Read Microsoft Word - Raluca Oprea.doc text version

Raluca Oprea

Culegere de texte pentru serbri colare

ISBN 978-606-8193-70-0 Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010

CUPRINS

Cuvânt înainte........................................................................................................4 CAPITOLUL I Serbarea de 1 decembrie, Ziua Naional a României .......................................................5 Picturi de iubire de ziua ta, ara mea! ...........................................................................5 Noi suntem români! ...................................................................................................11 CAPITOLUL AL II-LEA Serbarea de Crciun ............................................................................................. 14 Povestea lui Mo Crciun .............................................................................................14 Naterea Domnului ....................................................................................... ......... 17 O poveste de Crciun ................................................................................................37 O veste de Crciun ...................................................................................................41 De ce a intârziat Mo Crciun? .....................................................................................44 CAPITOLUL AL III-LEA Serbarea de 24 ianuarie, Ziua Unirii ............................................................................55 S ne amintim de 24 ianuarie 1859...............................................................................55 CAPITOLUL AL IV-LEA Serbarea de 8 Martie, Ziua Mamei ........................................................................... 60 Draga mea mmic ...................................................................................................60 2

Mama, doar mama ....................................................................................................66 CAPITOLUL AL V-LEA Serbarea de sfârit de an colar ..................................................................................75

Cltorie în timp .................................................................................................... 75 Ft-Frumos din Lacrim ............................................................................................80 Spiriduul pdurii .......................................................................................................89 BIBLIOGRAFIE................................................................................................... 92

3

Cuvânt înainte

Prezenta lucrare se adresez atât cadrelor didactice care au nevoie de un suport pentru organizarea serbrilor colare cât i elevilor ce doresc o lectur instructiv pe perioada vacanei. Orice serbare colar este o srbtoare, atât pentru elevi cât i pentru dasclii lor, i nu în ultimul rând, pentru prinii elevilor. Pregtirea unei serbri este un excelent prilej de a pune în valoare imaginia i creativitatea fiecruia ­ elev sau profesor. Am convingerea c apariia crii de fa poate stimula elevii s participe la organizarea serbrilor. Pentru aceasta, dasclul le va propune acestora s citeasc mai întâi materialul aferent serbrii respective. Pe baza acestei lecturi fiecare elev poate face propuneri în legtur cu

repartizarea rolurilor sau realizarea decorurilor, a costumelor. Astfel elevilor li se va stimula creativitatea, talentul, le va solicita imaginaia i inteligena. Consider ca organizarea unei serbri colare poate fi i un prilej de atragere a elevilor spre lectur, spre genurile liric i dramatic. Dintre elevii care vor juca mici roluri în serrile colare se vor ridica actorii, poeii i dramaturgii de mâine.

Autoarea

4

CAPITOLUL I Serbarea de 1 decembrie - Ziua Naional a României

Picturi de iubire de ziua ta, ara mea!

1. Deteapt-te române!-imn Deateapt-te române, din somnul cel de moarte În care te-adancir barbarii de tirani. Acum ori niciodata, croiete-i alt soart La care s se-nchine i cruzii ti dumani.

Acum ori niciodat s dm dovezi la lume C-n aste mâini mai curge un sânge de roman. i c-n a noastre piepturi pstram cu fal-un nume Triumftor în lupte un nume de Traian. 2. Semnificaia zilei :-discurs De sute de ani, poporul român râvnea s triasc într-o singur ar: ROMÂNIA. De aceea n-a uitat niciodat fapta lui Mihai Viteazul care în 1600, zdrobind pe dumani, a unit rile Române. Unirea Moldovei cu ara Româneasc în1858 a bucurat nespus întregul nostru popor. De aceea la rzboiul pentru cucerirea independenei au participat români de pretutindeni. Iubindu-i cu ardoare pamântul pe care traia, iubindu-i patria i râvnind întotdeauna s triasc liber, poporul român a tiut s lupte i s se sacrifice pentru acest maret ideal. Statul român unitar, în graniele lui fireti, s-a format prin lupta i jertfa românilor de pretutindeni. Alba Iulia a devenit simbolul acestei Uniri. 5

3. ara mea-poezie Avem o mandr ar Prin timpi de jale-amar

O lege avem strbun Prin veacuri de furtun

Strmoii se luptar S-o scape de stpâni. Azi singuri noi, românii Suntem în ea stpâni Sus inima, români! În ara româneasc De-a pururi s triasc Credina strmoeasc i graiul din btrâni.

Ea n-a putut s-apun Strivit de pgâni. Ne-a fost cel Sfânt tarie i-n veci o s ne fie Sus inima, români!

Spre Domnul rii gândul De-a pururi noi avându-l Sus inima, români! 4."Un cântec istoric"-cantec Un cântec istoric ne-aduce aminte C fraii în veci vor fi frai, Un cntec de lupt btrân ca Unirea Voi compatrioi ascultai

Trecei batalioane române Carpaii La arme cu frunze i flori V-ateapt izbânda , v-ateapt i fraii Cu inima la trectori.

Nu sabii fcur Unirea ci inimi La Alba cu toii mergeau Toi oamenii rii semnar-ntregirea Voina întregului neam. 5. Poezie Domnul Sfânt sâ ne iubeasc i-al su Duh ocrotitor Plin de pace s pluteasc

Ardealul,Ardealul, Ardealul ne cheam Ndejdea e numai la noi. Srut-i copile, prinii i fraii i-apoi s mergem la rzboi.

Noi, prin vremi ce ne-ncercar Alt arm n-am avut Numai dragostea de ar 6

Peste ara româneasc i-al românilor popor!

Ce strmoii ne-o lsar i pe Domnul Sfânt de scut.

Mai fi mai fr veste Ne-ai lovit, dumani de voi! Dar ce-a fost, a fost poveste! Dragostea de ar este i mai tare acum în noi. 6."Hai s-ntindem hora mare!"cantec Hai s-ntindem hora mare Mai aici i mai colea Mai aproape de hotare Pân-n Basarabia. C-aa este tot românul De când este pe pmânt A luptat pentru Unire i pentru pmântul Sfânt.

Numai Domnul ne iubeasc i-al su Duh ocrotitor. Plin de pace s pluteasc Peste ara româneasc i-al românilor popor!

Noi suntem ai României Noi suntem i frai unii i pe câmp de btlie Vom lupta nedesprii.

7.Discurs: "Venicia s-a nscut la sat!" spunea poetul Lucian Blaga. Satul românesc este acela ce poart peste ani tradiia portului, cântecului i dansului popular. Cât timp le cunoatem i le transmitem din generaie în generaie vom rmâne venic: români.. Cântecul popular ne reprezint aa cum am fost i suntem: frai unii pe glia aceasta scldat de sânge, pe meleaguri îndrgite de ranii i conducatorii lor. Ni-i amintim i îi cinstim pentru c datorita unui Mihai Viteazul, tefan cel Mare, Vlad epe, Avram Iancu, Nicolae Blcescu, Carol I astzi suntem liberi i unii. Ziua de 1 decembrie este ziua în care s-a fcut dreptate. Este ziua în care au cântat toi românii într-un glas: Ziua Unirii!

7

8. Poezie: Noi vrem s ne unim cu ara! Bunicii notri au decis La Alba Iulia, punând În fapt strvechiul nostru vis. Fiin unic, de neam Nscut din daci i din români, S-a regâsit pe-acelai ram Dup un lung amar de ani. La ­ntâi decembrie auzim În suflet limpede i clar Strigarea unui neam întreg Noi vrem s ne unim cu ara! Printr-un ir sfânt de btlii Purtate de români eroi S-au eliberat strbune glii S vieuim în pace noi!

9. Cântec: "Tu Ardeal...." Tu Ardeal, tu Ardeal Îi suntem oteni. Templul sfânt, templul sfânt Munii Apuseni. Câ tu ne eti vatra i din piatr-n piatr E tria unui neam de moi Asta-i ara noastr Noi nu stm în gazd Horea-al nostru-i risipit pe roi. Tu Ardeal, tu Ardeal Îi suntem oteni Templul sfânt, templul sfânt Munii Apuseni. Ne-au furat barbarii Ne-au cznit mai marii Dar avem în suflet apte viei Fiecare munte tie aici s cânte Imnul" Deteptai-v, români!"

10. Poezie-Ardealul Ardealul, Ardealul a fost i este Pmântul nostru românesc A suferit i a dat de veste C vrea unire cu neamul românesc. i iat marea împlinire A visului dintotdeuna La Alba Iulia strigau "UNIRE" S fim doar o fiin, una!

i-n vatra noastr din Ardeal Cântece strvechi, române Rsunau voios i triunfal 8

Pentru sfânta noastr naiune! 11. Poezie: Pas cu pas tot înainte! Timpul vechi din nou zorete Viitorul României dat-a mugur ce-ncolete! O, copii! De voi sunt mândru, simt acea mândrie mare Care crete cu mrirea unui neam în deteptare. Mi-am vzut visul cu ochii, de-acum pot s mor ferice Astzi lumea ne cunoate: român zice, viteaz zice!

Frailor, ndejde bun! Fii cu toi-n veselie! Cerul însui ocrotete scumpa noastr Românie. Azi e ziua de-nviere a românului popor Care singur ii urzeste dulce mândrul viitor.

Frailor ndejde bun! Azi, sub cerul fr nori Libertatea, România se-ntâlnesc pe câmp cu flori i-nnoiesc în faa lumii a lor venic-nfrire Dup-o lung, dureroas i fatal desprire.

Frailor ndejde bun! Viitorul ce-l urzii Va fi vrednic de trecutul a strmoilor slvii! Brbia i unirea între voi acum domneasc i strigai în libertate:" România s triasc!"

O, viteji de via veche! Auzii în deprtare Acel vuiet fr nume ce rsun ca o mare? Sunt btile de inimi întregului neam al nostru Ce adun zi i noapte dorul lui cu dorul vostru. Sunt vrsrile de lacrimi pentru acel care se stinge, Sunt urrile voioase pentru acel care învinge.

9

12. Poezie: Calea-i lung, drumu-i greu Vruta bunul Dumnezeu S rmâi aici stpân Zbuciumat, ran român! Ca stejarul neclintit Nicieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagân Zbuciumat, ran român!

Când a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe cel barbar Ai fcut din arme plug Zbuciumat, ran român!

13. Poezie: Marea zi de srbtoare La români între hotare Cu cântec s-mbogim i cu joc s veselim. Ziua aceasta-i zi preasfânt Azi, când tot românul cânt! Din Dobrogea, Oltenia, Banat V-aducem cântec legânat Din Haeg în Maramu Tot Ardealul cânt-acu!

Hai s-ntindem hora mare Fete i feciori, S dansm cu mic cu mare Ca la srbtori!

La muli ani, prieteni! La muli ani români de aici i de pretutindeni! Fie ca anul care vine s aduc-un mândru soare S deschid o cale nou de mari fapte roditoare Pentru neamul românesc.

10

NOI SUNTEM ROMÂNI

1. Semnificaia zilei :-discurs

Chiar dac veacuri de-a rândul stpâniri strine i-au desprit, românii tot s-au simit frai i s-au întâlnit pe crrile Carpailor, pe vile râurilor, în târgurile rii, în luptele duse împotriva cotropitorilor strini. Revoluionarii de la 1848 au nzuit s înfptuiasc i Unirea rilor Române. Dar n-au izbutit atunci. În anii urmtori, poporul întreg a luptat pentru Unire, socotind-o scopul cel mai înalt al vieii. În 1859 Moldova s-a unit cu ara Românesc sub mreaa domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. Dar visul românilor tot nu s-a împlinit. Mai rmsese Ardealul. Abia în 1918, la 1Decembrie visul de veacuri al tuturor românilor a devenit realitate! 2. " Noi suntem români!" ( Cântec )

A sosit ziua dreptii Ziua sfânt a libertii Tot românul veselete, România-ntinerete. Noi suntem români , noi suntem români Noi suntem aici pe veci stpâni. Ardelean copil de munte Iar ridic ara-n frunte i-are-n suflet doar mândrie C e fiu de Românie Refren: 11

Moldoveanul i munteanul Sunt frai buni cu ardeleanul Toi români plini de putere Ca românu-n veci nu piere Refren: Hai români lumea ne vede România ­n noi se-ncrede C de-acum românu-n lume Va fi vrednic de-al su nume Refren:.

3. Semnificaia zilei :-discurs 1 Decembrie 1918 ! Visul de veacuri al românilor s-a împlinit! Vestea a strbtut ca fulgerul satele i oraele! Se anunase Adunarea Naional de la AlbaIulia, unde s-a hotrât Unirea Transilvaniei cu România. Pentru visul de veacuri al poporului român sosise clipa împlinirii; trupul rii se întregea i cu Transilvania . Stpânirea strin asupra pmântului românesc era alungat pentru totdeauna. În dimineaa aceea a zilei de 1 Decembrie 1918 , ca la un semnal, mulimea româneasc a purces spre Alba Iulia , locul adunrii. 4. Minisceneta " Spre Marea Unire!" Vasilic: Srut-mâna bunicua mea! Bunica: Bine ai venit , dragul meu! Ce ai facut azi la coal? Vasilic : Plecm la Alba cu domnul învtor! E mare srbtoare, bunico! Bunica: tiu , Vasilic maic, o s ne unim cu ARA! Pcat c n-a apucat i fecioraul meu, ttânele vostru, s vad ziua asta! L-a sfârit dogoarea de la Mreti!!! Vasilic : Las, bunicuo, m-oi duce eu în locul lui! Mihi : i eu! i eu o s merg la Alba , la UNIRE! Vasilic : Tu? Pi nu te in picioarele! Mihi : M-or ine! Alerg ca iepurele i nu m opresc pân la Alba! Vasilic: S zicem... Dar n-ai stegule tricolor! Mihi : Nici tu!? Vasilic : Ba eu am de la domnul învtor! Bunica: Mihi? Vrei într-adevar s mergi la Alba ? Mihi : Din toat inima! Bunica : Atunci alearg iute i adu-mi o crengua de alun!...... Iat , Mihi, ...acum vei putea duce i tu la marea srbtoare un tricolor pentru Unire. Ioana: Eti gata Vasilic? Vasilic : Gata, domnule învtor! Bunica: Domnule învtor, luai-l i pe Mihi la srbtoarea Unirii! Ioana: Eu l-a lua dar e prea mic. i apoi... vezi, toi vor avea steagul nostru tricolor. Mihi: Privii , domnule învtor! i eu am tricolor! Ioana: Dac ai tricolor, atunci se schimb socoteala! Te lum i pe tine cu noi. 12

Copiii: Rmâi cu bine , tu Ioan! Hai Mihi s pornim la drum ca s ajungem la vreme la marea Srbtoare a UNIRII! Era o diminea rece, de iarn. Pe o parte a oselei se duceau spre Alba Iulia , scârâind prin fgaul zpezii, crue româneti, buchete de chiote i bucurie , iar pe cealalt parte se retrgea armata german izgonit din România , tun dup tun. La Alba Iulia , nu a fost chip s mai patrund cineva în sala adunrii. Poporul care se scurgea din toate colurileTransilvaniei, s aud marea veste se aduna pe câmpia întins din fa. Era o roire de necrezut! Cum pe vremea aceea nu erau microfoane, cei ce vorbeau mulimii adunate se mutau de la o tribun la alta. Pe feele tuturora se citea fericire. Era ceva ce te fcea s uii totul, i s nu te mai saturi privind marea de capete ce sorbeau vorbele oratorilor. Seara, în timp ce oamenii se înapoiau în satele de unde veniser , treceau cu feele imbujorate, vorbind despre Unire, despre cei ce luptaser pentru înfptuirea ei i nu avuseser fericirea s apuce aceast zi mrea. Acum i-au amintit i de prima Unire , din vremea lui Mihai Viteazul. Intrai într-un sat, întunericul se aternuse i era linite. Când, aproape de ieire, un copil care privea la irul de crue, dintr-o curte, pe neateptate , în noapte a strigat din toate puterile:

TRIASC ROMÂNIA DODOLOA!

13

CAPITOLUL AL II-LEA Serbarea de Crciun

Povestea lui Mo Crciun

Personaje: povestitorul, lcomie, trufie, lene, buntate, Mo Crciun, spiriduii;

Povestitorul: În inuturile de la miaznoapte, demult ,tria un pri mândru i bogat, care avea patru feciori: Lcomie îl chema pe cel mare, pe al doilea Trufie, pe al treilea îl chema Lene i pe cel mai mic dintre ei, Buntate. (Personajele intr în scen în ordinea prezentrii, apoi se autocaracterizeaz) Lcomie: Eu sunt lacom la mâncare înc din pruncie! Trufie: Eu am o privire mândr, semea i sfidtoare înc de a natere! Lene: Eu sunt atât de lene c nici laptele de la sânul mamei nu am fost vrednic s-l sug! Buntate: Eu am o duioie în priviri i o figur senin, încât prinul nu a stat pe gânduri când mi-a ales numele. Povestitorul: Anii au trecut pe nesimite i mama copiilor a murit. Îndurerat i îmbtânit, prinul ,îi chem la el pe cei patru feciori i le zise: (Intr în scen prinul ) Prinul: Feii mei, moartea mamei voastre m-a îndurerat peste msur. Sunt slbit i btrân i înainte s închid ochii trebuie s-mi împart averea.Vreau ca cel mai vrednic dintre voi s moteneasc totul. Aa c plecai i întoacei-v peste un an s-mi spunei ce fapt de seam ai svârit, care s merite averea mea . Lcomie: Am plecat. Trufie: i eu m grbesc la drum. Lene: Aici, acas, e bine: pun-te mas , scoal-te mas. N-am trebuin s mân pe drumuri necunoscute i s m obosesc. N-am nevoie de avere; numai lucru de-a gata. S-o gsi i pentru mine un blid cu mâncare! (Prinul ofteaz i îl las în pace, iar Lene se aeaz pe un scaun i se întinde )

