit i detaliat la care s participe toate prile implicate. Acordurile i dezacordurile acestora servesc la lefuirea propunerii i ofer sprijinul pentru cel mai bun compromis posibil. Acest proces de dezbatere i de cântrire a avantajelor i a dezavantajelor conduce, eventual, la un model de management real care s funcioneze. Din acest motiv, nu se dorete ca propunerea noastr s reprezinte ultimul cuvânt cu privire la structurarea managementului i a organizrii sistemului de justiie din România. Dac depunem toate eforturile pentru a ajunge la o soluie a tuturor problemelor de management i de organizare, scopul propunerii poate, cel mult, s fie o invitaie la dezbateri ulterioare, la care s participe toate prile implicate. 5.1.2. Alegerile: care sunt acestea? Este evident c sistemul de justiie din România are nevoie de schimbare în mai multe domenii. Una dintre nevoile cele mai presante este abordarea unei perspective profesioniste privind managementul organizaiei sistemului judiciar. Principalul motiv se datoreaz imposibilitii sistemului judiciar, în circumstanele actuale, de a delega responsabiliti i de a soluiona dosarele existente întrun interval de timp care s fie considerat, în general, rezonabil. Aceast necesitate pentru schimbare i pentru management profesionist poate fi tradus în dou ambiii principale: ambiia de a lucra eficient, i ambiia de a lucra efectiv. S lucrezi eficace înseamn s faci lucrurile care trebuie. S lucrezi eficient înseamn s faci lucrurile cum trebuie. Cu alte cuvinte, facem lucrurile astfel încât acestea chiar produc efectul pe care noi îl intenionm? Se pune problema, de exemplu, dac asigurm accesul corespunztor la sursele de

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA jurispruden sau ne asigurm c acest tip de activitate este efectuat în organizaie la nivelul corespunztor activitii respective? S lucrezi i efectiv i eficient înseamn inevitabil s iei decizii. Aceste alegeri determin punctul iniial i direcia schimbrilor dorite. Acum se pune întrebarea important: ce alegem i cum facem ca alegerile noastre s devin ceva concret? 5.1.3. Un model pentru management i pentru organizaie: în ce scop? În afar de inspirarea alegerilor necesare, scopul managementului poate fi, în general, definit ca ,, ,,influenarea randamentului unei organizaii în ceea ce privete cantitatea i calitatea". Locul i nivelul la care randamentul se influeneaz direct într-o organizaie judiciar este chiar instana. Are sens, din acest motiv, s iniiezi procesul de reflecie despre cum s gestionezi i s organizezi sistemul judiciar la nivelul elementar: nivelul instanei. Organizaia ,,superioar" trebuie, la rândul ei, s se concentreze în special pe influenarea randamentului la acest nivel elementar, ceea ce înseamn c, în scopurile modelului nostru de organizare i management, nivelul judectoriei este punctul de plecare. Aa cum am menionat i mai înainte, considerm c managementul sistemului de justiie este o chestiune complex. Evident, nici o întrebare complex nu are rspunsuri simple. Soluia nu poate veni doar dintr-o parte a organizaiei judiciare, deoarece soluiile trebuie s fie gsite la toate nivelurile care influeneaz randamentul sistemului de justiie, începând cu nivelul legislativ i pân la nivelul judectorului i al personalului auxiliar. Pentru a echilibra puin situaia complex din prezent, trebuie s coopereze toate nivelurile organizaionale i s fac toate compromisurile care sunt inevitabile.

V.2.

