Read 06.pdf text version

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAlIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI PÂN LA 1000 V c.a. I 1500 V c.c. Indicativ: I 7-02 Înlocuiete: I 7-98 1. DOMENIUL DE APLICARE 1.1. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea i executarea instalaiilor electrice aferente: a. cldirilor cu destinaie de locuin; b. cldirilor comerciale; c. cldirilor publice (civile); d. cldirilor industriale (de producie); e. cldirilor agricole i horticole; f. cldirilor prefabricate; g. caravanelor, locurilor de campare i altora similare; h. antierelor, expoziiilor, târgurilor i altor instalaii temporare; i. construciilor navale i vaselor de agrement; j. cldiri de depozitare. 1.2. Normativul se aplic la: a. circuite alimentate la tensiuni nominale pân la 1000 V c.a. i 1500 V c.c. inclusiv; în curent alternativ, frecvenele prefereniale care au fost luate în considerare în acest normativ sunt: 50 Hz, 60 Hz i 400 Hz. Nu este exclus utilizarea altor frecvene pentru scopuri speciale. b. circuitele, altele decât circuitele interne ale aparatelor, lucrând la tensiuni de peste 1000 V i provenind de la o instalaie având o tensiune care nu depete 1000 V c.a., de exemplu lmpi cu descrcare, filtre electrostatice; c. orice sistem de pozare care nu face obiectul standardelor receptoarelor; d. toate instalaiile de utilizare ale consumatorilor exteriori cldirilor. e. cablrile fixe de telecomunicaii, semnalizare, comand i altele similare (exclusiv circuitele interne ale aparatelor); f. extinderi sau modificri ale instalaiilor i pri ale instalaiilor existente afectate de extindere sau modificare, reparaii capitale, reabilitri sau modernizri. 1.3. Prevederile normativului nu se aplic la: a. echipamentul electric de traciune; b. echipamentul electric al autovehiculelor; c. instalaiile electrice de la bordul navelor; d. instalaiilor electrice ale aeronavelor; e. instalaiile în min; f. echipamentele de reducere a interferenelor radio, cu excepia celor care afecteaz securitatea instalaiilor; g. împrejmuirile electrice; h. protecia cldirilor împotriva trsnetelor; i. sistemele de producere, distribuie i transport pentru consumatorii publici. j. la depozite de materiale pirotehnice i explozive. 1.4. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice tehnologice prevederile prezentului normativ se aplic împreun cu reglementrile tehnice corespunztoare acestor instalaii în msura în care nu contravin prevederilor prezentului normativ. 1.5. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice se respect prevederile Legii 90/1996 i Legii 10/1995 referitoare la cerinele de calitate: - rezisten i stabilitate; - siguran în exploatare; - siguran la foc; - igien, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului; - izolaie termic, hidrofug i economie de energie; 1

- protecia împotriva zgomotului. 1.6. Acest normativ se aplic numai pentru alegerea i condiiile de instalare ale echipamentului electric. 1.7. În anexa 1 sunt prezentate standarde i reglementri conexe instalaiilor electrice, menionate în normativ. [top] 2. TERMINOLOGIE, CLASIFICRI I ABREVIERI În afara termenilor definii în standardele i reglementrile conexe date în anexa 1, în acest normativ se utilizeaz i urmtorii termeni specifici: 2.1. Instalaii electrice de alimentare i de distribuie. Definiii 2.1.1. Alimentare normal cu energie electric Alimentarea cu energie electric dintr-o surs de energie electric (transformator, generator) prevzut pentru a se asigura funcionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, în regim normal. 2.1.2. Alimentare de rezerv cu energie electric Alimentarea cu energie electric prevzut pentru a se asigura meninerea în funciune, neîntrerupt sau o perioad de timp, a unor receptoare electrice ale consumatorilor, la întreruperea alimentrii normale. 2.1.3. Alimentarea de rezerv de siguran Alimentarea de rezerv cu energie electric prevzut pentru a se menine în funciune echipamentele necesare asigurrii siguranei utilizatorilor. 2.1.4. Instalaie electric de utilizare Totalitatea materialelor i echipamentelor situate în aval fa de punctul de delimitare cu reeaua furnizorului de energie electric i care sunt în exploatarea consumatorului. 2.1.5. Puterea instalat a unui consumator Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului. 2.1.6. Putere instalat a unui receptor Puterea nominal a receptorului înscris pe plcua indicatoare a receptorului. 2.1.7. Putere instalat a unei coloane sau a unui circuit Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din coloana sau circuitul respectiv. 2.1.8. Puterea real (Pr) a unui receptor Mrime electric egal cu produsul dintre puterea instalat (PI) i coeficientul de încrcare (CI) al acestuia. 2.1.9. Puterea absorbit (Pa) a unui receptor Mrimea electric egal cu raportul dintre puterea real (Pr) i randamentul real al receptorului (hr). 2.1.10. Coeficient de simultaneitate (Cs) Valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor consumatorului alimentate în acelai circuit sau aceeai coloan care funcioneaz simultan i suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor consumatorului racordate la circuitul sau coloana respectiv. 2.1.11. Coeficient de încrcare (CI) Valoarea raportului dintre puterea real i puterea instalat a unui consumator sau receptor. 2.1.12. Curent diferenial rezidual (curent de defect, ID) Mrimea sumei fazoriale a valorilor instantanee ale curenilor care parcurg toate conductoarele active ale unui circuit într-un punct al instalaiei electrice. 2.1.13. Curent diferenial nominal (de funcionare, IDn) Curent diferenial rezidual ce provoac declanarea unui dispozitiv de protecie diferenial. 2.1.14. Curent nominal de sarcin (In) Curent pe care îl suport aparatul în funcionare normal i care este stabilit în general de productor. 2.1.15. Curent maxim de descrcare (Imax) Curent de descrcare, cu form de und T1/T2 = 8/20 ms, suportat o singur dat de un descrctor de supratensiune. 2.1.16. Curent nominal de descrcare (In) Curentul de creast de descrcare, cu form de und T1/T2 = 8/20 ms, utilizat pentru a desemna un descrctor de supratensiune i la care se încearc de 20 de ori, fr a se deteriora. 2.1.17. Nivel de protecie (Up) 2

Valoarea tensiunii care caracterizeaz performanele proteciei unui descrctor de supratensiune la curentul nominal de descrcare In. 2.1.18. Tensiunea maxim în regim permanent (Uc) Valoarea maxim admisibil a tensiunii eficace de frecven industrial care poate fi aplicat continuu între bornele descrctorului de supratensiune, fr a afecta buna lui funcionare. 2.1.19. Tensiune rezidual Tensiunea care apare la bornele descrctorului la trecerea curentului nominal de descrcare In i corespunzând tensiunii aplicate echipamentelor de protejat. 2.1.20. Tensiune maxim de amorsare Tensiunea de creast, de und 1,2/50 ms, caracteristic descrctoarelor tip eclator. 2.1.21. Perturbaia electric de tip comun Perturbaia care se suprapune peste tensiunea reelei i se propag între diferite conductoare active. 2.1.23. Dispozitiv de protecie la curent diferenial-rezidual (dispozitiv diferenial) Aparatul mecanic sau asociaia de aparate destinate s provoace deschiderea contactelor atunci când curentul diferenial rezidual ajunge în anumite condiii la o valoarea dat (curent diferenial nominal). 2.1.24. Întreruptor automat (disjunctor) Aparatul mecanic de comutaie capabil s stabileasc, s suporte i s întrerup automat cureni, în condiii normale de funcionare pentru circuit, precum i s stabileasc, s suporte o durat specificat de timp i s întrerup cureni, în condiii anormale de funcionare pentru circuit (de exemplu cureni de scurtcircuit sau suprasarcin). 2.1.25. Tensiune foarte joas de securitate Diferena de potenial care nu depete 50 V, valoarea eficace în curent alternativ, între conductoare sau între un conductor oarecare i pmânt, într-un circuit la care separarea de reeaua de alimentare este asigurat printr-un transformator de separare sau un convertizor cu înfurri separate. Pentru circuite nelegate la pmânt se folosete abrevierea TFJS. Pentru circuite legate la pmânt se folosete abrevierea TFJP. 2.1.26. Tabloul general de distribuie Tabloul electric racordat direct la reeaua furnizorului de energie electric, la un post de transformare sau la o surs proprie a consumatorului de energie electric i care distribuie energia electric la alte tablouri de distribuie sau direct la anumite receptoare ale consumatorului. 2.1.27. Tabloul principal de distribuie Tabloul electric alimentat dintr-un tablou general i care distribuie energia electric la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului. 2.1.28. Tabloul secundar de distribuie Tabloul electric alimentat dintr-un tablou principal i de la care energia electric se distribuie la receptoarele consumatorului. 2.1.29. Sigurane general Siguranele montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric. 2.1.30. Coloan electric Calea de curent care alimenteaz tabloul principal de distribuie de la tabloul general sau tabloul secundar de la tabloul principal. 2.1.31. Coloan electric magistral Calea de curent care alimenteaz pe parcursul ei cel puin dou tablouri de distribuie, în derivaie. 2.1.32. Coloan electric colectiv Calea de curent din care se alimenteaz mai muli consumatori. 2.1.33. Coloan electric individual Calea de curent care servete pentru alimentarea unui singur consumator. 2.1.34. Circuit electric Calea de curent ale crei echipamente i materiale electrice sunt alimentate de la aceeai origine i sunt protejate împotriva supracurenilor prin aceleai dispozitive de protecie. 2.1.35. Zon (volum) de accesibilitate (zon de manevrare) Volumul cuprins între oricare punct de pe o suprafa unde oamenii au acces în mod obinuit i elementele înconjurtoare pe care o persoan poate s le ating fr mijloace auxiliare. 3

2.1.36. Zone (volume) de protecie pentru bi, duuri i piscine Volumele specifice de protecie în care exist pericole de oc electric. 2.1.37. oc electric Efectul patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau prin corpul unui animal. 2.1.38. Electrocutare ocul electric fatal. 2.1.39. Atingere direct Contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al persoanelor sau animalelor domestice sau de cresctorie cu pri active ale unei instalaii electrice. 2.1.40. Atingere indirect Contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de cresctorie cu mase puse accidental sub tensiune datorit unui defect electric. 2.1.41. Curent de oc electric Curentul care, traversând corpul uman sau al animalelor, poate provoca efecte patofiziologice. 2.1.42. Tensiuni de atingere Tensiunea care apare la producerea unui defect între pri simultan accesibile. 2.1.43. Tensiunea limit admis de atingere (UL) Valoarea maxim a tensiunii de atingere care este permis a se menine timp nelimitat în condiii de influene externe specificate. 2.1.44. Msur de protecie complet (necondiionat) Ansamblul msurilor care împiedic pe om s ating prile active sau îl protejeaz împotriva curenilor periculoi în cazul atingerilor admise ale prilor active. 2.1.45. Msur de protecie parial (condiionat) Ansamblul msurilor care protejeaz omul împotriva ocurilor electrice prin atingerea accidental a prilor active. 2.1.46. Loc de munc puin periculos Spaiu care în condiii normale este caracterizat simultan prin urmtoarele condiii: - umiditatea relativ a aerului, max. 75% la temperatura aerului cuprins între 15...30°C; - pardoseala (amplasament) izolant. 2.1.47. Loc de munc periculos (mediu periculos) Spaiu caracterizat prin cel puin una din urmtoarele condiii: - umiditatea relativ a aerului peste 75%, dar cel mult 97%, la temperatura aerului peste 30°C, dar cel mult 35°C; - pardoseala cu proprieti conductoare (beton, pmânt); - parte conductoare în legtur electric cu pmântul care ocup cel mult 60% din zona de manipulare; - prezena de pulberi conductoare (pilitur de metal, grafit etc.); - prezena de fluide care micoreaz impedana corpului uman. 2.1.48. Loc de munc foarte periculos (mediu foarte periculos) Spaiu caracterizat prin cel puin una din urmtoarele condiii: - umiditatea relativ peste 97% la temperatura aerului peste 35°C; - pri conductoare în legtur electric cu pmântul care ocup mai mult de 60% din zona de manipulare; - prezen de ageni corozivi. 2.1.49. Schem de protecie (schem de legare la pmânt) Schem în care se reprezint situaia punctului neutru al sursei de tensiune i a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice în raport cu pmântul. 2.1.50. Stabilitate termic Însuirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul termic al unui curent electric în regim permanent, intermitent sau de scurt durat (scurtcircuit), fr a depi temperatura admis corespunztoare regimului respectiv. 2.1.51. Stabilitate dinamic Însuirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul electrodinamic al unui curent de scurcircuit, la parametrii de fabricaie, fr s-i modifice calitile funcionale. 4

2.1.52. Parte activ Conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune, în funcionare normal, inclusiv conductorul neutru (N), îns prin convenie, exclusiv conductorul PEN. 2.1.53. Pri intermediare (conductoare electric) Prile conductoare inaccesibile care, în funcionare normal, nu sunt sub tensiune, dar care pot fi puse sub tensiune în caz de defect. 2.1.54. Mas (a unui echipament sau element de construcie) Partea conductoare accesibil a unui echipament electric sau a unui element de construcie care poate fi atins, dar care în mod normal nu este sub tensiune i care poate ajunge sub tensiune în caz de defect. 2.1.55. Impedan a buclei de defect Impedana total a traseului de trecere a unui curent rezultat dintr-un defect. 2.1.56. Pardoseala izolant electric (pardoseal electroizolant) Pardoseala la care stratul de uzur nu prezint crpturi i rosturi care depesc 3 mm i care nu este strpuns la tensiuni de cel puin 1000 V, care acoper întreaga suprafa i este din materiale izolante electric (de ex. lemn, cauciuc, bachelit, linoleum, PVC etc.) lipite de suport. 2.1.57. Atmosfer exploziv Amestec cu aerul, în condiii atmosferice, a substanelor inflamabile sub form de gaz, vapori, cea, praf sau fibre în care, dup aprindere, arderea se propag în ansamblul amestecului necontrolat (drept condiii atmosferice normale se consider presiunile totale ale amestecului cuprinse între 0,8 i 1,1 bar i temperaturile cuprinse între ­20°C i ±40°C). 2.1.58. Arie periculoas (datorit atmosferelor explozive gazoase) Spaiul în care, în condiii normale de funcionare sau avarie, se pot acumula permanent sau accidental gaze, vapori de lichide sau pulberi combustibile în concentraii suficient pentru a da natere unei atmosfere potenial explozive (explozii volumetrice). 2.1.59. Protecie antiexploziv (a unui echipament electric) Execuia special pentru echipamentele care funcioneaz în zone cu pericol de explozie în vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive de ctre echipamentele respective. 2.1.60. Temperatura maxim de suprafa (temperatura limit) Temperatura cea mai înalt care este atins la funcionarea în condiiile cele mai defavorabile de funcionare, de ctre orice parte sau suprafa a unui echipament electric i care este susceptibil s produc o aprindere a atmosferei potenial explozive înconjurtoare. 2.1.61. Temperatur de mocnire a prafului în strat Temperatura minim a unei suprafee înclzite aflate în aer liber, pe care praful depozitat în strat de 5 mm ajunge de la sine la o ardere lent. Pentru grosimi mai mari de straturi, mocnirea poate s aib loc sub aceast temperatur. 2.1.62. Durat tE Timpul necesar pentru ca o înfurare, alimentat în curent alternativ s ating, sub curentul su de pornire, temperatura limit, plecând de la temperatura stabilizat în regim nominal, când funcioneaz la o temperatur ambiant maxim admis. 2.1.63. Influene externe (vezi i art. 2.3.) Aciunile factorilor externi asupra instalaiilor electrice. 2.2. Abrevieri i simboluri 2.2.1. PE ­ Conductor de protecie Conductor prevzut în anumite msuri de protecie împotriva ocurilor electrice. 2.2.2. N ­ Conductor neutru Conductor racordat la punctul neutru al reelei i care poate contribui la transportul energiei electrice. 2.2.3. PEN ­ Conductor legat la pmânt care îndeplinete simultan funcia de conductor de protecie i de conductor neutru 2.2.4. SEN ­ Sistem electroenergetic naional. Constituie infrastructura de baz utilizat în comun de participanii la piaa de energie electric. 2.2.5. PATA ­ Protecie automat împotriva tensiunilor de atingere. 2.2.6. PACD ­ Protecie automat împotriva curenilor de defect. 2.2.7. DDR ­ Dispozitiv de protecie la curent diferenial rezidual. 5

2.2.8. TFJS ­ Tensiunea foarte joas de securitate pentru circuite nelegate la pmânt. 2.2.9. TFJP ­ Tensiunea foarte joas de securitate pentru circuite legate la pmânt. 2.3. Influene externe. Categorii i clase de influene 2.3.1. Fiecare condiie de influen extern este notat printr-un cod format dintr-un grup de dou majuscule i o cifr (conform SR CEI 60364-3) aezate în urmtoarea ordine i cu urmtoarele semnificaii: Prima liter: categoria general de influene externe: A: Mediu; B: Utilizri; C: Caracteristici constructive ale cldirilor. A doua liter: natura influenei externe: A; B; C etc. Cifra: clasa influenei externe: 1, 2, 3 etc. 2.3.2. Categoriile de influene externe în funcie de natura lor i gradul de influen (clasa) conform clasificrii internaionale din SR CEI 60364-3 se dau în anexa 2 are cuprinde i corespondena dintre simbolurile româneti utilizate. 2.3.3. Încadrarea principalelor încperi ale construciilor în categorii i clase dup influenele externe i gradele minime de protecie impuse echipamentelor electrice, se d în anexa 4. Încadrarea încperilor neincluse în acest tabel se face prin asimilare. [top] 3. CONDIlII GENERALE 3.1. Condiii generale de baz 3.1.1. Proiectele de instalaii electrice se verific de verificatori de proiecte atestai conform Legii 10/1995. 3.1.2. Începerea execuiei instalaiilor electrice este permis numai dup ce investitorul a obinut avizul tehnic de racordare. Punerea în funciune se face numai dup controlul execuiei instalaiilor electrice de ctre uniti autorizate. 3.1.3. Este interzis începerea lucrrilor de instalaii electrice fr proiecte verificate în condiiile art. 3.1.1. 3.1.4. Electricienii se autorizeaz de societi profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevzute în regulamentul de autorizare. 3.1.5. Instalaiile electrice se execut de ctre uniti atestate. 3.1.6. Instalaiile electrice la consumator trebuie astfel realizate încât s nu afecteze sigurana utilizatorilor i a bunurilor. 3.1.7. Instalaiile electrice trebuie realizate astfel încât s se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorit temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii s nu fie în pericol de a suferi arsuri. 3.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie s fie izolate i protejate împotriva supracurenilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protecie. 3.1.9. Instalaiile electrice trebuie prevzute la proiectare i execuie cu aparate limitatoare de tensiune maxim i minim (de ex. Relee), astfel încât s se asigure protecia utilizatorilor împotriva supratensiunilor i tensiunilor minime pentru cazurile menionate la subcap. 4.4. 3.1.10. Separarea în vederea întreruperii, verificrii, localizrii defectelor i efecturii reparaiilor la instalaiile electrice trebuie asigurat prin prevederea de dispozitive de separare (sigurane fuzibile, cleme cu intrare ieire, întreruptoare cu acionare manual etc.). 3.1.11. Instalaiile electrice trebuie dispuse astfel încât s fie excluse orice influene între acestea i celelalte instalaii ale cldirilor. 3.1.12. Dispunerea materialelor i echipamentelor electrice trebuie astfel realizat încât s asigure spaiul necesar în vederea executrii instalaiilor electrice i efectuarea ulterioar a lucrrilor de verificri, înlocuiri, întreinere i reparaii. 3.1.13. Caracteristicile materialelor i echipamentelor trebuie s fie corespunztoare condiiilor de alimentare din instalaia electric în care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicat a reelei trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu tensiunea maxim admis de echipament). 6

3.1.14. Toate materialele i echipamentele electrice trebuie s aib, prin construcie, caracteristicile cerute pentru influenele externe din încperea sau spaiul respectiv. 3.1.15. Toate materialele i echipamentele electrice trebuie s poat fi identificate prin marcaje clare i amplasate vizibil, în vederea efecturii în condiii de siguran, pentru persoane i instalaii, a verificrilor, reparaiilor i înlocuirilor. 3.2. Condiii generale comune pentru materiale i echipamente 3.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor i echipamentelor electrice i modul lor de instalare trebuie alese astfel încât s fie asigurat funcionarea în bune condiii a instalaiei electrice i protecia utilizatorilor i bunurilor în condiiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) i inându-se seama de influenele externe. 3.2.2. Materialele i echipamentele nou utilizate în instalaiile electrice trebuie s fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcii i certificate conform Legii proteciei muncii nr. 90/1996. 3.2.3. Toate materialele i echipamentele electrice trebuie s corespund standardelor i reglementrilor în vigoare i s fie instalate i utilizate în condiiile prevzute de acestea. Încadrarea în clase de combustibilitate a materialelor se face în conformitate cu prevederile reglementrilor specifice. 3.2.4. Toate materialele folosite pentru protecie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (plci, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie s fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) i CA2b (C2). 3.2.5. Materialele i echipamentele electrice se aleg inându-se seama de tensiune, curent i frecven. Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum i alte caracteristici particulare, trebuie luate în consideraie la alegerea materialelor i echipamentelor, conform indicaiilor productorilor. 3.2.6. Materialele i echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protecie împotriva ocurilor electrice, în funcie de mijloacele de protecie aplicate. 3.2.7. Dac într-un spaiu se exercit mai multe influene externe, caracteristicile materialelor i echipamentelor electrice se aleg astfel încât s fie satisfcute toate condiiile. 3.2.8. Caracteristicile materialelor i echipamentelor electrice alese în funcie de influenele externe, trebuie s asigure funcionarea lor corect cu meninerea integritii lor (fr deteriorri datorate ocurilor mecanice, cldurii, coroziunii, etc.) i s garanteze prin aceasta fiabilitatea msurilor de protecie împotriva ocurilor electrice în care ele sunt incluse. 3.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie s provoace efecte duntoare altor echipamente electrice sau s afecteze buna funcionare a sursei de alimentare. 3.3. Condiii de amplasare i montare a instalaiilor electrice. Distane minime. 3.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protecie i barele, se amplaseaz fa de conductele altor instalaii i fa de elementele de construcie, respectându-se distanele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distanele prevzute în normativul PE 107. 3.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaii cu condiia ca instalaia electric s fie dispus: deasupra conductelor de ap, de canalizare i de gaze petroliere lichefiate; sub conducte de gaze naturale i sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C). 3.3.3. Pe toate poriunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiiile de la art. 3.3.2. i distanele minime din tabelul 3.1. se vor lua msuri constructive de protecie prin prevederea de separri, izolaii termice, evi metalice etc. ce vor depi cu minim 0,50 mm de o parte i de alta, poriunea de traseu protejat. 3.3.4 Amplasarea instalaiilor electrice în structura de rezisten a construciilor se admite în condiiile prevzute de normativul P 100.

7

Tabelul 3.1. Distanele minime admise pentru protecie i rcire între conductoare, bare, tuburi i accesorii i pân la elementele de instalaii i construcii

Distane minime 1) 2) [cm] Conductoare bare, tuburi (ale aceluiai circuit sau din circuite diferite) Elementul de la care se msoar distana Conducte sau instalaii cu fluide incombustibile Conducte sau instalaii cu fluide combustibile Elemente de construcie 3)

Reci T+40oC Trasee paralele Intersecii Trasee paralele Intersecii

Calde T>+40oC Trasee Intersecii Incombustibile Combustibile paralele Trasee Intersecii paralele 6 7 8 9 10 11

1 Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe perei, la interior Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe perei, la interior Bare electrice montate pe izolatoare Tuburi i evi de protecie montate: - aparent în ghene;

2

3

4

5

10

10

10

10

10

10

100

100

10

20

5

5

5

5

200

150

50

50

5

10

5

5

5

5

5

5

50

50

5

10

0

0

5

3

100

50

10

5

0

tub met. 0

8

- sub tencuial înglobate Conductoare cu izolaie i manta montate: - aparent - sub tencuial Cabluri NOT:

0

0

5

3

20

5

10

5

0

tub PVC 3

0 0

0 0

5 5

3 3

100 20

50 5

10 10

5 5

0 0

3 3

Conform normativului PE 107

1) Distanele minime se msoar de la suprafeele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. 2) Distanele fa de conductoarele electrice i alte elemente ale proteciei la trsnet se stabilesc conform normativului I 20. 3) Pentru construcii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distanele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14. 4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe perei, la exterior, distanele fa de elementele din coloanele 2...7 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fa de alte elemente de pe traseu, distanele se stabilesc conform art. 5.1.49.

9

3.3.5. Trebuie evitat amplasarea instalaiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaii sau utilaje care ar putea s le pericliteze în funcionare normal sau în caz de avarie. 3.3.6. Nu se admite amplasarea instalaiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate s apar condens. Fac excepie instalaiile electrice în execuie închis cu grad de protecie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiii (de ex. cabluri sau cordoane în execuie grea pentru instalaii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcas din material plastic etc.). 3.3.7. Se interzice amplasarea instalaiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare. 3.3.8. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolaie i manta din materiale electroizolante, tuburi i plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clas CA2a (C1) i CA2b (C2), aparate i echipamente electrice cu grad de protecie minim IP 54. 3.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaie normal, a cablurilor fr întârziere la propagarea flcrii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de protecie inferior IP 54, se face interpunând materiale incombustibile între acestea i materialul combustibil sau elementele de distanare care pot fi: - straturi de tencuial de min. 1 cm grosime sau plci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lime care depete cu cel puin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaie electric; - elemente de susinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distaneaz elementele de instalaie electric cu cel puin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil. Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplic atât la montarea aparent cât i la montarea sub tencuial a elementelor de instalaii electrice. 3.3.10. Se interzice montarea direct pe elemente de construcie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) i CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fr întârziere la propagarea flcrii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolaie din materiale combustibile, i a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de protecie mai mic decât IP 54. 3.4. Condiii pentru alimentarea instalaiilor electrice 3.4.1. Branamentele electrice aeriene se proiecteaz i se execut respectându-se condiiile prevzute în normativul PE 106, iar branamentele electrice subterane, respectându-se condiiile prevzute în normativul PE 107. 3.4.2. Modul de racordare la reeaua de distribuie se stabilete de ctre furnizorul de energie electric. 3.4.3. Prevederea alimentrii de rezerv cu energie electric pe lâng alimentarea normal cu energie electric, la consumatori, este obligatorie în urmtoarele cazuri: - la consumatori industriali i similari, cu receptoare care trebuie s funcioneze fr întrerupere, în condiiile date în normativul PE 124. - la consumatori echipai cu instalaii electrice pentru prevenirea i stingerea incendiilor i la consumatori prevzui cu iluminat de siguran, în condiiile date în acest normativ (subcap. 7.5, 7.13). Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerv pe lâng alimentarea normal i în alte cazuri decât cele menionate mai sus, în condiiile prevzute în normativul PE 124, cu acordul investitorului. 3.4.4. Alimentarea de rezerv de siguran se realizeaz cu: - baterii de acumulatoare; - pile electrice sau surse neîntreruptibile (UPS); - generatoare independente de alimentare normal; 3.4.5. Trecerea la alimentare de rezerv se face: - manual, comutarea fiind fcut de un operator sau - automat, fr intervenia unui operator. 3.4.6. Alimentarea de rezerv cu comutare automat, dup durata de comutare poate fi: - fr întrerupere, alimentare automat care poate fi asigurat în mod continuu, în condiii specifice privind perioada de tranziie (de ex. variaii de tensiune i frecven); - cu o întrerupere foarte scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,15 s; - cu o întrerupere scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,5 s; - cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mic de 15 s; - cu o întrerupere lung, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. 10

3.4.7. Atunci când întreruperea alimentrii cu energie electric poate avea consecine foarte grave, punând în pericol viaa oamenilor (de ex. în blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomand ca alimentarea de rezerv s se fac în schema IT (fig. 3.7.) 3.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentrii de rezerv cu energie electric (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de ctre proiectant împreun cu tehnologul i investitorul astfel încât s fie respectate condiiile de siguran impuse. 3.4.9. La consumatori alimentai direct din reeaua furnizorului de energie electric, instalaiile electrice se execut cu distribuie monofazat, pentru valori ale curenilor pân la 30 A i cu distribuie trifazat, pentru situaiile în care curentul în regim monofazat este peste 30 A. Fac excepie de la aceast prevedere instalaiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curenilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electric. 3.4.10. Coloanele electrice care pleac în branamentele cldirilor de locuit, comerciale, social-culturale i administrative, se proiecteaz i se execut, respectându-se pe lâng condiiile din prezentul normativ i condiiile din normativul PE 155. 3.4.11. Pentru instalaiile electrice de lumin i for se prevede tablou electric de distribuie comun, cu urmtoarele excepii: - dac se aplic tarife difereniate pentru consumul de energie electric; - dac funcionarea receptoarelor de for provoac fenomene suprtoare în instalaiile de lumin (de ex. pâlpâiri, scderea luxului luminos); - dac este necesar separarea instalaiilor tehnologice din considerente de siguran sau din considerente economice. 3.4.12. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice trebuie respectate condiiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de înregistrare a cantitii de energie consumat i a aplicrii, atunci când este cazul, a msurilor pentru îmbuntirea factorului de putere i pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143. 3.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electric la blocuri de locuine trebuie s permit înregistrarea i citirea consumului, fr ca acestea s fie condiionate de prezena sau acceptul abonatului. 3.4.14. Repartizarea pe faze i respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie s se fac astfel încât s se asigure o încrcare cât mai echilibrat a acestora. 3.5. Scheme de legare la pmânt 3.5.1. Schemele de legare la pmânt pot fi de trei tipuri principale: TN, TT i IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având urmtoarele semnificaii: Prima liter, se refer la situaia reelei de alimentare în raport cu pmântul: T ­ legarea direct la pmânt a unui punct activ ­ neutrul, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de faz, în cazul în care neutrul nu este accesibil; I ­ izolarea tuturor prilor active fa de pmânt, sau legarea la pmânt a unui punct printr-o impedan de valoare foarte mare. A doua liter, se refer la situaia maselor electrice în raport cu pmântul: T ­ legarea direct la pmânt a maselor instalaiei, independent de eventuala legare la pmânt a unui punct al alimentrii; N ­ legarea direct a maselor la punctul de alimentare legat la pmânt; curent alternativ, punctul de legare la pmânt este în mod normal punctul neutru; iar în cazuri speciale, punctul de legare la pmânt poate fi un conductor de faz. Alte litere, se refer la dispunerea conductorului neutru i a conductorului de protecie în schema TN: S ­ schem TN în care funcia de protecie este asigurat printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pmânt (în curent alternativ). C ­ schem TN în care funciile de neutru i de protecie pot fi combinate într-un singur conductor (PEN). 3.5.2. Schema TN are un punct al alimentrii legat direct la pmânt, masele instalaiei fiind legate în acest punct prin conductoare de protecie. În aceast schem, curentul de defect între faz i mas este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN în funcie de dispunerea conductorului neutru i a conductorului de protecie: 11

- Schema TN-S, în care un conductor de protecie distinct este utilizat pentru întreaga schem (fig. 3.1.); se utilizeaz: când trebuie separate PE i N pentru asigurarea funcionrii proteciei; la ultimul tablou spre consumator; - Schema TN-C, în care funciile de neutru i de protecie sunt combinate într-un singur conductor pentru întreaga schem (fig. 3.2.); - Schema TN-C-S, în care funciile de neutru i de protecie sunt combinate într-un singur conductor pe o poriune a schemei (fig. 3.3). 3.5.3. Schema TT (fig. 3.4 i fig. 3.5) are un punct al alimentrii legat direct la pmânt, masele instalaiei electrice fiind legate la prize de pmânt independente din punct de vedere electric de priza de pmânt a alimentrii. În aceast schem curenii de defect faz ­ mas, pentru intensiti chiar mai mici decât ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariia unei tensiuni de atingere periculoas. 3.5.4. În schema IT (fig. 3.6 i fig. 3.7) toate prile active sunt izolate fa de pmânt sau legate la pmânt prin intermediul unei impedane Z de valoare mare, masele instalaiei electrice fiind legate la pmânt. În aceast schem, un curent rezultat dintr-un prim defect faz-mas are o intensitate suficient de mic încât nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoas. Se utilizeaz numai cu dispozitiv de control permanent al izolrii neutrului fa de pmânt, cu declanarea automat în caz de defect. 3.5.5. În schema IT limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obine fie prin absena legturii la pmânt a alimentrii, fie prin intercalarea unei impedane între un punct al alimentrii (în general neutrul) i pmânt suficient de mari care s limiteze curentul de defect la valori cuprinse între 150...230 mA pentru a permite funcionarea schemei de semnalizare a defectului. 4. PROTEClII I MSURI DE PROTEClIE 4.1. Protecia împotriva ocurilor electrice Condiii generale 4.1.1. În instalaiile electrice trebuie s se aplice msuri pentru protecia utilizatorilor (persoane i animale domestice sau de cresctorie), împotriva ocurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte. 4.1.2. Msurile de protecie se aleg avându-se în vedere particularitile lor, posibilitile de aplicare în funcie de influenele externe i tipul instalaiei, echipamentului, aparatului etc. În toate situaiile în care se pot aplica mai multe msuri de protecie, soluia se va alege pe criterii tehnico-economice la aceeai eficien. 4.1.3. Msurile de protecie diferite aplicate în aceeai instalaie nu trebuie s se influeneze sau s se anuleze reciproc, respectându-se i prevederile din NSSMUEE 111 ­ NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE ÎN MEDII NORMALE. 4.1.4. Msurile de protecie pot fi realizate fie prin însi construcia materialului sau a echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei msuri de protecie la executarea instalaiei, fie printr-o combinare a acestora. 4.1.5. Msurile de protecie trebuie alese i aplicate astfel încât s fie asigurate i durabile în timp. Protecia împotriva atingerilor directe i indirecte 4.1.6. Protecia împotriva atingerilor directe i indirecte se va considera asigurat dac se aplic msura de protecie "alimentare la tensiune foarte joas de securitate" (TFJS, TFJP), conform SR CEI 60 364-4-41, în urmtoarele condiii: - tensiunea cea mai ridicat a circuitului va fi sub limita superioar a domeniului I de tensiune (50 V c.a. i 120 V c.c.) conform tabelelor 4.1.A i 4.1.B; - sursa de alimentare va fi o surs de protecie (siguran) care îndeplinete prevederile de la art. 4.1.7.

12

Tabelul 4.1.A Domenii de tensiuni în curent alternativ Domeniul de tensiune Sisteme legate direct la pmânt (scheme TT i TN) Între faze i pmânt I II U 50 50 < U 600 Între faze U 50 50 < U 1000 Sisteme izolate fa de pmânt (scheme IT*) Între faze U 50 50 < U 1000

U ­ Tensiunea nominal a instalaiei, în V; (*) ­ Dac neutrul este distribuit, materialele i aparatele alimentate între faz i neutru se aleg astfel încât izolaia lor s corespund tensiunii între faze. Tabelul 4.1.B Domenii de tensiuni în curent continuu Domeniul de tensiune I II Sisteme legate direct la pmânt Între pol i pmânt U 120 120 < U 900 Între poli U 120 120 < U 1500 Sisteme izolate fa de pmânt* Între poli U 120 120 < U 1500

U ­ Tensiunea nominal a instalaiei, în V; (*) ­ Dac este distribuit conductorul median (M), echipamentele alimentate între pol i median (M) sunt alese astfel încât izolaia lor s corespund tensiunii dintre poli. Valorile din acest tabel se refer la curent continuu neted (filtrat). Aceast clasificare a domeniilor de tensiune nu exclude posibilitatea introducerii de limite intermediare pentru anumite situaii de instalare. 4.1.7. Sursele de siguran pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie s fie de urmtoarele tipuri: a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu înfurri separate asigurând o separare de siguran între circuitele primar i secundar, astfel încât între circuitele TFJS i TFJP s nu apar o tensiune mai mare decât valorile indicate în domeniul I din tabelele 4.1 i a crui tensiune primar s fie de cel mult 1000 V; b) sursa de curent cu un grad de siguran echivalent cu al sursei de la pct. a); (de ex. separate, grup motorgenerator cu înfurri separate electric, dac caracteristicile lor i valorile de încrcare sunt comparabile cu acelea ale transformatorului de separare); c) sursa electrochimic (acumulatoare) sau alt surs ce nu depinde de circuitele de tensiune ridicat (de ex. grup motor termic-generator); d) dispozitivele electrotermice în care s-au luat msuri constructive care asigur chiar în caz de defect intern în acest dispozitiv, ca tensiunea la bornele de ieire s nu fie mai mare decât limita superioar a domeniului I de tensiune (vezi tab. 4.1.A i tab. 4.1.B). 4.1.8. La instalarea circuitelor de TFJS i TFJP trebuie respectate urmtoarele condiii: a) prile activate ale circuitelor de TFJS s nu fie în legtur cu prile activate sau conductoarele de protecie ale altor circuite sau cu pmântul; b) masele materialelor i echipamentelor electrice s nu fie legate la pmânt, la vreun conductor de protecie sau cu masele altor instalaii sau elemente conductoare pentru circuitele TFJS;

13

c) între prile active ale circuitelor TFJS i TFJP i cele ale circuitelor de tensiune mai ridicat s fie luate msuri constructive de protecie pentru a se asigura o separaie cel puin echivalent cu aceea existent între circuitele primare i secundare la un transformator de separare; d) pentru circuitele de TFJS i TFJP se recomand s se utilizeze conducte electrice distincte; e) folosirea în comun a unui cablu multifilar fr nici un înveli metalic sau conductoare izolate montate în tuburi izolante, se admite cu condiia ca toate circuitele s aib o izolaie corespunztoare pentru tensiunea cea mai mare din circuitele din tub sau cablu, fiecare circuit s aib la originea sa protecia împotriva suprasarcinilor i materialele s fie corespunztoare tuturor condiiilor de influene externe la care acestea sunt supuse; f) pe circuitul de alimentare al sursei s se prevad un întreruptor iar pe circuitul primar i pe cel secundar se vor prevedea dispozitive de protecie (sigurane) pe ambele conductoare ale circuitului; g) prizele de curent de TFJS i TFJP trebuie s fie marcate distinct prin etichete fixate sigur sau prin mijloace adecvate sau s nu permit constructiv decât conectarea fielor circuitelor TFJS i TFJP; h) prizele de TFJS s nu aib contact de protecie; i) transformatoarele sau grupurile de motor-generator trebuie s îndeplineasc condiiile impuse clasei II de protecie (masele i miezurile nelegate la pmânt) sau s fie dispuse conform art. 4.1.20 ("Izolare suplimentar") i de regul, cele executate în clasa I de protecie s nu fie amplasate în locuri "foarte periculoase" definite conform STAS 8275; j) dac tensiunea nominal a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c., toate prile activate trebuie s fie protejate împotriva atingerilor directe prin bariere sau înveliuri cu gradul de protecie minim IP 2XX sau s fie izolate, izolaia putând suporta tensiunea de încercare de 500 V timp de 1 minut. Protecia împotriva atingerilor directe 4.1.9. Toate materialele i echipamentele electrice trebuie s aib asigurat protecia împotriva atingerii directe a prilor active. Necesit numai parial astfel de msuri, instalaiile electrice din încperile sau spaiile pentru servicii (echipamente) electrice, dac sunt deservite de personal instruit sau calificat (clasele BA 4 i BA 5 (EE)) i dac au fost respectate Normele Generale de Protecie a Muncii i Reglementrile Specifice în ceea ce privete: condiiile referitoare la marcarea încperilor sau spaiilor; instalarea de obstacole sau distanarea fa de prile active în încperile pentru echipamentele electrice neînchise; distanele i înlimile minime pentru spaii de circulaie i manevr. 4.1.10. Protecia împotriva atingerilor directe trebuie s se realizeze prin una din urmtoarele msuri: a) izolarea prilor active; b) prevederea de carcase în interiorul crora s se gseasc prile active; c) instalarea unor bariere sau obstacole care s împiedice atingerile întâmpltoare cu prile active; d) amplasarea prilor active în afara zonei de accesibilitate; e) dispozitive de curent difereniat rezidual cu ID 30 mA ca msur suplimentar. 4.1.11. Protecia prin "izolarea prilor active" trebuie s se realizeze prin acoperirea complet a prilor active cu o izolaie care s aib caracteristici corespunztoare în condiiile de solicitare mecanic, termic, electric etc., din explorare. Vopselele, lacurile i produsele analoge nu se vor considera izolaii cu caracteristici corespunztoare în cazul proteciei împotriva atingerilor directe. 4.1.12. Protecia prin "carcase" se realizeaz astfel încât în mod permanent s nu fie posibil atingerea prilor active datorit naturii, amplasrii, fixrii, rezistenei mecanice i eventual i a caracteristicilor izolante ale acestora, în condiii normale de exploatare. Pentru ca protecia prin "carcase" s fie complet, trebuie îndeplinite urmtoarele condiii: a) Gradul de protecie al înveliurilor (carcaselor) exterioare s fie cel puin IP 2XX iar între obstacole i partea activ distana minim va fi de minim 40 mm. Nu este necesar s fie respectat aceast distan dac prile sunt mecanic solidare cu obstacolele sau obstacolele sunt din material izolant sau sunt acoperite cu un înveli izolant. b) Suprafeele superioare ale înveliurilor (carcaselor) din materiale neizolante, uor accesibile (de ex. înveliurile pe care se poate circula) vor avea gradul de protecie IP 4XX. 14

c) Înveliurile (carcasele) vor fi fixate sigur i trebuie s aib, în funcie de materialul, i dispunerea lor, suficient rezisten mecanic pentru a suporta solicitrile în funcionare normal. d) Desfacerea sau scoaterea înveliurilor (carcaselor) nu trebuie s fie posibil decât cu o cheie sau cu o scul numai dup scoaterea de sub tensiune a prilor active protejate prin aceste bariere sau înveliuri. Tensiunea nu trebuie s poat fi restabilit decât dup remontarea barierelor sau înveliurilor sau s fie prevzut un al doilea obstacol care s nu poat fi scos decât cu o cheie sau o scul i care s constituie o protecie parial. 4.1.13. Protecia prin "bariere sau obstacole" se aplic numai în încercri pentru echipamentele electrice i poate constitui un mijloc de protecie parial dac este realizat astfel împiedic: - fie o apropiere întâmpltoare de prile active (de ex. prin balustrade sau panouri grilaj); - fie contacte întâmpltoare cu prile activate, în cursul operaiilor de întreinere sau exploatare (de ex. prin ecranarea sau protecia aparatelor de separare). 4.1.14. Protecia prin "amplasarea în afara zonei de accesibilitate" poate asigura numai o protecie parial. Conform acestei msuri, prile active simultan accesibile ce se gsesc la poteniale diferite vor fi amplasate astfel încât s nu se gseasc în interiorul zonei de accesibilitate. Dou pri active simultan accesibile se vor considera dou pri active aflate la o distan mai mic de 2,5 m pe vertical, conform SR CEI 60364-4-41. Dac în încperea respectiv se transport sau se manipuleaz obiecte sau scule din materiale conductoare, distana se va mri corespunztor. Dac suprafaa pe care se st sau se circul de obicei este limitat printr-un obstacol (de ex. balustrade, panouri-grilaj) care asigur un grad de protecie mai mic decât IP 2XX, distanele ce-i limiteaz zona de accesibilitate la atingere, se vor msura de al acest obstacol. 4.1.15. În cazul în care se cere o siguran mrit (de ex. în condiii de pericol de incendiu), msurile de protecie împotriva atingerilor directe trebuie completate cu dispozitive difereniale de protecie de înalt sensibilitate, cu un curent nominal (de funcionare) de max. 30 mA. Protecia împotriva atingerilor indirecte 4.1.16. Msuri de protecie împotriva atingerilor indirecte trebuie luate în cazurile în care exist pericolul ca utilizatorii s intre simultan în contact cu o mas i un element conductor, între care, ca urmare a unui defect, poate s apar o diferen de potenial periculoas. 4.1.17. Fac excepie i nu necesit aplicarea de msuri de protecie împotriva atingerilor indirecte: a) Materialele i echipamentele electrice fixe i cele mobile utilizate la post fix, dac satisfac simultan urmtoarele condiii: - sunt situate în încperi cu prezen neglijabil a apei, din clasa AD1 (U0) încadrate în "locuri puin periculoase", definite conform STAS 8275; - sunt amplasate la distane mai mari de 0,8 m de toate elementele conductoare în legtur cu pmântul. Dac totui dou mase ale echipamentelor fixe sau mobile pot fi atinse simultan, trebuie luate msuri de protecie împotriva atingerilor indirecte. b) Materialele i echipamentele electrice fixe i cele mobile cu tensiunea nominal de lucru sub valorile tensiunilor de atingere i de pas maxim admise. c) Tuburile de protecie metalice sau alte carcase metalice de protecie de clasa II de protecie, dac se gsesc la un capt în contact permanent, de rezisten neglijabil (de ex. îmbinare prin filetare) cu o mas legat la un conductor de protecie i tuburile metalice utilizate pentru protecia trecerilor prin elemente de construcie. d) Alte materiale i echipamente prevzute în standardul de condiii speciale sau în reglementri specifice. 4.1.18. Protecia împotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin: - A. Msuri de protecie "fr întreruperea alimentrii", care cuprind urmtoarele mijloace: a) folosirea materialelor i echipamentelor de clasa II (SR CEI 60536) sau echivalente; b) izolarea amplasamentelor, conform SR CEI 60 364-4-41; c) separarea de protecie; d) executarea de legturi de echipotenializare locale, - B. Msuri de protecie prin "întreruperea automat a alimentrii", folosind dispozitive de protecie. Msura de protecie împotriva atingerilor indirecte "fr întreruperea automat a alimentrii" este indicat de exemplu pentru echipamentele electrice care cer o funcionare fr întreruperi, chiar la un prim defect de izolaie, fr a periclita viaa oamenilor (de ex. în laboratoare de încercri, în unele procese de producie).