14

Buntate: Nici eu nu a porni ticu de acas, c unde este mai bine ca aici ! Dar voina ta este porunc pentru mine !....( iese i Buntate i intr povestitorul ) Povestitorul: Trecu anul repede ca clipele în zbor i iat c flcii se întorc s dea socoteal prinului de faptele lor. Lcomie: Drag ticu, pretutindeni pe unde am trecut am cutat s smulg oamenilor cât mai mult, ca s-i rotunjesc averea, c i aa va fi toat a mea. Dar ce crezi, oamenii m-au gonit i m-au huiduit. M-am întors deci cu mâna goal! ( zise Lcomie artâd mâinile goale prinului ) Prinul: S tii Lcomie, c ai fcut ru cerând fr s dai nimic în schimb. De aceea socotesc c nu eti vrednic de averea mea! Trufie (zâmbind): Am trecut pretutindeni fr s privesc în jos sau în ochii oamenilor i m-am socotit mai presus de ei. I-am umilit i i-am sfidat ,ca un adevrat rege .Merit deci motenirea ta! Prinul (cu durere în glas): Nicidecum. Pe oameni trebuie s-i respeci i s-i iubeti,

socotindu-te egalul lor. Nici tu nu merii averea mea! Lenea (moia pe scaun, se întinse): Atunci, ticu, d-mi mie averea ta. Eu nu m-am lcomit i nici trufa n-am fost cu nimeni. Nu m-am micat de la locul meu! Prinul: S tii, Lene, c nimic nu vine de-a gata, ci totul se câtig prin munc! Buntate: Ticu drag, eu, cum i-am spus, n-am nevoie de nicio avere si nicinu o merit .Fapta mea este cu totul neînsemnat! Prinul: S-o auzim! Buntate: Pi când am plecat de aici, am ajuns la casa unui moneag, care furea jucrii. Am intrat în slujba lui i am învat s fac jucrii. La plecare mi-a druit un sac cu jucrii, ca s-l aduc s m poi crede. Pe drum, îns am întâlnit muli copii i le-am druit lor jucriile. Bucuria din ochii lor m-a rspltit într-atât c nu mai am nevoie de nici o avere! Prinul: Tu eti fiul meu cel vrednic, Buntate. Ai dovedit c nu eti lacom, nici trufa i c îi place s munceti. Meseria e brara de aur! Te-ai dovedit bun i milostiv. Tu merii toat averea mea! ( feciorii îngenuncheaz, prinul îi d jos coroana i o aeaz pe capul fiului mai mic, Buntate, apoi iese) Povestitorul: Curând prinul se stinse. Buntate îi chem pe fraii si i le zise: Buntate: Acum dup ce l-am coborât pe ticua în groap ce vom face? Lcomie: Tu hotrti, eti motenitorul averii! Buntate: Vom împri averea în 4 pri egale, aa cum se cuvine. i vom stpâni toi asupra acestui inut. 15

( Lcomie i Trufie se retrag puin i uotesc ceva împreun cu Lene apoi se întorc rostind aspru ) Lcomie: Am hotrât! Trufie: Pleac! Noi vom stpâni averea! Avem trei pri i tu doar una! Buntate: S stpânii sntoi! Eu plec i v las cu bine! Povestitorul: Buntate prsi castelul i se îndrept spre casa btrânului furitor de jucrii. ( cei trei rmân râzând în gura mare i artând cu degetul spre Buntate care pleca, apoi ies cu hohote de râs i intr în scen moneagul cu un sac de jucrii ) Lenea: Tare greu m mai descurc i mare nevoie am de un ajutor. Pe unde o fi Buntate? Buntate: Dac m primeti, sunt aici s te ajut în continuare! Moul: Mare bucurie-mi faci, fiule (se îmbrieaz ). Vd c i-ai pus hainele de lucru. D-i btaie! Avem atâtea de fcut! (aranjeaz în sac jucrii i pachete ). Eu sunt btrân i slbit, las în mâinile tale sarcina de a bucura sufletele copiilor cu aceste minunate jucrii. Buntate: Cum m voi descurca? Moul: Sania mea fermecat i renii îi vor fi sprijin în cltorie, iar spiriduii ( face un semn cu mâna i spiriduii intr având fiecare o jucrie pe care le aeaz lâng sac) te vor ajuta cu jucriile. Bun venit spiriduelor i spiriduilor! Noi mergem s ne odihnim niel, lsm totul în seama voastr. (moul i Buntate se retrag ) Spiridu 1: Cred c moul abia ateapt s plece.Va merge ca în fiecare an, la toi copiii? Spiridu 2: Ei la toi copiii! La o ..... mic parte! Spiridu 3: Cum la o mic parte? Pi eu am fcut lista cu toi copiii i am pregtit pentru fiecare jucria visat! Spiridu 4: Sper c nu ai greit lista ca i anul trecut! V mai amintii? Ai trimis unei fetie o ppu dolofan i ea dorea o ppu Barbie! Spiridu 3: Nu a fost vina mea, productorul lui Barbie a trimis marfa prea târziu. O s primeasc ppua anul acesta! Spiridu 5: Fetia aceea trebuia s se mulumeasc cu ce a primit! S nu îi mai trimitem nimic! Copii ri i nerecunosctori! Spiridu 6: Aa e! i eu cred c moul nu ar trebui s mearg pe la toi copiii! Spiridu 7: Nu se poate! Dup atâtea mii de ani s se schimbe obiceiul? Spiridu 8: Da! Copii ri i neasculttori, de ce s merite jucrii? Spiridu 1: Nu e adevrat! Nu exist copii ri!Toi copiii sunt buni! Spiridu 2: i atunci, dac-i aa, de ce se comport urât? De ce distrug jucriile? 16

Spiridu 3: Din curiozitate! Vor s le afle secretul. Cine stric acum o jucrie minu, când se va face mare va construi o main adevrat! Spiridu 5: Dar cu învatul cum e ? Unii copii înva i alii nu .De ce nu înva toi? Spiridu 4: Toi înva dup puterile lor ,numai c unii sunt mai puin îndemânatici i se descurc maiiii... mai încet cu cartea. Dar fiecare copil are partea lui bun! Spiridu 6: Mi s fie, mi-ai înduioat inima! Spiridu 7: Nu vom tia pe nimeni de pe list! Moul e cel care hotrte! Spiridu 8: M-ai convins i pe mine! Toi copii sunt buni i merit câte o jucrie. Anul acesta! C dac m mai supr vreunul, la anul îl terg de pe list i gata! ( intr în scen moul i Buntate în straie de Mo Crciun) Buntate : Hai frailor , c se face târziu i copii îl ateapt pe Mo Crciun ! Spiridu 1: Pachetele sunt aranjate i sania pregtit de drum! Moul ( ctre Buntate ): Dragul meu e timpul s-i urez drum bun! Sunt convins c vei face treab bun! Buntate: Dorina ta, e porunc pentru mine! (se îmbrieaz i Buntate ia sacul i pleac) Spiriduii: Drum buuuuun! Povestitorul : Aa cum ai îneles, Buntate a devenit Mo Crciun i cutreier lumea cu alaiul su nemaivzut, cu clinchete de clopoei la sania fermecat. Ateptai-l! ( copiii vor intra în scen i vor susine un recital de colinde, apoi vor primi cadourile de la Mo Crciun )

Naterea Domnului

Personajele: Mo Crciun, Iosif, Maria, Irod, soldatul, doi pstori, magii (Gapar, Melchior, Baltazar), hangiul, ruda lui Iosif, un înger, un copil, povestitorul. Actul I ­ Mo Crciun aduce vestea naterii Un copil cu glas cristalin recit o poezie adaptat care prin coninutul ei creeaz atmosfera necesar cântrii unui colind; se poate recita de exemplu, poezia: Zpada Crciunului Roiuri mari de fluturi mici 17 Au czut din cer aici,

Aducând în zborul lor Al colindelor sobor. Visuri multe, cântec rar, Înserarea vine iar, Cu pai albi, cu gene sure Ca tcerea din pdure. Satele cu ochi de rugi Stau învluite-n glugi Ateptându-l ca s vie Pe Isus din venicie. Fulgii cad ca nite flori Vin din cer colindtori Aducându-ne cu ei Îngeri muli i mititei. Printre fulgii albi ca varul Se despoaie calendarul Foile cu ani btrâni Pentru zilele de mâni.

În timp ce copilul recit ultima strof, corul începe deja s cânte încetior i apoi tot mai tare, colindul ,,Mo Crciun": Mo Crciun cu plete dalbe A sosit de prin nmei i aduce daruri multe La fetie i biei. Mo Crciun, Mo Crciun... Din btrâni se povestete C-n toi anii negreit Mo Crciun la noi sosete Niciodat n-a lipsit. Mo Crciun, Mo Crciun...

Mo Crciune, Mo Crciune, Ce ai în sacul cel greu Poate ai i pentru mine Un dar de la Dumnezeu. Mo Crciun, Mo Crciun.... În timpul cântrii acestui colind, Mo Crciun îi face tacticos apariia pe u, trece prin faa altarului, face o plecciune plin de respect în faa spectatorilor i se îndreapt sfios spre pupitru... Când corul a terminat de cântat, moul ofteaz din greu. Mo Crciun: Of! Of! Of! Bun gsit, cretinilor! 18

Un copil (cu isteime): Bine-ai venit Mo Crciun! C eti darnic i eti bun Eti btrân i înelept i pori barb alb-n piept, Iar în sacul de pe spate Ai tot adunat de toate. Multe ai vzut i tii, Multe ai ca s ne spui. De aceea mai întâi O întrebare vreau s-i pui Moule, de unde vii? Mo Crciun: Iaca vin din zri de nea, Tras la sanie de-o stea. Iaca vin din cer de sus, De la cel ce n-are apus. Vin la voi de srbtori, Când primii colindtori. Vin s v aduc o veste S v spun c Tatl Sfânt Care-i fr de-nceput, Care lumea a fcut, L-a trimis pe-acest pmânt Pe Mesia cel dorit Cel de veacuri prorocit. L-a trimis pe Fiu-n lume S v-aduc izbvire. S v mântuie de ru S v duc-n cerul su.

19

La ultimele dou versuri, orga intoneaz colindul ,,Nou azi ne-a rsrit" i corul începe s cânte: ,,Astzi s-a nscut Cristos". Corul cânt frumos, Mo Crciun ascult cu luare-aminte i privete mirat, emoionat. Când corul a terminat, moul exclam: Mo Crciun: U!... c frumos mai cântai! Ca îngerii înaripai, Ce-au cântat în noaptea neagr Lâng ieslea cea srac.

Între timp, copilul ia în mân o icoan pus undeva la îndemân care reprezint naterea lui Isus i vine cu ea la Mo Crciun spunând suprat:

Copilul: Mo Crciune, Mo Crciune, De mult te-am ateptat pe tine S-mi aduci ca altdat Jucrii i ciocolat Pe când tu mi-ai dat asear Doar o biat de icoan.

Copilul îi d nemulumit icoana înapoi lui Mo Crciun Mo Crciun (ia icoana în mân i spune): Nu fi suprat, copile, Pentru darul de la mine, Icoana i se cuvine Ca s-nvei i s ii minte i s tii de azi-nainte C doar unu-i Mo Crciun Cel adevrat i bun. Mo Crciun nu-i Mo Geril Cum ar vrea lumea s spun; Mo Crciun nu-i o poveste 20

Cum crezi tu poate c este; Mo Crciun e Moul care Nu-mparte numai bomboane, Ci v-mparte alinare. Aa eu te rog copile, Ia icoana de la mine i pstreaz-o, ine-o bine, Cci pe ea este redat, E frumos înfiat, Naterea cea minunat Venirea din cer de sus A lui Dumnezeu, Isus. Isus e dorul cel mare Ce-l împart la fiecare. Mo Crciun d s plece, dar copilul îl apuc de hain i-l reine, spunând ruinat: Copilul: Mo Crciun, îi cer iertare Nu tiu cum de-am fost în stare S-i fac astzi suprare, Cu nedemna mea purtare. i-apoi cum de-am fost în stare S nu am considerare Pentr-un dar atât de mare. Eu credeam c ciocolata Îmi este toat rsplata. De-aceea te rog fierbinte, Ca pe cel mai bun printe Explic-mi s-neleg i eu Cum adic Dumnezeu A venit la noi în lume S ne-aduc mântuire? C-n icoana colorat 21

Care-acum mi-a fost dat, Vd doar un copil culcat Într-un grajd drpnat. Mo Crciun (dând din cap): Mi copile...mi copile, Nu mai pot scpa de tine. Oare-aa e toat lumea? Vrea s-neleag minunea Naterii în srcie A celui din venicie? Copilul (plin de entuziasm): Da, aa e Mo Crciune, Toat lumea vrea s tie: Cum a fost, cum s-a fcut Când Isus ni s-a nscut?

Mo Crciun (satisfcut): Dac asta vi-i dorina, Eu v fac fgduina, S v duc la Betlehem, Naterea ca s-o vedem. Copilul se retrage. Corul cânt: Hai la iesle la Isus, Hai la Betleem, La Mesia cel dorit Toi ca s-l vedem. Actul II ­ Naterea lui Isus Mo Crciun (cu ton de povestitor): Doamne, pe atunci la Roma, 22

Cum ne spune i Scriptura, Cezar August, Împratul Care, scurt a dat dictatul, S se fac recensmânt A tot ce e pe pmânt Ca stpânirea s tie Ce are în împrie. La porunca-i general, Oamenii au dat nval Prin orae s se-nscrie Fiecare precum tie, Dup datin i clan În oraul su natal. L-al Cezarului decret, Au pornit din Nazaret, Iosif, brbatul cel drept Împreun cu Maria, Nsctoarea lui Mesia. i-au tot mers vreo patru zile Tot pe drumurile pline Printre oameni i cmile Pân când au nimerit În cetatea lui David, Betlehem, oraul sfânt. Corul (cânt): O, ce veste minunat, Lâng Betlehem se-arat. Astzi s-a nscut Cel fr de-nceput Cum au zis proorocii. Pe când Iosif cu Maria Svâreau cltoria 23

Într-un mic sla Lâng-acel ora S-a nscut Mesia. În timpul cântrii celei de-a doua strofe, Iosif cu Maria îi fac apariia în scen, ieind din sacristie i simulând oboseala unui drum lung: Iosif: Iat, c-am ajuns, Maria S-a sfârit cltoria. Te rog înc un pic mai rabd, Stai puin aici i-ateapt, C-am s m reped îndat, Pân mai colo la hotel S vd, n-oi gsi în el Vreun ungher cu pat curat Pentru-al lumii Împrat? Maria: Du-te, Iosife, du-te i caut! Dar s te întorci îndat. Iosif (face câiva pai grbii pân la hangiu i spune rugtor): Cu lume care a venit. tiu c hanul i-e ticsit Suntem frâni de-atâta drum. Te rog hangiule, fii bun, Dar vezi poate mai gseti Vreun loc s ne-adposteti, C acum în plin noapte Nu mai am la cine bate. Hangiul (rspunde cu indiferen): Hanul este-aglomerat, Nu am liber nici un pat 24

Nu mai am nici un ungher S-l dau celor care cer.

Iosif (struitor): Hai, te rog, vezi tu cum faci, Poate poi ca s ne bagi Mcar undeva sub scar Ca s nu dormim pe-afar. Hangiul (iritat): Nu pot, omule, Nu pot.... Totu-i plin pân i-n pod. Ce s-i fac în ast sear Ai s dormi i tu pe-afar. tiu.... e frig...poate înghea, Dar...nu mori pân' diminea Iosif (se întoarce trist la Maria i-i spune): Marie, tare-s necjit, Hanul întreg este ticsit, Nici un loc nu am aflat Unde s mai merg s bat? Cum s-i rog? Cum s le spun? Ca s nu ne lase-n drum? Maria (cu blândee): Nu fi necjit, Iosife! Chiar de-s grele aceste clipe, Trebuie s-avem mereu Ndejde în Dumnezeu. Iosif: Cum s nu fiu necjit? Oare cine-i fericit, 25

Când vede c cel Preasfânt N-are loc pe-acest pmânt? Maria: Las' Iosife!...Dumnezeu Nu-l uit pe Fiul su, Vom gsi noi vreun sla Undeva-n acest ora. Parc-aveai pe-aici o rud? Mergi la ea poate ne-ajut. Iosif face câiva pai i se oprete în faa mesei de altar în care bate încet cu toiagul, ca i cum ar bate în poart. Un glas îi rspunde suprat. Ruda: Cine-i cel ce-mi bate-n poart, L-aa or-naintat? Nu am loc pentru strini, Caut pe la vecini.

Iosif (rugtor): Dar, v rog, sunt ruda voastr Am dori s stm în gazd. Sunt Iosif din Nazaret. Am venit la recensmânt. Nimeni nu m ia în seam i tare m tem C Maria va fi mam.

Ruda (se scuz): Cum?...Ce spui? S v primesc? La mine s v-adpostesc? Nu!...Nu pot!...Mi-e foarte greu S-aud în lcaul meu 26

Un copil care tot plânge, Linitea mereu mi-o frânge. Dar...ca s nu spui c-s ru i nu te ajut la greu,

Uite! Este aici în câmp, un grajd, Mturai-l i intrai.

Iosif se întoarce trist la Maria pentru a o conduce spre locul indicat.

Mo Crciun (povestind): Negsind în alt parte, Gzduire-n ast noapte Iosif duce pe Maria S-l dea lumii pe Mesia, Într-un mic i vechi sla Nu departe de ora.

Iosif i Maria vin în centrul prezbiteriului, în faa altarului. Iosif: Uite Marie, ce-am gsit; Un staul vechi i prsit La o margine de-ora, Dar e urât, murdar, gola. Maria: Nu fi trist c n-are rost Niciodat bogai n-am fost. De-i bun pentru vaci i oi Sigur c-i bun i pentru noi. Mo Crciun (povestind): Iat!...Domnul vine-n lume 27

Grijulie mama-l pune Jos pe paie i zâmbete. Iar pruncul drgla Chip ceresc de îngera Blând spre mama lui privete... Maria (îngenuncheaz în faa ieslei i cânt duios): Dormi pruncuorul meu drag Dormi pe al lumii meleag Ieslea e leagnul tu Îngerii-i cânt mereu.

Mo Crciun (povestind): Jos pe paie pruncuorul Doarme dulce ca un miel Maica sa de drag rpit Nu-i ia ochii de la el. În genunchi mai la o parte St Iosif gândind mereu La adâncul din misterul Dragostei lui Dumnezeu.

Iosif îngenuncheat în faa ieslei, puin în urma Mariei îl ador pe prunc zicând:

Te ador, o mândr stea Ce vii azi în casa mea; Te ador copil ceresc Pruncuor dumnezeiesc. Actul III ­ Vizita pstorilor Mo Crciun (povestind): Colo-n valea de la stân Totul pare o lumin. 28

Îngerul în plin noapte Se coboar la pstor i anun tuturor De minunea din cetate.

Primul pstor: Ia te uit, frate drag Ce lumin-n noaptea neagr Oare ce s-o fi-ntâmplat? Visez sau e-adevrat? Al doilea pstor: Ia ascult, frioare, Parc-aud în cer cântare, O cântare minunat Cum n-am auzit vreodat.

Îngerul (apare i-i linitete pe pstori): Nu, nu v speriai! E-adevrat, voi nu visai. Asta-i noaptea minunat Când Mesia se arat.

Primul pstor: Îngeraule prea bun, Ce s facem noi acum? Unde putem s-l gsim Cci vrem s-l preamrim.

Îngerul: Pstorailor iubii, Voi cu mine s venii, S v duc la Betlehem 29

i minunea s-o vedem.

Mo Crciun (povestind): Îndemnai i-aprini de dorul De-ai vedea Mântuitorul Pstorii în graba mare, Vin pe prunc s îl adore Lsând paza oilor Pe seama dulilor.

Între timp se îndreapt spre ieslea lui Isus...

Iosif (îi întâmpin spunând): Oameni buni, intrai la noi, Simii-v ca la voi. Printre turmele de oi. Cum de ai aflat voi doi C Pruncu-i aici la noi? Al doilea pstor: Îngerul din cer ne-a spus C Cristos azi s-a nscut i-am venit cu multe daruri Pruncului s-i cerem haruri.