Problemele sistemului judiciar

Fundalul general al propunerii prezente de model de management este asigurat de ideea întârzierilor din sistemul judiciar i opinia ­ nejustificat ­ a publicului c aceste întârzieri constituie un eec al sistemului de justiie, sau, chiar mai ru, un eec al judectorilor în general. Totui, noi considerm c aceste întârzieri ar trebui s fie percepute ca una dintre problemele complexe de management i de organizare, i nu ar trebui s fie considerate eecuri, sau o problem care poate fi rezolvat simplu dac se ,,pompeaz" mai muli bani în sistem, sau dac se crete norma judectorilor. Un alt motiv al acestei propuneri este presiunea considerabil din exterior cu care se confrunt sistemul de justiie în eforturile sale de a ine pasul cu nevoile în schimbare i cu cererile societii. Exist mai multe teme care reflect presiunile nevoilor societii în continu schimbare i solicitrile direcionate ctre sistemul judiciar. Mediul social devine din ce în ce mai complex i solicit din ce în ce mai mult instanele; Necesitatea de transparen i de celeritate continu s creasc; Crete presiunea i influena arenei politice; Cerinele unei organizaii interne a instanei sunt din ce în ce mai complexe. Aceste presiuni i schimbri vor rmâne o tem central a managementului sistemului judiciar mult timp de-acum încolo. Pentru a ine pasul, sistemul trebuie s se dezvolte i s-i lefuiasc repertoriul, s se adapteze cu flexibilitatea tuturor acestor progrese. Cu cât sunt prevzute modele noi mai limitative de management i organizaie, cu atât mai puine posibiliti exist pentru sistem s gseasc o adaptare flexibil la schimbarea continu, i cu atât mai mult crete riscul de a da peste probleme noi i neprevzute, pentru care nu exist soluii prevzute în norme sau în reglementri.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR 5.2.2. Ambiiile organizaiei judiciare Noiunea c sistemul de justiie trebuie s fie capabil s se confrunte cu nevoile i solicitrile societii în continu schimbare nu este o tem abstract. Se traduce în termeni foarte concrei, deoarece înseamn c instanele trebuie s-i îmbunteasc randamentul pentru a ine pasul cu presiunile în cretere. Stabilirea prioritilor Desigur c este imposibil s satisfaci toate cererile pe toate fronturile, simultan, de aceea instanele vor trebui s-i stabileasc prioritile în eforturile lor de îmbuntire a randamentului propriu. Aceste prioriti trebuie s fie explicate i trebuie s fie aduse la cunotina întregii organizaii judiciare. Doar atunci, eforturile reunite ale tuturor instanelor pot fi direcionate corespunztor i-i v-a putea elabora sistemul judiciar propria competen de a progresa i de a crea schimbri în mod real. În cele ce urmeaz vom prezenta câteva sugestii cu privire la ce înseamn acest proces de formulare de prioriti în scopul unui randament îmbuntit. a. Stabilirea scopurilor generale În eforturile sale de a-i îmbunti randamentul, sistemul de justiie trebuie s-i formuleze propriile scopuri generale privind schimbarea. Aceste scopuri nu trebuie s fie abstracte, trebuie s fie concrete i realizabile. Ar putea, de exemplu, s se refere la urmtoarele: Reducerea timpului de prelucrare al dosarelor; Utilizarea eficient a resurselor disponibile; Sporirea orientrii externe. b. Formularea ambiiilor Dup ce sistemul de justiie i-a formulat scopurile sale generale, acestea pot fi traduse în ambiii mai concrete, care ar putea, de exemplu, s se refere la urmtoarele: Atribuiile i rspunderile sunt delegate la nivelul cel mai de jos posibil din organizaie; Managementul de instan se profesionalizeaz i la nivelul organizaiei judiciare ca întreg, i la nivelul instanelor individuale (deoarece acestea sunt cele mai importante ,,uniti de producie"); Se introduce un sistem de bugetare care s încurajeze îmbuntirea randamentului. Ar trebui s subliniem c orice decizie cu privire la managementul instanei trebuie luat de cei care sunt responsabili cu managementul sistemului judiciar la diferite nivele. Deciziile nu trebuie luate doar la nivel de top, ci trebuie s reprezinte prioritile întregii organizaii judiciare.

V.3.

Contribuia unui model de management i de organizaie la randamentul instanei

Structurarea unei organizaii ca s devin un model de management reprezint o modalitate de influenare a randamentului. Totui, modelul de management nu este nici mai mult, nici mai puin decât baza. Randamentul este ­ finalmente ­ îndeplinit doar de oamenii care populeaz organizaia i nu de modelul în sine. Prin urmare, un model de management, indiferent de forma sa, nu poate i nu va funciona, dac oamenii din organizaie nu sunt potrivii cu aceasta i dac le lipsesc capacitile necesare pentru a-i îndeplini sarcinile i dac diferitele niveluri organizaionale nu sunt capabile s coopereze în mod real.