15

4.1.19. Protecia prin "folosirea materialelor i echipamentelor din clasa II de protecie" se aplic prevzând astfel de mijloace sau echivalente (cu dubla izolaie prin construcie) i respectând i urmtoarele condiii de utilizare: a) prile active conductoare accesibile i prile intermediare ale echipamentelor nu trebuie legate la nici un conductor de protecie; b) instalarea echipamentelor (fixarea, racordarea lor etc.) se face fr a afecta în vreun fel dubla izolaie cu care este prevzut echipamentul; c) verificarea strii dublei izolaii (izolaiei suplimentare) se face periodic; d) în normele de produs trebuie precizat c echipamentele fac parte din clasa II de protecie i au fost certificate ca atare. 4.1.20. Protecia prin "izolarea amplasamentului" se realizeaz în timpul executrii instalaiei electrice în cazul materialelor i echipamentelor care au numai izolaie principal, prin acoperirea cu o izolaie suplimentar realizat ca un înveli izolant pe toate prile sau printr-o carcas metalic acoperit cu material izolant la interior i la exterior, în urmtoarele condiii: a) înveliul trebuie astfel realizat încât s aib un grad de protecie minim IP 2XX i s acopere toate prile active, putând suporta toate solicitrile (mecanice, electrice, termice, etc.) în funcionare normal; tensiunea de încercare va fi de 2500 V (între prile active i pri metalice exterioare) pentru o tensiune nominal de max. 500 V i rezistena de izolaie trebuie s fie mai mare de 7 MW; b) înveliul nu va fi traversat de elemente conductoare care ar putea transmite un potenial dintr-o parte în alta; c) dac înveliul are un capac ce poate fi scos fr ajutorul unei scule speciale, trebuie prevzut cu un ecran izolant pentru protecia împotriva atingerii întâmpltoare nu numai a prilor active ci i a prilor intermediare accesibile numai dac înveliul este deschis i acest ecran trebuie s poat fi scos numai cu o scul special; d) masele din interiorul înveliului nu vor fi legate la conductorul de protecie i nici aparatele, chiar dac au born de protecie; se admite trecerea conductoarelor de protecie ale unor aparate din exteriorul înveliului, cu condiia ca acestea s fie marcate corespunztor i izolate în interiorul lui (inclusiv bornele de protecie) în aceleai condiii ca i prile active; e) marcajul de legare la pmânt va fi anulat vizibil dac exist pe borne i aparate; f) înveliul nu trebuie s deranjeze buna funcionare a materialelor sau a echipamentelor astfel protejate. 4.1.21. Protecia prin "izolarea amplasamentului" se aplic numai în încperi din clasa AD1 (U0), în care pardoseala i pereii sunt izolai i în care trebuie îndeplinite una sau mai multe din urmtoarele condiii: a) masele fixe sunt dispuse la distane de peste 2 m pe orizontal i 2,5 m pe vertical astfel încât nu exist pericolul unui contact simultan cu o mas i un element conductor oarecare, în cazul în care acestea s-ar putea gsi la poteniale diferite datorit unui defect de izolaie a prilor active; aceast distan se poate reduce la 1,25 m în afara zonei de accesibilitate la atingere. b) nu sunt prevzute nici un fel de conductoare de protecie. c) izolaia trebuie s aib o rigiditate mecanic suficient i s poat suporta o tensiune de încercare de cel puin 2000 V. curentul de fug nu trebuie s fie mai mare de 1 mA în condiii normale de utilizare. 4.1.22. Protecia prin "separare electric de protecie" a circuitelor se realizeaz prin intercalarea între reeaua de alimentare i receptor a unui element intermediar care poate fi: - transformator de separare cu înfurri distincte i izolaie întrit, asigurând o separare de siguran echivalent între circuitul primar i secundar i cu tensiunea primar de maxim 1000 V; - grup motor-generator cu înfurri distincte electric, asigurând o separare de siguran între circuitul primar i secundar, echivalent cu cea a unui transformator de separare. La aplicarea msurii "separare de protecie" se respect urmtoarele condiii de instalare: a) sursele de separare vor fi de clasa II de protecie sau vor fi instalate conform prevederilor de la art. 4.1.20 (msura "izolare suplimentar"); b) tensiunea nominal a circuitului separat va fi de maxim 500 V; c) circuitul separat nu va avea nici un punct comun cu alt circuit i nici un punct legat la pmânt; d) circuitul separat va fi pozat în tub separat sau s fie executat cu cablu distinct i va fi asigurat cu o protecie proprie la suprasarcini; 16

e) distribuiile fixe vor fi executate cu conductoare izolate, pozate în tuburi de protecie sau în cabluri fr nici un înveli metalic i aparatele de instalaii (cutii de derivaii sau conexiuni, prize etc.) vor fi cu carcase din material izolant; f) masele circuitului separat nu vor fi legate nici la pmânt nici la masele altui circuit; g) dac circuitul alimenteaz un singur aparat, masa sa nu va fi legat la un conductor de protecie; h) se admite i alimentarea dintr-o singur surs de separare a mai multor aparate, dac se respect simultan urmtoarele condiii: - masele circuitelor separate trebuie legate între ele prin conductoare de egalizare a potenialelor, aceste conductoare nu vor fi legate la pmânt, la alte conductoare de protecie, la masele altor circuite sau la elemente conductoare; - prizele trebuie s fie cu contact de protecie i la acestea se leag conductoarele de egalizare a potenialelor menionate anterior; la cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi cuprinse în cablu; - se prevede un dispozitiv de protecie care s semnalizeze primul defect de izolaie la mas i care s deconecteze în maximum 5 s. din momentul apariiei celui de al doilea defect de izolaie la alt mas. În cazul echipamentelor electrice portabile se vor respecta i prevederile STAS 12216. 4.1.23. Protecia prin "legturi locale" de egalizare a potenialelor, fr legare la pmânt poate asigura numai o protecie parial i are un domeniu limitat de aplicare, la locuri de munc de mic întindere, unde trebuie împiedicat apariia tensiunilor de atingere periculoase i nu se poate realiza o protecie împotriva atingerilor indirecte prin deconectarea automat a alimentrii. În cazul folosirii acestui mijloc de protecie se iau msuri pentru evitarea expunerii unei persoane care vine din afar în amplasamentul respectiv, la diferene de potenial periculoase. 4.1.24. Protecia împotriva atingerilor indirecte prin întreruperea automat a alimentrii, trebuie astfel realizat încât s întrerup automat circuitul ca urmare a unui defect între o parte activ i o mas a circuitului sau a echipamentului, astfel încât s nu se poat menine o tensiune de atingere prezumat mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. În condiii speciale se impun valori de 25 V c.a. i 50 V c.c. Protecia împotriva atingerilor indirecte prin "întreruperea automat a alimentrii" se realizeaz cu: - dispozitive automate de protecie împotriva supracurenilor; - dispozitive automate de protecie la curent diferenial rezidual (DDR) ­ art. 4.1.29. ... 4.1.35. Este necesar folosirea PACD cu DDR în cazul în care: - nu sunt asigurate condiiile de declanare în timp util prin proteciile la suprasarcin i la scurtcircuit (de ex. cazurile circuitelor electrice de impedan mare ­ conductoare lungi i/sau scurte cu seciune relativ mic); - circuitele alimenteaz receptoare care trebuie s rmân în funciune nesupravegheate de personal. La alegerea dispozitivului de protecie se ine seama de tipul schemei de legare la pmânt. 4.1.25. În reele legate la pmânt (schemele TT i TN) se aplic protecia prin "întreruperea automat a alimentrii" i "semnalizare" la primul defect, respectându-se urmtoarele condiii generale: - toate masele instalaiei trebuie legate la un conductor de protecie, cu excepia acelora pentru care s-a aplicat ca msur de protecie "TFJS sau TFJP", sau una din msurile de protecie fr întrerupere automat a alimentrii; - masele care pot fi simultan accesibile se leag prin conductoare de protecie la aceeai priz de pmânt, chiar dac fac parte din instalaii diferite; - toate masele unei aceleiai instalaii vor fi legate prin conductoare de protecie la aceeai priz de pmânt; - masele care nu sunt simultan accesibile, în schemele IT pot fi legate la prize diferite de pmânt numai dac toate masele asociate aceluiai dispozitiv de protecie vor fi legate la aceeai priz de pmânt; - conductoarele de protecie i prizele de pmânt se dimensioneaz i se execut respectându-se pe lâng condiiile din acest subcapitol i condiiile speciale i standardele i reglementrile specifice; - în fiecare cldire se execut o legtur principal de egalizare a potenialelor (conductor principal de egalizare a potenialelor) având o seciune minim de 16 mm2 Al, i 10 mm2 Cu sau o seciune echivalent în cazul altor materiale, la care trebuie legate urmtoarele elemente: conductorul principal de protecie (PE sau PEN) conductele de ap; conducte de gaze; coloanele de înclzire; 17

elementele metalice ale construciei. - în cazurile în care condiiile impuse în protecia prin deconectare automat nu pot fi în totalitate îndeplinite i se cer condiii de siguran mrit, trebuie executate i legturi suplimentare de egalizare; 4.1.26. În schema TN trebuie respectate i urmtoarele condiii: a) Toate masele instalaiei electrice trebuie legate prin conductoare de protecie la neutrul alimentrii legat la pmânt (PE PEN). b) Conductorul principal de protecie trebuie legat la pmânt în apropierea fiecrui transformator, la capetele i ramificaiile aeriene i la distane de cel mult 1000 m pe traseu. c) Legarea la pmânt trebuie s se fac la prize de pmânt distribuite pe ansamblul instalaiei, iar rezistena rezultant a prizelor s fie cât mai mic posibil, dar nu mai mare de 4 W. d) Dispozitivele de protecie la supracureni i seciunile conductoarelor de protecie PE sau PEN se aleg astfel încât dac se produce o legtur accidental direct între faz i conductorul de protecie sau mas, acest defect s provoace un curent de scurtcircuit cu o intensitate suficient pentru a asigura deconectarea în caz de defect într-un timp inferior specificat în tabelul 4.2, în funcie de tensiunea de atingere prezumat. Pentru aceasta trebuie satisfcut relaia: Za x In Uo în care: Za ­ impedana buclei de defect, în ohmi; In ­ curentul ce asigur funcionarea dispozitivului de deconectare automat la scurtcircuit într-un timp mai mic decât cel din tabelul 4.2, în A; Uo ­ tensiunea de faz, în V. Dac nu poate fi realizat condiia de mai sus, trebuie executat o legtur suplimentar pentru egalizarea potenialelor conform art. 4.1.37. e) Conductorul de protecie i de neutru se pot folosi în comun (conductor PEN) sau separat (PE, N) conform SR CEI 60364-3, în condiiile de la art. 4.1.47. f) În schema TN se pot utiliza ca dispozitive de protecie automate: - dispozitive de protecie de curent maximal; - dispozitive de protecie automat la curent de defect (PACD). g) În cazul în care conductorul de protecie i de neutru sunt combinate (PEN), nu poate fi utilizat deconectarea prin dispozitiv diferenial de protecie i atunci trebuie s fie asigurat deconectarea prin dispozitiv de protecie la curent maximal. h) În cazul utilizrii dispozitivelor PACD nu este necesar legarea maselor la un conductor de protecie din schema TN dac ele sunt legate la o priz de legare la pmânt având o rezisten corespunztoare curentului de funcionare a PACD-ului, conform relaiei de la rt. 4.1.27 pentru schema TT. În acest caz se aplic toate condiiile de la schema TT. Dac nu exist o priz de pmânt local, racordarea maselor la PE se va face în amonte de dispozitivul PACD. În reelele legate la pmânt va fi de regul aplicat schema TN în corelare cu protecia prin deconectarea automat. Tabelul 4.2 Timpi de deconectare admii în funcie de tensiunea de atingere U0 [V] 120 230 277 400 > 400 Timp de deconectare [s] 0,8 0,4 0,4 0,2 0,1

4.1.27. În schema TT se utilizeaz urmtoarele dispozitive de protecie: 18

- dispozitive de protecie împotriva supracurenilor; - dispozitive automate de protecie la curent diferenial rezidual (DDR); - dispozitive PATA ­ atunci când dispozitivele de mai sus nu pot fi utilizate. În schema TT se vor respecta i urmtoarele condiii: a) Masele materialelor i echipamentelor electrice protejate prin acelai dispozitiv de protecie trebuie interconectate i legate printr-un conductor de protecie la aceeai priz de pmânt. Dac exist mai multe dispozitive în serie, condiia se aplic fiecrei grupe de mase legate direct la acelai dispozitiv. Masele simultan accesibile trebuie legate la aceeai priz de pmânt. b) Trebuie asigurat deconectarea automat a alimentrii în cazul apariiei unui defect de izolaie, respectându-se relaia, în conformitate cu SR CEI 60364-4-41: Rp x Ia UL în care: Ia ­ curentul ce asigur funcionarea dispozitivului de protecie, în A; Rp ­ rezistena prizei de pmânt a maselor, în ohmi; U ­ tensiunea limit admis UL în V. Dac se folosete un dispozitiv PACD (utilizare, de regul, recomandat în aceast schem), Ia este egal cu curentul diferenial rezidual nominal de funcionare, In i U este egal cu UL (art. 4.1.25.). c) Pentru aplicarea proteciei prin "întreruperea automat a alimentrii" în schema TT se vor aplica condiiile specifice din standardul de condiii speciale. 4.1.28. În schema IT se utilizeaz urmtoarele dispozitive de protecie i control: - aparat pentru controlul permanent al izolaiei (CPI); - dispozitive de protecie împotriva supracurenilor; - dispozitive automate de protecie la curent diferenial rezidual. În schema IT trebuie respectate i urmtoarele condiii: a) Masele echipamentelor trebuie legate la priza de legare la pmânt fie individual, fie pe grupuri, fie în ansamblu. Masele simultan accesibile se leag la aceeai instalaie de legare la pmânt. b) Legarea unui conductor activ la pmânt este interzis. c) Rezistena de dispersie la pmânt a maselor legate la pmânt prin intermediul unui conductor de protecie trebuie s satisfac urmtoarea relaie: Rp x Id UL în care: Rp ­ rezistena de dispersie a maselor legate la pmânt; Id ­ curent de defect în cazul legrii directe dintre conductorul de faz i mas. Valoarea Id ine seama de curentul de fug i de impedana global a punerii la pmânt a instalaiei electrice; d) Este obligatorie prevederea unui dispozitiv de control al izolaiei care s semnalizeze automat alimentarea. e) La apariia unui al doilea defect, condiiile de protecie sunt conform SR CEI 60 364-4-41. 4.1.29. Dispozitivele difereniale de protecie (DDR) în funcie de comportarea la declanri intempestive pot fi, conform SR CEI 61008 i SR CEI 61009: - cu funcionare temporizat (caracterizate printr-o funcionare temporizat ­ cca. 10 ... 50 ms de tip G i respectiv S permiând trecerea undelor de impuls i evitarea declanrilor nedorite); - fr temporizare care risc s declaneze în prezena undelor de impuls; În funcie de caracteristica de funcionare în caz de curent diferenial cu component continu, conform SR CEI 755 +A1+A2, dispozitivele difereniate pot fi: - dispozitiv diferenial de tip AC, pentru care declanarea este asigurat pentru cureni difereniali alternativi de form sinusoidal, care sunt aplicai brusc sau care cresc lent; - dispozitiv diferenial de tip A, pentru care declanarea este asigurat: pentru cureni difereniali alternativi sinusoidali; pentru cureni difereniali continui pulsatorii; pentru cureni difereniali continui pulsatorii cu o component continu de 0,006 A, cu sau fr control al unghiului de faz, independent de polaritate, cu cureni care se aplic brusc sau au o cretere lent; - dispozitiv diferenial de tip B, pentru care declanarea este asigurat: pentru cureni difereniali alternativi sinusoidali; 19

pentru cureni difereniali continui pulsatorii; pentru cureni difereniali continui pulsatorii cu o component continu de 0,006 A; pentru cureni difereniali care pot proveni de la circuite redresoare, adic: - redresor simpl alternan cu sarcin capacitiv care produce un curent continuu neted; - redresor trifazat simpl alternan sau punte redresoare trifazat cu dubl alternan; - punte redresoare cu dubl alternan între faze, cu sau fr control al unghiului de faz, independent de polaritate, curenii care se aplic brusc sau au o cretere lent. Se recomand ca instalarea dispozitivelor difereniale de protecie s se fac în tabloul electric sau în apropierea acestuia. Se admite montarea dispozitivelor difereniale de protecie de mare sensibilitate i în corpul prizelor electrice, dac acestea sunt prin construcie destinate acestui scop. 4.1.30. Dispozitivul diferenial de protecie DDR selectiv de tip S se admite s fie utilizat ca dispozitiv de comand i protecie a instalaiei electrice. 4.1.31. Selectivitatea dispozitivelor difereniale de protecie se realizeaz pe orizontal sau pe vertical (în cascad). Selectivitatea orizontal (fig. 4.1.) asigur protecia unui singur circuit sau grupe de circuite, în acest caz dispozitivul de protecie diferenial utilizat trebuie s fie fr temporizare. Selectivitatea vertical (fig. 4.2.) va fi realizat în dou sau trei trepte. În cazul selectivitii verticale, pentru asigurarea selectivitii trebuie îndeplinite urmtoarele condiii:

unde: IDn1 este curentul diferenial de funcionare (declanare) al dispozitivului de protecie din amonte, în A; IDn2 este curentul diferenial de funcionare (declanare) al dispozitivului de protecie din aval, în A. Timpul de declanare al dispozitivului din amonte trebuie s fie mai mare decât timpul de declanare al dispozitivului din aval. 4.1.32. Poriunea de instalaie cuprins între dispozitivul general de comand i protecie i dispozitivele de protecie difereniale, trebuie realizat în clasa II de protecie. 4.1.33. În domeniul casnic, protecia împotriva atingerilor indirecte trebuie realizat cu: - dispozitiv diferenial de branament de tip S (disjunctor diferenial) - dispozitiv automat de protecie la curent diferenial rezidual instalat la intrarea în tabloul de apartament sau dispozitiv diferenial de 30 mA, tip G, pe circuitele de lumin sau prize din locurile periculoase sau foarte periculoase definite conform STAS 8275. 4.1.34. În instalaiile electrice din domeniul casnic sau similare, se interzice utilizarea PACD reglabile cu DDR, cu excepia celor montat pe branament (disjunctorul de branament) cu posibilitatea reglajului nivelului puterii absorbite prin intermediul fixrii treptei de curent de suprasarcin. 4.1.35. Timpii maximi de întrerupere pentru asigurarea proteciei împotriva atingerilor indirecte prin deconectare automat datorit tensiunilor de atingere (PATA) în instalaiile electrice, trebuie s fie conform tabelului 4.3 Tabelul 4.3 Timpi maximi de întrerupere ai dispozitivului de protecie Tensiune de atingere prezumat [V] < 50 50 75 Timpi maximi de întrerupere ai dispozitivului de protecie [s] Curent alternativ 5 5 0,60 20 Curent continuu 5 5 5

90 120 150 220 280 350 500

0,45 0,34 0,27 0,17 0,12 0,08 0,04

5 5 1 0,40 0,30 0,20 0,10

Legturi suplimentare de egalizare a potenialelor 4.1.36. Dac într-o instalaie sau într-o parte a instalaiei condiiile de protecie împotriva atingerilor indirecte prin deconectare automat nu pot fi respectate trebuie realizate legturi suplimentare de egalizare a potenialelor. Aceast msur se aplic în întreaga instalaie, numai unei pri a acesteia, unui aparat sau unui amplasament, în urmtoarele condiii: a) Trebuie interconectate toate elementele metalice simultan accesibile (maselor aparatelor fixe, elementele conductoare, armturile principale, conductele de gaze, conductoarele de protecie ale tuturor aparatelor); b) Legturile suplimentare trebuie realizate fie prin elemente conductoare cum sunt arpantele metalice, fie prin conductoarele de protecie suplimentar, fie prin combinaia dintre acestea. c) Seciunea conductorului pentru legturi de egalizare a potenialelor se stabilete conform articolului 4.1.49. d) Trebuie verificat eficacitatea legturii suplimentare prin relaia:

în care: Z ­ impedana între toate masele considerate, în ohmi; UL ­ tensiunea de atingere maxim admis, în V; Ia ­ curentul care asigur funcionarea PACD pentru valoarea UL, în A. Conductoarele suplimentare de egalizare a potenialelor trebuie s îndeplineasc condiiile pentru conductoare de protecie (art. 4.1.11 ... 4.1.52). 4.1.37. Se pot folosi, drept conductoare de protecie, elementele conductoare ale construciei i ale instalaiilor. Se interzice utilizarea tuburilor metalice de protecie ale instalaiilor electrice drept conductoare PEN. Ele vor fi numai legate la conductoare de protecie. 4.1.38. În cazurile în care conductoarele de protecie sunt pozate în acelai tub sau element de protecie cu conductoarele active, ele vor avea acelai grad de izolare ca i conductoarele active. 4.1.39. Dac instalaiile electrice sunt în distribuie prefabricat în înveliuri metalice (cutii, carcase), aceste înveliuri pot fi utilizate drept conductoare de protecie dac satisfac urmtoarele trei condiii: a) continuitatea lor electric este asigurat i meninut în timp prin msuri de protecie corespunztoare împotriva solicitrilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt natur. b) seciunea lor este cel puin egal cu aceea rezultat conform tab. 4.4.; c) permit, pe traseul lor, racordarea altor conductoare de protecie. 4.1.40. Elementele conductoare ale construciei sau din construcii (cum sunt de exemplu conductele de ap, arpantele metalice, cile de rulare ale utilajelor de ridicat i transport) pot fi utilizate drept conductoare de protecie dac îndeplinesc simultan urmtoarele condiii: a) continuitatea lor electric este asigurat fie prin construcie fie prin mijloace adecvate realizându-se astfel încât s fie protejat împotriva deteriorrilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt natur; b) seciunea lor este cel puin aceea determinat conform tabelului 4.4.; c) demontarea lor nu se poate face decât dac au fost prevzute msuri de compensare. 21

4.1.41. Se interzice folosirea elementelor conductoare ale construciei pentru dubla funciune de conductor de protecie i de neutru (PEN). 4.1.42. Structura metalic de susinere a cablurilor poate fi utilizat drept conductor de protecie dac se iau msuri în vederea satisfacerii condiiilor de la art. 4.1.39. 4.1.43. În zonele expuse, conductoarele de protecie i legturile pentru egalizarea potenialelor vor fi protejate în tuburi de protecie împotriva deteriorrilor mecanice, chimice i eforturilor electrodinamice. 4.1.44. Se interzice legarea în serie a maselor materialelor i echipamentelor legate la conductoare de protecie într-un circuit de protecie. 4.1.45. Se admite ca înveliurile care protejeaz un singur conductor de faz, de exemplu înveliurile sau armturile metalice ale cablurilor monopolare s fie legate la pmânt într-un singur punct, cu condiia ca în toate celelalte puncte s fie luate msuri (izolare sau separare corespunztoare) prin care s se împiedice orice posibilitate de atingere a înveliurilor ce ar putea fi puse sub tensiuni periculoase. 4.1.46. Se admite în schemele TN, în instalaiile fixe, ca funciunile de conductor de protecie i de neutru s fie îndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condiia ca seciunea lui s fie cel puin egal cu 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al i poriunea comun s nu se gseasc în aval de un dispozitiv de protecie diferenial. Conductorul PEN trebuie legat la borna sau bara prevzut pentru conductorul de protecie. În cazul în care conductorul de protecie este diferit de conductorul de neutru, ele trebuie legate la borne separate. Nu se admite folosirea în comun, pentru mai multe circuite, a conductorului PRN, cu excepia coloanelor i a barelor tablourilor. 4.1.47. Conductoarele de protecie (PE) trebuie s aib seciunile cel puin egale cu acelea prevzute în tabelul 4.4 atunci când atât acestea cât i conductoarele active sunt din acelai material. În cazul în care conductoarele de protecie sunt din materiale diferite de cele ale conductoarelor active, atunci se alege seciunea echivalent celei rezultate din tabelul 4.4. Tabelul 4.4. Seciunea minim a conductorului de protecie (PE) Seciunea conductorului de faz a instalaiei s [mm2] s 16 16 < s 35 s > 35 Seciunea minim a conductorului de protecie (PE) SPE [mm2] s 16 s/2

În situaia în care s L 16 i conductorul de protecie este din aluminiu, seciunea minim admis a PE este de 4 mm2. În toate cazurile în care conductorul de protecie este cupru i nu face parte dintr-un cablu sau conductoare în tuburi, el va avea seciunea cel puin egal cu 4 mm2. 4.1.48. Conductorul pentru legturi principale de egalizare a potenialelor trebuie s aib seciuni cel puin egale cu jumtate din seciunea cea mai mare a conductorului de protecie din instalaie dar minim 10 mm2 Cu; seciunea lui se poate limita la maximum 25 mm2 Cu sau o seciune echivalent pentru alt material. Conductorul pentru legturi suplimentare de egalizare a potenialelor între dou mase trebuie s aib seciunea cel puin egal cu cea mai mic seciune a conductoarelor de protecie legate la acele mase. Legturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex. arpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor dou soluii. 4.1.49. Reeaua conductoarelor de legare la pmânt trebuie s fie format din: - conductoare de ramificaie, care asigur legtura dintre receptor i reeaua principal de legare la pmânt, cu seciunile minime: 10 mm2, dac conductoarele sunt de Cu i au o protecie împotriva coroziunii; 50 mm2 pentru OL. - conductoare principale de legare la pmânt, cu seciunile minime: 16 mm2 din Cu masiv (grosimea minim 2 mm sau funie); 22

100 mm2 pentru OL (grosimea minim 3 mm); - conductoare de legare a prozei de pmânt cu conductoarele principale, cu seciunile minime: 100 mm2 pentru OL (grosimea minim 4 mm pentru oel Zn i 6 mm pentru oel nezincat) sau 16 mm2 Cu. Prize de legare la pmânt 4.1.50. În curent alternativ se folosesc prizele de pmânt naturale (fundaiile i structurile metalice ale construciilor, conducte de ap îngropate în pmânt, etc.). În curent continuu este interzis utilizarea prizelor naturale. 4.1.51. Prizele de pmânt artificiale trebuie prevzute numai în cazul în care nu se pot folosi prize naturale sau acestea nu asigur realizarea valorii prescrise pentru rezistena de dispersie dorit a prizei de pmânt. 4.1.52. La construciile noi, se recomand prevederea unui conductor pe contur înglobat în fundaiile cldirii odat cu turnarea acestora (priza de fundaie). Seciunea minim a conductorului de oel-band, trebuie s fie de 100 mm2 (cu grosimea minim de 3 mm) i de 95 mm2 pentru oel funie. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al proteciei la oc electric 4.1.53. Clasele de protecie ale echipamentelor electrice (SR CEI 60536), permise în funcie de msurile de protecie împotriva atingerilor directe i indirecte aplicate, se dau în tabelul 4.5. Tabelul 4.5. Clasele de protecie ale echipamentelor electrice Clasa de protecie a echipamentelor Msura de protecie Art. nr. 1) 2) 3) 0 I II III Fr întreruperea alimentrii - folosirea materialelor i echipamentelor de clasa II sau A A 4.1.19 echivalente; - izolarea suplimentar; A A(a) A 4.1.20 - separarea de protecie; A(b) A(b) A(b) 4.1.21 - distanarea sau intercalarea A A(a) A 4.1.22 de obstacole; - legturi locale de egalizare a potenialelor fr legare la A A(a) A 4.1.23 pmânt Cu întreruperea automat a alimentrii - dispozitive automate de A(a) A A 4.1.24 protecie Alimentarea la tensiune foarte joas de securitate (TFJS, A 4.1.6 TFJP) A ­ admis, numai în condiiile precizate la articolele respective sau nu se folosete; A(a) ­ masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pmânt, nici la un conductor de protecie; A(b) ­ dac sursa alimenteaz un singur echipament, masa nu trebuie legat nici la pmânt, nici la un conductor de protecie. Echipamentele de clas 0 nu sunt admise fr msuri de protecie. Echipamentele de clasa I pot fi utilizate în condiiile aplicrii de msuri de protecie cu deconectare automat a alimentrii. Echipamentele de clasa II pot fi utilizate în condiiile aplicrii de msuri de protecie fr deconectare automat a alimentrii.

23

4.1.54. Tensiunile maxime i msurile specifice de protecie împotriva ocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile i portabile, utilizate în "locuri periculoase" i "foarte periculoase" (conform STAS 8275), trebuie s fie cele din tabelul 4.6. În locuri "puin periculoase" valoarea tensiunii de lucru maxim admise pentru corpuri de iluminat este 230 V. Tabelul 4.6. Tensiuni admise i msurile specifice de protecie împotriva ocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile i portabile Amplasare1) Tensiune maxim de lucru Msuri de protecie2)3) În afara Tipul corpurilor de iluminat Condiii de aplicare În "zon" "zonei" 1 2 3 4 30 V - fixe, incan-descente A A(c) Legarea maselor la un conductor de protecie (scheme TN sau TT) - fixe, fluorescente A A(c) Legarea maselor la conductorul de protecie sau la pmânt printr-un - cu vapori de mercur A A(c) conductor de protecie (schema Tn sau TT) i una din urmtoarele msuri suplimentare în cazul corpurilor de iluminat incandescente i cu vapori de mercur: - o blocare care s nu permit deschiderea corpului de iluminat decât cu scule speciale sau dup scoaterea de sub tensiune; - un dispozitiv de deconectare a alimentrii lmpii la scoaterea globului de protecie 133 V - fixe i mobile incandescente A A(c) Legarea maselor la un conductor de protecie (schema IT) asigurându-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile limit admise. În subteran trebuie s se prevad un dispozitiv de control permanent al izolaiei fa de pmânt /CPI) 24 V - portabile A A(c) TFJS - fixe i mobile cu incandescen Se va controla periodic izolaia fa de A A(c) pmânt a circuitului TFJS i transformatorului de protecie A ­ admis A(c) ­ admis condiionat, conform coloanei 4 din tabel. 1. amplasare în "zona de accesibilitate" sau în afara ei; 2. în locuri de munc "periculoase" i "foarte periculoase", corpurile de iluminat fixe i mobile cu incandescen, aflate în zona de accesibilitate vor avea cel puin gradul proteciei IP 44X (SR EN 60529); 3. msurile de protecie pentru corpurile de iluminat din bi i duuri se vor stabili conform cap. 5. 4.1.55. Fac excepie i se alimenteaz fr luarea msurilor de protecie din tabelul 4.6. corpurile de iluminat din iluminatul de siguran care în mod normal nu se gsesc sub tensiune i sunt alimentate numai în cazul întreruperii iluminatului normal. 24

4.1.56. Msurile specifice de protecie împotriva ocurilor electrice la echipamentele electromedicale utilizate în vecintatea pacientului, trebuie alese i aplicate în condiiile prevzute în SR EN 60601-1-1 i în subcapitolul 7.12 al prezentului normativ. 4.1.57. Tensiunile maxim admise de alimentare i msurile specifice de protecie la oc electric pentru utilaje mobile de sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie s fie cele din tabelul 4.7. 4.1.58. Pentru calculele de protecie se utilizeaz valorile curenilor admii prin corpul uman din STAS 2612 i SR CEI 60479/1,2. Tabelul 4.7. Tensiunile maxim admise de alimentare i msurile specifice de protecie la oc electric pentru utilaje mobile de sudare cu arc electric Tensiuni maxime admise de Msuri de protecie alimentare Transformatoarele pentru sudare vor fi echipate cu dispozitiv de În curent alternativ: 500 V, pentru alimentarea protecie pentru realizarea, fie a deconectrii de la reea la întreruperea arcului electric, fie pentru limitarea tensiunii de mers înfurrii primare a transformatorului de sudare în gol la o valoarea de max. 24 V pt. "mediu foarte periculos" i respectiv 48 V pt. "mediu periculos" sau cu alte msuri care 75 V, pentru înfurarea secundar a transformatorului de asigur condiii nepericuloase pentru operator în cazul atingerii sudare, la mers în gol (la bornele accidentale a poriunilor neizolate a circuitului de sudur. de sudare) În curent continuu la bornele de Protecie împotriva atingerilor directe i indirecte. sudare pentru generatoare i convertizoare: 100 V, la suprafa; 65 V, în subteran 4.2. Protecia conductoarelor i cablurilor electrice împotriva supracurenilor Condiie general 4.2.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate împotriva supracurenilor datorai suprasarcinilor sau scurcircuitelor. a) Protecia împotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie s fie protejat prin dispozitive care s întrerup curentul în circuit dac unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depete valoarea curentului maxim admisibil i care, în cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolaiei conductoarelor. b) Protecia împotriva scurcircuitelor. Un circuit trebuie s fie protejat prin dispozitive care s întrerup curentul în acest circuit dac unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. Întreruperea trebuie s se produc într-un timp destul de scurt pentru a fi evitat deteriorarea conductoarelor. Protecia împotriva suprasarcinilor trebuie s fie coordonat cu protecia la scurtcircuit în condiiile prevzute la art. 4.2.19 i 4.2.20. Tipul dispozitivelor de protecie împotriva supracurenilor 4.2.2. Trebuie folosite urmtoarele tipuri de dispozitive de protecie împotriva supracurenilor: - dispozitive care protejeaz la cureni de suprasarcin (disjunctoarele cu relee de protecie la supracureni, sigurane fuzibile); - dispozitive care protejeaz la cureni de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declanatoare rapide la scurtcircuit, sigurane fuzibile); - dispozitive care protejeaz atât la cureni de suprasarcin cât i la cureni de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu relee de protecie la supracureni i cu declanatoare rapide, sigurane fuzibile). Protecia la suprasarcin

25

4.2.3. Dispozitivele de protecie la suprasarcin trebuie s întrerup orice curent de suprasarcin în conductoarele circuitului înainte ca acest curent s poat provoca o înclzire care ar deteriora izolaia, legturile electrice sau buna funcionare a receptoarelor. 4.2.4. Caracteristica de funcionare a unui dispozitiv pentru protecia unei distribuii împotriva suprasarcinilor i caracteristicile de funcionare a distribuiei respective trebuie s fie coordonate astfel încât s fie îndeplinite condiiile exprimate prin relaiile urmtoare IC IN Iadm I2 1,45 Iadm în care: IC ­ curentul de calcul al distribuiei (circuitului), în A; IN ­ curentul nominal al dispozitivului de protecie (pentru dispozitive de protecie reglabile, IN este curentul de reglaj ales), în A; Iadm ­ curentul admisibil în conductorul distribuiei (conform tabelului 4.8) I2 ­ curentul care asigur efectiv declanarea dispozitivelor de protecie (Ideclanare) în condiiile stabilite în normele sau în prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de încercare ­ curent convenional), în A. În cazurile în care suprasarcinile sunt de lung durat i valorile curenilor de suprasarcin sunt superioare valorii curentului convenional al dispozitivului de protecie, este asigurat protecia complet. Tabelul 4.8. Cureni maximi admisibili pentru conducte electrice i cabluri din Cu i Al cu izolaie din PVC, la temperatura aerului +30oC Cureni maximi admisibili în regim permanent, [A] Cabluri i Seciunea Conducte Cabluri i cordoane cu mai nominal a electrice în tub conducte cu un multe conductoarelor (max 3 singur conductor, conductoare, în conductoare) în aer aer [mm2] Cu Al Cu Al Cu Al 1 11 14 19 1,5 13 18 24 2,5 19 15 25 21 32 26 4 25 19 34 27 43 33 6 32 25 44 34 54 43 10 46 34 60 47 74 58 16 60 44 80 63 98 78 25 79 62 105 82 130 101 35 101 78 130 100 159 125 50 127 97 160 125 198 156 70 161 124 200 155 246 194 95 206 157 245 190 293 232 120 236 180 285 230 345 270 150 264 202 325 250 392 312 185 370 285 449 355 240 435 340 528 416 300 500 390 610 485 Not: Valorile curenilor maximi admisibili pentru alte temperaturi se calculeaz folosind coeficientul de corecie din anexa 10. 26

4.2.5. În cazul utilizrii pentru protecia împotriva curenilor de suprasarcin a siguranelor sau a întreruptoarelor mici, valorile curenilor nominali ai acestor dispozitive corelate cu valorile curenilor maximi admisibili în conductoarele i cablurile electrice se aleg din tabelul 4.9. Tabelul 4.9. Cureni nominali maxim admisibili pentru alegerea siguranelor i a întreruptoarelor automate mici pentru protecia la suprasarcin i scurtcircuit a conductoarelor i cablurilor din Cu i Al cu izolaie din PVC Cureni nominali pentru sigurane i întreruptoare, [A] Cabluri i Seciunea Cabluri i Conducte cordoane cu mai nominal a electrice în tub conducte cu un multe conductoarelor (max. 3 singur conductor, conductoare, în conductoare) în aer aer [mm2] Cu Al Cu Al Cu Al 1 6 10 10 1,5 10 10 20 2,5 16 10 20 16 25 20 4 20 16 25 20 35 25 6 25 20 35 25 50 35 10 35 25 50 35 63 50 16 50 35 63 50 80 63 25 63 50 80 63 100 80 35 80 63 100 80 125 100 50 100 80 125 100 160 125 70 125 100 160 125 200 160 95 160 125 200 160 250 200 120 200 160 250 200 315 200 150 250 200 250 200 315 250 185 315 250 400 315 240 400 315 400 315 300 400 315 500 400 4.2.6. Dispozitivul de protecie la suprasarcin trebuie s fie instalat la începutul fiecrui circuit precum i în toate punctele unei distribuii în care valoarea curentului maxim admisibil în conductoare se reduce (de ex. datorit micorrii seciunii conductorului, schimbrii modului de pozare, schimbrii izolaiei conductorului, modificrii numrului de conductoare din tub sau din cablu, etc.) i dispozitivul de protecie din amonte nu poate asigura aceast protecie. Punctele în care se modific caracteristicile distribuiei electrice sunt de exemplu situate la plecrile circuitelor sau coloanelor din tablouri de distribuie, la ramificaiile spre receptoare individuale etc. 4.2.7. Dispozitivul care protejeaz împotriva suprasarcinilor o distribuie (circuitul) poate fi deplasat pe traseul acestei distribuii dac conductoarele sau cablurile de pe poriunea de traseu din amonte de dispozitiv pân la punctul de modificare a valorii curentului maxim admisibil în acesta, nu au ramificaii sau prize de curent i îndeplinesc simultan urmtoarele condiii: a) lungimea s nu fie mai mare de 3 m; b) s fie realizat astfel încât s se reduc la minimum riscul de scurtcircuit (de ex. prin executarea ei cu o protecie mrit la influene externe); c) s nu fie amplasat în apropierea materialelor combustibile. 27

4.2.8. În schema IT nu se aplic posibilitile de deplasare a aparatului de protecie i respectiv de a nu se prevedea protecie la suprasarcin. 4.2.9. Este obligatorie protecia la suprasarcini pentru instalaii din încperi din categoriile de pericol de incendiu BE 3a (A), BE 3b (B), BE 2 (C) i în încperi cu mediu din clasa AE 5 (PC). Nu este necesar protecia la suprasarcini în urmtoarele cazuri: - pentru o distribuie situat în aval de locul de reducere a valorii curentului maxim admisibil în conductoare, dac protecia ei împotriva suprasarcinilor este asigurat de dispozitivul din amonte de punctul respectiv; - pentru o distribuie în care nu exist pericolul apariiei curenilor de suprasarcin, dac distribuia este protejat împotriva scurtcircuitelor i nu are ramificaii sau prize de curent; - pentru instalaiile de comand, semnalizare; - pentru conductoarele i cablurile de legtur între maini electrice i demaroare, transformatoare, acumulatoare, redresoare, instalaii de comutare i similare. 4.2.10. Nu trebuie prevzute dispozitive pentru protecia la suprasarcini pentru circuitele electrice care alimenteaz maini, aparate etc. la care întreruperea alimentrii constituie un pericol (circuite de excitaie a mainilor rotative, circuite de alimentare a electromagneilor de meninere sau ridicare, circuite secundare ale transformatoarelor de curent). În aceste cazuri se recomand s se instaleze dispozitive de semnalizare a apariiei suprasarcinilor. Protecia împotriva curenilor de scurtcircuit 4.2.11. Dispozitivele pentru protecia împotriva curenilor de scurtcircuit pentru conductoare i cabluri electrice, trebuie s întrerup orice curent de scurtcircuit în acestea, înainte ca aceti cureni s produc supraînclziri periculoase pentru izolaia conductoarelor, pentru legturile lor electrice precum i pentru ceea ce se gsete în vecintatea distribuiilor respective, inclusiv echipamentele aflate pe circuit. 4.2.12. Curenii de scurtcircuit prezumai trebuie s fie determinai pentru punctele din instalaia electric în care se consider c este necesar. Determinarea acestor cureni se va face prin calcul, conform PE 134-2. 4.2.13. Dispozitivul de protecie împotriva curenilor de scurtcircuit trebuie s îndeplineasc urmtoarele dou condiii: a) Capacitatea lui de rupere trebuie s fie cel puin egal cu valoarea celui mai mare curent de scurtcircuit prezumat în punctul în care este instalat. b) Timpul de rupere a curentului de scurtcircuit aprut într-un punct oarecare al circuitului trebuie s fie mai mic decât timpul "t" în care curentul respectiv înclzete conductorul pân la limita admis la scurtcircuit. Pentru scurtcircuitele a cror durat este de maximum 5 s, timpul în care conductorul atinge temperatura limit admis la scurtcircuit se determin cu relaia:

în care: t ­ timpul, în secunde; s ­ seciunea conductorului, în mm2; I ­ curentul de scurtcircuit, în A, exprimat ca valoare eficace; K ­ constant, având valorile: 115 pentru conductoare de Cu izolate cu PVC; 135 pentru conductoare de Cu cu izolaie de cauciuc, butilpropilen reticulat; 143 pentru conductoare de Cu izolate cu polietilen reticulat sau etilenpropilen; 74 pentru conductoare de Al izolate cu PVC; 87 pentru conductoare de Al izolate în cauciuc, butilpropilen reticulat sau etilen propilen; 115 pentru legturi la conductoare de Cu lipite cu cositor, pentru o temperatur de 160°C. 4.2.14. Dispozitivul care protejeaz împotriva scurtircuitelor trebuie s fie instalat la începutul fiecrui circuit, precum i în toate punctele în care se produce o reducere a seciunii conductoarelor sau o alt schimbare a caracteristicilor artate la art. 4.2.6. 4.2.15. Se admite ca dispozitivul de protecie împotriva scurtcircuitelor s nu fie amplasat în locurile precizate la art. 4.2.14. în urmtoarele dou cazuri: - atunci când poriunea de traseu dintre locul în care apare reducerea de seciune sau alt schimbare în distribuie i locul de instalare a dispozitivului de protecie are o lungime de cel mult 3 m i este realizat astfel încât riscul de scurtcircuit este redus la minim (vezi art. 4.2.7.); 28

- atunci când în amonte de locul în care apare reducerea de seciune sau alt schimbare în distribuie este instalat un dispozitiv de protecie cu o caracteristic de funcionare care asigur protecia la scurtcircuite a distribuiei din aval, în condiiile date la art. 4.2.13. 4.2.16. Se admite s nu se prevad dispozitivele de protecie împotriva scurtcircuitelor în urmtoarele cazuri: - pe conductoarele i cablurile care leag mainile generatoare de curent, transformatoarele, redresoarele, bateriile de acumulatoare; aceste dispozitive se vor prevedea numai în tablourile electrice; - în anumite circuite de msur. În aceste cazuri, distribuia s fie realizat astfel încât riscul de scurtcircuit s fie redus la minim, aplicând condiiile de la art. 4.2.7. 4.2.17. Din motive de siguran nu trebuie prevzute dispozitive de protecie împotriva scurtcircuitelor în cazurile menionate la art. 4.2.10. 4.2.18. Acelai dispozitiv de protecie poate proteja împotriva scurtcircuitelor mai multe conductoare în paralel cu condiia ca modul de distribuie al acestora i caracteristicile de funcionare ale dispozitivului s fie coordonate corespunztor, conform condiiilor de la art. 4.2.15. Coordonarea dintre protecia la suprasarcin i protecia la scurtcircuit 4.2.19. Dac un dispozitiv de protecie împotriva suprasarcinilor îndeplinind condiiile de la art. 4.2.3. ... 4.2.9. are o capacitate de rupere cel puin egal cu valoarea curentului de scurtcircuit prezumat în punctul în care este instalat, se va considera c el poate asigura i protecia împotriva scurtcircuitelor pentru conductoarele i cablurile electrice situate în aval de punctul de instalare a dispozitivului. Trebuie s se verifice îns pentru cazul respectiv dac sunt îndeplinite condiiile de la art. 4.2.13. 4.2.20. Dac se folosete pentru protecia împotriva suprasarcinilor un dispozitiv distinct de acela utilizat pentru protecia la scurtcircuit, trebuie s fie îndeplinite condiiile de la art. 4.2.3. ... 4.2.18. Caracteristicile dispozitivelor trebuie s fie coordonate astfel încât energia pe care o las s treac dispozitivul de protecie împotriva scurtcircuitelor s nu fie mai mare decât aceea pe care o poate suporta fr deteriorri dispozitivul de protecie împotriva suprasarcinilor. Se vor respecta condiiile de coordonare date de productori în prospecte (de ex. pentru solicitarea siguranei fuzibile cu releele termice). Limitarea supracurenilor prin tipul alimentrii 4.2.21. Protecia conductoarelor împotriva oricror supracureni se consider asigurat dac impedana sursei de alimentare permite generarea de ctre aceasta a unui curent a crui valoare maxim nu poate fi mai mare decât curentul admisibil în conductoare (de ex. unele transformatoare de sudare, generatoare antrenate de motoare termice). Condiii de protecie la supracureni, dup funciunea lor în instalaia electric 4.2.22. Toate conductoarele active trebuie s fie prevzute cu detecie de supracurent. Aceasta trebuie s provoace decuplarea conductorului în care a fost detectat supracurentul, dar nu este obligatorie i deconectarea celorlalte conductoare active ale circuitului respectiv cu excepia de la art. 4.2.24.b). 4.2.23. Se interzice montarea pe conductoarele de protecie (PE, PEN) a oricror elemente care pot produce întreruperea circuitului (sigurane, întreruptoare etc.). 4.2.24. În schema TT, pe circuitele alimentate între faze în care conductorul neutru nu este distribuit, detecia de supracurent poate s nu fie prevzut pe una din faze dac sunt îndeplinite simultan urmtoarele condiii: a) pe circuitul respectiv sau în amonte, exist o protecie diferenial acre poate provoca decuplarea tuturor conductoarelor de faz; b) pe circuitele situate în aval fa de dispozitivul de protecie diferenial menionat la punctul a) nu este distribuit un conductor neutru plecând dintr-un punct neutru artificial. În cazul în care întreruperea unei singure faze poate fi periculoas, de exemplu în cazul motoarelor trifazate, trebuie s fie luate msuri corespunztoare de protecie (de ex. prin dispozitiv de protecie la funcionarea în dou faze) i adoptarea msurii declanrii trifazate. 4.2.25. În schemele TT i TN trebuie prevzut o detecie a supracurenilor pe conductorul neutru (corespunztoare seciunii acestuia) dac seciunea conductorului neutru este mai mic decât a conductorului de faz. Aceast detecie trebuie s conduc la decuplarea conductoarelor de faz dar nu în mod obligatoriu i la decuplarea conductorului neutru. Se admite s nu se prevad detecia de supracureni pe conductorul neutru chiar dac seciunea lui este inferioar aceleia a conductoarelor de faz dac sunt îndeplinite simultan urmtoarele dou condiii: 29

- conductorul neutru este protejat împotriva scurtcircuitelor prin dispozitivul de protecie al conductoarelor de faz ale circuitului; - curentul maxim care se presupune c ar putea s parcurg conductorul neutru este, în regim normal, inferior fa de valoarea curentului maxim admisibil în conductor (aceast condiie este îndeplinit dac fazele sunt echilibrat încrcate). Fac excepie instalaiile electrice din locuine la care prevederea deteciei de supracureni este obligatorie. 4.2.26. În schemele TT i TN nu este necesar prevederea unei detecii de supracurent i nici a unui dispozitiv de decuplare pe conductorul neutru (sau median) dac seciunea conductorului neutru este egal sau echivalent cu aceea a conductoarelor de faz cu excepia instalaiilor electrice din locuine. 4.2.27. În cazul adoptrii schemei IT, se recomand ca aceasta s fie cu neutrul nedistribuit. La schemele IT prevzute cu conductor neutru distribuit trebuie s se prevad o detecie la supracurent care va produce atât decuplarea conductoarelor active cât i a conductorului neutru. Detecia la supracurent nu este necesar în cazul în care conductorul neutru este protejat la scurtcircuit printrun dispozitiv plasat în amonte sau printr-un dispozitiv de protecie diferenial al crui curent diferenial nominal (IDn) este cel mult egal cu de 0,15 ori curentul admisibil în conductorul neutru respectiv. Acest dispozitiv trebuie s decupleze toate conductoarele active ale circuitului, inclusiv conductorul neutru. 4.2.28. Dac este impus decuplarea conductorului neutru, acesta trebuie s nu se fac înaintea decuplrii conductoarelor de faz i cuplarea lui s se fac simultan sau înaintea cuplrii conductoarelor de faz. Selectivitatea proteciei 4.2.29. În cazurile în care mai multe dispozitive de protecie se insereaz într-o distribuie, caracteristicile lor se aleg astfel încât s fie asigurat selectivitatea proteciei astfel încât în cazul unei avarii, s funcioneze protecia cea mai apropiat de aceasta, izolând doar poriunea respectiv, fr a scoate din funciune întreaga instalaie (de ex. între curenii nominali ai fuzibililor a dou sigurane consecutive, diferena s fie de cel puin dou trepte). Trebuie asigurat corelarea proteciei la supracureni din instalaia electric de la consumator, cu protecia instalaiei electrice de racord a furnizorului de energie electric, astfel încât s fie realizate condiiile de selectivitate a proteciei. 4.3. Protecia împotriva efectelor termice în funcionare normal 4.3.1. În instalaiile electrice trebuie luate msuri de protecie a persoanelor, animalelor, materialelor i echipamentelor montate fix i a celor aflate în apropierea instalaiilor electrice, împotriva efectelor i radiaiilor termice care ar putea avea ca urmri: - pericol de arsuri pentru persoane, animale; - arderea sau degradarea materialelor; - periclitarea funcionrii materialelor electrice instalate. Sigurana la foc în funcionarea normal 4.3.2. Materialele i echipamentele care în funcionare normal, de avarie sau de manevr greit pot produce flcri sau scântei sau pot atinge temperaturi ridicate (peste 70oC) vor fi amplasate conform condiiilor prevzute de productor. Dac aceste condiii nu pot fi respectate, trebuie prevzute ecrane de protecie corespunztoare. 4.3.3. Dac echipamentele electrice dintr-o încpere conin lichide combustibile cum sunt uleiurile minerale i hidrocarburile izolante, în cantiti mai mari sau egale cu 25 l, trebuie luate msuri de colectare a lichidelor scurse (cuve colectoare cu praguri pentru a evita împrtierea acestora) iar încperea va avea perei din clasa CA1 (C0) i rezistena la foc corespunztoare densitii sarcinii termice conform prevederilor Normativului de siguran la foc a construciilor, indicativ P11. Pentru lichide izolante greu combustibile (esteri, siliconi), limita de 25 l poate fi majorat la 60 l. Se prevd dispozitive de acionare manuale sau automate pentru asigurarea scoaterii de sub tensiune a conductoarelor active în caz de incendiu. 4.3.4. Dispozitivele de protecie, în caz de incendiu, trebuie s se gseasc la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevr trebuie s fie uor de recunoscut i uor accesibil. 4.3.5. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protecie (PACD) cu protecie la curent diferenial rezidual (DDR) cu curentul nominal de funcionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA amplasat la branament. Prevederea este obligatorie pentru cldiri de învmânt, sntate, comer, construcii 30

de turism, construcii de lemn, cu aglomerri de persoane, uniti de mic producie sau service cu încperi cu umiditate ridicat, depozite de mrfuri combustibile, discoteci, sli de dans. 4.3.6. Se prevd obligatoriu cu protecie diferenial circuitele destinate alimentrii receptoarelor electronice care trebuie s funcioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit închis, instalaii antiefracie etc.). Protecia împotriva arsurilor 4.3.7. Prile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate în zona accesibil nu trebuie s ating temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor i nu trebuie s depeasc valorile indicate în tabelul 4.10. Tabelul 4.10. Temperaturile maxime admise pentru prile accesibile ale echipamentelor electrice Pri accesibile Organe de comand manual Materialul prilor accesibile metalic nemetalic Prevzute pentru a fi atinse cu mâna dar neprevzute a fi inute în mân Prevzute pentru a nu fi atinse în serviciu normal metalic nemetalic metalic nemetalic Temperaturi maxime [oC] 55 65 70 80 80 90