Ambii pstori îngenuncheaz în faa ieslei...

Pstorul al doilea (continu): Copila ceresc, plpând, Bine-ai venit pe pmânt. Eti srac la fel ca noi Ciobnaii de la oi. i-am adus un mieluel, 30

Poi ca s te joci cu el.

Primul pstor: i-am adus niic brânz, E gustoas, hai mnânc! Lapte i-am adus în oal Fii atent i n-o rstoarn.

Pstorul al doilea: Alte daruri noi n-avem Dar cu mare bucurie Inima în dar i-o dm Ca pe veci a ta s fie.

Actul IV ­ Venirea magilor Corul: Steaua sus rsare, ca o tain mare, Steaua strlucete i lumii vestete. C astzi curata, preanevinovata, Fecioara Maria nate pe Mesia. Steaua cum zrir, magii i pornir, Dup sfânta-i raz, pe Cristos s-l vaz.

Mo Crciun (povestind): Tatl sfânt, de bucurie, A lsat pe cer s fie Stea mândr ce s-a ivit Strlucind în rsrit. Dup strlucirea ei Au pornit magii cei trei i-au adus ca s-l mângâie: Aur, smirn i tmâie. 31

Corul: Sus la Betlehem se joac Ceat mare de copii Când apar acolo magii, Sunt la numr: un, doi, trei. Dar de unde voi acuma Ai venit tocmai la noi Cu cmile i cu oameni Spunei cine suntei voi?

Toi magii: Suntem magi din rsrit La stea am cltorit O stea mare, minunat, Care rar pe cer s-arat.

Gapar: Steaua-n cer când am zrit, Îndelung am cântrit, Întrebându-ne toi trei Care-o fi secretul ei? Cci o stea mare, cu coad Nu întâmpltor s-arat.

Melchior: Steaua asta de pe cer Desluete un mister; Undeva-n acest inut, Azi din cer s-a coborât Salvatorul ateptat Fiu ales de împrat. 32

Baltazar: Steaua lui din rsrit Pân-aici ne-a strlucit. Când de-odat, prin mister, S-a ascuns din nou pe cer. Pentru aceasta am venit, Nu cumva-n Ierusalim? S-a nscut un împrat, Mesia cel ateptat? Am venit s-l adorm, Daruri scumpe s îi dm.

Mo Crciun (povestind): Când a auzit Irod, C se vorbete-n norod Despre un nou împrat, Nscut la el în regat, i c magii au venit Tocmai de la rsrit, S-l vad, s i se-nchine, S-a umplut de-amrciune. i-a chemat la el de-ndat Toi înelepii de-odat, C s-i spun, s-l cunoasc Unde putea s se nasc Mesia-n care poporul i-atepta Mântuitorul.

Irod (iritat): Ce-mi aud urechile? Care mai sunt vetile? 33

Un nou împrat apare În faa lui Irod cel mare? Nu se poate, nu se poate, Acum îl trimit la moarte.

Soldatul: Linitete-te, împrate! Linitete-te, împrate! Noul rege-i abia nscut, Este mic i e plpând.

Irod (tulburat): Tu s taci, soldat nerod! Cum crezi tu, oare, c pot Eu, magnificul Irod, S domnesc netulburat Când m vd ameninat De-acest rege salvator Ateptat de-ntreg popor?

Mo Crciun (povestind): i-atunci Irod în ascuns, A dat magilor rspuns, S mearg la Betlehem Dup-al crilor îndemn. i-acolo cu-amnuntul, S cerceteze inutul i dac-l vor afla Pe-acolo, pe undeva, S-i aduc i lui tire, S mearg s i se-nchine.

34

Magii pleac de la Irod, se îndreapt spre iesle, i-l ador pe prunc, spunând:

Gapar: Iat, steaua s-a oprit Lâng-un staul prsit Haidei, iute s intrm Pe-mprat s îl vedem.

Magii cad pe rând în genunchi i i se închin pruncului, oferindu-i daruri scumpe.

Melchior: Noi, craii pmântului, Lâng ieslea pruncului Am venit din rsrit Cu daruri de oferit: Aurul împriei, Tmâia dumnezeirii i smirna omenirii.

Mo Crciun: Apoi magii au pornit Pe un alt drum, ocolit Înapoi în ara lor Cu-al cmilelor sobor.

Apare Irod furios: De ce oare n-au venit Cei trei crai din rsrit S-mi spun c l-au aflat Pe-mpratul cutat? Pentru mine-i o ocar 35

Un nou rege-n ast ar Dau porunc criminal, Pleac soldat i omoar Tot ce-i prunc în ast ar. i astfel sigur s fiu C nou-mprat nu-i viu. Iosif: Ce ne facem noi acum? Auzi c Irod cel crud Vrea s vad sfârtecai Toi pruncii nevinovai.

Maria: Iosif, s fim încreztori Domnul sfânt este cu noi. Pe Prunc el îl va salva Dac lui ne vom ruga: Iosif i Maria: Dumnezeule prea sfânt, Ai mil de micul prunc

Îngerul: Ia pe prunc i mergi îndat Într-o ar-ndeprtat.

Mo Crciun: Pruncul sfânt din Betlehem Ne-ateapt s îl vedem Cu toii s-l adorm, Inima-n dar s-i dm.

Povestitorul: 36

Iar la ieslea lui Isus Tot mereu lumea s-a dus. Au spus rugciunea lor Micuului Pruncuor. Chiar i azi cu bucurie Vin copiii s-l mângâie. * În continuare, copiii pot recita poezii închinate Pruncului Iisus.

O poveste de Craciun

Personaje: Povestitorul, Craciunul Trecut, Craciunul Prezent, Craciunul Viitor, Scrooge, tatal lui Scrooge, micul Scrooge, mama lui Tim, tatal lui Tim, Tim Actul I Povestitorul I: Tria odat, într-un orel din Anglia, un om tare bogat pe nume Scrooge. El era bancher i toi din ora îi cunoteau zgârcenia i rutatea din suflet. Este seara de Ajun. Pe strzi, oamenii alearg dup ultimele cumprturi; toi sunt veseli în ateptarea Crciunului, a Naterii Lui Iisus. Elevii se ridic i intoneaz vesel colinda Astzi S-a nscut Hristos. Povestitorul I: (continu, în timp ce interpretul lui Scrooge apare în scen): Scrooge, dup ce-i verific seiful cu bani, ca în fiecare sear, merge la culcare, mulumit c a mai reuit s mai înele nite oameni, care au fcut un împrumut pentru srbtori. (cu voce misterioas): La miezul nopii, Scrooge a fost trezit de o btaie a gongului. Apoi, lâng patul su, a aprut cineva... Se aude btaia gongului i noul personaj apare în scen: Crciunul Trecut: (îl trezete pe Scrooge) Trezete-te, Scrooge i vino cu mine! Scrooge: Cine eti tu? Crciunul Trecut: Eu sunt Îngerul Crciunului Trecut i ne vom întoarce în copilria ta. Povestitorul I: i Îngerul îl poart în timp, cu muli ani în urm.

37

Cei doi se rotesc o dat, apoi stau jos i privesc ce se întâmpl în continuare. Apar în scen înc dou personaje. Tatl lui Scrooge: (dur) Ascult, micule Scrooge i înva de la mine. Toi oamenii sunt ri i vor s te înele. Tu trebuie s-i aduni o mare avere i s n-ai mil de nimeni. Tot timpul te vei încrede doar în forele tale. Acum, treci la treab, dac vrei s câtigi acei bani ce i i-am promis!

Micul Scrooge: (cu voce plângrea) Dar, tat, mâine e Crciunul... Tatl lui Scrooge: (i mai dur) Crciunul ai zis? Nu e-xis-t Crciun pentru tine, m-ai îneles? Crciunul e pentru fraierii care cheltuiesc o grmad de bani pe prostii. Micul Scrooge: (resemnat) Bine, tat! Amândoi ies din scen i intr în cor. Crciunul trecut i Scrooge (mare) vin în fa. Crciunul Trecut: i astfel ai crescut cu o nepsare i rutate fa de familia ta, prieteni i cunoscui. Pe rând, i-ai îndeprtat din viaa ta, cldind un zid în jurul inimii tale. Scrooge: (nedumerit) Dar tata mi-a vrut binele, nu-i aa? El dorea ca s-mi asigur o slujb bnoas în viitor. A greit, oare? Crciunul Trecut: Eu nu sunt în msur s te judec. Am fost trimis s-i reamintesc trecutul. La revedere! Crciunul trecut pleac, iar Scrooge rmâne singur în scen. Scrooge: (monolog) Oare am fost cu adevrat fericit vreodat? Când? (o mic pauz) Da, îmi amintesc! Atunci când tria mama, ne adunam cu fraii i cântam colinde lâng foc. Cum era colinda aceea? (îi aeaz capul în mâni, prând c se gândete). Corul se ridic i intoneaz O, ce veste minunat!

Actul II Povestitorul II: Scrooge a mers din nou la culcare, foarte obosit i trist. Se gândea c totul a fost doar un vis, nu putea s fie adevrat ceea ce i s-a întâmplat. Dar, la ora 1 fix, gongul a btut a doua oar... Se aude btaia gongului i un nou personaj apare în scen: Crciunul Prezent: (îl trezete pe Scrooge) Trezete-te, Scrooge i vino cu mine! Scrooge: Cine eti tu? 38

Crciunul Prezent: Eu sunt Îngerul Crciunului Prezent i o s-i art ce îi aduce acest Crciun, care tocmai a început. Povestitorul II: i Îngerul îl poart în timp, peste câteva ore. Cei doi se rotesc o dat, apoi stau jos i privesc ce se întâmpl în continuare. Apar în scen înc dou personaje. Mama lui Tim: (frângându-i mâinile, nelinitit) Nu am putut s cumpr nici mcar un pui pentru masa de Crciun. Totul e aa de scump! De cadouri pentru copii, ce s mai vorbesc! Dar, cel mai mult m îngrijoreaz micul Tim. E atât de bolnav, iar medicamentele nu ni le permitem. (mai dur) eful tu, domnul Scrooge, este de vin pentru asta. Putea s-i mreasc salariul sau s-i dea mcar o prim de Crciun. Ce inim poate s aib! Tatl lui Tim: Las, o s vezi c va fi bine! D-zeu va avea grij de noi. Tu pregtete masa cum tii mai bine. Chiar dac nu e bogat, sigur va fi delicioas. Apare micul Tim. Micul Tim: Mama, aa-i c ne vei gti curcan? i budinc! (se linge pe buze) Ce mult îmi place! Mama lui Tim: (îl mângâie pe cap) O s vedem, dragul meu, o s vedem! Micul Tim: I-am scris o scrisoare Moului i l-am rugat s le aduc frailor mei câte o acadea, iar mie, medicamentele care m fac bine. La Crciunul viitor voi fi sntos ca un taur! Nu-i aa? Tatl lui Tim: Da, dragul meu, aa va fi! Micul Tim: (fericit) D-zeu s ne binecuvinteze pe toi! Ies toi trei din scen. Scrooge i Crciunul Prezent vin în fa. Scrooge: (trist) Sunt atât de sraci, c n-au nici dup ce bea ap! Crciunul Prezent: i asta din cauza zgârceniei tale. Nu ai vrut s-i mreti leafa, ori s-i dai o prim de srbtori. Acum, privete rezultatul! Scrooge: Dar n-am tiut c are un copil bolnav! Crciunul Prezent: Cum s tii, dac nu te-a interesat. Sunt convins c nici nu cunoti numele tuturor angajailor ti. Atepi doar s lucreze ca sclavii, uitând c i ei sunt oameni. Scrooge: Ce se va întâmpla cu micul Tim? Crciunul Prezent: Eu sunt trimis ca s-i art doar prezentul. La revedere! Scrooge: (monolog) Ce familie unit, în ciuda necazurilor i a greutilor! i preau

recunosctori pentru puinul pe care-l aveau. Oare mai tiu vreo colind? Da, când ateptam Moul... (se face c doarme) 39

Corul se ridic i intoneaz Mo Crciun!

Actul III Povestitorul III: Adormind cu greu, peste puin timp, Scrooge a fost trezit de o nou btaie a gongului. Era ora 2 fix. Se aude btaia gongului i un nou personaj apare în scen: Crciunul Viitor: (îl trezete pe Scrooge) Trezete-te, Scrooge i vino cu mine! Scrooge: Cine eti tu? Crciunul Viitor: Eu sunt Îngerul Crciunului Viitor i o s-i art ce îi aduce urmtorul Crciun. Povestitorul III: i Îngerul îl poart în timp, peste un an de zile. Cei doi se rotesc o dat, apoi stau jos i privesc ce se întâmpl în continuare. În scen, 4-5 copii se plimb dintr-o parte în alta cu diverse lucruri în mâini. Scrooge: Ce tot car aceti oameni i ce legtur am eu cu ei? Crciunul Viitor: Tocmai a murit un bogta, iar vecinii i cunoscuii iau tot ce pot din casa lui, deoarece el n-a avut urmai Scrooge: (suprat) Se poate? Cum au dreptul s fure de la bietul om? Nu au un pic de respect fa de cel care a murit? Crciunul Viitor: Nu le pas. El, în via, a fost un om ru la inim, care s-a bucurat când a putut s înele pe cineva. Nu i-a psat i nu i-a fost mil de nimeni, decât de el. Fiecare dintre aceia, au fost furai, înelai sau jignii de ctre acesta. Scrooge: (speriat) D-zeule, recunosc aceast hain! E a mea. Hei, unde pleci cu ea? (st pe loc, împietrit) Cum, eu sunt acel om? Crciunul Viitor: Da, din pcate! Privete, nimnui nu-i pas c nu vei mai fi! Nimeni nu-i duce dorul. Apar în scen prinii lui Tim. Mama are un batic negru în cap. Mama lui Tim: (plângând) De când micul Tim s-a dus, viaa nu mai are rost. Dac am fi luat medicamentele, l-am fi salvat. Tatl lui Tim: Aa a fost s fie. Acum, hai s mergem acas! E Crciunul, iar ceilali copii ne ateapt nerbdtori. 40

Se îndeprteaz triti. Crciunul Viitor: Acesta este Crciunul tu viitor. La revedere! Scrooge: (disperat) Stai, nu lsa s se întâmple asta! Schimb-mi viitorul, nu vreau s nu-i mai aminteasc nimeni de mine! Nu vreau s moar micul Tim! Crciunul Viitor: Eu sunt trimis ca s-i art viitorul posibil, dar nu-l pot schimba. Doar de tine depinde ca s-l schimbi. (pleac) Scrooge: (se aeaz în genunchi, greoi, pentru rugciune) Doamne, nu permite s se întâmple asta! Nu-i cer mil pentru mine, ci pentru micul Tim i pentru cei care au avut de suferit în urma

mea. (se ridic) Promit c m voi schimba. Trecutul e trecut, dar prezentul i viitorul depind de mine. Da, chiar din acest moment, m voi schimba! Se duce la loc, în cor, iar corul intoneaz colinda Steaua sus rsare! Cei din pies vin în fa. Povestitorul IV: Epilog. Dis-de-diminea, Scrooge s-a dus la familia lui Tim cu cel mai mare curcan pe care l-a gsit de cumprat, cu multe dulciuri i cadouri pentru toi. Tatlui lui Tim i-a mrit salariul, la fel i celorlali angajai. i-a vizitat rudele i cunotinele. Pân la sfâritul vieii sale (care a fost foarte lung), el a ajutat o mulime de oameni. A devenit cel mai bun prieten, cel mai bun stpân, cel mai iubit om din întregul ora. Micul Tim a crescut mare, considerându-l pe Scrooge al doilea tat. i, în încheiere, urarea lui Tim pentru voi: Toi: Dumnezeu s v binecuvinteze pe toi! Se apleac toi în faa publicului, pentru aplauze. Mic discurs.

O veste de Craciun ( sceneta)

Personaje: Cititorii ( 3), Îngerii ( 3 ), Recitatorii ( 6 ) Trei copii, cu nite ziare în mân, vin în fa. Cititorul I: Doamne, ce de veti triste aflm din ziare! Uite una: (citete)

41

,,În dimineaa de Crciun, pe strada X a fost gsit o feti îngheat de frig. Medicii n-au mai putut-o salva. În jurul ei au fost gsite o mulime de chibrite. Martorii spuneau c a încercat s se înclzeasc. Fetia era orfan, iar bunica, cea care o îngrijea, murise acum o sptmân..." Vai, ce trist! Chiar nu mai exist mil i generozitate pe lumea asta? Cititorul II: Iat o alt tire, dar nu la fel de trist: ,,Din cauza srciei în care triau, un tat a decis s-i dea cei 4 copii la un orfelinat. Vecinii spun c e mult mai bine pentru ei, deoarece erau mereu btui i lsai fr mâncare zile întregi. i aa triau din mila vecinilor i a cunoscuilor. Srbtorile de Crciun le vor petrece în Centrul de Plasament." Cititorul I: Mcar nu au fost gsii pe strad, mori de frig i de foame, ca cealalt feti. Cititorul II: Da, e adevrat, dar fr prini, nu pot fi fericii. Cititorul III: Haidei s v citesc i eu. ,,Înc doi soldai români au fost ucii în Afganistan. Familiile îi ateptau s vin de Crciun acas. Acum, se pregtesc de înmormântare..." Bieii lor copii! Cum îi vor aminti Crciunul de acum înainte? Nu ar trebui s existe rzboi. De ce suntem atât de ri? Toi: Oare mai exist speran? Apar 3 îngeri. Primul Înger: Da, mai exist! Totul depinde de voi, oamenii. V putei schimba chiar de azi, chiar din acest moment. În seara de Crciun se întâmpl miracole în vieile i în sufletele oamenilor. i cele mai împietrite inimi se pot trezi. Cititorul III: Cine s le trezeasc? Al doilea Înger: Pruncul Iisus, care se nate în fiecare an pentru a ne terge pcatele i a ne ierta. El alung rul i frica. Trebuie doar s credem! Al treilea Înger: Iisus vine iari ca Prunc, s ne arate c D-zeu este cu noi. El poate stinge indiferena, arogana, cruzimea i s aduc buntatea i iubirea. Cei trei Îngeri: (rugându-se) O, maic, mama Lui Iisus i maica noastr, a tuturor! Primete-ne pe toi în braele tale i f ca acest Crciun s aib sens pentru noi. Amin. O, Micu Sfânt! Recitator 1: A fi dorit s fiu o stea pe ceruri Cu strlucirea ei s pot vedea Cum jos, în umbra nopii i în neguri Cel mai iubit Copil ni se ntea. 42

Recitator 2: Iubirea Lui s-ar fi aprins în mine S-L luminez mai sfânt i mai curat În noaptea grea s vad oriicine Pe Pruncul Sfânt ce-n iesle ni s-a dat.

Recitator 3: Iubirea Lui ne-ar fi chemat la iesle Minunea întruprii s vedem E un Copil, dar totui El ne este Un Rege Sfânt i Dumnezeu etern.