5.3.1 Caracteristicile randamentului instanei

În sistemul românesc judiciar, randamentul unei instane, sau al organizaiei judiciare ca întreg, se leag în principal de randamentul judectorilor individuali. Din nefericire, randamentul sistemului judiciar nu poate fi stabilit doar de judectorii individuali. Este, de asemenea, esenialmente influenat

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA de modul în care este organizat o instan, dat fiind dimensiunea crescând i complexitatea provocrilor cu care se confrunt instanele. Un exemplu se refer la creterea dosarelor penale cu mai muli inculpai, aa numitele ,,mega-dosare". Sunt necesare eforturi în sensul îmbuntirii randamentului unei instane, pentru a avea în vedere ambele componente, i cea judiciaro-profesional i cea organizaional, deoarece se combin amândou la stabilirea randamentului unei instane. 5.3.2. Influenarea randamentului instanei prin intermediul structurii Aa cum am menionat mai înainte, aceast propunere pentru un model de management are ca obiectiv îmbuntirea eficacitii, a eficienei i a calitii organizaiei judiciare din România. Pentru a nu pierde din vedere acest obiectiv, e important s reinem urmtoarele aspecte. Într-adevr, modelul de management nu este nici mai mult nici mai puin decât o metod de creare de structur i de ordine la nivelul unei organizaii. Crearea de ordine prin intermediul unui model se refer, printre altele, la structurarea atribuiilor, a responsabilitilor i a competenelor în ,,mulimi" care s poat fi administrate. Dezavantajul crerii unei asemenea structuri este c aceste ,,mulimi" au tendina de a-i dezvolta o via proprie. Din acest motiv, este important s se creeze diferite tipuri de msuri i s se garanteze mereu c aceste seturi de rspunderi i competene nu funcioneaz una în defavoarea celeilalte. Ceea ce se poate face, de exemplu, dac se asigur o consultare i o comunicare regulat între aceste seturi. 5.3.3. Un model de management pentru sistemul judiciar: decizii în ceea ce privete împrirea atribuiilor, a responsabilitilor i a competenelor Aa cum s-a explicat mai înainte, elaborarea unei structuri organizaionale sau a unui model de management se refer mereu la o împrire corect a atribuiilor, a responsabilitilor i a competenelor. Alocarea sarcinilor, a responsabilitilor i a competenelor ine de luarea de decizii: la diferitele niveluri ale organizaiei, între secii, în cadrul seciilor i între persoane. a. Gemenii: responsabilitatea i puterea Prima noiune pe care trebuie s se bazeze orice model de management este cea a responsabilitii i a puterii care merg mân în mân. Responsabilitatea i puterea trebuie mereu s fie egale la toate nivelurile: sunt ca i cum ar fi ,,gemeni identici". Ce înseamn asta în practic? Oricine este rspunztor pentru funcionarea unei anumite uniti a organizaiei îi poate îndeplini aceast responsabilitate numai dac are, totodat, i puterea decisiv de a influena cursul aciunii din respectiva secie. În alte cuvinte, poi avea ,,responsabilitate în sus" fa de un superior, doar dac ai ,,putere de decizie în jos" egal în organizaia respectiv. b. Echilibrul i controlul pe scala organizaional La crearea oricrui model de management trebuie s se aib în vedere, în afar de ideea de a nu se aloca responsabilitatea dac nu exist puterea decizional, i dimensiunea organizaiei în relaie cu posibilitatea conducerii de a exercita controlul adecvat. Orice manager, indiferent cât de talentat, nu poate conduce eficient decât un numr limitat de oameni. Acest numr mai este cunoscut i sub denumirea de ,,cifra de control". Într-o organizaie profesional, cifra de control a managerului este un numr relativ mic: foarte adesea nu depete 20 pân la 25 de oameni. Dac cifra de control a unei secii, a unei echipe sau grup profesional devine mai mare, managerul nu mai poate s urmreasc tot ce se întâmpl sub conducerea sa. Pe de alt parte, dac cifra de control este prea limitat, apare o situaie în care ,,exist prea muli efi de trib i nici o piele roie", ceea ce conduce la un comportament birocratic, din cauz c secia sau echipa are o conducere mai mare decât este necesar.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

V.4.