Protecia împotriva supraînclzirilor 4.3.8. Echipamentele electrice pentru instalaiile de înclzire cu aer cald sau pentru prepararea apei calde trebuie ca prin construcie sau prin montaj s fie protejate împotriva temperaturilor periculoase. Dac acest lucru nu este posibil, protecia trebuie asigurat printr-un dispozitiv care va funciona independent de termostat. 4.4. Protecia împotriva supratensiunilor i tensiunilor minime (supratensiuni de origine atmosferic transmise prin reele i supratensiuni de comutaie) 4.4.1. Protecia la supratensiuni se face cu diode, eclatoare i varistoare (tabelul 4.11.). Caracteristicile lor trebuie s permit funcionarea normal a instalaiei la tensiune nominal i s asigure protecia acesteia la supratensiuni de scurt durat. Tabelul 4.11. Caracteristici de funcionare ale descrctoarelor Tipuri de Avantaje descrctoare 1 2 Diode - timp de rspuns foarte rapid (picosecunde) - tensiunea de prag foarte precis Eclator cu gaz - putere mare de disipare a energiei - curent de fug neglijabil

Dezavantaje

Precizri

3 4 - putere de disipare - sunt recomandate a energiei slab pentru protecia intern a echipamentelor - timp lung de - utilizat în instalaiile de rspuns cureni slabi (instalaii de - tensiune de comunicaii) i asociat cu amorsare puin vari-stoare pentru precis i protecia reelelor de superioar joas tensiune tensiunii de prag

31

Utilizat pentru protecia reelelor de MT - îmbtrânire dup - fiabile i econo-mic Varistor cu oxid - timp de rspuns destul de rapid metalic (nano-secunde) fiecare amorsare sunt recomandate la - bun putere de disipare a energiei care provoac un protecia instalaiilor de curent de fug de joas tensiune din cldiri durat Protecia împotriva defectelor de izolaie între instalaiile de înalt tensiune i instalaiile de joas tensiune 4.4.2. Într-o instalaie de joas tensiune, în caz de defect la pmânt în partea de înalt tensiune a staiei de transformare care alimenteaz instalaia de joas tensiune, trebuie luate msuri pentru asigurarea persoanelor i echipamentelor. 4.4.3. Msurile de protecie ale instalaiei de joas la defectele la pmânt din instalaia de înalt tensiune trebuie s se realizeze conform SR CEI 603634-4-442+A1. Protecia împotriva supratensiunilor tranzitorii de origine atmosferic sau de comutaie (manevr) 4.4.4. Trebuie asigurat protecia utilizatorilor i a bunurilor i continuitatea în funcionare a instalaiilor electrice împotriva tensiunilor care pot s apar la originea unei instalaii inându-se seama de indicele keraunic al zonei i de amplasamentul i caracteristicile dispozitivelor de protecie împotriva supratensiunilor. 4.4.5. Valorile supratensiunilor tranzitorii depind de natura reelei de alimentare (subteran sau aerian) i de eventuala prezen a dispozitivelor de protecie împotriva supratensiunilor în amonte de originea instalaiei i de caracteristicile de alimentare la joas tensiune. 4.4.6. Nu necesit protecie la supratensiuni tranzitorii de origine atmosferic sau de comutaie: a. Instalaia electric alimentat e la o reea subteran, de joas tensiune în care supratensiunile tranzitorii au valori nepericuloase. b. Instalaia electric alimentar de la o reea aerian prin intermediul unei instalaii de branament subteran cu o lungime de minimum 150 m (atenuarea supratensiunilor tranzitorii este suficient). c. Instalaia electric alimentat de la o linie aerian de joas tensiune dac influenele externe nu sunt de clas AQ1 (anexa 2). d. Atunci când construcia este prevzut cu IPT i în care echipamentele nu trebuie protejate împotriva impulsului electromagnetic generat de trsnet. 4.4.7. La o instalaie electric alimentat de la o linie aerian de joas tensiune dac influenele externe sunt de clas AQ 2 (anexa 2), trebuie luate în considerare urmtoarele situaii în funcie de nivelul supratensiunilor tranzitorii la originea instalaiei: a) dac acest nivel este inferior tensiunii de inere la impuls pentru nivelul circuitelor de distribuie i receptoarelor indicat în tabelul 4.12., nu este necesar prevederea nici unei protecii suplimentare împotriva supratensiunilor de origine atmosferic; b) dac acest nivel este superior tensiunii de inere la impuls pentru nivelul circuitelor de distribuie i a receptoarelor indicate în tabelul 4.12. dar mai mic decât nivelul de referin din tabelul 4.13., atunci la originea instalaiei se recomand prevederea unei protecii împotriva supratensiunilor de origine atmosferic; c) dac acest nivel este superior nivelului de referin din tabelul 4.13., atunci la originea instalaiei trebuie prevzut o protecie împotriva supratensiunilor de origine atmosferic. Tabelul 4.12. Valorile tensiunii de inere la impuls (kV) Tensiunea nominal de Tensiunea de la impuls pentru: (kV) alimentare (V) Reele trifazate Reele Echipamente de la Materiale de Uo/U monofazate originea instalaiei distribuie i circuite terminale categorie IV* categorie III* 32

Eclator cu aer

Aparate de utilizare Echipamente special protejate (echipamente electronice) categorie II* categorie I*

120...240 4 2,5 1,5 0,8 230/400 6 4 2,5 1,5 400/690 8 6 4 2,5 1000 Valorile sunt alese de proiectani *Conform normelor germane VDE, clasificarea categoriilor este A, B, C, D. În fig. 4.3. este prezentat un exemplu de încadrare în categoriile de inere la impuls a materialelor i echipamentelor electrice dintr-o distribuie trifazat de joas tensiune. Zonele de protecie împotriva trsnetelor, conform SR CEI 61312-1, sunt: ZPT 0A ­ zona în care elementele pot fi supuse loviturilor directe de trsnet, ceea ce pot avea drept consecin scurgerea integral a curentului de trsnet prin ele. În aceast zon câmpul electromagnetic nu este atenuat. ZPT 0B ­ zona în care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trsnet, dar în care nu este atenuat câmpul electromagnetic. ZPT 1 ­ zona în care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trsnet i în care curenii din toate elementele conductoare din aceast zon sunt mai mici decât curenii din zona 0B. În aceast zon, câmpul electromagnetic poate fi, de asemenea, atenuat în funcie de msurile de ecranare. 4.4.8. Materialele i echipamentele electrice trebuie alese astfel încât tensiunea lor de inere la impuls s fie cel puin egal cu valoarea supratensiunii estimate în locul de instalare aa cum este precizat în tabelul 4.12. Atunci când un material sau echipament electric este definit prin categoria sa de supratensiuni, tensiunea de inere la impuls este definit conform tabelului 4.12. Tabelul 4.12. stabilete o relaie convenional între tensiunea nominal de alimentare a instalaiei i nivelul estimat al tensiunilor tranzitorii. Se poate utiliza, dac este necesar, un transformator de separare pentru alimentarea unui echipament electric pentru a asigura o atenuare a supratensiunilor corespunztoare categoriei de supratensiuni D. 4.4.9. Nivelele de referin ale supratensiunii în cazul în care o parte a unei instalaii electrice conine o linie aerian, sunt cele indicate în tabelul 4.13. i pentru asigurarea proteciei trebuie îndeplinit una din urmtoarele condiii: - utilizarea unor materiale de categoria de supratensiuni A; - prevederea unei protecii împotriva supratensiunilor, respectiv reducerea i limitarea nivelului supratensiunii la valorile din tabelul 4.12. Tabelul 4.13. Nivelul de referin al supratensiunilor de origine atmosferic la originea instalaiei Nivelul de referin al supratensiunilor tranzitorii la Tensiunea nominal de alimentare (V) originea instalaiei (categoria IV (A) de supratensiuni) (kV) Reele trifazate Uo/U Reele monofazate Uo 230/400 230 6 400/690 8 1000 8 4.4.10. Protecia împotriva supratensiunilor de origine atmosferic în cazul în care influenele externe sunt de clas AQ 2, trebuie asigurat printr-unul sau mai multe descrctoare corespunztoare tensiunii nominale de alimentare a instalaiei, alese în funcie de valoarea maxim a tensiunii de încercare la amorsare indicat de productor. Ele trebuie instalate la originea instalaiei electrice i legate între conductoare i pmânt, astfel: - în cazul schemelor de legare la pmânt TN i TT: dac conductorul neutru este legat la pmânt la originea instalaiei, între fiecare conductor de faz i pmânt; dac conductorul neutru nu este legat la pmânt la neutru pe de o parte i la pmânt pe de alt parte. - în cazul schemei de legare la pmânt IT, între fiecare conductor de faz i pmânt i, dac neutrul este distribuit, între neutru i pmânt. Legarea la pmânt a descrctoarelor se face la instalaia de legare la pmânt a construciei. 33

4.4.11. În cazul schemei TN.C nu se instaleaz descrctoare de supratensiune între neutru i pmânt (neutrul N este comun cu conductorul de protecie PE i nu exist posibilitatea de a crete potenialul neutrului în raport cu pmântul). Ele se instaleaz numai între conductoarele active i pmânt. 4.4.12. La alegerea descrctoarelor de supratensiune, în funcie de schema de legare la pmânt, tensiunea maxim în regim permanent Uc a acestora trebuie s respecte condiiile din tabelul 4.14. 4.4.13. Pot fi instalate unul sau mai multe descrctoare în funcie de numrul receptoarelor de protejat. Dac se instaleaz mai multe descrctoare atunci trebuie s se respecte: - distanele indicate de productori, - nivelele de protecie Up de la art. 4.4.16. 4.4.14. Montarea descrctoarelor în cascad necesit o coordonare între dispozitivele de protecie. Aceasta se realizeaz fie prin alegerea lungimii conductorului dintre descrctoare, fie prin alegerea corespunztoare ea inductanelor de cuplare. Tabelul 4.14. Condiii de alegere a descrctoarelor în funcie de schema de legare la pmânt i de modul de instalare Schema de legare la pmânt Mod de instalare a descrctoarelor Modul comun (protecie între conductoarele active i pmânt) TT Uc > 1,1 Uo Uc > 1,1 Uo Uc > 1,732 Uo Uc > 1,1 Uo Uc > 1,5 Uo Uc > 1,1 Uo Modul diferenial (protecie între faze i neutru) TN-S TN-C IT

Unde: Uc ­ tensiunea maxim în regim permanent a descrctoarelor de supratensiune; Uo ­ tensiunea reelei 230 V. 4.4.15. Dac nivelul de protecie al descrctorului din tabloul de distribuie este prea ridicat în raport cu tensiunea de rezisten la oc a receptorului de protejat, se prevede un descrctor complementar având nivelul de protecie corespunztor receptorului. 4.4.16. Pentru a se asigura în funcionare se recomand utilizarea unui dispozitiv de protecie la supratensiunea cu indicare optic a deconectrii în caz de epuizare a acestuia. Protecia împotriva supratensiunilor de frecven industrial (de reea) 4.4.17. Protecia împotriva supratensiunilor de frecven industrial se face cu: - protecie maximal de tensiune UMT = 270 ± 10V; 4.4.18. Timpul de declanare al dispozitivului de protecie trebuie s fie mai mic sau egal cu 0,2 s. Dispozitivul poate fi separat, ataat sau inclus în întreruptorul automat, îns totdeauna dup acesta înspre consumator. Protecia împotriva supratensiunilor în reele de telecomunicaii 4.4.19. Aparatele de comunicaii care sunt conectate atât la reeaua de joas tensiune cât i al reeaua telefonic trebuie protejate împotriva supratensiunilor de origine atmosferic. 4.4.20. Protecia reelelor de comunicaii se face cu eclatoare. Dac este necesar se pot asocia cu diode sau varistoare. Aceste descrctoare pot fi bipolare sau tripolare. 4.4.21. Repunerea în funciune a unui descrctor epuizat, pentru instalaii de cureni slabi, se face numai de ctre persoane autorizate. Protecia împotriva tensiunilor minime 4.4.22. În cazurile în care scderea, dispariia sau apariia neateptat a tensiunii poate pune în pericol persoane sau bunuri, sau poate perturba exploatarea instalaiei electrice, se prevd dispozitive de protecie la tensiune minim (de ex. relee minimale de tensiune). 34

4.4.23. Protecia la lipsa de tensiune sau la tensiune minim se prevede de regul pe circuite pentru a facilita repornirea la comutarea automat a sursei. 4.4.24. Dac închiderea unui circuit poate conduce la o situaie periculoas aceast închidere nu trebuie s se fac automat. [top] 5. MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE I RECEPTOARE TIPURI DE INSTALAlII ELECTRICE 5.1. Condiii comune pentru alegerea i montarea materialelor 5.1.1. La alegerea i montarea materialelor de instalaii electrice trebuie respectate, pe lâng condiiile din acest capitol i cele ale productorilor i cele din agrementele tehnice. 5.1.2. În instalaiile electrice ale construciilor trebuie utilizate conductoare, cabluri sau bare din cupru i/sau aluminiu. Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico-economic, inându-se seama de caracteristicile fizico-chimice i electrice ale acestora din normele de produs i din standardele i reglementrile din anexa 1. 5.1.3. Este obligatorie folosirea conductoarelor i barelor de cupru în urmtoarele situaii: a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importan deosebit cum sunt: receptoarele din blocul operator, din încperile pentru reanimare i în încperile pentru servicii de urgen din cldiri de spitale i similare, corpurile de iluminat ale iluminatului de siguran pentru evacuarea de tip 1 sau 2, sisteme i instalaii de prevenire i stingere a incendiilor, receptoare de siguran din centrale electrice; b) în încperi, zone sau spaii din exterior, cu mediu corosiv, în cazurile în care stabilitatea chimic a aluminiului sau a oelului nu este corespunztoare (anexa 11), dac instalaiile nu se pot executa cu acoperiri de protecie sau carcasri etane, la agenii corozivi respectivi; c) la instalaiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibraiilor permanente sau ocurilor (de ex. pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante, etc.) dac aceste solicitri pot fi transmise instalaiilor respective; d) la instalaiile de protecie împotriva ocurilor electrice în cazurile prevzute în capitolul 4.1. i SR CEI 60364-4-4; e) la circuitele electrice de comand, automatizare, msur i semnalizare, în afar de situaiile urmtoare în care se pot folosi conductoare de aluminiu: - la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare; - la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comand, dac seciunea conductoarelor de aluminiu rezult egal sau mai mare de 10 mm2; - la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevzute numai cu comand local (de ex. vane, ventile, clapete) i care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalaiei respective sau de siguran la foc; - la circuitele de lumin i pentru înclzit local ale dulapurilor de aparate i celulelor. f) în încperi, zone sau spaii cu atmosfere explozive, cu seciunea pân la 16 mm2 Cu în condiiile SR CEI 60079+14. 5.1.4. Conductele electrice trebuie manevrate i utilizate în limitele de temperatur a mediul ambiant prevzute în standardele de produs sau de ctre productor. 5.1.5. Tipul distribuiei (conductoare libere, în tub etc.) i modul de pozare (aerian, îngropat, în ghene etc.) respectiv tipul conductelor electrice trebuie alese în funcie de influenele externe pe baza prevederilor din anexa 3. Condiii de dimensionare a seciunii conductoarelor i barelor electrice 5.1.6. Seciunile conductoarelor de faz se dimensioneaz astfel încât s fie îndeplinit condiia de stabilitate termic în regim permanent sau intermitent, în funcie de regimul de lucru al receptoarelor i s fie asigurat respectarea condiiilor de protecie la supracureni a conductoarelor i a condiiilor de protecie împotriva ocurilor electrice. Seciunile determinate se verific la condiiile de cdere de tensiune i de seciune minim. La instalaiile electrice de for, seciunile determinate se verific i la condiia de stabilitate termic în regim de scurt durat la pornire. 5.1.7. Seciunile barelor electrice de faz trebuie dimensionate astfel încât s fie îndeplinit condiia de stabilitate termic în regim permanent i intermitent de funcionare, la stabilitate termic în regim de scurt durat la pornire i trebuie verificate la scurtcircuit (conform PE 103) i la condiia de pierdere de tensiune. 35

5.1.8. Conductorul neutru (N) trebuie s aib aceeai seciune cu conductorul de faz în urmtoarele cazuri: - în circuitele monofazate cu dou conductoare, indiferent de seciunea conductoarelor; - în circuitele monofazate cu trei conductoare i în circuitele polifazate ale cror conductoare de faz au seciunea mai mic sau egal cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al; - în circuitele trifazate care alimenteaz receptoare monofazate ce pot fi acionate distinct pe faze. În circuitele polifazate ale cror conductoare de faz au seciunea mai mare de 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al, se admite ca seciunea conductorului neutru s fie inferioar conductoarelor de faz dac sunt îndeplinite simultan condiiile din art. 4.2.25., dar ea va fi cel puin egal cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al. Se recomand ca încrcarea circuitului în funcionare normal s fie distribuit, pe cât posibil, egal între faze. 5.1.9. Seciunile conductoarelor i barelor de protecie (PE) i ale conductoarelor i barelor folosite simultan pentru protecie i neutru (PEN) se dimensioneaz respectându-se prevederile din subcapitolul 4.1. i din STAS 12604/4,5. 5.1.10. Seciunile conductoarelor cablurilor electrice se dimensioneaz pe baza condiiilor din normativul PE 107. 5.1.11. În calculele de dimensionare a seciunilor conductoarelor i barelor trebuie utilizate valorile caracteristicilor electrice i mecanice (rezistivitate, coeficientul de variaie a rezistivitii cu temperatura, coeficientul de dilatare termic, rezisten la rupere, alungirea la rupere, rezisten la încovoiere, etc.) stabilitate prin standardele de produs sau de ctre productor. 5.1.12. La dimensionarea coloanelor electrice de lumin i priz trebuie aplicate, în cazurile în care nu se pot stabili valori exacte, urmtoarele valori pentru factorii de simultaneitate: - la cldiri civile, valorile date de PE 155; - la cldiri de locuit, valorile date în GP 052; - la cldiri industriale (de producie i/sau depozite), 0,8 ÷ 0,9; - la iluminatul de siguran, 1. Curenii maximi admisibili în conducte i bare 5.1.13. Îndeplinirea condiiei de stabilitate termic în regim permanent de lucru se asigur alegându-se curentul maxim admisibil în conductor sau bar astfel încât valoarea lui s fie cel puin egal cu valoarea curentului de calcul al circuitului sau coloanei respective. 5.1.14. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru se stabilete în funcie de materialul, seciunea i natura izolaiei conductorului i modul lui de montare, pe baza datelor din anexele 7, 8, 9. În cazul în care temperatura mediului ambiant este diferit de +25°C se aplic valorilor curenilor din anexele 7, 8, 9 coeficienii de corecie din anexa 10. Dac un traseu de conducte electrice tece prin medii cu temperaturi diferite, seciunea se dimensioneaz pentru temperaturi corespunztoare mediului prin care trece cea mai lung poriune de traseu, dac poriunea de traseu ce trece prin mediul cu temperatura cea mai ridicat are cel mult 10 m, dar nu mai multe de 20% din lungimea traseului. 5.1.15. Valorile curenilor maximi admisibili pentru bare electrice se aleg din STAS 7944, în funcie de materialul i seciunea barelor (vopsite sau nevopsite), felul curentului, modul lor de montare. 5.1.16. În cazul regimurilor intermitente de lucru cu durata total a ciclului de min. 10 min. i durata de funcionare de max. 4 min. pentru seciuni ale conductoarelor de cupru mai mari de 10 mm2 sau conductoare de aluminiu cu seciunea mai mare de 16 mm2, curenii maximi admisibili se calculeaz aplicându-se valorilor curenilor maximi admisibili de durat, un coeficient supraunitar de corecie ,,a" determinat cu relaia: în care: DC ­ durata relativ de funcionare; tf ­ durata de funcionare; tc ­ durata total a ciclului (timp de funcionare + timp de repaus). Pentru durate de funcionare mai mari de 5 min. i durata total a ciclului mai mic de 10 min. se consider c regimul de funcionare este permanent i se aplic prevederile de la art. 5.1.3. ... 5.1.15. 5.1.17. La instalaiile electrice de for, seciunile determinate se verific la stabilitate termic în regim de scurt durat la pornire, pe baza urmtoarelor valori pentru densitatea de curent maxim admis: 36

- pentru conductore de cupru, de 35A/mm2; - pentru conductoare de aluminiu, de 20A/mm2. Pierderi de tensiune maxim admise 5.1.18. În cazul în care alimentarea consumatorului se face din cofretul de branament de joas tensiune, valorile cderilor de tensiune, în regim normal de funcionare fa de tensiunea nominal a reelei, trebuie s fie de cel mult: 3% pentru receptoarele din instalaiile electrice de lumin; 5% pentru restul receptoarelor (for etc.). Pierderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, la care se dimensioneaz coloanele i circuitele electrice în cauz, pe traseul cel mai lung i mai încrcat dintre tabloul general (respectiv cofretul de branament sau contorul, la cldiri de locuit) i receptorul electric cel mai îndeprtat. 5.1.19. În cazul în care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie, valorile pierderilor de tensiune în regim normal de funcionare a acestora trebuie s fie de cel mult: - 8% pentru receptoarele din instalaii electrice de lumin; - 10% pentru restul receptoarelor (for, etc.). Pierderile de tensiune se stabilesc pentru puterea maxim absorbit în regim normal de funcionare pentru care s-a dimensionat ansamblul distribuiei, pe traseul dintre postul de transformare sau central i receptorul electric cel mai îndeprtat. 5.1.20. În cazul instalaiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune, la pornire, fa de tensiunea nominal trebuie s fie cel mult egal cu aceea specificat de productor pentru motorul i paratele de comand respective, dar de maxim 12% dac nu se dispune de alte date. Seciuni minim admise 5.1.21. Seciunile conductoarelor de faz, neutru i de protecie se determin din anexele 5, 6 subcapitolul 4.1. i STAS 12604/4,5, în conformitate cu valorile rezultate din calculele de înclzire, de pierderi de tensiune, verificarea condiiei de rezisten mecanic i verificarea la solicitri electrodinamice atunci când este cazul. Condiii de trecere a conductelor electrice, cablurilor, barelor i tuburilor prin elemente de construcie 5.1.22. Trecerea conductelor i barelor electrice prin elemente de construcii din materiale incombustibile clasa CA1 (C0) se execut în urmtoarele condiii: a) În cazul conductoarelor neizolate libere i a barelor, trecerea se face folosind izolatoare de trecere executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0), încastrate în zid cu borne de trecere; b) În cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejându-le în tuburi de protecie pe poriunea de trecere. Conductele punte (INTENC) se protejeaz în tuburi pe poriunea de trecere. Capetele tuburilor care ies din elementul de construcie se prevd cu tile de porelan sau alte materiale electroizolante în încperile uscate sau umede cu intermiten din categoriile AD 1, AD 2 (U0, U1) i cu pipe îndreptate în jos, în încperile umede sau ude, categoriile AD 3, AD 4 (U2, U3). Tilele i pipele se monteaz astfel încât s ias complet din elemente de construcie. La trecerea între interior i exterior sau între încperi cu umiditi, temperaturi sau ageni corosivi diferii, tilele i pipele se umplu cu mas izolant (bitum, mas izolant pentru cabluri, mastic, etc.), în încperile cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicat sau cu mediul corosiv cel mai agresiv. Tuburile de protecie se monteaz înclinat cu panta descendent spre încperea cu condiiile cele mai grele; c) În cazul conductelor electrice instalate în tuburi, nu este necesar o alt protecie. Fac excepie traversrile prin rosturi de dilataie, caz în care conductele se protejeaz în tub pe poriunea de trecere (tub în tub). Dac trecerea se face între încperi cu medii diferite, tuburile de protecie se instaleaz înclinat spre încperile cu condiiile cele mai grele. Golurile dintre tub i elementele de construcie se umplu cu mas izolant (ca i la punctul b). Etanarea golurilor la infiltrri de gaze se realizeaz cu mortar de ciment la golul dintre tub i elementele de construcie i cu celochit i nur electroizolant la golul dintre tub i conducte sau cabluri, i se aplic prevederile Normativului I 6. 5.1.23. Trecerea conductelor i barelor electrice prin elemente de construcie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) trebuie s se fac în urmtoarele condiii:

37

a) În cazul conductoarelor neizolate libere i a barelor, se aplic prevederile de la art. 5.1.22., a) i se etaneaz golurile cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) i electroizolante, cu dopuri de vat de sticl, vat de sticl cu ipsos, etc.; b) În cazul conductoarelor izolate i cablurilor libere sau instalate în tuburi i a conductoarelor punte (INTENC), acestea se protejeaz pe poriunea de trecere prin tuburi (tub în tub) din materiale incombustibile (metal, etc.) i golurile se etaneaz cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) i electroizolante, fa de elementul de construcie (de ex. cu vat de sticl i ipsos, etc.) i între tub i conductele electrice (de ex. cu vat de sticl, etc.). 5.1.24. Se admit treceri prin elemente de construcie rezistente la foc sau rezistente la explozie în mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultan a urmtoarelor condiii: - pe poriunea de trecere, conductele electrice, bornele, etc. nu trebuie s aib materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4), cu excepia izolaiei conductoarelor; - spaiile libere din jurul conductelor electrice, barelor izolate, tuburilor, etc. Inclusiv în jurul celor pozate în canale, galerii, estacade, etc., s fie închise pe poriunea de trecere pe toat grosimea elementului de construcie, cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) (de ex. beton, zidrie) care s asigure rezistena la foc egal cu aceea a elementului de construcie respectiv; - trecerea cu conducte electrice, bare tuburi, etc. s se fac astfel încât s nu fie posibil dislocarea unor poriuni din elementul de construcie ca urmare a dilatrii elementelor de instalaii electrice. 5.1.25. Ghenele i canalele verticale sau orizontale în care se gsesc conductoare, tuburi sau bare electrice se execut i se închid în condiiile date în reglementrile specifice. 5.1.26. Se interzice traversarea courilor i canalelor de fum cu conducte, cabluri i bare electrice, tuburi de protecie sau cu alte elemente ale instalaiilor electrice. Condiii pentru legturile electrice 5.1.27. Legturile electrice ale conductoarelor sau barelor între ele, la aparate sau elemente metalice, se execut prin metode i mijloace prin care s se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezisten de trecere comparabil cu rezistena ohmic a conductoarelor îmbinate, sigure în timp i uor de verificat. 5.1.28. Alegerea metodelor i a mijloacelor de executare a legturilor electrice trebuie s se fac în funcie de materialul i seciunea conductoarelor sau barelor i de caracteristicile mediului. 5.1.29. Legturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinri sau derivaii se fac numai în accesoriile special prevzute în acest scop (doze, cutii de legtur, etc.). 5.1.30. Se interzice executarea legturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau evilor de protecie, plintelor, golurilor din elementele de construcie i trecerilor prin elemente de construcie. 5.1.31. Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de traciune. Fac excepie de la aceast prevedere legturile liniilor de contact ce alimenteaz receptoarele mobile i legturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunztor alctuite i dimensionate. 5.1.32. Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de ex. tub varni, band izolant, capsule izolante, etc.) care trebuie s asigure legturilor acelai nivel de izolaie ca i al conductoarelor. 5.1.33. Legturile pentru îmbinri sau derivaii între conductoarele de cupru se fac prin rsucire i matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule i accesorii corespunztoare. Legturile conductoarelor de cupru executate prin rsucire i matisare trebuie s aib minimum 10 spire, o lungime a legturii egal cu de 10 ori diametrul conductorului dar de cel puin 2 cm i se cositoresc. 5.1.34. Legturile pentru îmbinri sau derivaii între conductoare de aluminiu trebuie s se fac prin cleme speciale (cu suprafee de strângere striate i elemente elastice), prin presare cu scule adecvate i elemente de racord speciale, prin metalizare asociat cu lipire sau prin sudare. Înainte de executarea legturii, capetele conductoarelor de aluminiu se cur de oxizi. Face excepie legtura executat prin presare care nu necesit o astfel de pregtire. 5.1.35. Se interzice executarea legturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla rsucire. 5.1.36. Legturile între conductoare de cupru i conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal), metalizare asociat cu lipire sau prin presare. 5.1.37. Legturile barelor se execut cu ajutorul uruburilor, clemelor sau prin sudare. 5.1.38. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maini, elemente metalice, etc. se face prin strângere mecanic cu uruburi, în cazul conductoarelor cu seciuni mai mici sau egale cu 10 mm2 i direct sau prin 38

intermediul papucilor sau clemelor speciale, în cazul conductoarelor cu seciuni egale sau mai mari de 16 mm2. La conductoarele care se leag la elemente mobile, legturile se prevd cu elemente elastice cu suprafee triate. 5.1.39. La legturile electrice realizate prin strângere mecanic, suprafeele de contact ale conductoarelor i barelor trebuie pregtite înainte de execuie prin curire pân la luciu metalic; la conductoarele de aluminiu curirea se face sub vaselina neutr. Suprafeele curate se protejeaz prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau oel. În încperi din clasele de mediu AD 4, AF 3, AF 4 (U 3, K) i în zona litoralului AF2 (ZL) suprafeele curate la conductoarele multifilare i barele de cupru sau oel trebuie protejate împotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. cositorire). 5.1.40. Legturile conductoarelor de protecie trebuie executate conform STAS 12604/4,5, prin sudare sau prin înurubri, cu contrapiulie, inele de siguran (aib elastic) pentru asigurarea împotriva deurubrii. Condiii de marcare prin culori a conductelor i barelor electrice 5.1.41. Conductele i barele electrice trebuie marcate prin culori pentru identificarea funciunii pe care o îndeplinesc în circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaiei, prin tub izolant colorat sau prin vopsire. 5.1.42. Se folosesc urmtoarele culori de marcare: a) pentru conductoare izolate i cabluri: - verde/galben, pentru conducte de protecie (PE); - albastru deschis, pentru conducte neutre (N i median); - verde/galben pe toat lungimea i în plus marcate albastru deschis la capete, pentru PEN dac sunt izolate; - alte culori decât cele de mai sus (de ex. Rou, albastru , maro) pentru conductoare de faz sau pol (L1, L2, L3); Se interzice folosirea conductoarelor cu izolaie de culoare verde sau galben în circuite de conducte PE sau PEN. b) pentru conductoare active neizolate i bare, în curent alternativ: - rou, pentru faza L1; - galben, pentru faza L2; - albastru, pentru faza L3; - negru cu dungi albe, cu limea de 10 mm la intervale de 10 mm, pentru bare neutre; - alb, cenuiu sau negru, pentru barele de legare la pmânt (PE). c) pentru conductoare izolate i neizolate, cabluri i bare, în curent continuu: - rou, pentru conductorul pozitiv (+); - albastru, pentru conductorul negativ (-); - cenuiu deschis, pentru conductorul median (M). La conductoarele neizolate, marcare se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus, aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dup instalarea acestuia. 5.1.43. În întreaga instalaie electric dintr-o cldire trebuie meninut aceeai culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce aparin aceleiai faze. Sisteme de pozare i montare A. Pozarea conductelor electrice montate liber în exteriorul cldirilor 5.1.44. Montarea liber a conductelor electrice pe cldiri, la exterior, se admite numai în cazurile în care pot fi îndeplinite simultan urmtoarele condiii: - pereii exteriori ai cldirii sunt din materiale incombustibile, clasa CA1 (C0); - conductele electrice sunt instalate astfel încât atingerea lor s nu fie posibil decât cu ajutorul unor mijloace speciale; - distanele minime dintre conductele electrice libere i elementele de pe traseul lor sunt cel puin egale cu acelea specificate în tabelul 5.1.1. pentru conductoare izolate sau neizolate. Se admite montarea liber a conductoarelor electrice izolate pe perei combustibili cu respectarea condiiilor de la art. 3.3.9. Tabelul 5.1.1. Distane minime dintre conductele electrice libere i elementele de pe traseul lor Elemente fa de care Distane minime, [m] 39

se msoar distana minim

Sol Acoperiuri circulabile, 3,0* 1 3,0 1 terase, balcoane Ui, ferestre 0,3 sus 1 0,3 0,3 1 jos Elemente ale instalaiilor i utilajelor 3,0 1,75 1,2 1,0 cu manipulare sau întreinere frecvent Elemente ale instalaiilor i utilajelor 2,75 1,5 1,0 0,8 fr manipulare sau întreinere frecvent *numai deasupra balconului 5.1.45. Pentru distribuii de conducte electrice montate liber în exterior se utilizeaz conductoare neizolate sau izolate. Folosirea conductoarelor izolate este obligatorie dac: - mediul este corosiv pentru conductoarele neizolate; - pe traseul distribuiei nu pot fi respectate distanele minime prevzute pentru conductoarele neizolate din tabelul 5.1.1. - în reglementri specifice este prevzut utilizarea conductoarelor izolate (de ex. în normativul PE 106). 5.1.46. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie s aib izolaia rezistent la intemperii. 5.1.47. Conductele electrice se instaleaz liber la exterior pe pereii exteriori ai cldirilor, pe suporturi de acoperi i pe stâlpi conform normativului PE 106. Ele se monteaz pe izolatoare de exterior fixate pe suporturi din materiale incombustibile. Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere. 5.1.48. Distana maxim admis între dou suporturi consecutive pentru susinerea izolatoarelor de pe pereii cldirilor este de 4 m. 5.1.49. Conductele electrice montate liber la exteriorul cldirilor se amplaseaz fa de elementele de construcie inaccesibile în mod obinuit (de ex. perei fr ui sau ferestre, acoperiuri cu unghiuri fa de orizontala peste 45°), la distana de cel puin 0,3 m, conform PE 106. 5.1.50. Conductele electrice montate liber în exterior se instaleaz astfel încât gheaa sau zpada de pe acoperiuri s nu le poat atinge prin cdere. B. Pozarea conductelor electrice montate liber în interiorul cldirilor 5.1.51. Conductoarele neizolate se utilizeaz montate liber numai în încperi din categoriile BE1a (D) sau BE1b (E), conform anexei 2., din cldiri de producie i/sau depozite, în urmtoarele cazuri: - la linii de contact pentru maini de ridicat i de transportat; - la magistrale de distribuie de JT; - în medii corozive pentru izolaia conductoarelor; - pentru conductoare de protecie (PE). Se admite montarea liber a conductoarelor neizolate în încperi din categoria BE2 (C) din astfel de cldiri pentru: - linii de contact pentru maini de ridicat i transportat cu condiia ca instalarea lor s se fac astfel încât s se împiedice producerea sau propagarea incendiilor; - conducte de protecie (PE). 5.1.52. Conductoarele izolate se utilizeaz montate liber în încperi de categoria BE 1a (D) sau BE 1b (E) din cldiri de producie i/sau depozite din construcii care fac parte din organizri de antier. În încperi din categoria BE 2 (C), montarea liber a conductoarelor izolate se admite în cazurile i în condiiile prevzute la art. 5.1.51. 40

conductoare neizolate pe vertical pe orizontal 6,0 -

conductoare izolate pe vertical pe orizontal 4,0 -

5.1.53. Se interzice montarea liber a conductelor electrice (cu excepia celor utilizate pentru protecie), în încperi din categoria AE 5 (PC), în podurile cldirilor i în construcii executate don materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4). 5.1.54. În încperi sau zone de categoria AA5 (T) se pot folosi conductoare neizolate, conductoare cu izolaie normal sau cu izolaie rezistent la temperatur, soluia alegându-se dup caz, conform anexei 3. 5.1.55. Conductele electrice se monteaz liber în interior numai în locuri în care sunt îndeplinite urmtoarele condiii: - atingerea lor de ctre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive de lucru sau de ctre utilaje în micare, s nu fie posibil, cu excepia conductelor electrice folosite pentru protecie; - nu exist pericol de deteriorare mecanic. 5.1.56. Conductele electrice se monteaz liber în cldiri pe izolatoare sau pe alte elemente speciale de fixare sau susinere, executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0). 5.1.57. Distanele maxime dintre punctele de susinere a conductelor electrice montate liber în cldiri se stabilete în funcie de seciunea conductoarelor, respectându-se valorile specificate de tabelul 5.1.2. cu excepia liniilor de contact. Tabelul 5.1.2. Distanele maxime între punctele de susinere la conducte libere Distane maxime între punctele de susinere pe un traseu rectiliniu la conducte electrice libere montate în interior [m] Seciunea conductoarelor [mm2] 1 ... 2,5 neizolate izolate 0,4 0,5 4 ... 25 0,6 0,8 35 ... 70 0,8 1,1 95 ... 120 1,1 1,5

Tipul conductoarelor

5.1.58. Distanele minime dintre conductele electrice montate liber în cldiri i suprafee de circulaie (de ex. pardoselile încperilor, platforme, pasarele, etc.) se stabilesc în funcie de tipul conductorului, neizolat sau izolat conform tabelului 5.1.3. Se admite montarea liber a conductelor electrice la distane mai mici decât cele specificate în tabelul 5.1.3. cu condiia lurii de msuri prin care s se asigure inaccesibilitatea la aceste conducte, astfel încât s fie evitat pericolul atingerilor directe i pericolul de deteriorare mecanic (de ex. prin îngrdiri, acoperiri etc.). Tabelul 5.1.3. Distane minime între conducte libere i suprafee de circulaie Tipul conductoarelor Distana minim pân la suprafeele de circulaie [m] pe vertical neizolate izolate 3,5 2,5 pe orizontal 2 1,5

5.1.59. Coborârile din distribuiile cu conductoare neizolate sau izolate montate liber, spre maini electrice, aparate, etc., trebuie executate cu conductoare izolate. Sub înlimea de 2,5 m de la pardoseal, conductele electrice trebuie protejate mecanic i împotriva atingerilor directe. 5.1.60. Ramificaiile din distribuiile cu conducte electrice libere se execut numai în zonele de fixare pe suporturi. Ramificaiile se fixeaz astfel încât s nu solicite la traciune conductele electrice din traseul principal. 41

C. Pozarea conductelor electrice protejate în tuburi, evi, plinte, profile mecanice uoare sau instalate în goluri ale elementelor de construcie 5.1.61. În tuburi, evi, plinte, profile sau goluri trebuie instalate numai conductoare izolate. 5.1.62. În încperi de clasa AE 5 (PC) se interzice pozarea conductelor electrice în profile metalice uoare deschise sau în goluri ale elementelor de construcie. 1.5.63. În încperile de clasa AE 5 (PC) se admite utilizarea conductelor electrice izolate protejate în tuburi dac seciunea conductoarelor de cupru este de cel puin 1,5 mm2 i a celor de aluminiu de cel puin 4 mm2. 5.1.64. Se interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau evi pozate în pmânt. 5.1.65. Conductele electrice care aparin aceluiai circuit electric, inclusiv conducta de protecie, trebuie instalate în acelai element e protecie (tub, gol de plint, profil, gol de element de construcie etc.). Se admite instalarea separat a conductorului de protecie în cazurile i în condiiile prevzute de STAS 12604/5. 5.1.66. Se admite instalarea în acelai element de construcie sau gol a conductelor electrice care aparin mai multor circuite numai dac sunt îndeplinite simultan urmtoarele condiii: - toate conductoarele sunt izolate pentru aceeai tensiune; - între seciunile conductoarelor este o diferen de cel mult 3 trepte; - fiecare circuit este protejat împotriva supracurenilor; - toate circuitele au în comun acelai aparat general de comand i protecie, fr intermediul unui transformator. Se admite instalarea în acelai element de protecie sau gol, a conductelor circuitelor electrice cu aceleai funciuni sau cu funciuni diferite, care deservesc acelai aparat, receptor sau echipament electric numai dac sunt îndeplinite simultan urmtoarele condiii: - între circuite nu pot s apar influene; - conductoarele lor sunt izolate pentru aceeai tensiune; - fiecare circuit este protejat separat împotriva supracurenilor. Fac excepie i nu se instaleaz în acelai element de protecie sau gol cu conductele altor circuite electrice, conductele circuitelor iluminatului de siguran cu alimentare de rezerv de tip 1, 2 sau 3 i conductele instalaiilor electrice pentru prevenirea i stingerea incendiilor. 5.1.67. Conductele electrice trebuie instalate în tuburi de protecie cu diametre ales corespunztor tipului, seciunii i numrului de conducte conform prevederilor din anexa 12. 5.1.68. La instalarea conductelor electrice în golurile plintelor, în golurile prevzute în elemente de construcie, în profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu seciunile tuburilor. 5.1.69. Tragerea conductelor electrice în tuburi trebuie executate dup montarea tuburilor, respectiv a plintelor dup uscarea tencuielii dac acestea au fost montate înglobat, respectându-se condiiile de tragere din anexa 12. 5.1.70. Golurile din elementele de construcie pentru protejarea conductelor electrice trebuie s permit trecerea liber a tuburilor de protecie. Tuburi i evi de protecie 5.1.71. Pentru protecia conductelor electrice trebuie s se utilizeze tuburi speciale pentru instalaii electrice, din materiale plastice sau din metal, rigide sau flexibile. În cazurile în care trebuie realizat o protecie mecanic superioar sau când se cer diametre mai mari decât acelea ale tuburilor speciale pentru instalaii electrice, se admite folosirea evilor pentru instalaii, din material plastic sau din metal. Tuburi i evi de protecie din materiale plastice (IPEY, PVC-U, PP, Pid etc.) 5.1.72. Tuburile i evile de protecie din materiale plastice etane i rigide, se utilizeaz în montaj aparent cu respectarea urmtoarelor condiii: - mediul din încpere nu trebuie s conin ageni corozivi pentru materialul tubului sau evii ­ clasa AE 2, 3, 4, (K); - încperea nu trebuie s fac parte din casa AE 5 (PC); - în cldiri de categoria BE 2 (C) tuburile i evile din PVC s fie cu întârziere la propagarea flcrii sau fr halogenuri; - în încperi de clasa AG (M), instalarea se face aparent numai la înlimi de peste 2 m de la pardoseal, în cazul tunelurilor i subsolurilor tehnice cu înlimi sub 2 m, instalarea se face în montaj aparent în zonele în 42

care nu exist pericol de deteriorare mecanic, cu condiia ca traseele tuburilor s fie astfel alese încât exploatarea i întreinerea celorlalte reele de instalaii s se poat efectua fr deteriorarea tuburilor sau evilor din PVC; - pe poriunile de traseu expuse la ocuri mecanice i la înlimi de pân la 2 m de la pardoseal, instalarea trebuie s se fac îngropat. 5.1.73. Tuburile flexibile din PVC trebuie folosite numai pentru protecie uoar i numai în încperi de clas AD 1 (U0) i AD 2 (U1), pe trasee scurte, dificil de realizat cu tuburi rigide. 5.1.74. Tuburile i evile din PVC se vor monta pe elemente din materiale combustibile, în condiiile prevzute la art. 3.3.9. 5.1.75. levile de protecie din PVC etane i rigide se folosesc în cazurile în care sunt necesare diametre mai mari de 63 mm sau se cere o protecie superioar aceleia asigurat de tuburile din PVC. 5.1.76. Tuburile din PVC montate sub pardoseal trebuie protejate împotriva pericolului de deteriorare mecanic prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minim de 1 cm. 5.1.77. Tuburile i evile din PVC trebuie manevrate i instalate inând seama de limitele de temperatur a mediului ambiant prevzute în standardele de produs. 5.1.78. Se interzice montarea înglobat în beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crpturi, perei subiri, etc.). La montarea înglobat a tuburilor din PVC în panouri mari de beton uscate rapid, la turnarea acestora, temperatura pe suprafa înclzitoare nu trebuie s depeasc +70°C. Tuburi i evi metalice (PEL, T etc.) 5.1.79. Tuburile i evile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaz în orice categorie de încperi sau mediu. 5.1.80. Tuburile metalice i evile metalice instalate aparent sau îngropat în încperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 sau AF 4 (K), se protejeaz prin acoperirea cu vopsea care s le asigure protecia în mediul respectiv. 5.1.81. În încperile din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), tuburile i evile metalice montate aparent se instaleaz distanat la minim 3 cm fa de elementul de construcie. 5.1.82. Tuburile i evile metalice se pot monta direct pe elemente de construcie din materiale combustibile, cu excepia de la art. 5.1.81. 5.1.83. levile metalice trebuie utilizate în cazurile în care este necesar o protecie mecanic grea, (superioar aceleia asigurat de tuburile PRL sau evile din PVC). Condiii generale de montare a tuburilor i evilor metalice sau din materiale plastice 5.1.84. Tuburile i evile metalice sau din material plastic se instaleaz aparent, îngropat, înglobat în elemente de construcie incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau în golurile acestora. 5.1.85. Se interzice montarea tuburilor i evilor în lungul monolitizrilor dar se pot face traversri pe drumul cel mai scurt. 5.1.86. Se admite instalarea tuburilor i evilor pe sau în structura de rezisten a construciilor numai în condiiile prevzute în normativul P 100. 5.1.87. Nu se admite instalarea tuburilor i evilor în care sunt introduse conducte electrice cu izolaie obinuit, pe suprafaa courilor i a panourilor radiante sau pe alte suprafee similare, în spatele sobelor sau al corpurilor de înclzire. Se admite montarea pe suprafee cu temperatura peste +40°C numai a tuburilor i a evilor metalice i numai în cazul în care conductele electrice protejate în ele au izolaia rezistent la temperaturile respective sau dac conductele au izolaia obinuit dar curenii admisibil sunt redui corespunztor prevederilor aliniatului 2 de la art. 5.1.14. 5.1.88. Tuburile i evile montate aparent în încperile din clasele de mediu AE 4 (PI), AE 5 (PC) trebuie dispuse astfel încât depunerile de praf, scame, fibre, etc. pe tuburi i pe elementele lor de susinere s fie minime i curenia lor de praf s fie posibil i uoar. 5.1.89. În încperile în care în tuburi i evi poate ptrunde sau se poate colecta apa de condensaie (de ex. Încperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4 (U3), tuburile i evile orizontale trebuie montate cu pante de 0,5 ... 1% între dou doze. 5.1.90. Tuburile i evile se instaleaz pe trasee verticale i/sau orizontale. Se admit excepii în cazurile în care, justificat, astfel de trasee nu pot i realizate (de ex. la casa scrii). Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) i în cazul tuburilor montate peste planee sau înglobate în beton precum i la traseele golurilor din planee i din panouri din beton. 43

Se admit trasee oblice i în cazul planeelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice pozate aparent. 5.1.91. Se recomand ca în încperi de locuit i similare, traseele tuburilor orizontale pe perei s fie distanate la circa 0,3 m de plafon. 5.1.92. Trebuie evitat montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor. Dac tuburile se monteaz totui pe pardoseala combustibil a podurilor, ele trebuie s fie metalice. 5.1.93. Se evit montarea tuburilor i evilor în exteriorul cldirilor (de ex. suprafeele exterioare ale pereilor). Se admite montarea înglobat a tuburilor metalice în izolaia teraselor sau a acoperiurilor cu condiia ca dozele s fie instalate în interiorul cldirilor. 5.1.94. Tuburile i evile montate înglobat într-un li în elementul de construcie trebuie acoperite cu un strat de tencuial de min. 1 cm. 5.1.95. Tuburile fixate pe elemente de construcie cu accesorii de montare prin care s se realizeze o prindere sigur în timp (ochiuri de sârm, copci de ipsos, brri, console). 5.1.96. Distana dintre punctele de fixare pe poriunile drepte ale traseului tuburilor i evilor, se stabilete pe baza datelor din tabelul 5.1.4. Tabelul 5.1.4. Distane între punctele de fixare Distana între punctele de fixare [m] Tipul tubului, evii Montaj aparent pe orizontal Tub material plastic Tub metalic leav metalic sau din material plastic 0,6...0,8 1,0...1,3 1,5...3,0 pe vertical 0,7...0,9 1,2...1,6 1,5...3,0 Montaj îngropat 0,9...1,1 1,4...2,0 2,0...4,0

Limitele inferioare ale distanelor corespund diametrului cel mai mic, iar cele superioare, diametrul cel mai mare, ale tubului sau evii. Se prevd elemente de fixare i la 10 cm de la capetele tuburilor i curbelor fa de doze de aparat, echipamente i derivaii. 5.1.97. Tuburile instalate în cofraje în vederea înglobrii în beton trebuie fixate astfel încât în timpul turnrii i vibrrii betonului, s nu îi modifice poziia (de ex. se leag cu sârm de armtur). Condiii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi i evi 5.1.98. Îmbinarea i curbarea tuburilor i evilor precum i racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunztoare tipului respectiv de tub sau eav, folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe). Acestea împreun cu tubul sau eava, trebuie s asigure cel puin rezistena mecanic, izolarea electric, etanarea, rezistena la coroziune, la cldur etc., ca i tuburile i evile respective. 5.1.99. Accesoriile tuburilor i evilor trebuie montate respectându-se condiiile impuse pentru tuburile i evile pentru care se folosesc. 5.1.100. În încperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), AE 4 (PI), AE 5 (PC), îmbinrile între tuburi sau evi i racordurile cu accesoriile la doze, la aparate, la echipamente, trebuie executate astfel încât acestea s corespund gradului de protecie impus de clasele de influene externe din încperea respectiv. 5.1.101. Trebui evitat executarea de îmbinri între tuburi montate îngropat. 5.1.102. Se interzice îmbinarea tuburilor montate înglobat în elementele de beton. 5.1.103. Se interzice îmbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcii. 5.1.104. Curbarea tuburilor se execut cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montaj aparent i egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj îngropat. 44