Recitator 4: A fi dorit i eu s-i pot aduce i aur, smirn i tmâie-n dar Iar glasul cântului duios s urce Cu-al îngerilor cor pe scri de har.

Recitator 5: i slava Lui a strbtut pmântul În locuri preaînalte a ajuns Iar pacea Sa ne este astzi cântul Ce ne-a unit în jurul Lui Iisus.

Recitator 6: Dragii notri invitai! Pentru c este ultima noastr serbare de Crciun în acest colectiv al clasei a IV-a D, haidei s încheiem într-o stare de bucurie i speran. S sperm, s credem, c lucrurile bune pe care le dorim se pot împlini în viitor. V mulumim! Corul intoneaz un scurt program de colinde în lim

43

De ce a întârziat Mo Crciun?

Personaje : Mo Crciun, Cpcunul. Ceasul, Tica-Tic, Iepuraul, potaul, Omul de zpad, Anul Nou, Doctorul Petric, Codrua, mai muli copii. Ne aflm acas la Mo Crciun. O încpere spaioas, cu mult lumin i multe jucrii. În fund o u i dou ferestre, în dreapta alt u. Pe peretele din stânga un raft cu jucrii iar agat de raft ,,Ceasul". În încpere se mai afl un pat, o msu i dou scunele. La deschidere se aude doar ceasul i...sforitul lui Mo Crciun. Ceasul (Un copil care st în picioare, rezemat de perete, având pe piept un carton pe care e desenat un cadran de ceas minutarel arat ora 10. Cânt micând ceasul ca o pendul.)

Tica-Tica, Tica-Tica Mo Crciune scoal C n-am pregtit nimic i i-e tolba goal.

Mo Crciun (din pat unde sforie de zor): Hor! Mor! ­trept, Tica-Tica, mai ateapt... Mi-e aa de somn, Horrr! Ceasul: Uf! Mo Crciune! Mo Crciune! Ai noroc c nu pot mica din loc, c te-a trezi eu cu puin ap fiart...Jucriile sunt în raft. Anul Nou e prin apropiere , copiii ateapt... (strig) Mo Crciune! Mo Crciun: Hooorr! Ceasul: Te-ai fcut un somnoros fr pereche. Anul trecut parc ai fost mai harnic. Mo Crciun: Sfooorr! Ceasul: Sfoor...Hooorr...! Atâta tii s rspunzi... Iepuraul: (de afar, btând cu putere în u) Mo Crciune! Mo Crciune! Deschide! 44

Ceasul: Cine strig? Iepuraul: Sunt eu, iepuraul! Ceasul: Ai venit, iepuraule? Intr, ua e deschis. Iepraul: (intr în odaie cu o geant mare de scrisori) Bun gsit Tica-Tica. Bun seara Mo Cr...Da' unde-i Mo Crciun? Ceasul: Bine-ai venit, Iepuraule! Mo Crciun cânt-n somn... Iepuraul: Ia te uit! Aa Mo Crciun mai zic i eu...i tolba-i goal! Ceasul: Niciodat nu a fcut ca anul acesta. O s întârzie i o s se fac de ruine...Cum e vremea?

Iepuraul: Vai , vai ce vijelie! i ninge, ninge...! Mo Crciun: Sfoorr! (din când în când privete pe furi la cei doi ) Ceasul: Tica-Tica, Tica-Tica, Aa nu se poate! Am trecut de ora zece ­ Zece jumtate. Mo Crciun: (speriat) Cât ai spus? Zece jumtate!... Deh, se mai întâmpl când eti btrân i (casc) i-e somn... i m ine un junghi!...Of! Numai pot...(se culc din nou, punându-i perna pe cap, geme) Iepuraul: (disperat) Îmi vine s plec i s-l las în pace. i a primit atîtea scrisori!...(sun telefonul) Alo! Da, casa lui Mo Crciun. Cine? Aha, copiii de la Pomul de Iarn. Sigur c vine...Da... În seara asta... E puin cam bolnav...Nu, nu-i grav.L a revedere!(Mo Crciun zâmbete, apoi iar începe s se vaite.) Ceasul: Auzi cum geme? S tii c s-a îmbolnvit Mo Crciun. Ce ne facem? Nenorocire mai mare ca asta nu se poate (comptimitor) Tica-Tica, Tica-Tica, Bietul Mo Crciun E bolnav i-aa strnut C îi plângi de mil... Iepuraul: (îngrijorat) Te doare capul moule? Mo Crciun: Daa... i alele... Iepurasul : i alele ! 45

Mo Crciun : i picioarele ! Ceasul: i picioarele ! Iepuraul: E grav bolnav ! Ce ne facem? Ce ne facem? Nici scrisorile nu le poate citi. Mo Crciun : (ridicându-se într-un cot) Sunt multe ? Iepuraul: Multe, multe ! O tolb întreg. Nu, nu te mica. Îi face ru. Mo Crciun: Nu mai pot! Nu mai pot! Omul de zpad: (foarte vesel, intr pe ua din fund cântând) Eu sunt omul de zpad, Când maina o pornesc Toi oferii de pe strad Stau pe loc i m privesc La, la, la-la, la, la, Zboar mainua mea (Vorbit) Salutare! Iepuraul: Sst! Mai încet... Nu vezi? (ctre ceas) Cine mai e i urâtul acesta? Omul de zpad (suprat): Eee! Ce nu tii? Sunt Omul de Zpad, cel mai teribil ofer din lume (se-nvârtete într-un picior) La, la, la - la, la, la ! Ceasul(optit) : E oferul lui Mo Crciun. (Mo Crciun i omul de Zpad îi fac semne) Omul de zpad: Dar ce s-a întâmplat de suntei aa de suprai? Iepuraul: Moare Mo Crciun. Omul de zpad: A! Iepuraul: i picioarele! Ceasul: i amigdalele! Omul de Zpad: (prefcându-se c-i îngrijorat) Vai de mine! Ia s vd (Pune o mân pe fruntea lui Mo Crciun i o retrage repede) Are febr! Arde! (Mo Crciun geme) Iepuraul: S-i punem termometrul. Omul de Zpad: Termometrul!... Ceasul: Chemai repede un doctor Omul de Zpad: S vin doctorul!... S vin... S vedem dac-i acas (Începe s cânte, îi d seama i amuete imediat. La telefon.) Aloo! Doctorul Petric?... Aici Omul de Zpad. Nu, nu omul de vat, de zpad. Aloo! Nu, nu nu glumesc. M topesc. Aa sunt eu, dac stau prea mult la cldur

46

m topesc. Aloo! Vno repede, Mo Crciun e grav bolnav! (pune receptorul la loc) Gata... vine (cântând) Eu sunt Omul...pardon! Iepuraul: (uimit) Privete...78 de grade! Ceasul: Vai! Omul de Zpad: 78 de grade i patru linii. Grav... Ceasul: Ce ne facem? Mo Crciun: Mi-e cald... Mor ! Iepuraul: Eu zic s-i dm untur de pete. Omul de zpad: Da, da... (vzând faa schimbat a lui Mo Crciun) Ce, untur de pete...o compres (îi pun o compres pe frunte) Iepuraul: Aa... S-i înfurm gâtul cu fularul... Mo Crciun: Nuu! (se aude o btaie în u) Dr. Petrica: E careva pe-aici? Iepuraul: Nu primim pe nimeni. Mo Crciun e bolnav. Poftii, doctore, poftii! Dr. Petric (un elev cu halat alb, cu ocheleri pe nas i o trus în mân. Are o atitudine grav, important): Unde se afl pacientul? A, da... scuzai. Pemitei-mi s v iau pulsul. Iepuraul: Acesta-i doctor?! Aa mic i fr barb? Omul de Zpad (optit): E renumitul doctor Petric... Iepuraul: Aaa?!... Dr. Petric: Aaa! Scoatei limba! Mo Crciun: Aaa! Dr. Petric: Hm!... Da, da!... V-ai alarmat degeaba. Cred c este numai o prere (Mo Crciun îl privete cu ciud) E mai mult o emoie puternic. A trecut. Pulsul normal, temperatur normal... Mo Crciun: (aparte) Acesta-mi stric toate socotelile. Dr. Petric: Ai spus ceva? Mo Crciun: Nimic. Iepuraul: Bine, dar termometrul? Ceasul: 78 grade! Dr. Petric (cu tonul unui prof. care explic lecia): Aa cum am învat în leciile trecute exist mai multe feluri de termometre Reamur, Fahrenheit i Celsius. Fiecare are o gradaie specific. Acesta este un termometru Fahrenheit i indic temperatura normal. Iepuraul: Doctor, nu glum! 47

Dr. Petric (continuând explicaia) ... dac prezint simtomele unei rceli puternice- bronit, pneumonie, etc...pulsul se precipit ­ adic se grbete, temperatura se ridic, bolnavul îi pierde pofta de mâncare, tuete, fapt care atrage dup sine o sumedenie de msuri elementare, ca ... Mo Crciun: Mulumesc, doctore Petric, dar eu nu m pot mica, nu pot face nici un efort. (Omul de Zpad st nemicat pe un scaun, cu braele îtinse pe lâng corp) Dr. Petric: Eu, dimpotriv, v recomand micare, cât mai mult micare... i-apoi nu-i frumos s lsai copiii s atepte... Mo Crciun: Care copii? A, da. Dr. Petric (suprat) E revolttor! E sntos tun i...La revedere... (iese prin dreapta) Mo Crciun: Srii, Se topete Omul de Zpad! (toi îl înconjoar pe Omul de Zpad, îi fac vânt cu batistele i-l scot pe ua din fund. Mo Crciun se d jos din pat, se învârtete-ntr-un picior i fluier. Îi freac mâinile, i dând cu ochii de ceas, care- privete uimit, vrea s se urce din nou în pat. Pe ua din dreapta intr o feti.) Codrua: Bun seara. Matale eti Mo Crciun? Mo Crciun: Eu. Codrua: Pe mine m cheam Codrua. Am auzit c eti tare bolnav. Mo Crciun (încurcat): Da... Am fost...Acum m simt mai bine. Codrua: M-au trimis copiii s-i aduc doctorii, s te faci bine... Ceai, aspirine, injecii i lapte Mo Crciun: Mititeii. Mânca-i-ar Moul s-i mnânce! Va s zic voi avei grij de mine? Codrua: Toi copiii te iubesc Mo Crciun. Mo Crciun: Chiar toi? Codrua: Toi... Mo Crciun, ceasul acesta merge? Mo Crciun: Tii! Am uitat s întorc ceasul .(îl intoarce) Aa. (se întorc iepuraul i Omul de Zpad) Iepuraul: Uraa! S-a fcut bine Mo Crciun (veselie) Omul de Zpad: S-a-nsntoit Mo Crciun. i eu era s m topesc (râsete) Cine-i cârna asta? Codrua: Nu sunt cârn. M cheam Codrua (Omul de Zpad st de vorb cu Codrua, Iepuraul cu Mo Crciun) Ceasul: Tica-Tica, Tica-Tica, V-ai luat cu vorba Unsprezece este-aproape 48

Haidei, umplei tolba! Mo Crciun: Unsprezece! Repede, scrisorile! Iepuraul: Toi copiii i-au scris Mo Crciun! Codrua: i eu am scris o scrisoare Iepuraul: Unul vrea o carte, altul o minge, altul o trotinet Mo Crciun: tiu eu c toi vor, dar s vedem dac merit Ceasul: Toi copiii merit Moule Mo Crciun: S vedem, s vedem... Ia citete ce scrie în plicul acele galben Omul de zapada: M duc s pornesc maina Iepuraul: ..."Iubite Mo Crciun", cu barb alb i mare i încâlcit... Mo Crciun: Cu barb încâlcit...(suprat) Asta m scoate din srite! Cine poate spune c barba mea e încâlcit? Sau poate vrea s-mi rad barba... Eee! Citete! Iepuraul: M cheam Codrua i sunt mare de acum ­ am împlinit de curând 8 ani Codrua: i jumtate... Mo Crciun: (râde) Ha! Ha! Ha1 8 ani i jumtate! Eti mai btrân decât mine... Mâncatear moul s te mnânce... i ce vrei... Citete potaule Iepuraul: ... Eu, fetia Codrua, îl rog pe Mo Crciun (Mo Crciun rde) ...pe Mo Crciun... Mo Crciun: Ei, citete! Iepuraul: Îl rog pe Mo Crciun cu nas rou i mare cât o ptlgic, s-mi aduc o ppu Mo Crciun: (suprat foc) Cu nasul cât o ptlgic! Cine are nasul cât o ptlgic? Codrua: Am glumit Mo Crciun Mo Crciun: Bine, bine... Omul de Zpad (intr): Maina te ateapt Mo Crciun. Dac ai tii ce m-am necjit cu un cauciuc!A ingheat i radiatorul.(din u) Hai Mo Crciun, nu mergi? Mo Crciun: Acu, acu...ce-i atâta grab?...Nu vezi c n-am pus nimic în sac? Hai ajutai-m nepoilor. Iepuraul: Te ajutm, Mo Crciun! Ceasul: (cânt) Tica-Tica, Tica-Tica, V-ai luat cu vorba Unsprezece-i pe trecute Haidei, umplei tolba! 49

Mo Crciun: Aa... Jucriile...,crile... Repede, repede, copii! Iepuraul: Repede ,Mo Crciun! Omul de Zpad: Repede! Mo Crciun (cânt): Mii i mii de jucrii i bomboane aurii Punei, punei toi aici, Pentru mari i pentru mici! Toi: Punei, punei toi aici, Pentru mari i pentru mici! Mo Crciun: Ei gata? Toi: Gata! Iepuraul: A mai rmas trotineta care nu încape în sac... Mo Crciun: Trotineta o s o duc Omul de Zpad! Omul de Zpad (bucuros): Eu o duc, aoleo! Stai un pic c m topesc! (iese i revine) Tii! E o vijelie afar!... S-au stâns nmei pân la cer (trist) nu mai putem merge cu maina. Iepuraul: Ai auzit Mo Crciun? Mo Crciun: Asta mai lipsea acum. Du-te i d drumul la avion. Omul de Zpad: Vai de mine, ce vorb-i asta? Cu avionul nu se poate nici atât. E prea mare vijelia. Mo Crciun: Ai dreptate... Ce-i de fcut? Abia m-am înzdrvenit i poftim, alt ghinion. Ceasul: Tica-Tica, Tica-Tica, Timpul trece iute Te grbete Mo Crciune C ai daruri multe Mo Crciun: Ia mai taci i tu Tica-Tica, suntem i aa destul de suprai. Ce ne facem? Ce ne facem? Acum trebuie s soseasc Anul Nou i ne gsete cu jucriile neîmprite. Mai mare ruinea... Hapciu!... S nu m-ntoarc boala. Omul de Zpad: Am o idee. Mo Crciun: Spune! Iepuraul: Ei, care i-e ideea? Omul de Zpad: S mergem cu sania.

50

Mo Crciun: Hopa , hopa i iar hopa

Bravo! Cu sania... Bun idee! Vino s te srut (îl srut i danseaz cu el)

Vom zbura ca vântul, Prin poiene i vâlcele Peste tot pmântul. (vorbit) Alearg Omuleule! Fugi i pune cerbul cel iste la sniua cea de aur. Ceasul: Tica-Tica, Tica-Tica, Hai grbii plecarea Toi copiii v ateapt S-nceap serbarea Mo Crciun: Nu m mai necji Tica-Tica. Ia s dau eu un telefon copiilor. (la telefon) Alo, alo, aici Mo Crciun. Vreau s vorbesc cu cineva de la serbarea pomului de iarn...Aloo1 Nu mai sunt bolnav... Da am primit tot ce mi-ai trimis... V mulumesc, datorit vou sunt iar sntos... Sigur c vin. Am tot felul de jucrii... N-am uitat nimic... Da . La revedere! Omul de Zpad (de afar): Ajutor! Mo Crciune, Iepuraule, ajutor, mor! Mo Crciun: Ascult, se aude strigând. Fuga, i s-a întâmplat ceva Omului de Zpad. (iese, revine cu Omul de Zpad) Omul de Zpad (plânge) Ce m fac, ce m fac! Mi-am rupt Nasul. Avaeam un nas aa mare i frumos...i era aa de rou. Nasul meu! Mo Crciun: Hai nu mai plânge, am s-i pun altul. Omul de Zpad: Al meu era un nas cum nu s-a mai vzut. Mo Crciun (cutând prin raftul cu jucrii): Iat ce nas mare i rou am gsit, o s i-l pun. Iepuraul: E mare? Mo Crciun: Foarte mare! Omul de Zpad: E frumos? Mo Crciun: Foarte frumos! Cum nu se mai gsete în toat lumea. Omul de Zpad: E rou? Iepuraul: Ca para focului! Privete! Omul de Zpad (privind nasul): Îmi place! Ce frumos e! Poi s mi-l lipeti, Mo Crciun Mo Crciun: Aaa! Gata. Ia uit-te în oglind... Nici ndric nu are aa podoab de nas. Omul de Zpad: E foarte frumos i ascuit (se învârtete într-un picior i cânt) Privii, privii, ce nas frumos 51

Frumos i colorat! Sunt tare, tare bucuros Cum n-am fost niciodat. Anul Nou (strig i bate puternic în fereastr): Mo Crciun! Mo Crciun! Primejdie!... Mo Crciun: Ce-i cu tine putiule? Trebuia s soseti mai târziu. Anul Nou: tiu mo Crciun dar am venit s te anun c prin apropiere pândete Cpcunul Nebunul Toi(speriai): Cpcunul! Anul Nou: Se luda c anul acesta nu o s te mai lase s duci jucrii la copii Mo Crciun: Poftim! S nu mai duc jucrii! Ce crede Cpcunul c m sperie? Iepuraul: O s rmân copii fr jucrii! CEASUL: Ce ne facem? Codrua: Mi-e fric. Omul de Zpad: N-avea team, te apr eu. Mo Crciun: Iepuraule! D untelefon copiilor i spune-le c Mo Crciun e în primejdie... Iepuraul (la telefon): Alo!... Copii! Vine cpcunul Nebunul,, vrea s strice toate jucriile. Primejdie! Mo crciun v cere ajutor! Mo Crciun: Unde mi-e puca? Ceasul: E stricat. Mo Crciun: Nu-i nimic, s pofteasc. Voi s stai prin apropiere, sau v e fric? Toi: Nuu! Omul de Zpad: Cui s-i fie fric?! S pofteasc... Cpcunul: (la fereastr, râzând puternic) Ha, ha, ha, ha! Iat-m, drguilor... V-am ascultat invitaia . Ha, ha, ha, ha! Omul de Zpad: Aoleo! E furios ru! Mo Crciun: Ce vrei Nebunule? Cpcunul: Vreau s v fac frîme... Praf i pulbere. S nu mai rmân o fârâmitr din voi i din jucriile astea...(se îndreapt spre jucrii) Mo Crciun: Las jucriile!... Na! Cpcunul: Ce? Vrei s te msori cu mine? Ha, ha, ha, ha! Haide monege te fac piftie dintr-o lovitur Anul Nou: Nu te lsa, Mo Crciun! 52