Principiile de management

Indiferent pentru ce este înfiinat o organizaie, indiferent care este obiectul sau situaia acesteia, exist anumite principii de management care se aplic oricum, iar sistemul judiciar nu face excepie. Pentru a putea fi organizat într-un mod eficient, eficace i transparent, trebuie s fie respectate anumite principii de management, reflectate în deciziile care sunt luate. 5.4.1. Primul principiu director: responsabilitatea i puterea într-o singur mân Primul principiu conductor la crearea unei structuri organizaionale adecvate se refer la decizia ca, la fiecare nivel, s fie alocate responsabilitatea i puterea într-o singur mân. Este vorba de o conducere clar i lipsit de ambiguitate ,,în linie dreapt": liniile de conducere transparente clarific tuturor cine este rspunztor pentru o anumit decizie. 5.4.2. Cel de-al doilea principiu director: cifra de control adecvat Cel de-al doilea principiu conductor de creare a unei structuri organizaionale se refer la decizia ca, la fiecare nivel, s existe cifra de control adecvat. i aici exist o alegere: liniile de conducere scurte i eficiente contribuie la procesele rapide de luare de decizii i la comunicarea clar. 5.4.3. Celelalte principii de management În plus fa de cele dou principii directoare de alocare a responsabilitii i a puterii, precum i de limitare a cifrei de control, urmtoarele principii contribuie la o structur organizaional eficient i transparent: Se consider c seciile sunt ,,uniti de producie" pentru care exist o persoan care are rspunderea (integrat); Structura organizaional a seciilor este cât de uniform posibil, având în vedere caracteristicile specifice ale proceselor de activitate i circumstanele speciale. Uniformitatea este important în sensul transparenei i simplificrii, precum i datorit consideraiunilor referitoare la dezvoltarea conducerii, la clasificarea i sistematizarea funciilor i la perspectivele de carier; Structura organizaional contribuie la alocarea de responsabilitate i de putere într-o singur mân, la cel mai mic nivel posibil. La instanele mari, acesta este nivelul preedintelui de secie, la instanele mai mici, acesta este nivelul preedintelui; Este clar împrirea sarcinilor i a responsabilitilor între diferitele niveluri de conducere; Structura organizaional contribuie la întrirea cooperrii de substan între judectori i personalul auxiliar, pentru a crete angajamentul tuturor i implicarea întregului personal în toate procesele de activitate; Structura încurajeaz posibilitile de dezvoltare profesional ale personalului instanei. 5.4.4. Aplicarea principiilor de management în instanele judectoreti În cadrul sistemului judiciar din România nu se aplic în mod consecvent principiul puterii i al responsabilitii egale. În multe domenii ale organizrii judiciare, funcionarii au fost învestii cu responsabiliti, îns nu le-au fost acordate i puterile adecvate. Aceast discrepan în ateptri creeaz i un sentiment al arbitrariului la nivelul personalului organizaiei care consider c ,,trebuie" s fac tot felul de lucruri, în timp ce nu ,,poate" face decât foarte puine. Preedinii de instan reprezint un exemplu în acest sens. Sunt rspunztori pentru randamentul unei instane, îns au foarte puin

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA putere s ia decizii cu privire la finanare sau la alocarea de resurse umane care ar contribui la îmbuntirea randamentului instanei. La fel, principiul unei cifre de control adecvate se aplic doar într-o msur foarte restrâns la nivelul aparatului justiiei din România. Din nou, preedinii de instan reprezint un bun exemplu în acest sens. Indiferent de dimensiunea instanei, judectorii sunt subordonai direci preedintelui, aa cum sunt i celelalte secii ,,operaionale", cum ar fi Resursele umane, Contabilitatea, Informatica sau Logistica. Preedintele instanei are o posibilitate foarte mic s delege sarcini i s transfere competene la niveluri ierarhic inferioare din cadrul organizaiei, i, foarte adesea, cifra sa de control direct depete 25 de persoane. i ca s se complice i mai mult situaia, în aparatul justiiei române, preedintele de instan poate fi manager doar cu norm parial, deoarece are o alt slujb cu jumtate de norm ca ,,lucrtor la linia de producie", deoarece ,,produce" i soluii judiciare.

V.5.