5.1.105. Legturi sau derivaii la conductele electrice montate în tuburi trebuie s se fac în doze sau cutii de derivaii. 5.1.106. Dozele i cutiile de derivaie se instaleaz cu prioritate pe suprafeele verticale ale elementelor de construcii. 5.1.107. Se admite montarea dozelor în sau pe pardoselile încperilor, cu condiia ca gradul de protecie a dozelor s fie minim IP 545 (conform SR EN 60529). 5.1.108. Se interzice montarea dozelor i cutiilor de derivaie pe pardoseala podurilor. Ele se instaleaz în încperile de la ultimul etaj al cldirii sau dac aceasta nu este posibil, pe pereii podurilor sau pe prile laterale ale grinzilor. 5.1.109. Se interzice montarea dozelor în încperi pentru bi, duuri i grupuri sanitare în volumule 0, 1 i 2. 5.1.110. Se admite folosirea ca doze de derivaie a prilor fixe special prevzute la corpurile de iluminat dac în ele se pot executa legturi electrice în condiii corespunztoare (de ex. socluri fixe pe tavan prevzute cu cleme de legtur etc.). 5.1.111. Ramificarea din traseul principal al unui circuit se face prevzându-se o doz în punctul de ramificaie. 5.1.112. Doze de tragere a conductelor electrice în tuburi, se prevd pe trasee drepte, la distana de maxim 25 m i pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distane de cel mult 15 m. În cazurile în care distanele dintre doze sunt mai mari, trebuie s se utilizeze tuburi cu diametre mai mari cu o treapt fa de cele necesare conform anexei 12. 5.1.113. Dozele de derivaie instalate sub tencuial sau înglobate în beton, trebuie montate în aa fel încât capacul lor s se gseasc la nivelul suprafeei finite a elementului de construcie respectiv. 5.1.114. Dozele i accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii în încperi de clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF3, AF 4 (K) în aceleai condiii ca i tuburile i evile pentru care sunt folosite. 5.1.115. La capetele libere ale tuburilor i evilor metalice care intr în corpuri de iluminat sau în echipamente electrice se monteaz tile pentru protejarea izolaiei conductelor electrice. D. Distribuii în plinte, canale i alte profile similare 5.1.116. Se recomand utilizarea plintelor, canalelor i a altor profile similare îndeosebi în cldiri care se renoveaz i în cldiri din elemente de construcie în care executarea de anuri pentru montarea tuburilor sau conductelor punte este dificil sau trebuie evitat (de ex. din panouri mari de beton, perei din ipsos, BCA, BAFS etc.). 5.1.117. Plintele, canalele i alte profile similare i accesoriile lor (doze, piese de col, piese de capt, piese de îmbinare etc.) pentru instalaii electrice trebuie s fie executate din materiale incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), nehigroscopice i neporoase. 5.1.118. Se admite pozarea în plinte, canale i alte profile similare atât a circuitelor de iluminat i de prize cât i a circuitelor de cureni slabi (radio, TV. Telefonie, comanda-control etc.). 5.1.119. Seciunea i numrul minim de conducte ce se pozeaz în golul unei plinte, unui canal sau altor profile, se stabilete, fie pe baza datelor productorului, fie pe baza asimilrii seciunii golului plintei, canalului sau profilului cu seciunile tuburilor IPEY sau similare. 5.1.120. Traseul plintei se stabilete de ctre proiectant urmrindu-se în general conturul camerelor (la nivelul pardoselii sau la o anumit înlime pe perei sau pe plafon în cazul plintelor montate orizontal). Traseele verticale vor fi de regul lâng u. 5.1.121. Montarea plintelor, canalelor sau altor profile similare, trebuie fcut în aa fel încât s nu fie posibil ptrunderea în interior a apei sau a umezelii. 5.1.122. Plintele din PVC se fixeaz pe elementul de construcie prin lipire cu adeziv special, prin boluri împucate, uruburi etc., soluia stabilindu-se în funcie de natura elementului de construcie. 5.1.123. Într-o plint, într-un canal sau în alte profile similare cu mai multe goluri, circuitele cu destinaii diferite se monteaz în goluri diferite. 5.1.124. Se admite pozarea plintelor având conductele electrice montate sau acestea pot fi trase ulterior montrii. 5.1.125. Legturile electrice trebuie executate numai în doze. 5.1.126. În locurile de îmbinare sau de schimbare a direciei plintelor, conductele electrice se protejeaz în mod corespunztor pe toate direciile fa de elementele i materialele combustibile din clasele CA1 ... CA2a, b, c, d (C1 ÷ C4) din construcie (de ex. cu ipsos). 45

5.1.127. Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu excepia elementelor de adaptare pentru aparate, se monteaz dup tragerea sau pozarea conductelor electrice i verificare circuitelor. 5.1.128. Plintele din materiale încadrate în clasele de combustibilitate CA2c (C3) i CA2d (C4) pentru protecia instalaiilor electrice nu se pot folosi în: - cldiri cu aglomerri de persoane; - hoteluri; - spitale i alte cldiri similare; - cldiri înalte; - ci de evacuare. 5.1.129. Se admite utilizarea plintelor din materiale încadrate în clasele de combustibilitate CA 1 (C0) i CA2a (C1) i pentru protecia instalaiilor electrice în spaii de producie i/sau de depozitare din categoriile BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E). 5.1.130. Plintele de distribuie din PVC trebuie montate la distane de minim 3 cm de tocurile (pervazurile) din material combustibil a uilor i ferestrelor i de 10 cm fa de pardoseal. E. Pozarea conductelor punte (INTENC etc.) 5.1.131. Conductele punte cu izolaie i manta din PVC se utilizeaz în încperi din clasele de mediu AD1 (U0), AD2 (U1), BA (EE 5), BE1a (D), BE1b (E) i BE 2 (C), la temperaturi ale mediului prevzute în standardul de produs. 5.1.132. Conductele punte trebuie montate înglobat în tencuial sau instalate în golurile canalelor elementelor din beton. Se admite utilizarea conductelor punte din montaj aparent numai pe trasee ferite de deteriorri mecanice, în încperi din categoriile BE1a (D) i BE1b (E). 5.1.133. Conductele punte se monteaz pe sau în elementele de construcie incombustibile clasa CA1 (C0). Dac aceast condiie nu se poate respecta, se aplic prevederile art. 3.3.9. 5.1.134. Conductele punte normale montate sub pardoseli peste planee incombustibile, pe pardoseala incombustibil a podurilor, sau în izolaia incombustibil a teraselor sau acoperiurilor, trebuie s fie protejate cu mortar de ciment, împotriva deteriorrilor mecanice. Conductele punte speciale (cu manta întrit), montate sub pardoseli incombustibile, peste planee incombustibile, nu necesit protecie cu mortar de ciment. 5.1.135. Se interzice montare a conductelor punte pe suprafaa de zidrie a courilor, pe suprafaa panourilor radiante sau pe alte suprafee calde similare. 5.1.136. La alegerea traseelor conductele punte trebuie respectate prevederile art. 5.1.90. i 5.1.91. 5.1.137. Conductele punte se monteaz pozate într-un singur strat. 5.1.138. La montarea îngropat, conductele punte trebuie acoperite cu un strat tencuial de minim 1 cm. 5.1.139. Curbarea pe lat a conductelor INTEC se face cu o raz de curbur cel puin egal cu de 4 ori diametrul exterior al acestora, tindu-se puntea dintre conducte pe o lungime aproximativ egal cu de dou ori raza de curbur. 5.1.140. Pentru conductele punte se utilizeaz doze de tip special, plate. Se admite i folosirea dozelor metalice pentru tuburi, cu condiia ca la intrarea în doze a conductelor punte s se asigure protecia acestora prin tuburi din PVC. 5.1.141. În dozele de aparat i de derivaie, la conducta punte se las capete de rezerv de minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de iluminat, de cel puin 150 mm. F. Pozarea barelor electrice 5.1.142. Barele electrice se folosesc în general pentru cureni mari (peste 60 A), în cldiri de producie i/sau depozite, în tablouri de distribuie, pentru coloane ascendente în cldiri civile etc. 5.1.143. La alegerea materialului barelor i montare lor, trebuie respectate, pe lâng prevederile din acest normativ STAS 7944 i STAS 12604/5. Folosirea barelor de oel se admite numai pentru repararea instalaiilor electrice existente executate cu astfel de bare, pentru cureni de maximum 200 A în c.a. i orice valoarea a curentului în c.c. 5.1.144. Barele electrice se instaleaz conform precizrilor din PE 102: - în execuie deschis liber, numai în condiiile prevzute la art. 5.1.52. ... 5.1.60.; - în execuie închis; - în execuie capsulat. 46

Gradul de protecie (IP) al sistemului de execuie se alege în funcie de categoria i clasa de influene externe în care se încadreaz încperea sau spaiul în care acestea se instaleaz respectându-se prevederile din anexa 4. 5.1.145. În încperile de clasa AE 5 (PC), barele se instaleaz în cutii capsulate executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschis sau închis numai a barelor utilizate drept conductoare de protecie. 5.1.146. În execuia închis, barele se instaleaz în canale sub pardoseal, în ghene, în perei sau cutii din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1). Se admite instalarea barelor neizolate în canale sub pardoseal numai în încperi de clasa BA 5 (EE) pe poriuni scurte, la linii de contact i pentru utilaje speciale. Canalele sub pardoseal se amplaseaz în locuri în care nu este posibil ptrunderea materialelor cu aciune distructiv asupra barelor (de ex. ap, ulei, pcur, materiale topite etc.). Acoperirea canalelor pentru bare se execut cu plci din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1) sau Ca2b (C2). La instalarea barelor în canale trebuie respectate prevederile privind distanele fa de conductele altor instalaii din normativul PE 107. Se interzice instalarea barelor în canale în care se gsesc conducte cu fluide combustibile sau inflamabile, sau conducte termice. 5.1.147. Barele se monteaz pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1). 5.1.148. Distanele libere între bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform STAS 7944. 5.1.149. Distana dintre izolatorii supori ai barelor se determin pe baz de calcul mecanic, respectându-se prevederile din STAS 79 44. 5.1.150. În cazul barelor cu lungimi de peste 30 m se prevd compensatoare flexibile de dilataie, (câte unul pentru fiecare 20 ... 30 mm alungire a barelor). 5.1.151. Ramificaiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare, etc., se execut cu bare, conductoare izolate sau cabluri i se protejeaz împotriva deteriorrilor mecanice. 5.1.152. Dispozitivele pentru separarea i protecia barelor trebuie instalate în cutii închise sau capsulate cu grad de protecie (IP) corespunztor categoriilor i claselor în care se încadreaz încperea respectiv, conform prevederilor din tabelul 5.2.1. i anexa 4. G. Pozarea cablurilor electrice 5.1.153. La pozarea cablurilor electrice trebuie s se in seama de prevederile din normativul PE 107 i de urmtoarele precizri: - cablurile electrice sunt utilizate în orice categorie, spaiu sau loc, tipul cablurilor i modul de pozare stabilindu-se pe baza normativului PE 107; - cablurile electrice cu manta de plumb nu sunt pozate în contact direct cu cimentul sau varul în condiii de umiditate i nu vor fi supuse la eforturi mai mari decât cele determinate conform normativului PE 107; - în încperile din clasa AE 5 (PC) i din categoriile BE 2 (C), cablurile nearmate cu izolaie i manta din material plastic trebuie pozate astfel încât s nu poat contribui la producerea sau propagarea incendiilor; - în încperi din clasa AG 1, AG 2 i AG 3 (M), cablurile nearmate pozate trebuie s fie protejate împotriva loviturilor mecanice în zonele expuse la lovituri; - în încperile din clasele AD 4 (U3), AF 2, AF 3 , AF 4 (K), cablurile electrice cu manta de plumb i cablurile armate fr înveli protector trebuie protejate împotriva coroziunii (de ex. Prin acoperire cu lac protector, etc.). H. Pozarea cordoanelor flexibile pentru instalaii electrice mobile 5.1.154. Tipul cordonului (în execuie uoar, medie sau grea) trebuie ales în funcie de pericolul de deteriorare mecanic la care acesta poate fi supus în exploatare. 5.1.155. În încperile din clasa de mediu AE 5 (PC) i în încperile din categoria BE 2 (C), precum i în cazurile în care cordonul poate fi în contact cu materiale combustibile, trebuie utilizate cordoane flexibile în execuie grea i având conductorul de protecie cuprins în cordon. Se admite i folosirea cordoanelor cu izolaie i manta din material plastic dac acestea sunt rezistente la foc. Traseele acestor cordoane trebuie s fie protejate împotriva loviturilor mecanice. 47

5.1.156. Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) i la receptoare, trebuie s se fac astfel încât legturile s nu fie supuse la eforturi de traciune. Se prevd lungimi suplimentare egale cu circa 5% ... 10% din lungimea necesar pentru evitarea solicitrii cordonului. 5.1.157. La executarea instalaiilor electrice mobile de pe antiere trebuie respectate i condiiile din subcap. 7.9. 5.2. Aparate, echipamente i receptoare electrice Prevederi comune 5.2.1. În cazul în care aparatele, echipamentele i receptoarele electrice se instaleaz sau se utilizeaz în încperi sau spaii cu condiii de influene externe diferite de cele obinuite (vezi anexa 2.), ele trebuie alese în funcie de caracteristicile încperilor i spaiilor respective sau vor fi luate msuri pentru protejarea lor. Se consider condiii obinuite cele corespunztoare clasei 4 i 5 parametrul AA (temperatura) i clasei 1, pentru ceilali parametri (vezi tabelul 5.2.1.). 5.2.2. Alegerea gradului de protecie al aparatelor, echipamentelor i receptoarelor electrice, inclusiv a racordurilor acestora în funcie de categoria de influene externe în care se încadreaz încperea sau spaiul respectiv, se face pe baza prevederilor generale ale tabelului 5.2.1. Pentru încperile din locuine se respect prevederile din tabelul 5.1.1., din anexa 4 i din SR EN 60529. 5.2.3. În încperi din clasa de mediu AE 5 (PC) se respect, pe lâng prevederile din anexa 4 i urmtoarele condiii de alegere i montare a aparatelor, receptoarelor i echipamentelor electrice: - construcia lor nu trebuie s favorizeze depunerea de praf, scame sau fibre nici în exterior nici în interior i s nu permit scparea în afar a scânteilor, a materialelor incandescente sau a metalelor calde (vezi tabelul 5.2.1.); - temperatura pe suprafaa lor exterioar, în regim normal de funcionare de durat, la sarcin nominal, trebuie s fie cu cel puin 75°C mai mic decât temperatura de mocnire a stratului de praf cu grosimea de 5 mm; fac excepie corpurile de iluminat pentru care se admite o temperatur pe suprafaa lor exterioar de maximum 200°C; - conectarea aparatelor, echipamentelor i receptoarelor mobile trebuie s se fac prin prize cu contact de protecie, la care orificiile prizelor sunt prevzute cu capace de protecie mobile; - se interzice amplasarea în astfel de încperi a aparatelor, echipamentelor i a receptoarelor electrice cu lichide combustibile (de ex. ulei). 5.2.4. În încperi cu pericol de incendiu din categoria BE 2 (C) i în încperi construite din materiale combustibile, din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), CA2c (C3) i CA2d (C4), se respect la alimentarea aparatelor i receptoarelor electrice i urmtoarele condiii: - aparatele i receptoarele prevzute cu born delegare la pmânt, alimentate prin distribuii mobile, trebuie s aib conductorul de protecie cuprins în cordonul de alimentare; distribuiile mobile trebuie s îndeplineasc aceleai condiii ca i distribuiile fixe; - aparatele i receptoarele electrice mobile trebuie prevzute cu cordoane speciale, de tip greu, cu izolaie de cauciuc. 5.2.5. În încperi de clasa AA 5 (T) i clasa AA 6 (anexa 2) se utilizeaz aparate, echipamente i receptoare electrice în execuie rezistent la temperaturile respective sau se prevd msuri suplimentare de rcire (de ex. ventilare forat, etc.). 5.2.6. În încperi din clasa AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 i AF (K4) în exterior i în zona litoralului AF2a (ZL) se utilizeaz aparate, echipamente i receptoare electrice în execuie rezistent la coroziune, în funcie de natura agenilor corozivi. Se admite utilizarea de aparate, echipamente i receptoare electrice în execuie normal, cu condiia lurii de msuri la instalarea lor prin care s li se asigure protecia împotriva agenilor corozivi (de ex. acoperirea cu vopsea rezistent la agenii corozivi respectivi, capsulri) i care s nu afecteze buna lor funcionare. 5.2.7. Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor i receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la ap, ulei, substane corozive, cldur, aburi sau ocuri mecanice, dac aceast amplasare poate fi evitat prin montare la distan. În cazurile în care nu se poate evita amplasarea în poziii expuse, trebuie luate corespunztoare de protecie (de grade de protecie corespunztoare).

48

5.2.8. În încperi de categoria BE 2 (C) se utilizeaz aparate, echipamente i receptoare electrice care prin execuie sau prin modul de instalare nu pot contribui la producerea sau propagarea incendiilor în timpul funcionrii lor normale sau în caz de avarie, cu grad de protecie stabilit conform tabelului 5.2.1. i anexei 4. Tabelul 5.2.1. Caracteristici i grade de protecie ale aparatelor i echipamentelor în funcie de influenele externe (SR EN 60529) Categorii i clase Caracteristicile aparatelor i de influene Observaii echipamentelor externe A. Condiii de mediu A.A. Condiii speciale De exemplu lubrifiere Temperatura Normale De exemplu lubrifiere AA1, AA2, AA3 Condiii speciale AA4, AA5 (T) AA6 AC: Altitudinea Normale Dac productorii cer, AC1 Speciale, dup tip chiar i peste 1000 m AC2 AD. Prezena apei IP X0X AD1 (U0) IP XIX AD2 (U1) IP X3X AD3 (U2) IP X4X În exterior AD4 (U3) IP X5X AD5 (U4) IP X6X AD6 IP X7X AD7 IP X8X AD8 AE. Prezen corpuri solide Valorile superioare IP 0XX AE 1 pentru prafurile IP 3XX metalice bune AE 2 (PI) IP 4XX conductoare din AE 3 (PI) IP 5XX, IP 4XX AE 4 (PI) punct de vedere IP 6XX, IP 5XX AE 5 (PC) electric IP 6XX AE 6 AF. Prezena Normale În mediu marin, subst. corozive Dup nat. Agenilor salinitate pân la cca. AF 1 atmosferici 3 km de rm. AF2a (ZL) Protecia împotriva De ex. în materiale AF2b (K) coroziunii dup cerinele rezistente la ageni AF 3 (K) materialelor de execuie. În corozivi, cu acoperiri AF 4(K) execuie special dup speciale, tratarea natura agenilor suprafeelor, etc. AG. ocuri De regul se vor evita mecanice IP XX1 locurile în care este AG 1 IP XX5 pericol de oc mecanic AG 2 (M) Ip XX7, IP XX9 sau se vor executa AG 3 (M) protecii exterioare AK. Prezena Normale 49

florei AK1 AK2 AL. Prezena faunei AL 1 AL 2

Grad de protecie mrit (vezi AE) materiale speciale sau înveliuri de protecie Normale Grad de protecie la corpuri solide (vezi AE), rezisten mecanic suficient (Vezi AG), înveliuri speciale sau msuri pentru evitarea faunei Normale Dup caz: izolaie mrit, înveli protector special, protecie catodic, legturi speciale de egalizare a potenialelor etc. Normale Speciale Normale Normale

AM. Influene electromagnetice, electrostatice, ionizante AM 1 AM 2, AM 3, AM 4, AM 5 i AM 6 AN. Raze solare AN 1 AN 2, AN 3 AQ. Trsnet AQ 1 AQ 2, AQ 3 B. Utilizare BA. Componena persoanelor BA 1 BA 2 BA 3 BA 4 (EE), BA 5 (EE) BC. Contacte cu potenialul pmântului BC 1 BC 2 BC 3 (CE) BC 4 (CE) BD. Evacuare persoane în caz de urgen BD 1 BD 2, BD 3, BD 4 BE. Natura materialelor prelucrate sau depozitate BE 1a (D), BE 1b (E)

Protecii speciale Msuri conform normelor specifice

Normale Minimum IP 3XX Normale Fr protecie împotriva contactelor directe

Suprafeele cu temperaturi peste 80°C vor fi inaccesibile

Aparate din clasele de protecie la oc electric conform tabelului 4.5.

Normale Minimum IP 3X5

Normale. Instalare în condiiile din subcap. 4.4. i astfel încât s nu poat provoca incendii. Materiale i echipamente 50

BE 2 (C) BE 3a (A), BE 3b (B) BE 4 C. Construcia cldirilor CA. Materiale de construcie CA 1 (C0) CA 2a (C1), CA 2b (C2), CA 2c (C3), CA 2d (C4) CB. Structura cldirilor CB 1 CB 2, CB 3, CB 4

antiexplozive. Materiale i echipamente etane.

Normale Normale, instalate cu msuri de protecie, de izolare sau speciale în carcase metalice etc.

Condiii de instalare: protecii i ecrane din materiale incombustibile (vezi condiiile din cap. 4, subcap. 4.4.)

Normale Normale cu msuri de instalare

Condiii de instalare

Tabelul 5.2.2. Receptoare electrocasnice i gradele lor de protecie permise în locuine Protecia la ap Clasa de protecie la Încperi din Aparate oc electric Grad de locuine Simbol (conf. SR protecie CEI 60536) 1 2 3 4 5 Camere de zi, electrocasnice obinuite I, II, III dormitoare, corpuri se IP X0X 0, I, II, III culoare iluminat Buctrii electrocasnice IP X1X*) I, II, III corpuri de iluminat Terase acope- electrocasnice rite, subsoluri, usctorii, corpuri de garaje iluminat indivduale Spltorii electrocasnice corpuri de iluminat Bi: - în vol. 1 - în vol. 2 electrocasnice electrocasnice IP X1X IP X1X 0, I, II, III I, II, III

IP X3X IP X3X

I, II, III I, II, III, I, III, (TFJS) 12V I, II, III

IP X4X IP X3X (IP X5X ­ bi publice) 51

corpuri de iluminat IP X3X II, III**)

- în vol. 3

electrocasnice

IP X1XIP X1X

I, II, IIII, II, III

corpuri de iluminat Curi, grdini electrocasnice, corpuri de iluminat

IP X5X

I, II, III

5.2.9. Se admite montarea pe elemente din materiale combustibile clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) a echipamentelor i receptoarelor electrice care degaj cldur în funcionare normal, numai dac acestea sunt protejate termic prin construcie sau dac se iau msuri corespunztoare de protecie. 5.2.10. Aparatele i echipamentele electrice care conin mai mult de 60 l de lichid combustibil pe unitatea de echipament i care în timpul funcionrii produc fum, gaze toxice, etc. (de ex. Grupurile electrogene) trebuie instalate în condiiile prevzute în normele specifice, respectându-se i condiiile din normele referitoare la sigurana la foc. 5.2.11. Se admite montarea în contact direct cu elementele de construcie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1÷ C4) a aparatelor i echipamentelor electrice dac sunt protejate în carcase metalice cu grad de protecie IP 54. 5.2.12. Echipamentele electrice, cu excepia tablourilor de apartament, trebuie instalate în încperi cu destinaie special în care lucreaz persoane calificate, din clasa BA 5 (EE), în firide, dulapuri, carcase etc. la care este permis numai accesul persoanelor însrcinate cu exploatarea lor. 5.2.13. Încperile din clasa BA 5 (EE), destinate echipamentelor electrice, trebuie amplasate i construite astfel încât un eventual incendiu la echipamentele electrice s nu afecteze încperile învecinate i un incendiu din încperile învecinate s nu afecteze echipamentele electrice. Trebuie evitat amplasarea lor lâng încperi din categoriile BE 2 (C), BE 3a (A), (BE 3b B) sau din clasa AE 5 (PC). În cazul în care aceast condiie nu poate fi respectat, se iau msuri constructive de protecie conform prevederilor din normele PE 107, STAS 9954/1 etc., dup caz. Se interzice traversarea încperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natur, cu excepia conductelor de înclzire sau ventilare aferente încperilor respective, cu condiia ca acestea s nu conin flane, ventile etc. Se interzice traversarea încperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natur, cu excepia conductelor de înclzire sau ventilare aferente încperilor respective, cu condiia ca acestea s nu conin flane, ventile etc. Aparate de comutaie pentru instalaii electrice de lumin, prize i sonerie 5.2.14. Instalaiile electrice interioare se alimenteaz din reeaua public de joas tensiune printr-un disjunctor de branament. Disjunctorul de branament trebuie s aib urmtoarele caracteristici: - poziia de funcionare indiferent (vertical, orizontal etc.); - posibilitatea de blocare i sigilare pe poziia deschis a aparatului; - butonul de acionare de tip "prin apsare" astfel încât s permit o acionare rapid în caz de urgen; - posibilitatea de sigilare a capacelor de borne la intrarea i ieirea din aparat; - semnalizatorul poziiei contactelor solidar cu axul contactelor mobile, solidar fixate pe ax, astfel încât s fie exclus o semnalizare eronat a poziiei reale a contactelor; - întreruperea circuitului pe toi polii; - tensiunea nominal de inere la impuls de min. 6 kV; - capacitatea de rupere de min. 4,5 kA; 52

- bornele corespunztoare conectrii neutrului sunt marcate distinct; - prevzute cu compensare termic; - cu sau fr funcie diferenial. 5.2.15. Întreruptoarele, comutatoarele i butoanele de lumin trebuie montate numai pe conductoarele de faz. Întreruptoarele, comutatoarele i butoanele se monteaz la înlimea de 0,6 ... 1,5 m, msurat de la axul aparatului pân la nivelul pardoselii finite. 5.2.16. Întreruptoarele i comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lmpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se admit întreruptoare cu un curent nominal de 6 A în cazul în care circuitul alimenteaz un corp de iluminat cu o singur lamp fluorescent. 5.2.17. Butonul de sonerie din locuine se monteaz direct pe conductorul de faz a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip corespunztor tensiunii de 220 V. 5.2.18. În cldirile de locuit se prevd în fiecare încpere de locuit cel puin dou prize. În dependine (buctrie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevd prize dup necesiti. 5.2.19. Prizele trebuie montate pe perei la urmtoarele înlimi msurate de la axul aparatului pân la nivelul pardoselii finite: - peste 2,0 m, la coli, în clase; - peste 1,5 m în camere de copii din cree, grdinie, cmine, spitale de copii i alte cldiri similare; - peste 1,0 m, în alte încperi decât grupuri sanitare, duuri, bi, spltorii i buctrii, indiferent de natura pardoselii. 5.2.20. În cazul instalrii prizelor în pardoseli sau pe pardoseli trebuie s se foloseasc fie prize în execuie special, omologate pentru acest scop (cu grad de protecie minim IP 545), fie prize în execuie normal, protejate în cutii speciale care asigur gradul de protecie (la ptrunderea corpurilor solide, a apei i la ocurile mecanice ­ SR EN 60529) necesar în scopul respectiv. 5.2.21. Prizele dintr-o instalaie electric utilizate pentru diferite tensiuni, intensiti de curent sau scopuri, trebuie s fie distincte ca form sau s aib culori diferite sau s se marcheze distinct în mod vizibil. 5.2.22. Se admite instalarea prizelor în depozite de materiale combustibile cu condiia ca acestea s fie prevzute cu dispozitiv de protecie diferenial i de limitare a puterii, amplasate la min. 1 m de materialele combustibile. 5.2.23. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecie în încperi cu pardoseal conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), în încperi din clasa AE 5 (PC) i în încperi în care se utilizeaz aparatur de calcul. Prizele din încperi din clasa AE 5 (PC) trebuie s îndeplineasc i condiiile de la art. 5.2.3. 5.2.24. În încperi în care se impun condiii speciale de protecie datorit utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie s fie de tip special (de ex. cu obturator), dac nu se pot lua alte msuri de protecie. 5.2.25. La montarea aparatelor de comutaie pe vertical, unele sub altele, (aparate individuale sau complete de aparate), ordinea de montare începând de sus în jos trebuie s fie urmtoare: întreruptor, comutator sau buton de lumin, buton de sonerie, priz de cureni tari, priz de cureni slabi (telefon, anten, etc.), înlimea de montare a primului aparat de sus va fi conform art. 5.2.15. i 5.2.19. dup caz. 5.2.26. Întreruptoarele, comutatoarele în carcas metalic nelegat la pmânt sau PE precum i prizele fr contact de protecie, trebuie instalate fa de elemente metalice în legtur cu pmântul, la o distan de cel puin: - 1,25 m, în încperi "periculoase" sau "foarte periculoase" la oc electric definite conform STAS 8275 i în încperi de producie sau de lucru (de ex. în laboratoare, spitale, spltorii mari, buctrii din cldiri publice, frizerii, etc.); - 0,8 m, în alte tipuri de încperi. Se admite ca prizele în carcas metalic dac fac parte din instalaii electrice în care s-au aplicat pentru protecie "alimentarea la tensiune redus de protecie" sau "separarea de protecie", s fie instalate la orice distan fa de elemente metalice în legtur cu pmântul. 5.2.27. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutaie pentru montaj îngropat în elemente de construcie, se monteaz în doze de aparat care trebuie s asigure protecia împotriva ocurilor electrice. 5.2.28. Aparatele de comutaie pentru circuitele iluminatului de siguran se aleg i se monteaz respectânduse i condiiile din subcapitolul 7.13. 53

5.2.29. Întreruptoarele, comutatoarele, butoanele i prizele din încperi pentru bi, grupuri sanitare i piscine, se instaleaz respectându-se condiiile din subcapitolul 7.2. Aparate de comutaie, de pornire i reglaj pentru instalaii electrice de for 5.2.30. Aparatele de comand a conectrii i deconectrii circuitelor de for se aleg i se monteaz astfel încât s întrerup simultan toate conductoarele de faz ale circuitului. Se admite i întreruperea conductorului neutru numai dac întreruperea lui se realizeaz simultan sau dup întreruperea conductoarelor de faz. 5.2.31. Întreruptoare, comutatoare i separatoare cu pârghie se folosesc atunci când este necesar s se asigure posibilitatea unui control vizual, direct i rapid al separaiei (de ex. În organizri de antier, la tablourile generale etc.). 5.2.32. Întreruptoarele automate (disjunctoarele) pentru protecia la supracureni, se aleg i se instaleaz inându-se seama de prevederile în subcapitolul 4.2. i de norma de produs. 5.2.33. Întreruptoarele trebuie montate astfel încât contactele lor mobile s nu poat închide sau deschide sub efectul unor vibraii sau datorit greutii proprii a prilor mobile sau lovirii aparatelor. Montarea întreruptorului trebuie s se fac astfel încât contactele mobile s nu fie sub tensiune atunci când întreruptorul este deschis. 5.2.34. Prizele i fiele de tip industrial trebuie alese i montate respectându-se condiiile pentru prizele i fiele instalaiilor electrice de lumin i prize. 5.2.35. La alegerea i montarea aparatelor de comand, de reglaj i de protecie pentru motoare, trebuie respectate i condiiile in subcapitolul 5.4., pentru baterii de acumulatoare, prevederile din subcapitolul 7.4., iar pentru linii de contact, cele din subcapitolul 7.8. Sigurane fuzibile i întreruptoare 5.2.36. Siguranele fuzibile trebuie s fie calibrate i în execuie închis. Se interzice folosirea siguranelor fuzibile ca aparate de conectare i deconectare. 5.2.37. Siguranele automate cu filet i întreruptoarele automate se pot utiliza atât pentru separare cât i pentru conectare i deconectare sub sarcin. 5.2.38. La montarea siguranelor cu filet, conductorul de faz se leag la contactul central al soclului. 5.2.39. Legtura electric între mai multe socluri de sigurane se dimensioneaz pentru cel mai mare curent de regim posibil în circuitele electrice racordate. 5.2.40. Caracteristicile electrice i de funcionare ale aparatelor de protecie împotriva supracurenilor trebuie stabilite respectându-se condiiile de la subcapitolul 4.2. Tablouri electrice 5.2.41. Tablourile de distribuie se realizeaz în construcie deschis sau închis (protejat). 5.2.42. Tablourile de distribuie se execut în construcie protejat, prin instalare, dup necesiti, în cutii, dulapuri sau nie cu grad de protecie stabilit conform tabelului 5.2.1. i anexei 4. Se recomand ca pe cutii, dulapuri i nie dup instalare s se inscripioneze tensiunea de funcionare. 5.2.43. Tablourile de distribuie în execuie deschis se instaleaz în încperi din clasa BA5 (EE). Se admite instalarea lor i în încperi din clasa AD 1 (U0) din cldiri încadrate în categoriile (BE 1a D) i BE 1b (E), dac sunt respectate prevederile din subcapitolul 4.1. referitoare la protecia împotriva ocurilor electrice. 5.2.44. Se interzice amplasarea tablourilor de distribuie în poduri i în subsoluri de cabluri, cu excepia cazurilor prevzute în normativul PE 107. 5.2.45. Se recomand s nu se amplaseze tablouri de distribuie care conin aparate de msur, în încperi cu temperaturi sub 0°C i peste +40°C sau în alte condiii decât acelea permise de productorul aparatelor respective. În cazurile în care nu pot fi respectate prevederile de mai sus, trebuie luate msuri pentru a se asigura funcionarea corect a aparatelor de msur (de ex. realizarea unei înclziri locale, reducerea încrcrii circuitelor electrice, folosirea de aparate speciale corespunztoare condiiilor deosebite, etc.). 5.2.46. Tablourile de distribuie trebuie amplasate la distana de la cel puin 3 cm fa de elementele din materiale combustibile din clasele CA 2a ÷ CA 2d (C1 ÷ C4) sau în condiiile prevzute la art. 3.3.9. Fac excepie tablourile metalice în execuie IP 54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile. 5.2.47. Trebuie evitat instalarea tablourilor de distribuie în încperi din categoria BE 2 (C) i din categoria AE 5 (PC).

54

În cazurile în care se impune totui o astfel de amplasare, trebuie luate msuri pentru prevenirea i protecia împotriva propagrii incendiilor, utilizându-se tablouri de distribuie din materiale incombustibile, din clasa CA1 (C0) cu grad de protecie stabilit conform tabelului 5.2.1. i anexei 4. 5.2.48. Tablourile generale de distribuie ale consumatorilor industriali trebuie amplasate cât mai aproape de racordul de branament, în spaiile de acces ale halelor industriale sau în încperi speciale. 5.2.49. Tablourile de distribuie se prevd cu întruptoare generale. Fac excepie tablourile din locuine i tablourile pentru instalaii electrice de importan redus la care necesitatea prevederii întreruptoarelor generale se stabilete pe baza unei analize tehnico-economice. Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kW inclusiv i tablourile antierelor, se prevd cu disjunctor general, dac sunt racordate direct la reeaua de joas tensiune a furnizorului de energie electric sau dac sunt alimentate prin posturi de transformare proprii. Fac excepie tablourile generale ale unitilor de alimentaie public i tablourile generale ale consumatorilor de for in cvartalurile de locuine, a cror putere instalat este de cel mult 5 kW (de ex. puncte termice, staii de pompare, etc.) se admite montarea de sigurane fuzibile generale cu condiia ca toate receptoarele de for ale acestora s fie prevzute cu protecie la scurtcircuit, la suprasarcin i la curent de defect. 5.2.50. În cazul utilizrii unui întreruptor general automat al tabloului general de distribuie acesta nu trebuie prevzut cu protecie la tensiune minim (s nu declaneze la funcionarea AAR-urilor din amonte). 5.2.51. La cldirile cu sli aglomerate, tabloul de distribuie al acestora trebuie prevzut cu posibilitatea de întrerupere a alimentrii cu energie electric a instalaiilor electrice aferente (cu excepia celor de siguran). Întreruptorul respectiv trebuie amplasat într-un loc în care nu are acces publicul, marcat i uor accesibil pentru intervenii în caz de incendiu. 5.2.52. Pentru depozite de materiale combustibile i depozite apreciate de beneficiar i comunicate proiectantului ca având importan deosebit sau care adpostesc valori importante, precum i în toate cazurile cu risc de incendiu, fr personal permanent de exploatare, tabloul general de distribuie trebuie prevzut cu posibilitatea de întrerupere i din exteriorul cldirii respective. Întreruptorul se va instala într-un loc marcat, protejat i accesibil pentru intervenii în caz de incendiu. 5.2.53. La confecionarea tablourilor de distribuie trebuie s se foloseasc materiale incombustibile, din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile, din clasa CA 2a (C1) i nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg cu caracteristici corespunztoare care s asigure stabilitatea în timp în condiii de lucru normale i de avarie în interiorul tablourilor de distribuie. Pentru realizarea unor elemente de protecie împotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale greu combustibile din clasa CA 2a (C1) i CA 2b (C2) (de ex. textolit, pertinax, PVC etc.). 5.2.54. La tablourile de distribuie ale receptoarelor prevzute cu alimentare de baz i cu alimentare de rezerv din sursa de alimentare de rezerv (conform PE 124) se prevd msuri constructive de separare între panourile celor dou alimentri, astfel încât un incendiu de la unul dintre panouri s nu-l poat afecta pe cel de al doilea. Trecerile barelor prin ecranul antifoc se execut prin izolatoare de trecere de interior, iar trecerile cablurilor se protejeaz în canal la trecerea prin ecrane în condiiile prevzute în normativul PE 107. În tablourile capsulate, separaia între cutiile alimentrii de baz i în cele ale alimentrii de rezerv se consider realizat prin pereii cutiilor respective iar golurile de trecere necesare se vor etana conform prevederilor de la aliniatul anterior. 5.2.55. La alegerea i instalarea tabloului pentru receptoarele de siguran i a tabloului staiei pompelor de incendiu se ine seama i de prevederile din subcapitolul 7.5. iar pentru tabloul iluminatului de siguran de condiiile de la art. 5.3.32. ... 5.3.34. 5.2. 56. Se recomand s se evite gruparea în acelai tablou a aparatelor de curent alternativ împreun cu aparatele de curent continuu sau a aparatelor alimentare la tensiuni diferite între faz i pmânt. În cazurile în care nu se pot respecta aceste condiii, aparatele pentru acelai tip de curent sau aceleai tensiuni trebuie instalate separat i marcate distinct. Fac excepie aparatele care necesit pentru funcionarea lor, cureni de natur diferit sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea condiiilor de mai sus. 5.2.57. Se interzice instalarea în tablourile de distribuie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de ex. ulei). Se admite montarea în tablouri a aparatelor cu dialectici a cror incombustibilitate este garantat de ctre productor. 55

5.2.58. Legturile electrice între elementele componente din tablourile de distribuie, pentru cureni mai mari de 100 A, se execut în mod obinuit din bare. 5.2.59. La executarea legturilor electrice din tablouri se respect prevederile de la art. 5.1.27. ... 5.1.39. 5.2.60. Se interzice utilizarea în tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4). 5.2.61. la tablourile capsulate pentru cureni pân la 200 A, se admite asamblarea fr cutii de bare. 5.2.62. Între prile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum i între acestea i elemente i pri metalice legate la pmânt, trebuie prevzut o distan de conturare de minimum 30 mm i o distan de izolare în aer de 15 mm. 5.2.63. Distana liber între bare în tablouri se stabilete conform STAS R 7944. 5.2.64. Distana de izolare în aer între prile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie s fie de cel puin: - 50 mm, pân la elementele de construcie (ui pline, perei, etc.); - 100 mm, pân la perei sau ui din plas; - 200 mm, pân la bariere de protecie. Pereii i îngrdirile de protecie i uile pline sau din plas se execut cu înlimea de minimum 1,7 m, iar barierele, cu înlimea de minimum 1,2 m. 5.2.65. Distanele de izolare în aer, de conturnare i de protecie împotriva ocurilor electrice în cazul tablourilor de distribuie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321. 5.2.66. Distana dintre elementele metalice de protecie sau susinere care sunt legate la pmânt sau la neutru ale unui tablou de distribuie (carcase, panouri, etc.) din încperi, puin periculoase la ocuri electrice (de ex. încperi de producie i laboratoare, cu pardoseli electroizolante uscate, din lemn, asfalt, etc.) i elemente metalice legate la pmânt, trebuie s fie de minimum 0,8 m. În încperi industriale, aceast distan trebuie s fie de cel puin 1,25 m. În cazul în care se iau msuri prin care elementele metalice în legtur cu pmântul devin inaccesibile pe întreaga suprafa din zona de manipulare (de ex. prin acoperirea cu mti, tuburi etc. din materiale electroizolante), nu se mai impune respectarea acestor distane. 5.2.67. Tablourile de distribuie se instaleaz astfel încât înlimea laturii de sus a tablourilor fa de pardoseala finit s nu depeasc 2,3 m. Fac excepie tablourile din locuinele pentru care se admite o înlime de cel mult 2,5 m. 5.2.68. La tablourile capsulate, înlimea laturii de jos a tabloului fa de pardoseala finit se stabilete avându-se în vedere posibilitatea de realizare a razei de curbur admis pentru cablul cu cel mai mare diametru care se racordeaz la tablou. La tablourile de distribuie amplasate în încperi de clasa BA 5 (EE), înlimea de montaj nu se normeaz. 5.2.69. Aparatele de msur cu înregistrare sau citire direct ale tablourilor se amplaseaz pe ua acestora inându-se seama de recomandrile din normativul PE 111/7. 5.2.70. Coridorul de acces din faa sau din spatele unui tablou, se prevede cu o lime de cel puin 0,8 m msurat între punctele cele mai proeminente ale tabloului i elementele neelectrice de pe traseul coridorului (perei, balustrade de protecie etc.). 5.2.71. Coridorul de acces între dou tablouri de distribuie i coridorul dintre tablou i pri metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie s aib o lime de cel puin 1 m. 5.2.72. În încperi de clasa BA 5 (EE) între elementele sub tensiune, neizolate i protejate împotriva atingerilor directe ale tablourilor aezate pe ambele pri ale unui coridor de acces i alte elemente i utilaje electrice, trebuie asigurat o distan de cel puin 1,4 m. 5.2.73. În încperi de clasa BA 5 (EE) între elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de distribuie i elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurat o distan de cel puin 1 m. 5.2.74. Între pardoseala finit a coridorului din faa sau din spatele tabloului de distribuie, plafonul încperii i elementele metalice care nu fac parte din circuitele curenilor de lucru, se prevede o distan liber pe vertical de cel puin 1,9 m. Aceste elemente se protejeaz împotriva atingerilor directe dac se gsesc la mai puin de 2,5 m de la pardoseal. Distana dintre aceste elemente i elementele care fac parte din circuitele curenilor de lucru i care în exploatare se gsesc sub tensiune i nu sunt protejate împotriva atingerilor, trebuie s fie cel puin 2,5 m. 56

5.2.75. La coridoarele de acces ale tablourilor de distribuie, formate din mai multe panouri cu o lungime total mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete. În cazul coridoarelor cu o lime mai mare de 3 m, prevederea a dou ci de acces nu este obligatorie. 5.2.76. Tablourile cu acces prin spate i care nu sunt instalate în încperi de clasa BA 5 (EE), se prevd cu îngrdiri de protecie pe partea lateral a tablourilor. Îngrdirile de protecie se execut din panouri pline din materiale incombustibile sau din rame cu plas cu ochiuri de cel mult 20 x 20 mm, amplasate astfel încât s nu fie posibil atingerea prilor sub tensiune. 5.2.77. Aparatele de protecie, de comand, de separare, elementele de conectare etc., cât i circuitele de intrare i de ieire din tablourile de distribuie, se eticheteaz clar i vizibil astfel încât s fie uor de identificat pentru manevre, reparaii i verificri. Pe etichetele siguranelor fuzibile se menioneaz i curenii nominali ai acestora. 5.2.78. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate în caz de incendiu, calamitate natural etc., se marcheaz distinct, vizibil i clar astfel încât s poat fi identificate rapid la necesitate. 5.2.79. Tablourile de distribuie trebuie montate vertical i fixate sigur pentru a corespunde cerinelor Legii 10/1995 privind rezistena i stabilitatea atât static cât i dinamic (la vibraii). 5.2.80. Tablourile i stelajele lor trebuie protejate împotriva coroziunii. 5.2.81. tablourile de antier trebuie executate i montate respectându-se i condiiile din subcapitolul 7.9. Receptoare electrice 5.2.82. Alegerea i alimentarea cu energie a receptoarelor electrice i aparatelor montate pe ele, se va face respectând prevederile din prezentul capitol, din capitolul 3 i normele de produs sau agrementele tehnice corespunztoare acestora. 5.2.83. Puterea nominal a receptoarelor electrice legate de un proces tehnologic trebuie aleas în funcie de necesitile acestui proces, pe baza considerentelor tehnico-economice. 5.2.84. În cazul aparatelor medicale i care funcioneaz în vecintatea pacientului sau în contact cu pielea acestuia, protecia împotriva ocurilor electrice trebuie asigurat în conformitate cu prevederile din SR EN 60601-1-1, iar pentru aparate electrocasnice respectând pe lâng condiiile din tabelul 5.2.2. i condiiile din SR CEI 60536. 5.2.85. În cazul receptoarelor care în timpul funcionrii pot produce perturbaii în reeaua furnizorului de energie electric (de ex. Regim deformant), trebuie luate msuri pentru limitarea acestor perturbaii, conform normativelor PE 142 i PE 143. 5.2.86. Este admis racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominal pân la 2 kW. Receptoarele cu puteri peste 2 kW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea i deconectarea acestora, receptoarele se prevd cu dispozitive de acionare (de ex. contactoare) pe circuitul fix de alimentare, dac receptorul nu est echipat cu întreruptor de ctre productor. 5.2.87. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, I, II i III de protecie împotriva ocurilor electrice (definite conform SR CEI 60536) se face din circuite fr conductor de protecie, iar a receptoarelor din clasa I de protecie, prin circuite cu conductor de protecie. 5.2.88. Receptoarele electrice monofazate, mobile i portabile, a cror carcas se leag la un conductor de protecie, trebuie alimentate prin cordoane cu tei conductoare din care unul pentru protecie. 5.2.89. În încperile din categoria BE 2 (C) sau din clasa AE 5 (PC), receptoarele electrice trebuie alimentate prin cordoane flexibile în condiiile de la art. 5.1.155. 5.2.90. Distanele dintre receptoarele electrice, precum i distanele dintre acestea i elementele de construcie, obiecte fixe din încperi, etc., trebuie alese astfel încât manevrarea, întreinerea, verificarea i repararea acestora s se poat desfura în bune condiii, respectându-se i prevederile din legea 90/96. 5.2.91. La receptoarele electrice mobile (de ex. la cele basculante montate pe glisiere, la cuptoare cu vatr mobil, et.), conductoarele electrice de alimentare se introduc în tuburi flexibile fixate cu un capt în tubul rigid de protecie al instalaiei electrice fixe de alimentare cu energia electric i cu cellalt capt în cutia de borne a receptorului electric. Lungimea tuburilor flexibile se alege astfel încât s se asigure deplasarea receptoarelor electrice pe toat lungimea necesar. 5.2.92. Protecia receptoarelor electrice împotriva supracurenilor i protecia împotriva ocurilor electrice trebuie asigurat în condiiile prevzute în subcapitolul 4.2., respectiv 4.1. i art. 5.4.9. 5.3. Instalaii electrice de prize i iluminat normal 57

5.3.1. Circuitele iluminatului normal trebuie s fie distincte de circuitele de prize. 5.3.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comand i de semnalizare, dac circuitele respective funcioneaz la aceeai tensiune. 5.3.3. Circuitele i dozele iluminatului normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de siguran. 5.3.4. Dimensionarea conductelor circuitelor de iluminat normal se face respectând prevederile din subcapitolul 5.1. 5.3.5. Stabilirea numrului circuitelor de iluminat normal se face respectându-se condiia de a nu se depi o putere total instalat de 3 kW pe un circuit monofazat i de 8 kW pe un circuit trifazat. Fac excepie circuitele de lumin din locuine unde puterea total instalat pe un circuit de lumin este de 1,5 kW, în cazul în care puterea instalat pe apartament este de pân la 9 kW (conform PE 155); Fac excepie, de asemenea, circuitele de lumin din spaiile comune ale cldirilor de locuit (de ex. Holuri, scri, etc.) unde puterea total instalat este de 1 kW. 5.3.6. În cldirile de locuit trebuie s se prevad cel puin câte un loc de lamp în fiecare încpere de locuit i dependin. În subsolurile cldirilor de locuit se admite prevederea de locuri e lamp respectându-se condiiile din STAS 6646/1,2. 5.3.7. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priz monofazate se face respectându-se prevederile din art. 5.1.6. 5.3.8. Stabilirea numrului de prize monofazate în cldirile de locuit i social-culturale se face considerând o putere instalat pe circuit de 2 kW. În locuine, pentru receptoare cu puteri de minimum 2,5 kW (de ex. maini de splat, aparate de climatizare etc.) trebuie prevzute cât un circuit de priz separat. Seciunile conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici decât cele din anexa 6. 5.3.9. Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevzute cu contact de protecie. 5.3.10. Dimensionarea circuitelor de priz trifazate se face respectând condiiile din art. 5.1.6. i prevederile din subcapitolul 5.2. i 5.4. referitoare la condiiile de alimentare a receptoarelor de for. 5.3.11. Dimensionarea circuitelor care alimenteaz prize de tensiuni reduse sau prize de separaii, se face pe baza puterii nominale a transformatorului de protecie, respectiv de separare. 5.3.12. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumin i prize se face conform prevederilor din art. 5.1.6. 5.3.13. Trebuie evitat traversarea încperilor din clasele de mediu AD 2 (U1), AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2, AF 3, AF 4 (K), AA 5 (T), AE 5 (PC) i din categoria BE 2 (C) cu circuite electrice care deservesc alte încperi. Face excepie încperile pentru buctrii i bi din locuine, precum i alte cazuri justificate de ctre proiectant, în care se admit astfel de traversri. 5.3.14. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuie. 5.3.15. La instalarea conductelor unui circuit sau mai multor circuite în acelai element de protecie (tuburi, plinte, etc.) se respect prevederile de la art. 5.1.65. i 5.1.66. Corpuri de iluminat. Condiii de alegere, de montaj i de alimentare 5.3.16. Corpurile de iluminat se aleg i se monteaz respectându-se pe lâng prevederile din acest normativ i condiiile din STAS 6646/1,2,3. Pentru corpurile de iluminat din încperi de baie, grupuri sanitare etc., se respect i condiiile din subcapitolul 7.2., iar pentru cele din staii de baterii de acumulatoare, se respect i condiiile din subcapitolul 7.4. 5.3.17. Alegerea corpurilor de iluminat i a surselor de lumin se face în funcie de: - influenele externe (tabelul l5.2.1), - destinaia încperilor i a construciei (tabelul 5.2.2); - cerinele luminotehnice; - msurile de protecie împotriva ocurilor electrice; (subcap. 4.1, tabelul 5.2.2.); - regimul de funcionare; - criterii economice. 58