Omul de Zpad: ine-te bine moule te ajut i eu...Na... Iepuraul: Na! Cpcunul: Ha! Ha! V sunt zilele numrate.. te-am prins...(l-apuc demijloc pe Mo crciun i-l trântete) i-acum s te leg... Aa... C bine-i mai ade! Mo Crciun: Bieii copii. Mi se rupe inima! Au s m atepte degeaba. Cpcunul: Gura! Toat lumea la mine! Omul de Zpad: Stai un pic c m topesc (iese) Cpcunul: (râde) Auzi se topete...Hei mititeilor, aducei-mi vin i de-ale gurii, c mi-e foame... Hei ascultai ce v spun Sunt fiorosul Cpcun. Am pumnii, tari,oelii! Ferii din calea mea, ferii! Mi-e sete, vreau vin ! Omul de Zpad: N-avem decât ap i lapte. Cpcunul: Lapte s bei tu mogâldea de hârtie Omul de Zpad: S nu m-n furii. Mogâldea eti tu, eu sunt Omul de Zpad. Copiii (intr) Am venit s te salvm, Mo Crciune! (se arunc la Cpcun) Cpcunul: Dai-mi ursuleul de acolo, s-l mnânc, s nu mai aib fratele meu ce duce copiilor Copiii: Fratele lui Mo Crciun? Iepuraul: Eu nu mai îneleg nimic! Cpcunul (râde): Uite, o s v lmuresc eu... Mo Crciun a fost asear la mine, i mi-a spus ­ De ce s merg în fiecare an la copii, s le duc fel de fel de daruri ­ jucrii, bomboane, cri, trotinete, iar copiii s nu fac nimic pentru mine? Ia s-i pun eu la încercare, s vd ce fac copiii când aud c Mo Crciun e bolnav sau e în primejdie...i iat c voi ai srit cu toii în ajutorul lui. Era gata, gata s m lsai fr barb. Voinicilor, venii la Moul s v îmbrieze. Aa s facei întotdeauna, s ajutai pe cei mari când cer ajutorul vostru. Iepuraul: Va s zic c totul a fost pus la cale de Mo Crciun Anul Nou: De Mo Crciun i de mine Omul de Zpad: i de mine Iepuraul: Cum, tu tiai? Omul de Zpad: Se poate, am stat de vorb cu Mo Crciun în secret. 53

Iepuraul: De asta i s-a stricat maina? Omul de Zpad: Ba nu-i stricat, merge ca pe roate Codrua: Mi se pare mie c i boala lui Mo crciun a fost o glum Omul de Zpad: Chiar aa, abia ne puteam ine râsul... Iepuraul: i noi care i-am pus compres, am chemat doctorul... Ceasul: Tica-Tica, Tica-Tica, Hai grbii plecarea! S-a sfârit povestea noastr. S-nceap serbarea! Mo Crciun: Toi au uitat ceva...Ceasul...(îl desprind din perete) Copiii: S mearg i ceasul, s mearg! Omul de Zpad (cade pe pat) Ajutor, ajutor, m topesc! (râsete) toat lumea iese cântând

54

CAPITOLUL AL III LEA Serbarea de 24 ianuarie ­ ziua Unirii

S NE AMINTIM DE 24 IANUARIE 1859

(dup povestirile lui Ion Creang , Petru Demetru Popescu i Dumitru Alma)

Sceneta se desfoar sub forma unei eztori la care particip câteva fete, îmbrcate în costume populare. Lucrând, ele vorbesc despre unirea Principatelor Române i despre domnitorul Al.I.Cuza. Pe rând apar i personajele despre care vorbesc ele : Domnitorul, Mo Ion Roat, boieri. Cristina: Fetelor, ne-am adunat astzi la eztoare ca s lucrm , dar i s vorbim. Gabi: Ai dreptate. Este o zi important pentru noi, românii. 24 ianuarie rmâne în istorie ca marea zi a unirii Principatelor Române: Moldova i ara Româneasc. Andreea: Sigur, iar domnitor atunci la 1859 era Alexandru Ioan Cuza. Am învat la istorie c n-a stat trufa i teribil pe tron aurit, ci a coborât în orae i sate, în piee i în case, în mijlocul poporului, s-i vad traiul, s-i asculte durerea i suferina. Anamaria: Da...i s repare marile nedrepti ori mruntele sâcâieli. S pedepseasc tâlhari... Dar mai ales s simt inima omului din popor alturi de inima lui i s ocârmuiasc ara dup btile acestei inimi. Bianca: Îmi imaginez cum i-a grit Mihail Koglniceanu la proclamarea lui Cuza ca domn: ,, Alegându-te pe tine domn în ara noastr, noi am voit s artm lumii aceea ce toat ara dorete: la lege nou, om nou! Fii dar omul epocii! F ca legea s fie tare, iar tu, Mria-Ta, ca domn, fii bun i blând, mai ales pentru aceia pentru care mai toi domnii trecui au fost nepstori i ri! F dar ca domnia ta s fie cu totul de pace i de 55

dreptate, împac patimile i urile dintre noi i reintrodu în mijlocul nostru strmoeasca frie! Fii simplu, Mria-Ta! Urechea ta s fie pururi deschis la adevr i închis la minciun i linguire." Ana: i a fost aa cum i s-a urat: un om nou la legi noi. A condus ara doar 7 ani, dar a înfptuit multe reforme în acest timp. Andreea: V amintii ce am învat la istorie: c , înainte de unire, în 1857, printre ranii fruntai care luau parte cu boierii la Divanul ad-hoc din Moldova, era i mo Ion Roat. S-a nscut în judeul vecin cu al nostru, în Vrancea, la Câmpuri. Cristina: Era un om cinstit i cuviincios, care vzuse i pise multe în viaa lui. De aceea nu prea punea temei pe vorbele boiereti i avea gâdilici la limb: spunea omului verde în ochi, oricine era, când îl scormonea ceva la inim. Andreea: V povestesc eu întâmplarea din divanul ad-hoc. Acolo la adunare boierii le vorbeau despre unire, dar foloseau un limbaj puin accesibil ranilor. Aa c Mo Ion nu a putut s tac: (se face întuneric pe scen i în fa apar Mo Ion Roat i boierul1) Mo Ion Roat: Avei buntate de vorbii mai moldovenete, cucoane, cât s ne dumirim i noi, cci eu unul, drept s v spun, nu pricep nimic, pcatele mele! Boierul 1: Dar ce nevoie mare este s înelegi tu, mojicule? Tac-i leoarba, dac-ai venit aici! Auzi obrznicie! Tu...cu 80 de mii de flci de moie i el un ghiorlan c-un petic de pmânt i uite ce gur face alturi de mine! Mo Ion Roat: Dar bine, cucoane, dac nu v-a fost cu plcere s pricepem i noi câte ceva din cele ce spunei dumneavoastr, de ce ne-ai mai adus aici s v batei joc de noi? Ei, cucoane, cucoane! Puternic eti, megie îmi eti...i tiu c bine n-are s-mi fie moale când m-oi întoarce acas, unde mateapt nevoile. Dar s nu v fie cu suprare, ia, palmele acestea rneti ale noastre, strpunse de plmid i pline de btturi, cum le vedei, v in pe dumneavoastr de atâta amar de vreme i v fac s huzurii de bine. V suntem dragi ca sarea în ochi... Din mojici, ghiorlani i dobitoci nu ne mai scoatei. Boierul 2: Noi, boierii, drag moule, suntem în fruntea rii, în fruntea patriei c aa trebuie s fie! Mo Ion Roat: Voi în frunte? Da, sigur, suntei în frunte. Dar nu-i fie cu suprare, boierule! Pentru c tot ai grit cu limba dumitale cea delicat cuvântul ,,ar", a vrea s tiu i eu atâtica: de unde se trage voroava aiasta? Boierul 2: Pi cum se poate s nu tii? Mo Ion Roat: Iaca nu tiu! C n-am apucat a umbla la colile cele înalte i luminate i nici a întâlni prea muli oameni cu carte cum eti domnia ta! 56

Boierul 1: Mo Ioane, dumneata nu tii latinete, limba strbunilor notri de la Roma! ,,ar" vine de la cuvântul latin ,,terra", care înseamn pmânt! Mo Ion Roat: Aaaa! Ia uite, boierule, muream prost fr s tiu. Dar acum c tiu, tot nu m dumiresc... Boierul 2: Aiasta-i altceva, c nu pricepi. Nu te ajut minte ai pace! Mo Ion Roat: Ar fi dar c ar înseamn pmânt. Atunci locuitorii rii sunt ranii, adic pmântenii, cei care sunt de la pmânturi i pmânturile sunt ale lor. Când acolo, vai i amar, pmânturile doar le muncim c rodul este al vostru , ca i pmânturile. Cum vine asta, boierule? Boierul 2: ( nu rspunde) Mo Ion Roat: Dar ,,patrie" tot din latineasc purcede? Boierul 2: Aproape tot ce rostim , de acolo vine. Cuvântul ,,patrie" vine de la ,,pater", ce înseamn ,,tat"! Mo Ion Roat: Asta e bine. Ar însemna c patria trebuie s fie tat bun i mam bun pentru toi fii ei. Când acolo, pentru voi boierii e mum, pentru noi, ranii, e cium. Boierul 2: (încet) Hait! ranul aista e un drac i jumtate. Ia s-mi vd de ale mele, c mi-am gsit beleaua cu el. M face de ocara lumii i m mai scoate i dator. (d s plece) Mo Ion Roat: Stai, boierule, unde te duci? C m lai prost în mijlocul drumului. Hai s ne tlmcim. Nu ai vorbit dumneata despre unire? Stai ,c unirea bate la u! Boierul 2: Ce mai pofteti de la mine? C v-am spus destule! Mo Ion Roat: Pi, ce s mai poftesc? Zisei c voi boierii suntei în fruntea rii i c aa se cade s fie. Dar eu zic: de ce se cade aa? Ce fapte mari ai fcut ca s meritai acest lucru? (lumin acolo unde sunt fetele) Gabi: Atunci l-a cunoscut colonelul Alexandru Ioan Cuza pe mo Ion. A dat mâna prietenete cu el. Andreea: Dar cu boierul cum a rmas? A rspuns la întrebare? Gabi: Nu a mai avut cuvinte, pentru c mo Ion i-a demonstrat faptul c boierii sunt doar buni de gur . pe când tot greul îl duc ranii. Bianca: Eu am citit c atunci a strigat mo Ion Roat c steagul Unirii îl va purta tot talpa rii , înlându-l ca un cântec fr asemnare , fremtat de codru pe limba frunzelor, murmurat de ape, pstrat de oameni în inima lor , bucuroi c a sosit ceasul cel mare al împlinirii visului sublim . Ana: Frumoas istorioar! Mi-a plcut Mo Ion Roat pentru c avea o înelepciune izvorât din i mai marea înelepciune a poporului. 57

Anamaria: Au trecut apoi câiva ani. Într-o zi trecea Cuza spre Bucureti i s-a oprit în Adjud unde lumea l-a întâmpinat ca pe un domnitor ce era. Bianca: Printre cei care se înghesuiau, se zri o hârtie fâlfâind pe deasupra capetelor, în vârful unei prjini. Domnitorul, înelegând c trebuie s fie vreun suflet necjit, a fcut semn s i se deschid calea. (se întunec locul unde sunt fetele i apar Cuza i mo Ion Roat) Mo Ion Roat (2): ( cade în genunchi , srutând mâna domnitorului) Cuza: He, he! Mo Ion Roat, prietenul i tovarul meu vechi din Divanul ad-hoc! Lucru negândit! Ridic-te, Mo Ioane, i spune-mi fr sfial ce durere ai? i-a fcut cineva vreun neajuns? Mo Ion Roat (2): (plângând, întinde hârtia) Cuza: (ia hârtia, se uit i vede scris mult, zice blând): Spune-mi, Mo Ioane, din gur ce ai de spus, c mai bine am s îneleg! Mo Ion Roat (2): Luminarea-voastr! De când cu pcatul cel de ad-hoc n-am mai avut zi bun cu megieul meu, stpânul unei moii foarte mari. Amarnic m-a lovit în avere i în cinste! De cum am ajuns acas, goan i prigoan pe capul meu, din partea boierului. Întâi a pus feciorii boiereti s-mi caute pricin ca s m aduc la sap de lemn. Mi-au mânat vitioarele mele mcar un pas pe moia boiereasc i, sub cuvânt c au fcut stricciune, mi le-au ucis. Azi împuc porcii, mâine vacile i boii, poimâine ciorii... Îi poi închipui, Mria-Ta, ce urgie grozav era pe capul meu! Vzând eu c nu înceteaz cu jafurile, m-am dus la boier s m jeluiesc. Dar boierul, în loc de cuvânt bun, m-a scuipat în obraz, de fa cu slugile i cu ali oameni. A czut cerul pe mine de ruine.. Cuza: Te-am ascultat cu atenie, Mo Ioane. Uite, ine acest mic dar de la mine i întâmpin-i nevoia de azi pe mâine, cum te-a lumina Cel ­ de ­ sus ! Iar pe boier las-l în judecata lui Dumnezeu, cci El nu bate cu ciomagul Mo Ion Roat (2): (srutând mâna ) Dar cu ruinea ce mi-a fcut, cum rmâne, Mria-Ta? Cuza: Cu ruinea, iaca aa rmâne, Mo Ioane... (îl srut pe obraji) Du-te i spune stenilor c, pe unde te-a scuipat boierul, te-a srutat domnitorul rii i i-a ters ruinea. (scena unde sunt fetele lucrând) Cristina: Vorbeam noi la început c domnitorul Alexandru Ioan Cuza îi preuia pe oameni nu dup ceea ce erau : boieri, târgovei sau rani, ci dup omenia lor. De aceea se îmbrca adesea în haine simple i pornea prin ar. Într-o zi ajunse la Vaslui, îmbrcat în pelerin de negustor, iar pe dedesubt avea haine domneti.

58

Anamaria: tiu i eu povestea. Vzu un boier care se rstea la un ran i-l îmbrâncea i-l lovea ca s se aeze în faa lui în genunchi. (apar în prim plan Cuza i boierul 1) Cuza: Ce s-a întâmplat, boierule? Boierul 1: ranul nu s-a dat din calea mea Cuza: i de ce vrei s stea în genunchi? Boierul 1 : Iac-aa! Pentru c vreau s-mi simt puterea! Cuza: (se dezbrac de pelerin) Boierul 1 : (îngenuncheaz) Iertare, Mria-Ta! Cuza: Nu mie s-mi ceri iertare, boierule, ci acestui om pe care l-ai umilit. El este un ran, împreun cu fraii lui muncesc din zori pân-n amurg acest pmânt pentru ca voi, boierii, s vnfruptai din roadele muncii lor. Boierul 1 : Cum s îngenunchez în faa ranului? Cuza: Ba s-i srui i mâna, boierule. Mâna lui aspr de munc, pe care trebuie s o respeci.! (prim ­ plan fetele) Andreea: Fetelor, eu zic s mai lsm povetile i s cântm un cântec ori s jucm o hor! Bianca: Ideea ta e foarte bun, dar cântec mai potrivit ca ,,Hora Unirii" pe versurile poetului Vasile Alecsandri nu cred c exist.. Gabi: Haidei s cântm i s jucm! (Fetele cânt i danseaz ,,Hora Unirii". Li se altur i bieii)

59

CAPITOLUL AL IV-LEA Serabare de 8 Martie ­ ziua mamei

Draga mea mamic

Personaje: Iarna, Primvara, Ciocnitoarea, Furnica, Greierele, Mormil, Ghiocelul, Soarele , Fluturele ,Laleaua ,Narcisa,Vioreaua i Mriorul Prezentatorul: Bun sosit, iubite mame La a noastr srbtoare! Si voi tati, fiti fericiti Cu emotii ne priviti! Noi multe am invatat i cu drag v-am asteptat Cantece si poezii Am repetat zi de zi. Vrem acum sa ne-ascultati Si sa ne aplaudati. Ce se-aude ? Ce s fie? Parc este glgie! Cineva e la intrare, Cine, cine este oare? (Intr Iarna presrând fulgiori de nea i în urma ei copiii cu sania) Copilul 1: Iarna blajin a rmas de ast toamn Presrând cu fulgi prin aer. i-a întins din zare-n zare Pânza ei strlucitoare, Dar a vrea s plece-acum. Ger, zapada, tot s-a dus, Verde-i jos, senin e sus Primavara vine, vine, Peste tot e cald si bine. Crângu-i plin de floricele, Vin cocori si rândunele.

Copilul 2: 60

Of! Primvar! Primvar! Ia zpada de pe coast S rsar floricele i s cânte psrele Copilul 3: Primvara e pe drum Voi un simii c bate vânt de primvar Blând i dulce peste ar Copilul 4 : Timpul trece parc zboar. Iat, am ieit din iarn! Se-ntorc rândunelele, Vin în stoluri berzele, Cucu-i strig numele Prin toate pdurile, Iar privighetoarea cânt Toat lumea s aud C s-adus iarna cea grea i-a venit primvara. (Intr Primvara i presar flori în timp ce un copil recit) Copilul 5: Pajitile-s pregtite Dup zile mohorâte, Livezile râd sub soare , Natura e-n srbtoare.