Modelul de management i de organizare al unei instane

Având în vedere principiile de management prezentate anterior, propunem un model de management potrivit pentru o instan de dimensiune medie sau mare, care are cel puin 25 de judectori. La aceast dimensiune, modelul presupune împrirea instanei pe secii. La instanele mai mici nu trebuie fcut aceast împrire, deoarece nu este necesar un al doilea nivel de conducere. În cadrul modelului propus, ealonul superior de conducere const din ­ cel puin ­ preedintele de instan. Exist mai multe alternative în ceea ce privete structurarea ulterioar a sarcinilor, responsabilitilor i competenelor la acest nivel de conducere, îns acestea vor fi elaborate în seciunile urmtoare. 5.5.1. Trei alternative pentru ealonul cel mai înalt de conducere Nu exist nici un model de management care s reprezint soluia final i singura pentru toate organizaiile, iar, din acest punct de vedere, nici o instan nu face excepie. Decizia important de luat se refer la alegerea unui model care s fie cel mai potrivit pentru situaia din justiia român. Referindu-ne la ealonul cel mai înalt de conducere, exist trei alternative posibile: conducerea unic, conducerea dual sau conducerea colectiv. Indiferent de care dintre aceste alternative este cea aleas, ealonul cel mai înalt de conducere este subordonat finalmente organismului cel mai înalt de management din ar. a. Conducerea unic În cadrul acestui model cu lider unic, preedintele ocup cea mai înalt funcie de conducere i poart rspunderea final pentru funcionarea instanei ca un întreg, i din punct de vedere judiciar i din punct de vedere operaional. Pentru conducerea operaional a instanei, preedintele are nevoie de asisten profesional, care vine din partea managerului de instan. Acesta este fcut rspunztor pentru toate sarcinile care se refer la managementul operaional al instanei, iar preedintele îi deleag toate competenele necesare care-i permit s se achite complet de aceast responsabilitate. Managerul de instan îi este subordonat preedintelui de instan. Dac conlucreaz bine, preedintele i managerul de instan vor funciona, în realitate, ca o singur unitate de management. b. Conducerea dual O alternativ se refer la modelul conducerii duale. Preedintele de instan i managerul de instan funcioneaz în calitate de co-manageri i conduc împreun instana. Exist o împrire profesional a sarcinilor între cei doi: preedintele de instan conduce procesul judiciar, iar managerul de instan se ocup de managementul operaional al instanei. În aceast situaie, cei doi lideri sunt rspunztori în solidar pentru modul în care este condus instana. De asemenea, ca i la modelul cu un singur lider, crucial este cooperarea adecvat.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR c. Conducerea colectiv O a treia alternativ se refer la posibilitatea unei conduceri colective. În acest model, preedintele, managerul de instan i efii de secii formeaz împreun cel mai înalt ealon de conducere. Aceasta este alternativa care a fost aleas în Olanda. Logica acestui model este noiunea c exist o legtur strâns între conducerea instanei ca întreg i conducerea seciilor instanei ­ mai mult decât în cazul unei conduceri unice sau duale. Totui, acest model are dezavantaje considerabile. Astfel, cel mai înalt ealon de conducere devine relativ mare, i, prin urmare greoi i ineficient. Mai mult decât atât, efii de secii sunt într-o postur dificil, deoarece trebuie s reconcilieze dou loialiti aflate în conflict: loialitatea fa de echipa de conducere i loialitatea fa de propria lor secie. 5.5.2. Alegerea unui model pentru instanele româneti În acest moment, prima alternativ referitoare la modelul unei conduceri unice pare a fi cea mai potrivit pentru situaia din România. În primul rând, modelul reflect cel mai fidel situaia existent. Într-un sistem judiciar ­ i într-o ar ­ unde trebuie s se schimbe multe, nu este înelept s se modifice mai mult decât este absolut necesar. În plus, modelul unui lider unic ofer claritate referitoare la management i la responsabilitate. Mai este o idee care necesit atenie, totui, cea referitoare la faptul c succesul modelului depinde de competenele preedintelui i de calitatea cooperrii sale cu managerul de instan. O alt condiie preliminar a succesului este trecerea de la un management al randamentului instanei axat pe judectori, la unul axat pe instan sau pe secii. Atunci când randamentul i msurarea acestuia se bazeaz pe instan, randamentul poate fi influenat de deciziile de management ale preedintelui de instan, în timp ce sistemul axat pe judectori poate permite doar influenarea de ctre judectorii individuali. În continuare, elaborarea noastr referitoare la modelul de management pentru instanele româneti va avea în vedere alternativa unui lider unic.

V.6.

Organigrama

Urmtoarea organigram reprezint modelul de management propus pentru instanele româneti prin prezenta.