Corpurile de iluminat din încperi pentru bi, grupuri sanitare etc., se aleg, se amplaseaz i se alimenteaz conform prevederilor din subcapitolul 7.2. 5.3.18. În încperi cu aglomerri de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA 2a (C1) 5.3.19. În încperi cu praf, scame sau fibre combustibile, din clasa AE 5 (PC) se aleg corpuri de iluminat pe suprafaa crora temperatura va fi de cel mult 200°C. 5.3.20. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi incandescente, fluorescente sau cu descrcri în vapori metalici care se instaleaz în depozite de materiale combustibile, trebuie s fie prevzute cu glob, respectiv cu difuzor i dac exist i pericol de ocuri mecanice, vor avea i grtar protector. Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel încât un eventual scurtcircuit la ele s nu poat provoca un incendiu. 5.3.21. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protecie se face în cazurile i în condiiile date în STAS 12604/5. 5.3.22. Corpurile de iluminat cu elemente metalice accesibile (de ex. cu soclu metalic) nelegate la un conductor de protecie trebuie instalate fa de elemente în legtur cu pmântul la distana de cel puin 0,8 m în încperi ,,puin periculoase la ocuri electrice" i la cel puin 1,25 m, în cele ,,periculoase sau foarte periculoase la ocuri electrice" (definite în STAS 8275). 5.3.23. Conductorul de faz se leag în dulia lmpii la borna din interior, iar conductorul neutru la borna conectat la partea filetat a duliei. 5.3.24. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi incandescente se amplaseaz la urmtoarele distane msurate între axa optic a sursei de lumin i materialul combustibil: Puterea [W] Maximum 100 Între 100 i 300 Între 300 i 500 Distana [m] 0,5 0,8 1,0

Fac excepie corpurile de iluminat cu marcaj ,,F" 5.3.25. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi cu descrcri în vapori metalici se prevd cu dispozitive pentru îmbuntirea factorului de putere. 5.3.26. La montarea corpurilor de iluminat pe elemente de construcie din materiale combustibile trebuie respectate condiiile prevzute la art. 3.5.9. i art. 5.2.11. 5.3.27. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, boluri, dibluri etc,) se aleg astfel încât s poat suporta fr deformri o greutate egal cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai puin de 10 kg. Circuite, coloane i tablouri de distribuie pentru iluminatul de siguran 5.3.28. Circuitele iluminatului de siguran de tip 1, 2 sau 3, trebuie dispuse pe trasee diferite de cele ale iluminatului normal sau distanate la cel puin 10 cm fa de traseele acestora. Se admit trasee comune i nu se normeaz distana în cazurile în care circuitele iluminatului normal i ale iluminatului de siguran sunt executate îngropat sub tencuial sau înglobate în beton, dac pentru protecia conductelor electrice se folosesc tuburi metalice sau când circuitele se execut în cabluri electrice armate. 5.3.29. Se pot utiliza circuite comune pentru diverse tipuri de iluminat de siguran. Face excepie iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului din încperile blocului operator de la spitale i clinici, care se prevede cu un circuit de alimentare distinct de cel ce alimenteaz orice alt iluminat de siguran. 5.3.30. Tabloul de distribuie pentru iluminatul de siguran trebuie s fie distinct de tabloul iluminatului normal în cazurile în care iluminatul de siguran este de tip 1 sau 2. Acest tablou se amplaseaz într-o încpere diferit de aceea în care este instalat tabloul pentru iluminatul normal. Se admite i amplasarea în aceeai încpere cu condiia lurii de msuri constructive sau de montaj prin care s se evite afectarea tabloului iluminatului de siguran. 59

5.3.31. În cazurile în care iluminatul de siguran este de tip 3 sau 4 nu se impune tabloul separat pentru iluminatul de siguran dar, în tabloul de distribuie la care este racordat, se prevd pentru iluminatul de siguran elemente de comand i de protecie separate i marcate distinct. 5.3.32. Dimensionarea conductoarelor circuitelor i coloanelor iluminatului de siguran se face respectânduse condiiile corespunztoare din subcapitolul 5.1. 5.4. Instalaii electrice de for 5.4.1. Alimentarea cu energie electric a fiecrui receptor electric de for trebuie s se fac prin circuit separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de for de aceeai natur (de ex. motoare, etc.) printrun circuit prevzut cu protecie comun la scurtcircuit, dac puterea total instalat a acestor receptoare nu depete 15 kW. 5.4.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare i alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecie se face conform condiiilor de la subcapitolul 5.1. i respectiv de la subcapitolul 4.2., inându-se seama în cazul motoarelor, de simultaneitatea sarcinilor în regim normal i la pornire. Alegerea, instalarea i alimentarea motoarelor electrice 5.4.3. Puterea nominal a unui motor se alege din scara de puteri normalizate, la valoarea imediat superioar aceleia stabilite prin calcul. 5.4.4. Motoarele electrice se amplaseaz avându-se în vedere asigurarea spaiului necesar pentru verificri, întreinere i reparaii. Pornirea motoarelor electrice 5.4.5. În cazul consumatorilor racordai direct la reeaua de joas tensiuni a furnizorului, pornirea motoarelor electrice se face: a) direct, pentru: - motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri pân la 4 kW inclusiv; - motoare trifazate (cu tensiunea între faze de 380 V) cu puteri pân la 5,5 kW inclusiv; b) cu parate de pornire, (pentru motoare cu puteri mai mari decât cele de la punctul a), la tensiunile respective. 5.4.6. La consumatorii alimentai din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care pornete direct se determin prin calculul pe baza verificrii stabilitii termice i dinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu va depi 20% din puterea transformatoarelor respective. 5.4.7. La consumatorii alimentai cu surse proprii de energie electric, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determin pe baz de calcul, verificându-se satisfacerea condiiei de pierdere de tensiune admis. Protecia motoarelor electrice 5.4.8. Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevzute pe toate fazele cu dispozitive automate de protecie la scurtcircuit (sigurane fuzibile etc.) i cu dispozitive de comand i detecie automat a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc.), alese conform prevederilor subcapitolului 4.2. 5.4.9. Protecia împotriva suprasarcinilor nu este obligatorie la motoarele cu puteri mai mici de 1,1 kW, alimentate prin circuite separate, când supraîncrcarea lor nu este posibil (de ex. motoare de acionare a ventilatoarelor etc.). În aceste cazuri se prevede numai protecia la scurtcircuit. 5.4.10. Protecia la tensiune nul sau la tensiune minim trebuie prevzut: - la motoarele electrice care pornesc prin aparate de pornire cu acionare manual; - la motoare electrice a cror pornire automat nu este permis din motive de siguran pentru personalul de exploatare sau datorit condiiilor impuse de procesul tehnologic. 5.4.11. Protecia la tensiune nul sau la tensiune minim în cazurile în care este necesar, se prevede la fiecare motor. Se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecie la lipsa de tensiune pentru mai multe motoare în urmtoarele condiii: - în cazul în care motoarele sunt cu pornire direct, dac toate motoarele sunt instalate în aceeai încpere i suma puterilor nominale este de maximum 15 kW; - în cazul în care motoarele pornesc prin dispozitive de pornire, dac toate motoarele sunt instalate în aceeai încpere i dispozitivele lor de pornire sunt readuse automat în starea iniial de pornire, în cazul lipsei de tensiune.

60

5.4.12. Motoarele de curent continuu cu excitaie serie trebuie prevzute cu dispozitive de protecie împotriva creterii turaiei peste valoarea admis în cazul în care condiiile tehnice de funcionare permit o asemenea cretere a turaiei sau când aceast cretere poate periclita personalul. [top] 6. VERIFICAREA INSTALAlIILOR ELECTRICE 6.1. Instalaiile electrice trebuie s fie verificate în timpul execuiei i înainte de punerea în funciune de ctre executant conform ghidului, GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111 i CEI 60364-6-61. 6.2. În timpul execuiei se face o verificare preliminar. Dup executarea instalaiei electrice se face verificarea definitiv, înainte de punerea în funciune, pe baza dosarului de instalaii de utilizare prezentat la furnizorul de energie electric. 6.3. Verificarea preliminar const din: - verificarea înainte de montaj a continuitii electrice a conductoarelor; - verificarea dup montaj a continuitii electrice a instalaiei, înaintea acoperirii cu tencuial sau a turnrii betonului de egalizare sau de rezisten; - verificarea calitii tuburilor ce se monteaz în cofraje; - verificarea aparatelor electrice. De asemenea, de la caz la caz, în proiectul de execuie se vor stabili lucrri de verificare preliminar dictate de specificul construciei sau al modului de execuie (continuitatea i corecta pozare a tuburilor montate în cofraj înaintea turnrii betonului, prevederea golurilor i liurilor necesare executrii instalaiei electrice etc.). 6.4. Verificarea definitiv cuprinde: - verificri prin examinare vizual; - verificri prin încercri. 6.5. Verificri prin examinri vizuale se execut pentru a stabili dac instalaiile electrice corespund proiectului i notelor de antier emise pe durata execuiei, atunci când este cazul. Astfel, se urmrete dac: - au fost aplicate msurile pentru protecia împotriva ocurilor electrice prin atingere direct (de ex. distanele prescrise, barierele, înveliurile, etc.) prevzute în proiect; - au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie s împiedice propagarea focului; - alegerea i reglajul dispozitivelor de protecie s-a executat corect, conform proiectului; - dispozitivele de separare i comand au fost prevzute i amplasate în locurile corespunztoare; - materialele, aparatele i echipamentele au fost alese i distribuiile au fost executate în conformitate cu condiiile impuse de influenele externe; - culorile de identificare a conductelor electrice au fost folosite conform condiiilor din normativ; - conexiunile conductoarelor au fost realizate corect; - materialele, echipamentele i utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile pentru verificri i reparaii, asigur funcionarea fr pericole pentru persoane i instalaii. 6.6. Verificrile prin încercri, se efectueaz de preferin în urmtoarea ordine: - continuitatea conductoarelor de protecie i a legturilor echipoteniale principale i suplimentare (art. 6.8.); - rezistena de izolaie a conductoarelor (art. 6.9.); - separarea circuitelor (art. 6.10.); - rezistena pardoselilor (art. 6.11.); - protecia prin întreruperea automat a alimentrii (art. 6.12. i ghidul GP 052); - încercri funcionale pentru echipamente neasamblate în fabric (art. 6.13.). 6.7. Verificarea lucrrilor ascunse se face pe parcursul executrii acestora conform art. 6.5 i art. 6.6 i se consemneaz în procese verbale care se vor ataa la procesele verbale de recepie. 6.8. Încercarea continuitii conductoarelor de protecie i a legturilor de egalizare a potenialelor, se efectueaz cu o surs de tensiune de 4 - 24 V (în gol) în c.c. sau c.a. i un curent de minimum 0,2 A. 6.9. Rezistena de izolaie a instalaiei electrice se msoar: a) între conductoarele active luate dou câte dou; b) între fiecare conductor activ i pmânt. Rezistena de izolaie se msoar în c.c. cu tensiunile de încercare având valorile din tabelul 6.1. i un curent de 1 mA. Valorile rezistenei de izolaie msurate trebuie s fie cel puin egale cu cele din tabelul 6.1. Tabelul 6.1. 61

Valorile rezistenei de izolaie Tensiune normal a circuitului, [V] 1 Tensiune foarte joas de protecie i funcional, circuitul fiind alimentat printr-un transformator de protecie Tensiune mai mic sau egal cu 500 V, cu excepia celei anterioare Peste 500 V Tensiune de încercare [V] 2 Rezistena de izolaie, [MW] 3

250

³ 0,25

500 1000

³ 0,50 ³ 1,00

Dac instalaia are în componen dispozitive electronice, se msoar rezistena de izolaie între conductoarele de faz i conductorul neutru, legate împreun i pmânt. Toate msurtorilor se fac cu instalaia deconectat de sursa de alimentare. 6.10. Separarea de protecie a unor circuite fa de altele i fa de pmânt se verific prin msurarea rezistenei de izolaie, în condiiile din tabelul 6.1., receptoarele fiind conectate în msura posibilitilor. 6.11. Rezistena de izolaie a pardoselii se va msura în toate cazurile în care se impune ca pardoseala s fie izolant. Se va msura rezistena pardoselii în cel puin trei locuri, unele dintre ele fiind la cca. 1 m de la elementul conductor accesibil în încpere. Dac mai exist suprafee de podea importante în încpere se va msura i rezistena lor. Msurarea rezistenei se face cu doi electrozi în form de disc, cu diametrul de 250 mm, având o greutate de 40 kg fiecare, amplasai la distana de 0,8 m. Între electrozi i pardoseal se aeaz o pânz bine udat cu diametrul minim 270 mm. Se msoar rezistena între cei doi electrozi. Msurarea rezistenei pardoselii se efectueaz în curent continuu la tensiunea de 500 V (dac tensiunea nominal a instalaiei este mai mic de 500 V) i de 1000 V (dac tensiunea nominal a instalaiei este mai mare de 500 V). Rezistena de izolaie msurat între electrozi trebuie s fie de cel puin 50 kW pentru tensiunea normal de 500 V i de cel puin 100 kW pentru o tensiune normal mai mare de 500V, în orice punct de msurare. 6.12. Verificarea proteciei prin întreruperea automat a alimentrii se face: - verificându-se funcionarea dispozitivelor de protecie prin simulri de defecte; - verificându-se continuitatea electric a legturilor de protecie; - verificându-se valoarea rezistenei de dispersie a prizei de pmânt. Rezistena de dispersie a prizei de pmânt (natural, artificial sau complex) se msoar conform prevederilor din prescripiile specifice (STAS 12604/5 i CEI 60364-6-61). 6.13. Ansamblurile de aparate care nu au fost montate în uzin ci pe antier (aparataj, motoare, comand etc.) se supun unor încercri funcionale pentru a verifica dac ele au fost corect montate. Ele se supun unor încercri dielectrice pentru a se constata dac se produc strpungeri sau conturnri. Tensiunea de încercare în curent alternativ este dat în tabelul 6.2. pentru valori ale tensiunii de izolare cuprinse între 60 V i 1000 V. Ea se aplic între conductoarele active i mas la început cu 50% din valoare i apoi se crete pân la 100% i se menine timp de un minut. Echipamentele se supun încercrii înaintea legturii lor definitive în instalaia eletric. Tabelul 6.2. Valorile tensiunii de încercare Tensiune nominal de izolare U1, [V] Ui < 60 62 Tensiune de încercare [V] 1000

60 < Ui 300 300 < Ui 660 660 < Ui 800 800 < Ui 1000

2000 2500 3000 3500

6.14. Dac o instalaie electric a suferit modificri pariale, se admite ca înainte de darea în funciune s se verifice numai partea modificat din instalaie, iar pentru instalaia existent s se prezinte ultimele buletine. 6.15. La verificarea instalaiilor eletrice ale construciilor trebuie s se respecte i prevederile din "Normativul privind verificarea lucrrilor de construcii i instalaiile aferente" - indicativ C 56 i "Ghidul criteriilor de performan pentru instalaii electrice". La verificarea sistemelor de protecie împotriva ocurilor electrice, trebuie respectate i prevederile din seria SR CEI 60364-4, din normativul PE 116 i NSSMUEE 111. 6.16. În vederea punerii sub tensiune, la terminarea lucrrilor se efectueaz controlul execuiei instalaiilor electrice. Acest control se finalizeaz printr-un certificat, care constituie componenta dosarului instalaiei de utilizare ce se depune la operatorul de reea. [top] 7. CONDIlII PENTRU INSTALAlII DE SPAlII SPECIALE 7.1. Instalaii de condensatoare pentru îmbuntirea factorului de putere 7.1.1. În instalaii de condensatoare pentru îmbuntirea factorului de putere, respectiv pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric, se utilizeaz condensatoarederivaie, fixe sau reglabile în trepte, dup caz. Se recomand utilizarea condensatoarelor cu pierderi în dielectric cât mai mici i a condensatoarelor cu dielectric biodegradabil. 7.1.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel încât pierderile de putere i energie s fie cât mai mici, în unul din urmtoarele moduri; - centralizat sau semicentralizat, la tablourile generale de distribuie sau la tablourile de distribuie ale grupurilor de receptoare; - local (individual) la bornele receptorului electric; - mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local). 7.13. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate îmbuntirii factorului de putere i modul de instalare a acestora (art. 7.1.2) se stabilete pe baza unei analize tehnico-economice efectuat conform normativului PE 120. 7.1.4. La consumatori electrici cu regim deformat (datorit receptoarelor productoare de armonici de tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaz în puncte în care coeficientul de distorsiune i nivelul armonicilor nu conduc la solicitri ale instalaiilor peste limitele admisibile (Umax = 1,1 Un; Imax = 1,3 In i Qmax = 1,42 Qn, unde Un, In, Qn sunt valori nominale în regim sinusoidal). În cazul în care rezult o depire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau msuri de utilizare a instalaiilor de limitare, filtrare i compensare a armonicilor perturbatoare (conform recomandrilor din normativul PE 120). 7.1.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctuaii de tensiune (flicker), se prevd instalaii statice de compensare automat a variaiilor de putere reactiv, corelat cu necesitate reducerii fluctuaiilor de tensiune la valori normale (conform normativului PE 142). 7.1.6. În cazul compensrii centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevzute cu aparate de comutaie pentru cuplare-decuplare la reeaua electric. Dac sarcina reactiv este variabil în timp, se prevd baterii de condensatoare fracionabile, comutabile automat în trepte de putere reactiv. 7.1.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, în cazul compensrii centralizate automate, se interzice funcionare în gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectat.

63

7.1.8. Compensarea local (individual) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare inductive cu consum mare de putere reactiv i cu funcionare continu i pentru cele de putere foarte mic dar aflate în numr foarte mare (de ex. lmpi cu descrcare în gaze i/sau vapori metalici). 7.1.9. În cazul compensrii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron, transformator etc.), puterea reactiv a bateriei de condensatoare trebuie s compenseze cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului. 7.1.10 Condensatoarele unitare sau bateriile de condensatoare se aleg astfel încât s poat suporta în funcionare continu o tensiune de maximum 1,1 ori tensiunea nominal a reelei i un curent de maximum 1,3 ori curent nominal. Se aleg cu precdere condensatoare cu dielectric impregnat cu ulei electroizolant biodegradabil. 7.1.11. Conductele electrice ale circuitului de racordare a bateriei de condensatoare la reea, se aleg astfel încât s poat suporta, în funcionare continu, un curent maxim admisibil egal cu de 1,4 ori curent nominal al bateriei de condensatoare. 7.1.12. Instalaiile de condensatoare pentru îmbuntirea factorului de putere se protejeaz împotriva supracurenilor prin sigurane fuzibile i contactoare cu relee termice sau întreruptoare automate (disjunctoare), dup caz. Fac excepie bateriile de condensatoare legate direct la bornele electromotoarelor ce sunt conectate la reea simultan cu acestea, în acest caz protecia la supracurent fiind asigurat pentru întreg ansamblul. 7.1.13. Siguranele fuzibile pentru protecia bateriilor de condensatoare se recomand s fie cu caracteristic lent de rupere i se aleg astfel: - în cazul conectrii directe (fr trepte intermediare) a bateriei de condensatoare, curent nominal al fuzibilului s fie cel puin 1,8 ori curent nominal al bateriei; - în cazul conectrii în trepte intermediare, curentul nominal al fuzibilului s fie cel puin 1,6 ori curent nominal al bateriei. 7.1.14. Întreruptoarele automate (disjunctoarele) pentru protecia instalaiilor de condensatoare sunt de tipul cu rupere în aer. Curentul releelor maximale se regleaz la o valoare cel mult egal cu de 1,2 ori curent nominal al bateriei. 7.1.15. Bateriile de condensatoare se prevd cu dispozitive de descrcare automate sau manuale, alese astfel încât dup cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de reea, tensiunea rezidual la bornele ei s scad sub 42 V. La bateriile de condensatoare fracionabile cu trepte comutabile se prevd dispozitive de descrcare automat. Fac excepie i nu se prevd cu dispozitive speciale de descrcare, condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor. 7.1.16. Bateriile de condensatoare se instaleaz, de regul, în încperi separate de categoria BA5 (EE) pe stelaje metalice sau în dulapuri speciale. În încperile în care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigur meninerea condiiilor de temperatur i umiditate cerute de productorul lor. Ele se amplaseaz astfel încât s fie ferite de ap, praf, ageni corozivi, lovituri, vibraii, cldur, foc, luându-se msuri corespunztoare de protecie. Fac excepie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de productor). Acestea pot s fie instalate în încperi de clasa BA5 (EE) (de ex. în încperea tabloului general de distribuie), în încperi de producie, luându-se msuri de protecie împotriva atingerilor sau în tablourile electrice închise, de alimentare i comand ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor asincrone). 7.1.17. Montarea bateriilor de condensatoare i a conductelor de legtur se face astfel încât o persoan s nu poat atinge simultan dou pri metalice la o înlime mai mic de 2,5 m i între care exist o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului în spaiul bateriilor de condensatoare este permis numai personalului autorizat i numai dup deconetarea i descrcarea în prealabil a acestora pe rezistenele de descrcare. 7.2. Instalaii electrice pentru încperi cu bi sau duuri i pentru piscine. 7.2.1. Încadrarea încperilor pentru bi, duuri i piscine în clasele de influene externe corespunztoare se face conform anexei 2 i anexei 4 din prezentul normativ. 7.2.2. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice din grupuri sanitare i piscine se respect, pe lâng prevederile din acest normativ i prevederile din GP 052 - i SR CEI 60364-7-702. 7.2.3. Pentru încperi care conin bi sau duuri (vezi fig. 7.2.1.) se respect, la proiectarea i executarea instalaiilor electrice, volumele de protecie definite în SR CEI 60364-7-701 astfel: - volumul 0, este volumul interior al czii de baie sau de du; 64

- volumul 1, este situat desupra czii de baie sau de du i este limitat de: suprafaa cilindric cu generatoarea vertical circumscris czii de baie sau de du (în cazul unui du cu tija fix sau flexibil i fr cad se consider o suprafa cilindric vertical cu raza de 1,2 m, a crei ax trece prin tija duului); pardoseal i planul orizontal situat la 2,25 m înlime fa de aceasta, iar în cazul în care fundul czii de baie sau de du este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal luat în considerare este cel situat la 2,25 m deasupra fundului czii sau duului; În cazul în care cada de baie este încastrat în pardoseal, volumul 1 este limitat de suprafaa vertical circumscris marginilor exterioare ale acesteia (figura 7.2.1.); - volumul 2, este volumul limitat de: suprafaa exterioar a volumului 1 i o surpafa paralel situat la 0,6 m de aceasta; pardoseal i planul orizontal situat la 2,25 m înlime deasupra acestuia. - volumul 3, este volumul limitat de: suprafaa vertical exterioar a volumului 2 i o suprafa paralel situat la 2,40 m de aceasta; pardoseal i planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei. Pentru încperi de baie de suprafee mici, volumul 3 este limitat la elementele de construcie despritoare. Pentru piscine (fig. 7.2.2.), se respect la proiectare i executarea instalaiilor electrice volumele de protecie definite în SR CEI 60364-7-702, astfel: - volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzând deschiderile în pereii sau fundul acestuia i care sunt accesibile persoanelor care se afl în bazin. - volumul 1, este volumul limitat pe de o parte de suprafaa vertical situat la 2 m de marginile bazinului i pe de alt parte, de pardoseal (sau suprafaa pe care se afl persoanele) i planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii (sau a acestei suprafee). În cazul în care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafaa vertical situat la 1,5 m în jurul acestora i de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafeei celei mai înalte pe care se pot gsi persoane. - volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafaa vertical exterioar a volumului 1 i suprafaa paralel situat la 1,5 m de aceasta i de pardoseal i suprafaa situat la 2,5 m deasupra solului, pe de alt parte. Încperi cu bi sau duuri 7.2.4. Toate elementele conductoare din volumele de protecie 1, 2, 3 se unesc printr-o legtur echipotenial suplimentar, legat la conductoarele de protecie ale tuturor maselor situate în aceste volume. Nu se admit nici un fel de legturi echipoteniale nelegate la pmânt. 7.2.5. Echipamentele i aparatele electrice trebuie s aib cel puin urmtoarele grade de protecie: - în volumul 0: IP X7; - în volumul 1: IP X4; - în volumul 2: IP X3 (IP X5, în bi publice); - în volumul 3: IP X1. 7.2.6. În volumele 0, 1 i 2 se monteaz numai distribuiile electrice necesare alimentrii echipamentelor electrice situate în aceste volume. 7.2.7. În volumele 0, 1 i 2 nu este permis amplasarea dozelor de legturi. 7.2.8. În volumul 2 se admite montarea receptoarelor dac sunt de clas II de protecie (corpurilor de iluminat, corpuri de înclzire electrice) sau dac circuitele sunt protejate cu un dispozitiv diferenial de cel mult 30 mA. 7.2.9. În volumul 3 se admite instalarea prizelor numai în una din urmtoarele variante: - alimentate individual printr-un transformator de separare; - alimentate cu tensiune foarte joas de protecie; - protejate printr-un dispozitiv de protecie la curent diferenial rezidual de cel mult 30 mA. În volumul 3 se admite montarea corpurilor de iluminat dac au clasa I de protecie. 7.2.10. Nici un întreruptor i nici o priz nu trebuie s se gseasc la mai puin de 0,60 m de ua deschis a unei cabine de du. 7.2.11. În volumul 1 i 2 se admite instalarea înclzitoarelor instantanee de ap numai dac: - alimentarea cu ap rece este executat numai în distribuie metalic fix; - circuitul electric este direct, fr priz; 65

- circuitul este protejat printr-un dispozitiv diferenial de cel mult 30 mA; - este legat de legtura de egalizare a potenialelor dac este de clas I de protecie, sau este de clas II de protecie. 7.2.12. Se admite instalarea elementelor electrice de înclzire înglobate în pardoseal care pot fi instalate în oricare din volumele 1, 2 sau 3 cu condiia ca ele s fie acoperite cu o plas metalic sau un înveli metalic conectat la legtura echipotenial a încperii. 7.2.13. Circuitele pentru alimentarea instalaiilor jacuzzi trebuie prevzute cu protecie diferenial de cel mult 30 mA. Piscine 7.2.14. Toate elementele conductoare ale volumelor 0, 1 i 2 se conecteaz printr-o legtur echipotenial suplimentar local racordat la conductoarele de protecie ale tuturor maselor situate în aceste volume. 7.2.15. Nu se admit ca msuri de protecie împotriva atingerilor directe "obstacole" i "amplasarea în afara zonei de accesibilitate". 7.2.16. În volumul 0, singura msur de protecie admis este TFJS cu tensiuni pân la 12 V c.a. sau 30 V c.c., sursa de alimentare fiind instalat în afara acestui volum. 7.2.17. Atunci când se aplic msura de protecie TFJS, protecia împotriva atingerilor directe trebuie asigurat indiferent de tensiunea nominal prin: - bariere corespunztoare sau învelitori care prezint gradul de protecie minim IP 2X; - o izolaie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min. 7.2.18. Nu se admit legturi echipoteniale nelegate de pmânt. 7.2.19. Echipamentele electrice (receptoarele) trebuie s aib cel puin urmtoarele grade de protecie: - în volumul 0: IP X8; - în volumul 1: IP X4; - în volumul 2:IP X2, pentru piscine interioare; IP X4, pentru piscine exterioare. 7.2.20. În volumele 0 i 1 se admit numai distribuiile electrice necesare alimentrii echipamentelor situate în aceste volume. 7.2.21. Elementele electrice de înclzire înglobate în pardoseal sunt admise în volumele 1 i 2 cu condiia ca ele s fie acoperite cu o plas metalic sau cu un înveli metalic conectate la legtura echipotenial local. 7.2.22. Nu se admit doze de legturi în volumele 0 i 1. 7.2.23. În volumul 2 se admite montarea prizelor numai dac este respectat una din urmtoarele condiii: - s fie alimentate individual printr-un transformator de separare; - s fie alimentate dintr-un circuit de TFJS sau TFJP; - s fie protejate printr-un dispozitiv de protecie diferenial de cel mult 30 mA. 7.3. Instalaii electrice în zona litoralului 7.3.1. Instalaiile electrice din cldiri i incintele acestora, situate în zona litoralului, trebuie proiectate i executate respectându-se, pe lâng prevederile generale din cuprinsul normativului i precizrile din acest capitol i din anexele 2 i 3. 7.3.2. Instalaiile electrice din cldiri se execut cu conductoare izolate în materiale plastice, protejate în tuburi din materiale electroizolante sau cu cabluri cu izolaie i manta din materiale plastice. Se recomand utilizarea conductoarelor din cupru. 7.3.3. La instalare, tuburile de protecie se monteaz cu panta de min. 1% spre doze, astfel încât s se evite acumularea apei de condensaie. 7.3.4. Atunci când se utilizeaz conductoare din aluminiu, legturile electrice din doze trebuie protejate împotriva coroziunii (prin acoperire cu lac anticorosiv sau alt procedeu agrementat). 7.3.5. Instalaiile electrice exterioare trebuie executate conform prevederilor pentru spaiile expuse la intemperii. 7.4. Instalaii electrice în încperile staiilor pentru baterii staionare de acumulatoare 7.4.1. Spaiile destinate bateriilor staionare de acumulatoare, se prevd, în general cu urmtoarele încperi distincte: - încperea bateriilor de acumulatoare; - încperea depozitului de electrolit, de ap distilat i de materiale de rezerv; - încperea instalaiilor de ventilare; 66

- încperea tampon de acces. Tablourile electrice i echipamentele de încrcare (redresoare, convertizoare de curent continuu) trebuie amplasate în încperea tampon de acces sau într-o încpere distinct dac spaiul permite. Toate încperile staiilor se încadreaz în categoriile de mediu AD 3 (U2) i AF4 (K) i BA5 (EE), iar din punct de vedere al pericolului de oc electric se încadreaz în "încperi foarte periculoase", conform STAS 8275 i trebuie separate de încperile accesibile personalului neautorizat în cldiri industriale sau publicului din cldiri civile. Fac excepie încperile echipate cu baterii de acumulatoare formate din elemente etane care se încadreaz în clasa de mediu AF1 i funcie de densitatea sarcinii termice, în categoria de pericol de incendiu BE 2 sau BE 1a (C sau D). Pentru aceasta gradul de pericol la oc electric se stabilete în funcie de tipul conductoarelor de conexiune utilizate, conform STAS 8275. 7.4.2. Staia de acumulatoare nu se prevede cu încpere tampon de acces, în urmtoarele cazuri: - când accesul se face direct din exterior, luându-se msuri de prevenire a ptrunderii apei de ploaie sau a zpezii în încperea acumulatoarelor: - când acumulatoarele sunt de tip închis sau etan, accesul fcându-se dintr-o încpere de trecere sau dintr-un coridor în care nu exist instalaii tehnologice i personalul nu lucreaz în permanen. 7.4.3. Se admite renunarea la depozitul pentru electrolit, pentru ap distilat i pentru materiale de rezerv cu condiia asigurrii spaiilor necesare pentru pstrarea acestora chiar în încperea acumulatoarelor sau în încperea tampon. Pentru bateriile de acumulatoare formate din elemente etane sau capsulate nu este necesar depozitul pentru electrolit i pentru ap distilat. 7.4.4. Pentru tabloul electric i echipamentele de încrcare sau utilizare a bateriilor de acumulatoare, nu este necesar prevederea unei încperi distincte, în cazul în care, alturat încperii acumulatoarelor, exist o încpere special pentru alte echipamente aferente staiei de acumulatoare. 7.4.5. Se admite instalarea acumulatoarelor fr întreinere (capsulate) i a bateriilor de acumulatoare fr întreinere în încperi din cldiri de producie, fr pericol de explozie, dac elementele de acumulator sunt capsulate (fr dispozitiv de eapare a gazelor când presiunea intern depete valoarea stabilit). 7.4.6. Bateriile de acumulatoare cu elemente capsulate (fr întreinere), nu necesit instalarea în încperi speciale. Ele se amplaseaz în încperi uscate, într-un dulap sau într-o ni prevzut cu ventilaie natural organizat (co, etc.) sau forat, dup caz. Dac în dulapuri sunt instalate redresoare, întreruptoare sau aparate care pot produce scântei, acestea trebuie desprite de baterie printr-un panou antifoc i nu se amplaseaz în curent de aer al ventilrii. Bateriile cu vase din materiale izolante, stabilite la aciunea electrolitului, nu necesit la instalarea în dulap distane între ele. 7.4.7. Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, în aceeai încpere sau în încperi cu ventilaie comun, baterii de acumulatoare cu plumb-acid sulfuric i baterii de acumulatoare alcaline cu nichel-cadmiu. Fac excepie de la aceast prevedere bateriile de acumulatoare formate din elemente etane. 7.4.8. La amenajarea încperilor staiilor pentru baterii de acumulatoare, la alegerea materialelor de construcii i a finisajelor i la calculul ventilaiei pentru încperea acumulatoarelor, se respect prevederile normativului PE 112. 7.4.9. Încperile staiilor pentru baterii staionare de acumulatoare acide se încadreaz în clasele AD 3 (U2), AF 4 (K), BA5 (EE) i în categoria încperilor "foarte periculoase la oc electric" (conf. STAS 8275). Avându-se în vedere i degajrile de hidrogen în timpul funcionrii normale i în caz de avarie, aceste încperi se încadreaz în categoria BE3a (A) dac se depete valoarea de 3,8% a concentraiei volumetrice de hidrogen în aer sau BE1a (D) de pericol de incendiu dac se respect condiiile din PE 112 privind ventilaia natural i artificial, tensiunea de încrcare i blocajul între sistemul de încrcare i instalaia de ventilare mecanic i condiiile de instalare. 7.4.10. Toate încperile staiei se încadreaz i în clasa BA 4, BA (EE 5). 7.4.11. În situaiile în care mediul din încperea bateriilor de acumulatoare prezint pericol de explozie, la proiectarea instalaiilor electrice trebuie respectate prevederile de la 7.14 i prevederile STAS 9954/1. 7.4.12. În încperea acumulatoarelor se interzice instalarea aparatelor care pot produce arcuri electrice sau scântei (de ex. întreruptoare, prize etc.). 7.4.13. Corpurile de iluminat din încperea acumulatoarelor normale (cu electrolit) se aleg cu grad de protecie stabilit pe baza anexei 4 i trebuie protejate împotriva coroziunii. Ele trebuie amplasate la o distan de cel puin 1 m de la faa plan superioar a acumulatoarelor i numai deasupra cilor de acces dintre irurile de acumulatoare. 67

În încperile din categoria de pericol de incendiu BE3a (A) se folosesc corpuri de iluminat în construcie antiexploziv. Se interzice pozarea conductoarelor instalaiei electrice pentru iluminat deasupra bateriilor de acumulatoare. 7.4.14. Conexiunile electrice la bateriile de acumulatoare se realizeaz cu bare metalice neizolate sau cu conductoare cu izolaia rezistent la umiditate i la electrolit. Materialul conductelor electrice se alege respectând prevederile din subcap. 3.3 i 5.1. i din anexa 11. În cazul acumulatoarelor acide se recomand cuprul, iar în cazul acumulatoarelor alcaline se recomand oelul sau cuprul placat cu nichel sau aliaje similare. Conductele neizolate trebuie protejate prin vopsire cu lac rezistent la electrolit sau se ung cu vaselin. Legturile electrice la acumulatoare se vor executa prin sudare. 7.4.15. Dispunerea elementelor i a conductelor electrice sub tensiune, neizolate, în încperi din clasa BA5 (EE), trebuie astfel aleas încât o persoan s nu poat atinge simultan dou pri metalice situate la o înlime mai mic de 2 m, între care exist o tensiune nominal mai mare de 120 V. Aceast condiie este considerat îndeplinit dac distana dintre prile respective este mai mare de 1,5 m sau dac se iau msuri de îngrdire cu bariere electroizolante. 7.4.16. Se interzice efectuarea conexiunilor electrice asupra acumulatoarelor neetane i se evit pe cât este posibil montarea conductelor electrice deasupra acestora. 7.4.17. Trecerile elementelor instalaiei electrice prin pereii incombustibili ai încperilor staiei de baterii de acumulatoare sau prin canale, se etaneaz cu materiale izolante rezistente la umezeal i coroziune, în condiiile date în subcap. 5.2. Pentru barele neizolate se admite folosirea de plci de trecere din textolit, iar pentru conductele i cablurile izolate în PVC, a tuburilor de trecere etanate cu vat de sticl i chit anticorosiv. 7.4.18. Protecia la supracureni a bateriilor de acumulatoare, a barelor colectoare principale i conductelor electrice de legtur dintre baterii i barele colectoare, se realizeaz prin sigurane fuzibile sau întreruptoare automate, alese în condiiile prevzute în subcap. 4.2. Aparatele de conectare i protecie se prevd pe conductele ambilor poli ai circuitului respectiv. Fac excepie reelele cu un pol legat la pmânt la care aparatele se monteaz numai pe conductele legate la polul izolat fa de pmânt. 7.4.19. Dac în încperea acumulatoarelor se prevd diverse elemente metalice auxiliare din aluminiu (suporturi, console, pat de cabluri etc.), acestea se protejeaz anticorosiv cu lac rezistent la electrolit. 7.4.20. Bateriile de acumulatoare se instaleaz, de regul, pe un singur nivel sau în planuri succesive, conform indicaiilor furnizorului, montate pe pardoseal sau pe postament (socluri), confecionate din materiale rezistente la electrolit ori protejate corespunztor. Excepie fac postamentele pe care se monteaz baterii de acumulatoare formate din elemente etane (capsulate) la care prin spargerea vaselor nu se produc scurgeri de electrolit (elemente de acumulatoare cu gel). 7.4.21. În zonele cu grad mic de seismicitate se admite i montarea pe postamente cu etaj, în cazuri excepionale, când nu exist spaiu, cu condiia lurii de msuri pentru evitarea rsturnrii bateriilor. Calculul postamentelor se face la cel puin dublul greutii bateriei în stare de funcionare. În zonele cu grad mare de seismicitate (mai mare sau egal cu 7 pe scara MKS - STAS 11100/1), pentru protecia bateriilor de acumulatoare la seism, elementele de susinere trebuie s asigure rezistena i stabilitatea la seism, evitându-se atât rsturnarea, cât i spargerea vaselor de acumulatoare. Eficacitatea sistemului de susinere trebuie s fie verificat fie prin calcul, fie prin probe experimentale (conform instruciunilor PE 148). 7.4.22. Acumulatoarele trebuie s fie izolate electric fa de postamente sau fa de pardoseal, astfel încât în timpul exploatrii, rezistena de izolaie a reelei de curent continuu s nu scad sub limitele admise (cu excepia acumulatoarelor etane capsulate în carcase de plastic). 7.5. Instalaii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de siguran la foc. 7.5.1. Alimentarea cu energie electric a tabloului de distribuie al staiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu i al altor dispozitive de siguran la foc trebuie asigurat dup caz astfel: a) Pe o singur cale de alimentare. Se consider o cale de alimentare, calea racordat la un post de transformare al sistemului energetic naional, la o central electric, la reeaua de joas tensiune a furnizorului prin firida de branament sau la tabloul general al distribuiei al cldirii (dac firida de branament sau tabloul general de distribuie îndeplinesc condiiile din art. 7.5.2.). Alimentarea pe o singur cale, într-una din variantele de mai sus, se face în urmtoarele situaii: 68

- la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu se prevd pompe de incendiu de rezerv sau acestea nu sunt echipate cu dispozitive de siguran la foc la care este obligatorie asigurarea sursei de alimentare de rezerv; - la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu sunt prevzute instalaii automate de stingere (sprinklere, drencere, ap pulverizat) dar se prevd pompe de incendiu de rezerv i soluii de asigurare în primele 10 min. de la darea semnalului de alarm a unui debit redus de ap (conf. STAS 1478), pân la punerea în funciune a unor mijloace neelectrice de alimentare cum sunt de exemplu: moto-pompe, pompe cu abur etc.; - la consumatorii la care, conform normativului I.9, se prevd pompe de incendiu de rezerv i fac parte din urmtoarele categorii de cldiri: blocurile de locuine cu înlimea de cel mult 45 m (msurat de la nivelul terenului accesibil autospecialelor de intervenie pân la pardoseala ultimului cat folosibil); cldirile pentru birouri care nu sunt înalte sau foarte înalte (cel mult 28 m msurai ca la alineatul precedent), dac densitatea sarcinii termice este sub 420 MJ/m2; cldirile de gradul I i II de rezisten la foc pentru cinematografe, cluburi, discoteci i sli polivalente (fr scen amenajat), sli de întruniri, de gimnastic i de sport cu o capacitate mai mic de 400 locuri. În aceleai condiii se alimenteaz i vanele de incendiu acionate electric, care pot fi manevrate direct de ctre personalul de serviciu în mai puin de 5 min. de la darea semnalului de alarm din cadrul obiectivelor de mai sus. b) Dubl alimentare. Dubla alimentare se face în situaiile în care se prevede pomp de rezerv activ, sunt instalaii automate de stingere cu ap, sau alte dispozitive de siguran la foc cu dubl alimentare. Sursa de alimentare de baz este asigurat conform punctului a) iar cea de rezerv poate fi: - alt surs de energie electric (transformator sau generator), astfel încât nefuncionarea uneia s nu afecteze i pe cealalt; - grup electrogen de intervenie cu intrare automat în funciune la cderea sursei de baz. În toate cazurile trebuie asigurat trecerea automat (dublat de acionare manual) de pe alimentarea de baz pe cea de rezerv la nefuncionarea sursei de baz. Cu acordul investitorului, se admite prevederea sursei de alimentare de rezerv i în alte situaii justificate. 7.5.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distribuie al staiei pompelor i electrovanelor de incendiu i a altor dispozitive de siguran la foc s se fac din tabloul general i al unei cldiri numai dac acesta este amplasat astfel încât funcionarea lui nu este periclitat în caz de incendiu în cldirea respectiv. Se consider c amplasarea satisface aceste condiii dac tabloul general este amplasat în exteriorul cldirii respective, în construcii independente, de gradul I sau II de rezisten la foc sau în interiorul cldirii, în încperi cu acces uor din exterior. Încperea tabloului general trebuie s fie separat de restul cldirii prin elemente de separare din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) (perei i planee cu rezisten la foc de minimum 1,5 ore). Separarea fa de încperile din categoria BE3a (A i BE3b (B) se realizeaz prin perei antiex i goluri de comunicare funcional protejate cu încperi tampon antiex. 7.5.3. Cile de alimentare ale tabloului de distribuie al staiilor pompelor, electrovanelor de incendiu i instalaiei de ventilare pentru evacuarea fumului trebuie amplasate pe trasee ferite de pericol de incendiu. Se consider c traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu dac linia este amplasat la cel puin 10 m fa de construcii de gradul I, II i III de rezisten la foc (P 118), la cel puin 20 m fa de cele de gradul IV i V de rezisten la foc precum i fa de depozite deschise de materiale combustibile i la o distan cel puin egal cu de 1,5 ori înlimea suportului liniei aeriene, dar la cel puin 15 m fa de cldirile din categoria BE3a (A) sau BE3b (B). În cazul în care se prevd dou ci de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate antifoc prin amenajri constructive de separare, astfel încât avarierea unei ci s nu poat provoca întreruperea în alimentare cu energie electric a celeilalte ci. În exterior, dac traseul uneia dintre cile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua ci se execut subteran, în condiiile prevzute de normativul PE 107. În interior se interzice ca traseul acestor ci s treac prin încperi de categoria BE3a (A), BE3b (B), BE2 (C) sau AE5 (PC). 7.5.4. Coloanele tabloului de distribuie al staiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu i al sistemului de evacuare mecanic a fumului se leag înaintea întreruptorului general sau a siguranelor generale ale tabloului din care se alimenteaz. Întreruptorul sau siguranele de pe coloana ce alimenteaz 69

tabloul staiei pompelor, al electrovanelor de incendiu i al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilat care s nu permit întreruperea alimentrii decât în caz de strict necesitate. Aceast blocare nu este necesar în cazul în care întreruptorul se afl în încperi unde au acces numai persoane autorizate (camera tabloului general de distribuie etc.). Face excepie cazul în care tabloul general de distribuie are dou bare distincte recordate la dou transformatoare care se pot rezerva reciproc. În acest caz coloanele se pot racorda la barele generale. 7.5.5. Din tabloul staiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care contribuie diret i indirect la interveia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele de incendiu, sistemele pentru desfumare, instalaia de automatizare pentru stingerea incendiilor, instalaia pentru iluminat normal i de siguran a staiei pompelor de incendiu, sursa de rezerv, pompa de epuismente care evit pericolul inundrii pompelor de incendiu etc.). 7.5.6. Trebuie prevzut comand automat pentru pornirea pompelor de incendiu: - în cazurile în care nu exist personal calificat pentru punerea lor în funciune în timp util; - pentru instalaiile speciale de stingere (sprinklere, drencere, ap pulverizat). Intrarea automat în funciune a pompelor (mai puin a pompei pilot), trebuie semnalizat optic i acustic în locurile precizate la art. 7.5.7. În aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizrii acustice. Semnalizarea optic se oprete automat odat cu oprirea tuturor pompelor de incendiu. Instalaiile de alimentare se prevd i cu posibiliti de acionare manual. Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excepia situaiei de la art. 7.5.11. 7.5.7. Comanda manual de acionare a pompelor i electrovanelor de incendiu se admite s se fac i prin butoane speciale de pornire amplasate atât în încperea pompelor i electrovanelor de incendiu cât i, dup caz, la distan în diferite puncte de comand ( de ex. la serviciul de pompieri, în camera dispeceratului de comand, în cldirile respective, în secii de fabricaie, depozite etc. pentru care sunt prevzute aceste instalaii). Oprirea manual a pompelor i electrovanelor de incendiu se face numai din staia pompelor de incendiu. Butoanele pentru comand manual a pompelor i electrovanelor de incendiu care servesc instalaii de hidrani interiori neautomatizate, se amplaseaz în apropierea fiecrui hidrant interior. Aceste butoane trebuie s fie special executate pentru instalaii de stins incendii, fiind dispuse în cutii sau nie cu geam, sigilate. 7.5.8. În toate instalaiile de stins incendii, schema de comand a pompei (pompelor) de rezerv trebuie stabilit astfel încât acestea s intre automat în funciune în urmtoarele situaii: - la dispariia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate în funciune; - la oprirea pompei (pompelor) în funciune prin declanarea proteciei termice sau electromagnetice; - atunci când pompa (pompele) aflate în funciune nu asigur presiunea necesar. În cazul staiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea în funciune a acestora se face succesiv (temporizat) pentru a se evita declanarea aparatajului de protecie. În cazul porniri manuale, aceasta se stabilete prin "Instruciuni de exploatare". 7.5.9 Schema de comand a pompelor de incendiu se stabilete astfel încât s se poat alterna situaia de pomp în funciune cu cea de rezerv, pentru a se putea controla permanent starea instalaiilor i a se realiza o uzur uniform a pompelor. 7.5.10. Comanda sistemului de evacuare a fumului se face: - automat, prin detectoare de fum plasate în compartimentele din cldiri expuse riscului de incendiu; - manual, prin butoane de distan, în cazul existenei unui post central de comand i control pentru aprare împotriva incendiilor. 7.5.11. Pompele de incendiu trebuie protejate împotriva funcionrii în gol, la lipsa de ap, prin asigurarea opririi automate a acestora. Aceast situaie trebuie semnalizat optic i acustic în camera serviciului de pompieri sau în alt loc cu supraveghere permanent. 7.5.12. Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului staiei de pompare pentru incendiu i a altor sisteme de siguran la foc trebuie s fie din cupru i trebuie protejate împotriva deteriorrilor mecanice cu tuburi metalice, dac sunt montate aparent sau din materiale plastice dac sunt montate îngropat. Aceste coloane pot fi executate i în cabluri armate (fr alte protecii), sau nearmate dar protejate cu tuburi metalice. 7.5.13. Conductoarele coloanelor i circuitelor de alimentare a pompelor, electrovanelor i a altor elemente aferente instalaiilor de stins incendiu i de desfumare precum i a circuitelor de control, comand i semnalizare, trebuie s fie din cupru i vor fi executate numai protejate în tuburi metalice sau în cabluri. 70