Iarna ( vine în faa scenei amenintor cu bagheta spre copii): Nu m sperie pe mine vântul cldu de primvar. Sunt stpân aici i un voi pleca în grab. Frumuseea i strlucirea mea un are seamn. Primvara: Eu sunt mai tânr i mai frumoas. Pe mine m mângâie soarele cu razele lui cldue i luminoase. Iarna: Eu, dei am inima de ghea, le in de cald semnturilor. Le învelesc cu covoare albe i moi de nea. 61

Primvara: Eu trezesc la via întreaga natur. Aici flori, dincolo verdea, pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de psrele. Ogoarele rsun de duduitul tractoarelor. Iarna: Eu le pregtesc copiilor cele mai multe bucurii: zpad pentru schi, ghea pentru patinaj, pârtie pentru sniu. Le aduc vacana cu brad împodobit cu jucrii. Copilul 2: E adevrat c ne aduci multe bucurii, dar ne-am cam sturat de ger. Iarna: Voi vrei s plec, dar cine v va mai desena flori de ghea pe geamuri,cine v va mai cerne zpad s v dai cu sniuele. Nu demult spuneai c m iubii .... RILOR ...... (suprat, iarna se retrage ) Ciocnitoarea: ( bate la u ): Cioc, cioc! Furnicu, eti acas? Furnica ( iese din spatele uii improvizate ): Da poftim, chiar stau la mas. Dar ce vânt te aduce aici? Ciocanitoarea: Ghici! Furnica: Nu sunt tare la ghicit, spune-mi hai, de ce-ai venit? Ciocnitoarea: Veste bun, draga mea, a plecat iarna cea grea! Furnica: Ei, vorbe de ciocnitoare! Ciocnitoarea: Cnd te-am mai minit eu oare? Uite, câmpul tot în loare i pe cer e-aa un soare... Soarele: (intr fcând ocolul scenei apoi se aeaz lâng primvar ) Eu sunt mreul soare, i vin cu primvara. M-art în toat ara La cei ce iubesc. Greieraul: ( intr zngnind la chitar ) Cri! cri! cri! eu am ghici! Primvara a venit! Ciocnitoarea: Eti un greiera iste. Furnica: i un mândru cântre. Greieraul: Cri! cri! cri! ce bine-mi pare C-i frumos e cald e soare S-mi strunesc vioara mea Ca s cânt voios cu ea . Furnica: Stai puin i un cânta ... 62

A dansa i eu cu voi, Cci sunt dansator de soi Printre flori eu zi de zi Dansez vesel prin câmpii. Mormil: ( iese din spatele uii întinzându-se ) Ei, ce-i asta, cine m-a trezit ? Spunei iute cine a îndrznit ? Vreau s dormmm .... sunt obosit, nu vedei cum am slbit? Mor, mor, mor mi-e somn de pic N-am dormit decât un pic Furnica i ciocnitoarea: Toat iarna-ai sforit i mai spui c n-ai dormit ? Greieraul: Las somnul fii voios , C acum e timp frumos Mormil: Ce vorbeti, aa s fie? Uf! Ce dor mi-a fost de soare! Dar, ia spunei, oare tii Cine-i cel care vestete Primvara când sosete? Ciocnitoarea: Cine-i cel care vestete Primvara când sosete? Furnica: Am ghicit! E mititel i îl cheam ghiocel ! Ghiocelul ( se ridic în picioare din stând ghemuit ): Am sosit, sunt Ghiocelul, Mic i plpând floare, Eu înfrunt iarna i gerul i chem razele de soare. Greieraul: Bine-ai venit din nou la noi, Prieten ghiocel, C ne-ai adus miros de flori i cucul prin zvoi! 63

Ghiocelul: Eu m duc acum la ua Florilor i bat uor Au dormit destul o iarn S le scol din somnul lor. Primvara: Te voi îsoi i eu ! (Florile din spatele usii pe rand) Laleaua: Bun dimineaa, Primvar! Bine-ai venit din nou la noi, Tu care-aduci lumin-n ar i via-ntregului zvoi! Vioreaua: Te ateptam cu-atâta bucurie i nerbdare ca s vii Primvar, eti zâmbet ce ne-mbie S ieim din case i flori i copii! Narcisa: Primvar, primvar Ai sosit la noi în ar! Te rugm s nu mai pleci, S rmâi aici pe veci, C de iarna grea ce-a fost Ne-am sturat ru de tot ! Primvara: Eu v pun c sunt frumoas Chiar de par ludroas. Dar s tii c în vechime Anul începea cu mine. Pentru voi eu am venit, Cu soare cald v-am druit 64

S fac ziua uor s treac S avei mult timp de joac.

Greieraul: Haidei toi la joac-acum Zburdai vesel pe afar Semn v-aduc c a sosit Mult dorita primvar! VINE, VINE PRIMVARA ! ( se cânt i danseaz în cerc în perechi ) Vine vine primvara Se aterne-n toat ara Floricele pe câmpii Hai s le-adunm copii

Crete, crete iarba verde Cicârlia-n nori se pierde Haidei s-ascultm copii Al ei cântec din câmpii INFLORESC GRADINILE: Înfloresc grdinile Ceru-i ca oglinda Prin livezi albinele Au pornit colinda

Cucul, cucul strig tare Pitpalacu-n lunc sare Mieii zburd pe câmpii Haidei s-i vedem copii

Cânt ciocârliile Imn de veselie Fluturii cu miile Joac pe câmpie

Joac fete i biei Hora-n bttur Ah de ce n-am zece viei --bis S te cânt natur ---bis

( Sunt oprii din dans de ctre Marior) Mariorul: M-ai recunoscut, desigur! Sunt doritul mrior Ce împart cu bucurie O podoab tuturor. Prezentatorul : Drag mrior, bine-ai venit! Venirea ta ne-a amintit 65

Cu cît drag am furit Un mic cadou un mrior Mamelor de ziua lor. Greieraul: Vai cum era ca s uitai Tocmai de micua care De la primul pas al tu Te pzete de cei ru, Te iubete i te ceart, Te înva i te iart ! In continuare se pot recita poezii pentru mama .

Mama... doar mama!

Personaje: Biatul Fata (sora lui) Mama Capra Iedul mare Iedul mijlociu Iedul cel mic Scufia ­ Roie Marco (din ,,De la Apenini la Anzi) Mama lui Marco Nic (Ion Creang) Fetia cu chibriturile Alb ca Zpada Cenureasa Fulguor ­ puior Mama lui Fulguor Copilul 1 Copilul 2 Copilul 3 Copilul 4 Copilul 5 Copilul 6 Copilul 7 Lizuca Hansel Gretel

66

(O camer cu o mas i un scaun. O fat înva la mas, iar biatul se joac pe jos, cu o mainu, fcând mare glgie. În jur, multe jucrii aruncate...)

Fata: ,,Mam, azi e ziua ta, Ziua de 8 Martie, i-am adus i eu ceva, i-am adus o carte. E o carte..." Mi, frioare, vrei, te rog, s nu mai faci atâta glgie? Nu vezi c am de învat? Biatul: Ce tot învei atâta? Toat ziua, bun-ziua, învat, ia mai las-m în pace! Mai bine te-ai juca cu mine! Fata: Nu pot! Trebuie s înv poezia pentru serbarea de 8 Martie! Tu nu ai nimic de învat? Biatul: Ba da, mi-a dat i mie învtoarea ceva, dar am pierdut hârtia! Mie i-aa nu-mi plac poeziile! Mama: (intr în camer) Copii, mâncarea e gata! Ducei-v s v splai pe mâini i haidei s punei tacâmurile!............., s-i strângi jucriile, c ne împiedicm de ele! (iese) Biatul: (strâmbându-se dup ea) Of, ce m enerveaz cu ordinele ei! Splat, curat, aranjat... niciodat nu m las s fac ce vreau! Fata: Nu e frumos s vorbeti aa, doar e mama noastr! Ea ne-a dat via, ne îngrijete, îi face mereu griji pentru noi! Biatul: Da, bine, venica teorie! Mama: (se aude din culise)Ce facei, venii odat? Fata i biatul: (în cor, fata cu voioie, biatul, fr chef) Imediat, imediat!

* (Deodat, se aude un bubuit. Se pornete o furtun, cu vânt i vuiet puternic) Fata: Ce se aude? Ce se întâmpl?

67

(se strâng în brae, se ghemuiesc, în timp ce sunt luate masa, scaunul i jucriile de pe scen, iar în locul lor se aduc doi copaci) Biatul: Mi-e ru, m doare capul! Ce ameit sunt! Mamaaa! (dup ce se ghemuiete în braele surorii) Surioar, tu tii cumva ce s-a întâmplat? Unde ne aflm?

Fata: Nu tiu. Unde e masa cu scaunul unde învam? Unde e mama? Mamaaa! Biatul: i jucriile mele au disprut! Mi-e fric! Fata: Stai linitit! Uite, vine cineva! S ne ascundem! * (se apropie o capr cu cei trei iezi) Capra: Deci, ieziorii mei, eu plec în pdure dup mâncare. Voi s stai cumini i s nu deschidei ua decât când vei auzi glasul meu: Trei iezi, cucuiei, Ua mamii descuiei, C mama v-aduce vou Drob de sare în spinare, Mlie în clcie. Ai îneles? Iezii: (în cor) Da, mam! (Capra pleac. Biatul i fata ies de dup copac.) Fata: Hei, cine suntei voi? Iedul cel mare: Noi suntem iezii lui Creang. Dar voi? Fata: Noi suntem ................. i ...................... Iedul mijlociu: N-am auzit de voi! Din ce poveste suntei? Biatul: Poveste?! Ce poveste?! Iedul cel mare: Nu tii unde ne aflm? În Împria Basmelor! Biatul: Surioar, precis vism! Iedul cel mic: Friorilor, mama a plecat, haidei în cas i s încuiem ua! Iedul mijlociu: Ei, tu chiar crezi c suntem în pericol? Eu nu cred! Haidei la joac! (pleac, în fug, cu iedul cel mare, cel mic alergând dup ei) Iedul cel mic: Stai, unde fugii? Biatul: Îmi plac iezii cei mari! Sunt tare mecheri! 68

* (apare Scufia - Roie) Fata: Bun ziua, nu cumva eti Scufia - Roie?

Scufia ­ Roie: Bun ziua! Da, sunt Scufia -Roie i m duc la bunicua cu ceva de mâncare. Fata: Ai grij prin pdure, s nu te opreti cu nimeni strin! Scufia ­ Roie: Ei, i voi? La fel mi-a zis i mama. Cu voi m-am oprit i ce, am pit ceva? Fata: Dar unii pot fi ri, cu gânduri ascunse! Scufia ­ Roie: Bine, bine, la revedere! Biatul: Îmi place de ea, s tii, e foarte curajoas!

* (apare Marco, din povestirea ,,De la Apenini la Anzi") Marco: Bun ziua! Nu tii, mai e mult pân în port? Biatul: Ce port? Tu cine eti? Marco: Eu sunt Marco, din cartea lui Edmondo de Amicis i plec în Argentina, cu vaporul, s-mi caut mama. Eu, tatl i friorii mei nu mai tim nimic de ea. A plecat s munceasc i ne e tare dor. Am plecat, m grbesc! Fata: Ce biat grijuliu! Se vede c îi iubete tare mult mama!

* (intr Lizuca, puin speriat) Lizuca: (strigând) Patrocle! Patrocle! Fata: Bun! Eti Lizuca din ,,Dumbrava minunat", nu? Lizuca: Da, de unde tii? Nu l-ai vzut pe celul meu, Patrocle? Fata: Nu, ne pare ru! Dar unde te duci? Lizuca: tii, eu nu am mam...a murit! Tatl meu s-a recstorit, dar mama mea vitreg nu m iubete defel... Ce s fac? Plec la bunici, doar ei m iubesc! Va fi trist tata când va afla...dar acum e plecat cu afaceri! Asta e! Am plecat! Patrocle!

* 69

(apare Nic, din ,,Amintiri din copilrie", fluierând.) Nic: Hei, salut, ce facei? Fata: Cutm drumul spre cas! Nic: i eu spre râu! Ha, ha! Biatul: Dar cine eti? Nic: Sunt Nic, zis Creang. Fata: i-a dat voie mama? Pe noi nu ne las singuri! Nic: Am fugit de-acas. Mi-a dat mama o groaz de treburi de fcut, dar las, c-i trece ei! Am plecat la scldat, c e aa de cald, încât se scald i ginile pe uscat! Salut! Biatul: Ce simpatic e! Hai i noi la râu! * (apare fetia cu chibriturile din povestea lui Andersen; aprinde un chibrit, s se Biatul: Ia uite, asta înghea de frig i Nic murea de cald! Fata: Taci, suntem în alt poveste acum! Tu eti cumva fetia cu chibriturile? Fetia cu chibriturile: Da. N-am cas, n-am mas, cci mama a murit i am rmas orfan! Ce s m fac? Mi-e foame, mi-e frig i n-am decât aceast cutie cu chibrituri s m înclzesc! Am plecat, poate gsesc pe cineva milos în drumul meu! Fata: Srcua, ce ru îmi pare de ea! Dar n-avem cum s-o ajutm! Nu e din lumea noastr! înclzeasc)

* Biatul: Hei, uite pe cineva! Ce speriat este! (intr în scen Alb ca Zpada, cu o figur speriat i foarte grbit) Alb ca Zpada: Copii, ajutai-m, v rog! Sunt Alb ca Zpada i mama mea vitreg vrea s m omoare! Noroc c vântorului i-a fost mil de mine i m-a lsat s plec! Ce m fac? Fata: Du-te înainte! În pdure o s gseti csua piticilor! La revedere! Ai grij de tine!

* (apare Fulguor, un puior) Fulguor: Piu, piu, ce facei? Biatul: Tu cine eti? Fulguor: Sunt puiorul Fulguor. Am plecat la plimbare. Mama mi-a zis s nu m îndeprtez, c vine vulpea. N-am vzut niciodat o vulpe! Sunt chiar curios! 70

Fata: Ar trebui s-o asculi pe mama! Biatul: Surioar, ce tot te bagi? Las-l în pace! Nu vezi c e curajos i tare curios? Fulguor: Am plecat! Ceau! * (intr Hansel i Gretel, inându-se de mân) Gretel: Bun ziua! Cine suntei? Biatul: Eu sunt .........., iar ea e sora mea, ............... dar voi? Hansel: Bun, eu sunt Hansel, iar ea e sora mea, Gretel. i voi v-ai rtcit? Fata: Cam aa ceva... voi pe cine cutai? Gretel: Vrem s ajungem acas, în siguran. Tata ne-a prsit în pdure i degeaba am marcat noi drumul cu firimituri de pâine, c psrelele le-au mâncat pe toate! Ce ne facem? De ce oare ne-a prsit tata? Mcar el ne iubea! Hai, Hansel, s cutm mai departe! La revedere!

* (vine Cenureasa, cam trist) Cenureasa: Bun! Fata: Bun, cine eti tu? Cenureasa: Eu sunt Cenureasa! M scuzai, nu prea am timp de vorb, cci mama vitreg i surorile mele mi-au dat tare mult de lucru! Nimeni nu m iubete! Vedei ce înseamn s n-ai mam? A mea a murit. Ce triti sunt copiii fr mam! Am plecat, m grbesc s termin treaba! Biatul: Sraca Cenureas!

* (apare capra, dar însoit doar de iedul cel mic; sunt triti) Biatul: Hei, uite ieziorii! Ce mai facei? Unde sunt iezii cei mari? Capra: Bieii mei mai mari nu mai sunt! Nu m-au ascultat i au deschis ua lupului, care i-a mâncat într-o clip! Numai el mi-a mai rmas! M-am rzbunat pe lup, dar ce folos? Ieziorii mei... Voi s ascultai de mama voastr! Fata: Vezi ce-au pit iezii mai mari? Ce zici acum? Mai sunt mecheri?

* (intr Scufia-Roie, puin trist, ruinat) 71

Scufia-Roie: Ai avut dreptate! N-am ascultat-o nici pe mama, nici pe voi i m-a înghiit lupul, i pe mine i pe bunica mea. Noroc c vântorul ne-a salvat i l-a omorât pe lup. De-acum înainte o so ascult întotdeauna pe mama. La fel s facei i voi!

* (intr Marco, însoit de mama lui) Marco: Prieteni, eu sunt, Marco! Uitai, am gsit-o pe mama! Mama lui Marco: Da, biatul meu cel curajos m-a gsit în ultimul moment! Prin câte peripeii a trecut! Îi voi fi venic recunosctoare. Ce fericite trebuie s fie mamele ce au astfel de copii! Am plecat, ne grbim acas!

* (vine Lizuca, vesel) Lizuca: Bun! Tot aici suntei? Fata: Ai gsit casa bunicilor? Lizuca: Da, acum sunt fericit! Tata m las s locuiesc la ei! Eu i Patrocle vom tri minunat acolo, iar tata va veni mereu s m vad! Voi, dac avei mam, iubii-o, cci copiii ce au mame adevrate sunt cei mai fericii din lumea aceasta!

* (apare, din nou, Nic, necjit) Nic: Prieteni, ce mai facei? Biatul: Hei, cum a fost la scldat? Nic: Ei, m-a prins mama c-am fugit de acas i a venit la râu. Mi-a luat toate hainele i m-a lsat golpuc! De-abia am ajuns acas, ascunzându-m de ochii lumii! Data viitoare, o voi asculta, la fel s facei i voi!

* (intr Alb ca Zpada) Alb ca Zpada: Ce bine c v vd! Vroiam s v mulumesc c mi-ai spus de csua piticilor. M iubesc aa de mult! Am trecut eu prin multe întâmplri, dar acum mi-am gsit alesul inimii i

72

sunt fericit! Ai auzit ce-a pit fetia cu chibriturile? A fost gsit moart, a doua zi diminea, îngheat de frig! Bucurai-v c avei o mam ce v îngrijete! Respectai-o!

* (apare puiorul Fulguor, spit) Fulguor: Bun, prieteni! Uitai, ea e mama mea! Mama lui Fulguor: Da, dac ai ti ce era s peasc Fulguor! L-a prins vulpea i, cu chiu cu vai, a scpat! Fulguor: Iart-m, mam, c nu te-am ascultat! Nu se va mai întâmpla! Voi s nu facei ca mine!

* (intr din nou Hansel i Gretel) Fata: Ei, Hansel i Gretel, ati gasit casa prinilor? Hansel: Da, acum suntem bine! Tata ne-a prsit, pentru c nu mai aveau prinii notri cu ce s ne in, eram prea sraci! Dar mama noastr era cea rea, ea l-a convins! Acum, Dumnezeu a pedepsit-o i a murit, iar noi suntem fericii alturi de tatl nostru! Ce bine e de copiii care au mame care îi iubesc i îi îngrijesc!

* (intr Cenureasa, fericit) Cenureasa: V cutam, doream s v spun ce fericit sunt! Am scpat de mama i surorile vitrege! M-am mritat cu prinul meu cel drag! Iubii-o pe mama voastr, cci nimeni nu e ca mama!

* (se isc, din nou, vântul cel puternic...cei doi se îmbrieaz, strâns, în timp ce se aduc masa, scaunul, jucriile i sunt luai pomii din scen...intr mama copiilor)

Mama: Mi copii, venii sau nu la mas? Biatul i fata: (împreun, în timp ce fug la ea i o îmbrieaz) Mam! Biatul: Mam, ce dor mi-a fost de tine! Iart-m, mam, c te-am suprat! Niciodat nu se va mai întâmpla! Mama: Dragii mei, ce-ai pit? Avei cumva febr? N-am lipsit din camer decât câteva minute! 73

* (se aude soneria i intr copiii, prietenii biatului) Copilul 1: Srutmâna, tanti! Îl lsai pe .............s vin afar? Vrem s repetm pentru serbare! Copilul 2: Mâine avem repetiia general la coal! Copilul 3: Da, i vrem s nu ne încurcm la poezii! Copilul 4: D-na învtoare a muncit s ne pregteasc i nu vrem s o necjim! Copilul 5: Da, mama mea va fi fericit s m vad pe scen, vorbind pentru ea! Copilul 6: Mamele noastre sunt cele mai dragi fiine din lume i trebuie s le ascultm! Copilul 7: Ce zicei, îl lsai s mergem afar s repetm? Mama: Dac el vrea! Biatul: Da, mam, vreau. Îi mulumesc din suflet! Prieteni, strâng jucriile, pregtesc masa, mnânc i apoi vin! Asteptai-m! Copiii: Bine, te ateptm! Fata: O, ce schimbare! Se pare c Împria Basmelor e o ar minunat! Mama: Care Împrie a Basmelor? Fata: Las, mam, o s-i povestesc dup mas! Haidei s mâncm, ne e tare foame!