Presedinte

Manager instanta

Presedinte sectie

Presedinte sectie

Presedinte sectie

Financiar

Grefier-sef

Judecatori

Grefier-sef

Judecatori

G refier-sef

Ju decatori

R esurse um ane

D otari, amenajari spatii

IT

R eguli cu caracter intern

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 5.6.1 Primul ealon de conducere: preedintele Cel mai înalt ealon de conducere const doar din preedintele de instan, care este rspunztor pentru întreaga instan, i din punct de vedere judiciar i din punctul de vedere al funcionrii. Calitile pe care trebuie s le dein preedintele de instan au în vedere dou aspecte: pe de o parte trebuie s aib calitile juridice necesare, iar de cealalt parte trebuie s aib caliti de manager. 5.6.2 Cel de-al doilea ealon de conducere: seciile Cel de-al doilea ealon de conducere const din managerul de instan i efii de secii. a. Managerul de instan este rspunztor pentru administrarea procesului de sprijin: activitatea desfurat de serviciile de sprijin: Contabilitate, Personal, Logistic, Informatic (IT) i Reglementri i contracte ale instanei. Atribuia tuturor acestor departamente de sprijin este s-i ofere serviciile cabinetului preedintelui i seciilor judiciare ale instanei. Principalele caliti pe care trebuie s le posede managerul de instan sunt de natur managerial, dar trebuie s cunoasc foarte bine ,,procesul de producie" judiciar. b. efii de secii sunt rspunztori pentru procesul primar: activitatea seciilor judiciare. Ei au rspunderea integrat pentru propriile lor secii. Responsabilitate integrat înseamn c eful de secie este managerul funcional al tuturor judectorilor i al personalului auxiliar din secii i este rspunztor pentru cantitatea i calitatea randamentului seciei respective (producia), precum i pentru resursele ­ financiare sau de orice alt natur ­ acordate pentru a atinge un nivel de performan. efii de secii sunt subordonai preedintelui de instan. Trebuie s posede cunotinele juridice, îns trebuie s aib suficiente caliti de conducere pentru a putea opera ca manageri integrai ai seciilor. 5.6.3 Cel de-al treilea ealon de conducere posibil: echipele La instanele mari, e posibil ca seciile judiciare s fie mult prea mari pentru a putea fi administrate de un singur manager, deoarece cifra de control a acestuia ar fi prea mare. În astfel de situaii, seciile se împart în echipe, care sunt conduse de un ef de echip. Se înfiineaz o echip astfel încât judectorii, asistenii juridici i asistenii administrativi, precum i întreg personalul administrativ s conlucreze pe cât de strâns posibil. O astfel de organizare poate duce la fragmentarea procesului administrativ. Se poate remedia aceast situaie, de exemplu, dac se constituie echipe din judectori i personal auxiliar pentru procesul primar i o echip cu personal administrativ la nivelul fiecrui serviciu, pentru a se ocupa de procesul administrativ. În afar de cunotinele juridice, efii de echip trebuie s posede calitile elementare de management pentru a-i conduce echipele.

V.7.

Condiii

Aa cum s-a susinut anterior, modelul de management este un mod în care se poate structura o organizaie. Totui, chiar i un model de management bine ales nu reprezint o garanie pentru buna funcionare a unei organizaii.