7.5.14. Dispozitivele pentru acionarea cortinelor de siguran din cldirile cu orice destinaie se alimenteaz conform prevederilor art. 7.5.1., pct. b). Acionarea lor se face automat la declanarea instalaiei de semnalizare a incendiului din sal sau scen. În încperea serviciului de pompieri i lâng cortina de siguran se asigur i posibiliti de acionare manual a acesteia. Acionarea automat a cortinei trebuie semnalizat optic i acustic local i la serviciul de pompieri. 7.5.15. Soluiile de alimentare electric a altor instalaii i dispozitive PSI (ui, obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant în funcie de condiiile specifice i de sigurana la foc, adoptându-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.5.1. 7.5.16. Staiile de pompare, centralele de semnalizare a incendiilor i zonele în care se afl elemente de prevenire i stingere a incendiilor la care trebuie acionat (electrovane etc.) trebuie prevzute cu instalaie de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului. 7.5.17. Grupul electrogen de intervenie pentru alimentarea de rezerv se instaleaz în cldiri independente sau poate fi înglobat în cldiri din categoriile de pericol de incendiu BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E) sau alipite de acestea. 7.5.18. Încperea grupului electrogen de intervenie, înglobat sau alipit construciilor cu alte destinaii, se separ de restul cldirii prin perei cu rezisten la foc de cel puin 3 ore i planee cu rezisten la foc de 1 or i 30 min, având acces direct din exterior. Aceast încpere trebuie prevzut cu goluri pentru aspiraia aerului de combustie i goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel încât s fie eliminat pericolul introducerii acestora în cldire. Se admite comunicarea cu coridorul comun, printr-o u având limita de rezisten la foc de 1 or i 30 min., fr îns a se renuna la accesul direct din exterior. 7.5.19. Cldirile independente pentru grupurile electrogene trebuie s fie de gradul II sau III de rezisten la foc i trebuie prevzute cu goluri de evacuare a gazelor de ardere. 7.5.20. Încperile în care se gsesc grupurile electrogene trebuie prevzute cu iluminat de siguran conform subcap. 7.13. 7.6. Instalaii electrice pentru firme i reclame luminoase. 7.6.1. Proiectarea i executarea instalaiei electrice interioare i exterioare a firmelor i reclamelor luminoase trebuie s se fac respectându-se pe lâng prevederile din subcap. 5.2. condiiile speciale din capitolul de fa. 7.6.2. Distana de la prile sub tensiune ale firmelor i reclamelor luminoase amplasate în exteriorul cldirilor, pân la sol i respectiv pân la elemente ale construciilor, trebuie s fie de cel puin: - 3,0 m pân la sol (trotuare etc.); - 1,5 m pân la balcoane, terase, ferestre; - 3,0 m pân la acoperiuri accesibile în mod normal; - 1,0 m pân la acoperiuri inaccesibile în mod normal. În cazul în care aceste distane nu pot fi respectate, construcia firmelor i reclamelor luminoase se realizeaz în aa fel încât s nu permit accesul direct la nici una din prile ei sub tensiune. 7.6.3. Distana minim pe orizontal de la firme sau reclame luminoase pân la cea mai apropiat linie de conectat pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie s fie de 2,2 m. 7.6.4. Distana minim de la firma sau reclama luminoas pân la suporturile liniilor de contact ale tramvaielor sau troleibuzelor (stâlpi, console, suspensii etc.) în legtur cu pmântul, trebuie s fie de 0,5 m. 7.6.5. Distana minim de la prile neizolate aflate sub tensiune înalt ale firmelor i reclamelor pân la elemente din materiale combustibile, trebuie s fie cel puin de 10 cm; dac aceast distan nu poate fi asigurat, prile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante, incombustibile sau greu combustibile din clasele CA1 (C0) sau CA2a (C1). 7.6.6. Firmele i reclamele luminoase cu tuburi cu descrcri, alimentate la tensiune înalt amplasate în interiorul construciilor, în vitrine închise sau deschise sau în locuri accesibile persoanelor neautorizate, trebuie realizate în aa fel încât s nu fie posibil accesul la prile lor aflate sub tensiune. 7.6.7. Alimentarea cu energie electric a tuburilor cu descrcri de înalt tensiune ale firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux magnetic, ale cror caracteristici nominale se aleg în funcie de acelea ale tuburilor. Transformatoarele se instaleaz în cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe transformatoare, care se prevd cu blocaj, astfel încât deschiderea lor s fie însoit de întreruperea alimentrii din reea pe toate fazele. 71

7.6.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primar, în interiorul cutiei transformatoarelor, cu excepia celor pentru blocaj i pentru compensare. 7.6.9. Transformatoarele se amplaseaz, în msura posibilitilor, cât mai aproape de tuburile ce trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor în interiorul cldirilor numai în locuri inaccesibile persoanelor neautorizate i numai cu condiia utilizrii pentru instalaia de înalt tensiune a conductelor electrice de înalt tensiune ecranate. 7.6.10. În cldirile noi care urmeaz s fie dotate cu firme luminoase se prevd firide speciale în care se instaleaz transformatoarele împreun cu dispozitivele de conectare i de programare. 7.6.11. Transformatoarele se alimenteaz prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe un circuit putând fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin sigurane fuzibile. 7.6.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execut cu conductoare cu izolaie normal, iar seciunea minim admis pentru conductoarele de aluminiu este de 4 mm2 (vezi anexa 6). În cazul în care aceste circuite se pozeaz i la exterior, ele trebuie protejate în tuburi metalice etane. 7.6.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevzute cu deconectare vizibil i sigur pe toate fazele. 7.6.15. Instalaia electric cu tensiuni peste 1000 V a firmelor i reclamelor luminoase se execut cu conducte electrice speciale, cu tensiunea de încercare de cel puin 15000 V. Dac instalaia electric de înalt tensiune a firmei sau reclamei este montat în exterior, trebuie utilizate conducte electrice cu izolaie suplimentar, rezistent la intemperii. Conductele electrice se monteaz pe izolatoare, iar pe poriunile pe care exist pericol de deteriorri mecanice se protejeaz în tuburi metalice. Se admite folosirea i a conductelor electrice cu izolaie normal dac sunt pozate în tuburi de protecie. Într-un tub se instaleaz cel mult dou conducte electrice. 7.6.16. Intrrile i ieirile tuburilor sau conductelor electrice din cutia transformatorului trebuie protejate prin izolatoare de trecere sau prin tile sau pipe de porelan, dup caz, montate în aa fel încât s nu fie posibil ptrunderea apei sau a zpezii în interiorul cutiei. 7.6.17. Toate prile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune (construcia metalic a firmei, cutia transformatoarelor, tuburile metalice de protecie etc.) precum i punctul neutru al înfurrii secundare a transformatoarelor speciale trebuie legate la instalaia de legare la pmânt comun a cldirii conform prevederilor subcap. 4.1. 7.7. Instalaii electrice pentru ascensoare 7.7.1. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice pentru ascensoare trebuie respectate, pe lâng condiiile generale din prezentul normativ i prevederile normativului i instruciunilor tehnice ale productorului de ascensoare. 7.7.2. La blocurile de locuine, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensorului trebuie racordat la tabloul comun de lumin i for. Pentru aceast coloan nu se prevede întreruptor de tablou. 7.7.3. La cldirile ce adpostesc persoane care nu se pot evacua singure, la magazine, la hoteluri precum i la alte cldiri cu aglomerri de persoane, coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaz la tabloul general sau la un tablou de for, înaintea întreruptorului general sau a siguranei generale. 7.7.4. Alimentarea cu energie electric a tablourilor ascensoarelor de intervenie în caz de incendiu din cldirile înalte sau foarte înalte, trebuie asigurat pe dou ci de alimentare independente, în condiiile prevzute la art. 7.5.1.b. La aceste tablouri se racordeaz numai ascensoarele de intervenie. 7.7.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de intervenie în caz de incendiu i circuitele de alimentare trebuie amplasate pe un traseu care s nu poat fi periclitat în caz de incendiu, pe timpul de funcionare normal. 7.7.6. Alimentarea instalaiilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face dintr-un tablou de for sau din tabloul ascensorului de persoane din cldirea respectiv. 7.7.7. Seciunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaz pentru pierderea de tensiune la pornire admis, conform instruciunilor productorului ascensorului sau, în lipsa acestora, pentru o pierdere de tensiune la pornire de cel mult 3% fa de tensiunea nominal. 7.7.8. Pentru iluminatul puului închis al ascensorului trebuie prevzut un circuit de lumin independent de alte circuite de lumin. Acest circuit se pozeaz pân la o doz de derivaie instalat la baza puului. Întreruptorul pentru comanda acestui circuit se amplaseaz într-un loc accesibil numai persoanalului autorizat. 72

7.7.9. La blocurile de locuine, circuitul iluminatului puului de ascensor se racordeaz la tabloul comun de lumin i for. La tablou nu se prevede un întreruptor pentru acest circuit. La cldirile prevzute cu iluminat de siguran, circuitul pentru iluminatul puului ascensorului se alimenteaz din circuitele acestui iluminat. Circuitul pentru iluminatul puului ascensorului de intervenie în caz de incendiu se racordeaz din tabloul ascensorului respectiv. 7.7.10. Protecia mecanic a coloanei de alimentare a tabloului principal al ascensorului i a tabloului ascensorului de intervenie la incendiu, a coloanelor de alimentare a tablourilor de comand, control i semnalizare precum i a circuitului de iluminat pentru puul ascensorului se execut cu tuburi de protecie pe toate poriunile de traseu pe care exist pericol de deteriorare mecanic. Se admite montarea coloanei de alimentare tabloului principal al ascensorului în puul ascensorului, protejat în tub metalic sau din material plastic. Tuburile de protecie trebuie s asigure funcionarea instalaiei timp de minim 2 ore la aciuni termice. 7.7.11. Protecia împotriva ocurilor electrice prin atingerea indirect (atingerea prilor metalice ale ascensorului care în mod normal nu se afl sub tensiune) se realizeaz conform prevederilor din subcap. 4.2. Glisierele ascensoarelor se utilizeaz drept conductoare naturale de legare la pmânt, în condiiile prevzute în STAS 12604/4,5. 7.8. Linii de contact pentru maini de ridicat i transportat 7.8.1. Liniile de contact pentru maini de ridicat i transportat trebuie proiectate i executate respectându-se pe lâng prevederile generale din cuprinsul prezentului normativ i condiiile specifice din acest capitol. Pentru liniile de contact din oel ale podurilor rulante, se respect i prevederile din STAS 6773. 7.8.2. Materialul liniei de contact se alege conform prevederilor din subcap. 5.1. i din anexa 11, avându-se în vedere condiiile de mediu în care acesta urmeaz s lucreze i în funcie de tipul culegtorilor de curent. 7.8.3. Seciunea coloanei de alimentare a liniei, seciunea liniei i modul de alimentare a liniei, se alege astfel încât la curentul de pornire suma tuturor pierderilor de tensiune (pe coloan i linie) pentru poziia cea mai defavorabil de funcionare a mainilor, s nu depeasc 12% în curent alternativ i 15% în curent continuu. 7.8.4. În cazul în care o linie de contact alimenteaz mai multe maini de ridicat sau transportat, la ambele capete ale liniei se prevd zone de reparaie având o lungime cel puin egal cu lungimea unei maini. Între zona de reparaie i restul liniei se las un "rost de separaie". Zona de reparaie trebuie prevzut cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei i legarea zonei la pmânt în timpul reparrii unei maini. 7.8.5. În afar de aparatele de protecie de la tabloul din care pleac coloana ce alimenteaz linia, se prevede suplimentar un separator special de siguran, pentru deconectarea alimentrii liniei în timpul reparaiilor i reviziilor ei. Acest separator se monteaz într-un dulap la care are acces numai personalul autorizat. 7.8.6. Protecia împotriva ocurilor electrice prin atingere indirect se realizeaz prin legarea la conductorul de protecie PE i la pmânt, conform STAS 12604/4,5. 7.8.7. Instalaiile de ridicat i transportat cu cale de rulare se leag la instalaia de protecie folosind inele cii de rulare drept conductor de protecie, în condiiile prevzute în STAS 12604. 7.9. Instalaii electrice de antier 7.9.1. Instalaiile electrice de antier trebuie proiectate i executate respectându-se pe lâng prevederile prezentului normativ i precizrile din SR CEI 60364-7-704 i SR CEI 60621. 7.9.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaz regulile generale i se aplic instalaiilor provizorii destinate organizrilor de antier, construirii de cldiri noi, lucrrilor de modernizare, reparare, consolidare sau demolare a cldirilor existente, lucrrilor de terasamente. 7.9.3. La alimentarea cu energie electric a antierului se ine seama de soluia stabilit pentru construcia definitiv, evitându-se pe cât posibil, alimentarea provizorie. 7.9.4. În cazul în care pentru alimentarea cu energie electric a antierului se utilizeaz posturi de transformare provizorii, se recomand ca acestea s fie amplasate pe cât posibil în centrele de greutate ale receptoarelor de energie electric. 7.9.5. În cazul folosirii schemei IT de alimentare cu energie electric, trebuie prevzute un dispozitiv de control al izolaiei care s semnalizeze defectele de punere la pmânt. 7.9.6. La alimentarea cu energie electric cu conductoare neizolate a antierelor trebuie respectate i urmtoarele condiii: - în punctele cele mai înalte ale antierului se prevd descrctoare legate la priza de pmânt; 73

- stâlpii din beton armat al liniilor aeriene de joas tensiune se leag la pmânt prin continuitatea armturilor metalice; - la stâlpii din lemn, elementele metalice montate pe ei trebuie legate la conductorul de protecie numai dac stâlpii sunt untai prin elemente metalice (de ex. prin conductoare de coborâre, cabluri armate etc.), iar descrctoarele lor de supratensiune se leag direct la pmânt; - descrctoarele de supratensiune trebuie montate cât mai aproape de receptoarele de energie electric prevzute cu înfurri (motoare electrice, transformatoare de sudare etc.). Materiale i distribuii 7.9.7. În incinta antierului, reelele electrice de joas tensiune trebuie executate pe cât posibil pe soluia definitiv. Se recomand executarea reelelor de joas tensiune în cabluri. În cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie executate aerian, cu conductoare torsadate, respectându-se prevederile din cap. 5 i din normativul PE 106. Se evit utilizarea conductoarelor neizolate în incinta antierului cu excepia celor pentru instalaiile de ridicat i transportat i pentru instalaiile de protecie împotriva ocurilor electrice executate conform subcap. 4.1 i 7.8. 7.9.8. Instalaiile electrice de distribuie se execut în montaj fix sau ca instalaii electrice mobile, dup caz, în condiiile de la subcap. 5.1. 7.9.9. Toate echipamentele i aparatele electrice utilizate trebuie s aib gradul de protecie minim IP 44. 7.9.10. În fiecare tablou electric trebuie prevzute, pentru toate punctele de alimentare, ansambluri de aparate care conin: - un aparat general de comand; - dispozitive de protecie la supracureni (de suprasarcin i scurtcircuit); - dispozitive de protecie împotriva atingerilor indirecte. 7.9.11. Pozarea conductelor electrice trebuie realizat astfel încât s nu se exercite nici un efort (solicitare) asupra conexiunilor, cu excepia cazurilor în care sunt special prevzute pentru acest scop. 7.9.12. Conductele electrice nu trebuie s fie pozate în pasaje pentru pietoni sau vehicule, pentru a evita deteriorarea lor. Dac o asemenea pozare este necesar se prevede o protecie special împotriva solicitrilor mecanice i a contactelor cu utilajele. 7.9.13. Tabloruile electrice destinate instalaiei de iluminat se alimenteaz printr-un cordon în execuie medie prevzut cu cel puin trei conductoare (L+ N+ PE). 7.9.14. Pentru iluminat se utilizeaz i corpuri de iluminat portabile, cu grad de protecie IP 44 i carcas din material electroizolant i alimentate prin prize racordate la circuitele provizorii prevzute pe coridoarele construciei în lucru. Prizele trebuie amplasate în locuri ferite de lovituri. 7.9.15. Instalaia electric pentru iluminatul de paz se execut conform proiectului definitiv al construciei. Dac nu este prevzut cu un astfel de iluminat se asigur numai o instalaie electric pentru iluminatul necesar pentru paza materialelor i valorilor importante din antiere. 7.9.16. Utilajele electrice de pe antiere trebuie alimentate direct dintr-un tablou de distribuie, printr-un circuit electric individual, prin instalaie electric fix i circuit separat pentru fiecare utilaj. Fac excepie utilajele care îi schimb frecvent amplasamentul i care se admite s fie alimentate prin prize i cordoane speciale pentru instalaii electrice mobile, în execuie medie sau grea sau conducte electrice armate, dup caz. Protecia împotriva ocurilor 7.9.17. Protecia împotriva ocurilor electrice se asigur în condiiile prevzute în cap. 4 i în acest subcapitol. Protecia împotriva atingerilor directe 7.9.18. Se recomand aplicarea pe antiere a urmtoarelor msuri de protecie împotriva atingerilor directe: - izolarea prilor active; - bariere sau carcase. Msura de protecie prin "obstacole" nu se admite decât în cazurile în care nu se pot aplica msurile recomandate i numai pentru o perioad de timp limitat. Msura de protecie prin "amplasarea în afara zonei de accesibilitate" se admite numai pentru liniile aeriene care traverseaz antierul. Distanele minime admise sunt cele din cap. 5. Protecia împotriva atingerilor indirecte 74

Protecia fr întreruperea automat a alimentrii 7.9.19. Aparatele, echipamentele i receptoarele electrice fixe, de acionare, de comand etc., crora nu li s-a aplicat ca msur de protecie împotriva ocurilor electrice prin atingere indirect, ;aimentarea la tensiune redus", "separarea de protecie" sau "izolarea suplimentar", trebuie prevzute cu cel puin dou msuri de protecie alese încât ele s nu se anuleze reciproc, conform prevederilor din subcap. 4.1. 7.9.20. La corpurile de iluminat fixe i portabile trebuie aplicate msurile de protecie prevzute în SR CEI 60364-4 i în subcap. 4.1. 7.9.21. La receptoarele mobile i portabile se aplic msurile prevzute în STAS 12216, STAS 12217 i SR CEI 60364-4, cu urmtoarele precizri: utilajele portabile folosite în medii sau procese umede (de ex. maini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, maini de curat parchetul etc. se alimenteaz la o tensiune redus de protecie de cel mult 24 V, conform prevederilor din STAS 2612 i subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V în cazul în care se aplic msurile de protecie "separarea de protecie" sau "izolarea suplimentar de protecie", conform SR CEI 60364 i prevederilor din subcap. 4.1. Protecia prin întreruperea automat a alimentrii 7.9.22. Pe antier se utilizeaz de preferin schemele TT i TN-S. 7.9.23. Schema TN-C se admite în prile fixe ale instalaiilor electrice (de ex. partea cuprins între originea instalaiei i ansamblul care cuprinde aparatul general de comand i dispozitivele cu protecie principale). 7.9.24. Se admite folosirea schemei IT dac este necesar s se evite deconectarea la primul defect de punere la pmânt în cazuri particulare i numai pentru o parte din instalaie. Se au în vedere la alegerea schemei IT dezavantajele ei datorate condiiilor numeroase i pretenioase pe care le impune (controlul permanent al izolaiei, semnalizare la primul defect etc.). Nu se admite aplicarea msurii de protecie "legturi echipoteniale locale" nelegate la pmânt. 7.9.25. Tensiunea limit convenional UL (art. 4.1.6) trebuie s fie de cel mult 25 V, timpii de întrerupere fiind aceia în subcap. 4.1. pentru aceast tensiune. 7.9.26. Prizele trebuie prevzute cu una din urmtoarele protecii: - dispozitive difereniale cu un curent diferenial rezidual de cel mult 30 mA; - alimentare la TF JS; - protecie prin separare electric a circuitelor, fiecare priz fiind alimentat printr-un transformator individual. Conductoare de protecie. Prize de pmânt 7.9.27. Reeaua general a conductoarelor principale de legare la pmânt de protecie se realizeaz în buclat, în toate cazurile în care acest lucru este posibil. 7.9.28. Prizele de pmânt i conductoarele de protecie pentru legare la pmânt de pe antiere se execut cu prioritate utilizându-se elementele metalice naturale existente (structura metalic a construciei, conductele metalice, armtura betonului etc.) cu respectarea condiiilor din SR CEI 60364-4. Receptoarele mai îndeprtate de cldirea a crei construcie metalic este utilizat drept priz natural, trebuie legate de aceasta printr-un conductor de protecie care însoete reeaua de alimentare, (asigurându-se astfel continuitatea reelei generale a conductoarelor de protecie de pe antier). 7.9.29. Carcasele i elementele de susinere metalice ale echipamentelor electrice i toate conductoarele de protecie locale se leag la reeaua general de protecie. Dac exist mai multe reele generale de protecie, acestea se leag între ele în cel puin dou puncte diferite. 7.9.30. Rezistena de dispersie a prizei de pmânt i resitena conductoarelor de protecie pân la receptor trebuie s fie de maximum 4 W respectându-se condiia de deconectare în caz de defect din subcap. 4.1. 7.9.31. Reeaua general de protecie care se execut ramificat, se leag la toate capetele de linie i la punctele de ramificaie la câte o priz de pmânt fix de 10 W . Rezistena ansamblului trebuie s fie de maxim 4 W . Lungimea conductorului de protecie între dou prize de pmânt fixe sau de la oricare dintre receptoarele electrice pân la cea mai apropiat priz, se admite s fie de cel mult 200 m, în cazul conductoarelor de cupru i de cel mult 150 m în cazul celor din oel. Dac aceste lungimi (sau distane) sunt mai mari, se intercaleaz prize de pmânt suplimentare astfel încât lungimile, respectiv distanele specificate mai sus s fie respectate. 7.9.32. La antierele cu suprafa redus de teren, unde spaiul nu permite executarea de prize de pmânt concentrate de 4 W pentru reeaua de protecie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului reelei, numrul lor alegându-se astfel încât s se realizeze în ansamblu o rezisten de maximum 4 W . 75

Pe antiere se admit i prize de pmânt complexe, constituite din electrozi verticali i orizontali. La priza de pmânt orizontal din apropierea liniei aeriene se leag un numr suficient de electrozi verticali astfel încât rezistena total maxim s fie de 4 W . Se admite ca o priz de pmânt orizontal îngropat în imediata apropiere a stâlpilor liniei aeriene i care urmeaz traseul acesteia s fie utilizat pentru protecie. În acest caz, la fiecare stâlp se prevede o ramificaie la care se leag bornele de protecie ale utilajelor i cele ale tablourilor de distribuie. 7.9.33. La reelele aeriene pentru alimentarea receptoarelor de pe antiere conductorul de protecie se realizeaz cu conductoare neizolate. Conductoarele de protecie se instaleaz pe aceiai stâlpi cu reeaua de alimentare cu energie electric, dar pe izolatoare din porelan marcate prin vopsire în verde/galben i instalate sub ultimul izolator al reelei, la cel puin 45 cm distan. Pe stâlp, în dreptul izolatoarelor instalaiei generale de legare la pmânt, se monteaz plci avertizoare cu inscripia "conductor numai pentru legare la pmânt". 7.9.34. Reeaua conductelor principale de protecie pe antiere se execut cu conductoare de oel cu seciunea minim de 140 mm2. În cazuri justificate se admite folosirea conductoarelor de cupru cu seciunea de 25 mm2. 7.9.35. Derivaiile de la reeaua conductoarelor principale de protecie spre prile metalice, pentru legarea lor la pmânt, se execut pân la tabloul de distribuie, cu conductoare având seciunile stabilite conform art. 7.9.34. De la tabloul de distribuie pân la partea metalic se continu cu legtura dubl, conectat în puncte diferite la partea metalic i cu seciunea minim de 70 mm2 OL sau, în cazurile în care conductoarele nu se pot instala aparent, cu seciunea minim de 25 mm2 Cu. La utilajele alimentate prin cordoane cu conductoare de cupru i înveli de cauciuc în execuie grea sau medie, se admite folosirea celui de al patrulea conductor al cordonului drept conductor de legare la pmânt. 7.9.36. Conductoarele de protecie pentru legarea la pmânt a echipamentelor supuse la deplasri frecvente sau vibraii, trebuie s fie conductoare flexibile. 7.9.37. La utilajele portabile alimentate prin cabluri flexibile de cupru la care se aplic schema IT sau schema TT, se admite utilizarea unui singur conductor de legare la pmânt cu condiia utilizrii ca msur suplimentar a mijloacelor individuale de protecie, în condiiile din SR CEI 60364-4. 7.10. Instalaii electrice din cldiri agricole i horticole 7.10.1. Instalaiile electrice destinate cldirilor agrozootehnice trebuie proiectate i executate respectându-se pe lâng indicaiile prezentului normativ i precizrile din SR CEI 60364-7-705. 7.10.2. Protecia împotriva atingerilor directe trebuie asigurat indiferent de tensiunea de alimentare: - fie prin bariere corespunztoare sau înveliuri care asigur gradul de protecie minim IP 2X; - fie printr-o izolaie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min. 7.10.3. Circuitele prizelor trebuie protejate prin dispozitive de protecie diferenial cu valoarea de cel mult 30 mA. 7.10.4. În cldirile în care sunt animale trebuie realizat o legtur echipotenial suplimentar care s uneasc toate elementele conductoare care pot fi atinse de animale. Aceast legtur echipotenial se leag la conductorul de protecie al instalaiei electrice. Se recomand dispunerea pe sol a unui grtar metalic legat la conductorul de protecie al instalaiei electrice. 7.10.5. Prevenirea producerii incendiilor datorit instalaiei electrice se realizeaz printr-un dispozitiv de protecie diferenial cu valoarea curentului diferenial nominal de cel mult 0,5 A montat la intrarea în tabloul general sau confretul cldirii respective. 7.10.6. Aparatele electrice de înclzire trebuie astfel utilizate i amplasate încât s se evite producerea incendiilor. În cazul în care productorul nu impune alt valoare, distana minim dintre aceste aparate i animale sau materiale combustibile este de 0,5 m. 7.10.7. Echipamentele i aparatele electrice utilizate trebuie s aib un grad de protecie de minim IP 35. 7.10.8. Aparatele destinate deconectrii i conectrii de urgen a reelei de alimentare cu energie electric nu trebuie amplasate în zonele accesibile animalelor, inând seama de condiiile care pot s apar datorit unor aciuni necontrolate. 7.10.9. Pentru aplicarea msurii de protecie împotriva atingerilor indirecte prin întreruperea automat a alimentrii, tensiunea limita convenional UL în încperile în care se gsesc animale sau situate în exterior, este de 25 V valoare eficace în curent alternativ sau 60 V în curent continuu, timpul maxim de întrerupere fiind de 5 secunde. 7.11. Instalaii electrice aferente echipamentelor informatice 76

7.11.1. Instalaiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrrii informaiilor se proiecteaz i se execut respectându-se pe lâng prevederile prezentului normativ i precizrile din GP 052. 7.11.2. Prevederile din prezentul capitol trebuie aplicate instalaiilor electrice de alimentare a echipamentelor informatice prevzute cu dispozitive de filtrare a paraziiilor radiofonici care pot produce cureni de fug de valori suficient de mari încât un defect de continuitate al circuitului de legare la pmânt s poat provoca aparia unei tensiuni de atingere periculoase. Prevederile se aplic i instalaiilor electrice de alimentare a echipamentelor industriale de comand, de telecomunicaii etc. 7.11.3. Toate conductoarele de protecie utilizate trebuie s fie din cupru. 7.11.4. Este obligatorie separarea circuitelor de for de circuitele de cureni slabi. 7.11.5. Pe traseele verticale se recomand o distan de 30 cm între circuitele de for i cele de cureni slabi. 7.11.6. Pe traseele orizontale se recomand o distan de minimum 5 cm. 7.11.7. Pentru evita perturbaiile cauzate de aparate care produc câmpuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru lmpi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomand o distan de minim 30 cm între aceste aparate i traseul circuitelor de cureni slabi. 7.11.8. În spaii cu perturbaii electromagnetice puternice (produse de emitoarele de unde electromagnetice, descrcrile în arc etc.), pe lâng distanele dintre circuite prevzute la art. 7.11.5 i 7.11.6 se recomand ecranarea circuitelor. 7.11.9. Intersectarea circuitelor de for cu cele de cureni slabi se recomand s se fac un unghi de 900 C. 7.11.10. În distribuiile orizontale se recomand folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate prin perei despritori. Circuitele de for se amplaseaz în partea de sus a plintelor, canalelor, iar circuitele de cureni slabi se amplaseaz în compartimentul cel mai de jos, cât mai aproape de planul maselor. Prize de pmânt 7.11.11. Se recomand realizarea unei prize unice de pmânt. Aceasta se realizeaz pentru construciile noi în fundaie. Aceast priz de pmânt constituie un potenial de referin pentru toate echipamentele electrice ale construciei. 7.11.12. Pentru echipamentele care au un curent de fug mai mare de 10 mA se recomand utilizarea schemei TN - S. Nu se recomand utilizarea schemei TN-C. Schemele TT i IT se pot utiliza conform art. 7.11.14., respectiv art. 7.11.15. 7.11.13. În cazul în care curentul de fug prezumat este mai mare de 10 mA, protecia împotriva ocurilor electrice prin atingere indirect se realizeaz dac se respect una din urmtoarele condiii: a) Conductorul de protecie utilizat se alege conform tabelului 4.4. din subcap. 4.1. dar trebuie s aib o seciune de cel puin 10 mm2. Se admite folosirea mai multor conductoare legate în paralel dac suma seciunilor acestora este de cel puin 10 mm2. b) Se va prevede un dispozitiv de control al continuitii circuitului de legare la pmânt care s deconecteze automat alimentarea cu energie electric în momentul întreruperii acestei continuiti. c) Atunci când echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu înfurri distincte sau prin intermediul unei surse care s prezinte o separare electric între circuitul primar i secundar (de ex. grup motor-generator) circuitele secundare se realizeaz, de preferin, în schema TN, i pentru aplicaii specifice în schema IT. Legarea la pmânt se face cu respectarea condiiilor de la pct. a) i b). Aceste prevederi se aplic i la un circuit care alimenteaz mai multe echipamente i în care suma curenilor de fug depete 10 mA. 7.11.14. În cazul schemei de alimentare TT, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecie la curent diferenial rezidual al crui curent nominal de funcionare se stabilete conform relaiei: în care: l1 - curentul total de fug prezumat, [A] ; lDn - curentul nominal de funcionare al dispozitivului de protecie diferenial, [A] ; UL - tensiunea de atingere maxim admis, [V] ; RA - rezistena de dispersie a prizei de pmânt, [W] . 7.11.15. Se recomand ca echipamentele având cureni de fug importani s nu fie legate direct la o instalaie în schema IT (datorit dificultii de protecie la oc electric în cazul primului defect). Se recomand ca 77

echipamentul s fie alimentat printr-o schem TN racordat la instalaia principal în schema IT, prin intermediul unui transformator cu dou înfurri separate electric. 7.11.16. În cazul în care, prin aplicarea msurilor prevzute la art. 7.11.6, nivelul paraziilor radiofonici se situeaz peste limitele acceptabile se admite aplicarea oricrei msuri de protecie dac aceasta respect simultan urmtoarele condiii: - asigur o protecie corespunztoare împotriva supracurenilor; - nu determin aparia unor tensiuni de atingere periculoase i nu modific integritatea legturii echipoteniale, în condiiile normale i de defect. Protecia împotriva supratensiunilor 7.11.17. Dac într-o construcie se afl aparatur de prelucrare a informaiilor i construcia este alimentat printr-un racord aerian, atunci se recomand s se prevad dispozitive de protecie la supratensiuni conf. subcap. 4.4. 7.11.18. Computerele, imprimantele, fax-urile, trebuie protejate printr-un descrctor plasat în amonte de priza la care acestea sunt racordate i legat la pmânt. 7.12. Instalaii electrice pentru încperi medicale i spaii anexe acestora 7.12.1. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice pentru încperi medicale i anexele acestora, se respect, pe lâng prevederile din acest normativ i prevederile din GP 052. 7.12.2. Încperile medicale se clasific, din punct de vedere al proteciei împotriva ocurilor electrice astfel: Încperi medicale din grupa 0, încperi în care este permis numai utilizarea echipamentelor medicale electrice alimentate la TFJS i TFJP (max. 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat). Încperi medicale din grupa 1, încperi în care se utilizeaz echipamente medicale electrice cu excepia celor destinate procedurilor intracardiace. Încperi medicale din grupa 2, încperi în care se utilizeaz i echipamente medicale electrice destinate procedurilor intracardiace. Protecia împotriva ocurilor electrice 7.12.3. Pentru grupele 0, 1 i 2 de încperi medicale i anexele lor, TFJS i TFJP se limiteaz la maxim 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat. 7.12.4. Pentru încperi din grupa 0, utilizarea TFJS sau TFJP trebuie însoit i de cel puin una din urmtoarele msuri: - circuitele TFJS sau TFJP trebuie separate prin montaj de celelalte circuite; - circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse în tuburi de protecie din materiale izolante; - circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse în tuburi de protecie metalice legate la pmânt separat de alte circuite; - circuitele TFJS sau TFJP care fac parte dintr-un cablu multiconductor care conine i alte circuite, trebuie s fie izolate pentru tensiunea cea mai ridicat a acestor circuite. 7.12.5. Toate echipamentele electrice dintr-o încpere alimentate cu TFJS sau TFJP care au pri conductoare accesibile, trebuie conectate printr-o legtur echipotenial. 7.12.6. Protecia împotriva atingerilor directe trebuie asigurat i prin izolarea prilor active sau prin bariere sau înveliuri de protecie. 7.12.7. Protecia împotriva atingerilor indirecte se realizeaz prin întreruperea automat a alimentrii (art. 7.12.8) sau prin folosirea unor echipamente electrice cu izolaie întrit (clasa II). 7.12.8. Protecia prin întreruperea automat a alimentrii se realizeaz prin prevederea pe fiecare circuit a câte un disjunctor diferenial, astfel: - pentru întreruptoare având curentul nominal de sarcin pân la 63 A, curentul nominal diferenial de funcionare trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 mA; - pentru întreruptoare având curent nominal de sarcin mai mare de 63 A, curent nominal diferenial de funcionare trebuie s fie mai mic sau egal cu 300 mA. 7.12.9. Este interzis folosirea schemei de legare la pmânt TN-C. 7.12.10. În încperi din grupa 2, dac se utilizeaz schema de legare la pmânt IT medical, ca msur de protecie, trebuie prevzut un dispozitiv de control permanent al izolaiei, care trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii: - s aib rezistena intern în curent alternativ de cel puin 100 kW ; - tensiunea de testare s nu depeasc 25 V; 78

- curentul de testare s nu depeasc 1 mA. Se monteaz în aceste încperi i semnalizarea luminoas a defectului. 7.12.11. Circuitele secundare nu trebuie s aib nici un punct comun cu circuitul primar, nici cu alt circuit sau punct legat la pmânt, acestea neopunându-se funcionrii dispozitivului de control permanent al izolaiei, prevzut la art. 7.12.10. 7.12.12. În toate încperile medicale din grupa 1 sau grupa 2 trebuie realizat o legtur echipotenial suplimentar între urmtoarele pri situate pân la înlimea de 2,5 m fa de pardoseal: - bare conductoare de protecie; - pri conductoare care nu aparin unei instalaii electrice; - ecrane de protecie împotriva câmpurilor electrice pertubatoare; - grilaje de protecie ale pardoselilor conductoare electric; - prile conductoare accesibile ale echipamentelor electrice alimentate la TFJP; - masele aparatelor electrice fixe sau mobile, inclusiv cele ale aparatelor radiologice. Acest ansamblu trebuie s fie racordat la o priz de pmânt. 7.12.13. În fiecare tablou de distribuie conductorul de protecie trebuie conectat la bara legturilor echipoteniale. 7.12.14. Transformatoarele utilizate în scheme IT trebuie amplasate cât mai aproape de încperile pe care le deservesc, în spaii separate. Alimentare de rezerv 7.12.15. Comutarea de pe alimentarea de baz pe alimentarea de rezerv trebuie s se realizeze automat în momentul în care tensiunea de la intrarea în tabloul de distribuie principal variaz cu mai mult de 10% fa de valoarea nominal. Timpul de comutare va fi: - mai mic sau egal cu 0,5 s (clasa de comutare 0,5 s); - mai mic sau egal cu 15 s (clasa de comutare 15 s). 7.12.16. Alegerea timpului (clasei) de comutare se va face inând seama de tabelul 7.12. Tabelul 7.12. Clasa de comutare în funcie de grupa încperii Încpere medical sau anex Grupa Clasa de comutare 0 1 2 0,5 12 > 15 1. Sli de masaj X X 2. Sasuri de pregtire a echipei X X chirurgicale 3. Saloane X X 4. Sli de ECG, EEG i EHG X X 5. Sli de endoscopie X X 6. Sli de examinare i tratament X X 7. Laboratoare X X 8. Camere de sterilizare a X X echipamentului chirurgical 9. Camere de urologie (alta X X decât sala de operaii) 10. Sli de nateri X X 11. Sli de diagnostic i X X tratament radiologic (altele decât cele menionate la punctul 20) 12. Sli de hidroterapie X X 13. Sli de fizioterapie X X 79

14. Sli de anestezie X X 1) 15. Sli de operaie X X X 1) 16.Sli de pregtire X X X preoperatorie 17. Sli de pansamente X X operatorii 18. Sli de reanimare X X 2) 19. Sli de proceduri X X intracardiace 20.Sli de tratament intensiv X X1) X 2) 21. Sli de examen angiografic X X 22. Sli de hemodializ X X 23. Sli de monitorizare X X 24. Sli de examinare prin X X rezonan magnetic 25. Medicin nuclear X X 1) 26. Sli pentru prematuri X X X 1) Pentru corpurile de iluminat din sala de operaie i echipamentele electrice medicale care necesit o alimentare cu energie electric în cel mult 0,5 s. 2) Grupa i clasa de comutare pot fi stabilite de conducerea unitii medicale. 7.12.17. Pentru un timp de comutare mai mare de 15 s (clasa de comutare > 15 s) comutarea se face atât manual cât i automat. 7.12.18. Lampa scialitic din slile de operaie trebuie s fie alimentat, în cazul întreruperii alimentrii normale i a celei de rezerv, de o baterie de acumulatoare a crei tensiune este de 24 V sau 48 V i instalaia trebuie realizat conform prevederilor art. 4.1.6., 4.1.8. Durata de intrare automat în funciune trebuie s fie de 0,5 s iar autonomia de funcionare de cel puin o or. Protecia împotriva perturbaiilor electromagnetice 7.12.19. Încperile în care trebuie luate msuri de protecie împotriva perturbaiilor electrice i magnetice sunt în special urmtoarele: - sli de ECG, EEG, EMG; - sli de reanimare i de terapie intensiv; - sli de cateterism; - sli de angiografie; - sli de operaie. Materialele i echipamentele electrice care pot perturba funcionarea aparatelor electromedicale sunt: - transformatoare, motoarele, tablourile de distribuie; - balasturile surselor fluorescente. 7.12.20. - În încperile în care funcionarea aparatelor electromedicale pot fi perturbat de ctre undele electromagnetice, trebuie s se ia urmtoarele msuri: - pereii, pardoselile i tavanele trebuie s fie prevzute cu un blindaj corespunztor; - distribuiile electrice care intr în aceste încperi trebuie s fie prevzute cu un înveli metalic legat la pmânt; - carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clas II sau III trebuie s fie legate de BEP. 7.13. Instalaii electrice pentru iluminat i siguran Condiii de alimentare i de funcionare 7.13.1. Iluminatul de siguran trebuie prevzut în cldirile civile i industriale inând seama de prevederile prezentului normativ, de tipurile alimentrii iluminatului de siguran din tabelul 7.13 i de recomandrile din STAS 6646/1,3 pentru cldiri civile, precum i de STAS 6646/2 i SR 12294, pentru cldiri industriale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguran 80

7.13.2. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguran trebuie integrate în iluminatul normal i se folosesc concomitent. 7.13.3. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguran care fac parte din iluminatul normal, trebuie marcate sau vor fi echipate cu lmpi de alt culoare pentru a se deosebi de lmpile iluminatului normal. Se admite prevederea de corpuri de iluminat i cu surs proprie de alimentare încorporat. 7.13.4. În iluminatul de siguran de tip 2, 3 sau 4 (vezi art. 7.13.9.), în cazul în care corpurile de iluminat fac parte i din iluminatul normal, se admite echiparea lor cu urmtoarele tipuri de surse de lumin: a) lmpi fluorescente cu aprindere prin starter, în cazul în care corpurile de iluminat sunt echipate cu cel puin dou lmpi, iar balastul nu este de tip tandem; se admit i corpuri de iluminat dotate cu o singur lamp fluorescent cu condiia montrii de perechi de corpuri de iluminat alturate sau amplasate la o distan de cel mult 6 m precum i corpuri de iluminat fluorescent fr starter, cu balast electronic. b) lmpi cu vapori de mercur, lmpi cu vapori de sodiu de înalt presiune sau cu descrcri, dac sunt permanent în funciune, fiind alimentate din alimentarea de siguran respectiv. 7.13.5. Pentru iluminatul de siguran pentru evacuare, marcarea ieilor din încperi, a traseului i a ieilor cilor de evacuare trebuie folosite corpuri de iluminat tip "indicator luminos" (STAS 297). Ele se amplaseaz astfel încât s indice traseul de urmat în caz de pericol. 7.13.6. Iluminatul de siguran împotriva efectului panicii se realizeaz cu corpuri de iluminat cu lmpi incandescente sau fluorescente cu balast electronic i acumulator încorporat. Ele se repartizeaz pe circuite astfel încât cele de pe o cale de evacuare s fie alimentate alternativ, pe circuite diferite. 7.13.7. Dozele de legturi ale circuitelor iluminatului de siguran trebuie separate pe cât posibil de cele ale iluminatului normal. Tipuri de alimentri pentru iluminatul de siguran 7.13.8. Iluminatul de siguran, dup condiiile de alimentare de siguran cu energie electric i condiiile de funcionare, este de urmtoarele tipuri: Tipul 1, la care alimentarea iluminatului de siguran este asigurat dintr-o surs de intervenie care poate fi: 1a) Baterie central de acumulatoare, legat permanent la instalaia de încrcare, cu funcionare tampon. 1b) Grup electrogen permanent în rotaie sau grup de surse neîntreruptibile UPS-uri asociat cu grup de intervenie în ateptare. Lmpile iluminatului de siguran de tip 1 trebuie s fie permanent în funciune pe toat perioada în care sunt prezente persoane în încperile sau pe cile de evacuare din cldirea respectiv. În cazul în care sursa de intervenie este cea prevzut la pct. 1b) se admite ca iluminatul de siguran s fie în mod normal alimentat din reeaua furnizorului de energie electric, dac sunt îndeplinite simultan urmtoarele condiii: - alimentarea cu energie electric se face dintr-un punct de primire i pe o cale de alimentare diferite de cele ale iluminatului normal; - se asigur la cderea alimentrii de baz, trecerea automat pe alimentare din sursa de intervenie într-un interval de timp mai mic de 0,15 s. Tipul 2, la care alimentarea iluminatului de siguran este asigurat din urmtoarele surse: 2a) baterie central de acumulatoare sau baterie local cu dispozitiv de comutare automat (pile, luminoblocuri); 2b) grup electrogen cu cuplare automat permanent în rotaie (cald) sau surs de alimentare neîntreruptibil UPS asociat cu grup de intervenie în ateptare; 2c) reeaua furnizorului de energie electric dintr-un punct de racordare i pe o cale de alimentare diferit de cele ale iluminatului normal. Durata de comutare admis pentru conectarea iluminatului de siguran trebuie s fie mai mic de 0,5 s. Tipul 3, la care alimentarea iluminatului de siguran este asigurat din: 3a) Transformator sau branament, diferite de cele care alimenteaz iluminatul normal; 3b) Baterii locale de acumulatoare, cu dispozitive locale de comutare automat (ex. luminoblocuri, pile etc.). 3c) grup electrogen cu pornire automat. Durata de comutare admis este de cel mult 15 s. Lmpile iluminatului de siguran de tipul 3a) trebuie s fie în funciune pe toat durata în care sunt prezente persoane în încperile sau pe cile de evacuare prevzute cu acest tip de iluminat de siguran. 81

Tipul 4, la care alimentarea iluminatului de siguran este asigurat din coloana tabloului principal general sau din coloana tabloului principal de for al cldirii respective, racordarea fcându-se înaintea întreruptorului general sau, dac acesta lipsete, înainte siguranelor generale. Pentru punerea în funciune la necesitate a acestui tip de iluminat, se prevd aparate de comand manual în aceleai condiii ca i pentru iluminatul normal (ex. întreruptoare locale, automate de scar etc.). Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului 7.13.9. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului se prevede în urmtoarele cazuri: a) în locuri de munc dotate cu receptoare care trebuie alimentate fr întrerupere i la locurile de munc legate de necesitatea funcionarii acestor receptoare (staii de pompe pentru incendiu, surse de rezerv, spaiile serviciilor de pompieri, încperile centralelor de semnalizare, dispecerate etc.); b) în încperile blocului operator (sli de operaie, de sterilizare, de pregtire medici, de pregtire bolnavi, de reanimare etc.); c) în încperile construciilor de producie i/sau depozitate, laboratoare i altele similare în care utilajele necesit o permanent supraveghere. 7.13.10. Iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului se prevede de tip 2 în cazurile de la pct. a) i b) de la art. 7.13.9. i de tip 3 în cazul c). Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) i b) de la art. 7.13.9. trebuie stabilit astfel încât s se asigure funcionarea iluminatului de siguran pentru continuarea lucrului în tot timpul necesar pentru luarea unor msuri în vederea continurii pe o perioad de timp, fr pericol, a activitii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activitii i evacuarea utilizatorilor. Dac activitatea nu poate fi întrerupt, capacitatea bateriilor de acumulatoare se prevede pentru a asigura funcionarea tuturor lmpilor timp de cel puin 3 ore. 7.13.11. Se admite ca lmpile iluminatului de siguran de tip 2 pentru continuarea lucrului s nu fie în funciune atunci când sunt prezente persoane în încperile din cldirea în care este prevzut acest iluminat, dac alimentarea se face în varianta 2a) sau 2b), cu excepia celor din staiile de pompare a apei în caz de incendiu i a grupului electrogen care constituie surs de rezerv. În cazul în care alimentarea se face în varianta 2c), lmpile acestui iluminat trebuie s fie în funciune simultan cu acelea ale iluminatului normal. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru intervenii 7.13.12. Instalaiile electrice pentru iluminatul de siguran pentru intervenii trebuie prevzute în urmtoarele cazuri: a) în locuri în care sunt montate armturi (de ex. vane, robinete i dispozitive de comand-control) ale unor instalaii i utilaje care trebuie acionate în caz de avarie; b) în zonele cu elemente care, la ieirea din funciune a iluminatului normal, trebuie acionate în vederea scoaterii din funciune a unor utilaje i echipamente sau a reglrii unor parametri afereni, în scopul protejrii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum i în încperi de garare a utilajelor PSI. 7.13.13. Iluminatul de siguran pentru intervenii se prevede de tip 2 în cazurile de la pct. a) de la art. 7.13.12. i de tip 3, în cele de la pct. b). 7.13.14. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) de la art. 7.13.12. se dimensioneaz pentru a asigura funcionarea tuturor lmpilor timp de cel puin 1 or, iar în cazurile de la pct. b) de la art. 7.13.12. se alege în condiiile stabilite pentru pct. b) de la art. 7.13.9. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru evacuare 7.13.15. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru evacuare trebuie prevzute în cazurile specificate din tabelul 7.13., în funcie de destinaia cldirilor sau încperilor i capacitatea lor (nr. de locuri sau de persoane care se pot gsi simultan în ele, stabilit de ctre proiectant), precum i în toate spaiile de lucru din industrie sau similare, în condiiile prevzute în SR 12294. 7.13.16. Într-o cldire cu mai multe tipuri de încperi i mai multe ci de evacuare, iluminatul de siguran pentru evacuare se prevede de tipul specificat în tabelul 7.13. i conform art. 7.13.17. 7.13.17. Într-o cldire se prevede, de regul, un sistem unitar de alimentare cu energie electric pentru iluminatul de siguran pentru evacuare, stabilit pentru situaia cea mai dezavantajoas. Fac excepie cazurile justificate tehnic. Tabelul 7.13. 82

Cazurile în care se prevede iluminat de siguran Încperi, spaii i ci de Nr. evacuare la care trebuie crt. prevzut iluminat de siguran Pe cile de evacuare, încperi, spaii i la ieirile din: a) teatre, cinematografe, circuri, sli de spectacole sau polivalente etc.; b) magazine, cldiri cu expoziii temporare sau permanente, cldiri cu sli de sport cu public, cldiri cu saloane de dans, precum i altele similare; c) muzee, localuri de alimentaie public (restaurante, cantine, cofetrii), biblioteci pentru public, cldiri cu sli de ateptare pentru public, cldiri cu vestiare etc. precum i încperi din cldiri ce adpostesc persoane care nu se pot evacua singure: materniti, spitale, sanatorii (încperi de spitalizare i tratamente), cldiri pentru copiii de vârst precolar (cree, cmine, grdinie), cmine pentru btrâni i infirmi, ospicii pentru alienai mintal i altele similare; d) încperi de producie i similare; e) hoteluri, case de oaspei, cldiri administrative cu public; f) cldiri foarte înalte (cu înlimea peste 45 m); g) cldiri înalte (cu înlimea între 28 m i 45 m). Pe traseul i la ieirile: a) scrilor fr lumin natural, în alte categorii decât cele menionate la pct. 1 a...g**); Tipul iluminatului de siguran Capacitate, persoane, locuri 601 201 101 pân la 50*) peste pân pân 200 pân 1500 la la parter, la 1500 600 subsol etaje 100

1

2

2

2

2

2

2

2

3

2

3

4

1

1

2

3

2

3

4

2 2 1 2

3 3 1 2

3 3 1 2

3 3 1 2

4 4 1 2

4 4 1 2

2

3

3

3

3

3

3

83

b) scrilor cu lumin natural nemenionate la pct. 1 a...g, 4 care servesc la evacuarea a mai mult de 50 de persoane.