(ies din scen, îmbriati i se trage cortina)

74

CAPITOLUL AL V-LEA

Serbarea de sfârit de an colar

CLTORIE ÎN TIMP

Personaje: povestitor, fetia, zâna, învtoarea, copiii, tatl. Povestitor: Povestea noastr începe cu A fost odat .....A fost odat... ca întotdeauna, ca peste tot, o feti în clasa a IV-a. Nu se poate spune c nu-i era drag coala...dar grozav îi mai plcea s se plâng....

( în spatele lui, o feti la birou, cu cri i caiete pe mas) Fetia: Uite! Proiectul pentru tiine...neterminat!...Acum îmi fac tema la matematic, mai am i trei probleme de lucrat în plus... la român am de fcut povestirea....i de citit despre Eminescu,...la istorie de învat rzboaiele mondiale, la geografie de colorat o hart!.... tii ceva? M-am sturat! Mam sturat de coal! La ce e bun atâta coal? La ce ? ( pune capul pe masa i doarme)

Povestitor: i aa, suprat pe coal,... fetia a adormit! Deodat... (zgomot de vraj ­ apare o zân) Fetia: Ci-cine eti tu? Zâna: Eu sunt zâna din visele tale. Fetia: Minunat, ex-tra-or-di-nar! M duci în împria prinelelor? Zâna: A, nu! Am s te duc în alt cltorie. 75

Fetia: Unde, unde, unde? Zâna: Ai s vezi! E vorba despre o cltorie în timp! ( apare în scen o feti îmbrcat de coal, cu codie, cu ghiozdan în spate) Fetia: Cine este fetia aceasta? Zâna: Eti tu, în prima zi de coal! (Zâna o vrjete ­ sunet de vraj ­ În sal intr grupul de copii al clasei I cu abecedarele în mân. Se aeaz în faa spectatorilor.) Fetia: i ei cine sunt? Zâna: Colegii ti de clas. Fetia: i ei ce caut în visul meu? Zâna: Ei îi deapn povestea...alturi de a ta...Dar ei nu se plâng! Din contr. coala pentru ei e o plcere i o surs nesecat de comori. Fetita: i , i ...ei ce zic? Zâna:Vrei s-i auzi? (fetia încuviineaz din cap) Copiii (în cor):Alfabetul este bun C ne-nva toate. A - e apa cu spun! B ­ e buntate. M ­ e munc, Z ­ e zel. V ­ e voioie Alfabetul, doar Viorel În alt fel îl tie:

A ­ absena pentru el i nemotivat. B ­bomboana caramel. C ­ e ciocolat. F- fondante-ar însemna P ­ ghicii? ­ praline i aa cum va urma: S ­ sunt savarine. De la A pana la Zet 76

Pentru el - se tie ­ E întregul alfabet O cofetrie. Fetia: Într-adevr, clasa I ne-a lsat în urm multe amintiri frumoase i cea mai de pre comoar pentru un elev: scrisul frumos i cititul. Privind în urm totul mi se pare acum atât de simplu i frumos!!! Zâna: Apoi în clasa a doua, alt învtor...îi aminteti? Fetia: ...înalt ca bradul, bun sportiv, cu ochi scprtori i fermitate în glas...prea c se cutremur munii când vorbea i ne înva. i totui...ne-am distrat i în clasa a doua... (intr în scen un copil îmbrcat în training i fluier. Intr în pas de mar, urmat de copii. Se aeaz la catedr i începe ascultatul... ) Învtorul: Floricel, de unde vine ploaia? Copilul: Din al noulea cer! Învtorul: De unde vin primii fulgi de zpada? Copilul: Din al noulea cer! Învtorul: De unde vine grindina? Copilul: Tot din al noulea cer! Învtorul: Se vede c eti un copil tare fericit! Stai jos! Suficient! Zâna: Domnul învtor v-a învat exact la timpul potrivit ceea ce înseamn s fi disciplinat. Viaa fr disciplin e ca ziua fr soare! Dac elevii nu s-ar plânge atât de mult i ar fii cu ochii deschii la leciile de via pe care le primesc în coal, timpul petrecut aici nu li s-ar mai prea o corvoad, din contr o plcere! Feita: Într-adevr! Disciplina învat în clasa a II-a nu m-a prsit nici acum! Pân azi nu am realizat adevrata însemntate a ei! Îi mulumesc! Zâna: Ei... a trecut i clasa a II-a; nici n-ai simit! i toamna v-a adus în dar un nou an colar...i o nou domnioar învtoare. Ia s vedem, ce îi mai aminteti de clasa a III-a? Fetia: O...multe lucruri noi am avut de învat. Dar îmi amintesc cu plcere c am început s citesc cu drag. i totui...a existat o problem. Zâna: Care? Fetia: Cum? Nu tii? Sperietoarea de copii...GRAMATICA!!! (copii ateapt în bnci, cumini. Intr dra învtoare cu un teanc de fie de lucru)

77

Dra: (împrind fiele de lucru):V rog s lucrai ÎN CEA MAI DEPLIN LINI TE...aceste fi e la limba român!(se a eaz la catedr i completeaz condica. Copiii lucreaz. Dup un timp se ridic, strânge fiele i dintr-o privire observ toate greelile) Din nou aceeai poveste: iar ai confundat SUBIECTUL cu... Copiii: ...SUBSTANTIVUL. Dra: i PRONUMELE cu... Copiii: ...PREDICATUL. Fetia: i iar i iar, ne-a pus domnioara s repetm poezia ca la grdini... Copiii (în cor): ine locul unui nume i se numete...PRONUME! (apoi pe degete enumer persoanele pronumelui: EU, TU EL/EA, NOI, VOI EI/ELE) În orice propoziie El este împrat. Nu poate s lipseasc i-i zicem...PREDICAT!!! Zâna:(zâmbind) Dac nu vei uita aceste mici secrete i dac le vei folosi în continuare, vei vedea cum gramatica se va transforma pentru tine din zgripuroaic, în Zâna cea Bun. Fetia: Voi încerca s împart i altor copii aceste mici comori pentru a le face i lor viaa mai uoar. Zâna: E timpul s ne apropiem de prezent! Sunt sigur c mai sunt i în acest an, lucruri nedescoperite înc. Fetia: Da, În clasa a IV-a a fost mai greu...ni s-a pretins mai mult, dar timpul a trecut uor... ceea ce înseamn c a fost frumos! (În timp ce zâna vorbete cu fetia, intr în scen copiii de clasa a patra. O fat joac rolul învtoarei) Învtoarea: Scoatei o foaie de hârtie i scriei o compunere cu titlul ,,O vizit la bunici", respectând prile unei compuneri i folosind imagini vizuale i comparaii. (Învtoarea ateapt un moment.) Ionel: Am terminat, doamna învtoare! Învtoarea: Cum aa, Ionele? Atât de repede? Ia citete ce ai scris! Ionel: O vizit la bunici. Bunicii mei nu erau acas.

78

Fetia (râzând): Îmi amintesc de râsul general ce a izbucnit la aa o isprav. Dar, vorba românului, Dup râs, vine i plâns! Ce Insuficient mare aluat atunci Ionel pentru cutezana lui, astfel încât nu i-a mai venit a doua oar s glumeasc cu lucruri serioase! (O feti i un biat. Biatul reprezint tatl fetei care citete ziarul. Fetia plânge.) Tatl: De ce eti suprat, draga tati? Fetia: Hei...dar asta-s eu!!! Dup primele ore de geografie! Uitasem de panie! (râde) Fetia mic: Pentru c m-a certat doamna învtoare. N-am tiut unde-i Neajlovul. Tatl: Aa-i trebuie! Bine i-a fcut! Alt dat s nu uii unde-i pui lucrurile. (Fetia i Zâna se amuz în timp ce micii actori ies din scen) Fetia: Vai, dar nici n-a fi crezut c am avut atâtea întâmplri frumoase în timpul celor patru ani de coal. i atâtea lecii am primit! Îi mulumesc din suflet, Zâna mea cea bun, c mi-ai atras la timp atenia. De acum în colo nu m voi mai plânge i voi povesti i altor copii tot ceea ce tu m-ai învat! S tie toat ara c coala e prietena copiilor i c ea ne formeaz pentru via! (în timp ce fetia vorbete, Zâna dispare. Fetia se îndreapt uor spre mas, se aeaz din nou cu capul pe cri i doarme, zâmbind. Dup câteva secunde se ridic, casc i se apuc cu sârg de învat) Fetia: Ce vis frumos am visat! Într-adevr, coala e frumoas i folositoare! O voi iubi i preui mereu! i acum...la treab! Crile m ateapt! TRIASC COALA!!!

79

FT-FRUMOS DIN LACRIM

( adaptare dup Mihai Eminescu )

Personaje: Povestitorul, Împratul, tatl lui Ft-Frumos, Împrteasa, mama lui Ft-Frumos, Împratul cel tânr, frate de cruce cu Ft-frumos, Mama Pdurii, Ileana, Fata Genarului, Genarul, Calul Genarului, Baba, Roaba, Calul lui Ft-Frumos. Povestitorul: În vremea veche, pe când oamenii cum sunt astzi nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu clca înc cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pmântului... În vremea veche tria un împrat întunecat i gânditor ca miaznoaptea i avea o împrteas tânr i zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.

Scena I: Împratul : 50 de ani am purtat rzboaie cu vecinul meu. Acum el a murit, dar a lsat ura i vrajba de sânge motenire urmailor si. Împrteasa: Nu te mai gândi, împrate! Pari un leu îmbtrânit, slbit de lupte i suferine. Îi fac ru asemenea gânduri. Împratul : Nu am râs niciodat... Nu am zâmbit la cântecul nevinovat al unui copil...nici la zâmbetul tu. M simt slab. Mi-e team c voi muri i nu voi avea cui lsa motenirea urii mele. Împrteasa: tiu c mergi trist la rzboi, cu inima neîmblânzit. i eu sunt trist i plâng mereu. Îmi plâng singurtatea care m apas. Împratul : Vd lacrimile curgând iroaie de mrgritare apoase pe faa ta mai alb ca

argintul crinului. Lungi cearcne vinete se trag împrejurul ochilor ti. Nu pot face nimic spre a-i alina suferina. .. Trebuie s plec din nou la rzboi. Rmâi cu bine i s ne ajute bunul Dumnezeu. Împrteasa: (rmas singur, îngenuncheaz în faa icoanei Maicii Domnului): Maic Sfânt, ascult rugciunea mea, îndur-te de suferina mea i a împratului! Roag-te fiului tu s ne druiasc un fiu, sprijin al btrâneilor noastre... Dar ce vd? Pleoapele icoanei se umezesc i din ochiul negru al Maicii lui Dumnezeu se prelinge o lacrim. ( Se ridic i atinge cu buzele lacrima rece). Povestitorul: Dup 9 luni, împrteasa a nscut un fecior alb ca spuma laptelui, cu prul blai ca razele lunii. Împratul surâse i i-a pus numele Ft-Frumos din lacrim. i crescu i se fcu mare ca brazii munilor. Cretea într-o lun cât alii într-un an. Când era destul de mare, puse s-i fac un 80

buzdugan, îi lu ziua bun de la prini ca s se duc s se bat el singur cu otile împratului ce-l dumnea pe tatl su.... Plec la drum cântând, îmbrcat în haine de pstor, cu o cma de borangic, esut în lacrimile mamei sale, pe cap avea o plrie cu flori iar la brâu inea un fluier de doine i altul de hore.... A mers ce a mers i a ajuns la poarta unui palat din marmur alb ca laptele, aflat pe o insul de smarald.

Scena II: (Ft-Frumos ptrunde în sala unde edeau la mas un împrat tânr alturi de ali boieri.) Împratul tânr: Bine-ai venit, Ft-Frumos!Am auzit de tine, dar de vzut nu te-am vzut. Ft-Frumos: Bine te-am gsit , împrate, dei m tem c nu te-oi lsa cu bine, pentru c am venit s ne luptm greu. C destul ai viclenit asupra tatlui meu. Împratul tânr: Ba n-am viclenit asupra tatlui tu, ci întotdeauna m-am luptat în lupt dreapt. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine spun lutarilor s cânte i-om lega frie de cruce pe cât om fi i om tri. (Se srut i se îmbrieaz în urrile boierilor.) Împratul tânr: De cine te temi tu mai mult în lume, Ft-frumos? Ft-Frumos: De nimeni, în afar de Dumnezeu. Dar tu? Împratul tânr: De nimeni în afar de Dumnezeu i de Mama Pdurilor, o bab btrân i urât, care umbl prin împria mea de mân cu furtuna. Pe unde trece ea, se usuc faa pmântului, satele se risipesc... am mers cu btlie asupra ei, dar nu am isprvit nimic. Ca s nu-mi prpdeasc împria, am fost silit s stau la învoial cu ea i s-i dau bir tot al zecelea copil al supuilor mei. i azi vine s-i ia birul. Parc o vd: ochii ei dou nopi turburi, gura ei - un hu cscat, dinii ei ­ iruri de pietre de mori... (Bate miezul nopii i toi se întristeaz, se aud murmure. Apare miaznoaptea, clare, cu aripi vântoase, cu faa zbârcit, cu o pdure în loc de pr, urlând prin aerul cernit.) Ft-Frumos o apuc de mijloc i o trântete într-o piu mare de piatr; peste piu prvale o stânc i o leag cu 7 lanuri de fier, în timp ce baba uier i se smulge, încercând s se elibereze. Nu reuete, dar fuge cu piu cu tot, lsând în urma ei brazd lung) Ft-Frumos: Frate, îmi iau buzduganul i plec pe urma dârei lsate de bab, ca s nu te mai supere niciodat. Împratul tânr: Mergi cu bine, Ft-Frumos! i s te întorci biruitor! 81

Scena III:

(Pe prispa unei case, o fat toarce dintr-o furc de aur. Haina ei lung i alb pare un nor de raze, prul e împletit în cozi lsate pe spate i pe frunte are o cunun de mrgritrele) Ileana: Bine-ai venit, Ft-Frumos! Cât e de mult de când te-am visat! Pe când degetele mele torceau un fir, gândurile mele torceau un vis frumos. Din fuior de argint torceam i eram s-i es o hain urzit în descântece, btut-n fericire. S-o pori... s te gândeti la mine...Din tortul meu i-a face o hain, din zilele mele o via plin de dezmierdri. Ft-Frumos: (dezmierdându-i fruntea cu o mân) Ce frumoas eti! Ce drag-mi eti! A cui eti tu, fata mea! Ileana: (rspunde suspinând)A Mamei Pdurilor. M vei mai iubi acum când tii a cui sunt? Ft-Frumos: Ce-mi pas a cui eti? Destul c te iubesc... Ileana: Dac m iubeti, s fugim atunci. Dac te-ar gsi mama, ea te-ar omorî, i dac-ai muri tu, eu a nebuni, ori a muri i eu. Ft-Frumos: S nu ai fric... Unde-i mum-ta? Ileana: De când a venit, se zbucium în piua în care ai încuiat-o tu i roade cu colii lanurile care o închid. Ft-Frumos: Ce-mi pas? Vreau s vd unde e. Ileana: (plângând) Ft-Frumos, nu te duce înc. S te înv eu ce s facem ca s o învingi pe mama. Vezi tu buile astea dou? Una-i cu ap, cealalt cu putere. S le mutm una-n locul alteia. Mama, când se lupt cu vrjmaii ei, strig, când obosete: ,,Stai, s mai bem câte-oleac de ap!" Apoi ea bea putere, în vreme ce dumanul ei numai ap. De aceea hai s le mutm din loc. ea nu va ti i va bea ap în vremea luptei cu tine. Ft-Frumos (ctre bab): Ce faci, bab? Muma Pdurii: (când îl vede se smucete i rupe lanurile) A! Bine mi-ai venit, Ft-Frumos! Ia acum, hai la lupt! Om vedea cine-i mai tare! Ft-Frumos: Hai! ( Cei doi se lupt. Baba îl doboar pe Ft-Frumos, apoi el pe ea.) Muma Pdurii: (gâfâind, obosit) Stai, s mai bem ap! Povestitorul: C-o putere îndoit, cu brae de fier, Ft-Frumos o smuci pe bab i o bg în pmânt pân-n gât. Apoi o izbi cu buzduganul în cap. Ceru încruni de nouri, vântul începu a geme rece i a scutura casa. Tunet... întuneric de neptruns....Fata czu ca moart de groaz. Ft frumos îi 82

srut ochii i o lu în brae, fugind cu ea prin furtun.... Ajunser în grdina împratului. O duse la palat.

Scena IV:

Ft-Frumos: Împrate, aceasta e mireasa mea. Împratul tânr: M bucur pentru voi i v doresc s fii fericii! (se întristeaz) Ft-Frumos: Plângi, împrate? De ce? Împratul tânr: tiu c mi-ai fcut mult bine, scpându-m de Muma Pdurii. Binele acesta nu i-l pot plti nici cu lumina ochilor. Cu toate acestea vin s îi cer i mai mult... Ft-Frumos: Ce, împrate? Împratul tânr: Iubesc o fat frumoas , cu ochii gânditori, dulce ca visele mrii - Fata Genarului, om mândru i slbatic, ce îi petrece viaa vânând prin pduri btrâne.... O, cât e de aspru el, cât e de frumoas fata lui! Orice încercare de-a o rpi a fost deart! Încearc i tu! Ft-Frumos: Împrate prealuminate, din câte noroace-ai avut, unul a fost mai mare decât toate : acela c Ft-Frumos i-e frate de cruce. Hai c m duc eu s o rpesc de fata Genarului! Ileana: Nu uita, Ft-Frumos, cât vei fi tu departe, eu oi tot plânge. Povestitorul: A plecat el peste codri i muni cu fruntea nins, apoi vzu c irul munilor d într-o mare verde întins. În fundul mrii se oglindea o mrea stânc de granit, din care rsrea ca un cuib alb o cetate frumoas. La fereastr se zrea, printre ghivecele de flori, fata Genarului.