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR

7.7.1 Comunicare În scopul succesului final al modelului de management, conducerea profesionist i vizibil a membrilor eseniali ai organizaiei are o importan crucial. În plus, cooperarea bun este combustibilul mainriei organizaiei. Cooperarea are o latur oficial i una neoficial. Cooperarea neoficial se refer la relaiile dintre oameni i la dorina de a-i uni forele pentru ca operaiunea s aib succes. Cooperarea oficial se adaug acesteia pentru a oferi ocazia i dorina de a avea loc reuniuni regulate. În cadrul modelului de management pe care-l propunem este necesar, de exemplu, ca preedintele s aib consultri periodice cu efii de servicii i cu managerul de instan. Frecvena acestora depinde de dimensiunea instanei. Dac instana este mai mic va avea loc o dezbatere a problemelor zilnice la un nivel mai înalt al organizaiei. Dac instana este îndeajuns de mare pentru a avea echipe, eful de secie i liderii de echip se întâlnesc îndeajuns de frecvent pentru a putea discuta problemele cotidiene. Fiecare instan îi face propriile aranjamente interne propria structura de consultri pentru a comunica regulat. 7.7.2 Personalul În sistemul judiciar, personalul este cel mai important ,,mijloc de producie". Angajarea, circulaia intern i extern a personalului reprezint o chestiune care necesit atenia maxim. O politic de resurse umane coerent este un mijloc prin care ne putem asigura c persoanele corespunztoare sunt numite în funciile corespunztoare. 7.7.3. Informaiile pentru management Pentru a putea conduce i direciona organizaia pe fgaul dorit, conducerea are nevoie de informaii. Informaiile sunt, dac vrei, ,,volanul" care-i permite conducerii s ocupe locul oferului i s conduc organizaia. Managementul are nevoie de informaii pentru scopuri diferite i în momente diferite de timp. Scopurile pot avea mai multe aspecte. Informaiile trebuie, de exemplu, s-i ofere conducerii organizaiei o perspectiv care s permit întocmirea de planuri pe viitor. Informaiile mai trebuie s fundamenteze procesul de luare de decizii, s motiveze personalul sau s fie comunicate în interiorul sau la exteriorul instanei. Intervalele diferite pentru generarea de informaii se refer la ciclurile de planificare, bugetare i raportare. Indiferent de scop sau de moment, informaiile pentru conducere sunt relevante doar dac îndeplinesc scopul dorit în momentul dorit. 7.7.4 Managerii Face parte din politica de management al resurselor umane provocarea de a recruta, selecta i instrui managerii de instane. Noi sugerm s se includ în consideraiunile referitoare la selectarea ulterioar a unui model de management i întrebarea referitoare la modul în care poate organizaia s recruteze manageri suficient de dotai i calificai corespunztor pentru a pune modelul în practic. Oricum, managerii (noi) trebuie s fie pregtii sau s beneficieze de formarea pe management suplimentar.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA 7.7.5. Care este influena managerilor? Aa cum s-a elaborat anterior, managerii organizaiei influeneaz randamentul organizaiei. În cazul organizaiei judiciare, procesul cel mai important care poate fi influenat este timpul de prelucrare, modul în care ,,se deplaseaz" dosarele în cadrul organizaiei. Contribuia iniial nu poate, în general, fi influenat, nu cel puin în cazul situaiei actuale din aparatul judiciar românesc. Pentru a putea exercita controlul maxim asupra circuitului de activitate, este important, totui, s se afle cum i unde poate fi influenat contribuia iniial.

V.8.

Un model de management i de organizare a sistemului judiciar ca un întreg

Aa cum am menionat deja, modelul de management pentru instane nu poate funciona în vid. Este parte a structurii organizaionale ca întreg. i acestei structuri organizaionale mai mari i se aplic aceleai principii elaborate anterior. 5.8.1. Responsabilitatea i puterea într-o singur mân: trecerea reiterat în revist a gemenilor Responsabilitatea i puterea trebuie s fie într-o singur mân, de asemenea i la cel mai înalt nivel al sistemului de justiie. În România nu se întâmpl asta în prezent. De exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii din România are anumite competene, cum ar fi stabilirea de cerine i msurarea randamentului judectorilor i a instanelor, dar nu are i responsabilitatea corespunztoare de a crea condiiile pentru ca judectorii i instanele s îndeplineasc aceste cerine (care aparine Ministerului Justiiei). În mod clar, în România s-a luat decizia s se împart responsabilitile i competenele diferitelor organisme, ceea ce indic dorina de a preveni concentrarea unei puteri prea mari la nivelul unei instituii. Doar timpul i voina politic pot s instituie sistemul de control necesar i încrederea suficient pentru a permite o ,,alturare" corespunztoare a competenelor i a responsabilitilor în sistemul de justiie românesc. În Olanda, modelul de management care a fost ales pentru sistemul de justiie este acela în care exist un Consiliu al Magistraturii care are toate competenele i responsabilitile pe care trebuie s le aib un organism de conducere. Consiliul Magistraturii se subordoneaz Ministerului de Justiie. Relaia sa cu ministerul este organizat într-un mod unic, care face dreptate, pe cât posibil, independenei instituionale a sistemului de justiie. Consiliul dobândete resursele pentru magistratur pe baza planurilor pe termen lung i a planurilor anuale. Instanele raporteaz Consiliului modul în care i-au utilizat resursele. Consiliul nu are competene cu privire la funcionarea seciilor instanelor sau a judectorilor. Acestea cad în sarcina preedinilor de instan. Recent a început în Olanda un proces de ,,orizontalizare". efii seciilor penale, civile ­ comerciale, de dreptul familiei i de contencios administrativ au început s coopereze din ce în ce mai mult la nivel naional. Acum exist consultri naionale regulate între aceti efi de secii, care-i au propriile echipe care asigur secretariatul. Scopul acestor legturi este, în special, s se rezolve anumite probleme, de exemplu, privind supra-încrcarea cu dosare a unei anumite instane i posibilitatea altor instane sau secii s contribuie la soluionarea acestor dosare. Evident, dac soluiile propuse au consecine pentru organizarea instanei de care ine respectiva secie, este necesar cooperarea la cel mai înalt nivel al instanei. 5.8.2. Schimbri i decizii Momentele actuale în care au loc schimbri sociale necesit adaptarea constant a instanelor la noile circumstane i provocri. În mod clar trebuie fcute schimbri la nivelul aparatului de justiie românesc pentru a crea condiiile de a face fa acestor provocri. Totui, aceste schimbri ale structurii