4

4

4

4

4

NOT: *) În spaiile de producie i similare se prevede iluminat de siguran pentru evacuare i în încperi având capacitatea sub 50 de locuri sau persoane, conform SR 12294. **) Se admite i utilizarea tipului 4 de iluminat de siguran, dac cldirea dispune de un cofret cu alimentare intrare-ieire (în bucl) din reeaua de joas tensiune a furnizorului de energie electric. În acest caz, circuitele pentru iluminatulnormal i circuitele pentru iluminatul de siguran ale casei scrilor, se racordeaz înaintea întreruptorului general al tabloului pentru iluminat comun, circuitul iluminatului de siguran se prevede cu un întreruptor pe tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu întreruptor pe tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu întreruptorul automat de scar. Pentru acionarea iluminatului de siguran cu lmpi incandescente din blocuri de locuine se prevede întreruptor de scar. 7.13.18. Capacitatea bateriilor pentru alimentarea iluminatului de siguran pentru evacuare se stabilete astfel încât acestea s asigure funcionarea continu a tuturor lmpilor timp de cel puin 1 or. 7.13.19. Lmpile iluminatului de siguran de tip 2 pentru evacuare, trebuie s fie în funciune pe toat perioada în care sunt prezente persoane în încperile sau pe cile de evacuare ale cldirii în care este prevzut acest iluminat. Pentru acest tip de iluminat durata de comutare trebuie s fie cea prevzut la art. 7.13.8. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru circulaie 7.13.20. Instalaiile electrice pentru iluminatul de siguran pentru circulaie trebuie prevzute pe cile de circulaie din interiorul slilor de spectacol ale cldirilor menionate la pct. a) i b) în tabelul 7.13. i pe cile de circulaie din încperile de producie din cldiri industriale i similare, corespunztor tipului prevzut în tabelul 7.13. 7.13.21. Iluminatul de siguran pentru circulaie se alimenteaz din instalaia electric pentru iluminatul de siguran pentru evacuarea din cldirea respectiv. 7.13.22. Corpurile de iluminat ale iluminatului de siguran pentru circulaie se amplaseaz în locuri în care este necesar s se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe cile de circulaie atunci când iluminatul normal lipsete sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient pentru distingerea obstacolelor. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran împotriva panicii 7.13.23. Instalaii electrice pentru iluminat de siguran împotriva efectului panicii se prevd în încperile cu o capacitate mai mare de 400 de locuri menionate la pct. 1 a) i b) i corespunztor tipului prevzut din tabelul 7.13. 7.13.24. Iluminatul de siguran împotriva panicii se alimenteaz din instalaia electric pentru iluminatul de evacuare din cldirea respectiv. 7.13.25. Iluminatul de siguran împotriva panicii se prevede cu comand automat de punere în funciune dup cderea iluminatului normal. 7.13.26. În afar de comanda automat a intrrii lui în funciune, iluminatul de siguran împotriva panicii se prevede i cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al cldirii, respectiv personalului instruit în acest scop. Scoaterea din funciune a iluminatului de siguran împotriva panicii trebuie s se fac numai dintr-un singur punct accesibil personalului însrcinat cu aceasta. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru veghe 7.13.27. Instalaiile electrice pentru iluminatul de siguran pentru veghe se prevd în încperi pentru dormitoare în cazurile menionate la pct. 1 c) din tabelul 7.13., acolo unde este necesar o supraveghere în timpul nopii. 7.13.28. Iluminatul de siguran pentru veghe se alimenteaz din instalaia electric pentru iluminat de siguran din cldirea respectiv, corespunztor tipului normat. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru marcarea hidranilor interiori de incendiu 7.13.29. Instalaiile electrice destinate iluminatului pentru macarea hidranilor interiori de incendiu se prevd în cldirile în care activitatea se desfoar i în timpul nopii sau care funcioneaz la lumina artificial i numai în cazurile în care iluminatul de siguran din aceste cldiri nu asigur distingerea hidranilor. 84

7.13.30. Iluminatul pentru marcarea hidranilor interiori de incendiu se alimenteaz din instalaia electric pentru iluminatul de siguran corespunztor tipului stabilit în tabelul 7.13. 7.13.31. Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcrii hidranilor interiori de incendiu se amplaseaz în afara hidrantului (alturi sau deasupra), la distan de maxim 1,5 m de el, respectându-se i condiiile din SR 12294. 7.14. Instalaii electrice în zone cu pericol de explozie A. Stabilirea echipamentelor electrice i proiectarea instalaiilor electrice 7.14.1. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea i executarea instalaiilor electrice în zonele cu pericol de explozie cu respectarea standardelor i reglementrilor tehnice în domeniu. 7.14.2. Zonele cu pericol de explozie se clasific astfel: Zona 0, arie în care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer este prezent fie continuu, fie pentru perioade lungi de timp sau perioade scurte care se repet cu o frecven ridicat. Zona 1, arie în care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate s apar în condiii normale de funcionare. Zona 2, arie în care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate s apar în condiii normale de funcionare numai accidental i pentru o perioad scurt de timp. Zona 20, arie în care, praful combustibil, sub form de nor, este prezent în permanen sau în mod frecvent în cantitate suficient pentru a produce o concentraie exploziv de praf combustibil în amestec cu aerul i/sau în care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesiv i necontrolat în timpul funcionrii normale. Zona 21, arie neclasificat ca zon 20, în care în timpul funcionrii normale, praf combustibil, sub form de nor, este probabil s apar în cantitate suficient pentru a fi capabil s produc o concentraie exploziv de praf combustibil în amestec cu aerul. Aceast arie poate cuprinde, între altele, imediata vecintate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente i spaii în care se formeaz straturi de praf i este probabil ca în timpul funcionrii normale s genereze o concentraie exploziv de praf combustibil în amestec cu aerul. Zona 22, arie neclasificat ca zon 21 în care norii de praf se pot produce rar i se menin perioade scurte sau în care acumulrile sau straturile de praf combustibil pot fi prezente în condiii anormale i pot genera amestecuri explozive de praf în aer. Atunci când înlturarea acumulrilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurat, datorit condiiilor anormale, acest spaiu se clasific zon 21. Aceast zon poate cuprinde, între altele, spaii din apropiera unui echipament care conine praf ce poate scpa prin scurgeri i poate forma depozite (de ex. sli de concasare). 7.14.3. Zonarea ariilor periculoase se face conform prevederilor din SR CEI 90079-10 pentru amestecuri explozive de gaze sau vapori i conform SR CEI 61241-1-3 pentru amestec aer-praf combustibil. 7.14.4. Se recomand pe cât posibil utilizarea echipamentelor electrice în execuie normal, amplasate în afara zonelor cu pericol de explozie. 7.14.5. În zonele cu pericol de explozie se folosete numai aparatur electric, materiale i cabluri omologate pentru funcionarea în astfel de zone. 7.14.6. Montarea liniilor electrice aeriene exterioare este interzis în zonele cu pericol de explozie. Se admite montarea acestora numai în afara zonelor cu pericol de explozie cu condiia asigurrii unei distane minime de la axul liniei la limita zonei cu pericol de explozie, de cel puin 1,5 ori înlimea stâlpului, dar minimum 15 m. 7.14.7. La alegerea aparaturii electrice pentru arii periculoase trebuie luate în consideraie urmtoarele elemente: - clasificarea ariei periculoase; - clasificarea gazelor, vaporilor i prafurilor combustibile în funcie de grupa sau subgrupa aparaturii electrice; - clasa de temperatur sau temperatura de aprindere a gazelor, vaporilor sau a amestecului aer-praf. Alegerea echipamentelor electrice în funcie de zone 7.14.8. În zona 0 se folosesc numai materiale, aparate i echipamente electrice în execuie antiexploziv. Exi.a.II, care nu produc scântei cu energie suficient chiar în cazul unor defeciuni pentru a aprinde amestecul exploziv. Acestea trebuie s fie corespunztoare grupei de explozie i clasei de temperatur a gazelor sau vaporilor din zona respectiv, conform cu STAS 6877/4 i STAS 6877/8. 7.14.9. În zona 1 poate fi utilizat echipament electric executat în conformitate cu prevederile pentru zona 0 sau cu prevederile de la unul sau mai multe din urmtoarele tipuri de protecie: - capsulare antideflagrant "d"; 85

- aparatur presurizat "p"; - înglobarea în nisip "q"; - imersiunea în ulei "r"; - securitate mrit "e"; - securitate intrinsec "i"; - încapsulare "m". 7.14.10. În zona 2 este permis instalarea urmtoarei aparaturi electrice: - aparatur electric pentru zonele 0 sau 1; - aparatur electric proiectat special pentru zona 2 (de ex. tipul de protecie "n"). 7.14.11. În zonele 20 i 21 se poate instala: - aparatur construit i încercat pentru a fi utilizat într-o atmosfer de praf combustibil. Aparatura trebuie s aib marcat pe ea simbolul DIP pentru protecia împotriva aprinderii prafurilor, conform SR CEI 61241-11; - aparatur cu siguran intrinsec Exi a II în zona 20 i Exi a II sau Ex b II în zonele 21 i 22, având contactele electrice din zona cu praf protejate în carcase IP 65; - aparatur presurizat "p" în zonele 21 i 22. Alegerea în funcie de grupa echipamentului 7.14.12. Echipamentul electric cu tipul de protecie "e", "m", "o", "p" i "q" trebuie s aparin grupei II de echipamente. Echipamentul cu tipul de protecie "d" i "i" trebuie s aparin uneia din grupele IIA, IIB, IIC de echipamente i s fie aleas în conformitate cu tabelul de 7.14. Tabelul 7.14. Relaia dintre subdivizunea de gaze/vapori i subgrupa de temperatur Subdiviziunea gaze/vapori IIA IIB IIC Subgrupa de echipamente IIA, IIB sau IIC IIB sau IIC IIC

Alegerea echipamentelor în funcie de aprinderea gazelor, vaporilor sau prafurilor combustibile 7.14.13. Temperatura maxim de suprafa trebuie s fie întotdeauna mai mic decât temperatura de aprindere a amestecului exploziv care poate s apar în arie periculoas. Clasa de temperatur trebuie marcat pe aparatura electric. Pentru atmosfere de praf combustibil relaia dintre temperatura maxim de suprafa i temperatura de aprindere a amestecului praf-aer se determin conform SR CEI 1241-1-2, în funcie de grosimea stratului de praf sau de prezena norilor de praf. B. Executarea instalaiilor electrice în zonele cu pericol de explozie 7.14.14. Executarea instalaiilor electrice în toate zonele cu pericol de explozie se face în conformitate cu precizrile de la art. 7.14.1. Sisteme de cabluri 7.14.15. Instalaiile electrice cu securitate intrinsec trebuie realizate conform SR CEI 60079-14. 7.14.16. Circuitele electrice ale instalaiilor din arii periculoase pot fi realizate cu cabluri cu conductoare de Cu precum i cu cabluri cu conductoare de Al, dar numai cu seciunea de min. 16 mm2 i cu conexiuni adecvate. 7.14.17. Sistemele de cabluri trebuie astfel instalate încât s se evite expunerea lor la deteriorri mecanice, la coroziune, cldur sau influene chimice, Pentru reducerea riscului deteriorrii mecanice cablurile se pot instala în evi pe întregul traseu sau numai în zone de pericol, sau se pot utiliza cabluri armate sau ecranate (art. 7.14.22). 7.14.18. Modul de conectare a circuitelor în cabluri sau conductoare la echipamentele electrice din arii periculoase trebuie s respecte prevederile tipului de protecie a echipamentului. 86

Orificiile echipamentelor electrice, destinate intrrilor de cabluri sau conducte i neutilizate, trebuie obturate cu dopuri adecvate pentru tipul de protecie corespunztor i care nu pot fi demontate decât cu dispozitive speciale. 7.14.19. Trebuie luate msuri pentru prevenirea trecerii gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile dintr-o aerie în alta precum i acumulrii acestora în canale de cabluri. Aceste msuri pot fi etanarea conductelor, tuburilor sau cutiilor de jonciune. Canalele de cabluri se pot umple cu nisip. Golurile din elementele de construcie pentru trecerea cablurilor i conductelor dintr-o aerie periculoas întruna nepericuloas trebuie etanate în mod corespunztor, de exemplu prin etanri cu mortar sau obturri cu nisip. 7.14.20. Trebuie evitat contactul întâmpltor dintre cabluri (cu excepia cablurilor de înclzire) i conducte care conin gaze, vapori sau fluide inflamabile. Distana minim dintre cabluri i conducte trebuie s fie conform prevederilor din PE 107. Pentru cabluri armate sau protejate în eav metalic, distanele se pot reduce pân la montarea acestora pe conduct. 7.14.21. Se recomand s se evite pe cât posibil executarea de jonciuni în arii periculoase. În cazul în care acest lucru nu poate fi evitat, la executarea jonciunilor trebuie îndeplinite urmtoarele condiii: - s fie realizate într-o carcas cu tipul de protecie corespunztor zonei; - s fie corespunztor din punct de vedere electric i mecanic; - s fie umplute cu un compund, o rin epoxidic sau acoperite cu un înveli termocontractabil, conform instruciunilor date de productor. Racordrile conductoarelor din cabluri la echipamente antideflagrante sau la circuite cu securitatea intrinsec trebuie fcute numai prin conectoare de comprimare, conectoare înfiletate asigurate, sudare sau brazare. 7.14.22. Izolaia cablurilor poate fi de tipul termoplastic, termorigid, elastomeric sau mineral. 7.14.23. Cablurile pentru echipamente portabile cu cureni nominali pân la 6 A i tensiune de maximum 250 V pot s aib înveliul de tipul: - cauciuc obinuit; - policloropren; - un elastomer sintetic. Aceste cabluri nu pot fi folosite pentru corpuri de iluminat sau pompe portabile, comutatoare tip pedal sau alte echipamente portabile supuse solicitrilor mecanice. Pentru echipamentele portabile de cureni i tensiune mai mari decât cele de mai sus, trebuie folosite cabluri cu înveli de tipul: - cauciuc pentru condiii grele; - policloropren rezistent; - alt elastomer sintetic echivalent. Conductoarele din cupru ale cablurilor de energie trebuie s aib o seciune de minimum 1,5 mm2 iar ale cablurilor de comand i semnalizare de 1 mm2. Conductorul de protecie trebuie s fie încorporat în mantaua cablului. 7.14.24. Pozarea cablurilor trebuie fcut pe suprafeele pereilor cldirii sau pe construciile metalice. Cablurile pozate aparent trebuie alese de tipul cu întârziere la propagarea flcrii (încercate conform SR CEI 60332-1). 7.14.25. Pozarea cablurilor în pardoseal i în planeele dintre etaje trebuie fcute în evi de oel sau în canale. Traseele cablurilor trebuie alese astfel încât s permit intervenia pentru întreinerea sau în caz de avarii i incendii. 7.14.26. La trecerea cablurilor prin perei i planee se pot folosi evi de trecere, presetupe sau cutii de nisip. Etanrile trebuie executate conform prevederilor normativului P 118 i detaliilor din anexa 2 a aceluiai normativ. 7.14.27. Trecerile de cabluri trebuie prevzute cu acces pentru curare, astfel ca un minim de praf s poat fi înlturat. În caz de utilizare a cofretelor, conductelor, tuburilor sau canalelor pentru trecerea cablurilor trebuie luate msuri pentru a împiedica depunerea sau trecerea prafului combustibil. 7.14.28. Pozarea cablurilor pe estacade trebuie fcut cu respectarea prevederilor normativului PE 107. 87

Se admite folosirea estacadelor tehnologice pentru pozarea cablurilor, rezervându-se în acest scop spaii speciale. Se recomand folosirea prii laterale opus prii pe care sunt montate utilajele. 7.14.29. Trebuie evitate traseele care trec pe deasupra utilajelor ce conin sau vehiculeaz substane inflamabile, cu excepia cablurilor aferente utilajelor respective. 7.14.30. În cazul montrii cablurilor sub conducte, trebuie luate msuri de protejare a cablurilor în zonele cu posibile scpri de produse (ventile, flane, purje) precum i în zonele în care se afl jonciuni ale cablurilor. 7.14.31. În zonele 1 i 2 cu vapori i gaze mai grele decât aerul, canalele de cabluri trebuie umplute cu nisip i acoperite cu dale de beton (rosturile dintre acestea trebuie etanate). Ieirea cablurilor din canale trebuie fcut prin evi de oel încastrate în perei i cu etanarea corespunztoare a cablurilor pe eav. 7.14.32. În zona 1 i 2 cu vapori i gaze mai uoare decât aerul nu este necesar umplerea canalelor cu nisip. Pozarea cablurilor în pmânt trebuie s respecte prevederile normativului PE 107. Conductoare electrice în evi i tuburi de protecie 7.14.33. Montarea conductoarelor electrice în evi i tuburi de protecie în zonele cu pericol de explozie se face respectând prevederile din prezent subcapitol i cele corespunztoare din cap. 5 lit. C. 7.14.34. levile sau tuburile de protecie trebuie s fie prevzute cu fitinguri de etanare: - la intrarea sau ieirea dintr-o arie periculoas; - la 450 m fa de toate carcasele care conin o surs de aprindere în funcionare normal; - la orice carcas care conine racorduri, îmbinri sau borne la care diametrul evilor este egal sau mai mare de 50 mm. 7.14.35. Dup instalarea cablurilor sau conductoarelor în eav, fitingurile de etanare trebuie umplute cu un compound care s nu se contracte la aplicare i s fie insensibil la substane chimice aflate în aria periculoas. Adâncimea compoundului trebuie s fie cel puin egal cu diametrul interior al evii, dar nu mai mic de 16 mm. 7.14.36. Este interzis umplerea cu compound a dozelor, cutiilor de borne etc. 7.14.37. În încperile cu pericol de explozie este interzis aezarea evilor de protecie pe pardoseal. Se admite montarea acestor în pardoselile betonate dac sunt acoperite cu un strat de min. 2 cm de beton. 7.14.38. În zonele 20, 21 i 22, montarea aparent a evilor de protecie trebuie s fac astfel încât depunerea de praf sau scame s fie cât mai mic i s se poat cura uor. levile se aaz, de regul, pe un singur rând, la o distan de minimum 2 cm de perete. 7.14.39. În încperile cu pericol de explozie foarte umede (j > 76%, AD4 (U3)) i/sau cu mediu puternic coroziv AF4 (K), se interzice aezarea evilor de protecie direct pe elementele de construcie. Distanele minime între evi i perei sau tavane trebuie s fie: - pentru evi cu diametrul pân la 1", de dou ori diametrul evii respective; - pentru evi cu diametrul mai mare de 1", diametrul evii respective. 7.14.40. Se interzice folosirea evilor de: - 1/2", la aezarea sub pardoseal i în fundaia mainilor; - 3/4", la aezarea în fundaie a mainilor, dac aceste evi nu sunt în bloc cu alte evi. 7.14.41. Îmbinarea evilor între ele i cu fitinguri, doze, cutii, casete, cutii de borne ale mainilor electrice, corpuri de iluminat, carcase ale aparatelor etc. trebuie s se fac cu filet, înfurat fie cu band de teflon, fie cu fuior de cânep impregnat cu ulei fiert sau vopsea. Nu se admit îmbinri temuite. 7.14.42. Toate racordurile evilor de protecie cu receptoarele electrice trebuie executate astfel încât s fie posibil înlocuirea receptorului fr demontarea evii folosind racorduri olandeze. 7.14.43. La trecerea evilor prin planee se vor respecta prevederile normativului P 118. 7,14.44. Modul de îmbinare a conductelor electrice se va face respectând condiiile de la art. 5.1.27. ... 5.1.40. În încperile foarte umede i cu mediu puternic coroziv AF4 (K), nu se admite îmbinarea conductelor electrice cu cleme de strângere ci numai prin lipire sau sudare. C. Msuri de protecie în instalaiile electrice din zonele cu pericol de explozie. 7.14.45. În instalaiile electrice din zonele cu pericol de explozie se iau, pe lâng msurile de protecie prevzute în capitolul 4 din prezentul normativ i msurile de protecie prevzute în normativul I.20. 7.14.46. Instalaiile electrice din zonele cu pericol de explozie se proiecteaz i se realizeaz astfel încât s asigure protecia împotriva apariiei de scântei i arcuri electrice. 88

7.14.47. Msurile împotriva acumulrii electricitii statice sunt obligatorii la construciile care includ zone cu pericol de explozie. Acest msuri trebuie corelate cu cele împotriva descrcrilor atmosferice i a ocurilor electrice. 7.14.48. Se consider periculoase, din punct de vedere al producerii electricitii statice, substanele care au o rezistivitate mai mare de 105 W cm. Se are în vedere c formarea celor mai periculoase poteniale de electricitate static are loc: - la transportul lichidelor de conducte cu vitez mai mare de 0,7 m/s; - la executarea operaiilor de umplere i golire sau pompare a lichidelor, mai ales când aceste lichide se introduc în utilaje sau rezervoare prin jet cu cdere liber; - la transportul lichidelor pe conducte i la ieirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate, mai ales a acelor gaze care conin un lichid fin pulverizat (vopsire prin pulverizare i alte procese similare); - la transportul substanelor în form de pulbere i a prafului în flux de aer sau gaz (uscare cu aer i alte procese), la procese cu prfuire-mcinare, cernere, la filtrarea aerului sau a gazului impurificat cu praf sau la desprfuire; - la amestecarea substanelor în amestectoare, la prelucrarea lor pe valuri, calandre, la cauciucarea pânzei, precum i la alte operaiuni similare; - la funcionarea transmisiilor cu curea i a transportoarelor executate din cauciuc râu conductor de electricitate. 7.14.49. Msurile de protecie împotriva electricitii statice trebuie s in seama de particularitile procesului de producie pentru a se preveni acumularea de sarcini electrostatice în locuri periculoase. 7.14.50. În toate cazurile în care legarea la pmânt este un mijloc de protecie suficient împotriva electricitii statice, se recomand folosirea acesteia. 7.14.51. Toate elementele metalice de protecie ale instalaiilor electrice, toate instalaiile neelectrice i elementele metalice de construcie din zonele cu pericol de explozie trebuie conectate la legtura principal de egalizare a potenialelor. Conductele tehnologice montate pe estacade trebuie s fie conectate la reeaua de legare la pmânt la capetele estacadei i la fiecare 200-300 m. Rezistena prizei de pmânt, folosit numai pentru descrcarea electricitii statice, trebuie s fie maximum 100 W . 7.14.52. Pentru estacade cu conducte de produse combustibile, în afar de locuri de legare la pmânt indicate la pct. 7.14.51., se ine seama de urmtoarele: - pentru legarea la pmânt a estacadelor, se prevd prize speciale sau se folosesc prizele de protecie ale instalaiilor electrice; - nu se admite utilizarea conductelor care conin lichide i gaze combustibile, ca prize de legare la pmânt; - nu se admite legarea conductelor care trec pe poduri amplasate în apropierea cilor ferate electrificate, de construcia metalic a podurilor, pentru a se preîntâmpina astfel ptrunderea pe conducte a curenilor de scurgere. 7.14.53. Pentru a crea circuite închise i pentru a se preîntâmpina producerea de scântei, se prevd puni de egalizare a potenialelor pentru toate conductele montate paralel, amplasate în secii, pe estacade sau canale, la distana de pân la 10 cm una de alta. Punile de egalizare a potenialelor se aaz la intervale de maxim 20 m. Conductele care se intersecteaz i se apropie pân la distana de 10 cm indiferent de apartenen sau destinaie, trebuie, de asemenea, s fie legate între ele cu puni de egalizare a potenialelor, în punctele de intersecie i de apropiere. Când conductele trec la o distan de pân la 10 cm de scri, platforme i construcii metalice, trebuie s fie legate de acestea. Pentru conducte montate la sol, existena unui suport metalic comun este considerat suficient, nemaifiind necesar montarea de puin de egalizare a potenialelor suplimentare. 7.14.54. Materialele rezervoarelor metalice trebuie legate la pmânt conform normativului I-20. 7.14.55. Vasele tehnologice, care conin lichide, gaze sau praf combustibil sau explozibil, trebuie prevzute cu minimum o legtur la pmânt. 7.14.56. Toate instalaiile productoare de abur i mainile acionate cu abur, cum sunt turbinele i mainile cu abur, trebuie s aib o legtur la pmânt. 89

7.14.57. Este interzis utilizarea staiilor de protecie catodic cu redresor pentru protecie anticorosiv a suprafeei interioare a rezervoarelor, fiind admis numai protecia catodic cu anozi de sacrificiu. 7.14.58. Toate staiile de protecie catodic din zonele cu pericol de explozie trebuie s aib dou borne de legare la pmânt. Trebuie evitat interferena între sistemul de protecie catodic i alte sisteme de legare la pmânt. Protecia electric 7.14.59. Circuitele i echipamentele electrice situate în arii periculoase, exceptându-le pe cele cu securitate intrinsec, trebuie protejate la surpasarcin, scurtcircuit sau punere la pmânt, astfel încât, în caz de defect, deconectarea s se realizeze într-un timp cât mai scurt. Sistemele de protecie astfel alese încât, în caz de defect, reanclanarea automat s fie împiedicat. 7.14.60. Motoarele electrice trebuie protejate împotriva scurtcircuitelor i surpasarcinilor. Pot fi considerate ca dispozitive de protecie la suprasarcin urmtoarele: - dispozitive de protecie temporizate, dependente de curent, tip releu termic, reglate pentru curent nominal al motorului; - dispozitive pentru surpavegherea direct a temperaturii în motor cu ajutorul detectoarelor de temperatur înglobate în înfurri; - alte dispozitive care asigur, în mod similar protecia împotriva supraînclzirilor inadmisibile. Aceste dispozitive trebuie s declaneze toate conductoarele active ale circuitului protejat i s nu permit reanclanarea decât dup deblocarea manual a elementului de protecie. 7.14.61. La motoarele cu tipul de protecie "e" dispozitivele de protecie temporizate trebuie s deconecteze motorul blocat în timpul tE înscris pe plcua motorului. Curbele caracteristice timp-curent ale dispozitivelor de protecie trebuie s indice timpii de protecie la solicitarea trifazat, plecând de la starea rece, pentru o temperatur ambiant de 200 C i cureni de 3 pân la 8 ori curentul reglat. Echipamentele trebuie s declaneze cu o abatere de max. ± 20% din timpii rezultai din curbe. Motoarele cu siguran mrit concepute pentru porniri grele i frecvene care pot produce o înclzire suplimentar apreciabil sunt admise în arii periculoase numai dac dispozitiviele de protecie declaneaz înainte de atingerea temperaturii limit. 7.14.62. Pentru echipamente i sisteme de înclzire trebuie luate msuri suplimentare de protecie în scopul limitrii temperaturii de suprafa. Trebuie luate msuri de limitare a înclzirilor datorate curenilor de scurgere la pmânt anormali sau a defectelor de punere la pmânt prin instalarea de dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual (DDR) care s decupleze în max. 5 s la IDn i sub 0,15 s la 5 IDn, ID fiind curentul diferenial rezidual nominal de sarcin al dispozitivului. 7.14.63. Circuitele de iluminat monofazate trebuie protejate prin sigurane fuzibile sau întreruptoare automate atât pe faz cât i pe conductorul neutru. 7.14.64. Cutiile de conexiuni ale aparatelor sau echipamentelor electrice cu tip de protecie "d" sau "p" pot avea protecie de tip "e", cu grad de protecie minim IP 54. 7.14.65. Este necesar s se prevad posibilitatea ca instalaiile electrice dintr-o arie periculoas s fie deconectate manual în caz de urgen de la un punct situat în afara ariei periculoase, într-o zon de acces. Trebuie prevzut posibilitatea separrii fiecrui circuit sau grup de circuite în scopul de a se putea efectua lucrri în condiii de siguran. Elementele de separare trebuie s întrerup toate conductoarele active, inclusiv conductorul neutru. 7.14.66. Pentru evitarea pericolelor provocate de conductoare strine de instalaia electric, trebuie luate msuri de limitare a curenilor de punere la pmânt în carcase i elemente metalice precum i a potenialelor ridicate pe conductoare de legare echipotenial. Modul de realizare a acestor msuri depinde de schema de legare la pmânt a reelei de alimentare folosit în aria periculoas. 7.14.67. Dac se folosete schema TN, ea trebuie s fie de tip TN-S în aria periculoas. În toate punctele de tranziie de la schema TN-C la TN-S, conductorul de protecie trebuie s fie legat de reeaua de echipotenializare în arie nepericuloas. Este necesar controlul curenilor scurgere între conductoare N i PE în aria periculoas. 90

7.14.68. Dac se folosete schema TT în zona 1, aceasta trebuie protejat cu un dispozitiv de protecie la curent diferenial rezidual (DDR). 7.14.69. Dac se utilizeaz schema IT, trebuie s se prevad un dispozitiv de control permanent al izolaiei cu semnalizare i declanare. D. Verificarea instalaiilor electrice în zonele cu pericol de explozie 7.14.70. La verificarea instalaiilor electrice din zonele cu pericol de explozie se respect pe lâng prevederile din cap. 6 i perevederile din prezentul capitol. 7.14.71. Verficarea se face pe baza proiectului prii electrice i a planului de zonare adus la zi. Desenul trebuie s cuprind vederea în plan i seciune cu marcarea zonelor cu pericol de explozie, grupa de explozie i clasa de temperatur ce se admit pentru echipamente electrice. 7.14.72. Verificarea instalaiilor electrice se face: - înainte de punerea lor în funciune; - cu ocazia unor modificri aduse instalaiei electrice sau chiar instalaiilor tehnologice dac prin aceasta se modific zonarea; - periodic, conform instruciunilor productorului de echipament. 7.14.73. În cadrul programelor de verificare trebuie urmrite, în principal, urmtoarele: a. echipamentul s fie corespunztor zonei; b. grupa de explozie i clasa de temperatur ale echipamentului s fie corespunztoare; c. temperatura maxim de suprafa a echipamentului s fie corect; d. identificarea circuitului echipamentului, în vederea separrii lui corecte de sursa de energie; e. tipul cablului s fie corespunztor; f. obturrile conductelor i cablurilor s fie satisfctoare; g. dispozitivele de protecie la suprasarcin ale motoarelor s fie corect reglate. Recomandrile suplimentare pentru programele de verificare, specifice fiecrui tip de protecie antiexploziv sunt date în SR EN 600079-17. 7.14.74. Verificrile din punct de vedere al respectrii standardelor i normativelor pentru instalaii electrice trebuie s se fac la fel ca pentru instalaiile electrice din zone neclasificate. Recepionarea instalaiilor electrice se face numai dac executarea tuturor verificrilor i prezentarea dosarului cu buletine de prob. 7.15. Instalaii electrice în construcii de lemn Materiale 7.15.1. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice din construcii din lemn se respect pe lâng prevederile din cap. 3 i cele din prezentul subcapitol. 7.15.2. La executarea instalaiilor electrice înglobate în perei din lemn se folosesc conductoare sau cabluri din cupru. La instalaiile electrice aparente se admite folosirea cablurilor sau conductoarelor din aluminiu. Cablurile ce se monteaz în contact direct cu lemnul trebuie s fie rezistente la foc conform PE 107. 7.15.3. Se recomand utilizarea conductoarelor i cablurilor încrcate cu 50 ... 70% din curent maxim admisibil astfel încât s funcioneze la o temperatur de maxim 500 C. 7.15.4. Tablourile electrice de distribuie trebuie s fie confecionate din materiale incombustibile de clas CA 1 (C0) sau greu combustibile CA2a i CA2b (C1) i s fie nehigroscopice. 7.15.5. Dozele de derivaie i de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care satisfac proba cu fir incandescent la 9600 C i trebuie s fie etane. Izolaiile ce protejeaz conexiunile trebuie de asemenea s satisfac proba cu firul incandescent la temperatura de 9600 C. 7.15.6.Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie s prezinte cel puin gradul de protecie IP 4X în absena prafului i IP 4 X în prezena prafului. Lmpile trebuie s fie protejate împotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare din materiale plastice rezistente la ocuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu grtare sau sticl rezisten. 7.15.7. Corpurile de iluminat trebuie confecionate din materiale incombustibile de clas CA 1 (C0) sau greu combustibile de clas CA2a (C1) sau CA2b (C2). 7.15.8. Tuburile, plintele, canalele de protecie trebuie s fie metalice sau din materiale plastice greu combustibile de clas CA2a (C1) i CA2b (C2), rigide sau flexibile, cu sau fr halogenuri.

91

7.15.9. Accesoriile de îmbinare ale tuburilor, plintelor i canalelor trebuie s asigure aceeai rezisten mecanic, izolaie electric, grad de etanare, rezisten la cldur ca i tuburile, plintele, i canalele la care se folosesc. 7.15.10. Se admite folosirea ca doze de derivaie a prilor fixe, special prevzute la corpurile de iluminat, în condiiile art. 5.1.110. Distribuii i condiii de montaj 7.15.11. Execuia distribuiei electrice în construcii din lemn începe dup terminarea structurii, a acoperiului i închiderii perimetrale ale acestora. 7.15.12. Atunci când instalaia electric este înglobat în interiorul elementelor de construcie, se recomand ca circuitele s se monteze între placa dinspre interior a peretelui i bariera de vapori, iar unde bariera de vapori este integrat, în placa dinspre interior a peretelui, între acesta i izolaie. 7.15.13. În situaia în care apar deteriorri ale barierei de vapori în timpul execuiei distribuiei, acestea trebuie remediate asigurând continuitatea i etaneitatea barierei de vapori. 7.15.14. Pozarea tuburilor i a dozelor se face înainte de montarea materialului fonoizolant. 7.15.15. Se admite montarea direct pe elemente de construcie din lemn, a tuburilor, plintelor sau canalelor de protecie din materiale plastice greu combustibile de clas CA2a (C1) i CA2b (C2), aparatele i echipamentele electrice cu grad de protecie minim IP 54 numai aparent, în condiiile art. 3.3.8. 7.15.16. Tuburile i canalele de protecie metalice se monteaz direct pe elementele combustibile ale construciei, atât în montaj aparent cât i în interiorul pereilor sau planeelor. 7.15.17. Tuburile flexibile din materiale plastice se utilizeaz numai pentru protecia uoar a conductelor electrice i numai pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid. 7.15.18. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaie normal, a cablurilor cu sau fr întârziere la propagarea flcrii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de protecie inferior IP 54 se face conform art. 3.3.9. 7.15.19. La montarea dozelor în pereii exteriori, pe lâng asigurarea continuitii barierei de vapori, se urmrete i pstrarea continuitii stratului de termoizolaie. 7.15.20. La proiectarea i executarea instalaiilor electrice se respect i urmtoarele condiii: - gurile necesare se fac de preferin în elementele orizontale ale structurii; - se evit amplasarea mai multor orificii în acelai plan orizontal al montantului; dac sunt necesare mai multe strpungeri în acelai montant, amplasarea lor se va face pe vertical, la distane mai mari de 15 ori diametrul golului; - diametrele golurilor nu vor depi 1/4 din dimensiunea montantului; - se prevd distaniere între traversele tavanului i placa de închidere a acestuia sau acestea se supradimensioneaz pentru a se putea decupa la partea lor inferioar un lca pentru trecerea tuburilor de protecie. Aceste soluii se stabilesc de comun acord cu proiectantul structurii de rezisten. 7.15.2. Dozele metalice i din materiale plastice cu grad de protecie mai mic de IP 54 se monteaz respectându-se condiiile de la art. 3.3.9. 7.15.22. Se recomand prevederea de circuite de prize distincte, pentru fiecare camer. Aceste circuite se protejeaz prin dispozitive difereniale, iar prizele vor fi cu contact de protecie. 7.15.23. Se recomand reducerea, pe cât posibil a numrului de doze de ramificaie pe parcursul unui circuit. 7.15.24. Legturile electrice trebuie realizate astfel încât s nu permit formarea de scântei sau arcuri electrice. 7.15.25. Se recomand montarea aparent a tablourilor electrice de distribuie din materiale plastice greu combustibile cu respetarea condiiilor de la art. 3.3.8. Pentru montaj înglobat se folosesc tablouri electrice metalice cu grad de protecie IP 54. Distribuii în cabluri 7.15.26. La execuia instalaiilor electrice înglobate se utilizeaz cabluri din cupru rezistente la foc. În cazul existenei pericolului de deteriorare mecanic acestea vor fi armate. 7.15.27. La trecerea prin elementele combustibile, cablul se protejeaz în tuburi metalice. 7.15.28. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care s îl tranguleze i care s nu aib muchii tioase care pot deteriora izolaia cablului. 7.15.29. Distanele maxime între elementele de fixare a cablurilor trebuie s fie: 92

- 50 cm, la montajul orizontal i 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate montate aparent; - 80 cm, la montajul orizontal i 150 cm, la montajul vertical, pentru cabluri armate. 7.15.30. Cablurile se fixeaz la maximum 10 cm de intrarea în doze sau în aparate. 7.15.31. Golurile din elementele de construcie trebuie s aib un diametru mai mare cu 1/4 decât diametrul exterior al cablului. 7.15.32. Practicarea golurilor se face respectând prevederile art. 7.15.21. 7.15.33. Cablurile electrice pentru înclzire înglobate în elemente de construcie din lemn i care sunt armate, trebuie protejate la curent diferenial rezidual de cel mult 100 mA. 7.15.34. În cazul în care instalaia electric de înclzire este realizat în schema IT impedana dispozitivului de control permanent al izolaiei i caracteristicile dispozitivelor de protecie la curent diferenial trebuie alese astfel încât s asigure întreruperea în cazul apariiei primului defect de izolaie. Conductorul de protecie al circuitului de înclzire se leag la fiecare din extremitile armturii sau la înveliul metalic al cablului de înclzire. Protecii i msuri de protecie 7.15.35. În cazul schemelor TN i TT, circuitele din care se alimenteaz receptoare din locuri periculoase sau foarte periculoase se protejeaz printr-un dispozitiv diferenial cu curent nominal rezidual cel mult egal cu 30 mA. 7.15.37. În schema IT, dac sunt prevzute dispozitive difereniale de protecie, trebuie s se prevad i un dispozitiv de control permanent al izolaiei pe fiecare circuit care deservete încperi din lemn. 7.15.38. Circuitele care alimenteaz sau traverseaz încperi din lemn trebuie protejate la suprasarcin i la scurtcircuit prin dispozitive de protecie amplasate în amonte de aceste încperi. 7.15.39. În circuitele TFJP i TFJS prile active trebuie s îndeplineasc una din condiiile; - s fie protejate în înveliuri cu gradul de protecie IP 2X; - s fie prevzute cu o izolaie care s suporte o tensiune de încercare de 500 V timp de 1 min;, oricare ar fi tensiunea nominal a circuitului. 7.15.40. Conductoarele PEN nu sunt admise în încperile din lemn, cu excepia circuitelor care le traverseaz. 7.15.41. Branamentul la care este racordat instalaia electric trebuie s fie prevzut cu un întreruptor automat cu protecie la curent diferenial rezidual de tip S. Asigurarea selectivitii proteciilor se va face respectând prevederile art. 4.1.31. [top] ANEXA 1 PREVEDERI CONEXE NORMATIVULUI I.7. STANDARDE STAS 234 - 86 - Branamente electrice. Prescripii generale de proiectare i execuie. STAS 297/1-88 - Culori i indicatoare de securitate. Condiii tehnice generale STAS 391/1-89 - Bare rotunde de cupru. Condiii tehnice de calitate. STAS 1478-90 - Instalaii sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii fundamentale de proiectare. STAS 2612-87 - Protecia împotriva electrocutrilor. Limite admise. STAS 2849/1...7-89 - Iluminat. Terminologie. STAS 4936-87 - Marcarea barelor i baretelor colectoare pentru centrale i staii eletrice de conexiune i transformare. STAS 6646/1-97 - Iluminatul artificial. Condiii generale pentru iluminatul în construcii. STAS 6646/2-97 - Iluminatul artificial. Condiii speciale pentru iluminatul în industrie. STAS 6646/3-97 - Iluminatul artificial. Condiii speciale pentru iluminatul în cldiri civile. STAS 6773-79 - Poduri rulante. Linii de contact. Prescripii de proiectare i execuie. STAS 7944-79 - Bare conductoare de curent. Curei maximi admisibili de durat. Prescripii. STAS 8275-87 - Protecia împotriva electrocutrilor. Terminologie. 93

STAS R9321-73 STAS 9954/1-74 STAS 10413/1-84 STAS 11054-78 STAS 11100/1-93 STAS 12216-84 STAS 12217-88 SR 12294-93 STAS 12604-87 STAS 12604/4-89 STAS 12604/5-90 SR CEI 50 (426)-97 CEI SR CEI 50(826)+ A1-1995 SR CEI 755-95 SR CEI 60034 - 5-1993 SR CEI 60332-1-98 SR CEI 60364 - 1-1997 SR CEI 60364 - 2-1997 SR CEI 60364 - 3-1997 SR CEI 60364 - 4-1996 SR CEI 60364 - 5-1998 SR CEI 60364 - 7-1998 SR CEI 60446-1994 SR CEI 60479-95 SR CEI 60536-1995 SR CEI 60598-2-22-1992 SR CEI 60621-97 SR CEI 61241-1999 SR CEI 61312-2000 SR CEI 61662+ A1-2000 SR HD 625.1.S1-2001 SR EN 50014:1995

- Prefabricate electrice de joas tensiune. - Instalaii i echipamente electrice în zone cu pericol de explozie. Prescripii de proiectare i montare. - Unelte electrice portabile. Condiii tehnice generale de securitate. - Aparate electrice i electronice. Clase de protecie contra electrocutrii - Zonarea seismic. Macrozonarea teritoriului României. - Protecia împotriva electrocutrii la echipamente electrice portabile. Prescripii. - Protecia împotriva electrocutrii la utilajele i echipamentele electrice mobile. Prescripii. - Iluminat artificial. Iluminat de siguran în industrie. - Protecia împotriva electrocutrii. Prescripii generale. - Protecia împotriva electrocutrilor. Instalaii electrice fixe. Prescripii. - Protecia împotriva electrocutrilor. Instalaii electrice fixe. Prescripii de proiectare, execuie i verificare. - Vocabularul electrotehnic internaional. Aparatur electric pentru atmosfere explozive. - Vocabular electrotehnic internaional. Capitolul 826: Instalaii electrice în construcii. - Reguli generale pentru dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual. - Maini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecie asigurate de înveliurile mainilor electrice rotative. - Încercarea la foc a cablurilor. - Instalaii electrice ale cldirilor. Domeniul de aplicare, obiect, principii fundamentale. - Definiii. - Determinarea caracteristicilor generale. - Protecia pentru asigurarea securitii. - Alegerea i punerea în oper a materialelor i echipamentelor electrice. - Reguli pentru instalaii i amplasamente speciale. - Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice. - Efectele curentului asupra omului i animalelor domestice. - Clasificarea echipamentelor electrice i electronice din punct de vedere al proteciei împotriva ocurilor electrice. - Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguran. Condiii tehnice speciale. - Instalaii electrice pentru antiere în aer liber supuse la condiii severe. - Aparatur electric destinat utilizrii în prezena prafului combustibil. - Protecia împotriva impulsului electromagnetic generat de trsnet. - Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de trsnet. - Coordonarea izolaiei echipamentelor în reele de joas tensiune. Partea 1. Principii, prescripii i încercri. - Aparatur electric pentru atmosfere potenial explozive. Prescripii generale. 94

SR EN 50028:1995 SR EN 60 079-10-94 SR EN 60 079-14-94 SR EN 60 079-17-94 SR EN 60 079-19-94

SR EN 60335-1-99 SR EN 60529-95 SR EN 60601-1-1/2001 SR EN 60617-11-2001 SR EN 60 742-98 SR EN 61008-1-94 SR EN 61009-1-94

- Echipamente electrice pentru atmosfere potenial explozive. Încapsulare "m". - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Prescripii generale. - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Instalaii electrice în arii periculoase (altele decât minele). - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. - Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Reparaia i revizia aparaturii utilizat în atmosfere explozive (altele decât minele sau fabricarea explozivilor). - Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic i scopuri similare. - Grade normale de protecie asigurate prin carcase. Clasificare i metoda de verificare. - Aparate electromedicale. Cerine generale de securitate. - Simboluri grafice pentru scheme electrice. - Transformatoare de separare a circuitelor i transformatoare de securitate. - Întreruptoare automate de curent diferenial rezidual fr protecie încorporat la supracureni pentru uz casnic i similar. - Întreruptoare automate de curent diferenial rezidual cu protecie încorporat la supracureni pentru uz casnic i similar.

Normative i instruciuni ghiduri, legi, ordonane, hotrâri GP 052-2000 - Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni pân la 1000 V c.a. i 1500 V c.c. - Ghidul criteriilor de performan pentru instalaii electrice. P 17/85 - Normativ pentru proiectarea staiilor de încrcare a bateriilor de acumulatoare. P 100-98 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor. PE 102-86 - Normativ pentru proiectarea i execuia instalaiilor de conexiuni i distribuie cu tensiuni pân la 1000 V c.a. în uniti energetice. PE 103-92 - Instruciuni pentru dimensionarea i verificarea instalaiilor electroenergetice la solicitri mecanice i termice în condiii de scurtcircuit. PE 106:1995 - Normativ pentru proiectarea i executarea liniilor aeriene electrice de joas tensiune. PE 107:1995 - Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice. PE 111-92 - Instruciuni pentru proiectarea staiilor de conexiuni i transformare. PE 112-93 - Normativ pentru proiectarea instalaiilor de curent continuu din centrale i staii. PE 116-94 - Normativ de încercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice. P 118-1999 - Normativ de siguran la foc a construciilor. PE 120-94 - Instruciuni privind compensarea puterii reactive în reelele electrice de distribuie i la consumatori industriali i similari. PE 124-95 - Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali i similari. PE 132-95 - Normativ pentru proiectarea reelelor electrice de distribuie public. PE 134-2-1996 - Normativ pentru metodologia de calcul a curenilor de scurtcircuit în 95

PE 148-94 PE 142-80 PE 143-94 PE 155-1992 NSSMUEE 111-2001 I.6-1998 ID 17-1978 C 56-2000 Ordinul MI nr. 775/98 NSPM - 65-2001 Legea 10/95 Legea 90/1996

reele electrice. - Instruciuni privind condiiile generale de proiectare antiseismic a instalaiilor tehnologice din staiile electrice. - Normativ privind combaterea efectului flicker în reelele de distribuie. - Normativ privind limitarea regimului deformat. - Normativ pentru proiectarea i executarea branamentelor electrice pentru cldiri civile. - Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale. - Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea i recepionarea instalaiilor electrice în zone cu pericol de explozie. - Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente. - Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor. - Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice. - Privind calitatea în construcii. - Norme Generale de Protecie a Muncii.