Scena V: Fata Genarului: Bine-ai venit, Ft-Frumos! Vin s deschid porile castelului... Ast noapte mi se prea c vorbesc cu o stea i steaua mi-a spus c vii din partea împratului care m iubete. Povestitorul: În castel se afla i un motan cu apte capete, care când urla dintr-un cap se auzea cale de-o zi, iar când urla din câte 7 se auzea cale de 7 zile. Motanul: Miauuu! Povestitorul: Genarul, pierdut în slbaticele sale vântori, se deprtase cale de-o zi. Ft-Frumos: Hai s plecm înainte ca tatl tu s se întoarc. Calul: Stpâne, tii c sunt nzdrvan i am dou inimi, hai s ne grbim spre cas! Genarul: Ce e? i s-a urât cu binele? 83

Calul: Nu mi s-a urât cu binele, ci de tine e ru! Ft-Frumos i-a furat fata! Genarul: Trebuie s ne grbim mult ca s-l ajungem? Calul: S ne grbim i nu prea... pentru c putem s-i ajungem. Povestitorul: Genarul zbur ca spaima cea btrân în urma fugiilor. Genarul: Ft-Frumos, mi-e mil de tine, de tinereile tale. Eu sunt cretin i puterea mea nu este în duhurile întunericului, ci în Dumnezeu. De ast dat nu-i fac nimic, dar de alt dat ...ine minte! Povestitorul: Îi lu fata, dar Ft-Frumos era voinic, tia drumul înapoi. Mai încerc de dou ori. Ultima dat îns Genarul cu faa înfricoat nu mai zise nimic. Îl azvârli pe Ft-Frumos în norii ce negri i plini de furtun. Ars de fulgere, tânrul se transform într-o mân de cenu i czu în nisipul fierbinte al pustiului. Din cenua lui se fcu un izvor limpede care jelea într-o lung doin pe Ileana, împrteasa cea blaie a lui Ft-Frumos. Dar cine s îneleag glasul izvorului într-un pustiu unde nu clcase picior de om? Povestitorul: Dar pe vremea aceea Domnul umbla înc pe pmânt. Într-o zi cltorea cu Sf. Petru i i-au rcorit picioarele chiar în apa limpede a pârâului. i-au splat faa i s-au aezat la umbr. Ascultau doina i , la plecare, la rugmintea Sf. Petru, Domnul a poruncit, ridicând mâna sa cea sfânt, ca izvorul s fie din nou ceea ce a fost înainte. Ft-Frumos a redevenit tânrul dinainte i, amintindu-i de promisiunea fcut, plec din nou spre castelul Genarului.

Scena VI: Fata Genarului (plângând): Ft-Frumos! Trieti! Nu mai încerca s m rpeti pentru c este imposibil , atâta timp cât nu ai un cal asemenea celui pe care îl are tatl meu. Are dou inimi. Am s-l întreb ast-sear de unde-i are calul, ca s poi i tu s capei unul ca acela. Pân atunci, ca s nu te afle tata, te voi preface într-o floare. Ft-Frumos: Nu-mi place s m ascund, dar dac asta e singura soluie, voi accepta propunerea ta. Fata Genarului : (optete o vraj) Ca s nu te vad tata/ S te faci frumoas floare / Dulce i mirositoare / S devii din nou brbat / cu un simplu srutat / Dup ce aflu ce e de aflat!... (Cânt vesel prin cas) Genarul : Vesel, fata mea? i de ce eti vesel? Fata Genarului : (râzând) Pentru c nu mai este Ft-Frumos ca s m rpeasc... Vino s serveti cina!... tat, de unde ai calul dumitale, cu care umbli la vânat? 84

Genarul : ( încruntându-se) La ce-i trebuie s tii? Fata Genarului : Numai aa... ca s tiu. Genarul : tii c nu m împotrivesc ie niciodat. Departe de-aicea, lâng mare, ade o bab care are 7 iepe. Ea ine oameni acre s i le pzeasc un an ( cu toate c anul are la ea 3 zile) i dac cineva i le pzete bine ea-l pune s-i aleag drept rsplat un mânz, iar de nu, îl omoar i-i pune capul într-un par. Chiar dac îns pzete cineva bine, ea îl viclenete pe om, cci scoate inimile din caii toi i le pune într-unul singur. Cel ce-a pzit se alege cu un cal fr inim, care-i mai ru decât unul de rând... Eti mulumit, fata mea? Fata Genarului : (zâmbind). Mulumit. (Genarul îi arunc în fa o batist roie, uoar i mirositoare i fata uit tot ceea ce i-a spus) Genarul : Acum plec în treburile mele. Rmâi cu bine! Fata Genarului : (srut floarea i apare Ft-Frumos) Ft-Frumos: tii ceva? Fata Genarului : (trist, punând dosul mâinii pe frunte) Nu tiu nimic... Ft-Frumos: Eu am auzit tot. Rmâi cu bine! În curând ne vom vedea iar.

Scena VII:

Povestitorul: Pe drum, Ft-Frumos salveaz un ânar i un rac. Spre sear ajunge la un bordei urât, acoperit cu gunoi de cal. Împrejur nu era gard ci numai lungi rui ascuii, din care ase aveau fiecare în vârf câte un cap. al aptelea, fr, se cltina în vânt i zicea: Cap! Cap! Cap! (Pe prisp o bab zbârcit, culcat pe un cojoc vechi, st cu capul în poala unei roabe tinere frumoase.) Ft-Frumos: Bine v-am gsit! Baba: Bine-ai venit, flcule! Ce-ai venit? Ce caui? Vrei s-mi pati iepele poate... Ft-Frumos: Da. Baba: Iepele mele pasc numai noaptea... Uite, chiar de-acu poi s porneti cu ele la pscut... Fat hai, ia d-i tu flcului demâncatul ce i-am fcut eu i pornete-l! Povestitorul: Ft-Frumos mnânc, dar încet, încet simte cum se strecoar un somn de plumb prin toate vinele lui , ochii i se împienjenir i czu ca mort. Când se trezi, era aproape ziu i iepele, ia-le de unde nu-s. Cere ajutor ânarului care i le aduce pe toate dintr-o pdure din deprtare. 85

Baba (furioas... url) Roaba: Ce ai , mam? Baba: Nimica. Mi-a venit i mie toane... Sunt foarte mulumit... (se duce în grajd) Ascundeiv mai bine, bat-v mama lui Dumnezeu, ca s nu v mai gseasc! Mnânce-l moartea! Povestitorul: A doua zi se întâmpl la fel, salvarea vine de la rac de data aceasta. Ft-Frumos mai are o zi de pzit. Roaba: Eu tiu c tu eti Ft-Frumos. S nu mai mnânci din bucatele ce i le fierbe baba, pentru c-s fcute cu somnoroas. i-oi face eu altfel de bucate.... Uite! Mnânc-le! Ft-Frumos: A avut dreptate fata. Îmi simt capul treaz acum. Pot pzi iepele... uite.. e miezul nopii... le voi duce acas în grajd. Am scpat cu faa curat i de data aceasta... Dar ce vd? Baba st pe lavi înepenit... S-o scutur... Bab!... Nu se mic... Fat! ( o trezete) Uite, i-a murit baba! Roaba: A, asta s moar! Adevrat c acum e ca moart. Acu-i miaznoaptea... un somn

amorit îi cuprinde trupul... dar sufletul ei cine tie pe la câte rspântii st, cine tie pe câte ci a vrjilor umbl. Pân ce cânt cocoul ea suge inimile celor ce mor ori pustiete sufletul celor

nenorocii. Da, bdic, mâine i se împlinete anul. Ia-m i pe mine cu dumneata, c i-oi fi de mare folos. Eu te voi scpa din multe primejdii pe care i le pregtete baba.. Uite, am scos dintr-o lad o cute, o perie i o nfram. Vom avea nevoie de ele. ... Du-te acum... Se trezete i trebuie s îi alegi calul. Alege-l pe cel mai slab dintre toi. În el va pune inimile celorlali. Nu te lua dup aspect. Cei negri, strlucitori sunt fr inimi. Ft-Frumos: Pe acesta l-am ales, mtu. Cel slab care sttea pe movila aceea de gunoi. Baba: Da cum , Doamne iart-m, s slujeti tu degeaba? Cum s nu ­ i iei tu dreptul tu?Alege-i unul din caii aceia frumoi...oricare ar fi... i-l dau... Ft-Frumos: Nu, pe acesta îl vreau. Baba (scrânind din dini) : Hai, ia-i-l! .... Ft-Frumos: Poi iei acum , fat. Hai s plecm repede! Roaba: M arde în spate. (uitându-se înapoi) Vd doi ochi de jeratic ale cror raze roii ca focul ptrund în rrunchii mei. Arunc peria, Ft-Frumos! Ft-Frumos: Uite, în spatele nostru s-a ridicat o pdure neagr, deas, mare, înfiorat de un lung freamt de frunze i de un urlet flmând de lupi... Hai, cluule, înainte! Roaba: M arde în spate din nou. (uitându-se înapoi) Vd acum o bufni mare i sur cu ochii ca dou fulgere lnuite de un nor.. Arunc cutea, Ft-Frumos! 86

Ft-Frumos: De data aceasta s-a ridicat din pmânt un col sur, drept, neclintit, cu capul atingând de nori. Roaba: M arde iar. Baba a gurit stânca i a trecut prin ea ca o funie de fum al crei capt dinainte arde ca un crbune. Arunc i nframa! Ft-Frumos: În urma noastr a aprut un luciu întins, limpede i adânc. Roaba: Se aude btând din aripi miaznoaptea cea btrân cu aripile de aram . Încearc s o loveti cu buzduganul . Ft-Frumos: Am nimerit-o. A croncnit de 12 ori i s-a prbuit ca plumbul la pmânt. Roaba: E foarte bine pentru c baba va fi cuprins de somnul ei de fier i e deasupra apei... Ce bine! S-a cufundat în adâncul cel vrjit. Am scpat! Calul lui Ft-Frumos: Am scpat! Stpâne, ai izbit miaznoaptea i a czut la pmânt cu dou ceasuri mai devreme. Eu simt sub picioarele mele rscolindu-se nisipul. Schelete înmormântate de volburele nisipului arztor al pustiilor au s se scoale spre a se sui la lun. E primejdios s umbli acum. Aerul cel înveninat i rece al sufletelor moarte v-ar putea omorî. Ci mai bine voi culcai-v i eu, pân atuncea m-oi întoarce la mama, ca s mai sug înc odat laptele cel de vpaie alb a âelor ei, pentru a m face iar frumos i strlucit. ... Povestitorul: Ft-frumos adormi dar i se prea c nu adormise. Vedea cum se rscoleau schelete din nisip...cu capetele seci de oase... învelite în mantale albe...i urcau drumul lunii i se pierdeau în palatele înmrmurite ale cetii din lun, prin ale cror ferestre se auzea o muzic lunatec... o muzic de vis. I se pru c fata de lâng el se ridica încet... c trupul ei se risipea în aer... apuc i ea calea luminoas ce ducea spre lun. Se întorcea în tulburea împrie a umbrelor, de unde venise pe pmânt, momit de vrjile babei. ... Când s-a trezit era singur. Plec spre cetatea Genarului spre a înfptui ceea ce promisese de atâta timp.

Scena VII:

Fata Genarului: Tata vâneaz departe cale de 7 zile. S mergem . Aud motanul mieunând. Se va întoarce curând. ...Genarul: Ce e, calule? Ce ai acum? 87

Calul: Ft-Frumos îi fur fata. Genarul: M mir ce spui. tiam c l-am omorât. Cum de triete?...Îl putem ajunge? Calul: Nu, zu, pentru c a înclecat pe un frate al meu care are 7 inimi, pe când eu n-am decât dou. Genarul: Dii, calule! Zi-i fratelui tu s-i arunce stpânul în nori i s vin la mine c l-oi hrni cu miez de nuc i l-oi adpa cu par de foc. Calul: Frate, arunc-i stpânul în nori i vino la stpânul meu c te-oi hrni cu miez de nuc i te-o adpa cu par de foc! Ft-Frumos: Zi fratelui tu s-i arunce stpânul în nori c l-oi hrni cu jeratic i te-oi adpa cu par de foc. Calul lui Ft-Frumos: ba, frate, arunc-l tu pe stpânul tu, c Ft-Frumos te-o hrni cu jeratic i te-o adpa cu par de foc. Povestitorul: Calul îl arunc pe Genar în înaltul cerului de unde nu se mai vzur decât dou gene de nouri i, din ele, se zreau doi ochi albatri ca cerul, ce repezeau fulgere lungi. Erau ochii acestuia. ... Ft-Frumos ajunse acas dup mult timp. Lumea-l crezuse mort. Vestea întoarcerii sale s-a rspândit repede.

Scena VIII: Ileana: Am auzit c se întoarce Ft-Frumos. Oare e adevrat? De când a plecat el m-am închis în aceast grdin, culcat pe pietre reci, cu capul pe un bolovan de cremene i-am plâns într-o scald de aur aezat lâng mine... Au curs lacrimi curate ca diamantul...Ochii mei au orbit de atâta plâns. Nu mai vd nimic... Mi-au secat i lacrimile... dar vestea aceasta m bucur. M spl cu lacrimi din baie i stropesc grdina care s-a uscat de când n-am mai îngrijit-o... Simt cum apar florile... Voi culege câteva pentru Ft-Frumos. Ft-Frumos: M-am întors, draga mea! Iart-m c te-am lsat singur atâta timp i ai suferit din cauza mea, dar îmi ddusem cuvântul i trebuia s-mi in promisiunea. Ileana: Te-ai întors! Asta conteaz acum. Uite, am umplut baia de aur cu lacrimile mele. Am visat c Maica Domnului a desprins din cer dou vinete stele ale dimineii i mi le-a aezat pe frunte. Ce-o însemna acest vis? Ft-Frumos: Sunt convins c i-a dat de tire c îi vei recpta vederea. 88

Povestitorul:

A doua zi, deteptat, ea vedea....A treia zi se cunun Împratul cu Fata

Genarului... A patra zi a fost nunta lui Ft-Frumos cu Ileana.... i se fcu nunt mare i frumoas cum n-a fost alta pe faa pmântului. i au trit apoi în pace i în linite ani muli fericii, iar dac ar fi adevrat ce zice lumea: c pentru feii-frumoi vremea nu vremuiete, apoi poate c-or fi trind i astzi.

Spiriduul pdurii

Personajele: Spiriduul, Copiii, Copacul, Iarba, Un animal de pdure- iepure, cprioar, un future, o floare -ghiocel, topora sau alt floare de pdure Un copil: Cine eti tu? Spiriduul: Sunt micu i sunt ghidu i m cheam ... SPIRIDU! Un copil: i unde locuieti? Spiriduul: Casa mea este pdurea, iar prietenii ­ toate vietile ei: copacii, florile, gâzele, iarba, animalele mari i mici,toate m cunosc i m însoesc în drumul meu...Dar acum sunt trist, tare trist.... Un copil: De ce? Spiriduul : Dar voi nu vedei ce se întâmpl? Peste tot pe unde mergi dispar pdurile, se taie copacii, se stric, se d foc, se distruge viaa! Se distruge Planeta!! i nu numai c se distrug toate acestea, dar nu se mai planteaz nimic în loc, sau aproape nimic, poluarea este în top, deeurile sunt la loc de frunte, iar prietenii mei sunt suprai , bolnavi sau chiar au disprut! Nu-i aa? Spunei i voi : nu aceasta este realitatea? Privii: ( Apare un copac cu crengi rupte, suprat, îngândurat.....) Spiriduul : Vai! Ce copac trist! Ce-ai pit, prietene? Copacul: Of! nu mai am unde s m ascund!!Toi vecinii mei au fost tiai, dui la fabricile de mobil, sau pe antierele de construcii, au fost fcui scânduri, scaune sau bnci pentru voi,copii, sau.... i mai ru : au fost pui pe foc! Iar eu... privii: s-au semnat pe coaja mea, mi-au rupt ramurile... curând m va acoperi muntele care poate porni oricând la vale!

89

Un fluture- ( Fcând încercri disperate s se aeze undeva, se agit i chiar vrea s plâng....)Unde s stau... !? ...Vreau i eu s m odihnesc ....Nu am unde s m aez c m murdresc pe aripioare! Nimic nu mai este la fel în pdurea aceasta? Cine a trecut pe aici? De ce au lsat aa de multe hârtii, resturi menajere, pungi de plastic... ? Un copil ( cu glas slab, aproape optit) : Au fost nite tineri la iarb verde.... Iarba ( aproape c se rstete) : Care iarb verde? Nu vedei c sunt pe cale de dispariie? Înc un week-end ca acesta i vei spune c suntem în deert...Aplaudai-v ispravile, dragii mei : ai fumat i ai aruncat chibriturile i resturile de igri la întâmplare, iarba s-a aprins i... nu mai e nimic de fcut. Spiriduul : Eu cred c se mai poate repara câte ceva. Uite, vin nite copii cu un pdurar, cur resturile, pun nite scrumiere, couri de gunoi... Apare floarea -ghiocel, topora sau alt floare de pdure- cam ifonat, cu petalele nu chiar curate Floarea: Dac nu m feream din calea lor, m clcau fr mil... i doar ce am scos capul ctre lumin! Un animal de pdure- iepure, cprioar-Dar eu nu mai am unde s m adpostesc, nu gsesc ap curat s beau! Floarea: Dar ce s-a întâmplat cu pârâul din poian? Animalul : Nu ai vzut? Au venit dou maini murdare i s-au curat ... Copacul : Singure? Animalul : Ei, singure!?Cine a mai vzut maini care s se spele singure, cu peria, cu ampon special, cu muzica la maxim... Floarea: Da. ... Au fost tot oamenii... Un copil: Spunei! Ce putem face noi?Cum v putem ajuta? Spiriduul : tii, eu m întâlnesc de multe ori cu Bufnia Cea Îneleapt, ne spunem necazurile, cerem sfatul unul altuia, i... de cele mai multe ori reuim s ieim din încurctur.Acum 2 seri ne-am întâlnit din nou i am stat de vorb pân în zori. Ea mi-a dat o idee: am scris împreun nite bileele pe care le putem rspândi prin parcuri i pduri, pe la coli..Cine le citete, poate înva! Aa am ajuns i la voi. Poate m ajutai s aduc un strop de mângâiere prietenilor mei. Vrei? Copiii: Da! Sigur! Dar cum?

90

Spiriduul : Eu am în tolba mea aceste bileele, sfaturi, îndemnuri... cum vrei voi s le spunem. Le vei alege pe cele mai potrivite , le vei scrie voi mai mare i mai frumos i le vei afia în locuri vizibile, potrivite...Vai, dar voi nu tii toate literele! Cum v vei descurca? Copiii: Stai fr grij, spiriduule, mai avem colegi mai mari, frai, surori, prini...Ne descurcm noi! Spiriduul : Ei, atunci, la treab! Alegei scrisorelele, vedei care sunt cele mai potrivite i ... Copiii: Palmele noastre sunt bune ca suport. Le vom afia pe copcelul verde din proiectul nostru,,coli pentru un viitor verde". Spiriduul : BRAVO! Avei o idee excelent! Succes, copii! S ne vedem într-o pdure de vis! Copiii: Mulumim, spiriduule! S ai grij de prietenii ti, care acum sunt i ai notri!

Se aude o melodie vesel. Spiriduul pleac opind fericit, însoit de celelalte personaje.

91

BIBLIOGRAFIE Florea Marian, Simion, Srbtorile la romani. Studiu etnografic, Editura Fundaiei Culturale Române, Bucureti, 1994; Ilinca Buruian, Serbri colare, editura Partener Vasile Poenaru, Cartea serbrilor colare, editura Coresi, 2007 Colinde de Crciun, interpretate de copii, pentru copii, Editura Eve

Press, Bucureti, 2008;

Învmântul primar, nr. 4, Editura Miniped, Bucureti, 2004; Tradiie i inovaie, nr.1, Alexandria, 2009; www.didactic.ro

92

Information

Microsoft Word - Raluca Oprea.doc

92 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

249904