GHID DE INTEGRITATE ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR de management ar trebui s rmân cât mai aproape posibil de structura organizaional curent, pentru a evita revoluiile i dezbaterile care nu sunt necesare. Ce înseamn s gestionezi o organizaie: s fii capabil s iei decizii. Din acest motiv, procesul eficient de luare de decizii joac un rol crucial pentru managementul i funcionarea instanelor române. Un alt factor crucial pentru a face procesele de luare de decizii mai transparente i mai eficiente este o structur mai clar de competene i responsabiliti. 5.8.3. Deciziile de management din aparatul judiciar român S-a ajuns în România la o structur clar de competene i responsabiliti în sarcina conducerii sistemului de justiie mai întâi, i, foarte important, prin crearea unui singur organism de conducere în vârful organizaiei judiciare. Actualmente, Înalta Curte de Casaie i Justiie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiiei i Ministerul Finanelor îi împart funcia de conducere a sistemului judiciar ,,în linie dreapt", fiecare având o parte diferit de putere i de responsabilitate. Pentru a aduce laolalt puterile i responsabilitile corespunztoare, în România alternativele se refer în special la decizia de a numi un organism care s fie organismul de conducere superior într-o postur comparabil cu cea a Consiliului Magistraturii din Olanda. Indiferent de alternativa adoptat, condiia crucial pentru funcionarea corespunztoare a celui mai înalt organism de conducere din sistemul judiciar român este s aib componena, echipamentul i împuternicirea necesar pentru a putea fi capabil s-i îndeplineasc toate atribuiile de conducere. În acest context sugerm crearea unei comisii de conducere judiciar care s funcioneze ca un fel de ,,echip de conducere" pentru sistemul judiciar. Aceast comisie ar trebui s fie îndeajuns de mic pentru a lua decizii i a fi eficient; componena sa ar putea fi de trei pân la cinci membri, susinui de personalul profesionist adecvat. Ar trebui s fie reprezentate diferitele discipline de expertiz, necesare pentru managementul organizaiei judiciare: juridic, financiar, personal, logistic i IT. Sistemul de control necesar pentru prevenirea unei concentrri excesive de puteri i responsabiliti la nivelul unei comisii judiciare de management ar trebui s fie susinut i supravegheat de un organism mai mare: o comisie de control judiciar. În calitate de organism de control, se poate plasa ­ prin lege ­ în postura în care trebuie s aib dreptul de a aproba sau dreptul de a fi consultat ­ în funcie de chestiunea aprut ­ în domenii foarte clar circumscrise. În plus, modul în care este compus comisia de conducere judiciar, precum i modul în care sunt organizate legturile cu Ministerul Justiiei i Ministerul de Finane ar putea asigura comisia de conducere împotriva acestui risc. Ar putea fi posibil, de exemplu, s reprezinte aceste ministere la nivelul acestei comisii de control judiciar.

V.8.

Comentarii finale

Au fost prezentate în capitolele anterioare o serie de propuneri i sugestii pentru managementul sistemului judiciar. Scopul principal al acestora este s permit sistemului de justiie român s-i îmbunteasc randamentul, în ceea ce privete eficiena, eficacitatea i calitatea. Dat fiind nivelul mare de profesionalizare din sistemul judiciar i, în vederea poziiei speciale a justiiei ca ,, cea de-a treia putere în stat", este evident c sistemul însui trebuie s joace un rol important în orice iniiativ pentru schimbare. Schimbarea ar trebui, într-adevr, s fie ,,o activitate intern", deoarece cei din afar nu cunosc suficiente despre problemele cu care se confrunt sistemul pentru a putea s gseasc soluii reale la acestea. Cei din exterior gsesc soluii acolo unde nu exist probleme reale. Pe de alt parte, este înelept, de asemenea, s te consuli cu cei din afara sistemului, pentru a evita subiectivitatea profesional a celor din sistem: cei din afar pot gsi soluii acolo unde cei din interior nici nu se gândesc s le caute.

Information

118 pages

Find more like this

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

683411