Urmtoarele standarde internaionale pentru care nu exist standarde române corespunztoare, se utilizeaz împreun cu prezentul normativ: CEI 60 364-4-444-96 - Instalaii electrice în construcii. Protecia la supratensiuni. CEI 60364-6-61-98 - Instalaii electrice în construcii. Verificri. Aplicarea unui standard naional are caracter voluntar. Aplicarea unui standard naional poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriu, pe plan zonal sau local, numai printr-o reglementare tehnic adoptat de ctre o autoritate, în cazul în care considerente de ordin public, de protecie a vieii, a sntii i a securitii persoanelor fizice, a mediului înconjurtor i de aprare a intereselor consumatorilor fac necesar o astfel de msur. [top]

96

ANEXA 2 CATEGORIILE INFLUENlELOR EXTERNE ÎN FUNClIE DE NATURA LOR I GRADUL DE INFLUENl (CLASA) CONFORM CLASIFICRII INTERNAlIONALE DIN SR CEI 364-3+A1 od actual Cod Categorii i clase de influene externe mân internaional 2 3 . CONDIlII DE MEDIU A. Temperatura mediului ambiant AA1 - 60oC + 5o C (frigorific) AA2 - 40oC + 5o C (f. frig) AA3 - 25oC + 5o C (frig) AA4 - 5oC + 40o C (temperat) AA5 + 5oC + 40o C (cald) AA6 + 5oC + 60o C (f. cald) AA7 - 25oC + 55o C (fr control al temperaturii) AA8 - 50oC + 40o C (foarte sczute i foarte ridicate) lasele de temperatur ambiant sunt aplicabile numai atunci când nu sunt infuene datorate umiditii aloarea medie a temperaturii pentru o perioad de 24 h nu trebuie s fie mai mare decât limita superioar cu 5oC. .B. Condiii climatice (influena cominat a temperaturii i umiditii)* AB1 t = - 600 C... + 50 C; j r = 3 ÷ 100%; j a = 0,003 ÷ 7 g/m3 AB2 t = - 400 C... + 50 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 0,1 ÷ 7 g/m3 AB3 t = - 250 C... + 50 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 0,5 ÷ 7 g/m3 AB4 t = - 50 C... + 400 C; j r = 5 ÷ 95%; j a = 1 ÷ 29 g/m3 AB5 t = + 50 C... + 400 C; j r = 5 ÷ 85%; j a = 1 ÷ 25 g/m3 AB6 t = + 50 C... + 600 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 1 ÷ 35 g/m3 AB7 t = - 250 C... + 550 C; j r = 10 ÷ 100%; j a = 0,5 ÷ 29 g/m3 AB8 t = - 500 C... + 400 C; j r = 15 ÷ 100%; j a = 0,04 ÷ 36 g/m3 .C. Altitudine AC1 sub sau egal cu 2000 m (joas) AC2 peste 2000 m (înalt) .D. Prezena apei AD1 neglijabil 0 AD2 cdere de picturi de ap (vertical cu inermitene) 1 AD3 ap în ploaie (unghi sub 600 cu vertical) 2 AD4 ap priectat (stropi în toate direciile) 3 AD5 jet de ap (ap cu sub presiune, din toate direciile) 4 AD6 pachete de ap (valuri) AD7 imersie (parial în ap) AD8 submersie (complet în ap) .E. Prezena corpurilor strine solide AE1 neglijabil I AE2 corpuri strine mici incombustibile (cu dimensiuni sub 2,5 mm) 97

corpuri strine foarte mici incombustibile (cu dimensiuni sub 1 mm) depuneri de praf redus, incombustibil cuprinse între 10 i 35 mg/m2 pe zi (praf, fibre, scame incombustibile) C AE5 depuneri de praf combustibil cuprinse între 35 i 350 mg/m2 pe zi AE6 depuneri de praf cuprinse între 350 i 1000 mg/m2 pe zi .F. Prezena substanelor corozive sau poluante AF1 neglijabil L, AF 2a Prezena apreciabil a agenilor poluani sau corozivi de origine atmosferic AF 2b ageni corozivi i poluani atmosferici AF3 intermitent sau accidental (zone de manipulare a produselor chimice în cantiti mici) AF4 permanent (aciune permanent a substanelor chimice corozive sau poluante în cantiti mari) .G. Solicitri mecanice AG1 uoare (solicitarea la oc cel mult egal cu 0,225 J) M AG2 medii (solicitarea la oc cel mult egal cu 2 J) M AG3 grele (solicitarea la oc de la 6 J pân la 20 J) .H. Vibraii AH1 sczute (instalaii casnice i similare, la care efectele vibraiilor pot fi neglijabile); gama de frecvene cuprins între 2 ÷ 9 i 9 ÷ 200 Hz, amplitudinea deplasrii între 0,3 ÷ 1,5 mm i acceleraia între 1 ÷ 5 m/s2 AH2 medii (condiii industriale obinuite); gama de frecven 9 ÷ 200 Hz, amplitudinea deplasrii între 3 ÷ 7 mm2 i acceleraia între 10 ÷ 20 m/s2 AH3 importante (condiii industriale grele); gama de frecven 2 ÷ 9 i 9 ÷ 200 Hz, amplitudinea deplasrii între 10 ÷ 15 mm i acceleraia între 30 ÷ 50 m/s2 .K. Prezena florei i/sau mucegaiului AK1 neglijabil AK2 riscant . L. Prezena faunei AL1 neglijabil AL2 riscant . M. Influene electromagnetice, electrostatice sau ionizante AM1 neglijabile AM2 cureni vagabonzi AM3 radiaii electromagnetice AM4 radiaii ionizante duntoare AM5 câmpuri electrostatice duntoare AM6 cureni de inducie duntori . N. Radiaii solare AN1 sczute, < 500 W/m2 AN2 medii, 500 < Is 700 W/m2 AN3 înalte, 700 < ls 1120 W/m2 . P. Efecte seismice AP1 neglijabile, a 30 Gal; 1 Gal = 1 cm/s2 AP2 severitate sczut, 30 < a 300 Gal 98

I I

AE3 AE4

AP3 severitate medie, 300 < a 600 Gal AP4 severitate ridicat, a > 600 Gal .Q. Trsnete. Nivel keraunic AQ1 neglijabil, < 25 zile/an AQ2 indirect, > 25 zile /an (riscuri provenind de la instalaii de alimentare AQ3 direct (riscuri provenind de !a explozia materialului în urma trsnetului). . R. Micri de aer (cureni de aer) AR1 sczute, v 1m/s AR2 medii, 1 m/s < v 5 m/s AR3 puternice, 5 m/ s < v 10m/s .S. Vânt AS1 sczut, v 20m/s AS2 mediu, 20 < v 30 m/s AS3 ridicat, 30 m/s < v 50 m/s . UTILIZRI . A. Competena persoanelor BA1 obinuit (persoane neinstruite) BA2 Copii în încperi care le sunt destinate (aceast clas nu se aplic în medii familiale) BA3 handicapai (psihic, fizic sau intelectual) E BA4 Instruite (ageni de întreinere sau exploatare) E BA5 Calificate (ingineri i tehnicieni) .C. Contactul persoanelor cu potenialul pmântului BC1 nul (mediu neconductor) BC2 sczut ( în mod obinuit fr contact cu elemente conductoare) E BC3 frecvent (contact frecvent cu elemente conductoare) E BC4 continuu (contact permanent cu perei metalici de exemplu incinte metalice, rezervoare, boilere. .D. Condiii de evacuare în caz de urgen BD1 normale (cldiri de locuit) BD2 dificile (cldiri înalte) BD3 aglomerate (teatre, cinematografe, magazine mari i similare) BD4 dificile i aglomerate (cldiri publice înalte - hoteluri, spitale etc.) . E. Natura materialelor prelucrate sau depozitate BE1a riscuri neglijabile BE1b BE2 riscuri de incendiu (utilizare, manipulare, prelucrare, fabricare, depozitare de materiale combustibile) BE3a riscuri de explozie BE3b BE4 riscuri de contaminare (prezena animalelor, produselor farmaceutice fr protecie) . CONSTRUClIA CLDIRILOR .A. Materiale de construcii o CA1 necombustibile 1 CA2a combustibile 99

2 CA2b 3 CA2c 4 CA2d . B. Structura construciilor CB1 riscuri neglijabile CB2 propagatoare de incendiu (cldiri cu forme i dimensiuni care ajut la propagarea incendiului, de ex. efect de co) CB3 mobil CB4 flexibil sau instabil Nota: 1. Condiiile obinuite corespund clasei 4 pentru parametrul AA i clasei 1 pentru ceilali parametrii. 2. Semnificaiile notaiilor de la AB - Umiditatea aerului sunt urmtoarele: - t = temperatura; - j r = umiditatea relativ, este raportul dintre umiditatea absolut j a a aerului umed i umiditatea absolut maxim la saturaie (as) la aceeai temperatur i aceeai presiune barometric; - j a = umiditate absolut, este greutatea vaporilor de ap coninui într-un metru cub de aer umed. 3. Semnificaia notaiei de la AN - Radiaii solare este urmtoarea: - ls = Intensitatea radiaiei solare. 4. Semnificaia notaiei de la AP - Efecte seismice este urmtoarea: - a = acceleraie 5. Semnificaia notaiei de la AR - Micri de aer (de cureni) i AS - Vânt este urmtoarea: - v = viteza curenilor de aer, respectiv a vântului. * Toate valorile specificate sunt valori limit sau maxime care au probabilitate redus de a fi depite. [top]

ANEXA 3 Alegerea modului de pozare i a tipurilor de conducte electrice în funcie de influenele externe Conductoare izolate în tub* Bare Cabluri cu nearmate Categoria aparent îngropat Conductoare i clasa neizolate în în pe în în influenelor montate pe libere în capsulate jgheaburi goluri izolatoare izolatoare ghene canale aparente în exterioare PVC met. PVC met. plinta PVC 1 2 3 4 5 A Condiii de mediu AA Temp. mediu ambiant A A 1-3 AA4 A A A A AA5(T) A A A A AA6 Sp Sp Sp Sp AG ocuri mecanice AG1 A A A A AG 2 (M) AG(M) A A A A 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1

A A A -

A A A Ac -

A A A A A

A A A Ac 100

A A A A -

A A A -

A A -

A A -

A A -

Ac Ac Ac Sp

A A A S

Ac A

A A IPXX IPXX IPXX 5 Ac 5 5 IPXX IPXX 7 Ac 7

A

A

A

AH Vibraii AH 1 A A AH 2 A AD prezena apei AD 1(Uo) A AD2(U1) A A A

A A

A A

A -

A -

A -

A Ac

A A

A A

A A

A A

A A

A Ac

A A

A A

A A -

A -

A A -

A A -

A A -

A -

AD 3 (U3) A

Ac A

AD 4 (U4) A Ac A AD5 Ac Ac A (extern) AE prezen corpuri Solide AE 1 AE2 AE3 AE4(PI) A A A A A A A A A A A A A A A A

IPX A A OX IPX IPX1 A 1X X IPX3 X -

A A

A A

A

A

IPX3 X A IPX5 X A IPX5 X A

A

A

A

A A -

A A A A

A A -

A A -

A -

IP0 XX -

A

A

A

A A A Ac

A

AE 5 (PC) -

A

-

A

-

-

-

-

-

-

IP3X A A X IP4X IP4X X X IP4X X sau IP5XX IP5XX sau IP6XX A Ac Ac Ac Ac A A A Ac Ac A A A A A

A

A

A

Ac

A

AF prezen substane corozive sau poluante AF1 A A A A A A AF 2a A Ac A Ac (ZL) AF 2b (K) A Ac A Ac AF 3 (K) A Ac A Ac AF 4 (K) Sp Sp Sp Sp B. Cond. de utilizare BD Cond. de evacuare BD1 A A A A A BD2 A A A BD3 A A BD4 A A BE Natura materialelor prelucrate BE 1a(D) A A A A A A BE 1b(E) A A A A A A BE 2 (C) Ac A A A Ac BE 3a (A) A A -

-

A Ac Ac

A Ac Ac

A Ac Ac Ac Ac

A A A A A

A

A

A A S

A A A -

A A Ac 101

A A Ac -

A A Ac -

A A A A A A Ac -

A A A A A A A -

A A A A A A A A

A Ac A A Ac Sp

A A A A

A A A A

BE 3b (B) A A Ac A Sp C Construcia cldirilor CA Materialele construciei CA 1 (CO) A A Ac A A A Ac Ac Ac Ac Ac A A A CA2a (C1) Ac A Ac A Ac Ac Ac CA2b (C2) Ac A Ac A Ac Ac Ac CA2c (C3) Ac A Ac A Ac Ac Ac CA2d (C4) Ac A Ac A Ac Ac Ac CB structura cldirii CB 1 A A A A A A A A A A A A A A CB 2 Ac Ac Ac Sp Ac Ac Ac A Ac A - permis Ac - permis condiionat dac bridele i colierele sunt din materiale electroizolante. - interzis sau nu se folosete. Sp - speciale *) - în mediile AD, AE, AF distribuiile în tuburi vor fi în execuie etan similar cu gradul de protecie indicat pentru distribuiile în bare. **) - în funcie de locul de montare (interior, exterior sau în pmânt) cablurile se vor alege respectându-se urmtoarele condiii: a) în interiorul construciilor, cablurile vor fi de tipul "rezistene la foc". Se admite i folosirea cablurilor cu "întârziere la propagarea flcrii" în urmtoarele condiii : - În cazul în care construcia cablurilor conine mai mult de 2,5 kg de material combustibil/ml, de suport de cabluri, s se prevad separri transversale la distana de cel mult 25 m i la ramificaiile din fluxurile principale; acestea vor cuprinde toate cablurile situate în aceeai seciune transversal a fluxului de cabluri i vor fi executate conform detaliilor admise. - În cazul pozrii în ghene i canale verticale se vor executa obturri la cel mult 3 m distan pe toat seciunea în aa fel încât toate golurile s fie închise; se vor folosi pentru obturare elemente incombustibile Co (CA1) rezistente la foc minim 30 min. în situaii obinuite i cu rezistent la foc egal cu aceea a elementelor de construcie, în cldiri înalte i în cldiri cu sli aglomerate, în cazuri excepionale, justificate, se admite i folosirea pe trasee scurte a cablurilor "fr întârziere la propagarea flcrii" cu condiia tratrii corespunztoare a înveliului exterior de intrare i protejare anticorosiv i ignifug, acoperirea cablului cu nisip, etc. Cablurile care trebuie s asigure funcionarea temporar a unor instalaii în condiii de foc, vor fi alese din categoria "rezistente la foc". b) - în interiorul construciilor, în cazul pozrii aeriene se pot utiliza cabluri "cu întârziere" sau "rezistente la foc ". c) - în cazul pozrii în pmânt sau în ap, nu se impun condiii speciale privind caracteristicile de propagare a flcrii sau de rezisten la foc a cablurilor. NOTA : clasele AB, AP, AQ, AR, AS i parial clasele AA, AE, AN sunt în studiu. [top]

A

A A A A A

A A

ANEXA 4 ÎNCADRAREA PRINCIPALELOR ÎNCPERI ÎN CATEGORII l CLASE DUP INFLUENlELE EXTERNE l GRADELE MINIME DE PROTEClIE IMPUSE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE (SR EN 60529) Temperatura Apa Corpuri Ageni oc Vibraii Competena Contacte Evacuare Materiale Grad de externe solide corozivi prot. dirilor i OBSERVAlI minim or AA AD AE AF AG AH BA BC BD BE IP 102

1 2 3 4 PERI (SAU SPAlII) eri din cldiri de locuit sau similare:

5

6

7

8

9

10

11

12

uri: 0; 1; le 2/3. acoperite i i

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

7 5 4; 2 2 1 2 4 2 3 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

4 4 4 4 1; 2* 3 4 3 3 1;2;3*

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

i i

WC-uri)

271 Vezi subcap. 241 231/211 211 201 *) Dup izola pardoselii 211 241/245 211 231 *) 211 Dup izola pardoselii.

eri tehnice 4 2; 3* 2 1 2; 3 1; 2 5 3 1;2;3 1;2;3

rigorifice 1;2;3 4 max. umai ptr. e) are 4 4

3 2

2 1

3 1

1;2 1 2 1

4;5 1

3 3

1 1

1;4 1

215/217 *) 2 pentru ate 235/237 umede i 3 pe ateliere ude 341/345 215

2 3

1;2 2

3 3

1;2 1 1;2 1

4;5 4;5

3 3

1 1

1;2;3;4 2;3*

mulatoare

211/215 311/315 311/335

*)

Numai dac respect cond de ventilaie

and 4 1 1 ini 4 2 2 ale termice i încperi anexe 6 6 4 4 4 4 2 2 1 1 3 2 4 1 4 1 2 1

1 3

1 1 2;3 2;3

4;5 4;5

3 3

1 1

1 1

201 315/317

**)

uni

1 3 1 3 1 1

2;3 1;2 2;3 1;2 3 1

4;5 4;5 1 1 4;5 1

3 3 3 3 3 3

1 1 1 1 1 1

2 2;3 2 2 1 1

bustibili buncr):

une

La exterior încperilor de 515/615 pct.1 i 2; se v 517/617 instala la exte încperilor i drumul de acc 215/217

rin pompe

2;3 1 2;3 2 1 1

vas ne

205/207 235/237 aparate de com pentru ilumin 211 aparate pentru

103

de ap vapori

4

3

2

1

2;3 1

4;5

3

1

1

235/237 separarea tutu circuitelor din încperea resp 307 235

e; parcuri de maini cu suprafee peste 100 m 4 1 2 1 pentru 4 3 1 3 a bateriilor de 4 2 1 1 e maini splare în 4 5 1 1 cldirii gresare 4 3 1 3 ri sanitare de uz public 4 2 2 2 3 1 1 1 1 1 1 1 1

3 2

1;2 3

4;5 1 1 1 1

3 3 2 3 3

1;2;3 1 1;3 1 1

1;2 ;3 3 2 1 1

2;3 1 2 2 1 1;2

Fr spaiile c pericol de exp Zon limitat pereii i plan 215/217 încperii Zon gresare este v 255 limitat 235

e le

1 1 1 1

1 1 1 1

1 1 1 1

3 3 3 4

1 1 1 1

1 1 1 1

211 211 211 231

4 englezeti 4 4 are

Dac într-o în sunt instalate multe feluri d obiecte vezi s 7.2

i turceti 4 uuri 4 e du 4 ri pentru uz colectiv 4 i 4 4 4 4 4 4 4 4 4

3 3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1;2 2 5 1 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 104

4 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1;3 1;3 1;3 1 1 1 1 1 3 3 1 3 3

1 1 1 1 2 2 1 2 2 1 2 1 1 2;4 1 1

231 231 231 201 201 202 201 201 201 201 201 201/211 215 355 201 215/217

*) vezi subcap

scris,

esen ma. copiat ral telef. euri as urant,

mari 4 olective i 4 4

port

2;3 2

uniune 4 1 1 teptare 4 1 1 onsultaii 4 1 1 fr nt specific xpoziii i 4 1 1 aii eri sau spaii în exploatri agricole 4 1 1 4 3 1 4 3 1 3;4 5 1 de: 4 4 4 4 3,4 4 3;4 4 4 4 4 3;4 3;4 4 6 4;6 4 3;4 3;4 3;4 4 2 1 1 1 1 1 1 4 4;5* 4 4 5 5 5 3 4 1 5 5 5 8 1 4 4 4 4 4 1 1 1 3 1 3 3 3 1 1 4 2 2 2 2 2 2 2

1 1 1

1 1 1;2 1 1;2 1

1 1 1

1 1 1

3 3 3

1 1 1;4

211 201/205 201 /205 205

1

2

1;2

1

1

3

1

2 1;3 1 1;2 1 3 1 1 1 1 3 3 3 3 3 3 3 3 1 1 1 1;2 1;2 1 1 1 1 2

3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

1;2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2

1;5 1;4;5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4;5 1 4;5 1 4;5 1 1 1 1 1

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 4 4 4 4

1;2;3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1;3 1;3 1;3 1;3 1;3 1;3 1;3 1 1;3 1 1;3 1;3 3 1 1 1 1;2

1;2;3 2 2 1 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 1 2 2 2 1 1 2 1;2 1;2;3 1 1 1 1 1

207 235 235 255 215 505/605 505/605 505/605 505/605 505/605 245 245 445/455 245 245 455 455 255 235 245 505/605

minte

i

i ini rci cai vite muls

i cereale se camping

istracii azin

2 1 3;4 2;3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0

551 358/359 Vezi subcap. 355 *) i în catego CA 2 i CB4 381 subcap. 7.2. 341 321/341 341

4 4 4 2;4 6 4 DIRI PENTRU PUBLIC ri cu sli de spectacol

1 2

105

pectacol ri scenice nema dministr. costume

rtiti ldiri e, bazare nte; cofetrii; mari**)

4 4 4 4 4 4 4 4 4

1 1 1 1 1 1;2 1 1 1;2

1 1 1 1 1 1;2 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 2 1 1 2 3 1 3 1

2 1 1 1 1 2 1 1 1

1 1 1 1 1 4;5 1 1 1

1 2 1 1 1 3 1 1 1

3 1 3 1;3 1 1 1 3* 1;3

2 2 2 1 2 2 1 1;2 2

201 205 201 201 205 207 201

*) 207 În zonele accesibile cu 201/211 manipulrilor

4 4 uniune; de 4 dans erine 4 4

4;5 1 1 1 1

2 1 1 1 1

3 1 1 1 1

2 1 2 1 1

1 1 1 1 1

1 1 1 1 1

1 1 1 1 1

1 3 3 3 3

2;4 1 1 1 1

245/255 *) 201 AD 4 pentru instalaii elect 205 situate sub ho 2 m de ea. 201 201

sli

4 4

1 1;2

1 1

1 1

1

1

1 1

1 2;3

3 1

1 2;3

201 207/217

depozite; li de ; primire itale erator raie;

3* 2

4 4 4

1 1 1

1 1 1

1 1 1

1;2 1 1 1 1 1

2;3 3 1

3 3 1

3 1 3

1 1;4 1

201/205 *) În zonele accesibile cu 205 manipulrilor 201

iri industriale (încperi periculoase) mari 3;4 5 4 toare (F) 4 3 2 + 4 3 2 F) 4 3 2 xtile 4 3;4* 1 (F) 4 1;3** 4 4 4 1 rii) um (D) 4 3 4 daj lâna 4 1 4 4 4 1 batere) 4 1 4 F) 4 5 1 (F) 4 3;4* 4

3 3 3 3 3 3 3 1 1 2 1 3 1

2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 2 2 3

1;2 1 1 1 1 1 1 1 1;2 1;2 1;2 1 1

4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 1 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 106

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 3 2;3 2;3 1 2;3 1;2 2 2 4 1 4 1;2

255/655 335 335 335 335/245 517/637 545/645

*) Dup amplasament **) Electroliz - în sruri top AD1 BB1 - umed AD3

535/635 507/607 245 505/605 255 537/647 *) Dup

(P) 4 F) 4 groase (T) 4 4 (F) 4 (F obiecte) 4 (D) 3;4 ii 4 4;6 4 (F+D) 4 minereu) 4 + D) 4 a (F) 4 4 D) 4 F) 4 . lichizi 3;4

4 3 2 5 4 1 3 1 3 3 3 2 3 1 3 3 1 2;3 3 4 3 3 1 3 3 3 4 3;4* 2 1 2 3;4* 3 1 5 1 2 5 1 2

4 2 4 4 2 2 4 2 4 2 2 2 2 4 2 2 4 2 4 4 2 1 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 4 1 2 4 2 1 2 1

1;3 1 4 2 1 3 1 1 1 3 3 4 3 1 4 4 3 3 4 4 3 4 2 3 3 3 3 1 1 1 4 4 3 1 1 3 3 2 1 2

2 2 2 3 3 3 3 3 3 2 2 3 2 3 2 2 3 3 2 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 3 3 2 2 2 3 2

1 1 1 1;2;3 1 1 1 1;2;3 1 1 1;2 1 1;2 3 1 1 1;2;3 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1;2 1 1 1 1;2 1 1;2 1;2 1;2 1;2 1 1;2 1

4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 107

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1 3 3 3 3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 1;2 1 1 2 2 2 1 2;3 2;3 2;3 2 2;3 2 1;3 1;3 1 2;3 1 1 2 3 2 1;2;3 2 2;3 2 2 2 2 2 2;5 2;3 2 1 1 2;3 4 1 2

545/645 amplasament 335 515/615 357 345 317 537/637 307 537/637 335 335 317 345 507/607 335 335 507/607 317/337 535/635 547/647 335 235 505/605 335 335 335 345 335/345 315 305 315 337/347 535/635 207 355 505/605 315 255 *) Dup amplasament 307 215

i (F + D) 4 4 4 z 4 4 re (D) 1 T) 4 pe metal 4 st (F) 4 ) 4 ) 4 ) 4 4 buri (F) 4 inte (F+ 4 4 4 4 4 4 4 4

ii re (benzi) D) + Aplic) oduse) rie F)

4 alogene 4 nflamabile 4 ere) u (F+D+P) 4 4 4 T) 4 termice (1) 4 +minereu) 4 i (F+D) 4 i 4 chimice 4 4 4

1 2 2 2 4;5* 4;5* 2;3 1 3 2 5 1 1 3;4

4 1 1 2 1 1 2 2 2 2 4 2;4 4 4

1 4 3;4 1 1 1 2 1 2 4 2 4 1 3

3 3 3 3 2 2 3 3 3 2 3 2 2 2

1;2 1 1 1;2 1;2 1;2 2 3 1;2 1 1;2 1;2 1 1

4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5 4;5

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2;3 2;3 2;3 2;3 4 4 1;2;3 2;3 2 2;3 2;3 2;3 4 2 4 1 1 2 2 2;4 1 2 2;3 2 2 1 2;3 3 2;3

307/607 217 217 317 245/255 245/255 317/337 307 337 315 557/657 605 505/605 535/645 *) Dup amplasament 535 315 335 335 315/615 335 505/605 357 507/607 515/615 305 507/607 355 317 555/655

menajere

4 3 2 4 2 1 4;5 3 1 4;6 2 2 4 2 1 4;5 3 1 4 3 2 3 2 1 4;5 3 1 4 3 2 3 2 1 4;5 3 1 4 2 4 3 2 1 4;5 3 1 4;6 3 2 3 2 1;2 4;5 3 1 (D) 4 1 4 1 2 1 4;5 3 1 4 5 2 3 3 1 4;5 3 1 i 4 1 4 1 3 2 4;5 3 1 (F) 4 2 4 1 2 1;2 4;5 3 1 D) 4 1 2 1 2 1 4;5 3 1 oare) 4;6 1 4 3 3 1 4;5 3 1 i (textile) 4 5 2 3 2 1 4;5 3 1 4;6 2 2 3 3 1;2 4;5 3 1 4 5 4 3 2 1 4;5 3 1 LEGEND: - D - depozitare - E - extracie - F - fabricaie - l - încercri - P - prelucrri - T - tratament - U - utilizare - Cifrele de la 1 pân la 7 reprezint clasele de influene externe conform subcap. 2.3 NOT: - clasele AB; AP; AQ; AR AS; AN i parial clasele AA i AE sunt în studiu. [top] 108

) ) D) D)

ANEXA 5 SEClIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE ÎN EXTERIOR, PE PERElII CLDIRILOR Nr. crt. 1 2 [top] ANEXA 6 SEClIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE UTILIZATE ÎN INSTALAlIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLDIRILOR Seciunile minime ale conductoarelor [mm2] Destinaia conductoarelor cupru aluminiu 1 2 3 Pentru interiorul corpurilor de iluminat: - conductoare multifilare; 0,50 - conductoare unifilare. 0,75 Pentru un singur corp de iluminat, conductor de faz 1 2,5 Pentru o singur priz, conductor de faz 1,5 2,5 Pentru circuite de lumin, conductor de faz 1,5 2,5 Pentru circuite de priz, conductor de faz 2,5 4 Pentru circuitul unui receptor electrocasnic cu putere cuprins între 2 i 4,5 kW, 2,5 4 conductor de faz Pentru circuite primare ce alimenteaz firmele cu lmpi cu descrcri în gaze 2,5 4 Pentru circuite de for, conductor de faza 1,5 2,5 Pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea aceeai seciune ca i conductorul de faz Pentru circuite trifazate cu patru conductoare, pân la o seciune de 16 mm2 a conductoarelor de faz seciunea conductorului neutru va fi egal cu aceea a conductoarelor de faz Pentru circuite trifazate cu patru conductoare, conductorul neutru pentru seciuni ale conductorului de faz de: - 25 mm2 16 25 2 - 35 mm 16 25 2 - 50 mm 25 25 2 - 70 mm 35 35 2 - 95 mm 50 50 2 -120 mm 70 70 2 - 150 mm 70 70 2 - 185 mm 95 95 109 Destinaia conductoarelor Seciuni, mm2 cupru Pentru instalare pe perei, pe izolatoare la distana de maximum 4 m între suporturi Pentru interiorul corpului de iluminat montat pe perete 4 1 aluminiu 10 -

r. t.

0

1

2

3 4

5

6

7 8

9

0

1

- 240 mm2 - 300 mm2 - 400 mm2 > 400 mm2 , sN = 0,5 sF Pentru coloane din cldiri de locuit, conductorul de protecie (PE): - la coloane colective; - la coloane individuale Pentru circuite din apartamente, conductorul de protecie (PE) Pentru coloane, între tabloul principal i tabloul secundar, se va determinaprin calcul, dar minimum: Pentru conductoare de legtura între contor i tabloul de distribuie al instalaiei interioare din locuine, se va determina prin calcul, dar minimum: Pentru conductoare de legtur din interiorul tablourilor electrice: - legturi lipite - legturi cu cleme sau la borne Pentru circuite secundare ale transformatoarelor de curent pentru msur Pentru cordoane de alimentare ale receptoarelor mobile sau portabile, seciunea conductorului de faz va fi, pentru un curent nominal al aparatului: - pân la 2 A - pân la 6 A - peste 6 A pân la 10 A - peste 10 A pân la 16 A - peste 16 A pân la 25 A - peste 25 A pân la 32 A - peste 32 A pân la 40 A - peste 40 A pana la 63 A Pentru cordoane de alimentare ale corpurilor de iluminat portabile, seciunea conductorului de faz va fi, pentru un curent nominal al aparatului: - pana la 4 A - peste 4 A pana la 10 A Pentru instalaii de automatizare, msura i control destinate unor receptoare sau instalaii importante (vezi an. 5.1.3.) Pentru legturi electrice de automatizare, msura i control între aparatele montate într-un echipament i pentru legturile dintre aceste aparate i conectri [top]

120 150 185

120 150 185

6 (sau 100 mm2 OL) 4 2,5 2,5 6 4 6

0,5 0,75 1,5

2,5 -

0,50 0,75 1,0 1,5 2,5 4 6 10

-

0,5 0,75 1 0,5

-

ANEXA 7 CURENlI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE NEIZOLATE, LIBERE ÎN AER Temperatura mediului ambiant: + 25oC Temperatura maxim admis pe conductor: + 70oC Seciunea nominal a Intensitile curenilor, A Felul montajului 110

conductoarelor [mm2] 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 500 600 [top]

Cupru Interior 50 80 100 140 170 215 270 335 393 465 530 635 740 895 Exterior 70 95 130 180 220 270 340 415 485 570 640 760 880 1050 -

Aluminiu Interior 60 75 105 130 165 210 255 300 355 410 490 570 690 820 930 Exterior 75 105 135 170 215 265 320 375 440 500 590 680 815 980 1070

Oel-aluminiu Interior 50 75 100 135 165 210 260 305 365 425 505 585 715 Exterior 80 105 130 175 210 265 330 380 445 510 610 690 835 -

Oel Exterior 45 60 75 90 125 140 -

ANEXA 8 CURENlI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE Temperatura mediului ambiant: + 250 C Temperatura maxim admisa pe conductor: + 700 C, la izolaie de PVC + 600 C, la izolaie de cauciuc Sect. nominal a cond. [mm2] Intensitile curenilor, A Conductoare de cupru cu izolaie de PVC sau de cauciuc FY, FcTi Montate în tub Nr. conductoarelor în tub Libere în aer Conductoare de aluminiu cu izolaie de PVC sau cauciuc AFY Montate în tub Nr. conductoarelor în tub Libere în aer

111

2 0 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 1 14 17 24 31 40 55 73 100 125 150 200 241 272 310 -

3 2 12 14 20 26 34 49 64 84 108 135 171 218 250 280 -

4 3 11 13 18 24 31 45 58 76 98 123 156 198 228 255 -

5,6 4 10 11 16 21 27 39 51 67 87 109 137 174 196 224 5 20 25 34 45 57 78 104 137 168 210 260 310 365 415 475 560 645 750

2 6 18 23 30 41 55 74 95 118 155 187 217 238 -

3 7 16 20 27 38 47 66 83 103 131 166 191 214 -

4 8 15 18 25 33 43 60 76 94 119 151 174 195 -

5,6 9 13 16 21 29 38 53 65 82 104 133 153 171 10 27 35 45 61 82 107 132 165 205 245 285 330 375 440 510 605

OBSERVAlII: 1. Intensitile curenilor pentru trei conductoare în tub sunt valabile i pentru circuite trifazate (echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE). 2. Pentru conducte punte cu dou conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile intensitilor date pentru dou conducte, respectiv trei conducte în tub. [top] ANEXA 9 CURENlI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CORDOANE DE CUPRU CU IZOLAlIE l MANTA DE PVC SAU CAUCIUC, ÎN EXECUlIE UOAR, MEDIE SAU GREA PENTRU INSTALAlII ELECTRICE MOBILE, MONTATE ÎN AER Temperatura mediului ambiant: + 250 C Seciunea Intensitile curenilor, A 112

nominala a conductoarelor [mm2] 0,5 0,75 1,0 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 [top]

Numrul de conductoare ale cordonului 1 40 50 65 90 120 160 190 235 290 2 12 16 18 23 33 43 55 75 95 125 150 185 235 3 14 16 20 28 36 45 60 80 105 130 160 200

ANEXA 10 COEFICIENlII DE COREClIE A CURENlILOR MAXIMI ADMISIBILI ÎN CONDUCTOARE, ÎN FUNClIE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT Coeficieni de corecie Temperatura mediului ambiant [oC] Temperatura admis pe conductor + 60oC (conductoare cu izolaie de cauciuc) 1,250 1,195 1,135 1,070 1,0 0,926 113 + 70oC (conductoare neizolate i conductoare cu izolaie de PVC) 1,200 1,156 1,110 1,053 1,0 0,943

+5 +10 +15 +20 +25 +30

+35 +40 +45 +50 +55 +60 [top]

0,845 0,757 0,655 0,535 -

0,884 0,818 0,745 0,667 0,577 0,471

ANEXA 11 STABILITATEA UNOR MATERIALE FOLOSITE ÎN INSTALAlIILE ELECTRICE, LA AClIUNEA PRINCIPALILOR AGENlI CHIMICI1 Denumirea i concentraia agenilor chimici mirea Acid clorhidric Acid azotic Acid sulfuric Acid acetic Acid Clor Baz rialului (HCl) (HNO) (H2SO4) fluorhidric (CH3-COOH) (CI) M(OH) (HF) 5% >50% 50% >50% 50% >50% 50% >50% u PS N N N MS N N SS MS N SS miniu N N N MS N N N PS N N N N N N N N N N N N N SS b PS N N N MS PS N PS PS MS PS u SS MS MS PS SS MS N MS MS MS MS PS N PS N SS N N PS N PS SS lan SS MS SS MS SS SS SS SS MS SS PS rat iuc SS MS MS PS PS N MS SS MS SS SS nizat dur2) SS SS SS SS SS SS MS SS SS SS SS SS SS SS MS SS SS MS SS MS SS MS

B Amoniac d (NH3) (S N PS MS SS SS N SS MS MS SS

S S N S S N

S

S

S

fiat2)

S

Semnificaia simbolurilor: N -nestabil; PS - puin stabil; MS - mijlociu stabil; SS - suficient stabil; NOTE: 1. Comportarea materialelor din tabel este dat pentru un mediu în care agentul chimic este combinat cu vapori de ap, oxigen i bioxid de carbon, la o temperatur de cel mult + 40oC. 2. Ageni chimici corozivi pentru PVC: esteri, cetone, hidrocarburi aromatice, sol îmbibat cu produse petroliere. 3. Tabelul are caracter orientativ, urmând ca stabilitatea materialelor la ageni chimici s fie indicat de productori. [top] ANEXA 12 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR l lEVILOR DE PROTEClIE PENTRU CONDUCTE l CABLURI Alegerea diametrului tuburilor de protecie în funcie de tipul tuburilor, seciunea nominal a conductoarelor, numrul de conducte din tub i respectriv de numrul de conductoare ale cablului, se d în anexele 12.1...12.7. 114

Mrimile diametrelor nominale ale tuburilor înscrise în anexele 12.1...12.7. sunt valabile în urmtoarele condiii: în medii de orice tip; pentru montare aparent sau îngropat; pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe între dou doze cu excepia anexei 12.7. pentru cabluri, care este valabil pentru trasee drepte sau cu lungimi pân la 4 m, cu o curb; pentru curbe executate conform prevederilor prezentului normativ (vezi art. 5.1.104.); tragerea conductelor în tub sau eava se face folosind talc pentru lubrefierea conductelor, tuburilor i evilor i cu ajutorul unei sârme de oel. Diametrele exterioare i interioare corespunztoare diametrelor nominale ale tuburilor i evilor se dau în anexa 12.8. [top] ANEXA 12.1 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY l lEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) ÎN CAZUL CONDUCTELOR FcTi SAU SIMILARE Seciunea nominal a conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 Numrul conductelor în tub 1 2 3 4 5 6 7

Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm] 12 12 12 16 16 16 16 25 25 25 32 32 40 40 40 12 16 16 20 25 25 32 32 40 40 50 50 63 63 75 16 16 20 25 25 32 32 40 40 50 50 63 75 90 90 16 20 25 25 25 32 40 40 50 50 63 75 90 90 90 20 20 25 25 32 32 40 50 50 63 75 90 90 20 25 25 32 32 40 50 50 63 75 90 25 25 32 32 40 50 50 63 63 75 -

OBSERVAlII: 1. Linia îngroat din tabel separ evile PVC tip 1 (PVC-U). 115

2. În cazuri justificate, se admite înlocuirea tuburilor IPEY 50 i 63 cu evi PVC tip 1/50 sau 63. 3. Tuburile IPEY - STAS 6690, Conducte FcTi-STAS 526. [top] ANEXA 12.2 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY l lEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) ÎN CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE Seciunea nominal a conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 OBSERVAlII: 1. Idem ca la anexa 12.1. 2. Conducte FY, AFY-STAS 6865. [top] ANEXA 12.3 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL ÎN CAZUL CONDUCTELOR FcTi SAU SIMILARE Seciunea Numrul conductelor în tub Numrul conductelor în tub 1 2 3 4 5 6 7

Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm] 12 12 12 16 16 16 16 20 25 25 32 32 40 40 40 12 12 16 16 16 25 25 32 40 40 50 50 63 63 75 16 16 16 20 20 25 32 32 40 40 50 63 75 75 90 16 16 20 25 25 32 40 40 50 50 63 63 75 90 90 16 16 20 25 25 32 40 40 50 63 75 75 90 16 20 25 25 25 40 50 50 63 75 75 16 20 25 32 32 40 50 63 63 75 -

116

nominal a conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185

1

2

3

4

5

6

7

Diametrul nominal (interior) al tubului [mm] 12,7 12,7 12,7 12,7 12,7 12,7 16,1 17,9 20,0 20,0 25,5 34,2 34,2 34,2 34,2 12,7 12,7 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 34,2 44,0 44,0 51,0 55,8 12,7 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 34,2 44,0 44,0 51,0 55,8 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 25,5 34,2 44,0 44,0 51,0 55,8 16,1 16,1 20,0 25,5 25,5 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 16,1 20,0 25,5 25,5 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 20,0 20,0 25,5 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 -

OBSERVAlII: Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 12.3. i notarea tuburilor PEL prin filet IPE este urmtoarea: Notare prin diametru nominal Notare prin filet IPE Tuburi PEL - STAS 7933 [top] ANEXA 12.4 ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL ÎN CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE Seciunea nominal a Numrul conductelor în tub 1 2 3 117 4 5 6 7 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 44,0 51,0 55,8

9

11

13,5

15

21

29

36

42

48

conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185

Diametrul nominal (interior) al tubului [mm] 12,7 12,7 12,7 12,7 12,7 12,7 16,1 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 34,2 34,2 34,2 12,7 12,7 12,7 16,1 16,1 20,0 25,5 25,5 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 12,7 12,7 16,1 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 12,7 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 12,7 16,1 20,0 25,5 25,5 34,2 44,0 51,0 55,8 12,7 17,9 20,0 34,2 34,2 44,0 51,0 55,8 -

OBSERVAlII: Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 11.4. i notarea tuburilor PEL prin filet IPE este urmtoarea: Notare prin diametru nominal Notare prin filet IPE [top] ANEXA 12.5 ALEGEREA DIAMETRULUI lEVILOR*) DIN OlEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALAlII, ÎN CAZUL CONDUCTELOR FcTi SAU SIMILARE Seciunea nominal a Numrul conductelor în tub 1 2 3 118 4 5 6 7

12,7

16,1

17,9

20,0

25,5

34,2

44,0

51,0

55,8

9

11

13,5

16

21

29

36

42

48

conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240

*)

Diametrul nominal (interior) al tubului [mm] ½ ½ ½ ½ ½ ½ ½ ¾ ¾ 1 1¼ 1¼ 1½ 1½ 1½ 2 ½ ½ ½ ½ ¾ ¾ 1 1¼ 1¼ 1½ 2 2 2½ 2½ 2½ 3 ½ ½ ½ ¾ ¾ 1 1¼ 1½ 1½ 2 2 2½ 2½ 3 3 3 ½ ½ ¾ ¾ 1 1 1½ 1½ 2 2 2½ 2½ 3 3 3 ½ ¾ ¾ 1 1 1¼ 1½ 2 2½ 2½ 2½ 3 3 ½ ¾ 1 1 1¼ 1½ 2 2½ 2½ 3 3 ½ 1 1 1¾ 1½ 2 2½ 2½ 2½ 3 -

levi tip mediu sau uor, conform STAS 7656. [top]

ANEXA 12.6 ALEGEREA DIAMETRULUI lEVILOR*) DIN OlEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALAlII, ÎN CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE Seciunea nominal a conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 Numrul conductelor în tub 1 2 3 4 5 6 7

Diametrul nominal (interior) al tubului [mm] 3/8 3/8 3/8 3/8 3/8 3/8 3/8 ½ 3/8 3/8 ½ ½ 119 3/8 ½ ½ ¾ 1/2 ½ ¾ 1 1/2 ½ ¾ 1 1/2 ½ 1 1¼

6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240

*)

¾ ½ ½ ¾ ¾ 1 1 1¼ 1¼ 1½ 1½ 2

¾ ¾ 1 1 1¼ 1¼ 1½ 2 2½ 2½ 2½ 3

¾ ¾ 1¼ 1¼ 1½ 1½ 2 2½ 2½ 3 3 -

¾ 1 1½ 1¼ 2 2 2½ 2½ 3 3 3 -

1 1 1½ 1½ 2 2½ 2½ 3 3 -

1 1¼ 2 2 2 3 3 -

1½ 1½ 2 2½ 2½ 3 -

levi tip mediu sau uor, conform STAS 7656. [top]

ANEXA 12.7 ALEGEREA DIAMETRULUI lEVILOR*) DIN OlEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU INSTALAlII, ÎN CAZUL CABLURILOR Seciunea nominal a conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 Numrul conductoarelor cablului 2 3 4

Diametrul nominal (interior) al evii, oli ¾ ¾ ¾ 1 1 1 1¼ 1½ 1½ ¾ ¾ 1 1 1 1¼ 1¼ 1½ 1½ 120 ¾ ¾ 1 1 1 1¼ 1½ 2 2

50 70 95 120 150 185

*)

2 2 2½ 2½ 2½ 3

2 2½ 2½ 2½ 3 3

2½ 2½ 3 3 3 -

levi tip mediu sau uor, conform STAS 7656. [top]

ANEXA 12.8 DIAMETRELE INTERIOARE l EXTERIOARE ALE TUBURILOR l lEVILOR FOLOSITE ÎN INSTALAlIILE ELECTRICE Tub IPEY STAS Diametrul interior mm 9,7 13,4 16.8 21,8 28,1 35,6 45,2 58,2 6990 Diametrul exterior 12,0 16,0 20,0 25,0 32,0 40,0 50,0 63,0 (nominal) mm leava PVC tip 1 Diametrul interior mm 46,4 (PVC-U) STAS 6675 Diametrul exterior 50,0 (nominal) mm Tub PEL STAS 7933 Diametrul interior 12,7 16,1 17,9 20,0 25,5 34,2 44,0 51.0 (nominal) mm Diametrul exterior 15,2 18,6 20,4 22,3 28,3 37,0 47,0 54,0 mm leava de oel sudata Diametrul interior 3/8 ½ ¾ 1 1¼ 1½ longitudinal pentru (nominal) mm instalaii, tip mediu STAS 7656 Diametrul exterior 12,5 16 21,6 27,2 35,7 41,8 mm Tub IPEY STAS 10709 [top] ANEXA 13 SARCINA ADMISIBILA LA POZARE IN PAMANT SI IN AER, CABLU CU UO/U = 0,6/1 kV ANEXA 13 a SARCINA ADMISIBIL, POZAREA ÎN PMÂNT, CABLU CU Uo/U = 0,6/1 kV 121 Diametrul interior mm Diametrul exterior mm 11,5 14,3 16,7 19,5 23 15,5 18,5 21 24 28 29 34 32 38 36 42 48 54

-

-

59,4 71,4

63,0 75,0 55,8 59,3 2 2½

53 60 67

68,8 -

Hârtie impregnat Aluminiu

PVC Plumb VDE 0271

XLPE

Plumb

VDE 0255

DIN 57265/V VDE 02 DE0265 90o C

80o C

70o C

6)

6)

4)

6)

6)

4)

6)

Sarcina admisibil [A]

2

3 147 175 207 256 303 345 387 437 507 571 654 731

4 172 205 241 294 350 395 441 494 567 631 711 781

5 135 167 192 237 284 324 364 411 475 533 603 -

6 146 174 206 251 299 339 379 426 488 544 610 665

7 169 200 234 282 331 367 402 443 488 529 571 603

8 40 54 70 90

9 32 42 54 68

10 26 34 44 56 75 128 157 185 228 275 313 353 399 464 524 600 -

11 107 137 165 195 239 287 326 366 414 481 542 624 698

12 127 163 195 230 282 336 382 428 483 561 632 730 823

13 31 41 54 68 92

14 15 27 48 35 63 46 82

16

-

30

-

40

-

52

-

58 103 64

-

122 90 206 249 296 365 438 499 561 637 743 843 986 1125 -

78 137 86

-

160 116 98

121 101 177 11

133

153 131 229 14

161

187 162 275 17

191

222 192 327 20

235

272 236 402 25

281

328 283 482 30

320

375 323 550 34

361

419 362 618 39

410

475 409 701 44 -

474

550 474 819 51

533

533 931 58 1223 -

602

603 1073 66

-

Sarcina admisibil [A]

103

-

-

104

-

-

122

-

99

-

-

-

-

177 11

124

135 161 197 236 268 301 341 398 449 520 587 14 16/17

4) 6)

158 188 229 273 309 345 389 449 503 573 639 14 18

125 149 184 221 252 283 322 373 421 483 14 19

135 160 195 233 265 297 335 388 435 496 552 14 16/17

155 184 222 263 294 325 361 406 446 491 529 14 18

192 229 282 339 388 435 494 578 654 765 873 14 19 14 20

118 142 176 211 242 270 308 363 412 475 14 19

127 151 186 223 254 285 323 378 427 496 562 14 16/17

151 179 218 261 297 332 376 437 494 572 649 14 18

14 20

-

212 13

148

253 15

182

311 19

218

374 23

249

427 26

281

479 29

320

543 34

372

637 40

420

721 45 949 -

481

832 52

-

14

14 14 19 19

14

19

19

Încrcarea admisibil în curent continuu. Cabluri în curent trifazat. Pentru condiii de funcionare normale i indicaii pentru condiii de funcionare deosebite vezi PE 107/1995, tabelul A. 1.2. [top] ANEXA 13 b

123

SARCINA ADMISIBIL, POZAREA ÎN AER, CABLU CU Uo/U = 0,6/1 kV PVC Aluminiu VDE 0271 Plumb DIN 57265/V DE0265

Hârtie impregnat

XLPE

Plumb

VDE 0255

VDE 0

80o C

70o C

90o C

6)

6)

4)

6)

6)

4)

6

Sarcina admisibil [A]

2

3 138 168 203 255 312 364 415 479 570 654 783 893

4 167 203 246 310 378 439 500 575 678 772 912 1023

5 114 139 168 213 262 304 350 402 474 542 628 -

6 136 166 200 251 306 354 403 462 545 619 726 809

7 163 199 239 299 361 412 463 522 594 657 734 786

8 26 35 46 58 79

9 20 27 37 48 66

10 18,5 25 34 43 60 80

11 20 27 37 48 66 89 118 145 176 224 271 314 361 412 484 549 657 749

12 25 34 45 57 78 103 137 169 206 261 321 374 428 494 590 678 817 946

13 20 27 37 48 66 89

14 25 43 43 60 80

15 43 57 72 99

1

18,5 32

2

3

4

5

7

105 89

131 9

114

140 118 106 174 145 131 212 176 159 269 234 202 331 271 244 386 314 282 442 361 324 511 412 371 612 484 436 707 359 1000 481 560 -

118 106 177 1

140

145 131 218 1

169

176 159 266 1

212

224 302 338 2

259

271 244 416 3

299

314 282 487 3

343

361 324 559 4

397

412 371 648 4 -

467

484 436 779 5

533

492 902 6 -

611

563 1270 7

1246 -

Sarcina admisibil [A]

124

89

130 157 198 243 283 323 374 447 515 623 718 21 22

157 191 240 294 343 390 450 535 613 733 833 21 22

88 107 130 166 203 237 272 314 372 428 503 21 23

128 155 195 238 277 316 363 432 494 589 669 21 22

154 186 234 284 328 370 421 489 548 627 687 21 22

128 91

83

113 138 174 210 244 281 320 378 433 523 603 21 22

131 160 202 249 291 333 384 460 530 642 744 21 22

21 23

21 23

137 1

108

145 113 102 176 138 124 224 174 158 271 210 190 314 274 220 361 281 252 412 320 289 484 378 339 548 666 776 21 23 21 23 377 444 21 23

168 1

131

206 1

165

262 1

201

323 2

233

377 2

267

433 3

310

502 3

366

605 4

420

699 5

488

830 5

966 21 23

21

2

23

2

125

Pentru temperatura aerului. Pentru grupare. 4) Sarcina admisibil în instalaii de curent continuu. 5) Valori pân la 240 mm2 armonizate dup CENELEC 6) Cabluri în curent trifazat. Pentru condiii de funcionare normale i indicaii pentru condiii de funcionare deosebite vezi PE 107/1995, tabelul A. 1.3. [top]

2)

1)

126

Information

126 pages

Report File (DMCA)

Our content is added by our users. We aim to remove reported files within 1 working day. Please use this link to notify us:

Report this file as copyright or inappropriate

323032


Notice: fwrite(): send of 202 bytes failed with errno=104 Connection reset by peer in /home/readbag.com/web/sphinxapi.php on line 531